Sunteți pe pagina 1din 64
TEZEU HIPOLITA ‘TEZEU BGEU ‘TEZEU ‘EBGEU ACTUL Scena 1 In patra 2ile va £i lun novi, Hipolita - $i ora oun}ii noastre, Dar luna veche prea incet se duce Dorinja-mi laéncezegte asemeni unui téndr Mogtenitor ce-asteapta...vazand cum cei batrdnd ii risipese averea... +++Patru gile curg repede fn patru nop}i = 51 patru nopta topese in visuri timpul, si-1 gonesc, iar luna now& ca un arc de argint pe bolti va consemma ~ aceasta ceremonie-a noastra, Mergi, Filostrat, indeamnd tineretul Atenei, Si starneasci veselia Brezegte-alertul duh al voiei bune. Triste}ea-ndeamn—o (intoarce-o) c&itre-ngropaciune. Nu vreau Sst palid oaspe 1a serbare, Hipolita, eu te-am curtat cu sabia Rénindu-te ji-ah cdgtigat iubirea. Dar nunta noastréi LisqmpRu c& fined mai dormim gi c& visiim. Si_oare Ducele a fost cu-adevirat setae) ee HELENA LISANDRU DEMETRIUS Bici -/ si si-] urmin ne~a spus 7 pene taius Da, sgeeeihiepreetatateers Si-au dat poruncd si-1 urniim 1a templu... Deci, suntem treji. Atuncea, si urmiin... 9i sk le povestim pe drum ce am visat. FUNDULEA CHITRA FLAMANZILA, SUFLETE CHITRA, SUFLETE CHITRA SUFLETE" -So- Scena 5 Cand imi vine replica, anuntati-mé - si réspund. Eu intra dup "Prea frumese Piram"! Ah-haaa.(Casci) Chitra}? Suflete? Botgros? MA, Fldmanzil’? Acleu ! Au fugit 94 mau lisat dormind. Am avut o vedenie nemaivazuté de zici ce-i aia. Am avut un vis care- nitrece orice idee despre ce vis am avut. Trebuie si fi prost ca un nagar ea si te apuci si descdleesti vis ca &sta. Mi s-a pirat cf sumt - ceva ce au existd. Mi sea pirut c& am fost $i mi sea parut of am avut - dar nied prostul satului n-ar fi in stare si nliscoceasci ce mi s-a pérut cH am avut, Ceva ce oohiul omului n-a auzit, urechea lui n-a vézut, nna lui n-a gustat, limba lui nu gi-a inchipuit si inima lui nea’ cuvantab, aga a fost visul meu. Am sé-1 pun pe Chitra si serie o balad’ despre visul sta; SK se numeasc& "Visul lui Fundulea",fiindcd visul/stuie nui dai de fund. Chikra, Sufléte .., Scena 6 Ai trimis dup Fundulea? Na s-o fi fmtors acasi? Agil Nu se gtie de el. B limpede c&é a fost deturnat. Dack au vine 1, piesa s-a-mpotmelit, sta pe loc, nu mai merge fnainte, aga-i c& agaqi ? Fira el, ¢ 0 jale. Nu-i nimeni fn Atena si-1 poata dejuca pe Piram, Aga e: dintre toji megtegugarii Atenei, el © cel nai brodit. Si cel mai ariitos; 51 are-o voce bine regulati. » c& "regulati" sund degintat,ddicd Spune "regalaté’ a degantata. (Intrd Cuibdirict) CUIBARICA SUPLETE PUNDULEA CHITRA FUNDULEA Torr FUNDULEA CHITRA FUNDULEA -51- Megterilor, Ducele se-ntoarce de la templu, cu ined doudi-trei perechi gata cununate. Dack piesa noastri se fiicea, eram oameni féicuti. 0, drigujul gi ciufulitul de Fundulea! Pierde el gase banuji pe 2i? Pierde! I-ar fi pubut avea pe viata; nu scipa el gase banufi pe zi cit i-ar fi dat Ducele ca sil joace pe Piram! Sase binuti pe Piram, ori ciu-ciu. I-ar fi meritat - pe onoarea mea (Intra Fundulea) Unde-s copilagii? Unde-s drig&lagii? Fundulea! 0, 2i de glorie! 