Facultatea de Arhitectur de Interior / Arhitectur de Interior, Anul III, sem 2, 2016-2017

ST-40 | Structuri, Departament: tiine Tehnice

Titular: Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu

Subiecte examen iunie 2017

1. ncrcri n construcii i rspunsul structural. Definirea ncrcrilor permanente, utile (de

exploatare), dinamice. Aciunea zpezii i vntului.

Incarcarile permanente sunt incarcari datorate greutatii proprii a elementelor de constructive (greutatea
elementelor structurale, inchideri, pardoseli, tencuieli, etc.);greutatea si presiunea pamantului (ziduri de sprijin);
efectul precomprimarii.

Evaluarea incarcarilor permanente pentru un element de constructie se face prin insumarea greutatii
componentelor ce alcatuiesc acel element: greutatea fiecarui component este produsul dintre greutatea tehnica
(specifica) a materialului din care acesta este alcatuit si volumul sau.
Lemn g = 600 - 800 kg/m3 (n functie de esenta lemnului)
Otel g = 8000 kg/m3
Zidarie g = 1800 kg/m3
Tencuiala g = 2000 kg/m3
beton armat g = 2500 kg/m3

ncrcrile utile pe cldiri sunt cele care rezulta din exploatare. Valorile indicate innaceasta seciune
includ:
greutatea mobilierului fix;
greutatea persoanelor;
greutatea utilajelor, a materiei prime si a produselor finite;
greutatea materialelor sau obiectelor depozitate (cartile din biblioteci, marfurile din magazine, autovehiculele
din garaje si parcaje);
o ncarcari utile pentru cladiri curente
- ncarcari utile pe plansee (150 - 500 kg/m2);
- ncarcari utile pe elementele nestructurale;
- ncarcari utile datorate peretilor despartitori usori; Pentru pereii despritori, ncrcarea din greutatea proprie se
echivaleazcu o ncrcare util echivalent, uniform distribuitpe planeul sau un alt structural pe care reazem
- pentru pereti foarte usori (pna la 150 kg/ml), ncarcarea echivalenta = 50 kg/m2;
- pentru pereti cu greutatea de 150-300 kg/ml ncarcarea echivalenta = 150 kg/m2;
o ncarcari utile datorate autovehiculelor
(pentru calculul planseelor garajelor si parcajelor, pentru rampele de acces si pentru planseele superioare ale
constructiilor ngropate sub pasajele si curtile carosabile)
- Pentru autovehicule mici ncarcarea echivalenta uniform distribuita = 400 kg/m2;
- ncarcarile utile din autovehicule se majoreaza cu un coeficient dinamic (20%);

ncarcari/actiuni dinamice: care produc acceleratii semnificative ale constructiei sau ale partilor
componente si dau nastere la forte de inertie care nu pot fi neglijate n raport cu intensitatile altor tipuri de
ncarcari; Aceste ncrcri sunt ncrcri care i schimb intensitatea rapid sau brusc, efectul lor asupra
construciilor fiind de regul mult mai puternic dect cel al ncrcrilor statice. Din categoria ncrcrilor dinamice
frecvente aplicate pe construcii fac parte: ncrcrile produse de vnt, ncrcrile produse de cutremure,
ncrcrile produse de explozii sau cele produse de impactul cu dinverse corpuri (obuze, bombe, aviane, etc).

Actiunea zapezii si a vntului sunt actiuni temporare

vantului este produs al incalzirii neuniforme de catre soare a suprafetei terestre si este initiata de diferentele de
presiune ce se creaza intre puncte de aceeasi altitudine, diferente ce apar in timp si spatiu . Sub aciunea vntului o
construcie nalt (construcie ce funcioneaz asemntor unei console nfipt n teren), se deplaseaz la vrf ntr-
o singur direcie sau n ambele direcii (deplasarea la vrf se numete sgeat). Deplasrile la vrf pot ajunge la
valori mari, producnd celor din cldire aa zisul "ru de avion".
Masa si viteza aerului aflat in miscare poseda energie cinetica care, in contact cu diverse obstacole de pe
suprafata, se transforma integral sau partial in energie potentiala. Suprafata pamantului exercita asupra maselor
de aer o forta de franare, forta care reduce viteza de deplasare a aerului. Efectul acestei forte asupra curentului de
aer descreste cu inaltimea si devine neglijabil la o inaltime Hc numita inaltime de gradient.
Aciunea vntului se manifest prin fore exterioare distribuite, orientate n mod preponderent normal la
suprafaa expus, dar, avnd i componente tangeniale, importante n special pentru elemente de construcii de
suprafa mare. Forele aplicate de vnt sunt variabile n timp. Din punct de vedere al aciunii asupra
construciilor aciunea vntului se consider ca sum a dou componente, static i fluctuant. Aciunea statica
vntului corespunde vitezei mediate pe un interval de timp de referin de 2 minute. Aciunea fluctuant a
vntului se manifest prin fluctuaii ale presiunii dinamice de baz, apariia de fore alternante, generarea
de oscilaii autontreinute, fenomene de galopare. Direcia vntului se consider de regul orizontal. Dac
panta terenului depete 30% pe o distan de minim 100m n jurul construciei, se considerc direcia
vntului este paralel cu suprafaa terenului. Se ine cont de de condiiile de vecintate n momentul realizrii
unei construcii i de cele de extinderi din zon pentru o apreciere ct mai exact a 16aciunii vntului n
timpul exploatrii construciei.

Zapada este un fenomen climatic natural a carui evolutie in timp este determinata de factori meteorologici (
temperatura, vant, etc ). In general zapada se depune in strat uniform pe suprafete inclinate pana la 50, pentru
pante intre 50-70 zapada ramane aderenta intr-un strat subtire, iar peste 70 aluneca. Imediat dupa depunere,
zapada incepe sa se indese sub propria sa greutate, fenomen care produce cresterea greutatii zapezii.
La aceasta crestere contribuie in timp si fenomenul de inghetare a apei rezultate din condensarea vaporilor si a
apei din topirea partiala a zapezii.
Actiunea vantului asupra zapezii poate avea un dublu efect: de compactare sau de antrenare .
ncrcarea data de zpad peacoperi trebuie s se determine dup cum urmeaz:

2. Materiale pentru structuri (lemn, oel, beton, zidrie). Metode i ipoteze de calcul. Criterii de
alegere. Noiunea de marc i clas.

