Sunteți pe pagina 1din 32

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI TINERETULUI

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL2

ÎNDRUMĂTOR,

CANDIDAT,

-2010-

ÎNTREŢINERE ŞI DEFECŢIUNI FRECVENTE ÎN EXPLOATAREA MAŞINILOR AGRICOLE SEMĂNĂTOAREA

CUPRINS

1.

ARGUMENT

2.

CAP I.

CLASIFICAREA, DESTINAŢIA, ROLUL ŞI IMPORTANŢA

SEMĂNĂTORII

3.

CAP II.

ALCĂTUIRE ;PĂRŢILE MOBILE ALE DIFERITELOR MODELE DE SEMĂNĂTORI. ( SCHEME, SCHIŢE, IMAGINI).

4.

CAP III.

MOD DE FUNCŢIONARE. PROCESUL DE LUCRU.

5.

CAP IV

TIPURI CONSTRUCTIVE AFLATE ÎN EXPLOATARE

6.

CAP V

ÎNTREŢINERE UZUALĂ ŞI PERIODICĂ. REGLĂRI.

7.

CAP VI

DEFECŢIUNI FRECVENTE ŞI REPARAŢIILE LOR.

8.

SCHIŢE

9.

ANEXE SI PLANSE

10.

SURSE BIBLIOGRAFICE

11.

TENDINTE SI NOUTATI

ARGUMENT

Agricultura este la ora actuală o problemă majoră în economia ţărilor Uniunii Europene.

Productivitatea mare obţinută printr-o mecanizare totală, a revoluţionat agricultura şi

bună parte din forţa de muncă care este tot mai scumpă în Uniunea Europeană. Pentru obţinerea productivităţii maxime, controlul cât mai exact a condiţiilor de realizare a patului germinativ este esenţială şi nu se poate face decât folosind semănători moderne pentru o calitate la fel de bună a materialului săditor. Acestă competiţie pentru o productivitate maximă în condiţii cât mai ecologice a dus la specializarea axată pe cultură, a maşinilor de semănat sau dezvoltarea unor agregate complexe ce execută complet pregătirea patului germinativ printr-o singură trecere a tractorului. Semanatorile sunt utilajele agricole cu gradul de complexitate cel mai ridicat. Datorita complexitatii or ele pot fi asemanate cu un razboi de tesut panza. Ca si la un razboi de tesut , in urma semanatorii trebuie sa se astearna un covor uniform de pamant insamantat la densitatea ceruta, fara lipsuri sau devieri de randuri. Frumusetea si bogatia lanurilor ce vor creste depinde in mare masura de calitatile semanatorii.

degrevează o

CAP I. CLASIFICAREA, ALCATUIREA, ROLUL ŞI IMPORTANŢA SEMĂNĂTORII

1.

Clasificarea semanatorilor:

Maşinile de semănat se clasifică :

A) După tehnologia de semănare:

1. maşini de semănat în rânduri apropiate (pentru culturi de cereale păioase, lucernă, trifoi,

rapiţă, iarbă, unele leguminoase, in, cânepă),

universală purtată cu „N” brăzdare.

numite generic SUP „N”- semănătoare

2. maşini de semănat în cuiburi sau maşini de semănat de precizie sunt folosite culturilor de plante prăşitoare (porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclă-de-zahăr, fasole,soia, ricin, sfeclă, pepeni etc.), numite generic SPC „N”- semănătoare pentru prăşitoare combinată, cu „N” secţii de semănat, comune fiind de la 4 până la 12 secţii.

B) După puterea (greutatea) tractorului, criteriu general, pentru toate maşinile agricole, criteriu ce ordonează o clasificare a semănătorilor în maşini de semănat pentru tractoare mici (SUP 21- 25, SPC 4-6), medii (SUP 25- 29, SPC 7-9) şi semănători grele sau mari (de la SUP 29, SPC

10-12).

C) După gradul de complexitate, maşinile de semănat sunt:

1. maşini specifice anumitor culturi (maşini de semănat lucernă, ierburi,

bumbac, legume, păioase etc.)

2.

maşini de semănat universale ce pot semăna atât în rânduri cât şi în

cuiburi.

3.

agregate de semănat complexe sau combinate, ce execută simultan lucrări

de semănare împreună cu lucrări de mărunţire, compactare, tasare a solului. Aceste maşini sunt cele mai moderne semănători permiţând executarea completă a lucrărilor de

semănat, încorporat îngrăşăminte şi erbicidat într-o singură trecere.

D) Dupa modul de manipulare a semintelor sunt:

1. semanatori cu distributie pneumatica, care folosesc efectul de vacumare pentru scoaterea semintelor din cupe.

