Sunteți pe pagina 1din 61

Curs

DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR EXPLOATATIILOR AGRICOLE, MARKETING SI


VALORIFICAREA PRODUCTIEI
Cuprins

1. Reglementari europene si nationale in domeniu.......................................................................3


1.1. Generalitati......................................................................................................................... 3
1.2. Impactul bilantului de sanatate al Politicii Agricole Comune si al Planului European de
Redresare Economica asupra Planului National Strategic si Programului National de Dezvoltare
Rurala5
1.3. Politica Agricola Comuna ( PAC )......................................................................................8
2. Diversificarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiilor prin activitati non - agricole si
servicii.............................................................................................................................................. 9
2.1. Structura economiei rurale.................................................................................................9
2.2. Dezvoltarea afacerilor........................................................................................................9
2.3. Mostenirea culturala......................................................................................................... 11
2.4. Analiza disparitatilor cu privire la furnizarea serviciilor in spatiul rural..............................11
2.5. Dimensiunea unei exploatatii agricole..............................................................................14
2.6. Scenariul unui proiect.......................................................................................................15
2.7. Echilibrul factorilor determinanti in proiecte......................................................................17
2.8. Riscurile si fazele principale ale unui proiect....................................................................18
2.9. Optimizarea costurilor proiectului.....................................................................................20
3. Dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local..........................................................................21
3.1. Initiative locale si regionale cu rol in dezvoltarea mediului de afaceri:..............................21
3.2. Masuri de finantare..........................................................................................................22
4. Management si marketing.......................................................................................................36
4.1. Mangementul exploatatiilor agricole.................................................................................36
4.2. Marketingul exploatatiilor agricole....................................................................................40
1. Reglementari europene si nationale in domeniu

1.1. Generalitati

Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, Romania urmeaza in ceea ce priveste agricultura si


dezvoltarea rurala, principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezinta un set de reguli si
masuri care vizeaza in principal cresterea productivitatii, garantarea unui nivel de viata echitabila
populatiei din agricultura, stabilizarea pietelor, garantarea securitatii aprovizionarilor, asigurarea
consumatorului cu provizii la preturi rationale.

Confom Reglementarii Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finantarea politicii agricole
comune, s-au creat doua fonduri europene pentru agricultura:

- FEGA Fondul European de Garantare Agricola pentru finantarea masurilor de marketing;

-FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala pentru finantarea programelor de
dezvoltare rurala.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala este accesat incepand din martie 2008,
dupa aprobarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR).

Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, din 20 septembrie 2005, privind
sprijinul pentru dezvoltarea rurala prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
( FEADR), a fost creat Planul National Strategic pentru Romania, care constituie baza pentru
implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2007 2013.

Astfel, Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 2013 (PNDR), document elaborat la
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, detaliaza modul concret in care sunt finantate investitiile
din fondurile europene pentru agricultura si dezvoltare rurala.

Masurile Planului National Strategic iau in considerare Liniile Directoare Strategice Comunitare ce
fac referire la mediul rural. In functie de analiza situatiei socio-economice si de mediu, obtinuta pe
baza datelor statistice disponibile, au fost stabilite prioritatile si directiile pentru dezvoltare rurala, in
stransa legatura cu prioritatile comunitare.

Prin Planul National Strategic 2007 2013 si ulterior prin PNDR s-au conturat patru directii (axe)
prioritare pentru finantare prin FEADR.

Planul National Strategic (PNS) pentru Dezvoltarea Rurala a Romanei acopera perioada de
programare 2007-2013 si a fost elaborat cu respectarea Regulamentului Consiliului (CE) nr.
1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltarea Rurala (FEADR) si a Liniilor Directoare Strategice Comunitare ce fac referire la mediul
rural.
Planul prezinta, in functie de analiza situatiei socio-economice si de mediu, obtinuta pe baza
datelor statistice disponibile, prioritatile si directiile nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-
2013 in domeniile agricol,non-agricol, silvic, precum si cele legate de activitati de investitii in
infrastructura, dezvoltare si renovare a satelor romanesti, in stransa legatura cu prioritatile
comunitare.

Planul National Strategic a facut obiectul procesului de consultare interministeriala, respectiv al


consultarii cu partenerii socio-economici, reprezentatii administratiei locale, sindicatelor si
patronatelor, ONG-urilor si ai organizatiilor profesionale si a fost transmis, spre avizare, Comisiei
Europene in data de 12 martie 2007, fiind considerat admisibil de Comisia Europeana ( scrisoarea
DG Agri nr. 8239/27.03.2008).

In cursul anului 2009, in urma Health Check si aprobarii Planului European de Redresare
Economica si in vederea asigurarii concordantei intre PNS si PNDR, Planul National Strategic a
fost consolidat. Versiunea consolodata a PNS a fost transmisa spre analiza si aprobare Comisiei
Europene in data de 24 iulie 2009, fiind considerata admisibila prin adresa CE nr. 217667/31 iulie
2009.

In urma analizarii documentului, serviciile Comisiei Europene au transmis o serie de observatii si


recomandari, prin adresa CE nr. 304491/12 octombrie 2009, urmand ca versiunea revizuita a
Planului sa fie transmisa in cel mai scurt timp.

Prioritatile si directiile de dezvoltare rurala stabilite pentru perioada de programare 2007-2013 sunt
detaliate in cadrul programului National de Dezvoltare Rurala, documentul programatic in baza
caruia sunt accesate sumele alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013.

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), negociat cu serviciile Comisiei Europene in


perioada iunie 2007- februarie 2008, a fost aprobat in Decizia Comisiei Europene de aprobare a
PNDR nr. C/2008//3832 din data de 16 iulie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
Versiunea consolidata a Planului National Strategic, ca urmare a recomandarilor CE transmise prin
adresele nr. 304491/12.10.2009 si 376175/15.06.2010, a fost inaintata oficial, prin SFC, in data de
24 iunie 2010.

Programa operatiunilor de sprijin prin intermediul Programului National de Dezvoltare Rurala este
concentrata in jurul a patru axe prioritare dupa cum urmeaza:

Axa 1 Cresterea competivitatii sectoarelor agricol si forestier, care vizeaza


imbunatatirea eficientei sectoarelor agricol si forestier in vederea pregatirii acestora pentru
a face fata concurentei specifice unui mediu comercial deschis. Sprijinul va fi directionat
catre intreprinderile mici si mijlocii, considerate a fi mai capabile decat intreprinderile mari
sa dezvolte procese noi,sa valorifice mai bine resursele locale prin inovare si adaptare.
Prioritatile alese din cadrul acestei axe iau in considerare atat nevoile de dezvoltare, cat si
necesitatea de a continua anumite masuri din perioada de pre-aderare.

Axa 2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural obiectivul general al masurilor din


Axa 2 este de a imbunatati mediul in spatiul rural si de a conserva biodiversitatea printr-un
management durabil al terenurilor agricole si forestiere.

Tot prin masurile acestei anexe se incurajeaza adoptarea unor masuri de protejare a solului
impotriva proceselor erozionale (ex: infiintarea de culturi verzi).

Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale- obiectivele strategice ale acestei axe au in
vedere imbunatatirea potentialului uman.

Masurile acestei axe vizeaza comunitatea rurala in general si anume dezvoltarea


intreprinderilor din mediul rural in baza resurselor naturale, a turismului, dezvoltarii satelor
si a initiativelor de mediu in vederea completarii masurilor naturale, a turismului, dezvoltarui
satelor si a initiativelor de mediu in vederea completarii masurilor din cadrul firmei si pentru
a furniza oportunitati alternative de angajare pentru populatia din mediul rural. Aceste
masuri au fost alese in concordanta cu punctele slabe ale mediului rural ( veniturile
scazute, dependenta excesiva de agricultura de subzidenta, abilitatile de antreprenoriat
reduse, infrastructura neadecvata) si punctele tari identificate la nivelul Romaniei (resurse
de valoare naturala ridicata, patrimoniu cultural bogat,etc.).

Axa 4 LEADER vizeaza sprijinirea dezvoltarii rurale prin imbunatatirea guvernarii


locale si promovarea potentialului endogen. Abordarea Leader va contribui la realizarea
obiectivelor din Axa 1, Axa 2 si Axa 3 prin intermediul strategiilor de dezvoltare locala
integrata si prin actiuni inovative.

In cadrul fiecarei axe, in functie de tipul investitiei si domeniile vizate, sunt stabilite masuri
concrete ce vor fi implementate prin program.

Pana in prezent au fost elaborate 2 rapoarte anuale de progrese privind implementarea


PNDR in Romania, respectiv rapoartele anuale aferente anilor 2007 si 2008.

1.2. Impactul bilantului de sanatate al Politicii Agricole Comune si al Planului


European de Redresare Economica asupra Planului National Strategic si
Programului National de Dezvoltare Rurala

In evaluarea punerii in aplicare a reformei politicii agricole comune din 2003, schimbarile climatice,
energia din surse regenerabile, gestionarea apei, biodiversitatea, inovatia si restructurarea
sectorului produselor lactate au fost identificate ca fiind noi provocari majore pentru agricultura
europeana.

In acest context, in data de 20 noiembrie 2007, Comisia a prezentat Parlamentului European si


Consiliului o comunicare intitulata Pregatire in vederea verificarii eficientei reformei PAC.

Comunitatea, in calitate de parte la protocolul de la Kyoto a fost invitata sa puna in aplicare si/sau
sa elaboreze in continuare politici si masuri in functie de situatia nationala, cum ar fi promovarea
formelor durabile de agricultura pe baza consideratiilor privind schimbarile climatice, In plus,
protocolul de la Kyoto obliga partile sa formuleze, sa puna in aplicare, sa publice si sa actualizeze
in mod regulat programele nationale si, dupa caz, pe cele regionale care contin masuri privind
atenuarea schimbarilor climatice si masuri care sa faciliteze adaptarea adecvata la schimbarile
climatice.

Astfel, rolul sprijinului acordat pentru dezvoltarea rurala trebuie in continuare consolidat in acest
context, dovezile stiintifice solide subliniind nevoia de a actiona urgent in acest sens

Comunitatea a fost, de asemenea, invitata sa examineze toate modalitatile posibile de reducere a


emisiilor de gaze cu efect de sera. Cu toate ca agricultura europeana a contribuit mai mult decat
alte sectoare la scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru viitor, sectorului agricol i se
solicita intensificarea eforturilor de reducere a emisiilor ca parte din strategia UE privind
schimbarile climatice globale.

Avand in vedere problemele grave provocate de penuria de papa rece si de secete, Consiliul a
considerat, in concluziile sale privindDeficitul de aa si seceta din 30 octombrie 2007, ca ar trebui
acordata mai multa atentie aspectelor legate de gestionarea apei, inclusiv calitatea apei, prin
intermediul intrumentelor adecvate ale PAC. Existenta unei gestionari durabile a apei este
esentiala pentru agricultura europeana, cu scopul de a imbunatati eficienta in ceea ce priveste
cantitatea de apa utilizata in agricultura si de a proteja mai bine calitatea apei. In contextul
schimbarilor climatice preconizate este posibil ca regiunile grav afectate de seceta sa creasca in
suprafata si frecventa. In plus, in concluziile sale privind Oprirea pierderii biodiversitatii din 18
decembrie 2006, Consiliul a subliniat faptul ca protejarea biodiversitatii ramane o provocare majora
in acest sens, atuingerea tintei privind biodiversitatea stabilita de Comunitatea Europeana pentru
2010 va necesita eforturi suplimentare.

Agricultura europeana are un rol cheie in protejarea biodiversitatii. Este important ca actiunile
referitoare la aceste prioritati comunitare sa fie consolidate si mai mult in programele de dezvoltare
rurala aprobate in temeiul Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Inovarea poate contribui
in mod deosebit la dezvoltarea noilor tehnologii, produse si prin urmare va sustine eforturile de
abordare a schimbarilor climatice, energiei din surse regenerabile, gestionarii apei si biodiversitatii.
Astfel, ar trebuie acordat sprijin specific pentru inovare cu referire la aceste provocari, pentru a
creste eficacitatea operatiunilor respective.

De asemenea, expirarea in 2015 a sistemului de cote la lapte in temeiul Regulamentului


Consiliului (CE) nr. 1234/2007 din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizatii comune a
pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole va necesita
eforturi specifice din partea producatorilor de produse lactate pentru a se adapta la conditiile in
schimbarek, in special in regiunile dezavantajate. Este prin urmare oportun ca aceasta situatie
specifica sa fie considerata de asemenea drept o noua provocare pe care statele membre ar trebui
sa o poata aborda in vederea asigurarii unei tranzitii fara probleme pentru sectoarele lor de
produse lactate.

Concluzia comunicarii a fost ca, data fiind importanta acestor prioritati, statele membre trebuie sa
includa in programele lor de dezvolare rurala actiuni referitoare la noile provocari, aprobate in
conformitate cu prezentul regulament.

Bilantul de sanatate al PAC a echivalat cu o simplificare a cerintelor de ecoconditionare, cu


posibilitatea pentru statele membre de a nu aplica reduceri sau excluderi de la sprijin pentru
sumele sub 100 de euro/beneficiar/an, precum si cu stabilirea de reguli detaliate pemtru
neconcordantele constatate in urma controalelor. Au fost stabilite, de asemnea, praguri de
reducere a sprihinului in functie de gravitate si de caracterul repetitiv ( pana la 5% pentru
neglijenta, pana la 15% pentru caracter repetitiv si respectiv peste 20% pentru abatere voita).

Totodata, statele membre pot decide neaplicarea de reduceri pentru abaterile minore constatate in
urma controlului.

Ca urmare a bilantului de sanatate al PAC, fermierii romani urmeaza sa respecte standardele de


management,progresiv, dupa cum urmeaza:

-Anexa II, punctul A din Regulamentul CE nr. 73/2009 incepand cu 1 ianuarie 2012 ( fosta Anexa
III, punctul A din regulamentul CE nr. 1782/2003),

-Anexa II, punctul C din Regulamentul CE nr. 73/2009 ( fosta Anexa II, punctul C din Regulamentul
CE nr. 1782/2003) incepand cu 1 ianuarie 2016.

In ceea ce priveste plafonul sprijinului acordat tinerilor fermieri pentru instalare acesta este marit la
70.000 Euro.

In ceea ce priveste Planul European de Redresare Economica, aprobat in cadrul Consiliuluim


European din perioada 11-12 decembrie 2008, s-a agreat acordarea unui stimulent pentru
economia europeana prin alocarea a 5 miliarde Euro pentru proiecte din domeniul energetic,
infrastrctura in banda larga de internet si proiecte care sa se adreseze noilor provocari ( schimbari
climatice, energie regenerabila, biodiversitate, gestiunea resurselor de apa, inovatie si
restructurarea sectorului produse lactate).

