Sunteți pe pagina 1din 66

SEMINARSEMINAR 11 INSTRUMENTELEINSTRUMENTELE INTERNATIONALEINTERNATIONALE DEDE PLATÃPLATÃ

1.1. Mecanismul DST (SDR)

1.1.1. Mijloacele de plată internaţionale

1.1.2. Funţiile DST

1.2.Tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI

1.2.1. Exemplu

1.2.2. Probleme propuse

ANEXA

1.1. Mecanismul DST (SDR)

Mijloacele de plată internaţionale Mijloacele de platã internaţionale sunt de mai multe feluri şi pot fi grupate în trei catgorii principale:

valutele, care reprezintã moneda naţională a unei ţări, în cont sau efectivă, convertibilă sau neconvertibilă 1

devizele sunt instrumente de platã, în general pe suport hârtie, care înlocuiesc banii efectivi şi sunt exprimate în monedă convertibilă sau neconvertibilã:

1. cambii

2. bilete la ordin

3. cecuri

4. acţiuni

5. obligaţiuni

6. alte valori mobiliare.

monede internaţionale, recunoscute pe tot globul şi care sunt emise pe piaţa internaţională de societãţi financiare cu vocaţie internaţionalã:

7. DST (Drepturi Speciale de Tragere - bani de cont, emişi de FMI fără

garanţie materială)

8. Euro (moneda UE)

9. Amu (moneda Uniunii Monetare Asiatice) etc.

Funţiile DST

Funcţiile DST, aşa cum au fost stabilite la crearea Fondului Monetar Internaţional, aratã cã acesta este:

10. etalon monetar

11. mijloc de rezervă

12. mijloc de plată

Operaţiuni ce se pot realiza cu DTS sunt de mai multe feluri, ţinând seama atât cã DST nu este o monedã materializatã şi, în consecinţã, nu poate fi utilizatã la tranzacţiile cu numerar:

13. tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI;

14. acorduri swap, prin care se realizeazã, între partenerii de afaceri aflaţi în ţãri

diferite, acordarea reciprocă de credit în valută la o dobândă convenită:

0. la vedere

1 Existã şi aşa numita monedã transferabilã, de genul rublei utilizate înainte de 1989, în ţãrile CAER. În rubla transferabilã se transformau toate monedele ţãrilor din fostul lagãr comunist. Paritatea rublei transferabile era stabilitã arbitrar, fãrã legãturã cu puterea de cumparare realã.

1. la termen

15. operaţiuni forward, adicã operaţiuni în care tranzacţia are loc imediat, în

timp ce livrarea valutelor sau a devizelor se face după un termen convenit.

1.2.Tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI

Ţãrile membre FMI pot desfãşura operaţiuni cu valute diferite, în cadrul mecanismului DST.

1.2.1. Exemplu – schimbarea unei valute contra DST 2:

Franţa doreşte să obţină suma de 700.000 coroane suedeze (SEK) contra DTS, schimbul făcându-se la cursul zilei. Să se calculeze:

suma DTS din contul de alocări DTS al Franţei şi Suediei după efectuarea tranzacţiei;

costul tranzacţiei (creditului).

Se cunosc:

16. alocări DST în contul Franţei=600.000 DST

17. alocări DST în contul Suediei=500.000 DST

18. cursul valutar:

1 USD =7,78 SEK

1 DST=1,43 USD

Contul DST al Franţei

Utilizãri

Alocãri

63.738,35

600.000

6.861,0

 

dobândã

plãtitã

Rezervã=536.261,66

(600.000-63.738,35)

Contul DST al Suediei

Utilizãri

Alocãri

----

500.000

+63.738,35

Rezervã=

563.738,35+

6.861,0

dobãnda

încasatã

a) se calculează suma în DTS pe care o va ceda Franţa în schimbul a 700.0000 SEK

700

. 000

SEK

=

91

. 145 ,83 USD

 

7,68

/

SEK USD

91 .145 ,83 USD

= 63 .738 ,35 DST

1,43

/

USD DST

In tranzacţia directă prin mecanismul DTS, ţara care cedeazã DTS contra altei monede va plăti dobândă, care i se va scãdea din contul de alocări DST.

2 Constantin Floricel – coordonator: Aplicaţii practice la disciplina RELAŢII ŞI TEHNICI FINANCIAR-MONETARE INTERNAŢIONALE, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti

1996

2

Ţara care primeşte DST, respectiv acceptã sã cedeze o sumã în moneda sa naţionalã contra monedei de cont a FMI, va primi dobândă din partea ţãrii care apeleazã la acest schimb. La calculul dobânzii se are în vedere rata dobânzii medii ponderate (săptămânal) a creditelor pe termen scurt pe pieţele monetare internaţionale cele mai importante, respectiv pieţele monetare ale SUA, Japonia, UE şi Marea Britanie

.Ţara

participantă

Ponderea

în DTS

Volumul dat pe termen scurt

Rata dobânzii pe piaţa respectivă

Pc*Ci

Pc*Ci*Rd

(Pc)

(Ci)

(Rd)

 

40

 

mld $

     

SUA

(0,40%)

45

10,5%

18,0

1,890

Uniunea

32

105 mld $

     

Europeanã

(0,32%)

11,0%

33,6

3,696

 

17

 

mld $

     

Japonia

(0,17%)

30

9,5%

5,1

0,485

 

11

 

mld $

     

Anglia

(0,11%)

40

11,5%

4,4

0,506

Total

100%

-

-

61,1

6,577

Rata dobânzii la tranzacţiile prin mecanism DST în săptămâna respectivă:

Rd

Rd

DST

DST

=

=

6,577

=

61,1

n

i = 1

Pondere Volum credit termen scurt Rata dobanzii

i

*

i

*

i

o ,4 * 45 * 0,105

+

n

i = 1

P C

*

i

i

0,32 *105 * 0,11

+

0,17 * 30 * 0,095

+

0,11 * 40 *

0,4 * 45

+

0,32 *105

+

0,17 * 30

+

0,11 * 40

0,1076

=

10,76%

Dobânda plătită de Franţa prin cedarea sumei de 63.738,35 DST va fi:

Dobanda

platita

= 63 . 738 ,35 * 10 , 76

% = 6 . 861 , 0 DST

Aceeaşi dobândă va fi încasată de Suedia în contul său DST.

