22.02.

2016
DPP SPECIAL
Curs 1

Acte procesuale acte de dispoziie prin care prile/org jud ii valorific dr i i ndeplinsesc
oblig. Acestea au o coresponden n ceea ce privete materializarea lor.
Actul procedural modalitatea concret de materializzare a unui act procesual. EX: dispunerea
percheziiei act procesual: modul n care se face percheziia act procedural.
Raportul este de subordonare a actului procedural celui procesual. Cel procedural nu trebuie s
aib o sfer mai mare dect cel procesual (nu trebuie s depeasc limitele fixte de cel procesual).
Art.286 actele i msurile dispuse de procuror n faza urm penale iau forma ordonanei.
Exist mai multe tipuri de proces penal: cele de tip anglo-saxon nu au n componena lor faza urm
penale.
Urmrirea penal e necesar:
pt stabilirea existenei faptelor ce sunt sesizate
identificarea pers considerate autorul faptei
aprecierea necesitii sesizrii jdectorului
Art.285 obiectul urm penale este strngerea probelor necesare stabilirii celor artate mai sus.
Cei care sunt implicai n faza urm penale au oblig s identifice probele care au fora probant s
stabileasc existena faptei, dac ea poate primi o ncadrare juridic. Probele administrate n faza
urm penale trebuie s stabileasc dac a fost sv o fapt penal.
Obiect 1 stabilirea existenei faptei penale.
Obiect 2 identificarea fptuitorului. Trebuie s existe o coresponden ntre cel care a sv
infraciunea i cel trimis n judecat (n caz contrar art.16: stingerea aciunii penale).
Obiect 3 stabilirea capacitii/rspunderii penale a celui urmrit penal. Art. 184 expertiza
medico-legal psihiatric. n actul procurorului de sesizare a judectorului cuprinde toate elem
artate mai sus.
Obiect 4 soluionarea aciunii civile (dac e cazul). Dac preteniile sun cerute n mod
proporional cu prejudiciul. Din redactarea art. 285 nu reiese c UP ar avea acest obiect, dar acest
lucru reiese din art.98 NCPP (pers vtmat este lipsit de capacitate de exerciiu, iar aciunea
civil este exercitat de procuror).
Obiect 5 evaluarea ce se face cu pirvire la necesitatea de a se dispune sau nu trimiterea n
judecat.
UP are ca funcie s se stabileasc dac se dispune sau nu trimiterea n judecat (dac sunt
ndeplinite condiiile art.327). CCR - neconstituionalitatea dispoziiilor ce reg renunarea La UP.
UP ncepe cu ordonana de ncepere a UP i nceteaz prin trimiterea n judecat rechizitoriu
/ netrimiterea n judecat ordonan motivat.
Trsturi specifice fazei UP
Nu este propriu acestei faze pp colegialitii legea impune efectuarea procedeelor specifice
acestei faze de ctre mai multe org jud mpreun (nclcarea normelor procedurale - nulitate
absolut)- NU N CAZUL UP.
Subordonarea ierarhic - cenzurarea deciziei org ierarhic inferitor de ctre procurorul ierarhic
superior, cenzura ce vizeaz legalitatea actelor. Dispoziiile prourorului ierarhic sup sunt obligatorii.
Se manifest sub o form dubl: procurorul conduce i supravegheaz activitatea org de up, dar i n
cadrul Min Publi - cenzura procurorului ierarhic sup (EX: acesta confirm actul de sesizare al
procurorului).
Este o faz nepublic. Judecat este public nclcarea acestei reguli = nulitate absolut. Acest
lucru semnific un control din partea publicului. Doi factori impun ca up penal s nu aib caracter
public: nu este posibil acest lucru, iar n unele situtaii cunoaterea datelor din dosar ar aduce
prejudiciu bunei desfurri a up.
Lipsa de contradictorialitate martorii identificai de procuror nu sunt audiai n acelai timp,
sunt audiai separat de unde decurge necontradictorialitate. Contradictorilalitatea presupune 2
funcii importante: funcia de aprare i funcia de nvinuire. Contradictorialitatea exist n faza
judectii.
Caracterul preponderent scris trstur necesar pt aducerea la cunotina celorlalte org jud a
informaiilor strnse n faza up.

Organele judiciare implicat n faza up

Procurorul - ce se consemneaz n urma activitii org de cercetare penal este evaluat de
procuror care poate dispune trimiterea/netrimiterea n judecat. Avnd n vedere c el ia acetse
msuri (nceperea up in personam)
Organele de cercetare penal (cestea cerceteaz, prin modalitile prev de lege, pt stabilirea
existeneu infr, a pers care a sv fapta)
org de cercetare ale poliiei
organe de cercetare speciale
Competenele procurorului n faza UP
1) conduce i supravegheaz activitatea org de up: el decide cu privire la activitatea efectuat
de org de cercetare penal;
Nu este clar poziia org de cercetare penal n procesul penal acestea sunt subordonate dpdv
funcional procurorului, iar dpdv administrativ ele fac parte din structura Min Public.
Organul de poliie dobndete statut de org de cercetare penal n urma unui aviz dat de
procuror. Cel care desfoar activitatea de cercetare penal nu se confund cu un ofier de poliie.
Acesta are o pregtire specifi. Dobndirea acestei caliti precum i pierderea ei este prev de lege.
Cei care au calitatea de org de cercetare penal n cadrul DIICOT sunt detaai i sunt subordonai
dpdv adminstrativ structurii din care fac parte, nu Min Public.
Art.299 obligaii cu carater general (toatev infr s fie descoperite i nici o infr s nu fie
atribuit altei pers dect cea care a sv) : are dr s cear orice cauz de la org de cercetare penal i
s o rein el, are dr s cear orice dosar, etc.
Are competen absolut n ce privete supravegherea i conducerea org de cercetare penal.
Numai procurorul sesizeaz instana i particip la edinele de judecat. Activitatea org de
cercetare penal se desfoar doar n faza up.
O alt modalitate de supraveghere o constituie i trimiterea cauzei la organnul competent
art.301. Exist obligaia general de verificare a competenei org judiciar n soluionarea unei
cauze. Procurorul poate dispune trecerea cauzei de la un org de cercetare penal la altul dintre cele
care se afl n subordinea aceluiai procuror, printr-o dispoziie motivat.
 Dispoziiile procurorului sunt obligatorii pt org de cercetare penal. n caz contrara acesta poate
sesiza organul care poate apluca o sanciune org de cercetare penal (este sesizat ministrul cu
aceast abatere i cu solicitarea aplicrii unei sanciuni).
2) Procurorul este cel care d soluia n cauz: trimitere/netrimitere n judecat.
3) Efectueaz personal cercetarea penal : art.356 (sau 56)
4) Sesizeaz jud de dr i liberti : competena jud de dr i liberti este limitat (art.53); pt a
dispune msurile pricesuale ele trebuie s fie porpuse de procuror
5) Prelungete msurile procesuale luate de jud de dr i lib
6) Pune concluzii la dosar
7) n unele cazuri particip la soluionarea aciunii civile

CURS 2

Procedura 2

Urmarirea penala

Principala competemta a procurorului este supravegherea activitatii organului de cercetare

penala.
Legeea prevede ca in cauzele indicate in art 56 alin3 procurorul efectueaza in mod
obligatoriu cercetarea penala( exclusiv). Aceast obligatie este instituita pentru infractiunile care au
un grad sporit de dificiultate in ceea ce priveste stabilirea situatiei de fapt si incadrarea juridica.
Sunt infractiuni de competenta ICCJ in principal sau infractiuni de o gravitate sporita.
Determinarea acestor cauze- exista o imbinare a competentelor dupa calitatea persoanei si in
celelalte cazuri competenta procurorului este determinata de gravitatea infractiunii.
Procurorul, in activitatea de cercetare penala, autorizeaza efectuarea actelor de cerceterare,
confirma sau infirma. Prin aceste competente procurorul supravegheaza cercetarea penala. In
anumite situatii legea impune ca actele sa fie confirmate de procuror. In alte situatii legeea prevede
posibilitatea infirmarii: art 304- in cazul in care constata ca sunt efectuate fara respectarea
dispozitiilor legale.
Procurorul este cel care decide cu privire la solutionarea cauzei in cursul urmaririi penale:
solutie de trimitere sau netrimitere in judecata. Prin efectuarea actelor de up, procuroru finalizeaza
prima faza a procesului penal. In faza up, efectueaza acte de cercetare penala numai organele de
cercetare penala.
Legea da competenta si altor organe de a efectua acte de constatare( 61 62 CPP). Pe langa
aceste organe de constatare sunt si alte persoane ce pot efectua acte de cercetare: comandantii de
nave si aeronave. Aceste doua situatii: valabilitatea actelor intocmite de aceste organe de constatare
sau comandantii. Art 61 prevede obligatia organelor de control ca in cazul in care se const
suspiciuni rezonabile cu priure la savarsirea unei infractiuni sa inrocmeasca un proces verbal de
constatare( in general inspectiile, dar si organele de control ale institutiilor publice in legatura cu
infractiunile de serviciu). Au fost discutii in ceea ce priveste natura juridica a inscrsului. VCPP
prevedea ca pot constitui mijloace de proba. NCPP- constituie act de sesizare a organelor de up si
nu pot fi atacate in contencios. Nu atribuie calitatea de mijloc de proba acestor acte intocmite de
organele de constatare. Este limitata valoarea juridica a actului de sesizare fara posibilitatea de a fi
atacat in contencios. Totusi, procesul verbal e intocmit de catre un organ specializat, o persoana ce
detine o pregatire, o calificare si astfel poate fi folosit ca mijloc de proba si cu trimitere la art 97
NCPP si nefiind interzise de lege ca mijloc de proba. Dispozitiile prevad numai valoarea de act de
sesizare.
Cei care constata existenta infractiunii nu sunt neaparat organele judiciare ci organe care in
activitatea curenta fac asemenea constatari.

Sesizarea organelor judiciare de up

Actele de up pentru a fi efectuate trebuie aduse la cunostinta datele cu privire la comiterea

infractiunii. Modul de aducere la cunostinta este actul de sesizare. Aceasta constituie
incunostintarea organului judiciar cu privire la comiterea unei infractiuni. Legiuitorul conditioneaza
de multe ori actul de sesizare( cu respectarea anumitor rigori sau intocmit de o anumita persoana)
pentru a avea calitatea de conditie de declansare a procesului penal.
Exista un mod de sesizare general. In alte cazuri exista conditii speciale: plangerea
prealabila( mod special).
O alta clasificare: existenta unor moduri externe de sesizare: plangere, denunt si plangere
prealabila.
Organul judiciar se poate sesiza si din oficiu cand ia contact direct cu comiterea infractiunii
sau ia cunostinta( mod intern).

Moduri externe de sesizare cu carcater general. Plangerea si denuntul

Plengerea. art289: constituie incunostintarea organului de up cu privire la savarsirea unei

infractiuni de cel caruia i-a produs o vatamare. Cel care a suportat consecintele infractiunii
introduce sesizarea.
Art 289. Plangerea trebuiesa aiba un anumit continut. Procesul constituie o activitate strict
reglementata de lege. De aceea, in acest art este indicat continutul acesteia. Neindeplinerea acestor
conditii determina restituirea plangerii persoanei pentru completare. Examinand aceste dispozitii,
cel care face o plangere nu trebuie sa faca referire la incadrarea juridica deaoarece de cele mai
multe ori cei care formuleaza plangeri nu au cunostinte juridice.
Poate fi facuta scrsi sau oral( consemnata intr-un document oficial: proces verbal sau
incheiere).
Legea ofera posibilitatea introducerii acesteia de categorii de persoane de catre cei care pot
suplini pe cei care au posibilitatea de a face plangerea: sotul pentru celalalt sot, copilul major pentru
parinte, reprezentantul legal in cazul persoanelor fara cap de exercitiu sau cu acordul acestuia in
cazul celui cu cap de exercitiu restransa( substituit procesual).
Plangerea este accesibila ca mod ordinar de sesizare, interesul legiuitorului fiind ca organul
de cercetare penala sa fie sesizat cu comiterea infrcatiunii.
 Denuntul este diferit cu privire la calitatea celui care face incunostintarea( o persoana care
are cunostinta de savarsirea unei infractiuni). Discutii: acest demers se face numai personal. In acest
caz dispozitiile de la plangere nu pot fi aplicate in mod corespunzator.

Au obligatii sa sesizeze oup si anumite persoane indicate in cod- art 291: persoane din
conducerea indtituiilor publice sau organe de control din cadrul acestor institutii. Este o prelungire a
art 61.

Moduri speciale de sesizare. Plangerea prealabila.

Plangerea prealabila constituie o conditie de pedepsibilitate( are o reglementare in dreptul

penal: tregerea la raspundere penala trebuie sa aiba la baza aceasta plangere in cazurile prevazute de
lege) si de procedibilitate( numai in prezenta acesteia sunt declansate procedurile prevazute de lege
ce constituie procesul penal, iar daca nu exista, oj este obligat sa constate stingerea procesului
penal: stingerea actiunii penale). Are o natura mixta.
Gradul de pericol social nu aduce atingere unui cerc mare de relatii sociale si de aceea
legiuitorul lasa la dorinta persoanei lezate declansarea sau nu a procesului penal. De cele mai multe
ori, cel care este vatamat nu doreste sa retraiasca momentele infractiunii cu ocazia procesului penal.
Actiunea penala apartine tot procurorului, plangerea prealabila fiind numai o conditie de punere in
miscare.
Retragerea plangerii, impacarea duc la stingerea si incetarea procesului penal.

Titularii plangerii prealabile. Are un caracter personal determinat si de efectul acesteia.

POate fi depusa numai de catre cel vatamat in dreptul sau. Numai in cazul minorului sau
incapabilului poate introduce plangerea reprezentantul legal al acestuia. Nu opereaza cazurile de
substituiti procesuali ca in cazul plangerii normale.
Are caracter personal netransmisibil si indivizibil. Termenul de introducere a plangerii
prealabile: 3 luni de la data cunoasterii de catre persoana vatamata a savarisirii infractiunii. Sunt
aplicabile dispozitiile privind calcularea termenelor procedurale: tradivitate si decadere in caz de
nerespectare a termenelor.
Vechea reglementare prevedea termenul de 2 luni de la data cunaosterii identitatii celui care
a savarsit infractiunea pentru ca in multe cazuri faptuitorul se afla in anumite relatii cu persoana
vatamata ce il determina sa nu depuna plangerea.
Protectia data de lege in privinta termenului este determinata de faptul ca in acest termen
persoana vatamata poate hotari daca depunde sau nu plangere.
Continut- legea face trimitere la plangerea oridinara. Prof: trebuiau reglementari de detaliu
mai ales cu privire la incadrarea juridica.
Poate fi depusa atat la ocp cat si la procuror. Numai la ocp deoarece nu infractiuni de la 56
alin3.
Daca plangerea este facuta la un organ judiciar necompetent, plangerea este trimisa la
organul competent. Este valabil introdusa daca a ajuns la organul necompetent in termenul de 3
luni. Este un beneficiu justificat.
 Avizele. In anumite cazuri sesizarea trebuie autorizata sau confirmata de o anumita
autoritate( parlamentari, magistrati). Aceste sesizari conditionate sunt considerate moduri speciale
de sesizare. In anumite cazuri legea prevede ca sesizarea sa fie facuta de o anumita peroana:
comandant unitate in cazul militarilor.

305. Inceperea up poate fi dispusa daca sesizarea introdusa de persoana vatamata

indeplineste conditiile prevazute de lege. Inceperea up:
- sesizarea indepl conditiile. Legea leaga inceperea up de existenta unei sesizari facute cu
respectarea dispozitiilor legale. Exista anumite remedii procesuale: la plangere este trimisa spre
refacere pe cale administrativa; la plangerea prealabila daca este gresit indreptata sau trimisa spre
completare. Prima obligatie a organelor de up este de a isi verifica competenta. Aceasta obligatie
elimina posibilitatea efectuarii unor acte ce vor fi apreciate ca ilegale si la eliminarea perioadei de
timp ce poate determina intarzierea solutionarii respective( oup si instanta). In cazul in care
constata ca nu e competent sunt aplicate fie declinarea de competenta, conflictul de competenta.
- daca nu exista unul din cazurile de la art 16 CPP. Conditie cu caracter negativ. Cazurile au ca
efect imposibilitatea punerii in miscare a actiunii penale. Ele vizeaza si declansarea procesului
penal.
- daca nu sunt date cu privire la comiterrea unei infractiuni atribuite celui fata de care se decl up.
Existenta unor inidicii care constau in constatarea comiterii unei infractiuni.