Propunerea Comisiei Europene a vizat transferarea unor resurse neutilizate in vederea finantarii
proiectelor energetice- 3,98 miliarde Euro, pe de o parte, si in vederea finantarii infrastructurii
pentru serviciile in banda larga si a noilor provocari ( obiective majore) 1,02 miliarde Euro. Suma
aferenta dezvoltarii rurale s-a dorit a fi o completare a sumelor deja disponibile prin Programul
National de Dezvoltare Rurala.

Din suma alocata suplimentar pentru programele de dezvoltare rurala ae statelor membre pentru
PERE, Romaniei ii revine suna de 101.694.000 Euro,suma care suplimenteaza bugetul initial
alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala pentru finantarea unor investitii in
domeniul energetic, schimbarilor climatice, energiei regenerabile,biodiversitatii, gestiunii resurselor
de apa, inovatiei si restructurarii sectorului produselor lactate.

Cele 5 prioritati rezultate in urma Health Check erau prevazute in PNDR, fondurile alocate
suplimentar din PERE fiind folosite pentru intarirea operatiunilor existente in PNDR,
mentinundau0se in acelasi timp impratirea financiara initiala intre axele Programului.

Impactul schimbarilor in politica nationala asupra Programului national de Dezvoltare Rurala.

In ceea ce priveste schimbarile in politica nationala cu potential impact asupra implementarii


PNDR, mentionam ca in cursul anului 2009 nu au existat modificari care sa influenteze in vreun fel
implementarea PNDR.

Mentionam ca in vederea imbunatatirii calitatii implementarii PNDR au fost modificate actele


normative nationale care reglementeaza cadrul intern de implementare a masurilor din PNDR. In
aceste sens, se remarca adaptarea legislatiei in vederea stabilirii conditiilor si modalitatii de
acordare a avansului prevazut in PNDR pentru beneficiarii publici si privati ai Programului.

1.3. Politica Agricola Comuna ( PAC )

Caracteristicile PAC:

Una dintre cele mai vechi politici ale UE

Consuma aproape jumatate din bugetul comun european

Programarea este o competenta nationala

Masura obligatorie: agromediu

Doua piloane:

- Plati directe pe suprafata


- Dezvoltare rurala

A inregistrat schimbari semnificative de la introducerea sa , in 1960

Finantarea multianuala ( perioade de programare de 6 ani)

Finantarea PAC

PAC costa aprox. 40 miliarde euro anual scadere continua

Acestea inseamna aproximativ 40% din bugetul UE (0,5 din PIB total)

Doua fonduri:

- FEGA Fondul European de Garantare Agricola: finanteaza pilonul I. al PAC ( platile


directe si masurile de piata)

- FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala: finanteaza pilonul II. al PAC
( dezvoltare rurala si imbunatatirea mediului

2. Diversificarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiilor prin


activitati non - agricole si servicii

2.1. Structura economiei rurale

Economia rurala prezinta diferentieri semnificative in functie de regiuni, de trasaturi demografice


specifice, sociale si economice. Aceasta diferentiere este vizibila mai ales in ceea ce priveste
saracia in spatiul rural romanesc, reflectata intr-un nivel scazut de trai al populatiei si in lipsa de
surse de venituri alternative.

Activitatile specifice, altele decat cele agricole si forestiere in spatiul rural, depind de distributia
teritoriala/ comert si de alte activitati ale lantului de distributie. Astfel, se poate spune ca
principalele activitati depind de resursele naturale locale disponibile, de relieful si de traditiile
zonei. In ceea ce priveste datele statistice, agricultura, industria alimentara si silvicultura sunt de o
importanta primordiala pentru economia rurala, prezenta activitatilro nonagricole, legate de
sectorul primar, mai ales exlpoatarea resurselor naturale si procesarea, fiind nesemnificative in
termeni economici.

In general, activitatile non-agricole din spatiul rural includ : procesarea produselor alimentare,
silvicultura, mici activitati comerciale, de servicii si mestesugaresti. Din acest punct de vedere
activitatile non-agricole sunt derulate cu precadere de catre micro-intreprinderi si intreprinderi mici
si mijlocii ( IMM-uri). Totusi, economia rurala este slab diversificata si inca dependenta de
activitatile agricole,ceea ce are drept consecinta veniturile reduse pentru intreprinzatorii din mediul
rural.

2.2. Dezvoltarea afacerilor

Dezvoltarea antreprenoriala este slab reprezentata in zonele rurale ca efect al resurselor materiale
limitate, al educatiei deficitare, al nivelului scazut al unitatilor precum si al fenomenului de migratie
temporata masiva spre urban sau peste hotare.

Analiza microintreprinderilor din zonele rurale evidentiaza capacitatea relativ redusa a acestora de
a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea locurilor de munca petru populatia din mediul rural,
numarul mediu al salariatilor din micro-intreprinderile din mediul rural reprezentand la nivelul anului
2005 13% din numarul total al micro-intreprinderilor la nivel national, adica aproximativ 4,2 micro-
intreprinderi/1000 locuitori. Mai mult de 50% din totalul micro-intreprinderilor din mediul rural
desfasoara activitati de comert. ( INS, Anuarul Statistic al Romaniei,2006).

Explicatia acestei puternice orienari catre comert rezida in sursele scazute, perioada mai scurta
pentru recuperarea investitiilor, lipsa de capacitati si abilitati. Astfel, apare ca necesitate obiectivul
de sprijinire al micro-intreprinderilor din alte domenii, care pot avea un impact mult mai pozitiv la
nivelul economiei rurale. Pentru aceasta, exista o discrepanta in ce priveste abilitatile care trebuie
acoperita prin formare profesionala si o serie de alte masuri cum ar fi sprijin pentru activitati
economice,formarea si indrumarea intreprinzatorilor, Unul dintre grupurile tinta specifice este acela
al lucratorilor agricoli cu un nivel scazut de educatie. Este nevoie de formare intr-o serie de
domenii, de la tehnologie si afaceri pana la probleme de interes general, cum ar fi mediul,
sanatatea si siguranta ocupationala.

Turism

Desi turismul rural a inregistrat cresteri, acesta prezinta un potential considerabil care nu este
suficient exploatat. Turismul rural si agro-turismul ( specific legate de activitatile din ferma) sunt
activitati generatoare de venituri alternative, ceea ce ofera posibilitati de dezvoltare a spatiului
rural, datorita peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, specificului arhitectural, activitatilor
zonale ( mestesug ocupatie comert cu produse traditionale) si ospitalitati innascute ale
locuitorilor din mediul rura. Conservarea traditiilor, culturii, a specialitatilor culinare si a bauturilor,
reactivarea unor meserii traditionale pierdute ( dulgher, dranitar, fierar etc.) precum si diversitatea
resurselor turistice rurale ofera potential pentru dezvoltarea acestui sector.

Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul romanesc, precum
si de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizarii,
promovarii si diseminarii informatiilor, precum ar fi centrele turistice ce activeaza la nivel local.
Turismul rural nu este dezvoltat astfel incat sa se intampine cerintele pietei atat la nicel national cat
si interntional, in mod deosebit, existenta infrastructurii de turism nu raspunde cerintelor turistilor in
ceea ce priveste structurile de cazare cat si cele recreationale, atat din punct de vedere calitatic
cat si cantitativ. O alta componenta care ar putea duce la dezvoltarea turismului este reprezentata
de turismul activ. Din ce in ce mai multe persoane sunt doritoare sa practice acest tip de tursm,
care include activitati cum ar fi river rafting, mountain bike, echitatie, tiroliana, parapanta, Nordin
walking, alpinism.

Necesitatea de identificare si promovare a potentialului turistic rural a condus la aparitia unor retele
de promovare a acestuia ( ex: ANTREC)

Desi in ultima perioada numarul de unitati de primire turistica a crescut, cel al centrelor de
promovare turistica este limitat, considerent pentru care este necesara concentrarea asupra
sprijiirii promovarii turismului rural.

2.3. Mostenirea culturala

O componenta importanta a vietii satului este cultura, domeniu care poate contribui in mod specific
la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tanara.

Mijloacele prin care se transmite cultura in mediu rural sunt: caminele si alte asezaminte
culturale,bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea si internetul.

In ultimii 10-15 ani s-a putut constata o continua degradare a mediului cultural al Romaniei pe
fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atat din partea bugetului public, cat si din
partea finantatorilor privati.

Aceasta situatie a capatat aspecte alarmante in multe zone rurale, unde majoritatea caminelor
culturale ( cca. 97%) beneficicaza de un sediu propriu, dotarea fiind nesatisfacatoare ( pentru cca.
80%) sau si-au incetat activitatea si servesc altor destinatii.

Patrimoniul cultural al satului romanesc reprezinta o sursa importanta de dezvoltare atat la nicel
regional cat si la nivel local,capitalul fiind esential pentru identitatea culturala reprezentata prin
valori,obiceiuri si indeletniciri, credinte si simboluri impartasite de catre comunitate.

Manifestarea identitatii culturale, a traditiilor si a obiceiurilor este influentata de regiune, care


reprezinta mai mult decat o locatie geografica. Date fiind acestea, mentinerea identitatii culturale
trebuie sa includa cativa factori, cum ar fi educatia si consumatorii de cultura.

In acest sens, protejarea mostenirii rurale este extrem de importanta in ceea ce priveste
dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor romanesti, cu un efect pozitiv
asupra atragerii turistilor si cu beneficii economice pentru populatia locala.
Conservarea traditiilor, culturii, meseriilor, obiceiurilor din mediul rural si promovarea specialitatilor
culinare si a bauturilor traditionale reprezinta mijloace de crestere a potentialului turistic in multe
alte tari. Romania are activitati culturale semnificative care nu sunt exploatate din lipsa de
organizare, promovare si dezvoltare.

2.4. Analiza disparitatilor cu privire la furnizarea serviciilor in spatiul rural

Zonele rurale din Romania sunt afectate de lipsa semnificativa a infrastructurii si a deficientilor
acesteia care afecteaza atat dezvoltarea economica, cat si calitatea vietii.

Cele mai importante nevoi sunt legate de:

Drumuri: In mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai importanta,dar calitatea si,
in general, dezvoltarea acestora si a traficului este inca departe de a indeplini standardele
europene. Doar jumatate dintre comune au acees direct la reteaua de drumuri iar din acest motiv
se poate spune ca reteaua de drumuri actuala deserveste doar 3/5 din totalul populatiei rurale. Mai
mult de 25% dintre comune nu pot utiliza drumurile in perioadele cu precipitatii ( Studiu Banca
Mondiala, 2004).

Alte dificultati in mediul rural sunt legate de accesarea serviciilor medicale si educationale, accesul
populatiei rurale la educatia de baza si la serviciile se sanatate este impiedicat de serviciile de
transport deficitare, cu un impact negativ asupra fluxului urban rural al medicilor si profesorilor.

Drumurile adecvate reprezinta o conditie esentiala pentru dezvoltarea economica, pe langa


celelalte domenii ale dezvoltarii umane si sociale.

Alimentarea cu apa potabila : Asigurarea unei retele cu de apa potabila curenta reprezinta o alta
problema majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice in spatiul
rural. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural au acces la reteaua publica de apa, iar in ceea ce
priveste reteaua de apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind acest lucru, majorotatea
gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul de apa.
Reteaua publica de canalizare: Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta in
mediul rural, la sfarsitul anului 2004, 10% din totalul populatiei rurale beneficiau de o retea de
canalizare. ( INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Diferentele dintre zonele urbane si cele
rurale sunt foarte mari in ceea ce priveste infrastructura de canalizare.

Gestionarea deseurilor: In mediul rural, in general, serviciile pentru gestionarea deseurilor sunt
slab dezvoltate sau chiar inexistente in unele localotati.l De regula, transportul la locurile de
depozitare se efectueaza in mod individual de catre generatori. O mica parte dintre localitatile
rurale si in special acele localitati rurale situate in vecinatetea centrelor urbane sunt deservite de
servicii organizate numai pentru gestionarea deseurilor.
Energia termica: Serviciile de alimentare cu energie termica sunt limitate in spatiul rural, doar
0,5% din totalul energiei termice fiind distribuita in aceste zone, datorita faptului ca multe dintre
uzinele care produceau aceasta energie si o distribuiau satelor din apropiere si-au redus
activitatea sau au renuntat la furnizarea acestor servicii.

In ceea ce priveste incalzirea prin centrala termica, doar 2,4% dintre gospodariile din mediul rural
beneficiaza de acest serviciu, in timp de 89% dintre gospodarii utilizeaza sobe pe baza de lemn,
carbune, petrol. (INS, 2005).

Accesul la internet: Actualmente, in zonele rurale accesul la internet este foarte limitat, de
acesta beneficiind, in special, doar unele institutii publice.

Deoarece este nevoita sa se imbunatateasca competitivitatea in aproape toate domeniile de


activitate pentru ca exista probleme de prolductivitate in economia rurala, precum si in ceea ce
priveste faciliatrea accesului pe piata si la informatie, este esential sa existe acces la internet prin
cablu in cat mai multe zone rurale. Infrastrucutra de conexiune la internet in banda larga
(broadband) este o problema interdependenta de infrastructura de baza din spatiul rural.

Educatie si formare: Capitalul uman prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala.
Dezvoltarea rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si
calificarii. Desi imbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este un
element important in dezvoltarea socio-economica a mediului rural, formarea profesionala
reprezinta motorul, pentru o buna dezvoltare.

Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar in ceea ce priveste
infrastructura scolara exista discrepante evidente, Desi se poate spune ca numarul de scoli din
mediul rural, depaseste necesitatile populatiei, calitatea educatiei este redusa , pe de o parte din
cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire/
experieta al profesorilor. Cele mai multe dintre scoli au nevoie de renovari, mobilier, utilitati de baza
si material didactic. Infrastructura si facilitatile aferente educatiei profesionale si educatiei primare
constituie instrumente pentru conversia fortei de munca agricola in forta de munca non-agricola.

Structurile de invatamant profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia profesionala a


lucratorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunostinte elementare de mecanica
sau din alte domenii tehnice.

Nivelul scazut de instruire se reflecta in calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un factor
restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor economice nu
este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de meserii,
deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.
Institutiile de invatamant din spatiul rural, reprezentate de gradinite, unitati primare si gimnaziale
sunt slab dotate in ceea ce priveste materialul tehnic si didactic. Tehnologia IT si echipamentele
harware si software sunt rar intalnite in cadrul scolilor din spatiul rural in timp ce echipamentul
necesar formarii profesionale sau pentru ucenici este invechit sau lipseste. O problema
suplimentara o constituie dificultatea de a atrage personal calificat in zonele rurale.

In general, se poate spune ca, in zonele rurale, educatia este chiar mai slaba calitativ decat in cele
urbane, din cauza problemei permanente a finantarii.