1.2.2. Probleme propuse

1. Italia trebuie să efectueze o plată în yeni japonezi în valoare de 1 miliard JPY, pe care doreşte să-I obţină prin mecanism de tranzacţionare directă DST.

Alocaţiile DST ale:

Cursurile de schimb:

Italiei 1.000.000 DST

Japoniei: 1.300.000 DST

1 DST = 1,43 $ 100 JPY = 9 $

3

1 $ = 0,8540 € Informaţiile referitoare la rata dobânzii sunt:

Ţara

participantă

Ponderea

în

Volumul datoriilor pe termen scurt

(Ci)

Rata

dobânzii

pe

DST

(Pc)

piaţa respectivă

(Rd)

SUA

45

65

mld.USD

9,5%

Uniunea

     

Europeanã

32

125 mld.USD

10,5%

 

Japonia

13

50

mld.USD

11%

Anglia

10

55

mld.USD

10,5%

 

2. Spania doreşte să obţină 2 milioane dolari canadieni (CAD) prin mecanism DST.

Alocaţiile DST ale celor două ţări sunt: Spania 450.000 DST

Canada 900.000 DST

Informaţiile privind rata dobânzii pe pieţele DST în săptămâna cu tranzacţia sunt:

   

Volumul

   

Ţara participantă (i)

Ponderea

în

creditului

pe

dobânzii

piaţa respectivă

(Ri)

Rata

pe

DST

(Pi)

ţara respectivă

(Ci)

SUA

42

72

mld.$

9,8 %

Uniunii Europene

36

120 mld $

11,2%

 

Japonia

12

50

mld.$

7,3%

Anglia

10

35

mld.$

10,6%

 

Informaţiile referitoare la cursurile de schimb se vor prelua din Anexã.

4

ANEXA

 

Cursul valutar

 

- Lei vechi (Rol) -

     

1.03.05

15.03.05

1.04.05

15.04.05

1.05.05

Dolarul SUA

 

USD

 

32

896

33

106

32

762

32

717

32

721

Euro

EUR

 

38

520

38

368

38

608

38

603

38

701

Gramul de aur

 

XAU

 

406 168

397071

 

396 407

396 105

395 344

Dolarul australian

 

AUD

 

22

527

22

510

22

569

22

591

22

699

Dolarul canadian

 

CAD

 

24

556

24

600

24

501

24

582

24

596

Francul elveţian

 

CHF

 

24

949

24

810

24

924

24

937

24

974

Coroana cehească

CZK

 

1

203

1

206

 

1

211

1

210

1

206

Coroana daneză

 

DKK

 

5

185

5

165

 

5

197

5

196

5

210

Lira egipteană

 

EGP

 

5

356

5

372

 

5

314

5

307

5

320

Lira sterlină

 

GBP

 

54

930

55

154

54

899

54

416

54

474

Forintul maghiar

 

HUF

 

152

151

152

152

153

 

100

         

100

yeni japonezi

JPY

 

29

796

29

839

29

655

29

813

29

983

Leul moldovenesc

 

MDL

 

2

498

2

485

 

2

527

2

480

2

474

Coroana norvegiană

NOK

 

4

719

4

695

 

4

703

4

707

4

699

Zlotul polonez

 

PLN

 

8

476

8

456

 

8

473

8

481

8

584

Coroana suedeză

 

SEK

 

4

283

4

278

 

4

315

4

294

4

309

1000 Lire turceşti

 

24

 

24

24

24

24

24

SDR

XDR

 

47

098

46

941

47

452

47

014

47

113

1$

32,9

ROL

 

100 JPY

300.000 ROL

 

100 JPY =

300 .000

ROL

* 1$

= 9 $

 
 
 

32 . 900 ROL

 
 

1 $

= 11 ,1 JPY

 

1DST=1,43 $

1 $=7,68 SEK

1 $= 1,32 CHF

1 $ = 0,8540 € 1€ = 1,1710 $ 1£ = 1,4260 € 1£ = 1,6698 $

5

1$ = 0,8455 € 1 € = 1,1828$ 1£ = 1,4076 € 1£ = 1,6648 $

SEMINARSEMINAR 22 ACORDURIACORDURI DEDE PLÃŢIPLÃŢI INTERNAŢIONALEINTERNAŢIONALE

2.1. Incheierea de acorduri swap 2.2. Efectuarea de operaţiuni forward

Cursul valutar poate fi considerat preţul unei monede exprimat în altă

monedă

2.1. Incheierea de acorduri “swap” Swap-ul este o operaţiune valutară prin care o entitate economică încheie cu partenerul său o tranzacţie formată din douã părţi disticte:

tranzacţie la vedere

tranzacţie la termen

De exemplu, pentru a dispune de o sumă în Euro, Marea Britanie cumpără la vedere respectiva sumă (din Franţa) pe piaţa valutară (contra £) şi se angajează să vândă la termen aceeaşi sumă în є contra £, această opraţiune putând să-I aducă un câştig sau o pierdere, din variaţia cursurilor valutare la cumpărare/vânzare la cele două momente. Prin mecanism DST: o ţară membră FMI poate transfera altei ţări membră FMI o sumă în DST contra unui alt activ (o valută a unei ţări FMI) de rezervă (exceptând aurul) cu obligaţia de a restitui suma în valută la o dată ulterioară şi un curs stabilit prin acord.

1. Exemplu

La data de 1 septembrie, Japonia are nevoie de o sumă de 150.000 Є pentru a onora un contract de import. Incheie cu Germania un acord “swap” prin care se obligă să restituie Є la data de 1 decembrie, la un curs de:

La 1 septembrie:

1$=0,84 Є

1DST=1,44 $

1 decembrie:

1$=0,85 Є

1DST=1,43 $

Să se calculeze costul “swap-ului”(adicã al creditului) pe care îl obţine Japonia:

Rezolvare

La 1 septembrie Japonia primeşte 150.000Є şi cedează DST:

150

. 000

0,84

/ $

=

178 .571 ,43 $

178

.571 ,43 $ =

1,44 $ / DST

124 .007 ,94

DST cedează Japonia

La 1 decembrie, japonia restituie 150.000 € şi primeşte DST de la Germania.