Aceste dispozitii, fata de regelemntarea anterioara, determina declansarea up cu privire la

fapta. Legea prevede posibilitatea ca ulterior, daca exista suspiciuni rezonabile cu privire la
savarsirea unei infractiuni de catre o persoana, ca up sa fie dispusa cu privire la persoana. Legea
prevede debutul up sub forma dispozitiei oup( procuror sau ocp).
acesata etapizare a momentelor procesuale importante trebuie determinate de existenta in
mod diferit a unor temeiuri. La inceperea urmaririi in rem ar trebui sa fie temeiuri de o calitate
inferioara celor care determina dispunerea inceperii up in personam.
Aceasta distinctie trebuie marcata de legiuitor din punct de vedere probator.
Ulterior, tot pe baza probelor existente, legea indica posibilitatea punerii in miscare a
actiunii penale. Art 309 CPP procurorul prin ordonanta pune in miscare actiunea penala daca exista
probe cu privire la comiterea infractiunii de catre cel fata de care este efectuata up. Aceste probe
trebuie sa fie superioare. Prof: ar trebui sa discutam deja despre certitudini. De aceea, legiuitorul
prevede cronologic declansarea procesului penal, inceprea up in rem, apoi in persona apoi punerea
in miscare a actiunii penale. Pentru actiunea penala trebuie sa fie stabilita identitatea faptuitorului(
are calitatea de suspect). Legea prevede o serie de obligatii: aducerea la cunostinta a actului de
inculpare, la cererea inculpatului, eliberearea unei copii a ordonantei prin care s-a pus in miscare
actiunea penala; indicarea probelor, a datelor incupatului, a infractiunii. Aceste demersuri pot fi
efectuate de procuror fie de ocp la dispozitia procurorului.
Actiunea penala se pune in miscare numai in cursul up de catre procuror. Anterior era
posibil si in cursul judecatii. Actiunea penala se pune in miscare prin ordonanta si nu prin
rechizitoriu ca in VCPP. Este un act procesual deosebit de important. Actul de inculpare determina
si o serie de drepturi si obligatii pentru cel fata de care s-a dispus.
 In activitatea de up, procurorul are obligatii si in ceea ce priveste posibilitatea de preluare a
unor cauze de la parchetele sau procuriorii ierahic inferioari. Daca up este efectuata cu
nerespectarea unor conditii de lagalitate se poate dispune preluarea. Modul preluarii cauzelor prin
ordonanta poate fi criticat. Toate actele procurorului sunt supuse cenzurii organului superior ierahic
dar pot fi si contestate prin plangere solutionata la organul de cp de catre procurorul care
supravegheaza sau de catre procurorul ierarhic superior. Daca se dispune preluarea( ordonanta)
poate fi atatcat, plangerea fiind solutionata de organul ierarhic superior. Cenzurarea actelor
efectuate de procurorul ierahic inferior vizeaza si aceasta ordonanta. In cazurile similare stramutarii
, se prevede ca prourorul general poate trimote cauza de la un organ de up la altul egal in grad.
Deosebit de instanta de judecata, activitatea organelor de cercetare penala necesita urgenta. De
aceea regulile de competenta nu au rigoarea regulilor stabilite pentru celelalte organe( procuror,
instante).
Organele de cercetare penala au competenta de a constata comiterea infractiunilor sub
obligatia ssesizarii organului competent ulterior.

Art 305-309- etapizare a actelor procesuale. Inexactitatea termenilor folositi cu privire la

temeiurile dispunerii acestor acte procesuale( suspiciunea rezonabila este data de existenta unor date
sau probe- proba constituie elementul esential cel mai valoros, invocarea si altor aspecte cu valoare
inferioara probelor este inexacta).
Exista opinii ca dispunerea inceperii up in persona cu punerea in miscare a actiunii penale.
Nu este corect pentru ca ar fi eliminat un moment procesual important. Cronologia trebuie
respectata fiindca s-ar putea ca acuzatia sa fie inlaturata de suspect.

Art 311 prevede posibilitatea extinderii actiunii penale pentru aspecte noi. De asemenea este
prevazuta si extinderea urmaririi penale. In cazul in care se constata si comiterea altor fapte sau
participarea altor persoane la comiterea faptelor, organul dispune extinderea up. Legea prevede ca
poate fi exista si actiunea penala cu privire la aspecte noi fara a preciza aceasta notiune de aspecte
noi. Aceste aspecte noi in doctrina, sunt considerate actele materiale ce constituie elementele
constitutive ale aceleiasi infractiuni pentru care s-a pus in miscare actiunea penala intiala.

CURS 3

Procedura prevazuta de lege consta in posibilitatea porcurorului de a pune in miscare

actiunea penala numai in cursul UP. UP se finalizeaza la mom la care organul de up apreciaza ca
obiectul acestiea este urmarit. Sunt identificate probele privind stabilirea exisentei infractiunii, a
identitatii faptuitorului.
Extinderea up cu privire la alte fapte si la alte persoane: daca apar elemente noi.
Suspendarea up. UP poate fi suspendata daca se constata faptul ca i sau s sufera de o boala
grava constata printr-o expertiza care face imposibila participarea acestuia la desfasurarea
procesului penal in conditii normale astfel incat sa fie asigurata exercitatrea dreptului la aparare. Pe
perioada de indisponibilitate se dispune suspendarea up. Un alt caz de suspendare este prevazut in
cazul desfasurarii procedurii de mediere. Pot fi rezolvate cauzele in materie penala prin mediere :
cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila. Up se suspenda pana la
finalizarea procedurii de mediere si cel mai tarziu la 3 luni de la debutul acestei( 192/2006).
Un alt caz de suspendare: existente unui impediment care impiedica punerea in miscare , fie
exercitarea actiunii penlae in cauza respectiva. Trebuie sa existe anumite avize prevazute de lege in
cazuri expres prevazute de lege. Ulterior inceperii up, existenta acestor impedimente duce la
suspendarea up pana la disparitia acestora. Opinii: impedimentul suspenda up pana la inlaturarea
acestuia. Alte opinii sustin ca suspendarea up ar trebui sa se intinda pe perioada de timp pana la care
ar disparea efectiv impediemntul( pana la momentul la care persoana pierde calitatea care determina
impedimentul: deputat).
Art 312 nu include si alte cazuri, dar exista alte legi: L302/2004- trasferul de proceduri prin
care este permisa transferarea proceduriii unui organ sin alt stat pentru a fi continuata up.
Alaturi de cazul traditional( starea de boala grava) au aparut ca urmare a adoptarii unor acte
normative ce prevad si implicarea altor institutii in solutionarea cauzelor penale si aparitia altor
cauze de suspendare.

Terminarea up. Dupa finalizarea cercetarilor de catre organul de cp, acesta constata ca este
terminata. Nu exista identitate intre momentul terminarii up si incetarea up. Terminarea up consta in
momentul la care ocp considera ca cercetarile sunt terminate: referat de terminare a up pe care il
trimite procurorului. Referatul este un singur chiar daca priveste mai multe persoane, mai multe
fapte si mai multe solutii.
Procurorul est eobligat sa verifice referatul si dosarul inaintat de ocp. Este un termen de
recomandare, nu atrage sanctiuni procesuale. Incalcarea repetata a acestor dispozitii: sanctiuni
disciplinare.

Solutii adoptate de procuror:

- de trimiter ein judecata
- de netrimitere in judecata
Daca procurorul constata ca propunerea formulata nu coincide cu cele constate in cauza,
poate infirma propunerea si poate da o alta solutie. Procurorul nu este tinut de propunerea ocp.
Procurorul poate constata ca up fie nu este completa sau ca up a fost efectuata cu incalcarea
dispozitiilor legale. In aceste situatii, procurorul dispune restituirea cauzei fie pt completarea up, fie
pentru refacerea up ocp, cu obligatia de a completa su reface up conform indicatiilor din ordonanta
de restituire a cauzei.
Procurorul poate constata ca organul care a efectuat up nu este cel competent. Prin
ordonanta poate sesiza organul competent sau poate dispune trimiterea cauzei unui alt ocp.

Dispozitiile CPP privind rezolvarea cauzelor. Legea impune obligatii in ceea ce priveste momentul
rezolvarii cauzei:
- trimitere in judecata in conditiile in care constata ca a fost respectat principiul legalitatii etcIn CP,
acest obligatii constituie obiect de cercetare

Solutii:
1. Clasarea. Este posibila daca constata existenta unuia dintre cazurile de la art 16 si cand constata
ca nu sunt indeplinite conditiile de fond si forma esentiale privind sesizaea organelor de up(
nereguli in ceea ce priveste intocmirea actului de sesizare). Sunt prevederi privitoare la
continutul actului de sesizare. Art 294: daca plangerea nu contine mentiunile prevaute de lege,
oup poate dispune trimiterea pe cale administrativa catre cel care a formulat plangerea. Obiectul
celor 2 reglementari este acelasi. Prof: nu trebuie sa dispuna clasarea.
Situatiile in care se contata cazurile de la art 16. Sunt temeiuri de stingere a up. Examinand
cazurile de la 16 constatam ca primele a-d- cazuri ce impun stingerea datorita lipsei de temei. In
celelalte cazuri contatam o lipsa de obiect. In cazurile in care apar concomitent cazuri ce impun
clasarea, dar cu temeiuri diferite. DAca avem concurs intre a-d si celelalte cazuri( lipsa de obiect),
procurorul va dispune clasarea pe un caz care prevede lipsa de temei pentru ca nu este posibila
angajarea raspunderii penale in asemenea cazuri. Celelalte cazuri care duc la inlaturarea raspunderii
penale daca fapta exista pot duce la angajarea raspunderii penale, raspunderea exista. In VCPP-
daca erau primele cazuri- scoaterea de sub up; daca celelalte: incetarea up. Distinctia ramane
aceeasi.

2. Renuntarea la up art 318. CCR 20 ianuarie 2016 a constatat ca dispozitiile sunt neconstitutionale.
In comunicat se precizeaza ca motivul se refera la faptul ca justitia se efectuaeaza de un organism
impartial, independent si prevazut de lege. Nu permite ca pricina sa fie rezolvata definitiv de catre o
instanta prevazuta de lege. Trebuie sa se dea o noua reglementare a renuntarii a up. CCR nu
urmareste eiminarea solutiilor pe care le poate da procurorul. Solutia renuntarii la up- trebuia sa
respecte reperele prevazute de legiuitor prevazute in art 7 alin2 ca exceptie la obligativitatea punerii
in miscare a up: apreciere cu privire la oportunitate si la existenta interesului public. Va urma o
noua formulare a procedurii prin care procurorul va renunta la actiunea penala si nu la up.
Renuntarea la up este o solutie necesara care nu presupune numai verificarea indeplinirii conditiilor
pentru punerea in miscare a actiunii penale, ci si un numar de fapte pentru care interesul social
Disparitia acestei solutii nu este decat temporara. Va trebui ca renuntarea sa fie dispusa de
judecator. Procurorul va dispune renuntarea la punerea in miscare a actiunii penale, care ii apartine.

Solutia de netrimitere se dispune prin ordonanta motivata a procurorului 2:

- dispozitiile cadru art 286
- sesizarea judecatorului de CP in cazurile ce exced competentei sale cu privire la masurile dispuse
in faza UP: declararea unui inscris fals
- dispune si cu privire la cheltuielile judiciare

Pentru a fi suspusa cenzurii, ordonanta trebuie motivata in mod obligatoriu de catre cel care
o intocmeste. Exista si exceptii: 315 alin5- in cazul in care isi insuseste motivele de fapt si drept
precizate de ocp in referatul de terminare a up.
Legea prevede ca in cazul in care procurorul este de acor cu motivarea starii de fapt side
drept de catre organul de cercetare penala nu motiveaza ordonanta. Daca nu este de acord,
procurorul o motiveaza. Solutia apartine procurorului. Aprecierea facuta de procuror scade in
instensitate.
 Art 328 alin 3 poate fi dispusa si prin rechizitoriu: actul procesual prin care procurorul
rezolva cauza chiar in situatii in care dispune fata de fapte si persoane solutii diferite. Este o solutie
legislativa buna.

TRimiterea in judecata 327 lit a)- fapta exista a fost sav de i si poate fi. Rechizitoriul
constituie actul de sesizare a instantei. Rechizitoriul are structura si continutul prevazut d elege.
Legea nu indica o anumita structura, dar avem art 328: mentiuni cu privire la organul care a
intocmit rechiz, data, loc; cuprins: actul de sesizare si legalitatea acestuia, starea de fapt indicand
probele si activitatea ce constituie probatiunea. Redactarea rechizitoriului constituie un element
particular. Ultima parte: dispozitivul acesteia- dispozitia de trimitere in judecata.
DEscrierea completa in detalia starii de fapt: se apreciaza ca instanta este legal sesizata si cu
privire la aceasta si instanta va analiza si existenta infractiunii de fals si uz de fals( daca situatiile,
starile de fapt sunt clar delimitate,dar nu s-a precizat trimiterea in judecata- instanta este legal
sesizata).
Daca se dispune trimiterea in judecata pentru fapte care nu sunt descrise in mod detaliat,
complet- nu este sesizata cu privire la aceste fapte.

Legea prevede obligatii privind continutul, forma, dar si fondul lui. Inainte de a fi sesizata
instanta, rechizitoriul trebuie verificat cu privire la legalitate si oprtunitate de catre procurorul
ierarhic superior( legalitatea si oportunitatea actelor de up). Deriva din principiul controlului
ierarhic. Daca constata ca nu sunt indeplinite cerintele privind legalitatea si oportunitatea- trimite
spre refacere. Este o cenzura necesara determinata de structura MP.
In cuprinsul rechizitoriului poare propune mentinerea sau luarea unor masuri preventive.
Daca se impune luarea unor masuri de asistenta medicala.

Procurorul poate dispune neinceperea up( clasare).

Si in cazul suspendarii up, aceasta poate fi reluata. Sunt si cazuri in care cu toate ca organul
de cercetare a constatat terminata up, este posibila reluarea acestiea:
- intrucat actul proecsual dispus de procuror nu are caracter definitv.
Actele procurorului au carcater relativ. si terminarea up are caracter relativ. Legea perevede
posibilitatea reluarii up de catre procuror- 330 - caracterul relativ al terminarii up:
- reluarea dupa suspendare. Legea impune verificarea mentinerii cauzelor de supendare.
- restityirea cauzei de catre JCP. In procedura CP exista posibilitatea restituirii cauzei procurorului
pt reluarea up.
- reluarea dupa redeschiderea cauzei ca urmare a infirmarii solutiei de clasare dispuse de procuror

CURS 4

Legea procesual penala permite reluarea UP.

primul caz de reluare dupas suspendare : cazuri indicate in mod limitativ - 312? din cod
sunt acte normative care au ca obiect reglementarea urmaririi penale si cazuri de suspendare a
urmaririi penale.
cel de al doilea caz- deciziile judecatorului de camera prelimnara in cazuerile inncre considera ca
trebuie sa restituie cauza organului de urmarire penala. ca efect - reluarea urmaririi penale.ultimul
caz este acela al redeschiderii urmariri penale drept caz de reluare a urmaririi penale. reluare
semnifica reactivarea primei faze - urmarirea penala. decizia de clasare data anteriornu are caracter
definitiv. decizia este supsusa fie cenzurii unui judecator, fie in cazul in care cenzura actului de
catre judecatorul de drepturi si libertati. indiferent de actul procesual vizat nu are caracter definitiv -
reluarea fie printr o decizie a unui organ rocesal din alta faza proesuala fie chiar de un procurorce
are drep de cenzura asupra actelor proc din subordine. MP - controlul ierarhic - potrivit acestor
dispoziti , actele proc ierarhic inferior sunt supuse cenzurii proc ierarhic superior- cenzura cu
caracter administratv ce priveste oportunitatea actelor dispuse anterior. este justificata reluarea urm
penale in urma redeschiderii umrariri penale ca urmare a deciziei proc ierarhic superior care
examnieaza legaliattea solutiei data de proc ierarhic inferior. 335 - alin 1 CPP - redeschdierea poate
fi dipusa printr p decizie a proc ierarhic sup cand se constat c a nu a existat imprej care a det solutia
de clasare dispusa de procuror. in urma examniarii sol se constata de proc ierarhic superior ca s -a
apreciat in mod gresit si ca temeiul sol de clasare in realiatte u se confirma- de exemplu - s a
apreciat ca nu exista plangere prealabila- s a constata prin cenzura ca de fapt a existat. in urma unei
asemena aprecieri- prc ier sup dispune infirmarea s olutiei si implict reluarea urmariri penale.

nu confundam reluarea cu redeschiderea. reluarea constituie instituti potrivit careia in

conditiile legii este reluata urm penala. redeschiderea constituie unul din cazurile reluarii urm
penale - infirmarea solutiei si reluarea urm penale.
reluarea se dispune de procuor prin ordonnanta motivata confrom dispoz art. 304 CPP - in cazul in
care constata ca acetele de urm penale au fost inctomite fara resp dispoz legii- infiirma actele org de
cerc penala si proc ierarhic sup infirma acteeld ecer penala efectuate de proc din subordine. dupa
infrimare prin ordonanta cauza este tirmisa proc- art. 317 pentru continuarea urmaririi penale.
aceasta ar fi prima ipoteza. cea de-a doua ipoteza-sit prev la art. 305, alin - fapte sau imprej noi se
apreciaza in final in urma examniarii acestora ca practic cauza care a determinat solutia de clasare a
disparut, cu toate ca initial s-a constat existenta acesteia- in ruma reexamniarii probatoriului in
cauza respectiva. legea in redectarea 305, alin 2 - concluzia cum ca redeschiderea pe acest caz
sianume aparitia unor fapte sau imprej noi care fie existau la mom disp sol de netrimitere in judeata
fie ca au aparut ulterior solutiei paote fi disp chiar de cel care a disp clasarea cauzie si ulteroior a
constat existenta acestora. spre deosebire de primul caz, in urma reevaluarii probelor -legea cere
existenta unor fapte sau imprej noi, alteled decat cele aflate initial la dosar- imprej ce a i=intemeiat
sol de clasare a disparut. prima determina redeschiderea si cea de- a doua cere alte porbe- noi-
reaprecierea solutiei date initial. procurorul care o sol initial cauza poate dispune revocarea solutiei
respectiva si in urma reluari sa raprecieze si sa dea o noua solutie- netrimitere sau sesizare a
instantei de judecata. acesta este o alta ipoteza de redeschidere a proc penal.
aceste ipoteze sunt determinate fie de indeplinirea unor atributii orev pentur proc sau cel ierarhic
sup fie care urmare a adresarii unei plangeri organului de urm enala sau prin alte modalit de sesiz a
org prev de lege.