Pe parcursul perioadei analizate, numarul institutiilor de invatamant din mediul rural a scazut , ca o
consecinta a resttructurarii sistemului de educatie si a lipsei profesorilor calificati. Nivelul de
instruire este scazut,datorita prezentei reduse la cursuri, fapt care a contribuit la regruparea scolilor
mici si la reducerea numarului acestora.

Media populatiei din mediul rural, cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 de ani si cu nivel de instruire
mediu si superior este de 55% ( INS, 2005).

Stabilitatea veniturilor in gospodarie are un efect puternic asupra participarii la actul educativ.
Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scazute sau din familiile de pensionari sau de doua ori
mai expusi riscului de abandon scolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de venit.
In plus, in mediul rural situatia este mai dramatica deoarece apare riscul marit de abandon scolar
de catre copiii aflati in situatiile descrise. Alte motive ale abandonului scolar,constatate in special in
randul copiilor din comunitatile rurale montane sunt: saracia extrema, lipsa mijloacelor de
btransport si slaba motivatie cu privire la castigul economic ca rezultat al educatiei. Slaba calitate
aeducatiei in zonele rurale,datorita lipsei de personal dedactic, actioneaza, de asemenea, ca un
factor demotivant.

Alte servicii: Furnizarea si accesul la serviciile medicale reprezinta o problema cheie pentru
asigurarea unei mai bune calitati a vietii in comunitatile rurale si pentru dezvoltarea economica si
sociala a zonelor rurale. In acelasi timp, zonele rurale, mai ales cele cu populatiei dispersata,
reprezinta provocari unice pentru gestionarea si utilizarea serviciilor. Este nevoie, de asemenea, sa
se imbunatateasca sprijinul comunitar pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi varstnicii, mai ales cei
care traiesc in zone izolate.

In ceea ce priveste posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive, aceasta este limitata , data
fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor activitati.

De asemenea in mediul rural parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt
slab reprezentate , situatie prezenta si in cazul pietelor, parcarilor.

In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii afecteaza puternic calitatea vietii in spatiul
rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice
2.5. Dimensiunea unei exploatatii agricole

Dimensiunea unei exploatatii agricole este data in primul rand de volumul principalului mijloc de
productie (pamantul), completat de volumul celorlalte resurse si conditii de desfasurare a
proceselor de productie. Marimea unei exploatatii evidentiaza modul in care in ansamblul
resurselor sale au fost atrase, alocate, combinate si utilizate in cadrul proceselor de productie si
care este reflectat de rezultatele obtinute.

In clasificarea exploatatiilor dupa marime se utilizeaza indicatorul ,,marja bruta, calculat ca


diferenta intre produsul brut al unitatilor agricole si cheltuielile variabile aferente (costuri
operationale).

Marja bruta se exprima in Unitati de Masura Europeana (UME) avand echivalentul a 1.200 euro.
In functie de acest indicator de marime se realizeaza clasificarea exploatatiilor agricole astfel:

- exploatatii agricole foarte mici............... < 4 UME

- exploatatii agricole mici........................ 4 - 8 UME

- exploatatii agricole mijlocii.................. 8 -16 UME

- exploatatii mari.................................... 16-40 UME

- exploatatii agricole foarte mari...............>40 UME

2.6. Scenariul unui proiect

Un proiect nu se deruleaza ca un simplu proces liniar si totalmente previzibil. Acestea sunt


caracteristici pentru proiecte mici, deseori realizate din comoditate, pe baza de intuitie si
improvizatie sub pretextul ca termenele sunt scurte si bugetul de dimensiuni reduse. Exista o serie
de date, factori si informatii care ne pun in postura de a avea o cu totul alta atitudine fata de
demersul unui proiect:

- complexitatea si incertitudinea datelor initiale;

- orizontul temporal pus la dispozitie pentru realizarea proiectului;

- obiectivele tehnice/ costurile prevazute;

- resursele echipei proiectului;

- justetea tehnologiilor de dezvoltare.

Toate aceste intrebari se regasesc notate intr-un cumul care face obiectul unei analize de
fezabilitate a proiectului, iar optimizarea etapelor trebuie fundamentata pe o analiza temeinica
filtrand si reorganizand informatiile complete si numeroase provenite de la un mediu nu
intotdeauna favorabil.
Se numeste scenariu constructia coerenta de ipoteze care pot clarifica fezabilitatea globala a
proiectului. Exploatarea globala sau partiala a cailor posibile ce pot conduce de la o stare actuala A
la o stare viitoare B este o operatie care pentru a avea un obiectiv de optimizare a deciziei trebuie
sa previna riscurile specifice ale proiectului.

Pilotarea proiectelor trebuie sa ia in considerare natura dinamica a acestuia. Proiectele sunt ca si


celelalte lucruri in viata - ele sunt create, traiesc si apoi mor cu alte cuvinte trec printr-un ciclu
natural de viata. Acest ciclu de viata al unui proiect este un focar de polarizare in jurul caruia pot fi
folosite procese manageriale si tehnici specifice pentru a aduce rezultatele proiectului la un timp
corect stabilit si la o limita a bugetului cat mai optima.

Demersul de a te angaja intr-un proiect trebuie neaparat sa tina cont de hazard (risc). Efectul
derularii proiectului se poate vedea uneori dupa cateva luni sau chiar ani, iar beneficiile sale se
evidentiaza cu mult mai tarziu. Creditul investit, mijloacele mobilizate, in conditiile inabilitatilor
manageriale se pot transforma in pierderi daca rezultatele asteptate nu sunt realizate. Intr-un
context tehnic, economic si social in continua evolutie, nici o decizie nu poate fi considerata
realmente definitiva, iar schimbarile de orientare in cursul realizarii tin atat de client cat si de alti
factori interni sau externi.

In aceste conditii, asimilarea derularii proiectului in globalitatea sa cu notiunile de durata de viata a


unui produs clasic, creeaza posibilitatea abordarii structurale si sistemice a activitatilor desfasurate
precum si evidentierea elaborarii unor documente specifice si deosebit de utile. Un proiect se
inscrie intr-un proces global de sistematizare a demersurilor umane care constituie durata de viata
a produsului.

Ciclul de viata al unui proiect poate fi descompus in sase faze:

1. Fezabilitatea este faza de informare in timpul careia se reunesc toate elementele care
permit precizarea nevoilor si pot da o imagine asupra oportunitatii lansarii unei noi realizari:
se definesc functiunile asteptate, se evalueaza criteriile de performanta dorite si se
identifica constrangerile din mediu. Produsul se afla in stare functionala definit printr-un
caiet de sarcini functional (CSF).

2. Definirea: in aceasta faza se evalueaza, se alege, se valideaza exigentele tehnice,


normele, siguranta in functionare, metodele de dezvoltare, procesul si tehnicile de
realizare. In finalul fazei se realizeaza o stare specificata definita prin specificatiile tehnice
ale nevoilor (STN).

3. Dezvoltarea. Aceasta faza regrupeaza toate etapele de studiu, de punere la punct si de


validare, care permit obtinerea unei descrieri complete nu doar a produsului si
reproductibilitatii lui ci si cele necesare pentru productie, servicii, tot ce este necesar in
fazele de utilizare si retragere din functiune. Produsul este intr-o stare definita care face
obiectul unui dosar de definire (DD).

4. Productia. Aceasta faza conduce la punerea la dispozitie a unui numar de produse ce


raspund criteriilor functionale initiale, produsul este acum in stare reala, starea de
functionare este certificata printr-un caiet de schite si un certificat de conformitate.

5. Utilizarea. In aceasta faza, care corespunde starii active a produsului cand starea
functionala este atinsa si mentinuta adaptand-o la noile nevoi sau constrangeri. Starea
interoperationala este premergatoare retragerii fie datorita uzurii naturale, fie evolutiei
contextului de utilizare.

6. Retragerea din serviciu: regrupeaza toate operatiile de oprire, stocare, dezafectare, de


distrugere, deseori neglijata dar ea trebuie derulata dupa metode prevazute in faza de
fezabilitate.

Principalele componente ale proiectului, tinand cont de fazele de mai sus sunt definite in tabelul
urmator.

Tabelul 1

Componentele si categoriile de probleme ale proiectului

Categoria de probleme Complexitatea si obiectivul Tehnica de lucru


Pentru ce? Proiectul permite satisfacerea Organigrama functionala
unei nevoi
Cine? Proiectul ne favorizeaza Organigrama produsului
realizarea unui obiectiv final Structura arborescenta
unic: lucrarea
Cum? El este realizat prin derularea Dosarul de conducere a
unor activitati etapizate si activitatilor
interconditionate
Cu cine? Intervin parteneri cu Organizarea operationala
competente specializate si
care trebuie coordonati de
catre un responsabil unic
Cand? Termene Controlul activitatilor
Cat? Costuri

2.7. Echilibrul factorilor determinanti in proiecte

Angajarea progresiva intr-un proiect

Intr-un proiect, stapanirea riscurilor de ordin financiar, organizational si tehnic depind in mare
masura de pertinenta orientarilor care sunt alese inca in fazele initiale. Deciziile initiale din fazele
de fezabilitate si definire hotarasc in mare masura nivelul de costuri total, chiar daca in aceste faze
cheltuielile angajate sunt inca relativ scazute.

Aceasta observatie subliniaza interesul activitatilor din studiul preliminar: cu un grad ridicat de
incertitudine ele pot totusi in conditiile cand riscurile sunt limitate sa valideze noile concepte sa
confirme anumite optiuni deja luate, determinand ecartul cel mai realist in functie de caile alese.
Fazele de amonte din ciclul de viata sunt cu mai mare risc, cu incertitudini si toata problema este
de a gasi solutiile viabile fara a le elimina pe acelea foarte inovante, dar cu aproximari
considerabile. Se jaloneaza fiecare faza in care se iau decizii realizandu-se un angajament
progresiv in care sunt evidentiate rezultatele intermediare si faptul ca se poate continua si in caz
de esec prin investigatii menite sa gaseasca alte solutii.

Identificarea de noi nevoi, care poate justifica angajarea in realizarea proiectelor este o consecinta
a unui comportament antecedent in principal ca o reactie a pietei sau o speculatie de viitor.
Aceasta perceptie este inca foarte subiectiva fata de asteptarile clientului si din aceasta cauza
greu de evaluat, dar reprezinta un criteriu in materializarea sistemului.

Derularea fazei de fezabilitate este esentiala datorita necesitatii reducerii nedeterminarii create
abordarilor in metode noi si concepte originale. Se pot face studii de oportunitate, simulari
matematice si se construiesc machete pe care se studiaza proiectul. Aceste studii sunt efectuale in
faza preliminara a proiectului propriu-zis si permit elaborarea unui dosar de orientare care descrie
evantaiul de solutii posibile. Ele contribuie la clarificarea si eliminarea incertitudinilor si dau date
orientative generale de continuare a proiectului. Alte complemente ale studiului de fezabilitate sunt
legate de termene, incarcari precum si constrangerile impuse de cost.

Dintr-o multitudine de solutii posibile sunt retinute doar acelea care se dovedesc interesante din
punct de vedere al optiunilor manifestate. In faza de definire principalele otpiuni sunt cunoscute si
in proportie de 80% deciziile de angajare a proiectului pot sau au fost luate.

2.8. Riscurile si fazele principale ale unui proiect

Se defineste riscul ca posibilitatea de aparitie a unui eveniment ce prejudiciaza realizarea


obiectivelor tehnice, de cost sau de termene de realizare a proiectului. Riscul are manifestare
aleatorie de natura imprevizibila, favorabila dar mai ales defavorabila si in aceste conditii analiza si
prevederea riscurilor trebuie sa reprezinte o preocupare primordiala pentru namagerii de proiecte.

In faza de elaborare a proiectului analiza de risc se realizeaza cu titlu preventiv asupra mijloacelor
si ipotezelor de orientare a proiectului. In curs de executie, prin mijloace tehnice de pilotaj se
detecteaza si se masoara abaterile realizand o analiza aposteori a cauzelor evenimentului intr-o
viziune ce va putea fi utilizata pentru proiecte viitoare.
In aceasta com cauta sa prezentam riscurile corespunzatoare celor trei faze principale ale unui
proiect: analiza nevoilor, prepararea ( pregatirea) proiectului, executia proiectului precum si un
studiu asupra tuturor tipurilor de riscuri din managementul proiectelor.

Faza I. Analiza nevoilor

Sunt patru categorii de risc care trebuie luate in considerare inainte de lansarea proiectului:

- riscul de concurenta ( bariere de intrare, concurenta, etc.);

- riscul de piata ( conjunctura comerciala, obiceiuri);

- riscuri comerciale ( fabricatia produsului, la termen, raportul cost/ calitate);

- riscuri tehnologice ( norme, competente).

Proiectantul doreste sa posede informatii precise si de durata asupra naturii nevoilor de satisfacut
iar in acest stadiu riscurile sunt de obicei de natura informationala.

Factorii care pot mari riscul pot fi :

- inexistenta sau incompleta cercetare anterioara in domeniul proiectului;

- nevoie gresit formulata;

- functiuni sau restrictii nespecificate de catre utilizator;

- functiuni a caror complexitate este gresit evaluata la momentul analizei nevoilor, existand o
subestimare a nivelului de dificultate care necesita a face apel la resurse costisitoare;

- functiuni non-negociabile, impunand obiective foarte restrictive pe plan tehnic, de pret sau
termene;

- alegerea unor performante functionale fara a fi impuse de nevoile manifestate;

- nerecunoasterea normelor si legilor impusa anumitor produse.

Faza a- II-a. Pregatirea proiectului

Consideratiile din faza de analiza si conceptie au un efct important in faza de executie a


proiectului.

In cea de a doua faza se pot nominaliza urmatoarele riscuri:

- numeroase slabiciuni si ezitari constatate in prima versiune de proiect; acestea sunt


agravate de o documentatie tehnica incompleta si mai putin competenta;

- subestimarea complexitatii metodelor si a procedeelor de conceptie ( programe,


microcontrolere de automatizare) si deci acordarea unui timp si mai putin competenta;

- dificultati in definirea si planificarea etapelor prevazute in program;


- gresita apreciere asupra disponibilitatii si performantelor resurselor utilizate; in general
exista tendinta de supraestimare a performantelor si de subdimensionare a costurilor si de
a fi prea optimisti cu privire la termene;

- daca luam in considerare si subcontractarea anumitor faze catre firme specializare


dimensionarea performantelor resurselor reprezinta o actiune deosebit de laborioasa si
riscanta;

- generarea unor conflicte in utilizarea resurselor disponibile; resursele sunt limitate si de


multe ori trebuie utilizate simultan la mai multe activitati; in aceste conditii neglijarea unor
activitati critice poate conduce la intarziere.

Faza a III-a . Executia proiectului

In faza de executie a proiectului, riscurile sunt legate de diverse sloabiciuni in detectarea si


analiza informatiilor critice ( diagnostic intarziat, diagnostic eronat, raspunsuri improprii).