lemnul este un material de natur organic vegetala furnizat de arbori din speciile de rinoase i foioase.
Lemnul provenit din arbori care nu au suferit n afarde operaia de recoltare nici o alt prelucrare este numit lemn
brut. Este utilizat ca lemn de lucru pentru construcii, pentru industrializare sau ca lemn de foc. Cadru-grinzi si
stalpi, pereti strcturali din lemn
avantaje:
-Rezistene mecanice relativ mari
-Elasticitate
-Durabilitate n condiii favorabile
-Capacitate de prelucrare uoar
-Varietatea posibilitilor de mbinare
-Aspect estetic
-Proprieti de izolare termicsi fonic
 Otelul este un aliaj fier-carbon (continutul de carbon pana la 1,7%) care mai contine si alte elemente sub
forma de impuritati provenite din elaborare sau ca elemente introduse intentionat pentru aliere in scopul realizarii
unor anumite proprietati.(stalpi grinzi contravantuiri) Otelurile se pot grupa dupa diferite criterii, astfel:
- dupa metoda de elaborare (oteluri Martin, electrice, Thomas, cu insuflare de oxigen etc.);
- dupa compozitia chimica, respectiv: otel carbon, slab aliat, mediu aliat si inalt aliat;
- dupa destinatie (oteluri de constructie, oteluri de scule, oteluri cu destinatie speciala - pentru cazane de
abur, pentru recipiente sub presiune etc.);
- dupa structura (cu granulatie fina, perlitice, feritice, austenitice, martensitice).

Perei portani din beton armat turnat monolit

Acest tip de structur are n prezent o larg utilizare n regiunile cu o seismicitate ridicat, fiind folosit n general
pentru cldirile cu un numr mare de etaje. Principalul avantaj al acestor structuri de rezisten este faptul c ele
prezint o capacitate foarte mare de prelucrare a ncrcarilor gravitaionale i orizontale.

Structurile cu perei portani din zidrie se utilizeaz la cldiri de locuit cu maximum cinci niveluri. Aceast
limitare este impus de condiia obinerii unor grosimi ale pereilor n condiii economice, innd seama de
proprietile fizico-mecanice ale materialelor folosite la zidrii, precum i de zonele de seismicitate ale rii
noastre. Grosimea minim a pereilor de zidrie rezult din condiiile de rezisten i stabilitate, dar i din
satisfacerea nevoilor de izolare termic i fonic.
Aceste structuri prezint o serie deavantaje:
asigur un confort ridicat datorit unei bune izolri ionice i termice,
au pericol redus de condens la perei
asigur posibilitatea
executrii unei mari varieti de construcii.

METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCIILOR

.1. Metode deterministe
Factorii principali ai siguranei care intervin n calculele efectuate conform principiilor metodelor
deterministe se stabilesc empiric i se consider mrimi certe. Metodele deterministe sunt metoda
rezistenelor admisibile i metoda de calcul la rupere.
Metoda rezistenelor admisibile st la baza elaborrii STAS 763/1-7 i are la baz urmtoarele
ipoteze fundamentale cunoscute din rezistena materialelor:
- materialele de construcie se comport elastic n exploatare;
- seciunile normale pe axa elementelor nainte de deformare, rmn plane i dup deformare (ipoteza lui
Bernoulli);
- eforturile unitare sunt proporionale cu deformaiile (legea lui Hooke).
Principiul de calcul const n compararea eforturilor unitare normale i tangeniale maxime max, max
care se dezvolt n seciunile cele mai solicitate ale elementelor de construcie, cu valorile admisibile
ale rezistenelor normale a, respectiv tangeniale a.
Rezistenele admisibile a, a reprezint o fraciune din rezistena limit a materialului la care se produce
distrugerea acestuia i se obin prin mprirea rezistenelor limit lim, lim
la un coeficient de siguran unic, c. Calculul prin metoda rezistenelor admisibile este nc folosit pentru
proiectarea construciilor din lemn i parial a celor metalice.
Metoda de calcul la rupere are n vedere stadiul de rupere al seciunilor ca stadiu de calcul.
Eforturile din elementele de construcie se determin dup metodele staticii construciilor, aplicate corpurilor
omogene. Principiul metodei const n compararea efortului maxim care se dezvolt n seciunea cea mai
solicitat a unui element de construcie cu efortul de rupere, mprit la un coeficient de siguran unic, cr:
Metoda ine seama de comportarea real a materialelor n stadiul de rupere (redistribuirea eforturilor n
urma deformaiilor plastice), dar menine coeficientul de siguran unic cu valori convenionale, fr un
studiu sistematic al parametrilor care influeneaz sigurana structurii.
I.2. Metoda semiprobabilistic a strilor limit
n opoziie cu metodele deterministe de calcul, metoda semiprobabilistic a strilor limit se
caracterizeaz prin dou trsturi eseniale:
 - se consider n mod sistematic diferitele stri limit posibile pentru o construcie dat;
- se consider n mod independent variabilitatea diferiilor factori care afecteaz
sigurana construciilor, stabilindu-se n consecin datele cantitative care determin
nivelul de asigurare al construciilor.
Prin stare limit se nelege o stare a crei atingere implic pierderea reversibil
sau ireversibil a capacitii unei construcii de a satisface condiiile necesare exploatrii, sau implic
apariia unor pericole pentru viaa sau sntatea oamenilor. Verificarea siguranei construciilor prin metoda
de calcul a strilor limit const n compararea valorilor aciunilor cu valorile aciunilor corespunztoare
apariiei diferitelor stri limit.
2.1. Stri limit ultime definite ca stri ce corespund epuizrii capacitii portante sau unei alte pierderi
ireversibile a calitilor necesare exploatrii construciei. n aceast categorie, n cazul construciilor din oel
intr:
deformaiile plastice remanente excesive ale elementelor solicitate la
ntindere sau ncovoiere;
ruperile elementelor datorate fenomenului de oboseal sau ruperile cu caracter fragil;
pierderea general sau local a stabilitii elementelor;
pierderea stabilitii formei sau a poziiei structurii n ansamblul sau (rsturnare, lunecare).
2.2. Stri limit ale exploatrii normale definite ca stri limit ce corespund capacitii de asigurare a unei
exploatri normale a construciei. n aceast categorie, n cazul construciilor din oel, intr deplasrile statice
sau dinamice excesive. Principalele fenomene care pot duce la apariia strilor limit de exploatare normal
sunt urmtoarele:
- deplasrile statice sau dinamice excesive;
- fisurile care depesc valorile din exploatarea normal.
Calculul de dimensionare a elementelor de construcii i a structurilor cu metoda strilor limit are ca scop
final obinerea unei asigurri suficiente, innd seama i de importana funcional a acestora, pentru evitarea
situaiei n care construcia ajunge ntr-una din cele dou stri limit. n plus, aceast asigurare este n mod
important condiionat i de alctuirea constructiv, de calitatea materialelor folosite precum i de respectarea
unor condiii de exploatare admise la proiectare. Mrimile care intervin n calcule (aciuni, rezistene,
module de elasticitate) sunt reprezentate prin valorile lor normate i valorile lor de calcul.

