Sunteți pe pagina 1din 9

Leasing-ul ca forma de finantare a investitiilor publice

Student: Vrzaru Ionu-Eugen


Grupa 1560 Seria C
Cuprins

1.INTRODUCERE

2.CONCEPTUL DE LEASING

3.ELEMENTE ALE LEASINGULUI

4.IMPORTANTA LEASINGULUI

5.CLASIFICAREA OPERATIUNILOR DE LEASING

6.CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE LEASING

7.LEASINGUL- ALTERNATIVA DE FINANTARE . COSTUL LEASINGULUI

8.DECIZIA DE FINANTARE IN LEASING. COSTUL CAPITALURILOR

9.CONCLUZIE

1.Introducere

In acelasi contex in care economia romaneasca capata valente din ce in ce mai apropiate
de economiile dezvoltate si urmareste obiectivul atingerii dezideratului de piata matura,
leasingul ca operatiunea financiara isi croieste propriul drum adaptandu-se la socurile
schimbarilor.Principala motivatie privind elaborarea prezentului studio a fost determinata de
existenta unor multitudini de factori care influenteaza modul de integrare in normalitatea
europeana a leasingului practicat in Romania.In plus fiind vorba de un produs financiar
alternative clasicului credit bancar ce a fost studiat intr-o mare varietate de lucrari, am
apreciat ca acest proiect asupra prespectivei leasingului financiar isi va gasi utilitatea scontata.

2.Conceptul de leasing:

Leasing-ul este un accord prin care locatorul cedeaza locatarului,in schimbul unei plati
sau serii de plati, dreptul de a utiliza un active pentru o perioada convenita de timp.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezinta o operatiune de finantare in care
finantatorul asigura fondurile necesare pentru intreaga investitie.
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unei
personae sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat pretul.
Termenul de leasing este necunoscut in limba romana, fiind preluat din jargonul
economic si commercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind apoi preluat de
tarile europene occidentale.
Definitia operatiunilor de leasing trebuie sa reliefeze elementele esentiale ale
acestora,precum si modul lor de realizare.
Definitiile din diferitele legislatii nationale ale statelor europene prezinta aceleasi
caracteristici esentiale ale leasingului.Identitatea de structura a operatiunilor de leasing isi are
explicatia in originea comuna a diferitelor reglementari nationale, respectiv in dreptul
american.

3.Elemente ale leasingului

In timp leasingul a devenit o operatiune sofisticata, incorporand noitiuni si insititutii


financiare, tehnici financiare si de contabilitate, precum si tehnici de vanzare si promovare,
simpla existent a operatiunii de leasing continand toate acete elemente intareste propria
complexitate.Insa, datorita impactului pe care fiecare dintre aceste elemente il are asupra
naturii si caracterului tranzactiei, in continuare vom relief doar elemente tipice ale operatiunii
in sine.
Principalii participanti intr-o tranzactie de leasing sunt Finantatorul (Lessor) si
Utilizatorul ( Lesse), intre care intervine o conventie de transfer a dreptului de folosinta
asupra unui bun in proprietatea Finantatorului in schimbul platii unei remuneratii efectuata de
catre Utilizator.Conventia va indeplini anumite cerinte de forma si de fond, stabilite prin
reglementarile specific fiecarei piete, insa termenii generali ai conventiei( perioada de leasing,
suma de plata, conditiile de incheiere a contractului) vor fi stabiliti prin negociere.
In doctrina si practica mondiala, leasingul inregistreaza doua forme principale: leasing
financiar si leasing operational. Primul este asimilagt unei forme de imprumut, iar cel de-al
doilea drept o forma de inchiriere continua.
Pentru leasingul operational caracteristica de baza este determinata de faptul ca
Finantatorul isi asuma riscul afferent valorii reziduale in totalitate, in timp ce in cazul
leasingului financiar acest tip de risc este asumat partial.In mod sintetic Finantatorul
achizitioneazan activul, il administreaza, ofera servicii aditionale, dar il poate da si o alta
destinatie, prin transformarea lui in palrti component ale tranzactiei de leasing, astfel creand o
operatiunea compleza care trebuie sa corespunda din punct de vedere financiar nevoilor de
dezvoltare a potentialului Utilizator.
Tranzactria de leasing impune Utilizatorului plata unor redevente periodice ca urmare a
folosirii activului astfel Finantatorul fiin compensate pentru costurile de investitie, pentru
cheltuielile operationale si a altor cheltuieli cu serviciile aditionale, cum ar fi: amortizarea
activului, cheltuieli privind refinantarea tranzactiei, cheltuile generale si administrative,
costurile initiale directe, costurile legate de serviciile auxiliare si profitul.
Ratele de leasing sunt determinate in functie de rezultatul negocierilor dintre Finantator si
Utilizator urmarind de regula interesele acrestuia din urma si pot fi lunare, trimiestriale,
semestriale sau anuale. Indiferent de metoda de determinare a ratelor de leasing, valoarea
reziduala viitoare va fi luata in calcul in mod obligatoriu la stabilirea elementelor de leasing,
valoarea reziduala reprezinta o potential iesire din fluxul de numerara al Utilizatorului.
Impactul valorii reziduale asupra ratelor de leasing reflecta influent ape care o detine
dimenciunea valorii reziduale asupra ratelor de leasing complementare, a tranzactiei de
leasing si implicit a riscurilor asumate de Finantator. Cresterea valorii reziduale de realizaeaza
in detrimental scaderii cuantumului ratelor de leasing ceea ce conduce la recuperarea
investitiei de catre Finantator pe o perioada mai lunga de timp si implicit la crearea unei
presiuni mai reduse in prima etapa a tranzactiei asupra Cash Flow-ului Utilizatorului.