2.9. Optimizarea costurilor proiectului

Optimizarea costurilor cuprinde un complex de activitati prin care se realizeaza cel mai
avantajos compromis intre performante, termene si costuri. Acest compromis rezulta dupa
multiple negocieri intre actorii implicati in proiect, mai ales pe relatia client/furnizor precum si in
urma unor analize comparative intre diferitele solutii functionale si tehnice.

A.Optimizarea costurilor pe relatia client/furnizor, comporta patru etape de negociere:

- compromisul nevoie/functiune: utilizatorul isi exprima dorintele in termeni de performante,


termene si cost de achizitie( si utilizare), iar furnizorul formuleaza o propunere cu cel mai bogat
cost global;

- compromisul functiunii de seviciu/ conceptia produsului : proiectantul cauta solutii tehnice


conceptuale mai putin costisitoare pentru performantele dorite de utilizator;

- compromisul proiectant-executant. furnizori : se pot obtine din partea furnizorilor ( subcontractori,


materiale, echimpante ) pretul ce mai competitiv posibil;

- compromisul conceptia produsului/realizare: executantul se straduieste sa optimizeze costurile de


productie prin planificarea sarcinilor si gestionarea economica a resurselor.

Cele prezentare nu difera de metoda QDF ( Quality Function Deployment) a carui principiu director
il reprezinta expresia fa ca vocea clientului sa fie auzita in intreprindere, iar analiza functionala
prezentata anterior se constituie ca o procedura de lucru specifica optimizarii costurilor.

B.Optimizarea costurilor cu ajutorul matricei costuri/functiuni


Matricea costuri/functiuni este specifica analizei valorii si ea raspunde la intrebarea: Cum cifram
costurile stind ca functiunea nu corespunde totdeauna unei piese sau unui subansamblu bine
precizat. Matricea costuri/functiuni combina pe principiul clasic al axelor X si Y: lista exhaustiva de
functiuni care trebuie sa le satisfaca produsul pe axa X si costul elementelor care participa la
realizarea functiunii respective, pe verticala fiind insiruite piesele constitutive.

C.Informatii asupra costurilor

Estimatorul doreste sa posede informatii cat mai complete si mai recente despre costurile
materialelor si a serviciilor angrenate in executia proiectului. Exista o serie de informatii care
trebuie consultate:

- documente contabile cu privire la proiectele anterioare;

- rapoartele proiectelor realizate;

- costurile interne ale intreprinderii ( salarii, amortismente);

- cataloage si devize de la furnizori;

- reviste de specialitate;

- cursuri valutare, dovanzi bancare, etc.

Bugetul proiectului

Bugetul proiectului reprezinta suma pusa la dispozitia echipei de proiect pentru a realiza conform
exigentelor caietului de sarcini respectand calitatea si termenele impuse. Echipa proiectului trebuie
sa depunde eforturi de a se mentine in limita impusa de bugetul proiectului, care specifica
urmatoarele caracteristici esentiale:

-in plan general, resursele devin prioritare in gestionarea proiectului;

-bugetul reprezinta o expresie financiara a programului de actiune si urmarire a cheltuielilor si


echivaleaza cu controlul derularii proiectului;

-bugetul reprezinta cadrul contractului esential in conducerea proiectului.

Bugetul initial al proiectului trebuie sa contina:

-sarcinile, costurile si eventualele rezerve;

-liniile de bugetare;

-modul in care se urmaresc costurile;

-abaterile tehnice si suporturile bugetare suplimentare aferente acestora


3. Dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local

3.1. Initiative locale si regionale cu rol in dezvoltarea mediului de afaceri:

3.1.1. Programul LEADER

Initiativa LEADER a inceput in anul 1989 ca instrument pentru promovarea intereselor, ca de


exemplu cooperarea transnationala. A fost gandit de la inceput ca instrument pentru introducerea
si testarea de noi metode si concepte.

Ce face LEADER?

Incurajeaza teritoriile rurale sa exploreze modalitai noi prin case sa devina sau sa ramana
competitive, sa-si valorifice bunurile la maximum si sa depaseasca dificultatile pe care le-ar
putea intampina, cum ar fi o populatie cu tendinta de imbatranire, nivelurile reduse ale
prestarii serviciilor sau absenta posibilitatilor de angajare. Astfel, Leader contribuie la
imbunatatirea calitatii vietii in problemele rurale din perspectiva globala.

Urmareste sa ofere comunitatilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali in


orientarea dezvoltarii viioare a zonei lor.

Vine in completarea altor programe europene si nationale. De exemplu, actiunile Leader


pot activa si mobiliza resursele locale, sprijinind proiecte de predezvoltare ( precum studiile
de diagnostic si studiile de fezabilitate sau de consolidare nu doar fondurile Leader, ci si
alte surse pentru finantrea dezvoltarii lor ( de ex., programe UE mai vaste, nationale sau
regionale de dezvoltare rurala).

Sustine sectoare si categorii de beneficiari care, adeseori, nu sunt sprijinite deloc sau
primesc doar un sprijin limitat, prin alte programe care functioneaza in zone rurale, precum
activitatile culturale, punerea in valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii si a
cladirilor de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea relatiilor dintre producatori si
consumatori etc.

3.1.2. GAL- Grupuri de Actiune Locala

Grupurile de Aciune Local sunt entiti ce reprezint parteneriate public private, constituite din
reprezentani ai sectorului public, privat i civil, desemnai dintr-un teritoriu rural omogen, care vor
trebui s ndeplineasc o serie de cerine privind componena, teritoriul acoperit i care vor
implementa o strategie integrat pentru dezvoltarea teritoriului.

3.2. Masuri de finantare

Masura 112. Instalarea tinerilor fermieri

Masura 121. Modernizarea exploatatiilor agricole


Masura 123. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Masura 141. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

Masura 142. Infiintarea grupurilor de producatori

Masura 214. Plati de Agro-mediu

Masura 312. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi

Masura 313. Incurajarea activitatilor turistice

Masura 112. Instalarea tinerilor fermieri

Masura se inscrie in axa I a PNDR Cresterea competivitatii sectorului agricol si silvic

Obiectivul acestei masuri este imbunatatirea si crestrea competitivitatii sectorului agricol prin
promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu
cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca;

Imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin sprijinirea tinerilor fermieri, fara


cresterea populatiei active ocupate in agricultura, sprijinirea actiunilor de tineret si creativitate in
domeniul agricol.

Descrierea interventiei domeniul de acoperire al masurii:

Din analiza teritoriului si din dezbaterile publice a rezultat un deficit de specialisti angrenati in
agricultura. Masura abordeaza dezvoltarea agriculturii teritoriului din prisma cresterii nivelului de
cunostinte si competente in randul lucratorilor din exploatatiile agricole.In cadrul masurii se vizeaza
spijinirea tinerilor fermieri implicati in activitatile agricole.

Oferirea unui sprijin de catre tineri agricultori care incep prima oara o activitate agricola ca sefi de
exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii prin metode inovatoare.

Sprijinul acordat in cadrul masurii are ca scop:

a). Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole;

b). Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;

c). Adaptarea productiei la cerintele pietii;

d). Respectarea normelor comunitare, in special, cerintelor eco-conditionalitate, de protectie a


muncii, protectia mediului si sanitar-veterinare.

Beneficiari:

Tipuri de beneficiari: Persoane fizice, persoane fizice autorizate care indeplinesc la momentul
solicitarii sprijinul urmatoarelor conditii:
- Au varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data in exploatatii agricole ca si
conducatori (sefi) ai exploatatiei;

- Detin sau se angajeaza sa dobandeasca competente si calificari profesionale in raport cu


activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.

- Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul


exploatatiei.

- Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru in
cadrul fermei (nu neaparat in ferma familiei de fermier) cu cel putin 12 luni inaintea instalarii
sale pe cont propriu.

Precizari privind actiunile eligibile:

Pentru acordarea sprijinului prin aceasta masura Planul de afaceri trebuie sa cuprinda:

Scurta descriere a situatiei curente;

Obiectivele restructurarii;

Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte
desenata, dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si autorizatiile, in
conformitate cu legislatia in vigoare.

Schimbarile de management solicitate;

Pregatirea profesionala solicitanta;

Tipul si cantitatea produselor obtinute in timpul si dupa restructurare, inclusiv oportunitatile


de piata;

Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate;

Elemente referitoare la mediu;

Evaluarea principalelor riscuri;

Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.

Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand ca cel
putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele
comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel:

Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de


ferma, incluzandu-le si pe cele pentru pritectia mediului;
Achizitionarea sau achizionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini,
utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente software specializate;

Achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;

Plantarea si replantarea plantelor perene;

Achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

Masura 121. Modernizarea exploatatiilor agricole

Masura se inscrie in axa I a PNDR ,,Cresterea competivitatii sectorului agricol si silvic

Obiectivul acestei masuri este cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna
a resurselor umane si a factorilor de productie, precum si promovarea investitiilor in exploatatiile
agricole din sectorul vegetatl si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau
modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor
aferente,achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii, dezvoltarea agriculturii
ecologice.

Obiective specifice:

Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,


ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietii inclusiv a celei ecologice,
precum si producerea si uitilizarea energieii din surse regenerabile;

Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;

Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;

Sprijinirea memebrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea


incurajarii fenomenului de asociere.

Descrierea interventiei domeniul de acoperire al masurii:

In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente
performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea
constructiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitarea si cresterea competitivitatii
exploatatiilor agricole.

Scopul sprijinului acordat prin masura cuprinde:

- Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;

- Respectarea standardelor comunitare aplicabile titpurilor de investitii;

- Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole;


- Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse
regenerabile in cadrul fermei;

- Infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pina la 5 ani) si


regenerare pe cale vegetativa( lastari, drajoni, etc.) cum ar fi culturile de salcii, plopi,
salcami, etc in scopul producerii de energie regenerabila;

- Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a


produselor traditioanle la nivelul fermei si comercializarea directa acesteia;

- Dezvoltarea agriculturii ecologice in cadrul fermei.

Beneficiari:

Tipuri de beneficiari:

Persoane fizice, persoane fizice autorizate

Intreprinderi individuale, familiale, Asociatii familiale

Societate agricola, societate cooperativa agricola

Grup de producatori

Precizari privind actiuni eligibile:

Pentru acoradrea sprijinului urmatoarele costuri sunt eligible:

- Construirea si/sau modernizarea caldirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de


ferma, incluzand investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru
protectia mediului si depozitarea ingarsamintelor;

- Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul
agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau
memoriul justificativ;

- Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte , cade


exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de
prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in scopul asiguararii controlului calitatii
la nivel de ferma, etc.;

- Construirea si/sau modernizarea serelor inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de


irigat, asigurare utilitatii in vederea respectatrii conditiilor de mediu;

- Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini,


utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate
ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriu justificativ;
- Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate,
necesare activitatii de productie, identificate ca fiind necesare prin studiul de fezabilitate
sau memoriu justificativ;

- Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie
(minim 40 de ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/reconversie al
plantatiilor de vita de vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor
pentru struguri de masa;

- Infiintarea platatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;

- Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;

- Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile din
cadrul fermei;

- Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si


regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila;

- Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;

- Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente


pentru vanzarea acestora, iclusiv depozitare, racire, etc.

- Costurile generale ale proiectului;

- Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;

- Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

Masura 123. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Msura 123 se inscrie n Axa I a PNDR Creterea competitivitii sectorului agricol i


silvic. Obiectivul acestei masuri este creterea competitivitii ntreprinderilor de procesare
agroalimentare i forestiere, prin mbuntirea performanei generale a ntreprinderilor din sectorul
de procesare i marketing a produselor agricole i forestiere, printro mai bun utilizare a
resurselor umane i a altor factori de producie, sprijin pentru investitii vizand imbunatatirea
procesarii si marketingului produselor agricole si forestiere.

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii:

Sprijinul prin aceasta masura se acorda pentru realizarea de investitii corporale si necorporale in
cadrul intreprinderilor pentru procesarea si markeingul produselor agricole care proceseaza materii
prime:

Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii;


Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

Adaptarea la cerintele pietii in functie de resursele locale precum si deschiderea de noi


oportunitati de piata;

Promovarea investitiilor pentru producerea biocombustibililor;

Cresterea productivitatii muncii in sectorul agroalimentar;

Aplicarea masurilor de protectia mediului inclusiv masuri de eficienta energetica;

Cresterea numarului de locuri de munca si a sigurantei la locul de munca.

Beneficiari:

Microntreprinderi i ntreprinderi Mici i Mijlocii

Persoane fizice, persoane fizice autorizate;

Asociatii familiale;

Societatea agricola, Societatea cooperativa agricola

Grup de producatori

Precizari prvind actiunile eligibile:

Pentru acordarea sprijinului urmatoarele costuri sunt eligibile:

Pentru produsele agricole:

Constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv
constructii destinate protectiei mediului, infrastructurii interne si utilitati precum si
bransamente si racorduri necesare proiectelor;

Constructii noi si/sau modernizari pentu depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice
engross;

Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi utilaje, instalatii, echipamente aparate si


costuri de instalare;

Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al caliattii materiei prime, semifabricatelor,


produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing;

Investitii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate


necesare activitatii de productie si marketing identificate ca necesare prin studiul de
fezabilitate sau memoriul justificativ.
Investitii necorporale pentru produsele agricole:

Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitatii si de sigurnta


alimentara daca sunt in legatura cu investitiile corporale ale proiectului

Cumpararea de tehnologii (Know-how), achizitionarea de patente si licente pentru


pregatirea implementarii proiectelor;

Costurile generele ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.
1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe
pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor necesare implementarii proiectelor;

Achizitionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul


justificativ.

Masura 141. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

Masura se inscrie in axa I a PNDR Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic .

Obiectivul acestei masuri este cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole in curs de


restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie, avand in vedere faptul ca
sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii concurentiale a pietei unice.

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii:

Din analiza teritoriului si dezbaterile publice arezultat un sprijin deficitar in ceea ce priveste
agricultura practicata la scara mica. Aceasta masura abordeaza dezvoltarea agriculturii din prisma
asigurarii, sprijinirii veniturilor necesare in perioada de restructurare a fermelor de semi-
subzistenta pentru mai buna utilizarea a resurselor umane si a factorilor de productie, prin:

- Stimularea spiritului antreprenorial;

- Diversificarea activitilor si veniturilor

- Cresterea volumului productiei destinate comercializarii, diversificarea productiei in functie


de cerintele pietei si introducerea de noi produse.