Alegerea tipului de structur depinde de:

- destinaia cldirii, care determin compartimentarea pe vertical i orizontal, n vederea asigurrii condiiilor de
exploatare i confort
- amplasamentul cldirii, care infueneaz tipul de fundaie i nlimea construciei
- regimul de nlime determin tipul de structur; nlimi mari determin eforturi mari
- materiale folosite la execuie
- tehnologia de execuie

Marca betonului reprezenta valoarea (ndaN/cm2 ), din seria de mrci standardizat, imediat inferioar rezistenei
medii la compresiunedeterminat pe epruvete cubice cu latura de 20 cm, la vrsta de 28 zile (90 zile pentru
betoanele hidrotehnice), preparate i pstrate nregim standard.
Rezistena determinat conform definiiei enunate se numearezisten de marci se nota cu simbolul Rb, iar
marca era notatcu simbolul B, urmat de valoarea ei

Clasa (dup standardele romanesti) reprezint rezistenta minima la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura
de 141mm. Se exprima in N/mm2 si se noteaz ,,Bc
Clasa, conform NE 012-1/2007, reprezint rezistena minim la compresiune a betonului, exprimata in N/mm,
determinat pe cilindri cu diametrul de 150mm i nlimea de 300mm i pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta
de 28 de zile. Se noteaz cu ,,C, urmata de 2 rezistene la compresiune, sub form de fracie : C8/10 ( 8 =
rezistenta cilindru N/mm2 , 10 = rezistenta cub N/mm2)]

3. Care sunt avantajele utilizarii, ca material pentru structuri, a lemnului lamelar lipit LLL.
Permite obtinerea unor sectiuni transversale cu forme rationale din punctde vedere al comportarii la solicitari
mecanice (in special la incovoiere)
pot fi obinute grinzi mult mai lungi dect cele din truchi de copac ntreg, fiind folosite la deschideri mai mari
pentru acoperiurile cldirilor, fr stlpi intermediari. Deoarcere n procesul de sortare a lamelelor din lemn se
elimin defectele importante, rmn doar imperfeciuni minore care sunt distribuite uniform n masa materialului,
ceea ce nseamn o rezisten superioar.
Nu n ultimul rnd, se poate vorbi despre o foarte bun rezisten la umiditate, ceea ce recomand materialul
pentru utilizarea n spaii umede, de exemplu piscine.
cu elasticitatea intrinsec a lemnului lamelar i greutatea redus, au drept rezultat un comportament optim n caz
de seisme.
La o greutate de 2/3 din cea a oelului i 1/6 din cea a betonului furnizeaz performane egale i o versatilitate
intangibil;
Poate crea vaste spaii interioare fr coloane de sprijin intermediare. De la grinzi drepte la forme curbe sau
piramidale, lemnul lamelat ncleiat adaug rezisten, structurare i maiestuozitate oricrui design. i, mai mult, n
loc de a ascunde scheletul construciei, lemnul lamelat ncleiat permite expunerea acestuia n toat splendoarea sa
natural
Ofer rezisten sporit la foc i furnizeaz siguran i integritate structurilor.

4. Grinzi cu zbrele principii de alctuire i metode de calcul (metoda izolrii nodurilor, metoda
seciunilor). Detalii de noduri la grinzile cu zabrele din lemn si metal. Aplicaii.
Principii de alctuire a unei grinzii cu zbrele
-cel mai simplu ansamblu;
-prinderea elementelor se considera articulat;
-ipoteza fals in cazul mbinrii elementelor cu seciuni puternice si lungimi relativi mici (rigiditate
mare la ncovoiere) (valabila datorita faptului ca lungimea barelor este mult mai mare dect
dimensiunile seciunii transversale);
-prinderea se realizeaz cu sudur, nituri sau uruburi (practic nu se realizeazo articulaie perfect);
-axele elementelor prinse intr-un nod trebuie sa fie concurente in acelai punct, fr a introduce
excentriciti accidentale. Sau cu alte cuvinte, centrarea barelor la grinzile cu zabrele trebuie sa se fac dup
linia centrelor de greutate, pentru mbinarea sudata) sau linia centrelor de greutate (tlpile) fie linia niturilor
sau uruburilor (zbrelele) (in cazul mbinrii cu nituri/uruburi).
-ncrcrile se aplic doar in nodurile structurii;
-prin intermediul panelor de acoperi, in cazul acoperiurilor (CCIA);
-prin intermediul antretoazelor, in cazul podurilor (CCIA).
-se obine prin alturarea de triunghiuri indeformabile. Indeformabilitatea geometric = isi pstreaz
forma si dup deformare.
Consecina
- elementele grinzii cu zbrele sunt supuse doar la efort axial (ntindere sau Compresiune)

1. Metoda izolarii nodurilor

Aceasta metoda este un procedeu analitic de calcul al eforturilor din barele unei grinzi cu zabrele, avand la
baza metodai izolarii corpurilor .
Metoda izolarii consta in a izola fiecare nod in parte si a studia echilibrul considerand nodul ca un punct material
sub actiunea unui sistem de forte concurente . Pentru fiecare nod se vor introduce eforturile din bare ca forte care
ies din nod, in ipoteza ca toate barele sunt solicitate la intindere. Efectuand calculele numerice eforturile pozitive
vor fi eforturi de intindere si cele negative vor fi eforturi de compresiune.

2Metoda sectiunilor ( Ritter )

Metoda sectiunilor permite determinarea efortului intr-o bara oarecare prin scrierea unei singure ecuatii .
Metoda este o particularizare a metodei echilibrului partilor de la sisteme de corpuri . Metoda consta in
sectionarea sistemului plan de bare in asa fel incat sa fie cuprinse cel mult 3 bare nu toate paralele sau concurente
, si efectuarea echilibrului uneia din cele 2 parti determinate de sectionare .
Ecuatia care permite determinarea efortului cautat este in cazul general o ecuatie de momente , scrisa pentru una
din cele 2 parti in care a fost sectionat sistemul , in raport cu punctul de intersectie al celorlalte 2 eforturi
necunoscute . In cazul in care aceste doua eforturi au suporturile paralele ecuatia de momente poate fi inlocuita cu
o ecuatie de proiectii de forte pe o directie normala la directia comuna a celor doua eforturi necunoscute .

