Povestea copiilor suti din Iasi care au speriat Parisul.

Buzunareau turistii veniti

la Roland Garros si la Euro 2016 23 iunie 2017, 14:13 de Ionel Stoica Devino fan
Salveaza n arhiva download pdf print article 0 (2 voturi) cuvinte cheie: diicot
roland garros campionatul european de fotbal hoti copii 23 comentarii 34 share 0
inShare 29 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Povestea copiilor suti din Iasi
care au speriat Parisul. Buzunareau turistii veniti la Roland Garros si la Euro
2016 1/7 TuristI n fata Turnului Eiffel din Paris FOTO: Reuters Bambina,
Sunita, Casier si Bijuteria sunt poreclele unor copii din Iasi care s-au
specializat la Paris n furtul din buzunare sau genti. Peste 100 de minori din Iasi
si Neamt, cu vrste ntre 10 si 13 ani, ar fi fost trimisi n ultimii ani, de
propriii parinti, pentru a fura n Franta. Stiri pe aceeasi tema Imaginile rusinii:
ce au gasit politistii francezi n taberele de romi... Minorii ar fi adunat din
furtul de buzunare suma de 600.000 de euro. Atacau n special turistii si se
mobilizau exemplar la evenimentele sportive de amploare: Campionatul European de
fotbal din 2016 sau la Turneul de tenis de la Roland Garros. De asemenea, erau
vizati turistii aflati n locurile aglomerate din centrul orasului Paris. Cazul
este investigat de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Iasi. Sase
persoane, Aurel Gndac, Gheorghe Drugu, Spania Sanatescu, zisa Anglia, Marius
Roman, Somna Bobocel si Norica Leonte au fost retinute ieri de anchetatori, alte
cteva zeci fiind vizate de autoritati. Clanurile de familie Totul ncepe n 2015,
atunci cnd cazurile de furturi din buzunare si magazine au explodat n Iasi. Hotii
erau copii care nu raspundeau penal n cazurile n care erau prinsi de catre
victime sau de politie. Monitorizarea cazurilor a scos la iveala faptul ca minorii
erau coordonati de parinti. La acestia ajungeau portofelele, banii sau telefoanele
furate. Copiii apartineau acelorasi familii, fiind verisori sau legati prin diverse
uniuni religioase si traditionale. Nucleul acestora era n cartierul Pacuret din
Iasi, unde gruparea detinea mai multe imobile. Era vorba de clanurile familiale
Calauz, Stan, Sanatescu, Leonte, Apostol, Alexa-Plugariu, Dragan si Zamfir. (Foto:
DIICOT) Pentru minorii exploatati notiunea de furt este tratata ca un fapt divers,
un mod de a obtine pentru sine si membrii familiei sale venituri care sa le permita
un trai decent. Parintii au reusit sa le inoculeze ideea ca a fura este un mod de
viata normal. Cu ocazia depistarilor n flagrant sau n cadrul audierilor
ulterioare minorii au ajuns sa trateze faptele care le comit ca un mod de a se
distra, arata procurorii DIICOT. Treptat, gruparea si-a ndreptat atentia catre
turistii care vizitau Parisul. Acolo locuiau n diverse imobile ocupate ilegal n
cartierul Saint Denis.Ulterior, gruparea si-a mutat baza ntr-o tabara ilegala
siuata la periferia Parisului. Potrivit filajelor facute de politia franceza, copii
actionau n grupuri si erau coordonati de parinti sau alte persoane adulte. Unul
din locurile preferate de actiune era metroul parizian. Spania, alias Anglia,
fura din Franta n Paris minorii au fost coordonati de Spania Sanatescu, zisa
Anglia, cazarea fiind initial n baraci, ntr-un parc sau teren viran de la
periferia orasului Paris, n imediata apropiere a cartierului Saint Denis, loc n
care se regasesc numeroase familii de rromi din cartierul Pacureti si din Roman. La
rndul sau Spania Sanatescu era coordonata telefonic de catre Gheorghe Drugu, care
a instruit-o tt pe ea ct si minorii exploatati cu privire la comportamentul n
relatia cu autoritatile franceze, modul de comunicare prin intermediul mijloacelor
de comunicare telefonica impunnd utilizarea unui limbaj codificat, astfel banii
sunt numiti albe, telefoanele sau portofelele portocale, a mnca nseamna a
fura. Acord ntre romni si francezi Procurorii DIICOT au observant n tmpul
monitorizarii acestei grupari, ca minorii sunt transportati n orasul Paris
Franta unde sunt determinati de proprii parinti sa comita furturi n beneficiul
lor. Pentru continuarea investigatiei penale s-au solicitat informatii de la
autoritatile politienesti franceze. Autoritatile judiciare franceze au comunicat
faptul ca la rndul lor investigheaza o grupare infractionala compusa din cetateni
romni, domiciliati n Iasi si Roman, printre care se regasesc si persoanele care
erau monitorizati de procurorii DIICOT. Francezii au solicitat realizarea unui
schimb de informatii la sediul EUROJUST. Urmare a schimbului de mesaje ntre
autoritatile judiciare din Romnia si Franta, pentru o mai buna nfaptuire a
justitiei, a fost ncheiat un Acord pentru crearea unei echipe comune de ancheta.
