Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Urbanism,
MATERIAL RECAPITULATIV
de Sintez - ptr. Examen
Curs PEISAGISTIC /
Istoria Grdinii
conf. dr. arh. Cerasella Crciun
- Definirea termenului PEISAJ
- Tipologii de PEISAJ scara, geosistem, stare, aparitie, caracter, functiune,
elemenet naturale/antropice/culturale
- Structura Peisajului Spatiu, Timp (Cosmic, Istoric)
- Evolutia Conceptului de PEISAJ
- Relatia - Natura-Cultura
- Mediu-Sit-Peisaj
Peisaj Tipologii:
- Natural (Norberg-Schulz) clasic, romantic, cosmic, compozit, mixt
- Construit (Antropic)
- Cultural
Elemente de Analiza semiologica in Peisaj
Structura Peisajului
Elementele peisajului planuri (orizont, limite), vegetatie, caracter, apa, lumina
Lectura sensibila a peisajului observare/contemplare, perceptie/receptare,
interpretare/abstarctizare, ierarhizare, diagnosticare/stabilire potential,
interventie
Tipuri de perceptie a peisajului
Elemente de limbaj ale perceptiei vizuale (Rudolf Arnheim)
Istoria si Cultura Peisajului
Reprezentarea in peisaj
Opera de arta si peisajul (Auguste Berque)
Peisajul in Arta Picturii
Fotografia de Peisaj
Peisajul ca Reflectie a societatii
Peisajul Cod Vizual
GRADINA. SENS FILOSOFIC SI ESTETIC. TEORII COSMOLOGICE. ARHETIPURILE
GRADINII. SIT SI SACRALITATE
Gradina i lumea arhetipala
CERURILE - trmul de deasupra
- asociate cu perceptia umana a vazduhului
- cuprinde: soarele, luna si stelele
PARADISUL (RAIUL) n limba persana veche,
,,pairi-daeza" nseamn grdina ngrdita
- harazit celor binecuvantati
- fericire, bucurie, pace, desfatare
- reprezentari:
- gradina sau un parc minunat, cu arbori exotici plini de fructe savuroase, cu
ruri ale vieii, cu psri i animale
- peisaj natural: insula
- fenomene naturale: aurora boreala.
INFERNUL - trmul ,,de jos
- situat sub suprafata pamantului, intr-un sistem de peteri subterane
- regiune telurica ntunecata i sumbra, asociata cu groaza, disperarea i
suferina fizica
Grdini paradisiatice:
muntele Kunlun, centru al lumii si poarta a cerului, este mpodobit cu grdini
suspendate (Babilon) unde curge o fntn de nemurire
- Edenul, era o gradina circulara care nconjoar Mingdangul, reeditnd in centrul
mpriei pe aceea de pe Kunlun.
Simbolismul ARBORELUI
- Simbol al vieii elementare, reprezint forma iniial a haosului i marcheaz un centru.
face legtura ntre cer i pmnt; sintetiznd numeroase credine, ritualuri i mituri
arborele - imagine reflectat a cosmosului, teofanie universal, simbol al vieii, al
fecunditii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor
strmoilor, semn al renvierii
ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUI
Sensul generic al arborelui - devenire, venica i misterioasa evoluie
arborele ca centru i scar ctre cer;
contemplaia arborelui aduce in stare de melancolie fiina, cci i evoc sensul
devenirii universale.
Marcare a spaiului vital prin simboluri care repet universul, lundu-i ca reper centrul
su: un copac, un stlp, piatra de temelie (omphalos)
- simboluri ale centrului lumii i, prin extensie, ntregul spaiu din jurul lor a reflectat
imaginea macrocosmosului - consfinit prin abraxas sau prin jertf.
Un astfel de loc se ndumnezeiete, este purttor al faptului magic (hierofanic), adic
sacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de ntlnire dintre Cer i Pmnt, adic
acolo unde s-a svrit Geneza nsi.