2. semanatori cu cilindru cu pinteni foloseste gravitatia si locasurile cilindrului pentru preluarea si reglarea debitului de seminte scos din cupe.

si locasurile cilindrului pentru preluarea si reglarea debitului de seminte scos din cupe. ALCATUIREA SEMANATORII 5

ALCATUIREA SEMANATORII

si locasurile cilindrului pentru preluarea si reglarea debitului de seminte scos din cupe. ALCATUIREA SEMANATORII 5

Brăzdare. Brazdare ancora. Brazdare de tip cultural.

Rolul brăzdarelor este acela de formare a rigolei în solul afânat. De aceea ele au o formă simetrică , fapt ce permite formarea unor sanţuri în care se lasă sămânţa. Cadenţa de căderea seminţelor ce este corelată cu viteza de deplasare a agregatului determină densitatea dorită a viitoarei culturi. Imediat în spatele brăzdarului se găseș te capătul tubului de conducere al seminț elor, într-o poziție protejată la frecarea cu solul. După lăsarea seminț ei pereț ii rigolii sunt surpaț i de tăvălugi sau sănii sau pentru anumite tipuri de soluri mai nisipoase sămânț a se acoperă prin surparea pereților rigolei.

ț a se acoperă prin surparea pere ț ilor rigolei. Fig.2. Tipuri constructive de brăzdare de

Fig.2. Tipuri constructive de brăzdare de tip ancora.

Fig.2. Tipuri constructive de brăzdare de tip ancora. Fig.3 Montarea brăzdarului de tip ancora în maşina

Fig.3 Montarea brăzdarului de tip ancora în maşina de semănat

Brazdarul este montat pe bratul suport 10.Prin intermediul bratului suport se prinde brazdarul de cadrul suport al masinii, asa incat unghiul de patrundere in sol sa fie mai mic de 90 grade.

Fig. 14. Brăzdar cu două discuri

fig11-13. Adancimea si unghiul de patrundere in sol Urma rigolei create pentru relajul la minim/max

Acest tip de brazdar este numit brazdar de tip cultural. Cele doua discuri ale sale
Acest tip de brazdar este numit brazdar de tip cultural. Cele doua discuri ale sale

Acest tip de brazdar este numit brazdar de tip cultural. Cele doua discuri ale sale sunt montate in asa fel incat formeaza un unghi ascutit cu vaeful in jos. In partea posterioara dupa sensul de mers, in spatiul protejat dintre cele doua discuri se monteaza palnia in care cade samanta transportata de tubul de ghidare a semintelor. Unghiul de patrundere in sol al brazdarului este dat de tangenta in punctul de iesire din pamant de pe circumferinta brazdarului si orizontala, fiind variabil in functie de adancimea de patrundere, dar nu mai mic de 90 grade.

in functie de adancimea de patrundere, dar nu mai mic de 90 grade. Semanatoarea cu brazdare

Semanatoarea cu brazdare disc si cilindru cu pinteni

Este o semanatoare folosita indeosebi la semanatul plantelor

prasitoare si a legumelor, avand un singur rand de brazdare. Masina are un cadru din teava groasa (30, 32). Ea se prinde de tractor prin intermediul unui triunghi de prindere. Atunci cand este rabatata, masina se sprijina pe patru roti, ea mai avand doua, cate una pentru fiecare segmentrabatat, amandoua fiind suspendate la rabatare. In timpul functionarii sunt coborate si cele doua corpuri laterale rabatabile ce se sprijina fiecare pe cate o roata. Pe cadrul din teava sunt montate cutiiile pentru seminte (12,14, 16, 20), cu aparatele lor de distributie , respectiv furtunul flexibil de distributie a semintelor (50), brazdare si marcatoarele rabatabile (35). Cutiile de seminte au in interiorul lor un agitator format dintr-un ax ce se invarte si care are sudati pinteni de sarma dispusi in spirala. Aparatul de distributie este de tip cilindru cu pinteni. Actionarea aparatelor de distributie se face de la roata din stanga a masinii, care transmite rotatia sa prin intermediul unui pinion cuplat la cutia de viteze cu ajutorul unui lant, exact asa cum se face si transmisia pedale roata din spate la bicicletele cu mai multe viteze. Vitezele se schimba prin mutarea manuala, atunci cand masina stationeaza. Insa ele nu pot fi schimbate din mers asa cum se face la bicicleta, dar cutia de viteze are un set mai mare de pinioane, putand avea peste 70 de viteze in mod obisnuit.