una din atributele principale ale proc- suprav org de urm penala - poate identifica aceste situatii.
potrivit art. 336 CPP - orice act sau masura dispusa in faza urmaririi penale poate fi contestat de
persoana interesata ce apreciaza ca prin actul sau masura contestat i au fost incalcate dr sau
interesele legitime- supune aceasta masura sau act proc ierarhic superiosr care ppate reex cauza
respectiva- ce poate determina redeschiderea urm penale si implict reluarea acesteia. pot fi dispuse
de proc ierarhic sup sau de cel care a solutionat cauza.

cele doua modlitati care auaceleasi efecte sunt dips pe cai diferite. in prima ipoteza- solutia este
infrimata potrivti art. 304, iar in cel de al doilea caz- 305 solutia este revocata de proc care a dat
solutia in cazua respectiva. pornind de la pozitia celui care infrima si diisp redeschiderea det
diferenta de mijlaoce jur prin care se realiz redeschiderea urm oenale.
cel de al treilea caz este cel in care se constat de organul de urmarire penal in cazul in care s-a
dispus remuntarea la urm penala cum ca inculpatul nu indep obligatiile pre de lege cu rea credinta-
deispoz ce regl renuntarea la urm penala au fost declarate necosntit. cu privire la dispoz privind
renunatrea la urm penala legea trimite prin art. 335 - unul din cazruile de resdeshcidere si reluare-
cand oblig stabilte ca urmare a renuntarii nu sunt indeplinite intocmai de catre inculpat. cand curtea
va motiva aceasta solutie si legiuitorul va prevedea solutia - daca legiuitorul va prevede regl
renuntarii la urm penala si neindeplinirea de catre inculpart a obligatiilor - caz de redeschidere a
urm penale si reluare a ei.

ultimul caz - se dispune de cel care solutionare - plangerea impotriva sol de netrimitere in jud - jd
de camrea preliminara - daca sunt admise si cauza este trimisa proc pentru completarea si reluarea
urm penale . in toate cazurile inc are se dispune realuarea, actul care det reluarea este numai
ordonanta proc - chiar daca ea are la baza o hot jud data de jud de camera prelimiara,acesta
constituie numai temeiul- dispozitia este insa actul procurorului- ord motivata a acestuia. daca s ar
admite alt punct de vedere- pe baza ei s a r dipsune reluarea- ar insemna o nesocotire a pr separatiei
functiilor procesuale. intra-adevar actul care det reluarea este ordonanta motivata a proc, chiar
dacxa in bza hotararii judecatorului.

procedura - etape ce se impun a fi respectate pentru ca in final sa se ajunga la reluarea urmaririi

penale. legiuitorul prevede ca redeschiderea sa fie confrimata de jud de camera preliminara. potrivit
art. 335 - redeschiderea este supsa confirmarii judecatorului. anteriro VCPP - nu prevdea distinctii
privind obligatia de afi confirmata redschiderea de catre judecatro, pur si simoluera in competenta
procurorului cu resp normaleor de procedura, binneinteles. noura regl impune aceasta procedura. s-
a apreciat ca in acord cu unele decizii ale CEDO - actiunea penaal daca afots inceputa si
constatandu se unul din impedimentele prev la art. 16 care det inchiderea cauzei face ca ulterior
aprecierea decatre proc cu privire la reluarea ciclului procesualsa se faca cu resp anumitor rigori si
s-a apreciat ca este de comp unui organ idnep impartial si prev de lege ca reluarea cilcului
procesual sa se faca de catre acetsa- inegrintele putand fi indelinite numai de instanat de judecata.
legea da in ce priveste cenzura acetele procurorului - in competenta judecatorului de camera
preliminara. ingerinta serioasa si ca s-ar putea ca nu din vina acestuia sa fie reluat procesul penal -
sa fie confirmata de catre acesta.

aceasta procedura de confirmare trebuia sa se realizeze in camera de consiliu fara participarea proc
sau partic partilor,daca este cazul. exceptie de neconsti- CCR - aceste disp care ipun sol confirmarii
reluarii urm penale- necosntit pentru c nu acorda acces la confirmarea redeschiderii, proc,
inculpatului si daca este cazul si a partilor. trebuie sa fie prezenti acestia intrucat nu coresp
cerintelor dr la un proecs echitabil, obietciile ridcate ar t4ebui discutate ocntardictoriu si jud trebuie
sa sol aceste chestiuni in urma discutiilor cu partile in mod contradictoriu. este supusa confrimarii
numai sol de redeschdiere. daca procurorul prop motivat sau dispune din oficiu - nu este necesara
confirmarea.

sunt acte normtive - cea privind medierea- prin vointa legiuitorului exista si alte cauze de
suspendare a urmaririi penale- medierea are acest efect. dupa efectuarea actelor ce au fost dipsuse
ca urmare a reluarii - solutie data ca prima solutie. prin reluare se disputa si se apreciaza din nou
probele adminsutarte fara a exista oconditie in ce priveste solutia ce va fi data.

plangerea impotriva masurilor si actelor de urmaririe penale dispuse fie de org de cercetare penala
,fie de procuror - 336- 340 cpp. originea acestei institutii - intotdeauna cel care este supsus unei
constranegri sau are in ce priveste valorif drepturilor sale in leg cu un act sau marua prc penala
trebuie sa aiba posib contestatrii lor cand se pareicasa ca nu este in confirmate cu resp unui drept
prev de legepentru el sau pentru alta persoana. 336 - da posib oricarei persoane care apreciaza ca
printr unact sau masura dispusa de org de urm penala este atins un inters sau drept - contesta masura
sau actul resp -procsual sau procedura, masuri care fac parte din aceasta sfera. obiectul acestei
plageri - orice act sau masura dipsua in contextul efectuarii urm penale, nu se face nicio distinctie.
legiuitorul se refera la doua amri categori de acte sau masuri - cele dispus ein cursul urm penale si
solutiile date de proc - cum ar fi cele de netrimitere in judecata.
titularii plangerii - cine poate solicita punerea in discutie a acestora si infrimarea actelor sau mas
dispuse fara resp dispz legale - plangerea poate fi disp de orice persoana daca prin aceastas-a a dus
o vatamare intereselor sale legitime. legiuitorul nu limiteaza sfera acestor persoane la persoanele
implicate in solutionarea cauzei. este posibil ca o alte persoana afra o anumita aliatte procesuala sa
fie lezata intr un drept al sau. printr o intepretare logica - poate fi afectat si prin punerea in executare
a masurilor respective -bunul repsecitv se afla in alt domiciliu - perchezitie domiciliara. se cere ca
aceasta vatamare sa fie protejata de un interes legitim - sa existe o dispozitie legala ce protejeaza
drpetul ce este nvocat a fi incalcat. admitem norme, reguli, dispozitii, regulamente ce acorda
protectie unui interes legitim- in plangere trebuie sa existe atat vaatmarea cat si actul ce protejeaza
dreptul respectiv - trebuie dovedita atingerea protectiei ce estea asigyrata in cauza respectiva. in
cuprinsul plangerii- dreptul, vatamarea adusa- art. 289 se aplica - trebuie sa cuprinda mentiunile
necesare pentru id persoanei, vatamarea si actul normativ care protejeaza dreptul vatamat.

competenta de solutionare a acestei plangeri - art. 336 si urm in functie de actul sau masura
contestata - atat org de cerc penala cat si procurorul. difera competenta dupa cum actul vizat in
planegre este cel al org de cer sau a procurorului. in primul caz, rezolva plangerea proc care suprav
activitatea de cerc penala incauza respectiva. dreptul acestia este atributul lui pentru ca el este cel
care cunoaste cazua si a efectuat si alte acte de cenzura si se pron asupra admiterii sau respingerii
plangerii - legaliattea sau op actului contestat. procurorul din cadrul parchetului - plnagerea este sol
de prim - proc parchetului. de asemenea, plangerea este sol de procurorul ierarhic superior - proc sef
de sectie etc deosebit de obiectul plangerii, in cazul proc pot fi contetsate doua categ de acte- actele
sau mas dispuse deproc si actele si masurile efectuate din dispozitia procurorului. din a doua
categorie - avand in vedere rolul proc de a suprav acitivitatea de cerc penala - atributiile acestuia de
a suprav activitatea org de cercetare penala => dispozitie a procurorului => cenzurata de proc
ierarhic superior.

pangerea nu are caracter supensiv: actul sau masura dispusa sunt desfasurate incontinuare urmand
ca decizia finala sa opreasca sau nu desfasurarea unei activitati. Pentru rezolvarea plangerii
procurorul trebuie sa analizeze dosarul.

Deosebit de VCPP legiuitotprul 339 alin5 limiteaza posibilitatea.

potrivit VCPP - plangere impotriva actului sau masurii la procurorul general.
efectul deosebit al cotetarii - inc azul solutiilor de netrimitere in judecata. este posibila solutia
clasarii inainte de a se dispune sol de netrimitere in jud daca seconstata nereguli in formularea
plangerii - art. 294 daca plangerea nu contine elementele de id prev in art. 294, alin 2 - pot fi inainte
pe cale admin petentului pentru a fi completata in aceeasi sit legea prevede si o sol de neurmarirle -
clasare pe motiv de plangere incompleta? ste permisa plangerea si dupa inceprea umr penale ca o
sol de netrimitere in judecata. nu sunt indeplinite cond prev de lege prev in art. 327. legea da posib
celui nemultumit sa conteste sol de netrimietere la jud de camera preliminara. in ce priveste aceasta
optiune a legii de a da in comp judecatorului rezolvarea finala a unui conflict de drept.
reglemenatrea impune in cazul inc are persoana care este vizata de o sol - sa o conteste prin
plangere impotriva solutiei.

aceste solutii pot lua forma potrivit art. 327 - poate fi dispusa prin mai multe cai- prin ordonanta -
286 - procurorul dispune asupra ctelor si masurilor inclusiv asupra solutiei - prin ordonanta
motivata. rechizitoriul, in compozitia sa, partea sa finala poate curpinde dispiziti cu privire la fpte sa
persoane diferite, fie de trimitere in judecata, iar in alte cazuri, prin acelasi rechiz sa dispuna si sol
de netirmetere in judecata. obeictul planegrii persoanei ce doreste s constate il poate constitui fie
ordonanta , fie rechiz ce cuprinde si alte sol decat ce de trimietre in judecata de sesiz a instantei de
judecata.

titularii plangerii importiva solutiilor de netrimitere in judecata: persoana interesata ce se considera

lezata ntr un drept al sau - protectia unui anumit domeniu in legatura cu care se da sol de netrimitere
in judecata. interesul trebuie dovedit in legatura cu..
porivit dispozitiilor din cod, este in comp jud de camera preliminara ce urmeaza sa sol plangerea in
prima instanta. legea nu da o cmpetenta alternativa, cume ste cazul de exemplu al masurilor
preventive. legea prevde un termen pana la care poate fi contestata aeasta solutie. legea instituie
obligatia procurorului de a comuncia solutia celor interesati - se limiteaza de regula la cei implicati
inrez cauzei in faza urmaririipenale. art. 338 - poate contesta sol de netrimtere in termen de 20 de
zile de la comunicarea acesteia. modul calcularii a fost determinat de fapul ca in multe cazuri
solutionarea plangerii nu respecta un termen anume indicat, de 20 de zile ci cel mult proc ierarhic
sup competent sa sol plangerea impotriva sol de netrimitere in jud solutiona in functie de
oportunitati si de volumul de activitate a acestuia. de cele mai multe ori acesta nu rezolva plangerea
in 20 de zile- in functie de anumiti factori poate depasi- legea face ref cu priv la teremnul de
introducere a plangerii la jud de camera reliminara - daca nu este sol plangerea in cele 20 de zile
dupa trecerea lor, persoana respectvia poate sa faca oricand plangere la jduecaotrul de camera
preliminara. exista un termen de solutionare a plangerii de cel mult 20 de zile. daca
termen rezonabil - daca ar fi legat legea posib contesatri plangerii numai de momentul sol acesteia
de proc ierarhic superior - in vechiul cod treceau ani de zile pana primea comunicarea ei.
- mecansimul termenului de decadere - termenul de sesizare a jud de camera preliminara in cazul
in care a fost primita comunciarea in termenul de 20 d zile - altfel respingerea contestatiei ca
tardiva.

procedura rezolvarii plangerii - solutiile difera dupa cum plangerea are ca obiect o solutie de clasare
sau..
se depune la instanta comp sa sol plangerea respectiva; jud - demersuri - trimite plangerea
procurorului - camera de consiliu fara participarea susp, inculp, intimatilor - art. 341, alin 1 -
neconstit - conform art. 21 si 24 din Constitutie. actualul cod nu rezolva o serie de chestiuni de
controversa in practica judiciara - daca este obligatorie asistenta jur. art. 20 se ref la

CURS 5

Rezolvarea contestatie impotriva sol de netrimetere in judecata

Art 341 CPP distinge cu rpivire la solutii, doua modalitati de rezolvare in fct de cum
actiunea a fost sau nu pusa in miscare in cursul up.
Procedura e similara, dar solutiile sunt duferite:
- daca actiunea nu e pusa in miscare, JCP admite sau respinge plangerea( indamisibiliate,
tardivitate, nefondata). Poate admite si trimite catre refacere procurorului.
- daca a fost pusa in misc: 341 alin7: procurorul poate da urm solutii- sa respinga plangerea ca
inadmisibila su ca tardiv introdusa( JCP- introducerea in termen). Persoana indreptatita : cu toate
ca legiuorul nu face precizari, nu poate fi lipsit de interes ca si o alta persoana decat cea care a
introdus plangerea. Daca JCP constata ca persoana nu are interes- respinge ca indamisibila.
Solutiile sunt dif dupa rez pe care JCP il constata in urma ex actelor de up si a probelor
administrate. Examineaza probe si acte. El poate s adea una din urm sol:
- respinge plangerea ca nefondata( afirmatiile cu privire la neteminicea sol nu se confirma)
- restituire cauza oup pentru completare sau refacere up.
- posibil sa constate ca sunt suficiente date pentru a se dispune trimiterea in judecata. JCP
examineaza probatiunea. El desfiinteaza solutia de netrimitere in judecata si pastreaza cauza spre
judecare, fixand termen de judecata. Numai in cauzele in care act penala a fost pusa in miscare.
346 alin 6 pct 2 lit c.
- admiterea plangerii si daca este cazul schimbarea temeiului privind sol de netrimitere in judecata.
Solutiile de netrimitere in judecata pot fi cuprinse si in rechizitoriu: pot fi contestate astfel si
ordonante si actul procesual de dispozitie cuprins in rechizitoriu.

Daca se dispune admiterea plangerii si retinerea spre judecare. Cine solutioneaza cauza?
Initial, art 3 alin 1 lit c prevede o exceptie in ccea ce priveste separatia functiilor procesuale. CCR-
neconstitutional. Initial au apreciat ca nu exista incompatibilitate. CCR- nu, cand JCP admite
plangerea - s-ar substitui actului de sesizare adica rechizitoriul. In acest caz, separatia fctiilor
procesuale nu exista. Exceptia s-a bazat si pe dispozitiile rividn incompatibilitatea care interzic
judecatorului care a participat la solutionarea contestatiilor imp sol de netrimitere in judecata sa
solutioneze fondul cauzei. Decizia CCR este fireasca.

327 alin 1: se dispune trimiterea in judecata de catre procuror cand constata ca fapta exista,
este sav de faptuitor si acesta raspunde penal. Daca JCP apreciaza ca aceste elemente sunt intrunite=
antepronuntare.

Impotriva sol de neurmarire sau netrimitere in judecata contestate se poate face contestatie.
Ele pot fi contestate de atre cei care au participat la solutionarea contestatiei urmand ca JCP de la
instanta sup sa dispuna fie admiterea, fie respingerea. Solutiile sunt asemanatoare.

Camera preliminara

Nu este o faza procesuala distincta ci este o chestiune prealabila judecatii. Este o activitate,
etapa pregatitoare debutului judecatii:
- JCP nu da o solutie cum da procurorul. El fie fixeaza teremen de judecata, fie trimite cauza
procurorului.
- esenta unei faze distincte a procesului penal in acest context. Alte legislatii cuprind institutii
similare. Insa, judecatorul in calitate de JCP avea competente de dispozitie privind actiunea
penala. el sesiza instanta de judecata si nu procurorul. Dupa sesizarea cu rechizitoriu d ecatre
procuror: deci procurorul sesizeaza, nu JCP.( 342).
Art 342. Obiectul CP: legalitatea actelor si probelor adm in faza up,cat si actul de sesizare
intocmit de procuror. Este examinata in primul rand lealitatea competentei instantei.
JCP cenzureaza aceasta optiune a procurorului privind respectarea regulilor de competenta.
Daca se constata ca nu sunt indeplinite regulile de competenta, instanta poate declina competanta in
favoarea altui JCP.
Dupa comp, este verificata legalitatea actului de sesizare. Acesta trebuie sa aiba un anumit
continut. Rechizitoriul este confirmat de procurorul ierarhic superior.
JCP verficia legalitatea administrarii probelor. Art 97: probele sunt discutate mai intai in
ceea ce priveste adminsibilitatea lor inainte de a fi administrate. Modul administrarii acestora in
ceea ce priveste competenta, administrarea: examinare JCP.
El examineaza legalitatea actelor de up: acte procesuale si acte procedurale, Actele
procesuale tin de dispozitia procurorului. Acte procedurale materializeaza dispozitia data prin actul
procesual.