GRADINA ca ICON
GRADINA ca LOC
GRADINA ca OBIECT
GRADINA ca GENIUL LOCI / LOC AL MEMORIEI
GRADINA ca LOC AL ACTIUNII
GRADINA ca TEMA
GRADINA EXTINSA CA ORAS - ORASUL GRADINA
ISTORIA GRADINII
Exemple:
Gradinile Paradis Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh)
Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis
Grdinile mprailor azteci erau gradini de destindere si relaxare
Dimensiuni reduse
Subordonate arhitecturii
Traseu geometric amorf
Aspecte de voluptate si extaz
Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare
Geometrie logica
Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti)
Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica
- efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile,
constructiile
- decorativa (arbori si arbusti)
- florile folosite ca decoratie
Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade
Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii
Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea
zonelor/subzonelor
GRADINILE FILOSOFILOR
-Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice
-Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce insemna ca
discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau
-Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public
-Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale
GRADINILE BIZANTINE
COMPOZITIE:
De forma patrata, inconjurate de ziduri in general din marmura
Vegetatie luxurianta
Bazine inconjurate de statui
Sculpturi decorate
Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata
Amenajari hidrauluice
Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul
bazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial
Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari pelicani,
pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale leoparzi, lei, cai, plante
palmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica
Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini
Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:
CARACTERISTICI GENERALE
- interes crescut pentru spiritul antic
- terasarea terenului cu diferente mici de nivel, astfel incat relieful era
mai putin accentuat si chiar plan
- au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si
modelele de partere
CARACTERISTICI:
Coeziune intre cladire si gradina
Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala
Modelarea terenului in terase largi
Partere decorate cu flori
Canalele ca elemente ale compozitiei
Exemple:
AMBOISE PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE
Gradina Castelului BLOIS
GRADINA Castelului GAILLON
GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU
GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definirii
gradinii peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, in
mod particular, in gradinile romane.
In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval, inchise intre
ziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand animale si chiar oameni
(preluare a stilului particular olandez).
Influente ale altor stiluri
Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod
special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problema
transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii.
Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (1485-
1503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele exemple semnificative de
gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch, Packwood House, si mai tarziu
Parcul St James - cel mai vechi parc existent.
Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon de Caus
Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch, Hampton Court,
Theobalds, Wimbledon
Gradina individuala reprezentativa: Wilton
APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE
coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult
imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care erau aduse in
fiecare zi din India, America, Insulele Canare
tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea
plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn - o faimoasa
gradina stiintifica)
GRADINA IN BAROC
GEOMETRIE
AMENAJARE GRADATA
Principii compozitionale
Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei
Stabilirea perspectivei dominante
Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale
Modelarea terenului
Modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori
pozitionati geometric
Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a
unor elemente, cat si prin varietate
Suprafete plane de apa bazine si canale
Principii:
simetria
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cldire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse
teren cu relief n pant sau accidentat
amenajare n terase succesive
cu forme geometrice regulate
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe
compoziia arhitectural- cu atenuarea
schematismului rigid, dup criterii ortogonale,
caracteristic secolului al XVI-lea
trasee rectilinii sunt mbinate cu linii ample, curbe
S-a renunat la excesiva disciplinare a arborilor lsndu-i s se dezvolte liber,
ceea ce a contribuit la o bun legtur cu peisajul ambiant.
Dimensiunile grdinilor s-au mrit, tinznd ctre transformarea n parcuri.
S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participnd n msur mai mare la
organizarea compoziiei.
i ornamentaia grdinilor au aprut schimbri, reflectnd gustul pentru bogia
decorului i pentru efectele pitoreti i scenografice specifice epocii baroce.
Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grdini au cedat locul
elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase.
Au aprut grotele artificiale, fntnile cu stnci i teatrele de ap- compoziii
arhitecturale n care se asociaz statui, roci i ap n micare (jocuri hidraulice i
muzicale), integrate ntr-o construcie decorativ cu nie (avnd de obicei i
funcia de zid de sprijin).