Este o semanatoare de tip cultural.

are un set mai mare de pinioane, putand avea peste 70 de viteze in mod obisnuit.
Fig. 1 Masina de semanat cu brazdare disc. 9

Fig. 1 Masina de semanat cu brazdare disc.

Fig.2a. Modul de semanare montat pe ax.

Fig.2a. Modul de semanare montat pe ax. Pe cadrul de teava (34), din Fig.2a, se moteaza

Pe cadrul de teava (34), din Fig.2a, se moteaza semanatorile .Ele se fixeaza printr-u sistem de parghii si arcuri ce formeaza un paralelogram articulat, tensionat pe directia orizontala de un arc diagonal, dispus pe diagonala paralalogramului (vezi Fig.2b). Acest arc are rolul de a absorbi loviturile ce apar la obstacolele din sol (pietre, radacini). Dispozitivul de distributie a semintelor este cu cilindru cu pinteni. Cuplul motor al cutiei de distributie (40) este preluat de la axul motrice (58) printr-un mecanism de pinioane si lant (60). Semanatoarea se sprijina la sol pe o roata (42) care are rolul si de tasare usuoara a solului inainte de despicarea lui de brazdarul disc (43). Intre cele doua discuri se gaseste palnia cu stutul tubului de ghidare a semintelor.

lui de brazdarul disc (43). Intre cele doua discuri se gaseste palnia cu stutul tubului de

Masinile de semanat universale sunt cele mai moderne avand cilindru distribuitor pentru seminte reglabil in 4 pozitii, ce functioneaza individual si cutii de viteza atat pentru seminte cat si pentru ingrasaminte fapt ce permit o insamantare precisa si eficienta pentru urmatoarele culturi:

cereale (grau, secara, ovaz, orz ,hrisca), legume (ceapa, morcov, mazare, bostan, patrunjel, marar, etc), nutreturi (lucerna , trifoi, etc) si alte seminte de aceeasi marime si acelasi tip de insamantare.

Dispozitivul de amortizare al loviturilor ese cadrul dreptunghiular articulat din Fig.2b. Arcul diagonal (66) are rolul de a mari sau micsora rigiditatea la socuri a discurilor. Cu ajutorul surubului de fixare (68) se poate desface acest sistem articulat (74), iar arcul de tensiune poate fi reglat prin mutarea prinderii lui mai mult sau mai putin aproape de diagonala paralelogramului articulat de amortizare, in pozitii diferite date de cuiele de prindere (77). Cu cat este mai intins spre pozitia diagonala, arcul va trage mai tare si va determina timpul de raspuns la socuri, prin ridicarea mai rapida si mai usoara a brazdarelor. Cilindrul cu piston (100) este hidraulic si el este cel care actioneaza parghia de ridicare/coborare in brazda a semanatorii. Determinarea adancimii de patrundere si aunghiului de atac se face cu ajutorul cilindrului mai lung .

de atac se face cu ajutorul cilindrului mai lung . Fig. 2b. Proiectie laterala a semanatorii

Fig. 2b. Proiectie laterala a semanatorii cu disc. Dispozitivul de amortizare

Aparatul de distributie mecanica a semintelor din fig. 3, este de tip cilindu cu pinteni (vezi fig.3) ce are rolul de a antrena si doza cantitatea de seminte antrenata cu ajutorul pintenilor si a miscarii de rotatie. Aparatul se gaseste la baza cupei si arata ca o cutie sub forma de disc ce are

inchis in el un cilindru pe circumferinta caruia sunt prevazute locasuri , marginite de dinti asa zisi pinteni. Pintenii sunt elementele active care antreneaza si portioneaza samanta antrenata. Pintenii sunt dispusi pe doua randuri iar pasul de cadenta al celor doua randuri sunt in opozitie. Intre cele doua randuri de pinteni se gaseste un cerc separator. Acest cilindru se schimba in functie de samanta ce se gaseste in cupe. Fiecare cilindru cu pinteni se gaseste intr-o caseta circulara (vezi fig. 3 si fig 4), fixata lateral in partea inferioara a cutiei de seminte. Scurgerea semintelor din cutia de seminte spre cilindrul cu pinteni se face printr-un orificiu prevazut in peretele cutiei de seminte (86). Acest orificiu poate fi mai mult sau mai putin deschis de un obturator (84) ce se afla la iesirea din capatul palniei de seminte (86). Pentru scurgerea uniforma a semintelor, in cutia de seminte se afla un agitator format dintr-un ax ce se roteste si de care sunt sudate cuie in forma unei spirale.