Obiectul CP: numai examinarea legalitatii actelor desfasurate in cursul up. Examinarea
dispozitiilor legale ce guverneaza faza up.
 Partile pot aduce obiectii cu privire la indeplinirea conditiilor ce constituie ob CP.

Procedura in CP dureaza cel mult 60 de zile: de la data inregistrarii dosarului la instanta

pentru ca JCP face parte din instanta. Maxima celor 60 de zile. Si in cazul CP, legea permite
contestarea incheierii prin care JCP hotaraste cu privire la cele examinate. Rezolvarea contestatie ar
trebuie sa se inacdreze in cele 60 de zile. NU. Prof: cele 60 de zile se refera la solut in CP a
chestiunilor ce tin de aceasta faza. Contestatia separat.
Daca se depasesc cele 60 de zile. JCP poate lua, mentine, revoca sau inceta de drept
masurile preventive. Unii sustin( si proful) ca acest termen este unul de recomandare. DAca
depasirae lui aduce vatamari pers ce invoca acest fapt, poate fi invocata nulitatea relativa, fiidnca nu
exista o conditionare. Posibilitatea unei vatamari si demonstrarea sa este posibila.

Participanti. Cadrul procesual. In forma intitiala: fara lipsa publicitatii si fara

ocntradictorialitate. Se preciza ca JCP solutioneaza fara participarea partilor si fara sa existe
contardictorialitate. In cam de consiliu.
Critici. CCR prin compententa sa a hotarat ca sunt neconstitutionale 344 alin 4 345 alin 1si
346 alin 1. CCr a apreciat ca garantiile unui proecs echitabil prevazute in art 6 CEDO si Constitutie
nu sunt satisfacute de procedura prevazuta initial in ceeace priveste in pp lipsa contradict(
posibilitatea partilor derivand din CEDO, egalit armelor, de a lua cunsotinta de probele adminsitrate
cat si de obiectiile partii adverse). Cea mai imp cale de a distinge adevarul este discutia in
contradictoriu cu privire la probele adm. Aceasta lipsa a contradict atinge exigenta unui poces
echitabil mai ales in ceea ce priveste egalitatea armelor. CCR a apreciat ca in acest cadru depinde
contradict de prezenta tutoror partilor la proces. A declarat neconstit si prevederile de la 345 1 si
346 1 : hotaraste in absenta procuror si I.
Ca urmare a acestei decizii: citarea partilor, inclusiv persoana vatamata la solutionarea
cauzei de JCP; cadru de contradictorialitate.
Criticile au fost aduse de la debutul codului. Nu era normal ca JCP sa hotarasca fara ca
partile sa isi spuna punctul de vedere intr-un cadru propriu judecatii.
!!!!!!! Nu au fost puse de acord dispozitiile CP cu decizia CCR. Ceea ce constituie
procedura CP se aproprie de reglementarea veche( art 300 VCPP).

Participanti: I, PC, PRC, PV.

Exista 3 stadii procesuale:

- luaea unor masuri premergatoare
- derularea procedurii propriu-zise
- solutiile

Legea impune din oficiu JCp sa constate daca obiectivele CP au fost respectate.
 Masurile premergatoare: jud+parti. In acest primstadiu, JCP are obliga sa comunice I
rechizitoriul prin adresa alatura rechizitoriului in care se comunica obiectivul CP, drepturile
procesuale si posibilitatea de a ridica execptii, de a formula cereri.
DEcizia 641/2014: acelasi demers si pentru celelalte parti( PC, PRC).
Dupa comunicarea acestor: obligatia instantei de a fixa un teremen pana la care se pot
formula cereri sau exceptii.
Cererea: posibil de a cere organului judiciar sa efectueze un demers prevazut de lege
Exceptii:invocarea incalcarii unor norme de procedura.
Memorii: de regula, in continutul acestora sunt detaliate continutul cererii sau exceptiei
adica motivarea acestora.
C//E pot fi formulate de toate partile, nu numai de catre I.
Pe langa aceste demersuri, JCP in aceasta perioada asigura asistenta juridica obligatorie.
Este obligatia JCP ca pana la debutul procedurii p-z sa asigure asistenta juridica obligatorie. Jud
examineaza din ofciu actele probele administrate in ceea ce priveste legalitatea acestora. Chestiuni
ce tin de aprecierea probelor, ca rechizitoriu este fondat sau nu: judecator de fond.

C si E sunt comunicate procurorului. Legea prevede posibilitatea remedierii actului de

sesizare. Procurorului iii sunt transmise aceste cereri, urmand ca ulterior examinarii sa fie transmise
instantei de judecata.
Dupa transmiterea acestor cereri si execptii, procurorul urmeaza sa raspunda in teremen de 5
zile: solutionare in masura in care este posibil.

Solutiile JCP:
346 alin1 - necosntit- impune prezenta la dezbaterea cereilor exc a tuturor partilor
341:
- in cazul in care nu s-au formulat cereri, nu s-au ridicat execpetii, in care JCP a constatat din of ca
nu sunt chestiuni care atrag nelegalit actului de sedizare, JCP dispune inceperea jud. Practica a
decis ca hot JCP este definitiva.
- formulare cereri exc respinse. JCP dispune inceperea judecatii.
- daca au fost semnalate neregului ale actului de sesizare si au fost indreptate in cele 5 zile de catre
procuror sau daca jcp a exclus o parte nu toate prbele administrate sau a anulat o parte din actele
de up.
Exista posibilitatea ca exceptiile sa fie semnalate o serie de neregului in actul de sesizare.
Daca sunt indreptate, jud constata si dispune inceperea jud. Lipsurile nu trebuie sa priveasca
limitele sau obiectul judecatii.
Daca jcp admite o parte din exceptii si anuleaza o parte din actele up sau probe- jud poate
dipsune inceperea judecatii.

2 solutie: restituirea cauzei parchetului. Una din trasaturile min pub este indivizibilitatea: toti
procurorii formeaza parchetul fara a se distinge intre actele de up efectuate de un procuror sau altul.
In acest caz vechea mentiune: se restituie procurorului( acelasi procuror). Acum nu.
 - daca a fost restituit pe motiv ca echizitoriul a fost neregulamentar intocmit iar nereg nu a
fost remediata in cele 5 zile cu conditia ca aceasta neregularitat sa priveasca limitele si obiectul
judecatii. Daca priveste limitele si ob jud: cauza este restituita parchetului.
In cazul prevazt la 334- reluarea up- restituire cauza de catre JCP. Asa cum se prevede in
aceste dispozitii, neregularit actului de sesizare- constitutuie caz de restituire si totodata d ereluare a
up.
2 caz reluare up: daca au fost excluse toate probele. CAuza se restituie si in acest caz.
2 caz restituire: 345 alin3- in termen de 5 zile procurorul nu comunica raspuns la obiectiile
jcp cu privire la neregularitatea actului de sesizare.
Declinarea de competenta, conflict de competenta: jcp poate sa constate ca nu este instanta
competenta cdea careia i s-a adresat actul de sesiza. JCP aplica art 50 51: declina sau conflict de
comp, urmand sa fie stabilita instanta comp.
Restituirea are ca efect : reluarea up. Nu impune obligatia procurorului de a da aceeasi
solutie. Jcp poate da o solutie de netrimitere in judecata, poate dispune clasarea. Este in acest caz
comp jcp de a decide c privire la solutia data.
Exista posibilit constestarii inchierii prin care jcp a hot cu privire la legaltarea actului de
sesizare: contestatie in 3 zile de la comunicare. Examinand solutiile dsate de jcp, nu toate hot pot fi
atacate: declinarea de competenta; daca nus unt formulate cereri sau exc- dispune incepere jud. Art
425 CPP - contestatia.
Se rezolva obiectiile prividn modul solutionarii cererilor si excp de catre jcp de la instanta
ierarhic superioara( examineaza temeiul solutiilor, baza legala- obiectivele ce se examineaza in
cazul contestatiei). Dispune respingere sau admitere. Procedura este aceeasi ca si in cazul derularii
procedurii in CP- 346, 347 CPP.

In CP- pot fi dispuse masurile preventive: luare mentinere etc. Obiectul jcp priveste si
masurile de siguranta, asiguratorii in aceasta procedura.

RIL- CP- solut chetsiunilor privind masurile preventive pe perioada solutionarii contestatiei. Cine
decide cu privire la masurile prev> Jcp sesizat initial sau cel care solut contestatia? ICCJ- jcp de la
instanta sesizata prin rechizitoriu are comp de a se pronunta supra masurilor preventive( jud initial
sesizat).

Judecata

CURS 6

Curs 6 DPP

Hotararile judecatoresti

Incheiera de sedinta act processual

Este si un inscris doveditor in cuprinsul accestei incheieri se fac mentiuni cu privire la starea
cauzei, solicitarea administrarilor probelor, motivul pentru care nu a fost depus raportul de
experitza sau martorii nu s-au prezentat toate aspectele ce tin de contextual solutionarii cauzei
la termenul respectiv. Deci are si continutul unui inscris doveditor.

Felurile hj

Prevederi care contin dispozitii valabile indifferent de starea procesuala a judecatii, inclusive in
camera preliminara.

Judecata in I instant primul grad de jurisdictie- etapa procesuala obligatorie in cazul trimiterii in
judecata. Dupa judecata in I instanta, partile sau proc pot urma o alta cale de jud cale ordinara
sau extraordinara de atac.

Primul grad de jurisdictie.

Mentiuni cu privire la obiectul judecatii ce este supus judecatii cand se dispune trimiterea in
modalitatile prevazute de lege

Faptele si persoanele prev in actul de sesizare a instantei dejudecata- obiectul judecatii are
competenta numai cu privire la faptele si persoanele dina ctul de sesizare; instanta nu se poate
autosesiza si nu poate extinde cadul procesual indicat prin actul de sesizare judecatorul dispune
numai asupra sesizarii.

Completul nu are posib legala de a se autosesiza daca rezulta ca au fost savariste si alte
ifnractiuni sau si decatre alte persoane. Reglementarea anterioara cuprindea reglementari care
dadeau posibilitatea completului ca in cazul in cxare existau legaturi de conexitate intre cele din
rechizitoriu si cele desc in cerc jud sa extinda cadrul procesual si la aceste fapte sau persoane.

Art. 371 obiectul judecatii

Actele de sesizare modalitatile de sesizare a instantei

1. rechizitoriul proc- 327- 328 -cand sunt idenp cond prev de lege proc intocmeste rechiz si
dispune trmiterea in jduecata pentru faptele reetinute in rechizitoriuu prima modlaitate de
sesizare

2.In urma procedurii privind sol contestatieii imptoriva sol de netrimit4ere in jud cam preimira-
admitera contestatiei poate fi sol inurma jud in prima instanta 341, alin 7. Lit c admiterea
contestatiei, dispune judecarea in I instanta incheirea de admitere a judecatorului de camera
preliminara-mentiunile necesare constatarii obiectului judecatii.

3. act de recunoastere a vinovatiei ce corespunde unei proceduri speciale

In anumite conditii prevazute 348 si urm proc si inculpat poate fi inchieta un acord de recun a
vin cu un anumit obiect si continut- proc sa sesizeze instanta cu acest acord ufmand ca isntana sa
accepte sau nu intelgerea intocmita ca urmare a inch acestui acord.
Obiectul jd- in cuprinsul actelor de sesizare trebuie delimitate obiectul constand in fapta si
persoana adedusa judecatii. Controverse in pj cand fie dispozitia de trimitere in jd nu cuprinde
mentiuni care sa vizeze toate faptele pentru care este trimis in judecata? Trebuie incluse toate sau
doar unele? CSJ daca in cuprinsul rechiz sunt mentiuni in detaliu cu privire la acte sau fapte
constit de infr pentru care nu s a dispus trmiterea avand in vedere obiectul trimiterii in judecata
se apreciaza ca instanta este legal sesizata si alte infractiuni a fost legal sesizata obeictul
judecatii cuprinzand si aceste acte sau fapte.

Stadiile procesuale

Dupa trimiterea in judecata sau dupa inch admiterii contestatiei mm stadii procesuale care
marcheaza anumite activitati procesual ecu un anumit specific care rpeg modul in care este
solutionata cauza procesuala ;masuri premergatoare; efectuarea judecatii, dezbaterea cauzei in I
instanta sol cauzei in I instanta.

I. masuri prremergatoare

Dupa trimiterea in judecata de procuror cauza nu se afla imediat in stare de judecata tin de
competenta grefierul de sedinta si..

Pana ajunge la stadiul de termen de judecata repartizarea cauzei mai intai; dupa inregistrarea
cauzei la registratura urmeaza ca cauza sa fie rep unui complet de judecata aceia care urmeaza sa
ex atrib pt sol cauzei ; legea si reg de org si func a org judecatoresti rep cauzei se face in mod
aleatoriu in functie de data de inreg, intr un mod stab in regulament fara o anumtia preferinta
prin trun sistema electronic se rep cauzele unui complet de judecata.

Dupa ce este fixat completul, presedintele are o serie de atributii fixarea termenului de cel care
a fost anterior jd de camera preliminara prin incheierea prin care stab termenul,a cesta fixeaza si
data la care urmeaza sa fie si termenul in functie de calendarul instantei etc. Presedintele mai
are oblig: studierii dosarului( nu se fixeaza un termen foarte sscurt daca dosarul este mare, se are
in vedere si eliminarea unor stari sau situatii privind incompatibilitatea=> se are in vedere
constituirea completului de judecata din grefieri, procurori etc); se efectueaza citarea- partile, toti
cei precizati in dispozitivul rechizitoriului repsectiv si daca este cazul si martorii. In cazul asis jur
obligatorii, daca nu este av ales presedintele ia masuri pentru desemnarea unui av din of adrresa
la biroul de asistenta jr; aducerea la cun a cauzelor ce urmeaza a fi solutionate in ziua respectiva
presedintele completului are obligatia ca in termen sau cu cel putin 24 de ore inainte de jdecata
lista si prioritati cauzele carea u arestati sau privati de lib in alte cauze prta de inceput a listei
pentru a fi jdeate de urgenta. Criterio ce trebuie resp la inctomirea listei de sedinta ce se afiseaza
la usa instantei inainte de inceperea sedintei de judecata.

Dupa efectuarea acestor masuri premergatoare- sedinta de jduecata p-z mai multe mom
procesuale inceputul sedintei, cercetarea jud, dezbaterea. Este stabilit termenul, ziua, la
inceputul zilei intra grefierul in sala atrage atentia ca urmeaza sa intre completul de judecata apoi
grefierul declara sedinta de judecata deschisa- asigurarea disciplinei si solemnitatii sedintei de
judecata. Modul in care se deruleaza sedinta trebuie ef aceste actiuni ce tin de disciplina.grefierul
citeste cauza si apoi face apelul in cauzele de sedinta a partilor

I. presedintele instantei dispune ca grfierul sa i identifice pe cei prezenti; parti. Martori si cei
prezenti in sala de sedinta pentru inceperea cerc jud ; presedintele ia o serie de masuri cu privire
la cei prezenti- cei care pot fi ifnl de mdoul derularii sedintelor de jd, de decl date incerc jud sa fie
indep din sala presedintel dispune dupa appel indepartarea din sala a acestora asteapta mom
sa fie chemati ca martori inapoi in sala. Aceasta masura poate fi dispusa si cu privire la experti de
catre presedintele completului pentru ca opinia lui a fost dj precizata in rap de expertiza.

Dupa efectuarea acestor activitati sa dea citire actului de judecata. De regula, grefierul da o
tratare pe scurt a rechizitoriului deja inculpatul cunosc de ce au fost trimisi in judecata. Li s-a
comunicat deja o copie dupa rechiz. Dupa aceasta are oblig sa le aduca la cunostinta acuzarea in
ce consta explicarea in sedinta publica a acuzatiei- acuzatie publica- continutul actului de
sesizare. Ii aduce la cunostinta dupa ce i s a comunicat invinuirea, drepturile pe care le are in
procesul penal poate [roune probe in ap sa, ori de cate ori sunt admin probe propuse de
celelalte parti poate adresa intrebari martorilor si celorlalte parti cu privire la ob jd inculpatul
poate fi audiat ori de cate ori se cons necesar pe parcursul procesului penal. Potrivit dispozitiilor .
374, 375, 376 audiat potrivit unei proceduri simplificate- a recunoasterii de catre inculpat a
invinuirii numai in anumite conditii.

Dupa ce ii sunt aduse la cun aceste drepturi procesuale- sa le aduca la cun si celorlalte parti
drepturile lor procesuale. Persoanei vatamate i se aduce la cunostinta pana la incep cerc jud-
propune probe, pot fi audiati pe tot parcursul cercetarii jud.

Precizate in cuprinsul incheierii de sedinta toate activitatile procesuale desf la termenul respectiv
mentiuni facute fie la solicitarea partilor, fie ..