0 ceas ferice | Megterilor, am si vi comunic minuni; dar au ni intrebati ce. ce? ++-pentru o&, dae& vi spun afi zice ci ming ca un atenian. Si, deci, am sé vi povestesc botul precum s-a intdmplat. Fundulea, zi Fundita, ai Fundulifii... Chitra, tac chitic. Tob ce am sk vi spun e o& ducele gi-a terminat cina, Aga ci, luati-vi catrafusele, sforile de prins birbile, sireturi noi la ineil¢ari si ne-intalnin la palat; fiecare st-si repete rolul c&ci,scurth sam lunga, ne vom juca piesa, Tisbe si aib&é rufe curate, iar acela care-1 joaci pe leu s& nU-Si road& unghiile cici ele trebuie si arate ea ghiare de leu, Si, iubifi actori, nu mancati coapa, nu te ceap&, nu tu usturoi, cfei trebuie si rasuflim fin chip pldcut; $i sunt sigur c& o sk le plac comedia, Hai, gata cu piliivrégeala! Ducefi-vi! Pleeapi | , , HIPOLIZA TEZEU HIPOLITA ‘SBZEU BISANDRU TEZEU PILOSTRAL TEZEU ACTUL V Seena 1 Go povestese indrigostitii nogtri-i foarte straniu. E straniu gi nu mi se pare adevirat. Zu niciodata n-am si pot erede, Indrigostifii gi nebunii sunt la fel; le fierbe ereierul de niiscociri in care recea ratiune nu p&trunde, Indriigostitul 51 nebunul, $i poetul sunt deopotriva imaginativi. Dar ce spun ei prea mult se potriveste 94 mintea lor la unison imagineaz&; decdt un joo al fanteziei, mai degrabi-i © airturie coerenti, gravi, dar orieun ciudata, minunat& li-e povestea, Venifi tndrigostifilor gi bucurati-va. Prieteni dragi, s& viensoteascil-a viata, Dar, mai mult ca now’, voud vi fie drumal, masa $i patu-n bucurie. Ta s& vedem ce dansuri si ce masti vor umple-aceste ore, trei la numir, pan" la tarzia cini si pén' la som? Maestral pebrecerilor unde-i? Si ce piesh a progitit unde-i? Si ce piesi @ pregétit ca sk ne trezeasci timpul? Unde 6 Filostrat. Aici, stipane. Ia spune, ce divertisment ai in vedere? Co m&sti, c@ musicd? Cum sii dam pinteni timpuloi lenes, dae nu prin veselie? FILOSYRAT =53= Va dau o lista:piesele. sunt gata. Alegeti-o pe cea care vi place. SB2BU(citeste) Deck "Lupta cu centaurul, cantath de-un FILOSTRAT eunuc atenian, la harp"... Nici vorbi...gi-am mai spus-o iubitei mele-odata, in amintirea rudei mele Hercule. (eiteste) "R&scoala de bacante, menade manioase ce pe Orfeu, pootul trac, l-au sfartecat!” Asta-i o vechiturd r&suflat’ gi sa mai jucat si rasjueat end m-am intors biruitor din Teba. (eiveste) "Cele nou muze bocind sfargitul méndrei oulturi in sfricie?" Asta-i o sabir& gi critici si violent’, nepotriviti cu ceremonia unei nunti. (eitegte) " © scent scurti, plicticoas& despre Piram gi dragostea lui,Tisbe, o veseld tragédie?" Si sourt $i plicticos? Vesel gi tragic Cum ar veni "fierbinte ghoati ; Wea“ aprinss Cum se impact oare acoste dezacorduri. E-o pies scurt&; n-are mai mult de zece vorbe. = mai geurt& pies’ nici n-am cunoscut — dar alea cece vorbe o fac plictisitoare $i fi ae pare lung, intrucdt euvintele-s inepte gi-actorii sunt inapti. Si-i tragic& fiinded se sinueide Piram, ~ La repetifii iam vizut gi-am plans cu lacrimi dar nu de jale adnc& ci de ras. TEZEU FILOSTRAT TEZEU FILOSTRAT PEZEU HIPOLITA ‘TEZEU HIPOLITA TEZEU FILOSTRAT TEZEU a Si cine-s interprefii ? Barbaji cu méini muncite ce n-au muncit cu mintea pan-acuma si cu memoria-ne& nedeprins& s-au striduit s&-nveje tot textul pe de rest, si piesa s-o prezinte aici. Vreau 58 0 aud. Nu-i pentra dumneavoastri. Am auzit-o eu $i nusi nimic fn ea, nici o virtute doar de-ati avea dorinta de a le recunoagte buna intentie si-extremul lor efort depus