se roteste si de care sunt sudate cuie in forma unei spirale. Fig.3. Aparatul de distributie

Fig.3. Aparatul de distributie prin cilindru cu pinteni

Fig.5. Modul de schimbare a cilindrului Aparatul de distribuire pneumatica a semintelor inlocuieste discul cu

Fig.5. Modul de schimbare a cilindrului

Aparatul de distribuire pneumatica a semintelor inlocuieste discul cu pinteni cu discul cu orificii. Semintele se prind de aceste gauri ale tamburului care sunt orificiile datorita a efectului de depresurizare ce se transmite prin ele, semintele ramanand prinse ca niste capacle pentru aceste orificii. In momentul in care, prin rotatia tamburului, orificiile nu mai corespund cu camera depresurizata opusa gaureleor, nu mai avem depresurizarea orificiilor iar semintele cad fiind preluate de tubul de ghidare.

Cap. V Întreţinerea tehnică, reviziile , reparaţiile, recepţia şi stocarea maşinilor de semănat

Întreţinerea tehnică . Verificarea tehnică zilnica.

1. Pregătirea semănătorii înainte de execuţia unei lucrări. Întreţinerea zilnică

Întreţinerea zilnică se face dimineaţa înainte de începerea semănatului, iar verificarea se face de fiecare dată când se intră într-o nouă parcelă. Înainte de începerea lucrului se curăţă şi se unge semănătoarea conform schemei de ungere. Se controlează strângerea şi asigurarea tuturor îmbinărilor (şuruburi, coliere, pene etc.). Se controlează funcţionarea corectă, fără blocări a manetelor şi a pinioanelor de la cutia de distribuţie a vitezelor. Se controlează poziţia fundurilor mobile de la distribuitorii pentru seminţe. Se controlează starea tehnică a tuburilor de conducere a seminţelor şi prinderea corectă a lor la casetele de distribuţie şi brăzdare. Se controlează întinderea corectă a lanţurilor de transmisie (săgeata maximă admisă este de 5-8 mm), a curelelor ventilatorului şi presiunea în pneurile roţilor de 3 atmosfere tehnice (3 atm). De asemenea, se verifică starea ejectorului, dacă nu a sărit de pe ţevile rampei de distribuţie. Se verifică starea tehnică a ventilatorului, poziţia rozetei de la gura de aspiraţie se reglează pentru deschiderea optimă şi se verifică tuburile să nu fie înfundate. În timpul lucrului, se verifică etanşeitatea cutiilor şi tuburilor de seminţe, reglajul marcatoarelor în poziţie de lucru, poziţia scormonitoarelor de pe urmele roţilor tractorului, funcţionarea roţilor de plastic ale distribuitorului de seminţe, respectiv să nu fie înfundat sau blocat şi etanşeitatea instalaţiei hidraulice (cilindru, furtunuri, racorduri). Se verifică dacă ventilatoarele nu au joc şi dacă au debitul suficient pentru asigurarea transportului seminţelor. La sfârşitul lucrării sau zilei se golesc toate cutiile de seminţe, se controlează starea tehnică a brăzdarelor, a tuburilor de transport a seminţelor, marcatoarele, scormonitoarele , distribuitoarele de seminţe, se înlocuiesc piesele deteriorate sau se face comanda lor pentru înlocuire.

Revizia tehnică la 150-200 ore de funcţionare.

În procedura de revizie tehnică se verifică organele mobile (lanţurile, roţile de transport, pinioanele de la cutia de distribuţie Norton, distribuitorii de seminţe, transmisia cardanică, ventilatorul, curele de distribuţie, arcurile) şi cele supuse uzurii datorită fricţiunilor sau lovirilor, cum sunt brăzdarele, tuburile de conducere a seminţelor, camerele de presiune, scormonitorii, marcatorii de urmă. De asemenea se verifică îmbinările demontabile ( şuruburi,coliere, pene) Piesele uzate pot fi recalibrate, recondiţionate sau schimbate.

Verificarea liniei de însămânţare.