Legea prevede ca presedintele completului nteraba proc, pers vatamaa si cel parrti daca au de
formulat exceptii cu priv la incalcarea dispoz legale de ex- instanta nu este comp sa sol cauza,
cereri de admin unor prbe noi altele decat cele admin in faza urm penale- este oblig sa le admin
din nou pe cele admin in faza urm penale, legea precizeaza ca acestea trebuie facute motivat cu
indicarea probelor si cu ceea ce se doreste a se proba prin propunerea admjin instanta rumand sa
admitasau sa resp motivat cererile formulate de pers, inculpat, proc.

Numai pana la inceperea cercetarii judecatoresti la debutul camarei putea chiard in oficiu sa se
pronunte cu privire la aceste aspecte aceste dispozitii priv la ridcarea exceptiilor pentru ca este
aceeasi persoana cel din cam preliminara cu cel care ar sol aceste exceptii in faza judecatii.

Cercetarea judecatoreasca incepe cu acuzarea inculpatului cercetarea jud constituie stadiul

procesual cel mai amplu si nu numai. In cadrul accesteia sunt readmin probele admin deja in faza
urm penale, sunt propuse probe noi de cei care participa la sol cauzei in I instanta, daca se
constata necesitatea admin altor probe presedintele din oficiu dispune admin de noi probe
necesare sol cauzei. Pe baza acestor probe urmeaza ca instanta sa hot cu privire la sol cauzei sa
dea sol act ciivle si penale

Cercetarea jud se poate desfasura in doua modalitati potrivit unei proceduri obisnuite si daca e
vcazul potrivit uneia abreviate. In anumite cazuri, tine de optiunea inculaptului legea prevde
derularea unei proceduri simplificate recun invinuirii prevederi distincte de procedura
obisnuita hj fara sa parcurga stadiile procesuale prev pentru procedura obisnuita inclusiv stadiul
cerc jud si judectaa inn I instanta fara derogari.

Incepe cu audierea inculpatului modul in care se procedeaz 109- 110 PG dupa id lui, potrivit
actului de ID dupa procedura aratata anterior urmeaza audierea acestuia. Art. 378 procedura
audierii inculaptului- in etapa de nceput tot ce este necesar pt sol cauzei intrebari de proc,
parti si ulterior de membrii completului de judectaa, nu am o ordine prestabilita. In functie de
aprecierea presedintelui completului si membrilor completului, aceasta ordine poate fi schimbata.
In ce priveste aspecte ce tin de contextul audierii daca nu si aminteste sau declaratia sa contine
contradictii, dupa ce este audiat i se poate invoca declaratia data anterior. Este de inteles ca
declaratia data trebuie sa constituie o relatare libera fara influente cu privire la ce s-a intamplat.

Daca sunt mai multi se audiaza de regula si in prezenta celorlalti- instanta poate dispune indep din
sala a unuia sau mai multor dsaca apreciaza ca decll li poate infl decl celorlalti inculpati. Dupa ce
au fost indep din sala si dupa ce au fost luate declaratii este chemat in sala si audiat si cel care nu a
participat la decl celui dinainte.

Intrebarile puse de procuror, de celelalte parti personalsau prin avocati pot fi admise de completul
de judecata sau respinse ca neconcludente instanta are dj un pct de vedere cu privire la
intrebarile care au leg cu obiectul cauzei.

Persoana vatamata si celelalte parti sunt audiate si ele dupa aceleasi reguli,ca si inculpatul si apoi i
se pun intrebari. In ce priveste inculpatul poate aduce la cun isntantei can u doreste sa declare in
cauza respectiva ca modalitate de ex a dreptului de aparare ce poate fi exercitat pe tot parcursul
procesului penal.

Dupa audierea inculpatului/lor, celorlalte parti, instanta admin probele noi admise la propunerea
partilor, inculpatului, proc. De asemenea, sunt adminstrate din nou potrivit principiului
nemijlocirii si a contradictiorialitatii probele admin in faza urmaririi penale evaluarea lor, stab
valorii probante- sunt admin din nou de instanta de judecata. Art. 374, alin 7 daca sunt probe ce
nu sunt contestate de parti urmeaza a nu mai fi adminstrate. Declaratia unui martor cu privire la
care partle considera ca nu mai e necesara admin din nou nu doresc ca proba sa fie admin din
nou. Valoarea ei exista urmand a fi luata in considerare la solutionarea cauzei.

PG probele, mijloacele de proba daca unele nu urmeaza a fi adminstrate referir si la

probele necontestate cu privire la valoarea ei probanta partile au aceeasi opinie i se aduce la
cun procurorului.
Alt caz in art. 374 a fost deja admi dar avand in vedere pozitia partilor, aceasta nu va mai fi
admin din nou. Aici este incalcat principiul nemijlocirii admin probelor si formarea convingerii intr
un alt cadru procesual. Daca nu este contestata si exista o unitate de opinii cu privire la val ei
probanta- audierea martorului nu exista contradictii acest consensa r putea ascunde adevarul.
Instanta trebuie sa aprecieze obiectiv daca indiferent de pozitia partlor, proba ar trebui sau nu
administrata. Legiuitorul da instantei posib de a nu admin din nou probe necontestate.

Art. 383 CPC- posibilitatea renuntarii la probe reglementare cu un impact deosebit privind
principiul nemojlocirii admin probelor partea considera ca admin probei nu ii este favorabila.
Partile, proc, pers vatamata pot renunta la admin probelor, cerera este pusa in discutia partilor si
daca e cazul instanta incuviinteaza si dispune renuntarea. Procurorul poate si el sa renunte.

Legea reglementeaza si neadmin pentru ca se apreciaza ca ele nu mai sunt utile- nu mai sunt
necesare pentru solutionarea cauzei respective din perspectiva admisibilitaii pertinenta,
concludenta, utila- utilitatea uneori nu mai poate fi constata audierea din nou a 15 martori nu
mai e necesara. Nu ar face decat sa reitereze declaratiile martorilor datte anterior.

Imposibilitatea administrarii unei probe- martorul care pana la momentul audierii a decedat-
instanta constata imposib. 383 alin fin daca proba a fost admin anterior sau chiar la un termen
ulterior urmeaza a fi luata in considerare in aceasta forma pentru solutionarea cauzei repsective.

385 CPP- pot fi propuse si admise spre admin probe noi in tot cursul proc penal din datele
rezultate in urma desf cerc jud rezulta necesitatea admin unor probe noi martor care indica alte
aspecto decat cele indicate anterior, exista alte persoane care pot contribuit prin declaratii la sol
cauzei. Admin motivata.

Audierea martorului sau expertului

381 martorul este audiat dupa aceleasi reguli ca si celelalte partid in proc penal are o serie de
dr si oblig specifice 115,116 a nu dclara cand se afla in stari, situatii prev de lege stare de
rudenie,d etine date ce constituie secrete sau secretul profesional potrivit statutului nu i permite
acest lucru. Intrebari de catre cel care l a propus mai intai proc pune intrebari si apoi de
celelalte parti, aceasta ordine poate fi sch in functie de ce urmareste presedintele comp ;letului de
jud se pot pune intrebari cu caracter sugestiv interes pentru a distinge adevarul fixeaza o
tactica.

De asemenea, ii este interzis martorului sa si citeasca declaratia dar se poate folosi de ea si de alte
schite, desene care sunt puse la dispoz si celorlalte parti, daca exista contradictii delcaratia
anterioara ii este citita pentru a da lamuriri.

Momente care infl buna desf a proc posib schimbariiincadrarii jur in cursul jud in I instanta
potrivit art. 386 CPP. Trebuie indicat clar in rechic fapta si prsoana trimise in judecata in ce priv
stabilirea in drept trebuie precizata incadrarea juridica opinia org jud, proc cu privire la
incadrarea in textul de lege cu privire la probele administrate. Daca starea de fapt coresp celei de
drept stabilite de org jud. Activitate complexa, sustinuta ce poate aduce modificari contextului
sav faptei sa se aprecieze de parti, de instant ca i.j nu corespunde. Modifcari care apar in urma
administrarii probelor. In acest context, la initiativa partilor sau chiard in oficiu instanta poate
pune in disc sch i.j oblig : aducerea la cun a inculpatului, care poate cere prelungirea termenului
sau poate solicita inmanarea dosarului pentru documentare si la mom punerii in discutie sa aiba
posib sa si spuna pct de vedere cu privire la noua i.j se pronunta prin admiterea saur esp cererii
de i.j. daca a fost admisa judecata se va face cu privire la noua i.j stabilita de instanta de judecata.
Toate apararile urmeaza a se formula fata de noua i.j

Fiind o institutie cu efect in ce priveste sol cauzei in continuare- formulate opinii diverse privind
aplicarea acestei proceduri de instanta vechiul text legea nu a completat t4extul cu chestiuni
ce tin de critica textului care dadea nastere unei practici judiciare neunitare.ridicarea acestei cereri
avand in vedere efectul si ca jud se va ef in continuare fata de aceasta noua i.j si apararea si
aczarea la fel aceste efecte ale ei trebuie discutate la momentul punerii in discutie a cererii - fie
sa acorde un nou termen sau cererea sa fie discutata la sfarsit de sedinta.

S-a luat act de cerere si se va pron cu privire la exceptii si cu privire la cerere odata cu sol actiunii
penale si dca este cazul a actiunii civile nelegal 386 imposibilitatea ex dreptului de ap fata de
noua incadrare in cazul in care admite exceptia odata cu fondul si la pron hj schimba si incadrarea
juridica. Deci i-a stabilit pedeapsa dupa i.j si va discuta exceptiile la momentul pronuntarii hj
obiectul unei hot CEDO chiar daca au fost sol in doctrina aceste aspecte ca aceasta abordare nu
este adecvata astazi inca se practica asa pentru ca textul inca exista.

Presedintele completului de judecata declara terminata cercetarea judecatoreasca: sa intrebe

partile, eprs vatamata sau rpc daca mai au de formulat cereri trei ipoteze in care se considera
terminata cercetarea judecatoreasca.

Procedura simplificata

Legea prevede potrivit art. 373, 374 posib sol cauzelor prin renuntarea la anumite stadii
procesuale in functie de optiunea pe care cel trimis in judecata o are elemente ce tin de sis
acuzatorial reglementare care nu are un continut pur formal ci a introdus elemente ce tin de
vointa inculpatului ca in urma unui beneficiu acordat de legiuitor sa recunoasca fapta si in urma ei
ce acroda beneficiul de a se renunta la cerc jud sa primeasca o reducere de pedeapsa 1/ 4 din
ped prev de lege sau dina menda. In urma formularii acestei cereri prin care inculpatul recunoaste
in tot faptele asa cum au fost cuprinse in rechiz presdeintele compeltului daca admite
procedura abreviata audierea inculpatului si a celolalte parti cu privire la recunoastere admin
probelor si nimic mai mult. Beneficiu cresterea celeritatii, a cheltuielilor jduecatii exista deja pj
pe acasta chestiune.

Legea prevede ca se aplica infractiunilor cu exceptia celor pentru carel egea prevede pedeapsa
detentiunii pe viata. Pentru celelalte cazuri aplicarea procedurii privind recunoasterea invinuirii.
Tot o forma abreviata o constituie si procedura privind acordul de recunoastere a vinovatiei
institutii noi- in cazurile in care optiunea inculpatului exista procesl sa fie scurtat urmand ca
inculpatului sa i se acorde anumite beneficii.

CURS 7

Deliberarea

Dupa dezbateri este finalizata partea publica a procesului penal. Publicitatea constituie o
garantie a independentei jud si a faptului ca act procesuale desfasurate au, cu privire la valorifcarea
dr preocesuale ale partilor, o realizare deplina: jud este obligats a faca consemnarile decaratiilor
luate partilor, persoanei vatamate etc.
Felurile hot jud: incheierea- se consemneaza ceea ce se intampla la fiecare termen si asigura
derularea procesului. Se acorda un termen de juedcata daca marotii nu sunt prezenti, iar pricedura
nu este completa.
Dupa aceasta faza, cei care compun completul sa pronunte in secret hot jud.

La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterile:
consfatuirea cu privire la rezolvarea cauzei.
De regula, este perceputa ca un fel de discutie cu privire la solutia ce urmeaza a fi data. Dar
legea permite si compelt unipersonal. Aceste discutii cu privire la consfatuire nu au aplicatie.
Hot jud= dezlegarea cauzei data in urma probatoriului administrat, al activitatilor
procesuale.
Se delibereaza asupra chestiuniloir de fapt si apoi de drept. Ordinea este fireasca in primul
rans stabilindu-se existenta infractiunii si identitatea faptuitorului.

Procedura are carater secret. Daca ar fi conditii de publicitate, jud ar putea avea retineri.
Daca avem complet alc din mai multi jud: unanimitate sau majoritate de voturi. Este posibil
ca unii sa aiba opinii diferite cu privire la solutia data pe fond. Sunt situatii in care hot jud nu poate
fi luata intrucat numarul jud este de 2. Se creeaza complet de divergenta, judecata se reia, iar alaturi
de cei care au participat la dezbateri va veni un alt judecator. Este o posibilitate a repunerii cauzei
pe rol.

Repunerea cauzei pe rol:

- judecatroul nu a examinat bine cauza. In perioada deliberarii constata ca nu poate da un verdict
fiind exista imprejurari care trebuie lamurite: nu a fost stabilita fapta etc- in vederea reluarii
cercetarii jud sau dezbaterilor in fucntie de chestiunea care trebuie lamurita.
Tine de calitatea actului de justitie infapuit de jud. Critici: nu a dat dovada de diligenta incat
sa rezolve toate chestiunile. Risca sa dea o solutie care poate fi criticata.
- 375-377: cerere in instanta cu privire la solutionarea cauzei in procedura recunoasterii invinuiri
in masura in care declara ca recunoast efaptele indicate in actul de sesizare in totalitate. Exista
 posbilitatea daca constata ca se impune repunerea cauzei pe rol face acest lucru. Poate sa ii
acorde beneficiul prevazut de lege. Si in aceasta procedura instanta de judecata poate dispune
repunerea cauzei.

Solutii- 396:
- condamnarea
- renuntare aplicare pedeapsa
- amanarea aplicarii pedepsei
cand constata ca fapta exista, ca est einfractiune si a fost savarsita cu vinovatie de catre inculpat.

Conditiile privind amanarea si renuntarea: CP.

Instanta poate dispune incazul in care constata existenta unui impediment, solutia achitarii
si, in celelalt caz, incetarea procesului penal( 16 alin 1 e-j).
Instanta pronunta in cazul rezolvarii actiunii penala, daca a fost introdusa si actiune civila, si
rezolvarea acestei actiuni.
Modul rezolvari actiunii civile este prevazut la art 25: in urma examinarii modului in care a
fost comisa infract, probelor poate dispune,fie admiterea, fie respingerea. Poate lasa nesolutionata
actiunea civila. Preferinta legiuitorului in privinta ultimei solutii are in vedere evitarea inversarii
raportului dintre cele doua actiuni: principalul in procesul penal este rezolvarea actiunii penale.
Solut act civile este permisa in masura in care nu afecteaza teremenul rezonabil.

Admite act civila:

- repararea prejudiciciului moral si material
- restituirea
- stabilirea situatie ant
- desfiintarea totala sau partiala a unui inscris

Precizari pe care hot trebuie sa le cuprinda

Daca, pana la mom respectiv, daca se admite act civila si nu au fost dispuse masuri asig,
instanta va dispune instituirea acestora prin hot jud de rezolvare a act penale si a act civile. Aceste
masuri au caracter executoriu.
Art 397 si cu privire la dispunerea unor masuri preventive care au drept continut si aspecte
ce tin de rezolvarea laturii civile: cautiunea. Legiuitorul da acesteia un efect mixt: este o masura
preventiva si are un caracter asiguratoriu. Din cuantumul cautinii se pot achita cheltuielile judiciare,
amenda etx art 217 se aplica daca a fost dispusa masura controlului judiciar pe cautiune iar aceasta
subzista pana la pronuntarea hotararii. , art

Legea obliga ca, art 399, prin hot data in prima instanta, aceasta sa se pronunte cu privire la
masurile preventive dispuse in cursul cauzei: mentinerea, revocarea, inlocuirea sau incetarea de
drept. Solutia influenteaza aceste decizii. Avem art 241-242 CPP: incetare de drept (vezi manual).
 Textul cuprinde si alte cazuri de incetare de drept neprecizate in dispozitiile cPP:
- daca dispune masura educativa

Instanta se pronunta cu privire la toate masurile preventive dispuse in cursul procesului

penal.

Instanta nu poate dispune masura arestarii preventive a inculpatului. Dicutabil: 399- dupa
pronuntarea hot pana la sesizarea instantei de apel, instanta poate dispune o solutie cu privire la
luare, mentinere incetare cu privire la inculpatul condamnat. Prin pronuntarea solutiei instanta
respectiva se desesizeaza. Cauza iese de pe rolul instantei si completul este lipsit de posibilitatea de
a mai interveni in cauza respectiva. Legiuitorul introduce precizarea: completul poate interveni
luarea unor masuri preventive in urma sesizarii sau din oficiu dupa pronuntarea hotararii
judecatoresti.