6

150 .000

0,85

/ $

=

176

176 .470 ,59 $ =

1,43 $ / DST

. 470 ,59

$

123 .406 ,01 DST

Costul creditului pentru Japonia este

primeşte Japonia

124.007,94 DST--123.406,01 DST*601,93 DST

2. Exemplu

Intre Anglia şi Franţa se încheie un acord “swap” pentru suma de 200.000 £ (Franţa primeşte £ la data de 10 ianuarie contra DST şi le restituie, primind înapoi DST la data de 10 iulie).

La 10 ianuarie, cursurile sunt:

1£=1,67 $ 1DST= 1,43 $

La iulie (peste 6 luni):

Varianta A:

1 £=1,68 $

1 DST=1,42 $

Varianta B:

1£=1,68 $

1 DST=1,45 $

Să se calculeze suma în DST pe care o primeşte Franţa la 10 iulie, în cele 2

variante:

Rezolvare

Varianta A

la 10 ianuarie:

200 .000 GBP

1

1, 67

/

GBP USD

= 334 .000 USD

cedează Franţa

334

. 000

$

1,43 $ / DST

=

233 . 566 , 43 DST

7

La 10 iulie

200 .000 GBP

1

1,66

/

GBP USD

= 332 .000 USD

332

. 000

$

=

1,42 $ / DST

233 .802 ,82 DST

Varianta B

10 ianuarie

10 iulie

200 .000 GBP

1

1,68

/

GBP USD

= 336 .000 USD

336 .000

$

1,45 $ / DST

= 231 .724 ,14 DST

primeşte Franţa

Prin comparaţie, dacã raportul dolar/ / USD ar fi 0,40, Franţa ar trebui sã cedeze suma de 240.000 DST.

336 .000

$

1,40 $ / DST

= 240 .000

DST

Teme pentru acasă

Elveţia are nevoie de 500.000Є la 31 iulie. Incheie cu Italia un acord swap prin care se obligă să restituie suma peste 6 luni, la cursul de:

1$=0,92Є

1DST=1,38$

In momentul încheierii tranzacţiei:

1$=0,95Є

1DST=1,41$

Să se calculeze suma în DST pe care o va primi Italia, cât I se va restitui Elveţiei în DST şi care este costul tranzacţiei.

2.2. Efectuarea de operaţiuni “forward”

8

Un contract forward prevede tranzacţionarea unor bunuri, titluri, valute ş.a. cu plata la o dată viitoare şi cu un preţ fixat în momentul încheierii contractului. In mecanismul DST:o ţară membră FMI poate vinde (sau cumpăra) DST cu obligaţia plăţii la o dată viitoare (contra alte valute, nu aur) la un curs la termen previzionat în momentul tranzacţiei.

Exemplu

O ţară membră FMI efectuează următoarele operaţiuni la termen cu DST:

- la data de 1 martie cumpără suma de 120.000 DST plătibilã în Є peste 6 luni. Cursurile la termen previzionate pentru 6 luni:

1 DST = 1,44 $

1 $ = 0,85 Є

- la

echivalentul în Є peste 3 luni. Cursurile la termen previzionate pentru 3 luni:

1DST=1,42$

1$=0,84Є

(peste 3 luni) vinde 100.000 DST pentru care va încasa

data

de

1

iunie

- la 1 martie, cursurile spot (la vedere) erau:

1DST=1,40$

1$=0,90Є

- la 1 iunie,cursurile spot erau:

1DST=1,43$

1$=0,845Є

Să se analizeze tranzacţiile (sume şi costuri)

Rezolvare

Pentru suma de 120.000 DST (cumpărată la 1 martie) plăteşte la 1 septembrie (la termen):

120.000 DST * 1,44 $/DST *0,85Є/$ = 146.880Є

Dacă plata s-ar fi făcut la vedere (spot):

120.000 DST *1,40 $/DST *0,90 Є/$ = 151.200Є

Cumpărarea DST este avantajoasă forward pentru că plăteşte mai puţin :

146.880 151.200 €

Pentru suma

de 100.000 DST vândută

la

1 iunie,

primeşte la termen la 1

septembrie:

100.000 DST * 1,42 $/DST * 0.84 Є/$ = 119.280 Є

Dacă tranzacţia ar fi fost la vedere, ar fi încasat:

100.000 DST *1,43 $/DST * 0,845 Є/$ = 120.835 Є

Vânzarea de DST la termen (forward) nu a fost avantajoasă, pentru că încasează mai puţin decât ar fi încasat la vedere 119.280Є<120.835 Є

Teme pentru acasă

1. Belgia efectuează la 31 martie următoarele operaţiuni forward cu DST:

19. Vinde 200.000 DST, urmând să încaseze peste 3 luni o sumă în coroane

suedeze la cursul la termen:

1DST = 1,43 $

1$ = 7,68 SEK

9

20.

Cumpără 150.000 DST pentru care va plăti peste 3 luni suma echivalentă în

franci elveţieni, cursul la termen:

1 DST = 1,43 $

1 $ = 1,32 CHF

21. La 31 martie cursurile la vedere erau:

1 DST=1,35$

1$=7,15 SEK 1$=1,20 CHF Să se calculeze câştigul sau pierderea din tranzacţii.

2. Germania efectuează următoarele operaţiuni la termen cu DST:

La 31 martie cumpără 100.000 DST pe care îi va plăti cu Є peste 6 luni, cursurile la termen:

1 DST=1,53 $

1$=0,89 Є

La 30 iunie vinde 80.000 DST pentru a încasa suma echivalentă în Є peste 3 luni, cursurile la termen:

1 DST=1,49$

1$=0,85Є

Cursurile la vedere în momentul tranzacţiilor:

31 martie

30 iunie

1 DST = 1,45 $

1 DST = 1,47 $

1 $ = 0,92 Є

1 $ = 0,87 Є

Să se calculeze sumele la termen şi să se analizeze dacă operaţiunile au fost sau nu avantajoase.

