Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr.

Alexandra Florea

Proiectarea arhitecturii sistemelor informatice

Cuprins
Aspecte generale ale proiectrii sistemelor informatice
Principiul proiectrii ealonate a sistemelor informatice
Proiectarea arhitecturii sistemului informatic
A. Arhitectura client server
B. Arhitecturi distribuite
C. Arhitectura orientat pe servicii
Diagrama de componente
Diagrama de desfurare
Diagrama de pachete
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Aspecte generale ale proiectrii sistemelor informatice

Proiectarea sistemului informatic const n

stabilirea soluiilor logice i specificarea din punct
de vedere fizic a componentelor noului sistem.
Proiectarea se bazeaz n principal pe rezultatele
obinute din cele dou grupe de activiti
premergtoare:
definirea soluiei de realizare a noului sistem
modelarea noului sistem.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Obiectivele proiectarii

Activitati de analiza
Obiective: sa inteleaga:
Evenimentele si
procesele din companie
Activitatile sistemului si
cerintele de procesare
Stocarea si necesarul de
informatii

Activitati de proiectare
Modele de analiza Obiective:
Sa defineasca, sa
organizeze, sa structureze
Documente componentele sistemului
solutie
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Aspecte generale ale proiectrii sistemelor informatice

Unele metodologii mpart proiectarea sistemelor

informatice n:
A. proiectare general/proiectare de ansamblu /
conceperea sistemului informatic
B. proiectarea de detaliu include proiectarea detaliilor
specifice ale programelor:
i. Proiectarea fiecarui caz de utilizare
ii. Proiectarea bazei de date
iii. Proiectarea interfetelor cu utilizatorul si cu alte sisteme
iv. Proiectarea controlului si a securitatii

n cadrul acestor etape, sistemul este proiectat din punct

de vedere logic i din punct de vedere fizic, separat sau
nu.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Principiul proiectrii ealonate a sistemelor

informatice
La stabilirea ordinii de prioritate n abordarea structurilor
sistemului informatic pot fi avute n vedere urmtoarele
criterii:
prioritatea obiectivelor componente;
asigurarea legturilor ntre componente;
disponibilitatea resurselor(limita fondurilor ce pot fi alocate
n timp pentru realizarea sistemului informatic;
nivelul de dotare cu tehnic de calcul existent n etapa de
concepere i cel prevzut a fi atins n timp;
forele de proiectare pe care le va antrena proiectul;
personalul de specialitate existent i n pregtire, la unitatea
beneficiar, necesar pentru implementarea i exploatarea
curent a sistemului informatic).
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Intrebari cheie ale activitatii de proiectare

Activitate de proiectare Intrebare
Proiectarea mediului de executie A fost specificat in detaliu mediul de
executie software cu toate optiunile?
Proiectarea arhitecturii aplicatiei si Au fost specificate in detaliu toate
software-lui elementele software-lui si cum va fi
realizat fiecare caz de utilizare?
Proiectarea interfetelor cu alte sisteme A fost specificat in detaliu modul in
care sistemul va comunica cu toate
celelalte sisteme din interior/exteriorul
organizatiei?
Proiectarea bazei de date Au fost specificate in detaliu toate
cerintele de stocare ale datelor, inclusive
toate elementele schemei?
Proiectarea controalelor si securitatii Au fost specificate in detaliu toate
sistemului elementele pentru a asigura siguranta
sistemului, securitatea si protectia
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

i. Proiectarea mediului

MEDIUL reprezinta toate tehnologiile necesare

pentru a sustine aplicatia software
Calculatoare server sau desktop
Dispozitive mobile, sisteme de operare
Facilitati de comunicatie, de intrare si de iesire
Se mai numeste si Arhitectura tehnica
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

ii. Proiectarea arhitecturii aplicatiei si software-lui

Impartirea sistemului in subsisteme

Definirea arhitecturii software
Pe trei niveluri sau model-view-controller
Proiectarea detaliata a fiecarui caz de utilizare
diagrame de clase de proiectare
diagrame de secvente
diagrame de stari
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