Romnii, n vizorul francezilor din 2011 n Franta investigatiile penale se
efectueaza n dosarul 1628000285 (nr. instructie 2408/17/1). nca din anul 2011
politia franceza a nregistrat mai multe fapte de furt comise de tineri majori si
minori, de nationalitate romna n zona de transport public metropolitan sau
feroviar a Parisului. Aceste fapte au cunoscut o crestere brusca n anii 2015 si
2016 n contextul organizarii unor evenimente sportive de anvergura n Franta,
precum Euro 2016 si COP21. Datele furnizate de catre ofiterii de legatura romni,
sistemele de supraveghere instituite si filajele efectuate au permis obtinerea de
informatii despre organizarea retelei. A rezultat faptul ca autorii furturilor
apartin mai multor clanuri familiale din orasele Iasi si Roman. (Foto: DIICOT) n
Paris locuiau n diverse imobile ocupate ilegal din localitatea Saint Denise, fiind
supravegheati de catre adulti, n numele si la comanda carora actioneaza. n
fiecare dimineata, ntre orele 06:00 si 10:00, minorii plecau din locatie n
grupuri mici, pentru ca ulterior sa se regrupeze la metroul din Paris unde comiteau
fapte de furt. Seara acestia reveneau n localitatea Saint Denis cu bunurile furate
care erau predate adultilor. Autoritatile judiciare franceze au nregistrat 56 de
hoti si au identificat 39 din care 31 minori iar n cladirea ocupata au fost
nregistrati 22 referenti de familie inactivi. Informatiile obtinute de la
autoritatile de frontiera au evidentiat faptul ca s-au realizat deplasari regulate
de adulti si copii ntre Franta si Romnia, fiind raportate alte excursii n Spania
si Portugalia, ceea ce sugereaza ca aceasta retea a fost activa si n alte state
europene. Prejudiciul cauzat n Paris, ca urmare a furturilor comise n peroada
2011-2016, a fost estimat la peste 600.000 euro din care peste 148.000 au fost
transferati din Franta n Romania. Raport: Acte repetate de delicventa Din actele
dosarului nregistrat de autoritatile judiciare franceze, tradus n limba romna, a
rezultat faptul ca n primavara anului 2016, efectivele Celulei de Cercetari si de
Initiativa de la Brigada de Protectie a Minorilor au primit informatii venite de la
sectiunea minori a Parchetului Tribunalului de nalta Instanta din Paris,
corespunzatoare mai multor semnalmente ale actorilor implicati n protectia
persoanelor tinere. Raportul evoca prezenta n regiunea pariziana a minorilor si a
tinerilor majori de origine romna care comit acte repetate de delincventa n zona
metropolitana pariziana, sub influenta adultilor din anturajul lor. Primele
verificari si proceduri ntreprinse, mai ales pe lnga serviciile judiciare
pariziene, au dus la conturarea unor bande comune de tineri hoti originari din
orasele Roman si Iasi, regiunea est/nord-est a Romniei. Organizarea lor vizibila
si stabilirea lor comuna n Seine-Saint-Denis (93), dar si declaratiile lor
formatate n timpul retinerii de catre politie si modurile de operare similare
relevate, lasau de nteles existenta unei structuri infractionale care ar fi
condusa de mai multi adulti si referenti parentali. Prinsi la interogatorii Aceste
prime aspecte de procedura stabileau ca aceste persoane suspectate ca ar da
ordinele si executantii apartineau acelorasi celule familiale sau raspundeau, la
modul mai general, unei logici de exploatare de tip clan a celor mai tineri.
Privind aceasta cauza, 243 de prime proceduri penale ale serviciilor judiciare din
zona pariziana au fost inventariate si apoi exploatate din anul 2011, ducnd la
descoperirea a 150 de fapte distincte n cadrul a 238 interogatorii ale 31 de hoti
diferiti; care par sa interactioneze ntre ei si care arata coactiuni si
complicitati recurente. n prima faza au fost identificati n mod formal 26 minori
si 2 majori n cadrul aceleiasi bande de hoti, n principal originari din Roman si
din Iasi, din regiunea Moldovei (Romnia). Multi dintre ei apartinnd acelorasi
familii, fiind verisori sau sunt legati ntre ei prin diverse uniuni religioase si
traditionale. Echipa comuna n urma constituirii echipei comune de ancheta au fost
demarate investigatii, fiind realizat un schimb de informatii ntre autoritatile
judiciare din Romnia si Franta care au condus la identificarea unor minori care
si-au declinat identitati false n Franta, precum si identificarea persoanelor
majore care coordoneaza minorii la furat. Autoritatile judiciare franceze,
respectiv Brigada de Protectie a Minorilor din cadrul Directiei Regionale de
Politie Judiciara din Paris, a pus la dispozitie o copie a dosarului penal, care
are 5 volume, dosar care a fost tradus n limba romna. DIICOT: Au nteles sa duca
o viata parazitara Procurorii DIICOT au aratat judecatorilor, n referatul cu
propunere de arestare preventiva a liderilor acestei grupari ca parintii n loc sa
se preocupe de realizarea unor venituri licite prin care sa asigure conditii optime
de dezvoltare a minorilor, au nteles sa duca o viata parazitara si sa exploateze
minorii profitnd de faptul ca acestia aveau o vrsta care nu atragea raspunderea
penala
si de autoritatea pe care o aveau asupra acestora. Este necesara pentru
nlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, avem n vedere starea de
pericol rezultata din consecintele pe care le are exploatarea asupra vicitimelor
traficului de minori si afectarea grava a ordinii publice prin cresterea
sentimentului de nesiguranta a persoanelor datorita exploziei de furturi din
buzunare, arata procurorii DIICOT. Anchtatorii sustin ca prin furturile comise de
minorii exploatati s-a creat o stare de nesiguranta publica att n Iasi, Romnia
ct si n Paris, Franta,