REFERAT

TEMA:DIDACTICA.
 Alegerea activitatilor de invatare nu depinde in totalitate de scopurile
propuse. Este esential sa luam in considerare si elevii, mediul zic precum sala de
clasa, echipamentul disponibil si climatul afectiv.

Explicaia
Explicaia metod verbal de asimilare a cunotinelor prin care se
progreseaz n cunoatere,
oferind un model descriptiv la nivelul relaiilor.
Pentru a fi eficient, explicaia, ca metod de nvmnt specific n cadrul
activitilor matematice, trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
s favorizeze nelegerea unui aspect din realitate;
s justifice o idee pe baz de argumente, adresndu-se direct raiunii, antrennd
operaiile
gndirii (analiza, clasificarea, discriminarea);
s nlesneasc dobndirea de cunotine, a unor tehnici de aciune;
s respecte rigurozitatea logic a cunotinelor adaptate pe nivel de vrst;
s aib un rol concluziv, dar i anticipativ;
s influeneze pozitiv resursele afectiv-emoionale ale copiilor.
n utilizarea eficient a acestei metode se cer respectate urmtoarele cerine:
s fie precis, concentrnd atenia copiilor asupra unui anume aspect;
s fie corect din punct de vedere matematic;
 s fie accesibil, adic adaptat nivelului experienei lingvistice i cognitive a
copiilor;
s fie concis.1
Dac explicaia, ca metod, este corect aplicat, ea i pune n valoare
caracteristicile, iar copiii gsesc n explicaie un model de raionament matematic,
de vorbire, un model de abordare a unei situaii-problem, i astfel ei neleg mai
bine ideile ce li se comunic.
La nivelul activitilor matematice, explicaia este folosit att de nvtor,
ct i de copii.
nvtorul: explic procedeul de lucru; explic termenii matematici prin care
se verbalizeaz aciunea; explic modul de utilizare a mijloacelor didactice; explic
reguli de joc i sarcini de lucru. Elevul: explic modul n care a acionat (motiveaz);
explic soluiile gsite n rezolvarea sarcinii didactice, folosind limbajul matematic.
Explicaia nsoete ntotdeauna demonstraia i o susine. n cursul explicaiei
se pot face ntreruperi, cu scopul de a formula i adresa ntrebri elevilor, prin care
s se testeze gradul de receptare i nelegere a celor explicate, dar ntreruperile
trebuie s fie de scurt durat, pentru a nu rupe firul logic al demersului susinut.
Metoda explicaiei se regsete n secvenele didactice ale diverselor tipuri de
activiti.

Demonstraia

1. Cerghit I., Metode de nvmnt, Ed. Polirom, Iai, 2006;

1
 Demonstraia este metoda nvrii pe baza contactului cu materialul
intuitiv, contact prin care se obine reflectarea obiectului nvrii la nivelul
percepiei i reprezentrii.
Demonstraia este una din metodele de baz n activitile matematice i
valorific noutatea cunotinelor i a situaiilor de nvare. Ca metod intuitiv, ea
este dominant n activitile de dobndire de cunotine i valorific caracterul
activ, concret senzorial al percepiei copilului. O situaie matematic nou, un
procedeu nou de lucru vor fi demonstrate i explicate de nvtor. Nivelul de
cunotine al copiilor i vrsta acestora determin raportul optim dintre demonstraie
i explicaie. Eficiena demonstraiei, ca metod, este sporit dac sunt respectate
anumite cerine de ordin psihopedagogic: demonstraia trebuie s se sprijine pe
diferite materiale didactice demonstrative ca substitute ale realitii, n msur s
reprezinte o susinere figurativ, indispensabil gndirii concrete a copilului,
noiunile fiind prezentate n mod intuitiv prin experiene concret-senzoriale;
demonstraia trebuie s respecte succesiunea logic a etapelor de nvare a unei
noiuni sau aciuni; demonstraia trebuie s pstreze proporia corect n raport cu
explicaia, funcie de scopul urmrit; demonstraia trebuie s favorizeze nvarea
prin crearea motivaiei specifice (trezirea interesului).
Demonstraia, ca metod specific nvrii matematicii la vrsta precolar,
valorific funciile pedagogice ale materialului didactic. Astfel, demonstraia se
poate face cu:
Material concret intuitiv (obiecte) specific pentru nceputul clasei I,
folosindu-se n activitile de dobndire de cunotine, dar i n activiti de
consolidare i verificare. La acest nivel de vrst, demonstraia cu acest tip de
material didactic contribuie la formarea reprezentrilor corecte despre mulimi,
submulimi, coresponden, numr.
 Material didactic structurat. Materialul confecionat va fi demonstrativ (al
nvtorului) i distributiv (al elevilor), favoriznd transferul de la aciunea
obiectual la reflectarea n plan mental a reprezentrii.2

Problematizarea si invatarea prin descoperire

Metoda problematizarii si cea a descoperirii sunt strans legate in predarea
matematicii, de aceea le prezentam impreuna.
Problematizarea este o metoda didactica ce consta in punerea in fata elevului
a unor difcultati create intentionat, prin depasirea carora, prin efort propriu,
elevul invata ceva nou. Este vorba mai precis de crearea unei situatii conictuale
in mintea elevului. Situatiile- problema sunt de mai multe tipuri:

exista un dezacord intre cunostintele elevului si cerintele impuse de rezolvarea

problemei;

elevul trebuie sa aleaga dintr-un sistem de cunostinte (uneori incomplete)

doar pe acelea necesare rezolvarii situatiei-problema date;

elevul e nevoit sa integreze cunostintele pe care le-a selectat intr-un sistem

si sa constientizeze ca acesta este inecient operational deci va trebui

completat;

elevul trebuie sa aplice cunostinte asimilate anterior in conditii noi;

elevul observa ca solutia teoretica a problemei nu poate aplicata in

practica.

2
Cerghit I., Metode de nvmnt, Polirom, Iai, 2006
 Problematizarea coexista cu metoda conversatiei euristice. Intrebarile
frontale/ individuale, ce se adreseaza rationamentului (si nu memoriei), folosite in
pregatirea introducerii unei notiuni noi sau in prezentarea noilor cunostinte
determina situatii conflictuale. Organizarea acestor situatii de catre profesor trebuie
sa apara astfel incat intrebarile sa apara in mintea elevului inainte ca ele sa fie
formulate.
Matematicianul G. Polya considera ca scopul predarii matematicii este de a
face pe tineri sa gandeasca si mijlocul il reprezinta rezolvarea de catre elevi a
unor probleme care cer un anumit grad de creatie, de nerutinare. Prin rezolvare
de probleme nu se intelege aplicarea unor algoritmi deja invatati ci gasirea unor
solutii la probleme noi. Problemele adresate elevilor trebuie sa aiba sens, sa tina
seama de cunostintele insusite deja de elevi, sa stie clar enuntate, sa trezeasca
interesul si sa solicite efort din partea elevului.
Evenimentele implicate in rezolvarea de probleme sunt (R. Gagne):
1. prezentarea problemei (verbal, scris, prin enunturi cursive sau tabele,
grafice);
2. elevul desprinde din formulare o problema matematica formulata riguros;
intelege toate ipotezele, cerintele si le exprima in limbaj matematic;
3. elevul verifica ipoteze succesive pana ce una il duce la rezolvarea problemei.

Bibliografie:
1. Cerghit I., Metode de nvmnt, Ed. Polirom, Iai, 2006;
2. Geoff P., Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed. Atelier
Didactic, Bucuresti, 2007;
3. Branzei D , Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2007;