Înafara verificării gradului de uzură sau deteriorare, se gresează părţile mobile,mai puţin curele ventilatorului sau distribuitorii de sămânţă, deoarece pot duce la blocarea traseului seminţelor cu unsoare. Unsoarea nu trebuie pusă în exces, ci doar acolo unde este necesară adausul sau înlocuirea ei, coform schemei de ungere

Lanţul de distribuţie este uzat dacă sare de pe pinioane, chiar dacă este bine întins. Lanţul uzat prezintă o săgeată de încovoiere mare laterală. Nu poate fi reparat sau rectificat. Se uzează foarte repede dacă nu a fost întreţinut prin gresare la timp cu uleiuri uşoare sau a fost expus la praf şi nisip. Pinioanele de la cutia de distribuţie a vitezelor sunt expuse uzurii în prezenţa prafului sau a nisipului şi se uzează în sensul de tragere a lanţului. Nu se recondiţionează. La ventilator se gresează rulmenţii. În cazul jocului sau zgomotului (huruit) se înlocuiesc rulmenţii sau se calibrează axul ventilatorului. Se verifică turaţia ce trebuie să fie suficient de mare pentru presurizarea camerei pneumatice de transport-distribuţie a seminţelor. În cazul în care rulmenţii sunt buni, se verifică întinderea şi gradul de uzură al curelelor de transmisie de la ventilator. La ventilator se mai poate deteriora axul ventilatorului, rotorul, lagărele. Axul deformat sau subţiat produce huruit. Axul se poate recondiţiona prin încărcare si strunjire sau se poate înlocui. Se verifică discul de distribuţie al seminţelor, În cazul uzurii , acesta fiind din plastic, se înlocuieşte. Se verifică uzura-etanşarea tuburilor , furtunurile exhaustoarelor. În caz de rupere sau spargere nu se înnădesc ci se înlocuiesc. Prinderea lor se face doar cu coliere metalice calibrate. La sfârşit se verifică, la mers în gol, presiunea în instalaţia pneumatică de însămânţare. Cutiile de seminţe se îndreptă, lipesc cu sudură dacă sunt metalice sau lipitură din plastic. Cutiile de metal se recondiţionează prin tehnici specifice de tinichigerie. Axul agitator se verifică să nu fie strâmbat. În cazul descentrării se îndreaptă manual. Se verifică axul cardanic de cuplare a mecanismului la cuplul tractorului, respectiv crucile cardanice. În caz de uzură (joc, zgomot, blocare) se înlocuiesc. Axul cardanic trebuie sa fie drept. Se poate îndrepta în atelierele mecanice.

Verificarea ansamblului de prelucrare a pământului

Se uzează, datorită frecării cu solul, brăzdarele sau se pot bloca/rupe, datorită diferitelor obstacole ascunse, ghearele compactoare.

Reglarea adancimii de insamantare

Reglajul se face initial pe o platforma dreapta, orizontala, iar verificarea se face in conditii de lucru. Pentru reglarea adancimii de lucru pe platforma, sub rotile semanatorii se introduce cate o cala de lemn a carei inaltime este cu 2-3 cm mai mica decat adancimea de semanat, considerand ca rotile se afunda in sol cu cei 2-3 cm cu care am inaltat semanatoarea. Se pozitioneaza semanatoarea in regim de lucru, iar brazdarele se lasa pe platforma. In aceasta pozitie, la brazdarele prevazute cu tije cu arcurise verifica daca partea superioaraa tijelor se sprijina pe bratele de pe axul de ridicare si dupa necesitate, se regleaza pozitia axului de ridicare. Daca semanatorile au brazdare prevazute cu lanturi acestea trebuie sa fie intinse si egale. In timpul lucrului se verifica la inceput lucrului, daca adancimea obtinuta este cea dorita. Dupa necesitate, se comprima suplimentar arcurile de la tijele antisoc. Daca semanatorile sunt prevazute cu greutati suplimentare, se aseaza greutatile.

Reglarea debitelor aparatelorde distributie

Reglajul se face pentru asigurarea densitatii optime de seminte din sol. Prea multe seminte inseamna cheltuieli foarte mari, semintele pentru unele culturi selectionate fiind foarte scumpe. Prea

putine seminte diminueaza productivitatea muncii din acel an. Pentru reglarea cantitatii optime pe suprafata, pe masinile de semanat sunt tablite metalice protejate pe care sunt inscriptionate tabele cu reglarile ce se fac pentru fiecare cantitate dorita., respectiv pozitia clapetelor mobile, pozitia obturatoarelor, pozitia pinioanelor de la cutia de viteze. Aceleasi notatii sunt detailate in cartea tehnica daca exista. Dupa realizarea ajustarilor indicate, este obligatorie proba de lucru, tot pe platforma. In acest scop, masina se ridica pe cricuri asa incat rotile ei pot fi invartite cu mana. Se introduce in cupa masinii o cntitate de seminta ce urmeaza a fi semanate. Cupland transmisia se invarte roataun numar de n=20-30 de rotatii. La capetele de insamntare se colecteaza pe o prelata, nailon, semintele evacuate. Se cantareste cantitatea de seminte corespunzatoare celor n rotatii ale rotii. Se masoara circumfeinta rotii L, iar numarul n de rotatii inmultit cu circumferinta L ne da distanta pe care ar fi semanat masina . Stiind care este latimea de lucru acoperita de un brazdar se calculeaza suprafata semanata ca fiind distanta parcursa ori latimea de lucru. Cantitatea de samanta utilizata impartita la suprafata acoperita da cantitatea de samanta pe metru patrat. Daca un hectar are 10.000 de metri patrati, prin inmultire se afla care este cantitatea de samanta necesara la hectar.