iii. Proiectarea interfetelor cu utilizatorii

Proiectarea dialogului pleaca de la cerinte

Fluxul de activitati din cazurile de utilizare
Diagramele de secventa ale sistemului
in present este necesara proiectarea de interefte pentru
diverse medii si diapozitive:
Telefoane smart
Tablete, iPad, etc
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

iv. Proiectarea interfetelor cu alte sisteme

Sistemul informatic interactioneaza cu alte sisteme

interne sau externe, fiind necesara integrarea acestora
Conectarea la alte sisteme se poate realiza in multiple
feluri:
Se pot salva datele de alte sisteme
Se pot utiliza date salvate din alte sisteme
Se pot face solicitari de informatii in timp real
Se poate apela la servicii software
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

iv. Proiectarea bazei de date

Se pleaca de la modelul claselor domeniului

Se alege structura bazei de date
De obicei se lucreaza cu baze de date relationale, dar pot
exista platforme care lucreaza cu baze de date orientate
obiect
Se proiecteaza arhitectura BD (distribuita, etc)
Se proiecteaza schema bazei de date
Tabelele si coloanele in relational
Se proiecteaza restrictiile de integritate referentiala
Referinte prin chei externe
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

v. Proiectarea securitatii si controalelor

Scopul este de a proteja bunurile companiei

Este un element crucial in Internet si retele wireless
Se vor proiecta controale la nivel de
Interfata cu utilizatorul
Aplicatie
Baza de date
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Modele de analiza si modele de proiectare

ANALIZA PROIECTARE

Diagrame de Diagrame de
Diagrame de Diagrame de
cazuri de clase -
clase pachete
utilizare proiectare

Descrieri ale Diagrame de Schema bazei

Diagrame de
cazurilor de secvente de date
secvente
utilizare

Diagrame de Diagrame de Interfata cu Diagrama de

stari activitati utilizatorul componente

Securitatea si
Diagrama de
controlul
desfasurare
sistemului
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Proiectarea arhitecturii tehnice (mediului)

1. Proiectarea unui sistem cu implementare

interna
Sisteme software stand alone - care ruleaza pe un singur
dispozitiv, fara conectare la retea
Sisteme software bazate pe o retea interna
Arhitectura client-server, retea LAN
Aplicatii desktop si aplicatii bazate pe browser
Arhitecturi client server pe trei niveluri
Nivelul datelor, nivelul aplicatiei si nivelul prezentare
Aplicatii desktop si aplicatii bazate pe browser
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Proiectarea arhitecturii tehnice

2. Proiectare pentru implementare externa

Configurare pentru implementare pe Internet cu
avantaje si riscuri
Alternative de gazduire pentru implementare pe
Internet
Colocatie
Servicii de management
Servere virtuale
Cloud computing
Diversitatea dispozitivelor client
Laptop, tablete si notebook, telefon smart etc
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Comfiguratie pentru implementare in Internet

Avantaje
Accesibilitate numar mare de utilizatori potentiali
Costuri reduse ale comunicatiei
Standarde utilizate pe scara larga standard Web
arhicunoscute
Probleme potentiale:
Securitate brese de Securitate pe serverele Web, atacuri
hacker
https Hypertext Transfer Protocol Secure
TLS Transport Layer Security ver. Avansata a protocolului de retea
SSL
Volumul datelor trasmise prin retea daca traficul este
incarcat, volumul datelor transmise si durata sunt ridicate
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Proiectare pentru mediu distribuit, la distanta

Se folosesc doua interfete ale aceleiasi aplicatii Web

pentru utilizare interna, respective externa
Securitate mai redusa
Virtual private network (VPN)
Retea inchisa cu securitate si acces inchis construita pe
baza unei retele publice (Internet)
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Proiectarea arhitecturii sistemului informatic

Cele mai cunoscute tipuri de reele sunt:
Reea punct la punct (bus);
Reea inel (ring);
Reea stea (star);
Reea ierarhic.
Dup alegerea tipului de reea, echipa de analiz
trebuie s identifice protocolul de comunicaie. Cele
mai cunoscute protocoale de comunicaii sunt:
TCP/IP. Este un protocol indicat n cazul utilizrii unei
reele Ethernet sau n cazul n care calculatoarele din reea
au arhitecturi diferite;
SNA. Este utilizat, n general pentru conectarea
mainframe-urilor IBM.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