10

SEMINARSEMINAR 33 COSTULCOSTUL OPERAŢIUNILOROPERAŢIUNILOR CUCU INSTRUMENTEINSTRUMENTE DEDE PLATÃPLATÃ INTERNAŢIONALEINTERNAŢIONALE

O trată (cambie) este emisă la 1 august 2002 cu scadenţă peste şase luni, respectiv la 1 februarie 2003. Trata este scadentă la data de 1 noiembrie 2002 (cu 3 luni înainte de scadenţă).

2.

V nom =500.000$.

3.

LIBOR ($) la 6 luni=6,09% pan

4.

Marja de risc:4,25%p.a.

5.

Comision de gestiune:2,47%

flat, calculat o singură dată (nu pe an) Să se calculeze costul operaţiunii şi valoarea efectivă la momentul scontării.

Rezolvare Costul (dobãnda) = LIBOR+marja de risc+alte cheltuieli Taxa scontului = Rata dobânzii = 6,09% + 4,25% = 10,34% p.a.

Scontul simplu =

=

Vnom nr zile taxa sc

*

.

*

360 *100

500.000$ * 90 *10,34%

z

360 *100%

z

= 12.925$

Comision gestiune = 2,47% * 500.000 = 12.350 $

Cheltuieli directe

1.000 $

Agio

=26.275 $

(Costul total)

11

2). Valoarea nominalã a unei cambii V nom = 2.000.000 $, care a fost emisă la 10 aprilie 2001 cu scadenţă peste 3 ani (10 aprilie 2004), respectiv 36 luni. Dacă beneficiarul scontează trata după 20 de luni cu o taxă de scont LIBOR+o marjă de risc de 5%, iar banca o rescontează după alte 10 luni (cu 6 luni înainte de scadenţă) cu o taxă de scont la LIBOR+o marjă de 3%:

care este costul scontului pentru beneficiar care este costul rescontului pentru bancă. Pentru scontare şi rescontare se are în vedere LIBOR-ul pentru perioada respectivã, la $, la care se adaugă marja. Pentru exemplul considerat:

6. la data scontãrii: LIBOR = 7,11% p.a.

7. la data rescontãrii: LIBOR = 6,92% p.a.

Rezolvare

Costul scontului pentru beneficiar:

Scont

=

2 .000 .000 $ * 16

luni

* ( 7 ,11 %

+

5%)

12

luni

* 100

= 322 .933 ,33 $

=

Costul rescontului pentru banca comercială:

Re scont

=

2 .000 .000 $ * 6

luni

* (6,92 %

+

3 %)

12

luni

* 100

= 99 .200 $

=

Beneficiu pentru banca comercialã = 322.933,33 $ - 99.200 $ = = 223.733,33 $.

3) .Un agent economic este beneficiarul a 3 trate:

V

n1 = 40.000

Scadenţa 1 = 20 zile

V

n2 = 65.000 $

Scadenţa 2 = 30 zile

V

n3 = 80.000 $

Scadenţa 3 = 40 zile

Să se stabilească valoarea nominală a unui nou efect comercial, cu scadenţa peste 35 zile, care să le înlocuiască pe cele 3. Să se determine scadenţa medie pentru un efect comercial care le

înlocuieşte. Taxa scontului pentru toate efectele de comerţ = 7% p.a

Rezolvare a). Valoarea actuală a noului efect treuie să fie egal cu suma valorilor actuale ale celor 3 efecte preschimbate.

Se noteazã:

a = valoarea actuală (sau efectivă)

12

=valoarea efectului de comerţ după deducerea scontului din valoarea nominală pentru toată perioada rãmasã pânã la scadentã.

a = Vn

* (1

Tx

*

Nz

36 .000

)

unde:

Vn = valoarea nominalã a cambiei Tx = rata scontului (dobânzii cu care se calculeazã scontul) Nz = numãrul de zile pânã la scadenţã în momentul scontãrii.

Vn *(1

*

Tx Nz

36.000 %

z

)

= Vn

*0.993

=

Vn *(1

1

+

2

Vn

*(1

*

Tx Nz

1

36.000

)

*

Tx Nz

2

36.000

+

Vn

3

*(1

*

Tx Nz

3

36.000

)

)

+

+

Vn * (1

7 % * 35 z

7% * 20

z

 

)

=

40 .000 * (1

 

)

 
 

36 .000

36 .000 7% * 30 z

 
 

+ 65

.000 * (1

)

 

36

.000

 

+ 80

.000 * (1

7 % * 40

z

)

)

 

36

.000

 

+

+

=

=

= 183 .840 ,8 $

39 .840

+

64 .623

+

79 .377 ,8)

Vn

Vn

* 0.993

=

183 .840 ,8$

183 .840 ,8

=

0,993

= 185 . 136 , 7 $

b) Scadenţa medie = data la care mai multe efecte de comerţ cu scadenţe diferite se pot preschimba într-un singur efect egal cu suma efectelor preschimbate.

Nz =

Vn

1 *

Nz

1

+

Vn

2 *

Nz

2

+

+

Vnn

*

Nzn

 

Vn

1

+

Vn

2

+

 

Vnn

13

Nz =

40 .000 $ * 20

z +

65 .000 * 30

+

80 .000 * 40

 

40 .000

+

65 .000

+

80 .000 $

=

800 .000

+

1.950 .000

+

3.200 .000

= 32 ,16 zile

 

185 .000

 

Teme pentru acasă

Se cunosc informaţiile despre titlurile din tabel:

22. să se completeze tabelul

23. să se determine valoarea nominală a unui nou efect, care înlocuieşte pe

cele din tabel, cu o scadenţă de 105 zile (Taxa scont=6%)

24. să se stabilească scadenţa medie pentru noul efect (Tx pentru toate

titlurile=6%)

Valoarea

       

nominală

Nr.zile scadenţă

Taxa scontului

Scontul

Valoarea actuală

120.000

70

zile

6,5%

   

70.000

120

zile

5%

   

200.000

30

zile

7%

   

150.000

200

zile

6%

   

14

CURSULCURSUL VALUTARVALUTAR TIPOLOGIETIPOLOGIE ŞIŞI VARIAŢIEVARIAŢIE

4.1. Cotaţia monedei naţionale

4.2. Interpretarea cursurilor valutare

4.3. Publicarea cursurilor valutare

4.4. Cursul titlurilor de credit şi alte tipuri de cursuri

4.5. Valorizare – devalorizare; Apreciere - depreciere

4.1. Cotaţia monedei naţionale

4.1.1. Modalitãţi de cotare

Cotarea este operaţiunea prin care se exprimă cursul unei monede în raport cu altă monedă. Cotarea unei monede se poate stabili în raport cu:

25. o unitate monetară

1 USD = 32.721 ROL

26. o sută de u.m. 100 JPY (yeni) = 29.983 ROL

27. o mie de u.m.