th a juca. Dorese si-ascult aceasti piesa. Nimic nu poate fi urdt cdnd izvoriste din simul datoriei gi din sinceritate. Adu-i aici. Voi, doamnelor, luati loc. (Iese Filostrat) Nu-mi plac str&daniile excesive ee parch insugi scopul £1 compromit. Tubite, aSa ceva n-o 5K se-ntdmple. Dar ai auzit of harul lor e nimic, S& fim noi mari, le-om muljumi pentru ninic, Chiar dack n-au talent, ei ne respecta. Tubite mea fncrede-te fn mine. (Intvé Filostrat) De-ngéduiti,prologul e gata si inceapa. S& intre. PROLOGUL TEZEU LISANDRU HIPOLIZA TEZEU PROLOGUL “55— De vé jignia, e ci e vola noastri, S& gtiti cd n-am venit si fifi jignit ei cu o pricepere nu prea miiiastri, si-noepem ce an dus la bun sfarsit. Cu mult disprey ne-nfajigin, firegte - c&nu, $i nici ca piesa si vi plack ci vrem s& vi distrati tmpardteste gi si vi pari riiu de cei ce joacd. Actorii-s gata. Piesa-i Invatatt 94 tot ce stifi, vehi mai afla odata. Individul nu st& prea bine eu frazarea. Nu gtie unde s&i se opreasc’ Si-a ciilurit prologul ca un ageamiu; Si-a debitat prologul ca un copil care scoate sunete dintr-un instrument, la intamplare. Cuvaéntarea lui a fost ca un lan} fneurcat; nici o verig& lipsi, dar toate puse alandala.Cine urmeaza? Poate c-o sk vi mire povestea noastrti. Poate Mirati-vii ci lémuri-s-or toate. Acesta este Piram, de vreti sk gtiti - iar ea ¢ prea frumoasa Tisbe, precum se va vedea, Acesta-n tencuiali e zidul - groaznic foarte- care pe-ndriigostifii de fata 11 desparte. Prin cripaitura-i stramt& ei fg4 vorbese fn soapte. Se multumesc si cu at&t fn c&éte-o noapte. Asta ou c&ine, erng gi lamp, este Lumina Luni necesari fn poveste. Sub ea, de multe ori s-au intalnit acolo,. 1a morm&ntul lui- Ninus cel vestit. TEZEU DEMETRIUS 2IDUL TEZEU DEMETRIUS ~56— Aceasta cruntd fiard, Leu pe nume pe-noreziitoarea Tisbe, cand s-a gribit si vind, at&ta a-ngrozit-o pardalniea jivini c& ea, fn goand oarbd, mantaua gi-a pierdut, Si leu] stofa a sfagiat-o erud. Si vine Piran, tanirul fnaltr vigdnd mantaua Tisbei, Onsangeratusi fald, in pieptul lui clocotitor gi-nfige spada cu lama-i sfngerozs&, adfne gi eu temed, iar Tisbe-ascunsi scoate-un pumnal la réndul ei gi moare fin tufigu-i. Si cu aceasta-i gata. Deci 2id $i Lew si-ndrégostifi gi Lunt ce v-am spus eu, pe larg o si vi spund. Mi-ntreb dac& si Lenl o si vorbeascd. Até}ia dobitooi o fac; de ce nu si-un Leu? Deei, cum vi s-a descris amdnun}it, eu sunt Botgros pe name gi mi prezint ca zid. Si-n aceast& calitate, fiind un 2id adict, deschid o cripituri, o crépituri mick prin care-ndrigostifii-gi vorbesc infrigurat. Molozul, piatra-arati ci-s zid adevirat. Si-aeum desehid sinistra orépaiturd ca ei si stea de vorbi buzi-n buzii, gurd-n gurd. V-ati asteptat ca un zid si.vorbeaso% mai bine sonstruit ? E cel mai ridicol obstacol vazut vreedaté-ntr—un spectacol. (Intri Piram) TEZEU PIRAM TEZEU PIRAM TISBE PIRAM TISBE PIRAM -$7- Piram se-apropie de id, Técere! 