5. Exemplificati forme de grinzi cu zabrele (cu talpi paralele, poligonale, curbe, triunghiulare,
inclinate etc.)
Forma (conturul) se alege in concordan cu legea de variaie a solicitrilor produse de ncrcri. O form ce
corespunde in bun msur cerinei amintite este cea
bitrapezoidal. nclinaia tlpii (i %), numit si pant, se stabilete in funcie de tipul de nvelitoare utilizat
(asigure scurgerea apelor meteorice). La acoperiuri cu pante mari se folosesc grinzile cu zbrele triunghiulare.
Cnd eforturile nu sunt prea mari sau nu variaz prea mult in lungul deschiderii, grinzile cu zbrele se pot
realiza cu tlpi paralele.
Grinzile poligonale sunt cele mai folosite pentru deschideri 20-25 m pentru pante 4 15% pentru nvelitori
din tabla cutata sau beton.
grinzii cu tlpi paralele (a, b, c, d, e) toate zbrelele au aceiai dimensiune,
oSistemul a se realizeaz cu nodurile rigide (Vierendeal)
oSistemul b doar cu diagonale este un sistem simplu cu noduri puine si simple, utilizat in cazul deschiderilor mici si
la sarcini mici (pane etc.)
oSistemul ccu montani necesita un numr mai mare de noduri, insa se executa simplu si uor, asigura barelor o
rigiditate mai mare, prin reducerea lungimii de flambaj a tlpilor. Are diagonalele alternante care sunt cele mai
utilizate.
oSistemul d cu diagonale descendente are avantajul ca acestea sunt ntinse (lucru foarte important datorita
lungimii lor), montanii fiind comprimai.
oSistemul cu diagonalele ncruciate X, nu se folosete dect in cazurile in care este necesara asigurarea unei
rigiditi sporite a sistemului sau schimbarea sensului ncrcri, din cauza dificultilor de execuie.
oSistemul e se folosete cnd exista sarcini intre tlpile sistemului.
6. Care sunt regulile care trebuie respectate la alegerea sistemului de grinzi cu zabrele pentru
realizarea unor structuri rationale si economice.
Proiectarea reducerea consumului concepia, forma constructiva, schema statica, rezolvarea ngrijita a
detaliilor, folosirea elementelor tipizate si uniformizate, reduc de asemenea manopera.
-Coeficientul de construcie raportul intre greutatea construciei si greutatea ei teoretica
cat mai puine elemente alese pe baza constructiva, adoptarea unor gusee de dimensiuni reduse,eliminarea
solidarizrilor si rigidizrilor inutile.
-Metode de calcul cat mai apropiate de modul de comportare a structurii care sa foloseasc rezerva de
rezistenta
-Reducerea volumului de munca pentru execuie si montaj mbinrile necesita volum de munca mare,
formele adoptate trebuie sa permit folosirea metodelor de lucru si a utilajelor cele mai performante taiere
automata, sudare sub strat de flux soluii tip.
-Otelurile superioare
-Laminatele sa fie folosite la lungimea lor maxima de laminare
-Alegerea seciunilor economice
-Execuia optimizarea, tehnologizare etc
-Montajul organizarea reduce costul, accelereaz procesul de montaj (reduce timpul).

7. Alctuirea i calculul planeelor pentru cldiri situate n zone seismice (planee de lemn, plansee din elemente
metalice, planee din beton armat, planee mixte).

Pe langa rolul de a prelua si transmite incarcarile verticale, planseele joaca un rol important n asigurarea rigiditaii
spaiale a cldirii, ele constituind, din acest punct de vedere, diafragme orizontale (saibe), capabile s transmit
ncrcrile orizontale, din planul lor, elementelor verticale de rezisten. Aceast rigiditate orizontal (rolul de
saiba) este absolut necesar sa fie obtinut la cldiri amplasate in regiuni seismice.
Diafragmele orizontale acioneaz ca i grinzi orizontale cu proporii de grinzi perei rezemate n planurile unde
se dezvolt subsistemele structurale verticale. ncrcrile lor sunt constituite din forele de inerie orizontale
asociate greutiituturor elementelor structurale i nestructurale, echipamentelor i respectiv fraciunii de
lung durat a ncrcrilor temporare.
Diafgramele se modeleaz n calcul ca grinzi perei sau grinzi cu zbrele.Proiectarea trebuie s urmreasc
evitarea solictrii planeelor n domeniul inelastic care poate altera semnificativ distribuia ncrcrilor
laterale i ponderea modurilor de vibraie ale planeelor i structurii
verticale.
Aspectele specifice ale proiectrii planeelor se refer la:
-preluarea eforturilor de ntindere din ncovoiere;
-transmiterea reaciunilor la reazeme, perei sau grinzi de cadru prin legtura dintre aceste elemente i placa
planeului;
-colectarea ncrcrilor aplicate n masa planeelor n vederea transmiterii lor la elementele verticale;
-preluarea forelor tietoarea prin mecanismele specifice grinzilor perei (adic prin aciunea de arc sau grind
cu zbrele)
Alctuirea diafragmelor, indiferent de materialul din care sunt realizate, trebuie s asigure ntr-un grad
nalt ndeplinirea rolurilor de mai sus

Planseele sunt alcatuite din trei parti principale :

-planeul brut (elemnt de rezisten),
-pardoseala,
-tavan.

Plansee lemn

Planseele din lemn sunt alcatuite din elemente principale de rezistenta, grinzile si elementele secundare
de umplutura (au rolul de izolare) si elemente de finisaj (pardoseala si tavanul).

Alctuirea lor include o structur din grinzi de lemn ecarisat i o podin din scnduri rezemate pe grinzi care se
completeaz cu termoizolaie si tavan la intrados.

Dispunerea grinzilor rezult din calcul, dar n general

Plansee cu grinzi:
-la planee peste ncperi cu latura mic de 3...5 m -grinzile se aeaz paralel cu latura mic, la interax de 70-120
cm pe pereii din zidrie sau din lemn, rezemate 15-20 cm pe pereii din zidrie sau din lemn
Plansee cu grinzi principale si secundare:
-la planee peste incperi cu latura mic mai mare de 5 m- grinzile principale se aeaz paralel cu latura mic , la
interax de 3...5 m, rezemate pe pereii din zidrie sau lemn, cu sau fr stlpi intermediari -grinzile secundare se
aeaz la interax de 70- 120 cm rezemate pe grinzile principale si pe perei.
-pentru sporirea rigiditii planeului n plan orizontal, grinzile se acoreaz de zidurile exterioare i intre ele cu
piese din oel lat fixate cu ajutorul unei piese de blocare nglobat n zidrie
-n regiuni seismice, grinzile se ancoreaz n centuri de beton armat executate sub grinzi

Plansee beton armat

Alcatuire (plci din beton armat avnd elemente de reazem -perei, grinzi, stlpi)
-planee simple
-planee cu grinzi principale
-planee cu grinzi principale si secundare
-planee speciale-cu nervuri dese
-casetate
-dal
Plansee din beton armat monolit
-aceste tipuri de planee prezint avantajul monolitismului care permite asigurarea continuititii elementelor
componente ale planeului, precum i conlucrarea elementelor componente ale planeului, cu pereii sau stlpii
structurii. Se recomand la construcii cu deschideri i ncrcri mari i la cldiri amplasate n zone seismice.