In fermele de semisubzistenta fermierii desfasoara diverse activitati agricole de cultivare a


plantelor si de crestere a animalelor, bazate pe traditii specific satului romanesc. Aceste ferme se
caracterizeaza printr-o structura de productie foarte diversificata, determinatat de necesitatile
gospodariei, precum si printr-o dotare tehnica redusa si necorespunzatoare, ceea ce impiedica
crestetea productivitatii si obtinerea unui surplus de produse destinate vanzarii. Orientarea acestor
ferme cetre piata necesita schimbarea sistemului de productie si implicit cheltuieli financiare
suplimentare, pe care fermierii nu si le pot permite.
Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de a asigura veniturile neceasre in perioada de
restructurare si transformare a fermelor de semi-subzistenta in exploatatii orientate catre piata,
prin utilizarea durabila a factorilor de productie, imbunatatirea managementului prin diversificarea
productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adptate conditiilor locale. Ca
urmare, implementarea masurii va conduce la cresterea veniturilor acestor ferme concomitant cu
scaderea costurilor de productie.

Sprijinul acordat pentru restructurarea fermelor de semi-subzistenta este un instrument menit sa


determine, in principal, o imbunatatire a managementului insotita de transformarea acestora in
exploatatii familiale comerciale, capabile sa identifice noi oportunitati de valorificare a productiei.

Beneficiari:

Tipuri de beneficiari:

persoane fizice si persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 ani, care prezinta un
plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole;

persoanele fizice neautorizate inca vor fi afectate ca beneficiari potentiali daca se


angajeaza sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finantare;

Exploatatia Agricola este cuprinsa intre 2-8 UDE.

Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistenta:

- sa faca parte dintr-o forma asociativa recunoscuta conform legislatiei nationalein vigoare( de
exemplu:grup de producatori, cooperativa, etc.);

- fermierul are varsta de pina la 40 de ani la data depunerii proiectului;

- exploatatiile de semisubzistenta sunt conduse de femei

- ferma de semisubzistenta se afla in zona defavorizata;

-sa realizeze o investitie, in special o investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele


comunitare;

- sa acceseze masura 214 Plati de Agro-mediu.

Precizari privind actiunile eligibile:

Pentru acordarea sprijinului urmatoarele costuri sunt eligibile:

Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi arbusti si alti arbori;

Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul
familiei;
investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin PNA;

investitii in procesarea produselor agricole la nivelul fermei;

costurile generale ale proiectului;

investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricltura ecologica;

investitii necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

Masura 142. Infiintarea grupurilor de producatori

Msura se nscrie n Axa I Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic

Obiectivul acestei msurii este creterea competitivitii sectoarelor primare agricol i silvic, prin
dezvoltarea echilibrat a relaiilor dintre productori i sectoarele de procesare i comercializare,
precum i adaptarea produciei din punct de vedere calitativ i cantitativ la cerinele consumatorilor.

Descrierea interventiei domeniul de acoperire al masurii :

ncurajarea nfiinrii grupurilor de productori din sectorul agricol i silvic n vederea


obinerii de produse de calitate care ndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea
unor tehnologii de producie unitare i sprijinirea accesului la pia a propriilor membri.

Cresterea numarului de grupuri de producatori sprijinite pentru infiintarea si functionarea


administrativa si cresterea veniturilor prin inbunatatirea capacitatii tehnice si de
management a membrilor acestora.

Domeniul de actiune al masurii il constituie incurajarea masurii infiintarii si functionarii


administrative a grupurilor de producatori, recunoscute in conformitate cu prevedetile legislatiei
nationale in vigoare, ceea ce va conduce la :

a. Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei;

b. Asigurarea comercializarii in comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru


vanzare,centralizarea vanzarilor si distributia produselor cu ridicata;

c. Cresterea valorii adaugatea productiei obtinute in comun si o mai buna gestionare


economica a resurselor si rezultatelor obtinute;

d. Stabilirea unor reguli comune in ceea ce priveste informatiile asupra productiei, in special
cu privire la cantitate, calitate si tipul ofertei, acordandu-se o atentie deosebita produselor
obtinute in cantitati corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de
comercializare.

Beneficiari:
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Msura 142 sunt grupurile de productori
recunoscute oficial ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007 pn la 31 decembrie 2013, conform
prevederilor legislaiei n vigoare.

Precizari privind actiunile eligibile:

Grupurile de productori recunoscute oficial ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007 pn la 31


decembrie 2013, conform prevederilor legislaiei n vigoare.

Se exclud de la finanare grupurile de productori, recunoscute preliminar, cele care au primit


sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naional, precum i organizaiile de productori
din sectorul legume-fructe care beneficiaz de sprijin prin Regulamentul (CE) nr. 2200/1996,
precum i organizaiile de productori nfiinate pentru cultura de hamei.

Masura 214. Plati de Agro-mediu

Msura se nscrie n Axa II a PNDR Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

Obiectivul acestei masuri este de a sprijini dezvoltarea durabila a zonelor rurale si pentru
araspunde cererii din ce in ce mai mari a societatii pentru servicii de mediu.

Platile acordate prin aceasta masura trbuie sa incurajeze fermierii sa deserveasca societatea ca
intreg prin introducerea sau continuarea aplicarii metodelor de productie agricola compatibile cu
protectia si imbunatatirea mediului, a peisajului si a caracteristicilor sale , a resurselor naturale, a
solului si a diversitatii genetice.

Descrierea interventiei domeniul de acoperire a masurii:

a. mentinerea pajistilor cu inalta valoare naturala;

b. mentinerea biodiversitatii prin aplicarea paracticilor agricole traditionale;

c. managementul adecvat al pajistilor importante pentru pasari

d. asigurarea protectiei apei si solului

Beneficiari:

Beneficiarii acestei masuri sunt fermierii:

- persoane fizice autorizate

- persoane fizice neautorizate inca vor fi aceeptate ca beneficiari potentiali daca se


angajeaza sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finantare.

Precizari privind actiunile eligibile:

Platile de agro-mediu pot fi acordate ca parte a masurilor daca beneficiarul:


1) este utilizatorul unei suprafete agricole localizata pe teritoriul Romaniei, identificabila in
IACS (Sistemul Integrat de Administrare si Control) cu o suprafata minima de 1 ha iar
parcelele eligibile au dimensiunea minima de 0,3a ha;

2) se angajeaza sa mentina angajamentul de agromediu pentru o perioada de 5 ani, de la


data semnarii acestuia;

3) se angajeaza sa respecte cerintele minime relevante pe suprafta intregii ferme;

4) se angajeaza sa respecte cerintele specifice pachetelor de agromediu pentru care aplica;

5) se angajeaza sa tina o evidenta a activitatilor agricole corelate cu implementarea cerintelor


de agromediu;

6) sa declare pe propria raspundere ca nu a utilizant fertilizanti chimici sau pesticide in ultimii


cinci ani pe suprafetele pe care intentioneza sa aplice pachetul 1 ,, pajisti cu inalta valoare
naturala. In situatia in care fermierul utilizeaza acele suprafete de mai putin de 5 ani
declaratia va avea aplicabilitate doar pentru perioada anterioara in care fermierul a utilizat
efectiv acelev suprafete.

Tabelul 2

Pachete plati de agro-mediu

Denumire pachet Obiective Categorie de Delimitare Cuantum


operaionale folosin teren teritorial plat/pachet
(euro/ha)
1.Pajiti cu nalt Meninerea Pajiti permanente UAT eligibile 124
valoare natural pajitilor cu Livezi tradiionale cf. Anexa 4B2
nalt valoare utilizate extensiv din PNDR
natural ca pajiti 2007- 2013
2.Practici agricole Meninerea Pajiti permanente UAT eligibile 58
tradiionale biodiversitii Livezi tradiionale cf. Anexa 4B2
prin aplicarea utilizate extensiv din PNDR
practicilor ca pajiti 2007- 2013
agricole
tradiionale
3.Pajiti importante Managementul Pajiti permanente UAT eligibile 3.1- 209
pentru psri adecvat al cf. Anexa 4B2 3.2- 101
3.2 Crex crex 3.2 pajitilor din PNDR
Lanius minor Falco importante 2007- 2013
vespertinus pentru psri
Denumire pachet Obiective Categorie de Delimitare Cuantum
operaionale folosin teren teritorial plat/pachet
(euro/ha)
4.Culturi verzi Asigurarea Teren arabil Terenuri
proteciei apei i arabile situate 130
a solului pe teritoriul
ntregii ri
5.Agricultur Asigurarea Teren arabil Terenuri 5.1- 162
ecologic protejrii Vii agricole 5.2- 335
5.1.Culturi agricole pe resurselor Culturi permanente certificate n 5.3- 393
terenuri naturale prin Livezi i plantaii agricultura 5.4- 393
arabile(inclusiv plante ncurajarea de arbuti fructiferi ecologic 5.5- 270
de nutre) practicilor
5.2.Legume (inclusiv agriculturii
ciuperci i cartofi) ecologice
5.3.Livezi
5.4.Vii
5.5.Plante medicinale
i aromatice
7.Terenuri arabile Asigurarea unui Teren arabil UAT eligibile 171
importante ca zone management cf. Anexa 4B2
de hrnire pentru adecvat din PNDR
gsca cu gt rou proteciei 2007- 2013
(Branta ruficollis) terernurilor
arabile
importante ca
zone de hrnire
pentru gsca cu
gt rou

Masura 312. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi

Masura se inscrie in Axa III a PNDR - ,,Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si
diversificarea economiei rurale.

Obiectivul acestei masuri este dezvoltarea durabil a economiei rurale prin ncurajarea activitilor
non-agricole, n scopul creterii numrului de locuri de munc i a veniturilor adiionale.

Descriere interventiei domeniul de acoperire al masurii:

Scopul acestei masuri este:


-crearea de micro-intreprinderi precum si dezvoltarea celor existente in sectorul non-agricol , in
spatiul rural;

-incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei;

-incurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale;

-reducerea gradului de dependenta fata de agricultura.

Actiunile prevad:

a. Investitii in activiati non-agricole

b. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti

c. Servicii pentru populatia rurala

d. Investitii in producerea de energie regenerabila

Beneficiari:

-Persoane fizice (care se angajeaza sa se autorizeze minim PFA)

-Microintreprinderile.

Precizari privind actiunile eligibile:

Se vor sprijini operatiuni legate de:

-investitii corporale (constructia , modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv, dotarea


aferenta cu echipamente, utilaje, etc. Inclusiv achizitionarea in leasing a acestora);

-investitii necorporale (software, licente, patente, etc.) inclusiv achizitionarea in leasing a acestora.

De asemenea, vor fi sustinute costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe
pentru arhitecti, ingineri si consultanta, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru
eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilornecesare implementarii proiectelor, asa cum sunt
ele mentionate in legislatia nationala, achizitia de patente si licente, in limita a 10% din totatlul
cheltuielilor eligibile ale proiectelor care nu prevad constructii, in limita a 5%.

Pentru a beneficia de finanare nerambursabil solicitantul trebuie s fac dovada c are nscris n
obiectul de activitate cod CAEN specific unei activiti non- agricole.

Solicitantul poate avea codul CAEN ca activitate principal sau ca activitate secundar pentru
investiia vizat prin proiect. Pentru investiiile care vizeaz activiti care se desfoar n cadrul
codurilor CAEN 0161 /7731, este obligatoriu ca solicitantul s dein acest cod ca i CAEN
principal . Pentru ncadrarea corect a activitii prevzute prin proiect, se va verifica ncadrarea
acesteia n codul CAEN Revizuit 2 editat de Institutul Naional de Statistic Centrul Naional de
Pregtire n Statistic care cuprinde detalierea activitilor.
Masura 313. Incurajarea activitatilor turistice

Masura se inscrie in axa III a PNDR Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si
diversificarea economiei rurale

Obiectivul acestei masuri in cadrul Strategiei de Dezvoltare a teritoriului vizeaza incurajarea si


dezvoltarea activitatilor turistice.

Valorificarea si promovarea potentialului natural si cultural de care dispune teritoriul sunt permise
ale cresterii calitatii vietii- prin dezvoltarea de locuri de munca si venituri alternative pentru locuitori.

Implementarea acestei masuri va facilita indeplinirea urmatoarelor abiective stabilite in cadrul


strategiei de dezvoltare a teritoriului:

- Punerea in valoare a resurselor si atractiilor turistice naturale si culturale

- Construirea/ dezvoltarea si modernizarea facilitatilor de cazare

- Dezvoltarea unei structuri comune pentru promovarea turismului marketingul turistic.

Descrierea interventiei - domeniul de acoperire al masurii:

Turismul reprezinta o alternativa ocupationala pentru forta de munca rurala o modalitate de


diversificare a activitatilor economice si un factor de stabilizare a populatiei.

Dezvoltarea acestui sector poate construi o sursa de crestere a veniturilor populatiei si o


alternativa ocupare.

Masura vizeaza cresterea valorii adaugate a activitatilor turistice ce se desfasoara in teritoriu.

Unicitatea spatiului zonal, siturile si constructiile cu valoarea arhitecturala, istorica precum si


traditiile, obiceiurile locale, cadrul natural nepoluat sunt elemente care atrag turistii in acest spatiu
iar implementarea acestei masuri ofera posibilitatea de a valorifica aceste resurse in oportunitati de
dezvoltare a teritoriului.

Sprijinul oferit prin aceasta masura consta in realizarea de investitii ce vizeaza:

- imbunatatirea si diversificarea infrastructurii de primire turistica si a serviciilor

- dezvoltarea si diversificarea metodelor de promovare turistica/ marketingul turistic

- crearea de facilitati recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de


interes turistic

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari:

Publici, (va fi precizat : comune, asociatii de comune, institutii publice, altele);


Autoritatile publice locale si asociatii ale acestora

Privati, (va fi precizat: asociatii, agricultori, intreprinderi si industrii mici si mijlocii,comert):


ONG-uri, Persoane fizice, Microintreprinderi

Precizari privind actiunile eligibile:

Se vor sprijini operatiuni legate de :

- Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice;

- Investitii private in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de


structura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine,
achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie
etc.

- Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii,


prezentarii si vizitarii turistice;

- Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice


din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;

- Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica etc.;

- Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu acartament
ingust, a amenajarilor complementare acestora ( ex: constructii, plan inclinat, etc.),
reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

- Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice ( ex:drumul vinului, al


olaritului,cioplitorilor in lemn, etc.).

- Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor in scopul


promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare, etc.

4. Management si marketing

4.1. Mangementul exploatatiilor agricole

Conceptul de management

Conceptul de management cunoaste 3 acceptiuni: activitate, grup de oameni care conduc o


intreprindere si stiinta.

Ca activitate , managementul se poate identifica odata cu procesul de concentrare a activitatii


colective de munca a oamenilor, adica cu procesul de adancire a diviziunii muncii.
Continutul activitatii de management poate fi inteles daca se incearca o analiza comparativa intre
aceasta si activitati cu care se confunda: organizare, indrumare, dirijare, administrare, leadership.
Prin urmare:

Managementul nu se identifica cu activitatea de organizare. Pentru ca un sistem economic


sa fie bine organizat, este necesara o decizie manageriala in acest sens,dar pentru a
beneficia de o conducere adecvata este necesara o organizare corespunzatoare;

Managementul nu se confunda cu activitatea de indrumare, respectiv supravegherea.


