CAPITOLUL 1. NOIUNI PRIVIND DIAGNOSTICUL INTRPRINDRII.

DIAGNOSTICARA STRATGIC

1.1. Dfinir
Diagnosticul, indifrnt d domniul d utilizar, prsupun o analiz complx a
fnomnului invstigat, a mcanismului su d formar si d modificar. Diagnosticul socitatii
PARAGRAFE LIPSA
din prspctiv istoric, trmnul diagnostic d origin grac, a fost si st utilizat n
mdicin si s traduc prin sintagma apt pntru a discrn. Accptiuna confrit cuvntului
diagnostic n contxtul utilizrii sal ca instrumnt d analiz conomic st foart apropiat
d ca din mdicin, dar, la nivl d ntrprindr, acasta prsupun o colaborar mult mai crscut
ntr spcialisti n vdra dscopririi disfunctionalittilor si a cauzlor car l gnraz, prcum
si continuara dmrsurilor pntru trcra la o star favorabil suprioar(Rm, 2010, p. 101).
n litratura d spcialitat xist o varitat d abordri n lgtura cu utilizara analizi
diagnostic n managmntul socitatii. Analiza diagnostic st adsa analizat d ctr unii
spcialisti ca tap prmrgtoar a rproictrii propriu-zis a sistmului d managmnt si ca
fundamnt n laborara stratgiilor, dar si ca un suport si o continuar a analizi conomico-
financiar din ntrprindr. Ovidiu Nicolscu russt, ns, concilira acstor pozitii aparnt
convrgnt, artnd c accptiuna major a diagnosticului st aca d mtod, cllalt prri
mntionat rprzntnd n fapt simpl ralizri al acstia.
Multitudina PARAGRAFE LIPSA s sprijin p acasta din urm, diagnosticara
prsupunnd n plus aprcir, judcti d valoar si n final, asumara rsponsabilittii d ctr
cl car o fctuaz, alti autori, suprapun notiuna d analiz diagnostic cu diagnosticul, acsta
fiind dfinit, la fl ca si analiza diagnostic, ca un modl c analizaz socitata dintr-o prspctiv
global trcnd prin functiil si organizara sa, vidntira punctlor fort si a clor slab al
activittii socitatii si ajungnd la propunri d amliorar car vor prmit ultrior managrilor
s-si orintz actiuna lor pntru ralizara obictivlor propus.

1
 Diagnosticul ar ca obictiv aprcira strii d sntat a socitatii p baza msurrii
prformantlor si a vulnrabilittii socitatii. Astfl, obictivul unui diagnostic nu st solutionara
PARAGRAFE LIPSA cu furnizorii si clintii; dpndnta d surs xtrn d finantar;
dpndnta d piata xtrn; caractrul szonir al activittii; o piat n dclin; modificara
rglmntrilor lgal n domniul rspctiv d activitat; amplasara socitatii dpart d ci d
transport si/sau d comunicati.
1.2. tapl procsului d diagnosticar
Asupra continutului procsului d diagnosticar xist mai mult abordri n litratura
d spcialitat (Opra si Ploianu, 1975, p. 73). n ca c privst tapl d drular al
procsului d diagnosticar, n Ghidul practic d diagnostic al socitatii publicat n 1989,
profsorul Thibaut dlimitaz tri faz: faza diagnosticului conomic si financiar, faza
diagnosticlor functional car analizaz functiunil socitatii si tapa a tria d diagnosticar a
stratgii. n scnariil autohton procsul d diagnosticar st sinttizat p mai mult tap, d
obici sas, PARAGRAFE LIPSA pi d diagnosticar. n cadrul acsti tap prmrgtoar
diagnosticrii propriu zis, cl mai important aspct s lag d stabilira uni formul adcvat
pntru componnta chipi d diagnosticar.
Documntara prliminar ar ca obictiv runira unui fond primar d dat rlvant
rfritoar la domniul sau problmatica c urmaz s fi abordat prin diagnosticar. Acasta
implic din parta colctivului d diagnosticar xaminara unor situatii informational c rflct
prformantl conomico financiar al socitatii nrgistrat p lungima unui intrval d timp
suficint d concludnt (minim 3 ani): bilantul contabil, contul d profit si pirdr, rapoartl d
gstiun, PARAGRAFE LIPSA, bazat p sas mari grup d critrii(Baranov si Moroi, 2011, p.
92): critrii conomico financiar (potntial conomico financiar d ansamblu, capacitata
invstitional, mrima dividndlor, nivlul impozitlor si taxlor, rspctara corlatiilor dintr
principalii indicatori conomico financiari s.a.); critrii managrial (capacitata d laborar
si aplicar a stratgiilor d succs, flxibilitata organizatoric a socitatii, capacitata
inovational, informatic si managrial, capacitata d ngocir, rationalitata sistmului
informational si dcizional);
critrii d calitat si comptitivitat a produslor;
critrii thnic si thnologic (nivlul actual al dotrii thnic si thnologic,
capacitata d nnoir a produslor si thnologiilor); critrii socio - uman (calitata rsurslor
uman al socitatii, coordonatl politicilor motivational, PARAGRAFE LIPSA).