Din punct de vdere structural, acestea se pot realiza:

-numai din plci-planee dal- se utilizeaz la cldiri cu deschideri si ncrcri mici avnd structura cu perei
structurali de tip fagure sau cu cadre situate la distane mici(3-4 m)

-din plci i grinzi- se execut n cazurile n care stlpii sau pereii structurali ai construciei rezult din considerente
funcionale distane mari, astfel nct deschderile plcilor depesc limitele maxime recomandate.

-plci i grinzi dispuse pe o singur direcie

-plci, grinzi principale i grinzi secundare
-plci i nervuri dese, reele de grinzi/ casetate
-ciuperci(capitel)

Plansee mixte

-cldiri cu structura din oel

-cldiri cu multe etaje
-planee cu ncrcri utile mari
-planee cu deschideri mari

Alctuirea lor este n general cu grinzi metalice principale la distana de 9...15 m si secundare a distana de 2...3 m
(de regul profile metalice tip I) .
Rezemarea grinzilor principale se face pe stlpi de beton armat, metalici sau perei de beton armat

Calculul eforturilor n diafragme se va face pe baza prevederilor date nreglement

rile specifice diferitelor tipuri de structuri (de exemplu, CR 2-1-1.1), iardimensionarea lor pe baza prevederilor din
SR EN 1992-1-1, ca document normativ dereferinta

Metodele de calcul utilizate sunt:

1. Metoda fortelor laterale, asociate modului de vibratie fundamental;

2. Metoda calculului modal cu spectre de raspuns;
3. Metoda de calcul dinamic liniar;
4. Metoda de calcul dinamic neliniar;
5. Metoda de calcul static neliniar.

Metoda de referinta pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal cu spectre de raspuns.
Comportarea structurii este reprezentata printr-un model liniar elastic, iar actiunea seismica este descrisa prin
spectre de raspuns de proiectare . Aceast metod de calcul se aplic cldirilor care nu ndeplinesc condiiile
specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu fore laterale static echivalente. Metoda de calcul modal cu
spectre de rspuns se folosete n cazul structurilor cu forme complexe, sau cu distribuii neuniforme ale masei i
rigiditii, deoarece rspunsul unor astfel de sisteme este dat de aportul mai multor moduri proprii de vibraie. n
calcul se considermodurile proprii cu o contribuie semnificativ la rspunsul seismic total. Aceast condiie este
ndeplinitdac:
 suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezint cel puin 90% din masa total a
structurii,sau
au fost considerate n calcul toate modurile proprii cu mas modal efectiv mai mare de 5% din masa total.

Metoda de calcul cu fore laterale

Aceast metod se poate aplica construciilor care pot fi calculate prin considerarea a dou modele plane,cte
unul pentru fiecare direcieprincipal a cldirii,i al cror rspuns seismic total nu este influenat semnificativ de
modurile proprii superioare de vibraie. n acest caz, modul propriu fundamental de vibraieare o contribuie
predominant asuprarspunsuluiseismic total. Aceste cerine pot fi considerate satisfcute de structurile care au
perioada fundamental de vibraie
T11.5 sec,o nlime de pn la 30 m i sunt regulate pe vertical. Metoda de calcul cu fore laterale reprezint un
calcul spectral simplificat, care ia n considerare doar aportul modului fundamental de vibraie la rspunsul
structurii. Pe baza acestei simplificri, calculul spectral se reduce la un calcul static al structurii sub efectul unor
fore laterale aplicate la nivelul maselor concentrate (la nivelul planeelor)

8. Cum se dispun grinzile la planseele din lemn.

La plansee peste incaperi cu latura mica 3-5m, grinzile se aseaza paralel cu latura mica, la interax 70-120 cm,
rezemate 15-20cm pe peretii din zidarie sau din lemn.
La plansee peste incaperi cu latura mica de 5m
-grinzile principale se aseaza paralel cu latura mica la interax de 3-5 m, rezemate pe peretii di zidarie sau din lemn
cu sau fara stalpi intermediary
-grinzile secundare se aseaza la interax 70-120 cm rezemate pe grinzile principale sip e pereti
9. Enumerati si descrieti cateva tipuri de plansee speciale din beton armat. Ce sunt planseele cu
nervuri dese, planseele casetate, planseele dala.
b) Plansee cu nervuri dese:
- alcatuite din placi continue de grosime constanta si nervuri dese( maxim 70 cm distanta) dispuse pe o singura
directie
-se pot masca nervurile cu corpuri de umplutura sub tavanul fals care sporesc gradul de izolare fonica
-preiau usor incarcari concentrate din pereti despartitori
-greutate proprie mare
-rigiditatea in plan este mai mare pe directia nervurilor
-cmportare necorespunzatoare in cazul soliitarilor dinamice
c)Plansee cu retele de grinzi (casetate):
-alcatuite din placa plana continua de aceeasi grosime plus grinzi cu aceeasi sectiune, dispuse pe doua directii.
-folosite la cladiri culturale cladiri comerciale, hoteluri , cladiri administrative unde incaperile au intaltimi si
suprafete mari( latura mica 8-20 cm)
-se reazama pe peretii portanti prin intemediul centurilor de beton cu grinzi principale si secundare.
-rigiditate buna pe ambele directii
-aspect estetic superior
-capacitate buna de preluare a incarcarilor concentrate ale planseului.
-greutate proprie mare
Plansee dala:
Plansee din placi rezemate pe stalpi sunt realizate din placi plane din beton armat rezemate direct pe stalpi, fara
intermediul grinzilor.
-grosimea minima a dalei se ia lmax/30, dar cel putin 13 cm (lmax este deschiderea de calcul a dalei pe directia cu
stalpii dispusi la distanta mai mare);
- reteaua de stalpi se dispune la distante interax de 4-8 m, in functie de cerintele de exploatare ale cladirii si pentru
un raport interax pe cele doua directii de l/l -1 /2};
- sectiunea minima a stalpilor se ia de 25 x 25 cm;
- betoanele utilizate sunt de clase superioare, minimum C12/16,
La plansee-dala intervin in principal doua probleme importante:
- la descarcarea dalei pe stalpi apar eforturi importante de forfecare si eforturi principale locale de intindere, fiind
necesara armarea suplimentara a dalei in aceasta zona, precum si adoptarea unei grosimi care sa poata prelua
solicitarea de forfecare a dalei. Evitarea maririi grosimii dalei numai din aceste conditii se poate obtine prin
dispunerea de placi metalice de grosime mare, fixate rigid de capul stalpilor
- grosimea mare a dalei, care conduce la consum sporit de beton si la greutate mare, este justificata pentru
preluarea solicitarilor in fasiile de reazem, in schimb, pentru fasiile de camp devine neeconomica.