Aceasta din urma presupune o latura a conducerii in conditiile in care munca este
perceputa ca actiune umana necesara pentru existenta dar lipsita de constiinta si
devotament profesional;

Managementul nu inseamna activitatea de dirijare. Aceasta presupune orientarea unui


sistem economic spre atingerea de noi trepre in dezvoltarea sa si reprezinta un segment al
activitatii manageriale;

Managementul nu nse identifica cu activitatea de administrare. Aceasta presupune o


abordare statica a intreprinderii in care accentul cade pe munca de birou, in timp ce
activitatea de managemnt urmareste capacitatea intreprinderii de a de adapta la schimbari;

Managementul, ca grup de oameni care conduc un sistem economic ( o directie, un departament,


o sectie, o intreprindere, un minister, etc.) se diferentiaza cel putin dupa doua criterii si anume:

Domeniul de activitate in care lucreaza managerul;

Nivelul ierarhic din cadrul organizatiei in care activeaza.

Este evident ca un manager nu face acelasi lucru cu un altul din alt domeniu de activitate si nici
acelasi domeniu, doi manageri nu realizeaza aceeasi munca daca se situeaza pe trepte diferite ale
piramidei conducerii. Un ministru nu desfasoara aceeasi activitate cu un rector sau un director de
spital sau un presedinte de banca. In plus, rectorul nu desfasoara o activitate identica cu un decan
sau sef de catedra sau sef de lucrari. Cu cat managerul se situeaza pe o treapta mai inalta a
piramidei conducerii, cu atat ponderea functiilor tehnice, de executie scade si creste ponderea
functiilor manageriale.

Ca stiinta, managementul reprezinta o stiinta economica de firma,ca si marketingul. Locul sau in


cadru sistemului stiintelor econmomice nu este central,dar continutul sau se dezvolta prin
prelucrarea conceptelor de baza de la alte stiinte economice pe care le interpreteaza intr-o
maniera proprie si la randul sau, ofera idei, teorii si principii care pot fi preluate de alte stiinte ale
sistemului. In concluzie, managementul reprezinta un ansamblu de activitati desfasurate cu scopul
de a se asigura functionalitatea normala, eficienta a sistemelor economice de catre unul sau mai
multi indivizi si care fac obiectul unei stiinte.

Procesul de management

In orice intreprindere procesul muncii in sens larg cunoaste doua laturi:

De executie, prin care resursele umane actioneaza asupra elementelor materiale;

De conducere, prin care o parte a resursei umane actioneaza asupra celeilalte parti de
factor uman.

Prin urmare, procesul de management consta intr-un ansamblu de actiuni prin care managerul
individual sau de grup prevede, organizeaza, coordoneaza, ia decizii si controleaza activitatea
salariatilor in vederea realizarii obiectivelor intreprinderii.

Functiile managementului

Functiile managementului sub forma succesiunii urmatoare: prevedere, organizare, coordonare,


antrenarea,comanda, control.

In managementul contemporan prevederea este inclusa in activitatea de previziune, iar


comanda inlocuita cu decizia prin asigurarea motivarii salariatilor.

A.Previziunea

Previziunea inseamna functia managementului prin care se asigura activitatea de anticipare a


viitorului. Previziunea se realizeaza prin mai multe instrumente:

diagnoza;

prognoza;

planificare;

programare.

Diagnoza cuprinde ansamblul operatiunilor de diagnosticare a situatiei intreprinderii in vederea


cunoasterii starii sistemului la un moment dat. In acest sens se utilizeaza date statice si
informationale din evidenta contabila.

Prognoza reprezinta totalitatea operatiunilor de investigare in timp a activitatii intreprinderii in


vederea anticiparii evolutiei viitoare a sistemului si fundamentarii deciziilor strategice.

Planificarea reprezinta varianta perviziunii prin care se asigura incadrarea activitatii curente a
intreprinderii in tendintele de dezvoltare a acestuia si a economiei in general.
Programarea reprezinta modalitatea de previziune care consta in succesiunea si interconditionarea
activitatilor unui sistem economic in intervale scurte de timp (saptamani, mai multe zile, o zi sau pe
ora, pe schimb de lucru, etc.).

B.Organizarea

Organizarea reprezinta o functie a managementului prin care se delimiteaza procesele de munca


pe componente ( operatii, lucrari, etc. ) si se grupeaza pe formatii de lucru si compartimente de
munca.

Organizarea este considerata o functie a managementului prin care se delimiteaza procesele de


munca pe componente ( operatii, lucrari, etc.) si se grupeaza pe formatii de lucru si compartimente
de munca.

Organizarea este considerata cea mai vizibila functie a managementului. Ea se manifesta prin
folosirea urmatoarelor instrumente manageriale:

Autoritatea- reprezinta dreptul si abilitatea managterului de a influenta actiunile


subordonatilor sai.;

Responsabilitatea- consta in obligatia membrilor unei organizatii de a realiza in cele mai


bune conditii sarcinile care le revin.

Raspunderea- consta in obligativitatea indivizilor de a raspunde de realizarea sau


neindeplinirea unor sarcini de serviciu, respectiv de a da socoteala in fata superiorilor sai
de stadiul lucrarii respective;

Delegarea - Delegarea este un instrument al organizarii procesului de management

C.Coordonarea

Coordonarea reprezinta sincronizarea actiunilor, deciziilor si activitatuilor dintr-o intreprindere prin


adaptarea ei la conditiile mediului de afaceri.

Coordonarea activitatilor poate contribui la evitarea unor dereglari in functionarea firmei. Aceasta
corelare de activitai se realizeaza prin mai multe modalitati, intre care:

coordonarea prin politica de personal;

coordonarea prin rapoarte privind rezultatele inregistrate;

coordonarea prin instructiuni;

coordonarea prin instruirea personalului de conducere, etc.

D.Antrenarea
Antrenarea este functia managementului care vizeaza actiunile concentrate asupra factorului uman
in scopul determinarii acestuia sa contribuie activ la realizarea sarcinilor si obgiectivelor care ii
revin. Antrenarea cuprinde doua momente distincte: comanda si motivarea.

E.Comanda

Comanda reprezinta actiunea managerului de influentare a salariatilor si capata forma deciziei in


managementul democratic.

Motivarea reprezinta actiunea cu privire la teoria motivatiei, dar punctul de plecare este
intotdeauna ordonarea nevoilor dupa logica lui A. Maslow, adica in succesiunea urmatoare:

nevoi fiziologice;

nevoi de securitate;

nevoia de contacte umane si afiliera la grup;

nevoia de stima si respect;

nevoie de autorealizare.

F.Controlul

Controlul reprezinta ansamblul activitatilor prin care se compara performantele inregistrate de un


agent economic sau diverse componente ale sale cu obiectivele propuse si se actioneaza pentru
corelarea rezultatelor cu scopurile urmarite.

Controlul eficient trebuie sa se bazeze pe un flux de informatii corect, precise si clare, sa


foloseasca metode de investigare simple, sa fie oportun si sa se deruleze cu costuri mici.

Controlul indeplineste urmatoarele functii:

functia de evaluare a rezultatelor, in sensul ca activitatea de control are ca punct de plecare


estimarea situatiei concrete a firmelor, cunoasterea performantelor sale cantitative si
calitative;

functia recuperativa prin care se permite eliminarea dereglarilor din activitatea firmei odata
ce au fost descoperite neajunsurile;

functia preventiva care contribuie la evitarea unor dezechilibre daca se intervine inaintea
producerii unor evenimente;

functia informativa care evidentiaza rolul controlului in adoptarea deciziilor ulterioare;

functia stimulativa care tenteaza factorul uman sa depuna eforturi pentru ameliorarea
ectivitatii si rezultatelor sale in scopul obtinerii unor concluzii favorabile in urma controlului.
4.2. Marketingul exploatatiilor agricole

Analiza pietei, produselor, consumatorilor, clientilor si concurentilor

Obiective:

Studierea tendintelor aferente consumului de produse lactate;

Cunoasterea preferintelor consumatorilor;

Studierea principalilor concurenti si a cotelor acestora pe piata;

Cunoasterea punctelor slabe si a punctelor tari ale concurentei;

Analiza evolutiei vanzarilor pe principalii clienti, a elasticitatii cererii la pret;

Cunoasterea factorilor fluctuatiei vanzarilor pe principalii clienti;

Identificarea perceptiei consumatorului referitoare la unele aspecte cum ar fi: pret, calitate,
ambalaj, promovare;

Cunoasterea pozitionarii competitive a produselor comparativ cu cele ale concurentei.

Analiza generala a pietei

Are rolul de a surprinde principalele evolutii ale economiei, precum:

- evolutia PIB,

- evolutii demografice

- consumul populatiei

- comert exterior import si export

Marimea pietei: Se calculeaza in unitati fizice si valorice.

Analiza clientilor si veniturilor: Se realizeaza in cazul in care firma are un istoric de activitate.

Analiza concurentilor

- Concurenti nationali

- Concurenti regionali

Analiza competitiva a concurentei

Se stabilesc criterii de concurenta ( cifra de afaceri, profit, pret, durate de livrare, flote de
distributie, numar de personal, productivitatea muncii) si se realizeaza o evaluare a firmei
comparativ cu principalii concurenti.

Analiza produselor:
- Descrie detaliata a produselor si serviciilor

- Stabilirea avantajelor si dezavantajelor produselor si serviciilor comparativ cu concurenta.

- Comportamentul clientilor/ consumatorilor

- Se studiaza preferintele consumatorilor, tendinte si evolutii in consum.

- Capacitatea

- Se realizeaza o analiza a capacitatii de productie si a pragului de rentabilitate.

Structura pietei: Se prezinta modalitatile prin care produsul se ajunge la clienti si consumatori
(distribuitori, engrosiste, cash & carry, etc. )

Segmentarea pietei: Este procesul de impartire a pietei pe segmente, diferentiate dupa mai multe
criterii ( geografic, demografic, preferinte de consum, etc).

Pret:

- Metode de stabilire a pretului

- Presupuneri privind evolutia preturilor

- Analiza competitiva pe preturi

Actiuni de marketing

Obiective:

Alegerea celui mai favorabil segment tinta din punct de vedere al concurentei, al
preferintelor consumatorilor

Alegerea celei mai eficiente metode de promovare, pe baza slabiciunilor si punctelor forte
ale concurentei, ale produselor acestora si pe baza slabiciunilor si punctelor tari ale firmei si
produsele

Identificarea costurilor implicate de implemenarea strategiei de marketing

Organizarea si planificarea eficienta a actiunilor de marketing intreprinse

Strategia: Alegerea segmentului/ segmentelor de piata tinta.

Campanii de marketing

- Stabilirea obiectivelor campaniei de marketing strans legate de imbunatatirea criteriilor de


competitivitate

- Stabilirea mixului de marketing: cea mai profitabila combinatie intre metodele de


promovare, strategiile de pret, sortimentele de produs si modalitati de distributie pentru un
segment bine definit
- Elaborarea de bugete de promovare

- Calcule de pret, oferte speciale si discounturi

- Calcule privind costurile canalelor de distributie\

- Stabilirea gamei sortimentale de produse si a obiectivelor cantitative de vanzare

Previziunea Cifrei de afaceri

Puteti avea in vedere mai multi finantatori pentru acelasi proiect, modificand partial proiectul pentru
a raspunde solicitarilor specifice ale fiecaruia dintre ei. In plus, unii finantatori doresc sa finanteze
proiecte in colaborare cu alti finantatori.

Aveti permanent in vedere data limita de depunere a proiectelor. Realizarea unui proiect de calitate
presupune o coordonare destul de complexa- in plus, de foarte multe ori apar diverse situatii
neprevazute care pot prelungi foarte mult finalizarea proiectului; calitatea proiectului depinde
esential de calitatea persoanelor si resurselor utilizate, iar identificarea si atragerea in proiect a
persoanelor cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor vizate poate necesita un timp destul de
mare.

In alegerea programului de finantare trebuie sa tineti cont de planificarea interna a dezvoltarii


organizatiei, adica activitatile pentru care solicitati finantare, tinand cont de faptul ca procesul de
evaluare a proiectelor de finantare dureaza, de regula, cel putin1 luna ( pentru unele programe de
finantare acest interval de timp putand fi chiar mai multe luni). In plus, in cazul castigarii licitatiei de
proiecte, formalitatile legate de semnarea contractelor specifice necesare pentru inceperea
efectiva afinantarii pot dura o perioada de cel putin inca 1 luna.

Ce cuprinde un proiect de finantare?

Cea mai importanta sarcina este realizarea rererii de finanatare. Conceptul care sta la baza
acestei abordari este acela ca prin fragmentarea procesului in etape mici se simplifica rezolvarea
sarcinii.

Atentie: NU pierdeti din vedere imaginea de ansamblu!

Ordinea in care este citita o propunere tipica nu este aceeasi cu cea in care ea trebuie elaborata.
Ordinea in care vi se cere sa va prezentati proiectul va poate conduce adesea pe o pista falsa.
Ordinea uzuala a partilor unei propuneri este construita pentru a creste acuratetea si intelegerea
sa atunci cand este evaluata si este ineficienta daca este aplicata in procesul de scriere a
propunerii.

Ordinea tipica a propunerii atunci cand este citita:

scrisoare de intentie ( separata de dosar);


pagina de titlu;

rezumat;

introducere;

problema vizata si scopul stabilit;

justificarea problemei;

obiective;

activitati;

evaluare durabilitate/ finantari ulterioare;

buget

anexe.

Ordinea in care sunt abordate elementele propunerii atunci cand aceasta este elaborata:

Elemente principale:

problema vizata si scopul stabilit;

obiective;

activitati;

evaluare;

buget.

Elemente suplimentare

justificarea problemei;

durabile/ finantari ulterioare;

introducere;

pagina de titlu;

rezumat;

anexe.

Functie de experienta anterioara a solicitantului, activitatea de stabilire si obtinere a anexelor poate


fi desfasurata in paralel cu activitatea de redactare a diferitelor componente ale proiectului.
In cazul finantarilor nerambursabile acordate prin programe ale UE, un proiect de finantare are, de
regula, urmatoarele componente: cererea de finantare, bugetul (uneori inclus in formularul cererii
de finantare), matricea logica a proiectului (uneori), CV-uri ale persoanelor care vor lucra in
activitatile din proiect, documente doveditoare ale statului juridic al solicitantului si partenerilor,
anexe facultative (date statistice, grafice, studii, elemente ale unor strategii aflate in derulare sau
in proiect, rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect in general, informatii care pot fi
utilizate ca argumente pentru proiect).

Cum construiesc schema unui proiect?