A. Arhitectura client/server
Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente
principale: server, client i o reea care conecteaz calculatoarele
client la servere pentru a colabora la ndeplinirea sarcinilor.
Tipurile de aplicaii client/server sunt:
Sisteme cu baze de date
Pota electronic (E-mail)
Sisteme de tip groupware
Sisteme motenite

O arhitectur distribuit presupune existena unor baze de date

multiple (care se gsesc pe calculatoare distincte) i a unor
aplicaii care manipuleaz datele de la diferite staii de lucru
locale cu ajutorul unor sisteme de gestiune a bazelor de date
(SGBD).
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Sistem client server

Cereri de regsire
Conectare
Actualizri
Acces la baza de date
Interfaa utilizator Logica aplicaiei
Logica aplicaiei Protecie i securitate

Rezultate

SERVER
CLIENT
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

B. Arhitecturi distribuite - Distribuirea datelor

a) Distribuire prin fragmentare
Reguli:
Completitudinea
Reconstrucia
Disjuncia
Metode:
Metoda orizontal
Metoda vertical
Metoda mixta
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Distribuirea datelor

b) Distribuire prin replicare.

Soluia este util atunci cnd diferii utilizatori, de la
diferite noduri de reea, au nevoie simultan de ultimele
informaii, iar baza de date este distribuit local.
Din punct de vedere al replicrii, proiectarea replicrii se
poate realiza astfel:
Datele nereplicate
Datele replicate parial
Datele replicate total
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Distribuirea datelor

c) Distribuirea mixt.

d) Distribuirea prin ncrcare.

Tehnica se folosete atunci cnd datele sunt stabile, deci
se actualizeaz rar, sau atunci cnd nu toi utilizatorii
trebuie s aib acces la datele de ultim or.

Dup alegerea tipului de distribuire, se vor

proiecta elementele specifice fiecrui tip.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Distribuirea datelor din catalog

Catalogul bazei de date distribuite conine:
informaiile despre schema global: numele coleciilor globale, numele
caracteristicilor (cmpurilor) din fiecare colecie;
informaii despre fragmentare: calificarea fragmentelor (pentru metoda
orizontal), cmpurile din fragmente (pentru metoda vertical), arborele
de fragmentare prin calificare i descrierea fragmentelor prin cmpuri
(pentru metoda mixt).
informaii despre alocare: legturile dintre fragmentele i imaginile fizice
ale coleciilor globale, precum i legturile dintre imaginile fizice i datele
(prin numele lor) memorate pe fiecare calculator din reea.
informaii despre accesul la date: metadatele de acces utilizate pe fiecare
calculator din reea (index, hash, pointeri etc.), restriciile de integritate
impuse la descrierea datelor, securitatea datelor (drepturi de acces etc.).
informaii statistice: indicatori statistici care dau profilul bazei de date. .
Distribuirea catalogului poate fi realizat n urmtoarele
variante:
Catalogul replicat
Catalogul local
Catalogul centralizat
Catalogul mixt
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Sistem distribuit

Dup luarea n calcul a tuturor avantajelor i

dezavantajelor diferitelor modaliti de distribuire a
sistemelor, datelor i catalogului de date i, mai ales, n
funcie de complexitatea sistemului i de cerinele
beneficiarului, se va realiza proiectarea sistemului
distribuit
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Sistem cu aplicaii distribuite client server

CLIENT12 CLIENT13 CLIENT21 CLIENT22 CLIENTn

CLIENT11
SERVER1
SERVER2 SERVERn
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

C. Arhitectura orientat pe servicii

SOA- Service Oriented Architecture
SOA se bazeaz pe un mecanism de cerere/rspuns
convenional: un consumator de serviciu invoc un furnizor
de serviciu prin reea i ateapt pn cnd se va realiza
operaia la furnizor.
Astfel, SOA divide o aplicaie ntr-un coordonator de
serviciu, care reprezint funcionalitatea la utilizator i
furnizorii de servicii, care implementeaz funcionalitatea.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Arhitectura orientat pe servcii

SOA- Service Oriented Architecture
n timp ce coordonatorul tinde s fie unic pentru o aplicaie particular,
un serviciu poate fi reutilizat i partajat de multiple aplicaii compozite.
Coordonatorul serviciului, n mod explicit, specific i invoc serviciile
dorite .