10.Tipuri de alctuiri structurale pentru cladiri etajate curente, noiuni de proiectare preliminar a acestora
(structuri cu pereti structurali din zidarie, structuri cu stalpi si grinzi, structuri cucadre,
structuri cu pereti structurali din beton armat, structuri cu nucleu central, structuri mixte).
Stabilirea sistemului structural. Factori de care depinde alegerea tipului de subansambluri
structurale i a materialelor pentru structur.

Structura pe zidarie structurala (portanta)

Structurile cu pereti portanti din zidarie se utilizeaza la cladiri de locuit cu maximum cinci niveluri. Aceasta limitare
este impusa de conditia obtinerii unor grosimi ale peretilor in conditii economice, tinand seama de proprietatile
fizico-mecanice ale materialelor folosite la zidarii, precum si de zonele de seismicitate ale tarii noastre.
Grosimea minima a peretilor de zidarie rezulta din conditiile de rezistenta si stabilitate, dar si din satisfacerea
nevoilor de izolare termica si fonica.
Structurile din zidarie structurala sunt concepute ca sisteme tridimensionale, alcatuite din pereti structurali si
pereti de rigidizare (sau de contravantuire), dispusi pe cat este posibil simetric, dupa cele doua directii principale
(transversala si longitudinala), realizandu-se astfel o structura casetata, foarte stabile
Pentru o comportare corespunzatoare la actiunea seismica, se recomanda adoptarea in plan a unor forme cat mai
apropiate de dreptunghi.
Pentru forme neregulate in plan (forme de L, T sau U) sau in cazul unor cladiri cu inaltimi si rigiditati diferite,
acestea se separa, prin rosturi seismice, in tronsoane de forme dreptunghiulare.

STRUCTURA DE REZISTEN CU SCHELET IN CADRE

Structurile in cadre constau, in principiu, intr-un sistem spatial compus din bare verticale (stalpi) si orizontale
(grinzi sau rigle).
Cadrele sunt dispuse dupa doua directii ortogonale, care corespund axelor principale ale cladirii.
Cadrele pot fi executate din: beton armat monolit, beton prefabricat, metal.
Peretii au rol de compartimentare, de inchidere, de izolare fonica, termica.
Planseele sprijina pe grinzi.
Organizarea spatiului poate fi diferita de la un nivel la altul.
Structurile in cadre sunt structuri concepute special pentru a prelua si a transmite integral toate incarcarile
verticale si orizontale care actioneaza asupra constructiei.
Acest sistem structural prezinta avantajul unei foarte mari flexibilitati privind compartimentarea spatiilor pe
niveluri, insa consumul de otel-beton este mai mare, iar realizarea elementelor de inchidere si compartimentare
nestructurale pune probleme in ceea ce priveste legatura acestora cu elementele structurale.
Structurile cu cadre de beton armat corect conformate in ansamblu si in detaliu au o comportare foarte buna la
actiunea seismica si sunt utilizate la cladiri cu pana la 15 niveluri. Pentru inaltimi mai mari ale cladirilor, rigiditatea
necesara se obtine prin ingrosarea stalpilor, fapt ce conduce la solutii neeconomice.

STRUCTURI CU PEREI PORTANI DIN BETON ARMATMONOLIT (DIAFRAGME DIN BETON)

Acest tip de structura are o larga utilizare in regiunile cu o seismicitate ridicata, fiind folosit in general pentru
cladirile cu un numar mare de etaje. Principalul avantaj al acestor structuri de rezistenta este faptul ca ele prezinta
o capacitate foarte mare de preluare a incarcarilor gravitationale si orizontale (vant, cutremur).
Aceasta structura este alcatuita dintr-un ansamblu de diafragme verticale (pereti portanti din beton armat turnat
monolit), care, impreuna cu diafragmele orizontale (planseele), formeaza un sistem spatial rigid.
STRUCTUR DE REZISTENA COMBINATA nucrleu central
Strucutra de rezisten combinat se compune din cadre i diafragme din beton armat. O structur combinat este
alctuit dintr-un nucleu central format din diafragme dispuse in jurul scrilor i lifturilor i cadre .Nucleul central
preia partial sau chiar integral incrcrile orizontale (din vant, cutremur), iar stalpii numai incrcrile verticale.

STRUCTURA DE REZISTENA MIXTA

Sistemele structurale alcatuite din cadre si diafragme, denumite si structuri de tip dual, sunt realizate prin
asocierea celor doua sisteme structurale de mai sus, astfel incat se valorifica avantajele oferite de fiecare sistem in
parte, obtinandu-se o comportare cat mai buna la actiunile seismice.
Aspectul functional cu privire la flexibilitatea organizarii spatiului este asigurat de structura din cadre, capacitatea
de rezistenta si de deformare la seism fiind asigurata de diafragme.

Alegerea tipului de structur al unei cldiri depinde de:

destinaia cldirii-determin compartimentarea pe vertical i orizontal, in vederea asigurriicondiiilor normale

de exploatare i confort.
amplasament -influeneaz alegerea tipului de fundaie i inlimea construciei.
regimul de inlime-determin tipul de structur, deoarece la inlimi mari apar i eforturi mari laaciuni
orizontale provenite din cutremur sau vant
material necesare pentru execuia unei cldiri-determin tipul de structur, in special in zonele cu
grad ridicat de seismicitate
tehnologia de execuie