4.Importanta leasingului

Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finantare a investitiilor productive,
oferind un plus de siguranta detinatorului de capital.Statele au incurajat finantarile prin
intermediul leasingului a unor investitii de interes general.
Unele proiecte ale statului pot fi finantate prin intermediul leasingului public; in
investitiile comunitatilor pot folosi leasingul comunal.
Nu in ultimul rand leasingul combinat cu facilitatile fiscale adecvate poate fi un miljoc
efficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate.
Leasingul este o alternative moderna la creditul classic, dar poate fi si o metode de
remobilizare a capitalului imobilizat.
Prin acest mijloc se incurajeaza intreprinderile rentabile, capabile sa aduca profitul
necesar achitarii redeventelor.Acceasta forma de finantare ofera creditorului drept garantie
insusi dreptul de propietate, fapt ce da creditului un grad de risc scazut.
Leasingul accentueaza tendinta moderna a capitalismului de a face o disociere intre cei
care detin capitalul si cei care folosesc in mod active acest capital.De asemeni, aduce atingere
conceptiei traditionale de propietate si afecteaza serios mitul proprietatii in planul doctrinelor
economice.
Prin utilizarea fondurilor pentru plata furnizorilor de bunuri se incurajeaza, indirect,
productia de bunuri mobile si contruirea de immobile. Fonurile sindicalizate din contractile de
leasing cu valoare mare, pot atrage capitalul de pe piata si directionarea lui catre investitii; in
acest fel leasingul se dovedeste un mijlocde vitalizare a unei economii decapitalizate.

5.Clasificarea operatiunilor de leasing

Atat in practica cat si in literature de specialitate leasingul se remarca ca o operatiune


complexa de finantare cu furnizare suplimentara de servicii aditionale.
Operatiunile de leasing pot fi structurate in diverse categorii:
In functie de natura financiara sau nonfinanciara a operatiunilor de leasing se
disting doua tipuri de leasing:
Leasingul operational: este o operatiune de inchiriere succesiva a unui
bun.Perioadele de inchiriere cumulate sunt de regula mai scurte decat perioada de
viata a bunului.
Leasingul financiar: este o operatiune de credit cu character specific ce
consta in acordarea dreptului de folosinta asupra bunului finantat unui Utilizator,
actionand astfel ca liant intre furnizorul de bunuri si beneficiarul acestora.
O alta structurare a operatiunii dupa criteriul determinat de gradul de implicare
a furnizorului de bunuri in tranzactia de leasing, imparte leasingul in:
Leasing direct: unde Finantatorul este si Furnizor
Leasing indirect: unde Finantatorul este o entitate specilizata, alta decat
furnizolrul.
In functie de durata contractului de leasing remarcam:
Leasingul pe termen scurt
Leasingul pe termen mediu
Leasingul pe termen lung
Aceste tipuri de operatiuni sunt determinate uneori de cerintele Utilizatorului, dar de
regula ele sunt operatiuni dedicate anumitor piete de bunuri finantabile pe perioade
correlate cu propriile durate de viata.
In functie de structura sumei finantate:
Leasingul net, in care suma finantata reprezinta pretul de achizitie al
bunului;
Leasingul brut in care suma finantata cuprinde si valori aditionale
pretului de achizitie cu referire directa la costurile cu serviciile de intretinere,
reparatiile, sumele privind primele de asigurare a bunurilor.
Dupa criteriul territorial distingem doua forme de leasing
Leasingul intern
Leasingul extern
Departajarea acestortipuri de leasing este determinate de rezidenta Utilizatorului si
Finantatorului.
De asemenea pe piata de leasing exista o multitudine de alte forme de leasing
determinate de o serie de caracteristici specifice.