Schema proiectului da atat o imagine clara a componentelor, cat si baza pentru constituirea unui
sistem de monitorizare.

obiectivele proiectului sunt descrise intr-o coloana care prezinta resursele consumate de proiect
pentru a fi transformate in rezultate, resurse care contribuie la realizarea scopului si, in cele din
urma, la realizarea misiunii proiectului. Aceasta coloana, numita rezumat, este legata de a doua
colloana,care defineste principalele ipoteze pe care se bazeaza conexiunilen dintre
resurse,rezultate,scopuri si misiune. A treia coloana identifica indicatorii calitativi care masoara
gradul de realizare a obiectivelor proiectului la diferite nivele.

In contextul rezumatului, principalele elemente ale proiectului sunt definite ca misiuni, scopuri,
rezultate si resurse.

Trebuie mentionate,insa, si cateva dintre limitele utilizarii schemei proiectului. Ea nu poate inlocui
procesele riguroase de formulare si apreciere a proiectului. Proiectele sunt intreprinderi dinamice,
iar schema proiectului descrie situatia la un moment dat. Acest pericol poate fi evitat, desigur, prin
actualizarea schemei ori de cate ori situatia se schimba suficient de mult.

Cum se construieste un proiect?

In cazul unora dintre finantatori, inainte de realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare, este
necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr-o prezentare generala a proiectului care
trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vizate si a solutiei propuse, perioada de
desfasurare si costul estimativ.

Aceasta scrisoare are rolul de a evita situatiile in care solicitantii consuma resurse importante
pentru realizarea unor proiecte de finantare care insa au de la inceput sanse reduse de a fi
aprobate ( lipsa de interes a finantatorului pentru problema vizata prin proiect, credibilitate sau
experienta insuficienta a solicitantului etc.). Un raspuns pozitiv inseamna,practic, ca proiectul are
sanse importante de succes, daca proiectul este realizat in conditii bune.
A.Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de
afaceri etc.);

B.Colectarea informatiilor anexa necesare ( statut juridic al solicitantului si alte documente


cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in
argumentarea proiectului).

Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea optima pentru
evaluarea sa. Completarea cererii, insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila in acest sens
fiind matricea logica a proiectului ( daca aceasta exista).

O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi urmatoarea:

a. Definirea problemei care trebuie rezolvata. In acest scop trebuie identificate problemele
majore existente, dintre care trebuie selectata o singura problema care va fi vizata de
proiectul dumneavoastra.

b. Stabilirea scopului proiectului: de regula, reprezinta rezolvarea problemei sau stadiul la


care dorim sa ajunga ea in urma derularii proiectului. Scopul trebuie sa fie unic si sa aiba o
formulare concisa.

c. Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape care trebuie atinse pentru atingerea
scopului atentie: obiectivele reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce faceti pentru
a obtine ceea ce doriti. Astfel, daca exista numai un singur mod de indeplinire a unui
obiectiv pe care l-ati stabilit, este probabil sa fie stabilit de fapt o activitate.

d. Stabilirea activitatilor. In aceasta etapa trebuie sa determinati ce anume trebuie facut pentru
atingerea fiecarui obiectiv (stabilirea actiunilor) , sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul
fiecarei actiuni ( informatii esentiale in evaluarea necesarului de resurse si planificarea in
timp), personalul necesar. Resursele utilizate in aceste activitati se vor regasi in buget.
Aveti in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii riscurilor acestor
activitati, demonstrand ca ati studiat si alte solutii posibile - eventual aplicate in alte situatii
posibile eventual aplicate in alte situatii similare atunci cand ati ales solutii propuse in
proiectul dumneavoastra.

e. Stabilirea planului de evaluare. Evaluarea este necesara pentru a putea stabili in fiecare
moment in ce conditii de calitate organizatia face ceea ce si-a propus. Evaluarea se
concentreaza asupra a 4 aspecte majore: resurse investite in proiect, activitati desfasurate,
rezultate obtinute, beneficii realizate. Pentru a putea fi realizata,ea necesita, de regula,
informatii sistematice, ceea ce face necesara organizarea unei monitorizari a
proiectului.Costurile monitorizarii si evaluarii trebuie incluse in bugetul proiectului.
f. Realizarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se refera la resurse umane,
echipamente si bunuri, trasport, cheltuieli administrative, alte costuri si servicii, costuri
aferente cladirilor si terenurilor (uneori), rezerve pentru situatii neprevazute ( uneori) ,
fiecare categorie de cheltuieli trebuind sa fie detaliata in buget. Cheltuielile trebuie, de
regula, grupate si f7unctie de sursa din care vor fi acoperite: contributia solicitantului sau
partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila.

g. Observatie: realizarea bugetului dureaza destul de mult timp, planifcati-va corespunzator


activitatea de realizare a proiectului.

h. Uneori finantatorul nu ofera intreaga suma solicitata prin bugetul proiect7ului


dumneavoastra, pentru ca nu a inteles argumentele privind necesitatea anumitor cheltuieli
sau pentru ca a considerat suma nejustificat de mare. Daca acest lucru va afacta calitatea
rezultatelor proiectului,comunicati acest lucru finantatorului.

i. Justificarea proiectului: argumentati impofrtanta si urgenta probloemei vizate in proiect,


avantajele pe care solutia de rezolvare propuse pe proiect la care fata de alte alternative,
capacitatea solicitantului si partenerilor de a desfasura proiectul.

j. Durabilitatea proiectului modul in care vor fi finantate activitatile din proi9ect dupa
incheierea finantarii nerambursabile. Finantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca
proiectele pe care le finanteaza sa traiasca cat mai mult timp, vor sa faca investitii pe
termen lung.Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantatot sau
acordat de alt finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de
finantare.Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta transa de
finantare, informati de la inceput finantatorul sii argumentati foarte bine aceasta solicitare.

k. Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze rezultatele si


avantajele proiectului, sa fie clar fi concis,dar evitand acronimele si termenii tehnici sau de
jargon.

l. Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda prezentarea problemei vizate,


prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor,a
activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al proiectului, a contributiei
solicitantului si a cofinantarii solicitate,durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima
componenta redactata.

Cum exprimam scopul proiectului?

Scopul unui proiect reprezinta, de regula, rezolvarea problemei sau stadiul in care dorim sa ajunga
problema in urma derularii proiectului.
Recomandari:

enuntul trebuie sa fie scurt si concis;

nu trebuie sa apara necesitatea de a folosi conjunctia si pentru a desparti 2 propozitii;

daca se intampla acest lucru, s-ar putea sa fie vorba de 2 scopuri;

de asemenea, folosirea cuvantului prin atrage dupa el explicatii cu privire la modul in care
va fi atins scopul proiectului;

nu este cazul a se face acest lucru in aceasta sectiune.

Ce sunt obiectivele unui proiect?

Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obtinut in efortul de atingere a scopului si, implicit, a
rezolvarii probloemei. Pe masura ce organizatia/ institutia atinge obiectivele proiectului,
discrepanta dintre stadiu actual si scop se ingusteaza. Obiectivele sunt pasi ce trebuie facuti
pentru a ne apropia de scop. Vorbim despre obioective la plural pentru ca este greu de presupus
ca poate fi vorba despre unul singur. Ele se vor stabili gradat, in concordanta cu intervalele de timp
avute in vedere pentru realizarea proiectului, fiind specifice unei anumite perioade.

In vederea formularii corecdte a obiectivelor se va raspunde cu precizie la urmatoarele intrebari:

Care sunt zonele cheie pe care dorim sa le schimbam prin acest proiect?

Care este segmentul de populatie care va fi implicat in schimbare? (atentie, aici trebuie sa
avem in vedere nu numai grupul-tinta-care, de altfel, va fi stabilit cu precizie - ci si
categoriile de populatie cu care acesta interactioneaza major!)

Care este directia schimbarii pe care o dorim? ( crestere sau imbunatatire, descrestere sau
reducere)

Care este gradul sau proportia schimbarii?

Care este termenul (sau intervalul de timp) prevazut pentru atingerea gradului de
schimbare?

Trebuie avuta mare atentie atunci cand se enunta obiectivele pentru a nu se confunda cu
activitatile. Acestea din urma descriu cum se indeplinesc obiectivele. Obiectivele reprezinta un
sfarsit, in timp ce metodele reprezinta un drum.

Cea mai buna regula de deosebire a lor este urmatoarea: daca exista un singur mod de a indeplini
obiectivul pe care l-ati enuntat, probabil ca, de fapt, ati enuntat o actiune.
O alta metoda de a verifica daca ceea ce se enunta este un obiectiv sau nu,este folosirea initialelor
unor cuvinte care reprezinta caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca obiectivele, initiale
care, una langa alta, compun cuvantul englezesc SMART (istet):

S- specific este obiectivul clar: cine, ce, cand, unde, cum, grup-tinta?

M- masurabil- sunt masurabile rezultatele?

A-abordabil- este un obict care poate fi, in general, atins?

R- realist- are organizatia resursele necesare pentru atingerea lui in timpul dat?

T- incadrare in timp- exista un termen limita?\

Scopul si obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul si obiectivele organizatiei, deci in mod
normal exista o legatura intre ele.

Ce cuprind activitatile unui proiect?

Sectiunea din proiect referitoare la activitati cuprinde descrierea detaliata a ceea ce


organizatia/institutia urmeaza sa intreprinda pentru atingerea obiectivelor.

Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Trebuie retinut faptul ca, pentru atingerea unui
obiectiv, este necesara punerea in practica a mai multor metode. Daca pentru obiectiv nu se poate
defini decat o metoda de a fi atins, inseamna ca obiectivul respectiv este de fapt o activitate.

Acest capitol trebuie sa cuprinda:

enuntarea fiecarei activitati in parte.

specificarea responsabilului activitatii respective;

specificarea resurselor de care este nevoie ( personal, echipament, timp )

descrierea secventelor in timp si modul cum se interfereaza activitatile.

Pentru a elabora activitatile prin care se atinge un obiectiv, raspundeti-va la urmatoarele intrebari:

ce anume aveti de facut pentru atingerea obiectivelor;

ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni;

ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarcini;

care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor

cum se vor selecta particiantii

Recomandari:
resursele specificate la sectiunea activitati trebuie sa corespunda cu resursele cerute in
buget;

fiecare resursa mentionata( personal, echipament s.a) va trebui tradusa in bani si regasita
in buget;

explicati motivele care v-au facut sa alegeti metodele pe care le-ati ales;

faceti o scurta discutie despre riscul punerii in practica a metodelor respective;

aratati de ce metodele pe care le-ati ales implica o probabilitate mare de atingere a


obiectivelor.

Cum construim un plan de evaluare?

Aceasta intrebare se refera la planul pe baza caruia membrii organizatiei/institutiei urmeaza sa


evalueze proiectul, atat la terminarea lui,dar si pe parcurs, la diferite momente intermediare.

Evaluarea reprezinta emiterea de judecati privind progresul inregistrat pe calea atingerii


obiectivelor propuse. Motivele pentri care o activitate a unei organizatii nonguvernamentale este
evaluata sunt diverse. O analiza simpla a cestor motive va identifica factori interni ( care provin din
interiorul organizatiei membri, consiliu de conducere, agajati, simpatizanti) si factori externi
( beneficiari, finantatori, sponsori, contractanti, alte ONG, publicul general). Astfel, la intrebarea De
ce evaluam? putem identifica cauze interne si cauze externe, cateva dintre cele mai des intalnite
afandu-se mai jos:

Motivatii interne:

pentru a vedea daca facem ce trebuie;

pentru a obtine informatii si reactii daca ceea ce facem e necesar in luarea deciziilor;

pentru aprecierea performantelor organizatiei in rapport cu standardele de performanta


interna in scopul imbunatatirii performantelor;

ne ajuta sa invatam din greseli si astfel sa pregatim succesele viitoare.

Motivatii externe:

pentru ca finantatorii doresc sa se asigure ca organizatia cheltuieste banii asa cum a


prevazut in crearea de finantare;

pentru ca organizatia doreste sa dovedeasca faptul ca deruleaza proiecte si asigura servicii


de care este nevoie, acoperam nevoile beneficiarilor si este capabil sa faca ceea ce afirma
ca poate face;

pentru a arata ca suntem competitivi prin prisma raportului cost/beneficii;


pentru aprecierea performantelor organizatiei in raport cu standardele de performanta
externe;

Evaluarea se concentreaza asupra 4 aspecte principale:

resurse investite;

activitati desfasurate;

rezultate obtinute;

beneficii realizate.

Pentru a putea fi realizata, evaluarea necesita, in cele mai mult cazuri, culegerea de date pe toata
perioada derularii proiectului, adica monitorizarea proiectului.

Monitorizarea este procesul de colectare sistematica si analizare a informatiilor cu privire la


activitatile organizatiei.

Monitorizarea ne ajuta sa efectuam o verificare regulata a ceea ce facem in mod curent:


informatiile pot reprezenta indicatori atat cantitativi,cat si calitativi.

Planul de evaluare trebuie sa cuprinda deci referiri loa modul cum vor fi culese informatiile cu
privire la derularea proiectului ( cum se va face monitorizarea) si la felul in care se va aprecia
masura in care au fost atinse obiectivele si s-au obtinut rezultatele preconizate.

Pentru a putea spune ca faceti o evaluare corecta a proiectului trebuie ca la sfarsitul procesului de
evaluare sa uteti raspunde la urmatoarele intrebari:

in ce masura proiectul si-a atins obiectivele propuse?

in ce masura atingerea acestor obiective poate fi atribuita in mod direct proiectului dvs.?

in ce masura proiectul s-a desfasurat conform planificarii propuse in cererea de finantare?

Atat monitorizarea, cat si evaluarea, nu au obiect si sunt imposibil de facut in mod efectiv atunci
cand organizatia nu are foarte bine clarificate si formulate obiectivele.

Activitatea de monitorizare si evaluare trebuie incluse in planificare, iar costurile necesare


efectuarii lor trebuie cuprinse in buget.

Cum pregatim bugetul unui proiect?

In sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere
financiar.

Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine mai clara a resurselor necesare atingerii
obiectivelor proiectului mergand mana in mana cu cea a bugetului. De asemenea, reprezinta si
un important instrument de control al resurselor finaciare ale proiectului, orice abatere trebuie luata
in considerare.

Etape in realizarea bugetului;

o planificarea activitatilor proiectului

o estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate

o estimarea potentialelor surse de venituri

o reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri

o fluxul de numerar ( bani pentru efectuarea platilor- sume, perioade)

o aprobarea bugetului

o stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul,


dupa inceperea proiectului

o revizuirea si actualizarea periodica a bugetului. Recomandari privind intocmirea bugetului

o intocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci incepeti din timp;

o consultati, la intocmirea bugetului, toate persoanele implicate in acesta- veti avea mai multe
sanse sa fie realist,si, in plus, sa asigurati ca el va fi inteles si acceptat in mod flexibil si nu
privit ca o masura birocratica de control

o bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare

Se poate intampla ca finantatorul sa nu ofere suma totala pe care o considera necesara cand
scriem proictul.