2
 vidntira cauzal a punctlor slab. Acasta ar ca punct d pornir rzultatul
analizlor fctuat n cuprinsul tapi prcdnt finalizat cu vidntira simptomlor ngativ.
Ci doi paramtrii car conditionaz succsul drulrii acsti tap fnomnl invstigat.
Algra trmnilor d rfrint pntru idntificara punctlor slab s impun s ia n calcul cl
putin unl dintr urmtoarl rpr: situatia analizat n prioadl antrioar, prvdril
stratgiilor, prformantl n ca c privst analiza rlatii cauz fct. S rcomand ca
instrumnt d lucru utilizara asa numitului,,arbor al conxiunilor cauzfct (figura nr. 1.2).
Idntificara punctlor fort si stabilira cauzlor car l gnraz. Acasta constitui
rzultatul cli d-a doua prti a analizi simptomlor si s dsfsoar similar tapi antrioar.
Pntru fctuara uni analiz sistmatic si dtaliat, punctl fort, mprun cu punctl slab
si cauzl afrnt acstora pot fi urmrit distinct p cl sas domnii d activitat mntionat.
Simptoml pozitiv vor fi PARAGRAFE LIPSA uman, managrial pntru a supravitui si a s
dzvolta) ct si aprcira intnsittii actiunilor d rstructurar (adic a urgnti si amplorii
modificrilor stratgic impus d aclasi optiuni d supravituir si dzvoltar). (Dumitrascu,
2013, p. 137)
n final, parcurgra acsti tap s finalizaz prin dlimitara catgorii nc s
ncadraz socitata din punctul d vdr al potntialului d viabilitat si a ncsittii
rstructurrii sal.
Acst rzultat pot fi obtinut n stabilira unor,,irarhii ntr socitatil voluat n ca
c privst urgnta actiunilor d rstructurar si laborar a stratgiilor d dzvoltar.
valuara capacittii d rspuns la crintl mdiului xtrn. n acast tap
diagnosticara st orintat spr analiza factorilor xtrni ai socitatii si urmrst, n snt,
idntificara oportunittilor si a pricollor car i influntaz volutia viitoar. Astfl,
oportunittil dsmnaz factori sau situatii din mdiul ambiant car impulsionaz activitata
socitatii, n timp c PARAGRAFE LIPSA supravituira, xpansiuna socitatii n conditiil
dinamismului mdiului ambiant. n acast tap sunt obtinut propunri pntru liminara
disfunctionalittilor si valorificara punctlor fort, vizndus n aclasi timp amplificara
capacittii d nglobar la modificril mdiului xtrn n conditiil fructificrii oportunittilor si
al prntmpinrii pricollor. Ca mai important crint c s impun rspctat n acast tap
st lgat d rcorlara continutului rcomandrilor cu cauzl gnratoar d punct slab si
punct fort. Formulara xplicit a acsti conditii d ficacitat a diagnosticrii st absolut

3
ncsar avnd n vdr c n practica managrial apar frcvnt situatii d corlar a
rcomandrilor cu disfunctionalittil, fr a tin sama d prptuara acstora n conditiil n
car ansamblul cauzlor gnratoar d punct slab prsist. Pntru ficar rcomandar st
ncsar s s prcizz, alturi d cauz, att forturil antrnat ct si fctl anticipat car
caractrizaz ficinta msurilor rspctiv. n ca c privst fctl prconizat pntru ficar
rcomandar, acsta pot fi dlimitat n dou mari grup: cuantificabil (ca d xmplu rducra
costurilor d producti, crstra cifri d afacri) si ncuantificabil (amliorara calittii
produslor, crstra PARAGRAFE LIPSA r s duc la liminara sau rducra dcalajlor;
orintaz actiuna managrilor asupra aspctlor major al activittii intrn a socitatii,
asigurnd crstra ficinti acstia; asigur baza informational absolut ncsar adoptrii
unor dcizii stratgic si tactic curnt si ficac tc.
Totusi diagnosticara ar si unl limit, obtinut n principal n fortul matrial,
financiar si uman aprciabil p car-l implic utilizara sa.