0, noapte neagyd cu 2ibranic gren, ©, noapte, care-apari cfind nu e 21; 0, noapte, vai gi-amar gi acleu, ti tom c& Zisbe-a mea nu va veni | Jar tu, 0, 2id frumos, 0, 2id duios, mi yii departe de iubita nea. 0, #id dios, o, dulee 2id frumos, Dii-mi crfipitura si m& uit prin ea, Tpi muljumesc. Zeii te aibi-n pana! Dar ce viid? Wisbe nu-d. 0, 2id netot tu, care nu vrei ochii mei s-0 vazi fii blestemat cu pietrele-§i ou tob! Zidul fiind, zic eu, simyitor, ar trebui si-i Intoarcd blestemul "eu pietrele-{i cu tot" Nu, doamne, o&ci “ou pietrele-fi cu tob" tot 4 ai Tisbei intrarea; ea vine iar eu o pandese prin zid, 0 st vedeyi c# totul se va petrece cum spun eu si nu altfel. Uite-o c& vine. (Intré TMsbe) 0, zidule, suspinu-mi dear 1utu-ti anzea ades cdei mai finut departe de Piram. Gura mea ca 0 cireasi pietrele ji-a sirutat aga cum esti, cu paie, abat de incleiat. Dar pare& vid o voce. Prin erip&tura-acu'. voi fneerca s-a-aud a Tisbei fapa. Misbe? Sunt eu, Iubitwle, cred c& egti tu? Greai ce poftegti, sunt Hla ce-f génduri te risfata Intocmai ca Lisandra, al tiu sunt pe veocie, PISE PIRAM ‘PISBE PIRAM TISBE PIRAM TISBE ZIDUL ‘TRZEU DEMETRIUS HIPOLITA TEZEU HIPOLITA TEZEU LEUL TEZEU DEMETRIUS LISANDRU TEZEU -58- Ca Helena, a ta sunt pan' moartea o si+fi vie. Ca Cefalus lui Proseris i$i sunt sortit. Tar eu, Proserisa lui Cefalus, voi fi a ta mereu. Séruti-mi prin gaura acestui zid, ou jind. Sérut, dar numai gaura, cei gura ta n-o simt. Za a lui Minus groap& te-oi fntélni indat! Vie sau moarti, vin ne-ntarziat. Gam ista-mi fuse rolul de zid, cum se scrisese. Acestea fiind spuse, sidul iese. Deoi zidvl nu-i mai desparte pe cei ‘dot. POvi S& gtii? Zidurile au urechi ednd te agtepyi mai pubin, © prostie ca asta nu mi-a fost dat si véd in viata nea! Ce-i bun in piesd riiméne {n umbri, iar ce-i réu se imbunktagegte dack intré-n joc imaginatia. Imaginafia ta pesemne, au si a lor, Tati, apar doud fiare nobile: un om gi-un leu. Stimate doamne eare vi speria}i cand, jos,apare goricelul cel mic si monstruos, veti tremura acum, 54 vai ce-aji tremura Jeul dac-o si ragé in grozévia sa. Gi ou mi-s Cuibirici, tamplarul, &sta-s eu in blana wnwi leu, dar nu sunt leu c&ci eu de-as fi leu, aici n-ag apirea prea mult tmag teme pentru viata mea. Ce amabild fiard. 0 fiar& care nu te infioarii: Lewl Esta e cam vulpe {n ce privegte forta, Si cao gasei in ce priveste judecata.Si ascultin luna... LUNA DEMETRIUS TEZBU LUNA HIPOLITA ‘TBZEU LISANDRU LUNA DEMETRIUS TISBE LEUL DEMEPRIUS TEBZBU HIPOLITA TEZEU LISANDRU DEMETRIUS =59- Lampagul &sta-i luna-ncornoraté... Mai degrabi ar trebui el si poarte coarne. Dar el nu-i Crai-nou si nu i se v&d coarnele pe capul lui de luna plind. Lampagul Ysta-i luna-neornorati iar eu ombl din lund totodats... M& plictisegte luna asta! As vrea s& apundi mai repede Dup& mintea lui cam neluminat&, s-ar zice ci e in declin; totugi, si fim politicosi si si-1 ascultin pan& la capat. Continud, Luna. Ew cam atdta am avut de spus. C& lampagul dsta-i una, of em sunt omul din lund, ci aceasti tufa de mnér&cini, ¢ tufa mea de mAricini gi ci acest céine @ c&inele meu. @oate aster ar fi trebuit, deci, si.se afle in 1impas deoarece toate astea se aflé fn lun&.Dar liniste, vine Tisbe. (Intr& Tisbe) Aici e Groapa lui Minus. Da. Dar unde mi-e iubitul? Eooaaa! Stragnic riget, leule! Excelent&é fugi, Tisbe! Bravo pentru lumind, Lund! Luminezi cu multi tragere de inimg, Nota zece la sfagiat, levle! Si-atuneea Piram apiru... Simatuneea leul dispiirn... Cintré Pivam) PIRAM TEZEU HIPOLITA PIRAM ~60- Iyi mulfumeso,o, lunk, pentru-nsorita-$1 rast. Ii mulfumesc c& o pogori, sclipind cei, datorith fie, 0 s-o vazé pe Tisbe, ochii mei ced plini de jind. Dar stai, oh, stai, stai! Ce viz eu? Vai! B groaznic! Nu! Nu! Nut Ochi hrépareti, au ce vedeti? 