Reglarea deschiderii marcatoarelor

Traseul semanatorii pe parcela de lucru se face dirijand tractorul astfel ca una din rotile din fata , mai precis roata din dreapta, daca se seamana de la stanga la dreapta in tarla, sa calce pe urma lasata de marcatorul din dreapta la tracerea anterioara. Marcatorul se intinde asa incat, in lucru distanta dintre doua treceri alaturate sa fie egala chiar cu distanta dintre brazdarele semanatorii, respectiv distanta dintre randuri. Reglarea marcatoarelor se face asa incat sa fie respectata aceasta regula. La prima cursa, marcatorul din dreapta creaza urma(santul)pe sol la distanta Mdr fata de brazdarul din marginea dreapta. La a doua cursa, cea de intoarcere, marcatorul din dreapta este ridicat, iar marcatorul din stanga lasa la Mst urma. Tractorul la intoarcere, merge cu roata din dreapta fata pe urma lasata de marcator (cel din dreapta) la prima trecere. Distanta pe care se regleaza marcatoarele este: Mdr este cu o distanta de roti din fata mai mica decat deschiderea din stanga a marcatoruli Mst. Mdr + Dax= Mst, iar Mdr= latimea semanatorii/2+ distanta randuri – Dax/2, unde:

Dax este ecartamentul rotilor din fata

Recondiţionarea brăzdarelor

Brăzdarele se tocesc pe muchia de despicare a solului sau la ele, se poate deforma sistemul de prindere ca urmare a loviturilor cu obstacolele din sol (rădăcini ascunse, roci). Brăzdarele se pot recondiţiona iar cuţitul se înlocuieşte. Recondiţionarea presupune încărcarea cu material (oţel OL-60), prin sudură oxiacetilenică şi apoi rectificarea prin polizare cu polizorul unghiular (flex), folosind piatra de şlefuit. Se admite şi încărcarea prin sudură prin arc electric, cu electrozi duri (OL-60), dacă s-a îndepărtat cămaşa de pastă de pe ei, pentru eliminarea porilor de zgură din interiorul sudurii. Încărcarea se face în cordoane egale pe ambele feţe pe o lăţime de 15-20 mm şi o grosime de 2 mm la o trecere. Brăzdarele prea uzate pot fi refăcute prin adăugarea unei lame adaos din oţel, preferabil prin nituire deoarece solicitarea în funcţionare va duce la ruperea sudurii în lungul şnurului de sudură. În acest caz se adaugă o lamă suplimentară prinsă de lama uzată prin nituri sau sudură care apoi este încărcată şi rectificată ca la un brăzdar mai puţin tocit. Pâlnia brăzdarelor deformate se îndreaptă mecanic cu ciocanul folosind o bară rotundă la capăt cu care îndreptăm îndoiturile din interior prin ciocănire. Ea trebuie să fie rotunjită pentru a nu deforma invers pâlnia brăzdarului. Uzura marcatoarelor presupune reascuţirea lor la polizor.

Scormonitoarele pot avea uzuri la cuţit, deformări ale braţului în urma diferitelor impacturi sau arcul rupt. Pentru remedierea uzurii ș i înbunătățirea calităț ii lamei brăzdarului se foloseș te tehnica de încărcare cu snururi de sudură a păr ții uzate. Se folosesc electrozi speciali din oțel de mare calitate crom /wanadium. Materialul protector depus pentru acoperirea metalului dur al lamei brazdarului prin sudura ce are ca efect creș terea durabilita ții lamei. Pentru realizarea acestei operaț ii se cer :

a. Unelte de prelucrare (polizare/ș ablare) a suprafeț elor

b. Aparat invertor pentru sudură

c. Electrozi speciali crom-widia.