1.3. Mtod i thnici d diagnosticar

Invstigara fnomnlor si procslor conomic, atingra obictivlor urmrit prin
analiza-diagnostic rclam utilizara unui ansamblu d mtod si thnici d diagnosticar c fi
mbrac un caractr spcific, fi sunt mprumutat din domnii car apartin altor stiint.
Transpunra analizi diagnostic n planul activittii pragmatic d managmnt, impun o
clasificar a mtodlor PARAGRAFE LIPSA, rsurs uman tc.).
Dup modul d utilizar a surslor d documntar, clasificara mtodlor si thnicilor d
diagnosticar prmit vidntira d: mtod si thnici d diagnosticar rational sau tortic,
pntru implmntara crora s aplaz la sursl documntar financiar si contabil si s
parcurg o succsiun logic d tap, s fac calcul si stimri al unor indicatori si mtod si
thnici d diagnosticar intuitiv, car folossc aprciril mpiric al managrilor, iar finalizara
lor s bazaz p utilizara cunostintlor si a xprinti practic a chipi managrial (Hagan,
2010, p. 80).
Clasificara mtodlor si thnicilor d diagnosticar dup cil d crctar a procslor
conomic rflctat n vidnta thnico-oprativ, vidnta contabil si vidnta statistic
prsupun grupara acstora n: mtod si thnici d diagnosticar analitic, car urmrsc
studira fnomnului conomic ncpnd d la analiza sparat a prtilor sal componnt, iar

4
ntrgul st considrat ca o rzultant si mtod si thnici sinttic d diagnosticar c au n
vdr PARAGRAFE LIPSA pntru cl mai important tap al analizi-diagnostic
documntara pralabil, idntificara simptomlor smnificativ, rlvara cauzal a punctlor
fort si slab, formulara rcomandrilor fundamntara concluziilor nu ar la baz aplicara
singular a unia sau altia dintr mtod. Astfl, chiar dac o mtod constitui suportul logistic
al unui anumit tip d diagnostic, utilizara practic a acstia s impun nsotit d instrumnt d
invstigar auxiliar n msur s asigur prtinnta dmrsului d analiz.

1.4. Diagnosticara stratgic

Diagnosticara stratgic st o tapa importanta a procsului d laborar a stratgii
conomic. Concluziil culs in urma fctuarii i rprzinta punctul d plcar pntru
fundamntara obictivlor si optiunilor stratgic, a modalitatilor d ralizar a acstia si d
alocar a rsurslor ncsar.
PARAGRAFE LIPSA, diagnosticara stratgica vizaz nu doar valuara potntialului
socitatii studiat, ci si a mdiului n car st intgrat. In acst sns, a ar ca obictiv
idntificara att a fortlor si slbiciunilorc s manifst n posibilittil sal intrn, privit din
divrs punct d vdr, ct si a ocaziilor si amnintrilor mdiului ambiant al socitatii.
Modalitata folosit pntru msurara prformantlor obtinut d ntrprindr constitui
ca d a tria dosbir dintr analiza-diagnostic si diagnosticara stratgic a activittii socitatii.
Astfl, analiza-diagnostic privst socitata ca o ntitat sparat, al cri fort si slbiciuni sunt
stabili t in xclusivitat d posibilittil sal intrn urmrit prin prisma volutii lor n timp.
Avm d-a fac astfl cu o msurar autorlativ a prformantlor socitatii, ralizat n ansamblul
indicatorilor car vidntiaz ritmuril d modificar n comparati cu prioadl antrioar a
divrslor fnomn si procs conomic, a rzultatlor conomico-financiar obtinut.
(Dumitrascu, 2013, p. 144)
Diagnosticara stratgic asigura invstigara posibilittilor intrn al socitatii n
corlati cu situatia altor comptitori din sctorul n car si ntrprind activitata. In acst
conditii, punctl fort si punctl slab idntificat au un caractr rlativ, manifstndu-s ntrun
contxt concurntial ca PARAGRAFE LIPSA ar stratgic a activittii socitatii.

5
6