Acestei perioade i aparin numeroase creaii, printre care:
grdina Vilei Doria Pamphili (Roma)
grdina Vilei Aldobrandini( Frascatii)- arh. Maderno Carlo
grdinile Boboli (ale palatului Pitti din Florena)
- arh. peisagist Tribolo Niccola
grdina vilei Gamberaia (lng Florena)
- arh. peisagist Capponi Family
grdina vilei Garzoni ( Collodi)
- arh. peisagist Garzoni Romano
Isola Bella (insul n lacul Maggiore , amenajat n 9 terase)
- arh. peisagist Borromeo Count Carlo III
Gradinile sunt impresionante prin unitatea i armonia de ansamblu, precum i prin
strlucirea i varietatea decorului, nnobilat de numeroase opere de art.
Portugalia avea in secolul XVII UN PROFIL INDIVIDUAL
cirei japonezi, legai de cultul religios; pini; ienuperi; arbuti de ceai; camelii;
azalee; bambus, fac parte din decorul vegetal tradiional alturi de numeroase specii
de flori, ferigi, muchi.
Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul gradinii Kara San Sui (Peisajul apei
secate) la Kyoto
pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care
se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri)
compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu
engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare,
prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat,
omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial
BIBLIOGRAFIE PEISAGISTIC - Note de curs conf. dr. arh. Cerasella Craciun
Carte Libraria UAUIM : Culegere de documente legislative n domeniul peisajului natural, antropic i cultural, n amenajarea
teritoriului i n urbanism, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitar "Ion Mincu", Bucureti, 2010, (in curs de aparitie 2011)
Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca uAUIM:METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A
ORGANISMULUI URBAN, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS:
257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB - BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008,
Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria , 15 octombrie -15 noiembrie
2008)
Carte Libraria UAUIM : ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEII COMUNITARE. Studiu de Caz:
Arta Mural i Tehnica de Art Graffiti/Stencil. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5,
color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureti 2009
Articol: PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGIC A ORAULUI, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod
CNCSIS: 257), 2009
Articol: ORASUL DURABIL SI PEISAJUL, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009
Articol BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE, in publicatia
Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 4252 (Cod CNCSIS:
257)
Articol METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS LANDSCAPE, pag.869-879, in
Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN
1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394
Articol UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN
METABOLISM (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394.
Articol: MACROSCAPE, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie
2009.
Articol: GRADINI DISPARUTE, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua.,
nr.3/septembrie 2009.
Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI, postat pe http://www.stopco2.ro ,19 iulie 2009-07-27
SANATATE SI PATOLOGIE URBANA (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context
European, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009.
Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti (pag 82-84), in Sectiunea Bucuresti
Metropola a Sec XXI, Rubrica Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN
1844 766X,nr.2/februarie 2009.
Articol: REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT,
REPER SI RITM URBAN, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV,
Nr.05/2008.
Capitolul: CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI
diagnosticare de tip neconvenional (pag. 288-304), n lucrarea PREOCUPRI RECENTE N PLANIFICAREA SPAIAL. SPRE
CONFLUENTA TENDINELOR EUROPENE CU PRIORITI NAIONALE (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin
Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257),
Bucuresti, 2008
Articol: MOBILITATEA - TRANSFORMARE I METAMORFOZ N METABOLISMUL URBAN, (pag.58), in Numarul Tematic:
Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie februarie 2008.
Bibliografie extinsa
- Chiu, Che Bing (2010). Jardins de Chine, ou la qute du paradis., ditions de la Martinire, Paris
- Baridon, Michel (1998). Les Jardins- Paysagistes, Jardiniers, Poetes., ditions Robert Lafont, Paris,
- Elisseeff, Danielle, (2010), Jardins japonais, ditions Scala, Paris,
- Philippe Prevot, Histoire des jardins, Editions Sud Ouest, 2006
- Lucia Impelluso, Jardins, potagers et labyrinthes, Hazan, Paris, 2007.