0, Oaia mea, esti tu? Mantaua-n sénge? Ah, mi se frange al viefii fir, de tob. Ureiteare, - a mele zile, vi implor, sfargi-fi-mi-le repede, c& nu mai pot. O astfel de dezniidejde gi moartea unui om drag te pot cu adevirat fntriste Recunose cf pi mie mi-a sbirnit mila. De ce-ai font, Natur&, leul ? Lewl nad a rupt o floare, deflorand pe aceea Geni - nu ~ a fost inbita gi femeia cea mai, mult mai, si mai dec&t atat ! Lacrimi guvoi ou spada voi stripunge snu-mi , iata: Ab! saul meu sting, fn timp ce plang gi mor, $i mor pe dati. Acuma-s mort. Spre cer m& port. HIPOLILA EZEU HIPOLITA DEMETRIUS LISANDRU DEMETRIUS TISBE see Mi-e sufletul user. Stingi, ochii mei. fu, lund, piei ! (Lumina Lunii iese) Acum de zor mor, mor, mor, mor, Bu mor, de zor, de zor, de zor... lumina Lunii a dispSrut. Cum o si-gi mai giseased ‘Misbe iubitul ? © s&&1 g&seascd la lumina stelelor. CIntré Tisbe) Uite-o c& vine. Si suferinja ei o sé-nchele piesa. Sper ci, pentru pierderea unui astfel de Piran, suferinfa ei va fi scurta. Un fir de pref ajunge ca si se-ncline balanja; pe cine-ag regreta mai mult: pe Piram sau pe Tisbe? Drept sti spun m-ag lipsi de amandoi, Ina gi dibuit cu ochii ef cei duled. Si-o s&-1 boceasci-n lege... Tu dormi? Ba an. Au mort egti bu? 0, Piram, mut esti cave? 24 un euvant, Mort? Mort? Curand va fi inmorméntaie. Buze de crin, nasuc divin, ee galben $i-e obrazul. s-au dus, s-au dus fn plans nespus ochii vii verzi ca prazul ! Voi ursitoare ne-ndurdtoare, TE2EU DEMETRIUS FUNDULEA PEZEU ~62~ cu albs mini de lapte, venifi cu jale surate pale cdi rupt-ati firu-n sapte. Taci, limbi! Lata, dubita spad&, tu viaha-mi vei sfargi-o! Adio, soare, céci Misbe moare, adio-n veci! Adia! RimSne ea Iuna gi Lewl sk ingroape moartii. Si s& participe si zidul Nu, ef gidul care ne despirfea s-a diiramat. Vreti sk vedeti epilogul sau sé auzifi un dans vergamasc jucat de noi? Nu, au! Prk epilog, va vog; piesa voastré n-are nevoie de justificiiri, devreme ce tofi actorid sunt mori, nimeni nu-i mai poate blama, Lisafi epilogul $i treceti la dansul bergamasc, Ceasu-i'nalt. Ora adaned Multe se intaémpld ined. Noapte, riscolegti, desferici gropile si ies din ele duhurile, bune, rele, gi-o pornese citre biserioi. Noi, elfi, zfne, toti gi toate, prin-i la cara) lui Hecate, vom fugi de scare si * noaptea o vom urniri,.. ea un vis, OBERON TITANIA BS Rspndifi lumini prin casi blande ca ticiuni ce mor Duhuri, forfota voioas’, si zburditiciti ugox. Fiecare pas si fie 0 urave gi-o solie. Pentru fiecare novi, © silaba si o iot& gi licagul adsta-ndat! fi-va binecuvéntat. De v-a supSrat povestea, joc de umbre, toate acestea, vreau st crede}i, doame, domni, e& ati tras un pui de som. Si ci-aceste vorbe goale eu care v-am dat tarccale care pentru noi s-au seris sunt atéta doar: un vis. Dac mi iertaji, eu va spun e% o iau pe drumul bun, gi, oricdt of fi de Pus, de-alte sotii nu mi-apuc. Nu va mint, Dar bate ora. Noapte bund, tuturora. Vreau si fim prieteni, fra}i = dack ne aplaudati.

S-ar putea să vă placă și