Pronuntare(citirea minutei intocmita in procedura deliberarii):

- publicitate
- presedinte complet asistat de grefier
Procedura deliberarrii este valorificata prin intocmirea minutei redactata in 2 exemplare si
care este publica in urma citirii in sala de sedinta. Nu se citeaza partile si aceasta pronuntare se
efectueaza in conditii de publicitate.
Deliberarea se poate face in aceeasi zi in care au avut loc dezbaterile, insa justificat legea da
posibilitatea judecatorilor(cauza complexa; timp necesar studierii doasarului) sa amane deliberarea
pe o perioada de cel mult 15 zile.

Dupa pronuntarea hot jud, deosebit de reglementarea anterioara, hot se comunica. Copia de
pe minuta intocmita in procedura deliberarii urmeaza a fi comunicata partilor, persoanei vatamate si
inculpatului. Minuta trebuie comunicata si celorlalte parti: in vederea exercitarea caii de atac.
Nu se confunda comunicarea minutei cu comunicarea hot jud. Ulterior pronuntarii urmeaza
redactarea hotararii judecatoresti: indicarea motivelor a ceea ce a hot in procedura deliberarii. In
cuprinsul hot judecatoresti, jud trebuie sa fie cat mai convingator pentru a rezulta legalitatea si
temeinicia hot. Motivarea este obligatorie si pentru ca ea nu se adreseaza numai partilor, are si un
caracter educativ. Hot poate fi invocata si de alte persoane in alte cauzeI(practica relevanta). CPP:
- partea intro
- expunerea
- dispozitiv

Partea introductiva- continut difera dupa cum pronuntarea este facut in aceeasi zi cu
dezbaterile. In aceasta situatie este foarte mulot rezumata. DAca hot nu e pronuntata in aceeasi zi cu
deliberarea, continutul primei parti este mult mai ampla-370 CPP. Cand instanta amana
pronuntarea, cel care redacteaza hot jud face trimitere la incheierea de sedinta intocmita la mom
incheierii dezbaterilor.
 Expunerea. Fiecare judecator isi formuleaza un stil propriu. hot jud are un caracter personal
in ceea ce priveste jud. Trebuie sa faca precizari cu privire la actul de sesizare, sa stabileasca starea
situatie de fapt in mod motivat(administrare probe, modul in care partile au avut obiectii, fie ca au
fost ridicate exceptii). Sunt indicate probele adminstrare: cele care sustin acuzarea sau cele care
sustin o solutie de achitare sau incetare a pp. Probele care nu sustin solutia trebuie comentate si
inlaturate motivat. Ele trebuie indicate si trebuie aratat ce anume a determinat jud ce k-a determinat
sa le inlature ca neadevarate. Este o obligatie pe care jud trebuie sa o respecte , deoarece in caile de
atac, titularul poate invoca faptul ca nu toate probele converg catre solutia data de jud.
Se fac aprecieri cu privire la situatia in drept: incadrare juridica(condamnare(sa u indicare
impediment art 16 motivat.
Legea obliga la motivarea tuturor capetelor de cerere, altfel: fie netemeinicie(starea de fapt
nu e suficient de clara); fie incadrarea nu corespunde situatiei de fapt.

Dispozitivul este partea de decizie, din care rezulta modul rezolvarii cauzei respective. Este
mentionata solutia data cu privire la infractiune. Mentiuni cu privire la pedeapsa principala aplicatal
masurile de supraveghere si obligatiile in caz de supendare sub supraveghere sau amanare a
aplicarii pedespei si consecintele nerespectarii lor si ale savarsirii de noi infractiuni; aplicarea
avertismentului, in cazul renuntarii la aplicarea pedepsei.
Se trece in dispozitiv daca e cazul si au fost dispuse: arest sau retinere- deducere acestei
perioade din pedeapsa aplicata(se deduce din cuantumul pedepsei).
- declararea caii de atac a apelului(termen)
- pronuntarea s-a facut in conditii de publicitate
Nerespectarea acestor dispoztii poate atrage aplicarea unor sanctiuni. Practica veche nulitate
relativa. Nerespectare pp publicitatii: nulitate absoluta-opinie. ICCJ- faptul ca nu exista mentiunea
in hot jud cum ca pronuntarea a avut loc in cond de publicitate atrage nulitatea relativa intrucat faza
publica este aceea a dezbaterilor.
Art 406: hot este redactata de unul dintre membrii compeltului de judecata in termen de 30
de zile de la pronuntare. Este un termen de recomandare. Nu se aplica sanctiuni. Declararea apelului
este reglementata in functie de momentul comunicarii minutei.
Hot este semnata de cater membrii completului si grefier. Daca nu poate semna unul, daca
este memebru: presedinte complet sau instanta; grefier- grefier-sef.
Comunciarea se face potrivit procedurii citarii. Hot jud este un act procesual in primul rand
fiidnca contine solutia data, dar este si un act procedural: document scris comunicat partilor in cazul
caruia de la comunicare curge termenul de declarare a apelului.

Chestiunea gradelor de jurisdictie: dupa prima instanta- etapa procesuala obligatorie, poate
urma o alta judecata ce corespunde unui alt grad de jusridictie. In sistemul nostru proecesual penal
este contruit pe principiul dublului grad de jurisdictie. Apelul este o cale ordinara de atac.

Apelul
 Legea impune existenta unei trepte prin care sa fie verificata inca o data cauza respectiva,
insa legea nu impune stabilirea unui prag la existenta a doua grade de jurisdictie. Vechea
reglementare prevedea 3 grade de jurisdictie.
Pe langa caile ordinare de atac, legea permite promovarea si a unor cai extraordinare de atac.
Chiar daca a fost executata sau este in curs de executare, legea permite cenzurarae hot prin
promovarea unei cai extraordinare de atac.
Apelul- priveste hot jud nedefinitive(nu au intrat in afera autoritatii de lucru judecat).
Extraord- hor jud definitive. Legiuitorul prevede punctual cazurile in care poate fi
promovata o cale extraordinara de atac. Sistemul actual permite atat critica hot jud in prima
instanta, dar si a hot jud ramase definitiva(a parcurs toate gradele pentru adeveni executorie).

Cai de atac:
- de anulare
- de reformare: chiar instanta care a dat hotararea o modifica

CPP: calea de atac ordinara este apelul. Este o cale de atac de fapt si de drept. Este un alt
criteriu in ceea ce priv clasificarea cailor de atac. Caile de atac de fapt aduc critici modului in care
este stabilita starea de fapt, in care au fost administrate probele(netemeinice). Alte cai vizeaza
numai incalcarea prevederilor legale.

Este o institutie de traditie si exista inca din codul din 64, 36,69.

Hotararile supuse apelului:

1. sentintele. Ele sunt obiectul principal al apelului. Este vorba de sentintele in prima instanta-
apelul in principal. Avem situatii in care instanta se dezinvestete prin sentinta. Pot fi suspuse
apelului sentintele care se pronunta nu numai asupra fondului, ci si altele: ex - reviziuie.
2. incheierile pot fi atacate cu apel numai odata cu sentinta cu exceptia cazurilor, cand, potrivit
legii, pot fi atacate separat cu apel. Incheierile: au ca obiect pronuntarea de masuri ce tin de
rezolvarea cauzei; altele- instnta dispune asupra unor masuri ce nu tin de solutionarea cauzei.
Art425 1- contestatie. Apel: incheierea prinuntata cu privire la drepturile pe care le au o
serie de persoane prividn cheltuielile judiciare, indemnizatiile cuvenite ca urmare a participarii la
proces(expert).

!!!!! Apelul declarat imp sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor. Sunt incheieri
prin care instanta hot cu privire la cererea adminstrarii de probe.

Hot jud: decizii, sentinte, incheieri

Titularii apelului

1. procurorul referitor la latura penala si latura civila pentru ca acesta determina procesul penal
prin sesizarea instantei de jud. Procurul poate introduce apel in ceea ce priveste solutionarea
laturii penale: de regula, achitare sau incetare. Avand in vedere pozitia procesuala a
 procurorului prevazuta de constitituie si ca trebuie sa aiba o pozitie echidistanta, poate fi
exercitat apelul si in favoarea celor imploicati, chiar inculpatul. Dreptul pricurorului este unul
propriu: el introduce apel in mod autonom. In unele perioade s-a disutat in sensul subsumarii
posibilitatii de a introduce apel a procurorului pe latura civila numai daca a exercutat apelul pe
latura penala.
2. inculpatul (latura penala si cea civila). Este subiectul procesual caruia ii este permis sa critice
necondictionat temeinicia hot, indiferent de temei. Dreptul sau nu este limitat in ceea ce
priveste cazul solutiei. Poate face acest demers in functie de interesul sau procesual chiar daca
nu se angajeaza raspunderea.
3. partea civila (latura penala si civila). Partea responsabila civilmente poate introduce apel
neconditionat pe latura civila si pe latura penala numai daca solutia pe aceasta latura ar
influenta solutia data pe latura civila. De ex se dipune achitarea 1rt16 lit a) teza II si dispune
obligarea la despagubiri. Deci: daca solutia pe latura penala influenteaza soltionarea laturii
civile.
4. persoana vatamata in ceea ce priveste latura penala; drept limitat. Latura civila- nu permite
introducerea apelului deoarece cel care este pv se poate constitui parte civila in procesul penal
si poate astfel ataca hot cu apel pe latura civila
5. martorul, expertul, interpretul si avocatul in ceea ce priveste cheltuielile judiciare,
indemnizatiile cuvenite si amenzile judiciare aplicate ( dreptul este limitat la interesul lor
procesual). Dreptul este limitat numai la ceea ce justifica acest interes. Nu pot introduce apel pe
latura penala sau civila. Legiuitorul limiteaza accesul la calea de atac a apelului.
6. ca si in cazul plangerii impotriva actelor si masurilor proc dispuse in cursul up de catre
procuror; orice persoana fizica sau jur a carei drepturi sau interese legitime au fost vatamate
nemijlocit printr-o masura sau printr-un act al instante, in ceea ce priveste dispozitiile care au
provocat asemenea vatamare. De ex instituirea masurilor asiguratorii si asupra altor bunuri, ce
apartin altor persoane decat I sau PRC sau cand au fost lezate drepturi privind proprietatea altor
bunuri. Apelul declarat impotriva sentintei se considera a fi declarat si imp incheierilor.
Este permis ca in unele cazuri alte persoane sa declanseze aceste cai ordinare de atac:
reprezentantii persoanei fizicie sau juridice, avocatul sau sotul(sbstituiti procesuali).

Termenul de apel

Cel care are dr de a introduce apel nu poate face oricand acest demers. Avem nevoie de o
securitate a raporturilor juridice. Posibilitatea de introducere a apelului trebuie stopata in timp.
Regula: in termen de 10 zile pentru procuror, pers vatamata si parti si curge de la
comunicarea copiei minutei. Logica comunicarii consta ina ducerea la cunostinta a solutiei date si
introducerea caii de atac a apelului daca se considera ca solutia este criticabila.
Aceasta comunicare se face potrivit regulilor privitoare la citatie. De la comunicarea minutei
curg cele 10 zile.
269 termenul de apel este unul procedural. !!! Actele procesuale si procedurale comune!!!
Pentru matror, expert, interpret- alt mod de calculare :
- de indata, dupa pronuntarea hot jud asupra chestiunilor care constituie ob apelului, insa cel mai
tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza.
 Poate introduce si in timpul sedintei.

Pentru persoana fizica sau juridica lezata intr-un dr sau interes legitim: in cel mult 10 zile de
la data l acare afla despre incalcarea dreptului sau legitim. avem mai multe modalitati privind
stabilirirea termenului de la data la care curge termenul.

CURS 8

CURS 9

APELUL

Repunerea in termenul de apel

Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind facut in
termen daca:
- intarzierea a fost determinata d eo cauza temeinica de impiedicare. Legiuitorul nu defineste
aceasta notiune. Continutul acesteia poate fi interpretat facan apel la practica judiciara anterioara.
Este vorba de cauza reala efectiva care a impiedicat declararea apelului.
- cererea de apel a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceteraea acesteia. Este un termen maximal.
art 418 CPPL sunt conditii cumulative.

Hotararea este definitiva pana la momentul in care instanta de apel admite cererea de
repunere in termen. Efectele apelului: caracterul suspensiv. Daca apelul este declarat in termen, ope
legis se suspenda efectele hot jud data in prima instanta.
Admiterea cererii de repunere in teremen atrage pierderea calitatii de hot judecatoraesca
definitiva.
Instanta poate suspenda pana la solutionarea apelului hot jud atacata.

Cererea de apel: 412 413 conditioneaza cererea de apel cu privire la forma: este necesara
forma scrisa. Inainte era posibila declararea orala a apelului.
412- continutul cererii de apel. Apelul este o cale ordinara de atac permisiva. Anumite
imperfectiuni pot fi aoperite chiar in cursul solutionariii apelului.
Cererea se depune la instanta ce a pronuntat hotararea care este atacata.

Aceasta cerere se motiveaza. Legea nu mai prevede momentul pana la care trebuie motivata
: pana la momentul la care cererea e solutionata. Sunt divergente. Unii sustin ca in cazul in care nu e
motivata, ar trebui ca instanta sa solutioneze apelul luand in considerare toate motivele de apel
chiar daca nu au fost indicate de apelant. Ar trebui deci sa reexamineze din oficiu. Sun solutii ce
permit ca cel ce doreste sa declare apel sa aiba aceasta posibilitate. Este permis in aceasta materie sa
se declare oral in sala de sedinta.
 Motivarea cererii de apel se poate face odata cu introducerea ei ori dupa ce este primita
hotararea judecatoreasca. Totusi, minuta reda esenta hotararii judecatoresti.

Legea instituie posibilitatea renuntarii la apel sau retragerea apelului.

Procurorul nu poate renunta la apel. Doar partile si partea vatamata pot renunta la apel.

Renuntarea la apel este irevocabila pe latura civila. Pe latura penala se poate reveni asupra
renuntarii pe perioada termenului de apel.

Retragerea apelului presupune un apel deja declarat- 415- pana la incheierea dezbaterilor la
instanta de apel. Apelul decarat de procuror poate fi restras de procurorul ierarhic superior (efect al
controlului ierarhic). El poate aprecia ca apelul nu corespunde exigentelor pentru a fi admis in
forma declarata.

Retragerea se face personal sau prin mandat special.

Daca sunt reprezentanti legali trebuie respectate dispozitiile legii civile. Chiar daca a
declarat apelul, minorul nu poate retrage personal apelul. Este o dispozitie de protectie, iar gestul
sau ar putea sa nu ii profite.
Legea nu permite revenirea asupra retragerii spre deosebire de renuntarea la apel.

Efectele apelului

1. Efectul suspensiv
2. efectul devolutiv
3. efectul neagravant
4. efectul extensiv

1. Efect suspensiv consta in faptul ca hot jud pronuntata in prima instanta nu se pune in
aplicare pana la solutionarea cauzei in apel. Acest efect amana executarea hot ud date in prima
instanta. Este un efect normal, deoarece exista posibilitatea ca hot jud data in apel sa fie contrara
celei date in prima instanta.
Altii sustin ca efectul suspensiv este un efect al prezumtiei de nevinovatie: nevinovat pana la
momentul unei hot jud definitive.
Art 416- efectul suspensiv opereaza ope legis daca cererea de apel este pusa in termen de 10
zile. Daca se solicita o repunere in teremen - art 411 da posibilitatea instantei de apel sa dispunsa
suspendarea hotararii jud date in prima instanta.
Efectul suspensiv ope legis opereaza numai in situatia in care este introdus in termen.
Opereaza cu privire la latura penala si la cea civila.
 2. Efectul devolutiv. Prin depuenrea ecerii de apel se instituie obligatia primei instante sa
inainteze cauza, dosarul instantei de apel pentru o noua judecata. Impune o noua judecata, astfel ca
activitatile procesuale pot avea efecte noi: pot fi administrate probe noi. Judecata de apel este facuta
de un alt complet de judecata a carui hotarare trebuie motivata.
Legea fixeaza anumite imitari-417, criterii:
1.
- de persoana care l-a declarat, de calitatea sa.
- persoana la care se refera apelul

Apelul nu se poate extinde la alte persoane, de exemplu la alt inculpat decat apelantul, pentru ca se
considera ca daca nu a declarat apelul, este multumit de hotararea in prima instanta. In alte
situatii- procurorul- cererea de apel fie vizeaza persoana vatamata, partea civila, dar de obicei
vizeaza inculaptul. Procurorul critica de cele mai multe ori hot in prima instanta. Apelul este limitat
in fucntie de cel vizat in cererea data.

2.
- calitatea procesuala a celui care a declarat apelul: unii numai cu privire la latura penala, altii cu
privire la latura civila.
Daca procurorul declara apel- determna o judecata integrala a cauzei. Devolutiunea este
totala. Procurorul poate declara apel numai pe o latura, astfel ca devolutiunea poate fi si numai
partiala.
Devolutiunea este limitata in ceea ce priveste partea vatamata.
Martor, expert- devolutiunea este partiala.

3. Efectul neagravant

Pentru cel care introduce cerea de apel nu se poate crea o situatie mai grea decat cea din hot
din prima instanta.
Non reformatio in pejus- in niciun caz nu se poate agrava starea, situatia apelantului.
Aceasta produce efect numai in cazul propriului apel, chiar si atunci cand chestiunile sunt evidente.
Instanta de apel nu poate retine o stare de recidiva care nu a fost retinuta in prima instanta chiar
daca aceasta exista.
Ca efect al solutionarii unei alte cereri de apel se poate ca starea sa fie agravata in
defavoarea celeilalte persoane. Starea poate fi agravata ca urmare a admiterii apelului declarat de
alta parte.
Nu se poate agrava starea persoanei vatamate.