Acestă tehnică se foloseș te la trupițe, dar ș i la recondiț ionarea altor utilaje agricole, mai ales acolo unde metalul se uzează prin frecare cu solul, cum sunt brăzdare semănătorilor, cuț itele compactoarelor, senile etc.

semănătorilor, cu ț itele compactoarelor, senile etc. Tehnica presupune aplicarea prin aliere cu metalul dur al

Tehnica presupune aplicarea prin aliere cu metalul dur al bazei a unui strat protector/acoperitor de aliaj crom-wanadiu, prin trasarea unor cordoane de sudură, cât mai uniform ș i paralel. Imaginea acestor cordoane trebuie să arate la finalul operaț iei ca ș i cum brăzdarul ar fi acoperit cu un strat uniform de solzi mici.

Aten ție!

La fel ca la orice utilaj ce are multiple zone pe care sarcina se distribuie egal, nu se poate face recondiț ionarea doar a unui singur brăzdar, ci indiferent de gradul de uzură toate brăzdarele unui plug trebuie a fi recondiționate simultan în cadrul aceleia ș i opera ții, în urma căreia ele vor fi aduse în parametri cât mai egali!

Tehnica încărcării prin cordoane de sudură

A. Pregătirea suprafeț ei de încărcare

Slefuiti bine brãzdarul înainte de aplicarea cordonului de sudurã, zonele din spatele vârfurilor de brãzdar, trebuie slefuite aș a încât suprafața să fie cât mai curată. Resturile de vopsea, ruginã si arsurã trebuie îndepãrtate. Altfel se împiedicã formarea de incluziuni de zgură sub cordonul de sudură. Cu un flex (un polizor unghiular) slefuiti zonele metalice ce trebuie

Atentie! Pericolul cel mai mare la recondiționarea brăzdarelor îl constituie SUPRAÎNCĂLZIREA! Trebuie evitată supraincalzirea, deoarece se modificã structura metalului suport.

Trasarea cordoanelor de sudură

Îngrãdirea domeniului de sudură Fiindcã electrozii nu sunt foarte ieftini, ar trebui sã sudati doar partea uzata a brazdarului In timpul sudarii brazdarul nu trebuie sa fie alipit plugului. Suprapuneți brãzdarul astfel încât sã rãmânã accesibile doar suprafetele de sudat. Ș i anume cele din stânga separat si imediat alãturi cele din dreapta

Asigurarea legãturii de masã Ca electrodul sã se poatã aprinde, brãzdarul are nevoie de o legãturã de masã buna. Brãzdarul se aș ează deasupra unei bucati de fier drept (masa de lucru). Încercati sã fixati punctul de masă prin sudură, într- un loc unde punctul de sudurã nu deranjeazã ulterior. Altfel, el va trebui slefuit înainte de montare. Dacã prindeti acum clestele cablului de masã pe marginea bucatii de fier drept, aveti cu sigurantã o bunã legãturã.

de fier drept, aveti cu sigurantã o bunã legãturã. Directia de sudurã. Dacã o componentã de

Directia de sudurã. Dacã o componentã de uzurã ascutitã trebuie încărcată cu metal prin sudură, ca regulă generală se începe cu aș ternerea cordoanelor de sudură de la vârful ascuț it si sudati apoi încet, mai departe spre mijloc pentru a evita supraîncalzirea. Acesta este foarte important a se evita, temperatura arcului fiind mare ș i poate afecta proprietăț ile materialului de bază în adâncime, sub cordonul de sudură. Sudura cu baza rece este deci cea mai bună.

Ordinea de sudurã. Sudati pe primul brãzdar cordon si mergeti apoi la urmatorul brazdar, pentru a se putea disipa căldura acumulată local. După sudarea primei senile la ultimul brazdar veț i relua in aceeasi ordine pană la sudarea ultimului cordon, la ultimul brazdar. Atentie! Cordoanele se asează alăturat! Nu trebuie să se suprapună!

Anexă. Etapele procesului de încărcare călire/blindare a brăzdarelor

1. Ș lefuiți ș i orienta ți corect brăzdarul

Înainte de aplicarea electrodului de sudura, zonele din spatele vârfurilor de brazdar, acolo unde trebuie blindat, trebuiesc ș lefuite curat. Resturile de vopsea în cazul brăzdarelor noi, rugina si arsura trebuiesc îndepartate. Altfel se împiedică incluziuni de zgură la sudare. Cu un polizor unghiular, se ș lefuisc zonele de încărcare cât mai bine. Trebuie evitat, ca brăzdarul să se supraâncălzească si prin aceasta sa se modifice structura metalului. Din acest motiv se suprapune pe bancul metalic brazdarul cât de mult,aș a încât sa ramâna accesibile numai suprafetele care trebuie sudate. Ș i anume de o parte brăzdarele ce se slefuiesc pe stânga, separat ș i alaturi, cele de ș lefuit pe dreapta.

separat ș i alaturi, cele de ș lefuit pe dreapta. 2. Îngrădirea domeniului de sudură Fiindcă

2. Îngrădirea domeniului de sudură

Fiindcă electrozii nu sunt foarte ieftini, ar trebui sudat doar partea uzată a brăzdarului. În afară de aceasta, brăzdarul acolo unde trebuie sudat, nu are voie sa fie lipit de plug. Pentru mai simpla orientare pe brăzdar se aplică la înalț imea potrivita o linie de cretă ce va delimita zona de încărcare. Până aici si nu mai departe se sudează!