TRL (lire turceşti) = 24 ROL

4.1.2. Tipuri de coatre

Cotaţia monedei naţionale îmbracã mai multe forme. Tipurile de cotare sunt:

directã, indirectã şi încrucişatã:

directã, în care unitatea monetrã strãinã rãmâne constantã şi unitatea monetarã naţionalã variazã.

De exemplu, în USA: 1 € = 1,1710 $

în România : 1 $ = 32.896 ROL (= 3,2896 RON) 1 £ = 54.930 ROL (= 5,4930 RON)

indirectã, în care unitatea monetarã naţionalã rãmâne constantã şi variazã unitatea monetarã strãinã. Coteazã indirect Marea Britanie, Canada, Australia. De exemplu, în Marea Britanie: 1 £ = 1,6698 $ 1 £ = 1,4260 €

28.

Exemplu de cotaţie

Piaţa de schimb valutar Amsterdam (u.m. pentru 1 €, cu excepţia lirei britanice £, care coteazã indirect la data de 9.10 anul N

 

7.10.anul

N

8.10. anul N Închidere

Închidere

Dolar SUA

la vedere

1,1710

1,1828

29. 30 zile

1,1715

1,1832

30. 60 zile

1,1719

1,1838

31. 90 zile

1,1722

1,1841

32. Lira

 

sterlinã

la vedere

1,4260

1,4076

33.

30 zile

1,4255

1,4071

15

34. 60 zile

1,4250

1,4068

35. 90 zile

1,4247

1,4063

încrucişatã (cross-rate), se practicã pentru cã centrele financiare internaţionale afişeazã, în principal, cursul fatã de dolarul SUA.

Metoda are la bazã principiul cã douã monede egale cu o a treia sunt egale

între ele:

De exemplu:

cotaţie directã: 1 $ = 7,68 SEK 1 $ = 1,32 CHF

1

CHF

=

7

, 68

SEK

/ $

1,32

CHF

/ $

=

5,82 SEK

4.2. Interpretarea cursurilor valutare

Interpretarea cursurilor valutare, când moneda se modifică în raport cu altă valută, se face ţinând seama de modul de coatreL

la cotare directă:

36. moment 0 100 $ = 85,40 Є

37. moment 1 100 $ = 84,55 Є Euro s-a apreciat faţă de $.

38. Moment 0 1$ = 7,68 SEK

39. Moment 1 1$ = 7,82 SEK

 

Coroana suedeză s-a depreciat faţă de $.

la cotare indirectă:

40. m o :1

£ = 1,6698 $

41. m 1 : 1 £ = 1,6648 $ Lira britanică s-a depreciat faţă de $

42. m 0 : 1 £ = 1,6698 $

43. m 1 : 1 £ = 1,6701 $ £ s-a depreciat faţă de$.

4.3.

Publicarea cursurilor valutare

Publicarea cursurilor valutare se face:

44. în ziare de mare tiraj, în centrele mari financiare: Londra, New York,

Amsterdam, Geneva, Frankfurt etc.;

45.

Pliante editate de instituţiile financiare

46.

Afişaje electronice la ghişeu

Informaţiile sunt primite de la agenţii specializate:

47.

Reuter pentru Europa

48.

Tele Rate pentru continentul american.

49.

Afişarea şi publicarea cursurilor valutare se face în mai multe feluri:

dupã numãrul de numere comunicate:

50. cursul valutar cu un numãr este cotaţia datã de centrul financiar.

16

În practicã, bãncile adaugã un comision la vânzare şi scad un comision la cumpãrare.

51. cursul valutar cu douã numere:

52. cursul valutar cu trei numere:

8. la vânzare (bid sau buying);

9. la cumpãrare (offered)

10. fixing sau cursul bursier, utilizat pentru operaţiunile în cont;

11. la vânzare şi/sau la cumpãrare, pentru tranzacţiile cu monedã efectivã.

cursuri la vedere (spot)

Cursul la vedere este cursul zilei, respectiv cursul ce va fi utilizat pentru operaţiunile desfãşurate într-un interval de maximum 48 ore.

53. Cursul la vedere stã la baza:

cursurilor la ghişeu

cursurilor la termen

Exemplu

În contul BCR la o bancã din New York sunt 1 milion USD, care urmeazã sã fie folosiţi pentru a plãti un import din Germania. BCR contracteazã o bancã din Germania, solicitând care este cursul $ / € şi aceasta îi comunicã:

89,34 – 91,03 la 100 $ Aceasta înseamnã cã banca germanã acceptã sã cumpere dolari americani la cursul de 100 $ = 89,34 €. BCR remite cei 1 milion USD din contul sãu în dolari din New York cãtre banca din Germania, iar aceasta va remite cãtre agentul economic de la care s-a importat suma de :

1.000 .000 $

100 $

* 89 ,34 E / $

=

893 .400 Euro

Operaţiunea se încheie în 48 ore (2 zile lucrãtoare).

cursuri la termen

Cursul la termen este utilizat pentru operaţiunile de virare a sumelor în conturi într-un interval mai mare de 48 ore. Operaţiunile la termen pot fi iniţiate fãrã sã existe disponibil în conturi la momentul prezent, al încheierii tranzacţiei, acest disponibil trebuind sã existe la termenul prevãzut.

Cursul la termen se publicã:

54. ca atare (direct);

55. sub forma punctelor (pipps);

56. se poate calcula.

Când se publicã direct:

cotaţie directã (moneda strãinã rãmâne constantã):

17

Când cursul se mãreşte, înseamnã cã moneda se depreciazã (face discount dis) Când cursul se micşoreazã, înseamnã cã moneda se apreciazã (face primã pm).