- Claude Wenzler, Architecture du jardin, Editions Ouest-France, 2003
Bibliografie - Michel Collot
Collot, Michel, program de cercetare Vers une gographie littraire)
Collot, Michel, LHorizon fabuleux, Jos Corti, 1998
Paysage et posie (Jos Corti, 2005)
La Posie moderne et la Structure dhorizon (PUF, 1989)
La Pense-paysage. Philosophie, arts, littrature (Actes Sud/ENSP, 2011)
Les Enjeux du paysage (Ousia, 1997)
Le Paysage: tat des lieux (Ousia, 2001)
Paysage et modernit(s) (Ousia, 2007)
- Paola di Felice : L'universo nel recinto. I fondamenti dell'arte dei giardini e dell'estetica tradizionale giapponese ii, editore leo olschki
srl , 2012
- Lucia Impelluso , Filippo Pizzoni : Grande atlante dei giardini in Oriente e Occidente , Mondadori Electa, 2009
Pez de la Cadena, Francisco : Historia de los estilos en Jardinera, Coleccion Fundamentos 84, Ediciones Istmo, Madrid, 1982
Rodriguez Garca, Aurora : Historia de los Jardines Valencianos, Ediciones Mar Montaana, Valencia, 1996
Von Buttlar, Adrian : Jardines del Clasicismo z el Romanticismo. El jardin paisajista, traduccio Jos Luis Gil Aristu, editorial Nerea,
Madrid,1993
Baridon, Michel : Los Jardines. Islam.Edad.Media.Renccimiento.Barroco, editores Abada,Madrid 2005
Baridon, Michel : Los Jardines. Siglos XVIII-XX, editores Abada,Madrid, 2008
Baridon, Michel : Los Jardines. Antiguedad.Extreo oriente, editores Abada,Madrid, 2004
FARIELLO, Francesco: La arquitectura de los jardines. De la Antigedad al siglo XX, trad. Jorge Sainz, Editorial Revert, Barcelona,
2004.
LABAJOS, Lucian; RAMN-LUCA, Luis: Jardinera tradicional en Madrid, Edicin La Librera, Madrid, 2007
SANZ HERNANDO, Alberto: El jardn clsico madrileo y los Reales Sitios,Edicin Ayuntamiento de Madrid, Coleccin Libros
Patrimonio, Madrid, 2009.
TITO ROJO, Jos & CASARES PORCEL, Manuel: El Carmen de la Victoria. Un jardn regionalista en el contexto de la historia de los
Crmenes de Granada, Editorial Universidad de Granada,Granada, 2000.
II 5472 Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage
rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec &
Doc, 1995
I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973
II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si
Pedagogica, 1979
III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable
d'inspiration
II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain,
III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape
III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe
II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion
II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water
I 3169 Jardin privees Modernes
III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape
II 165 Parcuri i grdini din Romnia
I 9722 Relating architecture to landscape
I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest
III 3724 Le Jardin
II 2484 The Landscape We See
II 3904 Spaii verzi
II 5472 Amenagement des espaces verts
III 1923 Der grose Gartenkatalog
II 5676 Grdina de locuit
II 3635 Arboricultura ornamental i arhitectura peisager
I 5733 Espaces verts et urbanisme
III 3003 Parc-Ville Villete
II 3245 Sites et Sitologie
III 1733 Handbook of urban landscape
I 3306 Environmental design
I 9597 Ecologie urbaine
III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration
II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain,
III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape
III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe
II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion
CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983
CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de
Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002
CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978
CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill
Carti editate in lb romana
Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998
Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003
Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958
Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984
Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973
Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998
Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979
Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001
BIBLIOGRAFIE Michel Collot (profesor de literatur francez la Universitatea Sorbonne nouvelle-Paris-III, membru al Institutului Universitar din Frana,
coordonator al programului de cercetare Vers une gographie littraire), preocupat de teoria i istoria peisajului, a publicat numeroase volume pe aceast
tem, printre care: LHorizon fabuleux (Jos Corti, 1998), Paysage et posie (Jos Corti, 2005), La Posie moderne et la Structure dhorizon (PUF,
1989), La Pense-paysage. Philosophie, arts, littrature (Actes Sud/ENSP, 2011). A coordonat mai multe volume dedicate teoriei peisajului: Les Enjeux
du paysage (Ousia, 1997), Le Paysage: tat des lieux (Ousia, 2001), Paysage et modernit(s) (Ousia, 2007). De asemenea, este autorul mai multor
cri de poezie:Chaosmos (Belin, 1997), Immuable mobile (La Lettre Vole, 2002), De chair et dair (La Lettre Vole, 2008).