11. Notiuni generale despre acoperisuri.

Acoperisurile reprezinta subansambluri constructive amplasate la partea superioara a cladirilor, sunt incluse in
subsistemul elementelor de inchidere si au rolul de a asigura un mediu interior protejat fata de actiunea factorilor
agresivi ai mediului exterior precum: variatii de temperatura, umiditate, ploaie, vant, praf, noxe, zgomot.
-factori care influenteaza alcatuirea acoperisului:
-compartimentarea cladirii
-structura de rezistenta
-aspectul arhitectural dorit
-cantitatea de precipitatii
-intensitatea si frecventa vanturilor
-componentele acoperisului:
-invelitoarea (protectie hidrofuga)
-termoizolatia (protectie termica impotriva pierderilor de caldura iarna si a aportului de cladura vara)
-bariere contra vaporilor, straturi, canale de difuzie (impiedica patrunderea vaporilor de apa in
termoizolatie)
-elemente accesorii (colectare si evacuare a vaporilor si apelor meteorice, inchidere perimetrala,
iluminare)
-structura de rezistenta a acoperisului
-planseul peste ultimul nivel
-sarpanta (din lemn, beton sau metal)
CLASIFICARE
-din punct de vedere al comportarii higrotermice
-acoperisuri duble, ventilate, acoperisuri reci
-acoperisuri intr-un strat, neventilate, acoperisuri calde (terase)
-in functie de panta
-plate (terase)-circulabile
-necirculabile
-inclinate-pante medii (8-20%)
-pante mari (21-50%)
-in functie de forma arhitecturala adoptata
 -acoperite cu suprafete plane sau inclinate (versanti sau ape)=> dolii sau creste (coame)
-acoperisuri curbe (bolti sau cupole cu dubla curbura)
-acoperisuri tip shed
-acoperisuri cu luminatoare
12. Notiuni generale despre fundatii.
Fundatia este un ansamblu structural conceput sa preia incarcarile cAare actioneaza asupra constructiei si sa le
transmita terenului de fundare, fara a depasi capacitatea de rezistenta a acestuia, respectiv fara sa atinga starea
limita de deformare a lui.

CLASIFICARE:
-in functie de adancimea de fundare:
-fundatii de suprafata (de mica adancime)
-fundatii de adancime
-dupa modul de transmitere a incarcarilor fundatiei la teren:
-fundatii directe (direct prin baza fundatiei)
-fundatii indirecte (prin frecarea intre suprafata laterala a fundatiei si teren)
-dupa pozitia in raport cu apele freatice:
-fundatii deasupra nivelului apei freatice (executate in uscat)
-fundatii sub nivelul apei freatice (executate sub apa)
-dupa materialul folosit la realizarea lor:
-din piatra naturala, beton simplu sau ciclopian- fundatii rigide
-din beton armat- fundatii elastice
-dupa forma in plan:
-fundatii izolate sub stalpi
-fundatii continue sub ziduri sau stalpi- talpi
-fundatii sub forma de talpi incrucisate (retele de grinzi)
-fundatii tip radier general, placa simpla sau cu grinzi
-dupa tehnologia de executie:
-fundatii executate la fata locului in saturile sau gropile de fundare
-fundatii prefabricate, transportate pe santier si montate la pozitie
MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA FUNDATIILOR
-zidaria din piatra naturala bruta: se foloseste la caldiri cu regim de inaltime pana la P+2E. Piatra trebuie sa fie
putin poroasa, negeliva si rezistenta la compresiune. Se executa cu mortar de ciment sau var hidraulic, in cazul
constructiilor provizorii nu se fooseste mortar.
-betonul simplu: se foloseste la realizarea fundatiilor rigide, in functie de inaltimea constructiei si pozitia fundatiei
fata de apa freatica, poate varia clasa betonului.
-betonul ciclopian: se executa din beton simplu si bolovani de rau, piatra bruta sau sparturi de beton din elemente
demolate (30-50% din volumul fundatiei)
-betonul armat: se foloseste la fundatiile constructiilor cu structura de rezistentadin beton armat sau otel,
amplasate pe teren cu pericol de tasare. se utilizeaza Bc20 pentru fundatiile prefabricate sau cu solicitari
importante iar BC15 pentru fundatii izolate sau continue, fundatii pahar turnate monolit, radiere, retele de grinzi,
cuzineti. Armaturile se confectioneaza din otel beton OB37, PC52 sau plase sudate STNB.

13. Cldiri cu deschideri mari, avnd un nivel (tip hal). Tipuri, materiale, forme n plan i n elevaie, probleme
de proiectare. Contravantuiri - principii, scheme, de ce sunt necesare. Tipuri de
acoperisuri pentru aceste cladiri.

STRUCTURI CU FERME SAU GRINZI Fermele sau grinzile cu sectiune plina sunt rezemate articulat pe stalpi din metal
sau beton armat. Incarcarile gravitationale se transmit de ferme la stalpi predominant sub forma de forte axiale
verticale. Alcatuirea constructiva, forma geometrica si asezarea barelor sunt in functie de tipul de invelitoare sau
de existenta planseului care de multe ori alcatuieste podul tehnic. De cele mai multe ori inaltimile rezultate din
calcul (1/61/10 din deschidere) fac ca ferma sa fie negabaritica, ceea ce implica transportarea la santier sub
forma de bare izolate ; se prefera in acest caz imbinari simple cu folosirea suruburilor de inalta rezistenta
pretetensionate. Asezarea panelor la distanta de 2,50....3m implica prevederea de zabrele suplimentare sau
dezvoltarea corespunzatoare a talpii superioare pentru a realiza rigiditatea la incovoiere. In afara de solutiile cu
ferme plane se mai folosesc sisteme cu zabrele cu trei talpi de sectiune tubulara care uneori sunt supuse la o
pretensionare initiala. Pentru a evita aparitia impingerilor orizontale mari, produse de impiedicarea rotirilor pe
reazeme, fermele de deschidere mare rezemate pe constructii rigide se prevad cu unul din reazeme deplasabil.
Sistemul de contravantuiri al sarpantei ramane in principiu acelasi ca la halele industriale. Un caz particular il
prezinta structurile pentru hangare si ateliere de montaj avioane.Latura pe care sunt portile (frontonul) nu are
stalpi si este prevazuta cu una sau doua ferme de mare deschidere cu legaturi corespunzatoare intre ele pentru a
asigura preluarea presiunii vantului de pe porti si fronton. Pe restul conturului se prevad stalpi. Sarpanta este
alcatuita din ferme care reazema pe grinzile de fronton, iar in partea opusa pe stalpi; panourile de invelitoare sunt
sustinute de pane. Pentru a realiza laturi libere fara stalpi pe lungimi foarte mari, se construiesc hangare cu grinzile
acoperisului in consola, fie sub forma de grinda cu zabrele incastrata intr-o constructie metalica dezvoltata, fie
printr-o grinda cu zabrele sustinuta de tiranti. In general consolele se prevad cu travei mari (18.. .24 m) si cu ferme
longitudinale pe care se aseaza panele si folosesc o invelitoare usoara. Constructia centrala de rezemare si
ancorare serveste pentru adapostirea unor ateliere sau birouri aferente hangarelor sau atelierelor de reparatii de
avioane.