Implementarea
funcionalitii
Cerere
Consumatorul Furnizorul
de serviciu de serviciu
Rspuns
Funcionalitatea
utilizator
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Relaia dintre BPM i SOA

O arhitectur orientat pe servicii poate aduce multe beneficii, cum ar fi:
promovarea reutilizrii, abilitatea de a combina serviciile pentru crearea de noi
aplicaii compozite, utilizarea serviciilor decuplate prin interfaa standard,
oferind n acelai timp un comportament tehnologic pentru dezvoltare de
soluii de afaceri.
Gestionarea eficient a acestor schimbri implic utilizarea de soluii BPM,
contribuind totodat la guvernare SOA i automatizarea proceselor .
Agilitatea afacerii

Direcia
Direciaafacerii
afacerii n
n privina
privina
evalurii
evalurii IT
ITnecesare
necesarepentru
pentru
executarea
executareafunciilor
funciilorde
deafacere
afacere

Procesei
Procese i servicii
servicii de
deafacere
afacere

Procesei
Procese i servicii
servicii de
de Servicii
afacere compozite Servicii compozite
compozite IT
IT
afacere compozite (SOA)
(BPM) Modelare orientat (SOA)
(BPM)
pe servicii

Flexibilitate IT

OOarhitectur
arhitectur ITITflexibil,
flexibil,
uori
uor i rapid
rapid de
deadaptat
adaptat la
la
schimbrile
schimbrilecerute
cerutededeafacere
afacere

Mediul
Mediul operaional
operaional
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Relaia dintre Cloud computing i SOA/BPM

n ceea ce privete relaia dintre Cloud Computing i SOA / BPM se poate spune
c: 1. la nivel de organizaie Cloud Computing reprezint o extindere a SOA i
2. Cloud Computing creeaz noi oportuniti pentru furnizorii de produse i
servicii BPM.

Business Service
La cerere
Process Oriented Cloud Computing
Management Architecture
(BPM) (SOA)

Software as a Services (SaaS)

Serviciu

Aplicaii SaaS
Monitorizare orientate pe Procese de Informaii
procesului
Implementarea

Management Aplicaii Colaborare

Modele de servicii
serviciu afacere student
Platform Infrastructur

Platform as a Services (PaaS)

Managementul PaaS
conturilor Platforme Management Mediu de Baze de Mediu de
Middleware
programare date execuie

Infrastructure as a Services (IaaS)

Managementul Maini IaaS
performanelor
Monitorizarea

ciclului de virtuale Sisteme de

Management Servere Reea Stocare Calcul
via i fizice operare

Modele de
dezvoltare
Modelarea, Orchestrarea
simularea, proceselor Cloud Cloud Cloud Cloud
reproiectarea de afacere public privat hibrid comunitate
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Arhitectur pentru servicii web care s permit BPMS

Definiiile proceselor Instrumentul
Definirea procesului
de modelare
de afacere & de afacere i analize ale lui
Regulile de afacere a proceselor
Dezvoltatorii de
procese de afacere

Instrumentul de
Instanele procesului Execuia i monitorizarea
management
de afacere procesului de afacere
al procesului

Registrul
Registrul Utilizatorii/managerii
Motorul de execuie serviciilorWeb
serviciilor web
web de afacere
al procesului
Motorul de reguli
de afacere

Servicii de mesagerie

:Interfee
Servicii Web internet intranet
Internet
internet Intranet
intranet

Aplicaii ale ERP, Sisteme legale

partenerilor de afaceri i flux de lucru
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
O diagram de componente prezint dependenele
existente ntre diverse componente software ce
compun un sistem informatic.
Aceste dependene sunt:
statice - au loc in etapele de compilare sau link-editare
dinamice - au loc in timpul execuiei
O component este un modul soft (cod sursa, cod
binar, dll, executabil etc) cu o interfa bine definit.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
n general numele unei componente este numele
fiierului reprezentat de component.
Obiectele implementate de o instan a componentei
se reprezint grafic n interiorul simbolului instanei
componentei.