Exemplu

Coroana suedezã SEK faţã de USD:

la vedere

la 90 zile

7,24 SEK / USD

7,28 SEK / USD

SEK face discount, se depreciazã.

la cotaţia indirectã, semnificaţia este invers

Exemplu

Lira britanicã GBP (£) rãmâne constantã şi variazã moneda strãinã, respectiv dolarul american USD

la vedere

la 90 zile

1,7605 $ / £

1,7494 $ / £

Lira britanicã face discount, se depreciazã.

Când se publicã sub formã de puncte Prin puncte (pipps) se înţelege modificarea fatã de cursul la vedere.

Punctele, ca şi cursurile, se compun din douã grupe de cifre:

57.

primul pentru cursul la cumpãrare;

 

58.

al doilea pentru cursul la vânzare.

59.

60.

Exemplu

61.

Cursul la vedere şi la termen al dolarului american faţã de Euro:

 

$ / €

marja zilei

cursul la închidere

la o lunã

 

la trei luni

     

0,83–0,78 pm cenţi (dolarul face primã)

2,31–2,26 pm

1)

1,1875–1,2324

1,1945–1,1995

cenţi

     

0,92–1,05 cenţi

   

2)

dis

(dolarul

face

discount)

Cursul la vedere la închidere al dolarului a fost de: 1,1945 – 1,1995

1). la termen de o lunã, când se estimeazã cã dolarul va face primã, cursul dolarului în raport cu Euro se calculeazã:

la cumpãrare

la vânzare

1,1945 -

1,1995 -

0,0083

0,0078

= 1,1862

= 1,1917

2) la termen de o lunã, dacã se estimeazã cã dolarul va face discount faţã de Euro:

18

la cumpãrare

la vânzare

1,1945 +

1,1995 +

0,0092

0,0105

= 1,2037

= 1,2100

Se estimeazã cã peste o lunã, 1 € = 1,2037 / 1,2100, ceea ce înseamnã cã dolarul se depreciazã faţã de Euro.

Când se calculeazã

Formula de calcul a punctelor (forward):

P =

K * Dd * N

360 *100

unde:

P

K

Dd = diferenţa dintre dobânzile pe piaţã ale valutelor, ca şi cum acestea ar fi depuse

= numãrul de puncte (pipps)

= cursul la vedere

la

bancã pentru fructificare;

N

= numãrul de zile pentru care are loc operaţiunea la termen.

Exemplu

Sã se calculeze cursul la termen de o lunã al francului elveţian în raport cu $, dacã:

P 4

=

1,70 * (15 %

11 / 16

% * 30 zile

360 *100

= 4,6875 ) * 30 =

1,70 * (15

360 *100

Cursul la termen va fi:

0,0146

1,70 CHF / $ - 0,0146 pipps = 1,6854 CHF / S

12. 1

cursul la vedere:

$

= 1,70

CHF

13. dobânda la $ la o lunã: 15% p.a.

14. dobânda la CHF la o lunã: 4 11/16 % p.a. (=4,6875%)

Când dobânda pe acelaşi interval pentru o valutã, comparativ cu dobânda pentru o altã valutã este mai mare, valuta respectivã face „discount”, iar valuta cu dobânda mai micã face „primã”.

Când se estimeazã o depreciere în perspectivã, dobânda pe piaţa valutei va creşte, ca sã acopere şi deprecierea.

19

4.4. Cursul titlurilor de credit

Cursul titlurilor de credit este de mai multe feluri:

62. cursul T.T. (Telegrafic Transfer), utilizat pentru viramentul interbancar

realizat la cererea unui client, în valute internaţionale ($, £, €, Dolar canadian

etc.).

Operaţiunea se executã cel mai târziu de pe o zi pe alta.

63. cursul pentru transferul letric (prin poştã) este mai mic decât cursul T.T,,

pentru cã apare un decalaj de câteva zile (la letric) între comanda de transfer şi

existenţa efectivã în noul cont a banilor (aşa numitele zile de bancã);

64. cursul titlurilor:

65. la cec, se calculeazã dobânda eferentã utilizând numãrul de zile necesare

poştei şi se adaugã la cursul la vedere;

66. la cambii, se are în vedere pentru calculul dobânzii, numãrul de zile din

momentul achiziţionãrii cambiei, pânã la scadenţã.

67. Alte tipuri de cursuri:

68. curs la ghişeu (curs de casã), pentru schimbul de valutã efectivã;

69. cursul de deschidere / închidere, care este luat în considerare la calculul

diverselor cursuri;

70. cursuri :

15.

16. multiple, când moneda nu este convertibilã şi se percep cursuri deosebite pentru

unice;

operaţiuni

comerciale,

financiare etc.

4.5. Valorizare – devalorizare; Apreciere – depreciere

Devalorizare - valorizare

Prin devalorizare se înţelege micşorarea oficialã (prin lege) a valorii unei monede faţã de altã monedã. În cazul devalorizãrii, cursul de schimb al respectivei monede, comparativ cu o valutã strãinã, creşte, astfel scãzându-i puterea de cumpãrare. Devalorizarea poate sã aparã numai când valoarea monedei este stabilitã prin relaţie fixã faţã de o altã monedã sau coş de monede. Invers, când cursul monedei scade, aceasta înregistreazã o valorizare, dacã se aflã în condiţiile de regim valutar de mai sus.

Depreciere – apreciere

Deprecierea unei monede este consemnatã când moneda nu este prin relaţie fixã, ci floteazã liber, mai mult sau mai puţin, faţã de alte valute strãine. Cursul unei monede care, prin regimul valutar aplicat în ţara respectivã, floteazã liber, se stabileşte pe piaţa valutarã, în funcţie de cererea şi oferta de valutã strãinã, comparativ cu cererea şi oferta de monedã naţionalã. Atunci când se înregistreazã o valorizare / apreciere a monedei naţionale, adicã atunci când scade cursul de schimb al acesteia faţã de o monedã strãinã, înseamnã cã se înregistreazã o creştere a puterii de cumpãrare a monedei naţionale.