Aceasta poate avea 2 motive: fie nu am explicat actiunea si costul ei asociat destul de clar, fie ca
nu am calculat corect fondurile necesare.

De mentionat ar fi estimarea contributiilor personale; este bine sa atasam o prospectare a pietei ce


ofera produse sau servicii similare, pentru a putea sustine estimarile de pret facute.

Este bine sa explicati finantatorului ca daca nu va ofera toata suma pe care ati cerut-o ( si care
este bine justificata), proiectul nu va putea atinge toate obiectivele pe care le-ati propus si ca ar
trebui sa aiba in vedere acest fapt, mai ales atunci cand va evalua rezultatele proiectului dvs.

Tipuri de buget:

a) buget pe categorii de cheltuieli - grupeaza veniturile si cheltuielile pe categorii.

b) buget pe categorii de cheltuieli si pe activitati grupeaza cheltuielile pe categorii si pe


activitati, in cadrul acelui proiect. Este tipul de buget cu care se opereaza atunci cand se
elaboreaza bugetul proiectului. Utilizandu-lo , ne putem asigura de faptul ca nu scapam din
vedere nici o activitate si nici o cheltuiala.

c) buget pe surse grupeaza cheltuielile pe categorii si pe surse de finantare care participa


cu fonduri. Acest tip de buget reprezinta, de obicei, forma sub care bugetului i se prezinta
finantatorul caruia i se solicita fonduri, avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa
stie cine mai sustine din punct de vedere financiar proiectul respectiv si in ce masura. Daca
se doreste o detaliere privind modul in care s-a ajuns sa se prevada sumele aferente
fiecarui tip de cheltuiala, se poate atasa si bugetul de tip b) ( pe activitati).

Cum justificam proiectul?

In cadrul fiecarui proiect trebuie sa convingeti finantatorul de urmatoarele aspecte:

1. problema abordata in cadrul proiectului este una reala, iar amanarea rezolvarii ei are
repercursiuni asupra unui grup semificativ de cetateni; trebuie sa explicati intr-un mod cat
mai convingator ce ar urma sa se intample daca problema respectiva ar fi lasata
nerezolvata ;

2. atingerea scopului si, implicit, rezolvarea problemei va aduce o serie de avantaje


comunitatii, societatii sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie sa le
mentionati;

3. organizatia dvs. este in masura sa abordeze problema respectiva si sa duca proiectul la


bun sfarsit; explicati cat mai clar argumentele care sustin aceasta afirmatie.

Cum demonstram durabilitatea proiectului?

Cei mai multi finantatori doresc ca finantarea lor sa contribuie capital la cresterea gradului de
cunoastere intr-un domeniu important; cu alte cuvinte le place sa-si cumpere un mic loc in
posteritate prin contributia lor financiara. Vor sa vada ca proiectul pe care-l finanteaza traieste mai
departe de limita propusa in cererea de finantare pentru ca ei ( pe langa celelalte grupuri tinta) sa
se poata bucura de beneficii. Adica vor sa vada ca investitia lor este pe termen lung.

Cei mai multi cautatori de finantare insa, nu au forta sa gandeasca sau sa descrie proiectul pe
care-l propun decat pe durata durularii trecuta in cererea de finantare.

Nu faceti ca ei! Aratati finantatorului ca v-ati gandit la derularea in continuare a proiectului, ca aveti
contractele necesare pentru a sustine financiar proiectul respectiv, dupa ce s-a incheiat respectiva
finantare. Potentialele surse de finantare viitoare pot include granturi ale altor finantatori, taxe pe
servicii prestate sau incasari din vanzarea produselor rezultate din proiectul respectiv, programe de
dotare ( sau autodotare) granturi ale aceluiasi finantator ( la o finantare ulterioara) alte surse de
finantare.
Puteti include costul acestor activitati in proiectul dvs. si le puteti bugeta in cadrul dinantarii pe care
o solicitati. Nu va faceti probleme ca ati putea fi considerat ingrat de catre finantator. Faptul ca va
ganditi si la alte surse de finantare decat ale lui va va creste valoarea de manager de proiect.

Este de dorit sa includeti in aceasta sectiune un buget prospectiv, detaliat, care sa scoata in
evidenta echilibrul financiar ulterior. Daca aveti in vedere sa obtineti o alta transa de finantare, este
bine sa-l instiintat pe finantator inca de la inceput despre acest lucru si sa motivati temeinic nevoia
de asistenta ulterioara. Multi cautattori de finantare sunt atat de concentrati pe prezent incat uita ca
finantatorul acorda o mai mare atentie proiectelor care ii solicita o finantare sustinuta

Ce contine o introducere intr-o prezentare de proiect?

Introducerea este acea parte a propunerii in care il convingem pe finantator ca organizatia noastra
este cea mai potrivita pentru a aborda si rezolva problema de care se ocupa proiectul nostru.
Scopul introducerii este acela de a spori interesul finantatorului pentru ceea ce face organizatia
noastra si de a-l face interesat sa citeasca mai departe propunerea de finantare.

Introducerea trebuie:

sa descrie organizatia noastra si actiunile pe care le intreprinde;

sa prezinte misiunea, scopul si obiectivele organizatiei;

sa prezinte corelarea dintre scopul si obiectivele proiectului si scopul si obiectivele pe


termen lung ale organizatiei;

sa scoata in evidenta pregatirea profesionala si stiintifica a personalului ce se va ocupa de


proiect si ale responsabilului de proiect;

sa prezinte persoanele ce pot oferi recomandari;

sa prezinte sursele de venituri si alte tipuri de suport de care beneficiaza organizatia in


prezent;

sa prezinte oricare alta informatie menita sa creasca credibilitatea organizatiei.

Cum stabilim titul unui proiect?

Titlul proiectului este citit primul ( cateodata este tot ceea ce se citeste!) in cadrul unui proiect. Va
trebui,deci, sa gasiti ceva care sa-l faca pe finantator sa mearga mai departe. Sa includeti in titlu
ceva care sa-i trezeasca curiozitatea.

De obicei, titlul trebuie:

o sa fie descriptiv;

o sa scoata in evidenta rezultatele proiectului si nu metodele folosite;


o sa descrie avantajele pe care le vor castiga beneficiarii sau societatea de pe urma
proiectului

o sa fie clar, concis si usor de tinut minte.

Daca vreti sa vedeti cateva exemple de titlu, este de ajuns sa deschideti un ziar de senzatie ( cam
asa trebuie folosit ca stil si design).

Titlul poate varia ca lungime; cel mai bine ar fi sa intrebati finantatorul caruia ii veti trimite proiectul
ce l-a frapat pozitiv la titlurile proiectelor admise la utlima etapa de finantare.

Sunt finantatori care au reguli stricte in privinta numarului de litere folosite intr-un titlu. Se spune ca
e bine sa folosesti 10 sau 13 cuvinte in titlul proiectului tau.

Recomandari:

-e bine sa nu folositi acronime atunci cand finantatorul nu mentioneaza explicit ca doreste


acest lucru

-nu faceti referinte a varsta dvs. cultura ( mitologie,cultura generala, istorie, arta, etc.); s-ar
putea ca finantatorul dvs. sa nu aiba aceleasi hobby-uri cu ale dvs.

-nu incercati sa impresionati finantatorul cu termeni tehnici sau cu elemente de jargon;

-daca termenii finantarii nu prevad acest lucru, s-ar putea sa nu va faceti inteles pe deplin.

Ce cuprinde un rezumat de proiect?

Rezumatul proiectului este o condensare clara si concisa a propunerii. Motivele pentru care o
cerere de finantare trebuie sa cuprinda un rezumat sunt urmatoarele:

o de cele mai multe ori, rezumatul este solicitat de catre finantator;

o rezumatul ofera o trecere in revista a capitolelor care urmeaza, facandu-le astfel pe


acestea mai usor de inteles ; de multe ori rezumatul este singura parte a cererii de
finantare care se citeste, servind astfel ca unica baza de luare in considerare sau
respingere a proiectului fiind prima parte a propunerii care se citeste, solicitantul de
finantare poate trezi interesul finantatorului pentru proiect. Este foarte important ca prima
reactie a cititorului sa fie pozititva.

Un rezumat trebuie sa cuprinda:

scurta prezentare a solicitantului

scurta informatie privind credibilitatea slicitantului

prezentarea problemei ce urmeaza a fi abordata


scurta prezentare a obiectivelor

scurta prezentare a modului de atingere a obictivelor

scurta prezentare a planului de evaluare

mentionarea costului total al proiectului, a fondurilor deja primite, fondurilor solicitate de la


finantatorul caruia ii este adresata cererea si a fondurilor solicitate de la alti finantatori

mentionarea modului de finantare in viitor ( durabilitatea proiectului)

Ordinea in care sunt trecute aceste elemente in revista in cadrul rezumatului este putin diferita de
cea de mai sus.

Primul lucru pe care finantatorul trebuie sa-l ia la cunostinta este problema. Asadar, problema
trebuie sa fie primul aspect mentionat, dupa care trebuie sa urmeze celelalte elemente in ordinea
prezentata mai sus. Desi rezumatul este prima componenta a cererii de finantare care se citeste,
ea se redacteaza dupa ce toate celelalte sunt redactate.

Cum prezint obiectivele?

Rezultatele asteptate reprezinta finalitatea proiectului, justificarea existentei sale. De obicei ele
sunt cantitative si calitative. Trebuie sa fie masurabile, vizibile si specifice, reprezentand, de fapt,
atingerea obiectivelor propuse. Pentru a se asigura buna functionare a proiectului este bine ca
fiecarui obiectiv stabilit initial sa-i coincida un rezultat, pentru validare.

Cum prezint resursele?

Pentru a putea realiza scopul propus, managerul de proiect va avea la dispozitie anumite resurse.
Din punct de vedere calitativ si cantitativ, la conceperea proiectului s-a considerat ca, utilizate
eficient, vor permite atingerea scopului.

Cele mai importante resurse care stau la dispozitia unui manager de proiect sunt: oamenii,
echipamentele, materialele, finantele, timpul, informatiile, spatiul, reputatia, imaginea, etc.

Resursele sunt atat o sursa de putere, cat si de constrangere. Adesea, ele functioneaza alternativ :
daca aveam timp, nu aveam nevoie de atatia oameni; daca aveam informatii, nu era nevoie de
atatia bani.

Un alt aspect important privind resursele este ca, exceptand pe cele financiare, valoarea lor pentru
proiect este in general relativa si depinde de capacitatea manageriala a celor care le folosesc.

Cum se evalueaza proiectele participante la licitatii?

Finantatorul organizeaza o comisie de evaluare, putand face apel si la expertii din afara propriei
sale organizatii.
Dupa eliminarea proiectelor care au fost depuse dupa data limita, toate celelalte proiecte acceptate
sunt evaluate din punct de vedere al conformitatii administrative (proiectele contin toate
formularele si anexele obligatorii etapa eliminatorie), eligibilitatii (solicitantii, partenerii acestora si
activitatile respecta criteriile stabilite la lansarea programului de finantare, tin cont de specificul
mediului social, contin elemente de noutate care pot fi replicate sau extinse - conform grilei de
punctaj stabilite inainte de lansarea publica a programului de finantare), calitatii bugetului
(cheltuielile si veniturile sunt clar si detaliat prezentate, cletuielile sunt strict necesare pentru
derularea proiectului, veniturile au o probabilitate ridicata de realizare la nivelul prevazut in buget).

Proiectele care trec etapele eliminatorii de evaluare sunt ierarhizate descrescator functie de
punctajul total obtinut la evaluarea calitatii propunerii si a bugetului.

Sunt declarate castigatoare ale licitatiei proiectele care au inregistrat punctajele cele mai mari,
numarul lor fiind stabilit astfel incat suma totala acordata de finantator sa nu depaseasca bugetul
total al programului de finantare stabilit initial si anuntat de finantator (acest buget total putand
creste doar in situatii cu totul exceptionale, daca finantatorul dispune de resurse financiare
suplimentare si considera ca a primit proiecte de foarte buna calitate).

Care sunt caracteristicile unui proiect de succes?

Un proiect de succes poate fi caracterizat astfel:

cererea de finantare este clar si logic elaborata si usor de studiat, chiar daca ideea
proiectului nu este neaparat extrem de novataoare;

incadrarea foarte buna in obiectivele si prioritatile programului de finantare

planificare atenta care poate fi respectata la implementare

indicatori clar definiti, masurabili

proiectul poate continua in conditii normale dupa terminarea finantatii nerambursabile

bugetul este clar si suficient de detaliat

cheltuielie sunt absolut necesare pentru functionarea proiectului

veniturile au o probabilitate mare de a fi obtinute

persoanele care vor lucra in cadrul proiectului au experienta necesara

solicitantul are experienta in management de proiecte

exista o comunicare foarte buna intre beneficiar si finantator, incepand din faza de
elaborare a proiectului si continuand pe parcursul implementarii sale.

Cum se implementeaza un proiect castigator?


Implementarea proiectului inseamna organizarea si desfasurarea efeciva a activitatilor prevazute in
proiect.Din acest punct de vedere, se procedeaza ca in cazul organizatii oricaror alte activitati,
tinand cont de o serie de observatii specifice:

1. Posibilitatile de modificare a planului de activitate sunt reduse si trebuie argumente in fata


finantatorului, uneori fiind necesar un acord expres al acestuia inainte de a le efectua
activitatile trebuie planificate cat mai bine inca din faza elaborarii proiectului participant la
licitatie;

2. Bugetul poate fi modificat numai intre anumite limite destul de reduse, orice modificare
ajora neaprobata in realabil de finantator ducand la incheierea contractului de finantare;

3. Se recomanda respectarea echipei proiectului care a fost prezentata in cadrul cererii de


finantare si anexele sale modificarile justificate trebuie argumentate;

4. Pentru achizitii de bunuri de valori ridicate finantatorul poate solicita organizarea unor
licitatii, respectandu-se anumite conditii prestabilite;

5. Finantatorul solicita, de regula, organizarea in mod separat a evidentei financiar contabile


a proiectului ( cont bancar separat, conturi analitice distincte etc.);

Exista reguli stricte privind organizatia care poate efectua cheltuieli utilizand resursele financiare
nerambursabile primite( deseori, solicitantul coordonator al proiectului este singura organizatie
care are dreptul sa dispuna utilizarea banilor din contul bancar al proiectului, acoperind inclusiv
eventualele cheltuieli realizate de partenerii sai in cadrul proiectului) si documentele justificative
acceptate pentru decontarea cheltuielilor efectuale (facturi, chitante fiscale, bonuri fiscale, ordine
de plata, etc. ). In unele cazuri ( de exemplu, unele programe ale Bancii Mondiale) beneficiarul nu
primeste suma castigata prin proiect, o alta organizatie separata platind in numele beneficiarilor
toate cheltuielile acestora realizate in cadrul proiectului.