Reprezentarea grafic a componentelor n UML

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
Diagrama de componente este un graf de componente ntre
care exist relaii de dependen sau de compunere
(componente incluse fizic n alte componente).
Dependenele ntre componente se reprezint grafic prin
linii ntrerupte ntre o component client i o component
furnizor de servicii, orientate spre componenta furnizor.
Relaia de dependen semnifica faptul c clasele incluse n
componenta client pot moteni, instania sau utiliza clase
incluse n componenta furnizor.
De asemenea, pot exista relaii de dependen ntre
componente i interfee ale altor componente, relaii
care semnific faptul c un client utilizeaz operaii ale
componentei furnizor
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
Exemple de stereotipuri predefinite pentru
componente:
programe principale (<<Main Program>>)
subprograme (<<SubProgram>>)
pachete (<<Package>>)
librarii cu legare dinamica (<<DLL>>)
procese ( <<Task>> )
executabile ( <<EXE>>
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Exemplu de diagram de componente

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de desfurare
Diagramele de desfurare prezint configuraia
elementelor de procesare din timpul execuiei i
componentele, procesele i obiectele care le conin.
O diagram de desfurare este un graf de noduri
conectate prin asocieri de comunicare.
Un nod este o entitate fizic ce reprezint o resurs de
procesare, avnd o memorie i anumite capabiliti de
procesare (dispozitive de calcul, resurse umane, resurse de
procesare mecanic).
Un nod este reprezentat grafic prin intemediul unui
paralelipiped. Un tip de nod are asociat un nume, iar o
instan a unui nod are asociate (opional) un nume de
instan i un nume de tip (nume instan : nume tip). O
asociere ntre dou noduri indic existena unei ci de
comunicare ntre noduri.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de desfurare
Diagramele de desfurare pot fi utilizate pentru
reprezentarea componentelor ce pot aparine
anumitor noduri prin imbricarea grafic a simbolului
componentei n cadrul simbolului ce reprezint nodul.
ntre componente pot exista i relaii de dependen.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de desfurare
Diagramele de desfurare conin dou tipuri de
noduri: medii de execuie si dispozitive.
Mediile de execuie reprezint componente hardware
capabile s execute programe.
Dispozitivele reprezint componente hardware fr
putere de calcul. Numele asociat unui dispozitiv este in
general unul generic (ex. imprimanta, modem, terminal
etc)
O conexiune reprezint o legatur hardware (n
general bidirecional) ntre dou dispozitive sau
procesoare.
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Exemplu de diagram de desfurare

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de pachete

Elementele din cadrul diagramelor pot fi grupate in pachete.

ntr-un pachet pot fi incluse alte pachete, clase, cazuri de
utilizare, colaborri etc.
Un pachet arat doar structurile pe care le conine, nu i
comportamentul elementelor sale.
Un element de modelare aparine unui singur pachet, dar alte
pachete pot consulta acest element. Dac se arat explicit
coninutul pachetului, atunci numele pachetului se trece pe
etichet.
Un pachet este un mecanism destinat unor scopuri generale, care
organizeaz elementele n grupuri. Fiecare pachet are un nume
care poate fi simplu sau cu cale (path name).
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de pachete

Un pachet poate conine clase, interfee, componente, noduri,

colaborri, cazuri de utilizare, diagrame i chiar alte pachete. A
conine este o relaie compus, ceea ce nseamn c fiecare
element este declarat n pachet.
Din punct de vedere al vizibilitii, pachetele se comport
precum clasele.
UML definete cinci stereotipuri care se aplic pachetelor:
facade - un pachet care este doar o vizualizare a altui pachet;
framework - un pachet care conine n principal modele (patterns);
stub - este un proxy pentru coninutul public al altui pachet;
subsystem - un pachet ce reprezint o parte independent a
sistemului modelat;
system - un pachet ce reprezint tot sistemul modelat
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu,conf. dr. Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Exemplu de diagram de pachete