20

SEMINARSEMINAR 44 ParitateaParitatea lala putereaputerea dede cumpărare.cumpărare. CursCurs dede revenirerevenire 33

S4. 1. Paritatea puterii de cumpãrare S4.2. Determinarea cursului valutar pe baza paritãţii puterii de cumpãrare

S4. 1. Paritatea puterii de cumpãrare

Indicele puterii de cumparare

Exemplu

(

)

IPC =

1

Ind de pret I

.

(

PR

)

Indicele de preţ = 1,20% ceea ce înseamnã 20% rata inflaţiei

IPC =

1

1,20%

= 0,83%

Indicele de preţ poate fi deflatorul PIB. Potrivit teoriei parităţii puterii de cumpărare, rata de schimb între douã valute trebuie să reflecte schimbările la nivelul preţurilor dintre cele douã ţări, ale cãror valute sunt monedele naţionale.

PPC =

VN

na *

VR

int

CV

unde:

VN naţ = valoarea nominalã a cheltuielilor ffnale pe locuitor, cuprinse în PIB. Aceastã valoare este exprimatã în $, în preţuri curente (ale anului respectiv) VR int = Valoarea realã a cheltuielilorfinale pe locuitor, cuprinse în PIB. Aceastã valoare este exprimatã în $, în preţuri internaţionale ($) CV = cursul valutar, se exprimã în unitãţi monetare naţionale / $.

Exemplu: Suedia

Consumul final/locuitor, la preţuri naţionale, transformând SEK în $ = 13.476

$ la preţuri naţionale

Consumul final/locuitor, la preţuri internaţionale (în $) = 13.319 $

13

.476

13

.319

*

x =

7,764

1,011 * x = 7,764

x = cursul de schimb al monedei naţionale SEK faţã de $

3 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: Monedã, credit – bãnci, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti 1994.

21

x = 7,680 SEK/$

Suedezii plătesc pentru consum 7,764 SEK, corespunzător $, în timp ce cursul afişat: 1 $ = 7,68 SEK

Când cursul calculat, ca putere de cumpãrare, este mai mare decât cursul de schimb afişat, înseamnã cã moneda naţionalã are puterea de cumpãrare mai micã decât cea internaţionalã (SEK are puterea de cumpărare mai mică decât internaţională).

Exemplu Anglia

VN nat = Consum individual al familiei la preţuri naţionale =12.521 $ VN int = Consum individual al familiei la preţuri internaţionale = 13.701 $

IPC

=

VNnat

* Curs valutar

 

VN int

Paritatea puterii de cumpărare în Anglia a consumului individual al familiei, calculatã pentru 1$ = 0,512 £

12 .521 $

*

13 .701 $

curs valutar

= 0,512

£/$

0,914 * curs valutar = 0,512 £/$

Curs valutar =

0,512

0,914

= 0,56025

£/$

În preţuri internaţionale, 1 £=1,7849 $, ceea ce înseamnã cã o familie medie plăteşte mai puţin decât în preţuri naţionale, exprimate în $, deci lira britanicã are putere de cumpărare mai mare. In cotaţie inversã, aşa cum coteazã £:

1 GBP =

1

$

0.512

1 GBP =

1

$

0.56025

=

=

1.953 $

1.7849 $

Cum cursul de schimb naţional este mai mic decât cel afişat, adicã familia plãteşte mai puţin pentru consumul individual, înseamnã cã puterea de cumpãrare a monedei naţionale, £, este mai mare.

Teme pentru acasă

Sã se stabileascã paritatea puterii de cumpãrare a ROL, dacã se cunosc:

22

71. PIB = 796.534 mld lei

72. Consum final al populaţiei în preţuri naţionale:

(

17. 557.562 mld lei

18. echivalentul a 25.702,392

1.145,894 $/locuitor (la curs oficial, ceea ce revine la 97,35 $/locuitor lunar).

milioane

$,

respectiv

557 .562

21 .693

)

73. Populaţia totală = 22, 430 milioane persoane

74. Curs de schimb mediu anual afişat = 21.693 ROL / $

75. Consum final populaţie la preţuri internaţionale

394,18 $/locuitor lunar la paritate putere de cumpărare (PPC)

106.098 mii $ (total populaţie) 4.730,176 $/locuitor (la paritate putere de cumpărare)

Rezolvare:

1.145

,894

$ / loc $ / loc

4.730

,176

*

21 . 693

lei

/ $

=

Curs valutar

(

la PPC

)

0,24225 * curs valutar = curs valutar (la paritatea puterii de cumpărare) CV (PPC) = 5.255,129 ROL / $, comparativ cu 21.693 ROL / $ cursul afişat. Aceasta înseamnã cã puterea de cumpãrare a monedei naţionale este mai mare decât o aratã cursul valutar afişat.

S4.2. Determinarea cursului valutar pe baza paritãţii puterii de cumpãrare

Stabilirea cursului valutar pe baza puterii de cumpărare se bazeazã pe determinarea cursului de revenire a monedei naţionale.

Prin curs de revenire se înţelege ursul real al tranzacţiilor comerciale.

23

Produse şi

Piaţa de cumpărare

Curs de revenire

Structura

(%)

Medie ponderată

servicii

consum în

 

Uniunii

Elveţia

UE

faţă

Elveţia

UE

     

Europene

(Є/u.fiz)

(CHF/u

.fiz)

de

Elveţia

faţă

UE

de

%

Elveţia

%

UE

Elveţia

 

1

2

3=1/2

4=2/1

5

6

7=3*6

8=4*5

Produse

               

petroliere

146

232

O,6293

1,5890

28

24

0,1510

0,4449

(tone)

Produse

               

siderurgice

21

35

0,6

1,6667

26

20

0,12

0,4333

(tone)

Materiale

               

de

construcţii

170

325

0,2530

1,9118

15

7

0,3661

0,2868

(tone)

Produse

               

de

larg

102

187

0,5454

1,8333

21

19

0,1036

0,3850

consum

(tone)

               

Produse

             

0,1129

alimentare

214

302

0,7086

1,4112

8

17

0.1604

Navlu

               

(echiv.tone

2,1

3,9

0,5384

1,8571

4

13

0,0699

0,0743

)

Total

         

100%

100%

0,6015

1,7372

-

-

-

-

Є/CHF

CHF/Є

Aplicaţie 4

Cursul de revenire, la import în Elveţia, al francului elveţian faţă de Euro calcula:

se va

Pr

et

int

ern Elvetia

(

)

=

Pr

et extern

(

UE

1

/

CHF CHF

)

= 1,6625

/

CHF Euro

0,6015

/

Euro CHF

 

Cursul de revenire la import în Uniunea Europeanã al EUR faţă de CHF

4 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: Monedã, credit – bãnci. Aplicaţii, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti 1995, pag.25.