Logica: cel ce poate declara apel nu trebuie descurajat.

Efectul neagravarii urma in vechea reglementare toate aspectele procesuale ale apelului. C
auza putea fi restituita procurorului care nu putea agrava situatia chiar daca descoperea fapte noi.
Art 419: este permisa extinderea efectelor apelului si cu privire la cel care nu a declarat apel.
Efectele apelului ii pot viza si pe ceilalti participanti. Acorda sau asigura un ecjilibru in ceea ce
priveste solutionarea cauzei in anasamblul sau.

Judecarea apelului

Se aplica regulile de la judecata in fond, in masura in care in prezentul titlu nu exista

dispozitii contrare.
Instanta procedeaza la ascultarea inculpatului, cand aceasta este posibila.
Instanta de apel poate readministra probele administrate la prima instanta si poate administra
probe noi.
Instnta verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor ssi a materialului din dosarul cauzei,
precum si a oricaror probe administrate in fata instantei de apel.
Instanta, motivat, poate da o noua apreciere probelor.

Se contesta prima hotarare atat in fapt, cat si in drept.

Apelul impotriva incheierilor care, potrivit legii, pot fi atacate separat se judeca n camera de
consiliu, fara prezenta partilor care pot depunde concluzii scrise, cu exceptia cazurilor in care legea
dispune altfel ori a celor in care instanta apreciaza ca este necesara judecata in sedinta publica.

Cel care declara apelulu:apelant. Celalalt: intimat.

Dezbaterile pastraeza aceeasi sutructura ca accea in prima instanta. LA fel si deliberarea.

Decizia are aceeasi structura ca a hot date in prima instanta. Trebuie sa cuprinda chestiuni
specifice apelului:
- desfiintarea primei hot

Solutii:
Respinge apelul:
- daca este tardiv introdus: daca apelantul depaseste termenul general de 10 zile.
Daca se formuleaza cerere de repunere in termen, aceasta e judecata de instanta de apel- se dispune
repunerea numai daca este admisa.
- inadmisibil: daca nu este respectata limita dreptului procesual.
- nefondat: Impune administrarea de probe noi pentru a constata daca cererea de apel
este netemeinica.

Admite:

- hotararea jud este defiintata si este data o hotarare noua de instanta de apel
- cauza este trimisa spre rejudecare in cazul vicierii procedurii in prima instanta. Sunt cazuri
punctuale, concrete. Ex: daca procedura de citare nu a fost legal indeplinita sau partea s-a aflat in
imposibilitate de prezentare la judecata; caz in care se constata nulitatea absoluta. Se impune
rejudecarea cauzei cu respectarea drepturilor de procedura.

Limitele rejudecarii:
-

Instanta nu poate extinde cadrul procesual peste limitele fixate de instanta de apel. Ceea ce nu a fost
desfiintat de instanta de apel ramane cu autoritate de lucru judecat.

Cand s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil
de la care procesul penal trebuie sa isi reia cursul, in caz contrar actele procedurale fiind desfiintate
de drept.

Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de apel in masura in care

situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea apelului.

Daca hot a fost desfiintata in apelul procurorului, decalarat in defavoarea inculapatului sau
in apelul persoanei vatamate, instanta care rejudeca poate agrava situatia creata de solutia data in
prima instanta.

CURS 10

Curs 9 DPP 25/04/16

Caile ordinare de atac

O sg cale de atac. Totusi, legiuitorul, avand in vedere in timpul pp ca se dispun acte sau masuri
procesuale care nu au leg cu fondul cauzei, dar contribuie la sol cauzei, legea da pos contestarii
acestor acte, prin intermediul contestatiei, tot ca o cale ordinara de atac, insa nu una
autentica. Vizeaza de asemenea erori de fapt sau de drept.

Obiectul contestatiei:

In cadrul hot judecatoresti: sentinte (I instanta sau desesizare), decizii (cai extraordinare),
incheieri (masuri si acte procesuale, prin care se asigura parcursul cauzei pana la pronuntarea
unui verdict). De regula aceste incheieri fac obiectul contestatiei, contestandu-se ce s-a hotarat
prin ea.

Ex: materia masurilor preventive, asiguratorii.

Se contesta incheierile JDL, JCP, j I instanta.

Se prevede pos contestarii si a sentintelor. Ex: asupra cererilor de reabilitare, dispunerea amanarii
ped privative de libertate sau intreruperea ei.
Chiar si ordonanta procurorului poate fi contestata. Ex: dispunerea masurilor preventive la JDL.

Titularii contestatiei: toti cei care au calitate de participant la cauza prin care s-a dispus
incheierea, ordonanta sau sentinta. Poate fi si orice alta persoana lezata intr-un drept al sau.
Persoana care dovedeste un interes legitim, procesual. De regula, procurorul si inculpatul sunt
titularii.

418 CPC: este posibila repunerea in termen (cum e in apel, in anumite cazuri, cand titularul
apelului e impiedicat din motive temeinice sa depuna cererea de apel in termenul prevazut de
lege).

Contestatia se declara la instanta a carei hotarare este atacata. Se indica motivele pt care a fost
introdusa.

4251 : sunt aplicabile 415: partea poate retrage apelul -> partea poate retrage contestatia.

Efectele:

Legiuitorul limiteaza efectele numai la cel suspensiv si agravant.

- Suspendarea efectelor hotararii pana la solutionarea cauzei in contestatie. Este o

reglementare de principiu, se aplica in masura in care nu sunt alte dispozitii in cod care sa
reglementeze altfel. De aceea acest efect suspensiv are o aplicare limitata. Ex: contestatia
in cazul in care se dispune luarea unei masuri prev, se admite incetarea de drept a
masurii prev, in cre se dispune revocarea masurii preventive, este prevazut ca aceasta
contestatie nu are efect suspensiv. Daca nu exista o precizare expresa, se aplica: cererea
duce la suspendarea efectelor pana la solutionare. Contestatia are caracter definitiv. Nu
poate fi atacat in niciun mod.

- Starea persoanei nu poate fi inrautatita in propria cale de atac. Poate fi inrautatita ca

efect al contestatiei al partii contrare sau a procurorului.

Procedura contestatiei:

- Se solutioneaza in sedinta publica. Dispozitie cu caracter general. De multe ori e prevazut

ca se va solutiona in camera de consiliu. Regula o constituie publicitatea, exceptia e
camera de consiliu. Ex: luarea masurilor preventive. Aceasta a generat practica
neunitara. Decizie ICCJ RIL: 4/2014: contestarea mas preventive se face de catre instanta
in camera de consiuliu. Asadar, au prioritate in anumite cazuri, dispozitiile care
reglementeaza institutia respectiva.

Solutii:

- Respingere:

o Motiv inadmisibilitate

o Nefondat

o Tardivitate
 - Admitere si dispunerea rejudecarii:

o Solutionarea actului a fost facuta fara solutionarea procedurii de citare.

Modalitati de inlaturare a viciilor in ceea ce priveste situatia de fapt.

Caile extraordinare de atac: inlaturarea greselilor hot jud (definitive), chiar puse in executare
sau executate.

Deosebire de calea ordinara:

Calea extraordinara: hotarari definitive, puse in executare, investita cu autoritate de lucru

judecat.

Are acces la aceasta numai persoana ce demonstreaza o vatamare de o gravitate particulara.

Termenul: oricand. Nu exista o limitare in timp.

Pos interventiei asupra hot jud def impune o rigoare mult mai mare. Daca la apel nu gasit
punctual o enumerare a situatiilor (oricaror nereguli), la caile extraordinare, cazurile sunt
prevazute punctual. Astfel, se poate interveni numai in cazurile strict prev de lege, cu o justificare
majora, care depaseste de multe ori interesul particular al titularului actiunii.

Contestatia in anulare

Hot jud definitive

Legea nu face vorbire de solutionarea fondului cauzei. Poate viza contestatia in anulare si o
incheiere asupra masurilor preventive?

Doctrina: numai in cazul in care solutia s-a dat pe fond, adica s-a sol actiunea civila si cea
penala.

Cazuri in care intervine:

a. Judecata in apel a avut loc fara citare sau desi legal citata a fost in impos de a se
prezenta si de a instiinta instanta de aceasta posibilitate.

Aceasta presupune asadar 2 ipoteze:

i. Nu a fost legal citata in apel.

Legea reglementeaza pos sol cauzelor in prezenta partilor. Insa judecata poate avea loc in
absenta partilor daca procedura de citare a fost legal indeplinita. E vorba de o incredere a
legiuitorului, care necesita o indeplinire legala a citarii.

Practica VCPC 386: putea fi invocata numai de partea nelegal citata. O alta parte nu putea
invoca drept caz de contestatie in anulare vicierea procedurii de citare. Doctrina considera, cu
toate ca formularea e diferita, ca si in NCPC se aplica numai de partea nelegal citata.
 ii. Partea legal citata care nu a putut fi prezenta la judecata in apel si a fost in
imposibilitate de a anunta instanta. E nevoie de proba.

b. Inculpatul a fost condamnat desi erau cauze de incetare a procesului penal.

Art 16 f) g)

Precizarea din text prevede numai starea inculpatului condamnat.

De asemenea existenta unor probe.

c. Hotararea a fost pronuntata de un alt complet de catre cel care a luat parte la
dezbaterea pe fond a procesului penal (426 c) )

Regula continuitatii completului de judecata: membrii sa aiba aceeasi componenta pe parcursul

judecatii. Este o garantie ca hotararea va fi una legala, impusa si de principiul nemijlocirii
adinistrarii probelor.

E posibila schimbarea completului cel mult pana la inceperea dezbaterii. Dupa inceperea
dezbaterii, constituie caz de contestatie in anulare.

d. 426 d) : instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate

Este prevazut numarul de judecatori ce alcatuiesc completul de judecata. Tine de incalcarea disp
privind regulile de procedura ce atrag sanctiunea nulitatii absolute.

La minori, completul e alcatuit de judecatori desemnati potrivit legii, cu experienta in materia

minorilor etc.

Incompatibilitatea : legea impune criterii pt respectarea impartialitatii judecatorului art. 64. Ea

vizeaza de asemenea modul in care e apreciata solutia data intr-un asemenea context.

e. Cand judecarea s-a facut fara participarea procurorului sau inculpatului, atunci cand era
obligatorie potrivit legii.

364: cazurile de principiu in care inculpatul e prezent.

f. Situatia in care judecata a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta juridica a
inculpatului era obligatorie

Art. 90.

g. Sedinta de judecata nu a fost publica, in afara cazurilor in care legea prevede altfel.

Garantie cu functiuni procesuale multiple: posibilitatea asigurarii unui control a actului de

justitie, independenta judecatorului.

Este caz de contestatie numai incalcarea disp privind publicitatea sedintelor de judecata.

h. Instanta nu a procedat la audierea inculpatului prezent, daca audierea era legal posibila.

Garantie a exercitarii dreptului la aparare.

[efectul/eficienta procedurala e aceeasi, indiferent de termenul folosit de legiuitor: ascultare sau
audiere]

Pentru concretizarea acestui caz ne anulare trebuie sa fie constatata prezenta inculpatului si
trebuie ca audierea sa fie posibila.

Si dreptul la tacere e o garantie.

i. Impotriva unei persoane s-au pronuntat 2 hotarari definitive cu privire la aceeasi fapta

Efect al puterii lucrului judecat.

anularea celei de-a doua hotarari definitive cu privire la aceeasi fapta si la aceeasi
persoana.

Titularii contestatiei in anulare:

Partile, persoana vatamata si procurorul, in functie de cazurile invocate.

In primul caz: poate numai persoana care fost nelegal citata/ nu s-a putut prezenta...

Pentru celelalte cazuri, de regula partile si procurorul daca considera necesar.

Termen: termen general de 10 zile.

Exceptie: 426 b), cand exisa probe cu privire la incetarea pp: poate fi introdusa oricand pe acest
temei.

Si ultimul caz de contestatie in anulare, invocarea a 2 hot jud, ar trebui sa beneficieze de acest
avantaj, al nelimitarii in timp. In mod nejustificat legiuitorul limiteaza in acest caz termenul de 10
zile de la luarea la cunostinta a hotararii pe care o vrea anulata.

Sunt vizate persoanele impotriva carora se face executarea hotararii in mod concret.

Este un termen scurt.

E competenta instanta care a pronuntat hotararea care se cere anulata.

In caul contestatiei simple, nu cea in anulare, e aplicabil efectul suspensiv. Deosebire de esenta:
operarea acestui efect.

Daca la apel efectul suspensiv era de la lege cand apelul era declara in termen, in materia cailor
extraordinare de atac, legea da pos suspendarii de catre instanta de judecata, in urma solicitarii
procurorului, a partii. Nu e de la lege, puterea cererii nu are efect suspendarea. Ea se aproba de
catre instanta, se dispune in urma unei proceduri judiciare.

Procedura:

2 etape:
 1. admiterea in principiu: se verifica chestiuni de forma, privind credibilitatea demersurilor
efectuate. Daca practic ce se solicita corespunde cu prevederile legii sau nu. 431 CPC
reglementeaza procedura. In forma sa initiala, textul: fara participarea partilor.... Prin
RIL, decizie CCR, s-au facut modificari: cu participarea procurorului si a celorlalte parti.

Se dispune admiterea in principiu printr-o incheiere de sedinta. Se fizeaza apoi termen de

solutionare pe fond de solutionare a cauzei.

2. Respingerea se dispune printr-o decizie. Desfiintarea deciziei si darea unei noi hotarari,
daca vizeaza o decizie data in apel. In celalalt caz, dispune rejudecarea dupa desfiintarea
hotararii date in prima instanta.

CURS 11

Revizuirea

Este o cale extraordinara de atac ce vizeaza hot jud definitiva prin care s-a solutionat
fondul cauzei.
Fiindca eraorae de fapt poate privi numai anumite infr/ fapte/persoane: in cerere trebuie
sa se refere numai cu privire la aceste fapte sau persoane. Nu poate fi revizuita intreaga
hotarare definitiva. Poate fi facuta numai cu privire la latura penala sau numai la latura civila.
Legiuitorul nu permite existenta in continuare a acestei hotarari ce priveste erori in cu
privire la starea de fapt. Revizuirea este un remediu procesual: inlaturare erori cu privire la
retinerea gresita a starii de fapt.
Vizeaza numai hotararile judecatoresti si nu celelalte acte de dipsozitie, cum ar fi
ordonanta procurorului. Este o constatare ce rezulta din analiza cailor extraordinare de atac.
Ordinea fireasca cu privire la posibilitatea modificarii hotararilor:
- cale ordinara
- cale extraordinara
Revizuirea are efect devolutiv: obligatia instantei de a transmite spre solutionare cauze
pentru o noua solutionare. Revizuirea este insa solutionata de instanta care a pronuntat
hotararea judecatoreasca a carei revizuire se cere. Ea nu are efect devolutiv. Totusi, avand in
vedere esenta acesteia, consideram ca are efect devolutiv.
Precum contestatia in anulare, legiuitorul indica cazurile ce impun rezolvarea cauzei intr-
o cale extraordinara de atac. Pentru o cale ordinara, cauzele, motivele nu sunt limitate. In
cererea de revizuire nu pot fi invocate decat cazurile prevazute punctual in art 453 CPP. Numai
aceste cazuri impun revizuirea hotararii judecatoresti definitive.

Art 453- similar cu vechea reglementare. Practica judiciara anterioara este valabila:

1. s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cazuei si care
dovedesc netemeinicia solutiei date in cauze. Rezulta ca aceste fapte sau imprejurari noi pot
 sa fie cunoscute nu numai de instanta de judecata, dar si de ceilalti participanti la procesul
penal. Este un caz de revizuire justificat.
Fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute: acestea constituie probe noi(stari, situatii
de fapt). Acest caz de revizuire permite revizuirea in cazurile in care sunt aduse la cunostinta
situatii sau imprejurari noi instantei si nu prin invocarea unor probe noi cu privire la fapte sau
imprejurari care au fost cunoscute deja (deja puse in discutie) de instanta la momentul
solutionarii cauzei.
Nu permite prelungirea probatiunii cu privire la aceeasi stare de fapt.
Legea permite solutionarea cauzei cu pronuntarea unei alte hot jud.
In doctrina s-au facut precizari in sensul ca ele nu trebuie sa aiba caracter de noutate
absolute: s-ar putea sa se fi indicat aspecte cu privire la fapte noi dar nu au fost indicate sau nu
au putut fi probate.
Acest caz de revizuire poate fi invocat numai in favoarea condamnatului: solutie de
condamnare sau de amanare a aplicarii pedepsei.
Cererea poate fi facuta si in cazul incetarii procesului penal.
Nu este justificata in cazul achitarii.

O alta conditie este ca in urma revizuirii sa se pronunte o hot jud care sa dovedeasca
netemeinicia hotararii atacate cu cerere de revizuire. Trebuie pronuntata o hot jud opusa
hotararii initiale. Daca avem condamnare, trebuie sa se dispuna achitare. Daca s-a dispus
amanare sau renuntare la aplicare pedeapsa: achitare sau incetare proces penal.

Cererea se solutiomeaza dupa procedura in prima instanta.

Acest caz de revizuire retine o stare de fapt potrivnica celei stabilite in mod gresit.

2. daca hot a carei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaratia unui martor, opinia expert,
interpret care a savarsit infractiunea de marturie minciinoasa, marturie care a influentat
solutionarea cauzei penale.