NSTRUCTII IN CADRE In cazul cand terenul de fundatie permite preluarea unor forte orizontale sau a unor
momente importante, structurile de mare deschidere se realizeaza in cadre cu zabrele sau cadre cu sectiune plina ;
cea de-a doua solutie : permite realizarea unor rigle cu inaltime mai redusa (1 /25... 1 /40 din deschidere), ceea ce
este important pentru reducerea volumului constructive.
Cadrele se pot realiza incastrate sau articulate in fundatie, in functie si de capacitatea portanta a terenului.
Cadrele, cu zabrele se pot executa pina la deschideri de 100.. .120 m (mai rar pina la 160 m), fiind prevazute cu
reazeme incastrate sau articulate. Contravantuirile generale ale halelor pe cadre cu deschidere mare nu difera
principial de solutiile structurilor obisnuite. La calculul structurilor de mare deschidere se tine seama si de efectul
deformatiilor asupra eforturilor, efectuindu-se un calcul de rezistenta de ordinul II.

4. STRUCTURI IN FORMA DE ARC

Structurile in forma de arc se folosesc la acoperirea salilor de sport, hangarelor, a depozitelor acoperite etc. Din
punctul de vedere al consumului de otel arcele apar mai avantajoase decat structurile in cadre. De regula se
folosesc arce cu doua articulatii si mai rar cu trei articulatii. Arcele cu doua articultii sunt suficient de elastice
pentru a permite, fara solicitari suplimentare importante, tasari ale reazemelor sau deformatii datorate variatiilor
de temperatura. Arcele dublu incastrate conduc la solicitari mai reduse in elementele metalice dar cer fundarea pe
un teren cu tasari mici. In afara de arcele rezemate direct in fundatii se aplica solutii cu arce rezemate pe structuri
(tribune, cladiri anexe laterale) sau pe stalpi. In acest caz impingerile laterale sint preluate fie prin rigiditatea
structurilor de rezemare, fie, in cazul structurilor elastice cum sunt stalpii, prin tirantii care leaga reazemele
arcelor. Arcele se realizeaza cu sectiune plina sau cu zabrele si au de regula inaltimea sectiunii constanta. Panele
structurilor cu arce se alcatuiesc in functie de distanta dintre arce : cu zabrele, cu sectiune plina, sau ca grinzi cu
goluri in inima. Pentru a asigura stabilitatea in plan transversal a arcului, panele se prind si de talpa inferioara a
arcului. Articulatiile de la reazem se pot executa sub forma de genunchi sau sub forma de dispozitiv cu surub (bolt)
de articulatie. Contravantuirile longitudinale din planul acoperisului se dispun la reazeme si la cheie. Contravantuiri
transversale se prevad in frontoane si daca hala este lunga(l> 60 m) si intermediar. Uneori daca hala are putine
travei se prevede numai o singura contravantuire transversala (centrala fig. 11). Contravantuirile transversale
asigura stabilitatea transversala a arcelor si preiau fortele provenite din actiunea vantului pe frontoane.
14. Care sunt principiile de alcatuire a subansamblurilor structurale in forma de arc. Ce sunt tirantii si cum se
alcatuiesc.

arcul preia ncrcrile continui de deasupra (zid, fronton, acoperi) i le distribuie lateral, ctre elementele
portante verticale punctuale (coloane, pilatri, zid discontinuu).
Arcul este construit pornind din cele dou puncte care ncadreaz deschiderea ctre partea superioar. Arcul se
ncheie cu bolari care se sprijin unii pe alii, avnd n centru bolarul denumit cheie de bolt. Pn la fixarea
bolarului-cheie de bolt, arcul n curs de construire este susinut cu ajutorul unei schele de lemn, numit cintru.
Odat construit arcul, acesta este apt s suporte i s transmit n jos greutatea zidului sau a acoperiului pe care l
susine. Contraforii sau ngrorile verticale ale zidurilor servesc la meninerea acestora n poziie vertical,
nvingnd presiunea spre exterior exercitat de arc; totodat ei au rolul de a mpiedica prbuirea acestuia.
Arce din beton: alcatuite din o placa curba cu nervuri longitudinale rezemata e arce dispuse transversal iar pentru
preluarea impingerilor se prevad tiranti
Tirantii sunt Element de construcie confecionate din cabluri, lanuri, bare de oel sau din beton armat, care au
rolul de a prelua fore de ntindere.

15. Cladiri foarte inalte. Elemente de alcatuire si de proiectare preliminara.

16. Ce sunt structurile speciale, performante pentru cladiri. Descrieti un exemplu de structura
speciala studiata.

Structurile performante pentru cladiri sunt niste inovatii ingineresti care previn sau reduc socurile provocate de
seisme nivelul structural cat si nestructural al caldirilor, darr si de revenire la o functionare normal intrun timp
scurt dupa un astfel de soc.

Structurile din beton armat pot fi clasificate n cteva tipuri structurale de baz.

Cadrelereprezint un sistem structural n care att ncrcrile verticale, ct i cele laterale sunt preluate de cadre
spaiale. Aportul cadrelor la preluarea forelor laterale trebuie s fie de minim 65% din fora tietoare de baz.

Pereii(cuplai sau necuplai) reprezint un sistem structural n care att ncrcrile verticale, ct i cele laterale
sunt preluate n principal de perei structurali verticali, cu o rezisten la fora tietoare de baz de cel puin 65%
din rezistena sistemului la fora tietoare de baz

Sistemele duale(cu cadre sau perei predominani) sunt acele structuri la care ncrcrile verticale sunt preluate n
principal de cadre spaiale, iar cele laterale sunt preluate n parte de cadre i n partede pereiistructurali

Sisteme flexibile la torsiunestructuri duale sau perei care nu au o rigiditate minim la torsiune. Un exemplu de
structuri flexibile la torsiune sunt cldirile cu nucleu central, la care elementele de preluare a forelor laterale
(pereii) sunt dispuse n partea central a structurii.

Sisteme tip pendul inversat sunt acele sisteme la care peste 50% din masa structurii este concentrat n treimea
superioar a cldirii, sau structuri la care deformaiile inelastice au loc la baza unui singur element structural

Camera chiliana a constructiilor: are o inaltime de 23 de etaje supraterane (82 m) si 9 etaje subterane (29 m) iar
solutia pentru reducerea fisurilor elementelor structurale sau nestructurale a fost introducerea unei mase
suspendate acordata de 150 de tone (TMD tuned mass demper) la partea superioara a constructiei si amortizori
vascosi. Scopul dispozitivelor TMD este de a reduce parametrii miscarii seismice si actioneaza in antifaza in raport
cu miscarea seismica pentru a realiza acest obiectiv. La alegerea solutiei au colaborat inginerii si arhitectii, fiind
propunerea arhitectilor de a face vizibil sistemul vopsind masa in rosu si dandu-I o forma de inima, astfel sistemul
devenind inima constructiei si un punct de atractie al acesteia.