24

Pr

et

int

(

ern UE

)

Pr

et extern Elvetia

(

)

=

=

1

/

Euro Euro

1,7372

CHF

/

= 0,5756

/

Euro CHF

Cursul valutar va fi media cursurilor de revenire la import şi export din fiecare ţară:

Curs valutar al EUR faţă de francul elveţian:

=

0,6015

/

Euro CHF

+

0,5756

/

Euro CHF

 

2

=

0,5886

/

Euro CHF

Curs valutar al francului elveţian faţă de EUR:

=

1,6625

/

CHF Euro

+

1,7372

/

CHF Euro

 

2

=

1,6999

/

CHF Euro

25

Teme pentru acasă

Să se calculeze cursurile de revenire pentru tranzacţiile comerciale dintre Suedia şi Danemarca şi cursul valutar al coroanei suedeze (SEK) faţă de coroana daneză (DKK) şi invers, dacă se cunosc:

Produse şi servicii

Piaţa de cumpărare

Structura (%) de consum în:

Suedia (SEK / u.fiz.)

Danemarca (DKK / u.fiz.)

Suedia

Danemarca

Produse

electro-casnice

       

(tone)

214

179

20

22

Produse vegetale (tone)

125

110

38

19

Confecţii

şi

încălţăminte

589

500

35

22

(tone)

Alte (tone)

 

300

258

7

37

Total

-

-

100

100

1SEK=0,826 DKK

 

1DKK=1,216 SEK

26

RisculRiscul dede curscurs valutarvalutar şişi tehnicitehnici dede acoperireacoperire dede riscrisc

5.2.1. Clauza valutarã

Clauza valutară presupune recalcularea sumelor de plată conform cu clauzele introduse în contract.

76. Clauză valutară simplă

77. Clauză valutară coş valutar

5.2.1.1. Clauză valutară simplă Clauza valutarã simplã se stabileşte prin contract o valută etalon (pentru că este considerată mai stabilă sau pentru că exportatorul are nevoie de acea valută la scadenţă pentru a face o plată,etc.) C 0 =curs de referinţă la momentul încheierii contractului C 1 =cursul monedei la momentul plăţii

Orice modificare între parităţile monedei de contract faţă de moneda etalon (peste o marjă stabilită în contract) obligă debitorul să recalculeze suma de plată, fie în plus, fie în minus). Există mai multe formule de calcul a sumei de plată:

19. Pe baza coeficientului de variaţie a cursului (a)

20. Prin modificarea sumei de

plată în raport cu suma fixă exprimată în moneda etalon

(a) Pe baza coeficientului de variaţie:

(b)

21. Prin calcul direct, etc. (c)

Exemplu 5 : Un contract de 3.000.000 $, care trebuie achitat în 3 rate

Când cotaţia este: 1$=1,91 CHF

22. dacă dolarul este valuta de contract şi francul elveţian valuta etalon

 

1$=x (altă valută)

C

0

C

1

C

2

C

3

Franc elveţian (CHF) Euro (EUR)

1,91

2,13

1,76

1,89

0,85

0,83

0.88

0,87

Cotaţie

£=x $

2,24

1,85

1,97

1,81

inversă

Cotaţie

1CHF=x $

0,524

0,469

0,568

0,529

inversă

1EUR=x $

1,173

1,183

1,141`

1,156

Se analizează fluctuaţia $ (moneda de contract) faţă de francul elveţian, care este moneda etalon, ce rămâne fixă:

5 Mariana Negruş:Tehnici de calcul valutar – financiar, Editura Militarã, Bucureşti, 1992,

pag.85-90

27

1 Kcoef.de variaţie= (1

C

0

C

1

) *100[%]

1$ = x CHF(se păstrează constant francul elveţian)

Dacă se urmăreşte fluctuaţia CHF faţă de $ (invers),

2 K = (1

C

1

C

0

) *100[%]

1 CHF = x $ In ambele cazuri, suma de plată se recalculează dacă K este > ± 2%

S 1 =

S

0

* (1

K

100 )

 
   

C

 

K

 

Momentul

plăţii

1

K =

(1

0

C

1

) *

= S

S 1

0

(1

100

)

Observaţii

 
 

(1

1,91

)

*100

S =

1

1.000 .000 (1

 

10

 

1

 

2,13

1

10,328% >+2%

 
     

se recalculează

 

=

10 ,328 %

 

= 896 .714

 
 

(1

1,91

)

*100

S =

1

1.000 .000 (1

 

(

8,522

%

>

2

1,76

 
>
>

2%

=

8,523 %

 

= 1.085 .227

 

se recalculează

 

(1

1,91

)

*100

 
<
<

1,058

2%

%

<

3

1,89

S 1 = S

0

= 1.000 .000

   

=

1,058 %

   

nu se recalculează

 

896.714+1.085.227+1.000.000=

 

Total sumă plătită

   

=2.981.941 $

 

Suma de încasat este mai mică decât cea stabilită iniţial:

3.000.000-2.981.941=18.059$

Dacă se cotează constantă)

1

CHF

=x $ (cotaţia inversă, moneda etalon se păstrează

28

Moment

2

K =

(1

   

C

1

0

) *100

   

K

 

ul

plăţii

C

S

1

= S

0

(1

100

)

Observaţii

 

2

K =

(1

   

0,469

 

) *

S

 

=

1.000 .000 (1

 

10 ,3

10,325% >

1

0,524

1

100

>+2% se

=

10 ,325 %

   

= 896 .750

 

recalcul.

 

K

=

(1

 

0,568

)

*1