3. Asigurarea legăturii de masă

Ca electrodul să se poată aprinde, brăzdarul are nevoie de o legătură de masa cât mai bună. Aici exista un truc bun, cu care se poate suda bine si pe o masa de lemn: se pune brăzdarul deasupra unei bucăț i de fier drept care va fi sudată în câteva puncte de brăzdar (încercaț i să fixați brăzdarul într-un loc unde punctul de sudură nu deranjează ulterior, altfel va trebui ș lefuit înainte de montare). Dacă se prinde acum cleș tele cablului de masa pe marginea bucatii de fier drept, se obține cu siguranță o buna legătură.

fier drept, se ob ț ine cu siguran ț ă o buna legătură. 4. Directia optima
fier drept, se ob ț ine cu siguran ț ă o buna legătură. 4. Directia optima

4. Directia optima de sudura

Dacă o componentă de uzură ascutită trebuie sudată, se începe cu cusătura de la vârf si se deplasează apoi, încet, mai departe spre mijloc. Dacă se începe din spate si spre vârf, atunci acesta s-ar încălzi

19
19

prea tare iar structura metalică internă obținută greu ș i scump prin forjare ș i călire repetată, se poate distruge. De asemenea, cordonul de sudură se aș terne respectând sensul de frecare cu solul ș i nu împotriva acestui sens.

5. Ordinea de sudură

Se sudează pe fiecare brăzdar, prima data un cordon, ș i anume cel din margine iar apoi se trece la urmatorul brăzdar. Această operaț ie se repetă până când partea uzată este acoperită complet. Asezati cordon lângă cordon – nu suprapus! Suprafața NU trebuie lucrată apoi cu slefuitorul unghiular. Este în final partea din spate. După acelaș i sistem ca si la brazdarele dintr-o bucata se blindeaza si vârfurile brazdarelor împărț ite. Puneti vârfurile în ordine, alaturi, si fixati-le pentru mai buna asigurare a masei pe o bucata de fier drept. Si aici componentele sunt din nou bine ș lefuite si apoi pe rând sudate. Pentru a evita recoacerea, porniti cu cordoanele de sudură din nou de la vârf. Desigur trebuie sa fiți atent, ca păr țile din spate sa fie blindate numai în locurile uzate, unde nu se lipesc de cormană. Altfel ar putea fi probleme la fixare.

spate sa fie blindate numai în locurile uzate, unde nu se lipesc de cormană. Altfel ar
spate sa fie blindate numai în locurile uzate, unde nu se lipesc de cormană. Altfel ar
spate sa fie blindate numai în locurile uzate, unde nu se lipesc de cormană. Altfel ar

Surse bibliografice:

1. Maşini şi instalaţii agricole , Toma Dragoş, Scripnic Valentin, Mitroi Constantin, Editura Ceres, 1981

2. www.galloway.ro site SC. AGRO-BUCHER S.R.L. tehnologie Terra dur.

3. Producătorii români cu tradiţie în producerea semănătorilor sau a componentelor incluse în semănători, piese de schimb:

-MECANICA CEAHLAUL PIATRA NEAMT, www.mecanicaceahlau.ro

- S.C. MAT S.A. Craiova www.matcraiova.ro

- S.C. Tehnofavorit S.A. Bonţida, www.tehnofavorit.ro

- S.C. Cyber Trade S.R.L. Braşov, www.cybertrade.ro

- S.C. Gospomas S.A. Oneşti, www.infocompanies.com/Gospomas-SA-Onesti-

97850.htm

- S.C. Agrosez S.A. Sibiu, www.agrosez.ro

TENDINTE:

4. www.seedspider.com

-

22
23
24
25
26
27
28
29

NOUTATI SI TENDINTE

Semanatoarea racheta

NOUTATI SI TENDINTE Semanatoarea racheta 30
NOUTATI SI TENDINTE Semanatoarea racheta 30

Semanatoarea sanie

Semanatoarea sanie 31
www.seedspider.com 32
www.seedspider.com 32

www.seedspider.com