Interventia acestor persoane trebuie sa fie in sensul afalrii adevarului. Ca o garantie:

opinia expertului sau interpretare sanctionata cu marturia mincinoasa determina reformarea
hotararii jud date in acest context prin revizuire.
Acest caz de revizuire este admisibil daca interventia acestor persoane, dpdv procesual, a
influentat pronuntarea unei hot jud nelegale sau netemeinice: este conditie de fond, de esenta.

Conditie: hotararea judecatoreasca data cu luarea in considerare a acestei marturii sa fie

netemeinica sau nelegala. Se deosebeste de primul caz de revizuire in care trebuie doar ca
hotararea sa fie netemeinica si presupune prnuntarea unei hot opuse.
Cererea de revizuire pe acest caz poate fi admisa daca hotararea data a fost
netemeinica (stare de fapt gresit constatata) sau nelegala (daca au fost constatate aspecte de
nelegalitate a hotararii). Acest caz de revizuire permite mai mult decat primul caz care priveste
cazul de netemeinicie a hotararii atacate cu cerere de revizuire. Este mai permisiva.

Dovada cazului de revizuire. Afirmatiile mincinoase se fac in contextul participarii lor la

procesul penal. Se cere ca proba o hot jud definitiva care sa ateste comiterea infractiunii de
martuire mincinoasa. Este o prima modalitate de proba. Nu trebuie sa fie neaparat o hotarare
de condamnare pentru marturie mincinoasa, insa trebuie sa fie retinuta comiterea infractiunii de
marturie mincinoasa in corpul hotararii.
Sunt cazuri in care posibilitatea acestor mentiuni in hot jud nu este posibila, deoarace
pana cand e solutionata cauza sau apare impediment ce obliga instanta sa constate stingerea
actiunii, acest caz de revizuire poate fi invocat si in procedura revizuirii. La momentul la care e
constatat cazul de incetare a actiunii penale nu au fost suficiente elemente care ssa stabileasca
savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa. Este probarea cazului de revizuire in procedura
revizuirii: sitautii in care instanta nu a avut posibilitatea sa se pronunte cu privire la situatia. Cel
care invoca cazul de revizuire, invoca anumite probe ce face posibila solutia data de instanta.
Dupa ce instanta stabileste existenta infractiunii, trece la solutionarea cererii de revizuire. Sunt
doua judecati. Demersurile presupun premise clare.
Revizuirea se judeca in 2 etape: admitere in principiu si judecata propriu-zisa.

3. Un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals,
imprejurare care a influentat solutia data in cauza.
Acest caz inlatura situatiile in care pe baza unui inscris declarat fals urmeaza a fi
inlaturat.
Notiunea de inscris: notiunea comuna dreptului penal- inscrisuri ce contin manifestari de
vointa necesare solutionarii cauzei respective. Ele contribuie in mod esential al solutionarea
cauzei. Le deosebim de forma inscrisului ca declaratii. Ne referim la alte inscrisuri decat declaratii.
Inscrisurile pot contine erori ce pot denatura adevarul ca urmare a comiterii infractiunii
de fals. Legiuitorul permite inlaturarea inscrisului si solutionarea intr-un alt context procesual.
Nu influenteaza forma falsului: material sau intelectual.

Hot jud initiala trebuie sa fie netemeinica sau nelegala.

Dovada: hot jud definitiva, nu neaparat de condamnare.Trebuie sa existe in cuprinsul ei
retinuta comiterea infractiunii de fals in inscrisuri. Trebuie sa rezulte contributia la solutionarea
cauzei a inscrisului declarat fals.
Dovada poate fi facuta si in solutionarea cererii de revizuire.

4. Art 453 alin 1 lit d): cel care are obligatia de a infaptui justitia cu respectarea rigorilor
prevauzte de lege comite infractiuni in legatura cu cauza a carei revizuire se cere, imprejurare
care a influentat solutionarea cauzei respective:
- membrul completului de judecata care a solutionat cauza.
- organul de urmarire penala; cel care a efectuat acte de urmarire penala: nu numai cel care e
oup, ci si atunci cand organele de constatare au competenta sa intocmeasca acte de cercetare.

Nu sunt vizate numai organele judiciare.

Este vorba de infractiuni savarsite de subiecti activi calificati.
Se retine netemeinicia sau nelegalitatea hotararii judecatoresti initiale.

Dovada : ca in cazurile anterioare.

 5. Nepotrivirea a doua sau mai multe hotarari judecatoresti: inconciliabilitate a
hotararilor judecatoresti.

6. Hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala declarata neconstitutionala dupa ce

hot a devenit definitiva, in conditiile in care situatia nu se poate remedia decat prin revizuirea
hotararii.
Acest caz se accepta numai daca anterior, in cauza respectiva, a fost inovocata o exceptie
de neconstitutionalitate cu privire la dispozitia respectiva. Este o prevedere discutabila.
Dovada se face prin hotararea jud respectiva, iar norma declarata neconstitutionala a
influentat solutionarea cauzei. Nelegalitatea hotararii date in acest context isi are originea in
dispozitia respectiva.

Procedura revizuirii (similar primei instante).

Pe langa constatarea cazurilor de revizuire, se impune o noua judecata a cauzei

respective. Se aplica de regula dispozitiile prvind judecata in prima instanta. Pot si
readministrate probe sau administrate probe noi.
Art 455. Titularii cererii:
- partile. Omisiune din partea legiuitorului- omite persoana vatamata. Toate aceste necorelari
cu privire la institutia titularilor sunt determinate de faptul ca reglementarea anterioara nu
prevedea ca parte in procesul penal si persoana vatamata. Acum aceasta are o calitate
procesuala autonoma: substituit procesual principal.
Aceasta omisiune nu trebuie sa duca la concluzia respingerii ca inadmisibila a unei cereri
formulate de persoana vatamata.
- un membru al familiei celui condamnat chiar si dupa decesul acestuia, numai daca cererea
promoveaza o cerere de revizuire in favoarea condamnatului. Cercul celor care pot introduce
cere de revizuire este mai restrans decat cei ce pot introduce apel.
- procuror.
In fucntie de cazul, temeiul invocat din art 453, posibilitatea invicarii trebuie nuantata.

Termenul introducerii cererii de revziuire: sunt situatii in care inlaturarea erorilor judiciare
poate fi facuta fara limita in timp.
Daca cererea se face i favoarea condamnatului, cererea se poate face oricand (asigura
credibilitatea actului de justitie).
Art 453 litf) exceptie de neconstitutionalitate: 1 an de la data publicarii deciziei CCR in
MOf.
Cnd e introdusa in defavoarea inculapatului: 3 luni de la data la care titularul cererii ia
cunostinta de cazul de revizuire.

Continutul cererii de revizuire: art 456 CPP

Se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda motivele, cazul de revizuire la care se

ataseaza, daca trebuie, inscrisurile doveditoare (in cazul comiterii unei infractiunii de catre
organul judiciar spre exemplu).
 Chestiune ce trebuie lamurita:
- posibilitatea retragerii cererii de revizuire. Este un demers ce trebuie motivat in intersul
titularului sau al altuia. Nu este prevazuta posibilitatea retragerii, cum este cazul apelului
(renuntare si retragere). In lipsa une precizari exprese, a stabilit ca titularul poate sa declare in
fata instantei ce solutioneaza cererea de revizuire ca o retrage si instanta sa ia act de
retragere.

Procedura de solutionare a cererii- judecata in prima instanta. Se impune existenta unei

cercetari judecatoresti (instanta poate administra probele administrate de instanta care a
pronuntat hotararea a carei revizuire se cere).

a) admitere in principiu

Este o etapa de verificare a indeplinirii conditiilor necesare judecarii cererii de revizuire. Se

verifica admisibilitatea cererii.
Conditii de Camera de consiliu fara participarea partilor- 459 alin2 CPP. Dispozitiile sunt
declarate neconstitutionale de CCR.
Admiterea in principiu: procuror+parti, inclusiv persoana vatamata.

Instanta poate hotarai admiterea sau respingerea in principiu a cererii. Sentinta este
supusa cailor de atac, asemanatoare hotararii a carei revizuire se cere. Admiterea se dispune prin
incheiere de sedinta definitiva.
Daca se impune respingerea- este o respingere care califica cererea ca inadmisibila.
In materia probelor opereaza principiul liberei administrari.

Odata cu admiterea cererii de revizuire, instanta pune in discutie posibilitatea suspendarii

executarii hotararii judecatoresti a carei revizuire se cere. Cu privire la condamnat, instanta
poate dispune si suspendarea obligatiilor prevazute in art 215 alin2 CPP (controlul judiciar-
obligatiile impuse inculpatului). Daca s-a dispus suspendarea si obligatiile nu sunt respectate,
instanta poate dispune revenirea asupa suspendarii si repunerea in executare a hotararii
suspendate. Suspendarea poate fi contestata de persoana interesata sau procuror in 48 de ore.

b) rejudecarea cauzei

Daca starea situatia nu poate fi lamuriita in cadrul unei proceduri ca cea a judecatii
poate fi sesizat procurorul care efectueaza cercetarile necesare solutionarii cererii de revizuire.
Daca lamuririle u tin de contextul judecatii, judecatorul are posibilitatea sa sesizeze procurorul sa
efectueze cercetarile. Ele trebuie facute in cel mult 3 luni, apoi rezultatul se va comunica
instantei.
Dupa obtinerea rezultatului cercetarilor: instanta solutioneaza cererea de revizuire.
Desfiinteaza si da o solutie.

Art 465 CPP- posibilitatea revizuirii hot jud ca uramare a hotararilor date de CEDO.
Daca se dispune admiterea sesizarii acesteia sa aiba efect in cazul hot definitive ale instantelor
romanesti. Daca ce retine CEDO privind modul solutionarii cauzei, aspectul de nelegalitate are
efecte asupra hot jud definitive- instanta poate admite cererea de revizuire. Titularii: aceleasi
parti. Poate fi introdusa dupa publicarea hot CEDO in MOf.

CURS 12

Procedurile speciale

Sunt norme derogatorii de la dreptul comun ce faciliteaza aflarea adevarului sau

protectia unor participanti la procesul penal. Ex: procedurile cu privire la minori.
Au prioritate fata de normele generale, corespunzand mai bine necesitatii solutionarii
cauzelor penale.

Sunt proceduri speciale propriu-zise: derularea procesului penal prin solutionarea fondului
cauzei (acordul de recunoastere a vinovatiei; minor).
Unele au caracter auxiliar si se aplica in cauze cu caracter adiacent (procedura
reabilitarii; daune cand a fost executata o pedeapsa privativa de libertate pe nedrept).

Ordonanta 18/23 mai 2016 nu intra in materia de examen.

Art.318- renuntarea la urmarirea penala. OG stabileste cadrul juridic prin care institutia
poate fi aplicata. Nu este o renuntare la solutia anterioara, justificarea gasindu-se in principiul
consacrat prin art.7 CPP. Reglementarea este acum cuprinsa in OG.

Acordul de recunoastere a vinovatiei

Este o procedura speciala, deoarece prevede derogaro cu privire la efectuarea up,

trimiterea in judecata, cat si solutiile.
374, 375, 377- aduce ca aspect de noutate realizarea unei proceduri determinate de
pozitia inculpatului cu privire la faptele savarsite.
Are ca temei faptul ca inculpatul in momentul procesual indicat de legiuitor recunoaste
faptele savarsite si aduse la cunostinta de procuror prin ordonanta de punere in miscare a
actiunii penale.

Conditie: punere in miscare a actiunii penale.

Acordul poate fi incheiat numai daca inculaptul recunaoste in totalitate faptale indicate
in ordonanta, inclusiv vu privire la incadrarea lor juridica.

Este specific faptul ca functioneaza principiul subordonarii ierarhice. Legea prevede ca

avizulprocurorului ierarhic superior este necesar la intocmirea acordului. Cu rpivire la acest aviz
au existat diferite opinii.
Initial, avizul e dat cu privire la demararea, efectuarea procedurii de incheiere a
acordului. Ulterior, este necsar sub forma unui aviz de conformitate.
 Nu poate fi intocmit fara punerea in miscare a actiunii penale, nu se incheie dupa
inceperea urmarii penale. !!! Acordul poate fi incheiat numai in acest moment, ntrucat acordul
este supus judecatii instantei de judecata.

Obiect: felul si cuantumul pedepsei. Intelegerea priveste si modalitatea de executare si, cu

toate ca nu sunt prvederi exprese, masuri accesori si complementare.
Pana la OG, legea nu permitea inchierea acestui acord pentru minori. Problema:
legislatia franceza nu acorda beneficiu minorului, dar masurile aplicate sunt altele de natura a
compensa lipsa posibilitatii de intocmire a acestui acord. OG poate fi intocmit si de catre minor,
asistat de avocat.
Incheierea acordului intre I si procuror este suspus avizului procurorului ierarhic superior.

Legea, in cofnormitate cu practica, art 480 alin 4: la incheierea sa sunt aplicabile

dispozitiile de la recunoasterea invinurii (reducere 1/3 inchisoare; 1/4 amenda).
Stabilirea cuantumului pedepsei: RIL- instantele aplicau aceasta regula, ICCJ a hotarat ca
nu sunt aplicabile aceste dispozitii si ca ele se aplica avand in vedere pedeapsa prevazuta de
lege. Legiuitorul acorda acest beneficiu: incepe negocierea prin reducerea pedepsei.

Acordul se incheie in scris si este semnat de parti. In acest acord, procurorul este parte.
Acordul incheiat in forma scrisa impreuna cu dosarul este inaintat primei instante. Legiuitorul a
introdus in mod firesc aceasta regula.
Procurorul nu intocmeste rechizitriul, ci sesizeaza instanta cu acordul, impreuna cu
dosarul cauzei.

Poate fi incheiat daca maximul special al pedepsei este de cel mult 15 ani.

Procedura de judecata. Procurorul nu intocmeste rechizitoriul.

OUG: aceasta judecata cuprinde 2 etape:
- verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru incheierea acordului.
Restituirea acordului catre procurorul care l-a intocmit pentru inlaturarea neregulilor in
cel mult 5 zile. Sunt 2 ipoteze: procurorul nu reuseste sa inlature- respingere; judecatorul constata
ca au fost remediate- fixare termen de judecata- art 484 alin2. Initial, reglementarea prevedea
ca erau citati numai inculpatul si procurorul, nu si ceilalti participanti CCR. Prin OUG aceste
xhestiuni au fost eliminate, textul prevazand ca pentru termenul fixat se citeaza inculpatul,
celelalte parti si persoana vatamata. Sunt ascultate in sedinta publica partile si participantii,
precum si persoana vatamata.

In parte, deciziile CCr nu vin in sensul interesului celor care au instituit aceste reglementari.
Ar trebui facute anumite concesii: se poate ca publicitatea sedintei de judecata sa nu fie
aplicata. Art 484 alin2 : sedinta de judecata este publica.

Solutii ce pot fi dispuse:

- admitere acord ( modificare lit a) in forma solutiei propuse in acordul de vinovatie. Limitele
acordului trebuie respectate.
 Procurorul poate incheia acordul cu privire la unele dintre fapte sau unii dintre inculapti.
Fata de celelalte, procurorul va intocmi rechizitoriul.

484- poate fi atacata cu apel. Solutiile sunt de admitere si respingere a apelului. In cazul
admiterii apelului- desfiintare hot jud, rejudecare si admiterea acordului de recunoastere a
vinovatiei.

Actiunea civila: in cazul in care exista tranzactie sau procedura de mediere, instanta va
lua act de acord.

Titular apel: sunt si celelalte parti cu jsutificarea unei exceptii de neconstitutionalitate.

Legea prevede ca in cazul inchieierii acordului, daca nu s-a intocmit o tranzactie, instanta lasa
nesolutionata o actiune civila.

Contestatia privind durata procesului penal

Este o instutie de noutate absoluta.

Durata cauzei se apreciaza dupa complexitatea cauzei.
art 488 si urm si 105 LPA. CEDO- respectarea termenului rezonabil.

Cedo- art 6 si 13- art 13: in cazul in care un drept prevazut de conventie este incalcat, in
dreptul intern trebuie sa existe un remediu.
Sanctiunea: accelerarea procedurilor. Conventia prevede o despagubire materiala.

Competenta:
- in cursul up: JDL
- in cursul jud: instanta ierarhic superioara

Cererea se formuleaza de catre parti, inclusiv procurorul.

Procedura 488 4.
Instanta se pronunta numai cu privire la celeritate, nu sic u privire la judecarea fondului
cauzei.

Judecarea inculpatului minor

Cuprinde norme derogatorii. Sunt justificate avand in vedere dezvoltarea fizica si psihica
a inculpatului si contextul probator la care este prezent inculpatul minor in care ar putea exista
chestiuni cu privire la modul de comportament al inculpatului.

Minorul cand este audiat sau in efectuarea altor activitati procesuale trebuie sa fie insotit
de parinte (persoana care exercita supravegherea minorului).
Este obligatorie efectuarea unui referat de evaluare, intocmit de servciiile de probatiune
care functioneaza pe langa instantasa dispuna date suficiente referitoare la modalitatea
comiterii infractiunii, dar si la starea psihica a minorului, necesare pentru sanctionea potrivita
care sa asigure reeducarea minorului.

Momentul la care este obligatorie efectuarea este gresit ales: are efecte adverse.

CURS 13

CURS 14