6. Clasificarea contractelor de leasing

Se folosesc mai multe criterii de clasificare :

a) dupa calitatea utilizatorului , leasingul este :


- public , daca cel care beneficiaza de finantare este statul , avand ca varianta
leasingul comunal , cand utilizatorul este o comunitate locala ;
- privat , daca se realizeaza finantarea unei intreprinderi particulare vizand
bunuri cu destinatie comerciala sau industriala ori pentru persoane fizice bunuri de
folosinta indelungata sau imobile cu destinatie de locuinte .

b) dupa apartenenta partilor :


- leasing national daca partile apartin aceluiasi stat
- contractul de leasing international cand intervine un element de extraneitate .
In special este vorba este vorba de leasingul echipamentului industrial sau alte bunuri
mobile de mare valoare (avioane petroliere , sateliti , camioane , etc ). In acest caz este
relevant sistemul de impunere fiscala si vamala .

c) dupa modul de calcul al redeventelor :


- contractul de leasing cu amortizare integrala ( full pay out- leasing ) in care
suma redeventelor platite locatarului , din care s-a scazut cea cu titlu de marja de profit ,
amortizeaza valoarea bunului;
- contractul de leasing cu amortizare partiala . Acest tip de contract se
caracterizeaza printr-o valoare reziduala considerabila care da consistenta dreptului de
optiune ( non- full- pay- out- leasing )

d) dupa apartenenta fondurilor investite prin contractul de leasing :


- leasingul realizat cu fondurile unei societati de leasing
- leasingul sindicalizat finantarea ahizitiei bunurilor contractate in regim de
leasing se face prin punerea in comun de fonduri apartinand mai multor societati de
leasing . In acest fel se pot finanta investitii mari cu riscuri scazute . Ordonanta 51/1997
reglementeaza leasingul sindicalizat in art.23 permitandca echipamentul industrial si
constructiile sa poata fi utilizate , in sistem leasing de catre mai multe societati
comerciale , daca intre acestea s-a incheiat un contract in scopul realizarii unei investitii
sau al folosintei commune

e) dupa provenienta bunurilor finantate :


- contractul de leasing clasic , cu structura tripartita . In acest caz bunul provine
de la o terta persoana , numita furnizor :
- contractul de leasing care are ca obiect un bun construit chiar de finantator .
Este cazul societatilor imobiliare pentru comert si industrie care exploateaza prin leasing
imobilele pe care le-a construit .

7.Leasingul alternativa de finantare . Costul leasingului

Leasingul reprezinta un mod de finantare particular care poate fi analizat ca un


imprumut . Costul acestei surse de finantare poate fi evaluat sub forma unei rate
actuariale . Se aplica principiul egalitatii valorilor actuale ale echivalentului sumei de
finantare ( costul de achizitie si montaj al echipamentului inchiriat = E ) si ale iesirilor de
trezorerie pentru platile viitoare privind chiria anuala (CH) si valoarea reziduala ( VR) .
La egalitatea , in prezent , a celor doua fluxuri de trezorerie ( de intrare echivalenta si de
iesire efectiva ) se calculeaza costul acturial al leasingului ca o rata interna de
rentabilitate .
Abordarea riscului in investitii spre exemplu pune , in primul rand , problema
daca exista un raport de corelatie intre investitie si risc . Raspunsul comporta anumite
formulari graduale dupa cum urmeaza :
a) investitia este generata de nevoi si trebuinte individuale si social
umane;
b) investitia este o cheltuiala prezenta pentru satisfacerea unor nevoi si
trebuinte viitoare;
c) investitia este o cheltuiala prezenta , certa , relative la un viitor incert ;
d) investitia este o cheltuiala prezenta , reala , subiectiv sau obiectiv
fundamentata pe un scop virtual speranta satisfacerii nevoilor si trebuintelor ,
obtinerea unui castig , acoperirea cererii de marfuri , bunuri si servicii , reflectata
pe piata de nevoia individuala si sociala ;
e) investitia reflecta ; in fapt , o forma a ofertei care intampina cererea
manifestata pe piata ;
f) investitia prin continutul sau si prin de infaptuire , constituie ea insasi
un purtator de risc ;

Prin natura lor , investitiile sunt supuse influentei unor factori cu actiune mai
mult sau mai putin sigura . Oricat de avansate ar fi cercetarea si estimarile
previzionale , in procesul de decizie nu se poate lucra cu certitudini absolute asupra
evolutiei unui fenomen sau indicatori , ci cu estimari care sunt doar probabile .

Adeseori cunoasterea incompleta si mai ales imperfecta a tuturor conditiilor de


desfasurare a procesului investitional punne probleme deosebite , greu de solutionat pentru
investitor.

8.Decizia de finantare . Costul capitalurilor

Pe o piata perfecta decizia de finantare sic ea de autofinantare nu ar modifica


nicidecum valoarea intreprinderii si a proiectelor sale de investitii . Insa piata nu este
perfecta si datorita unor asimetrii de tratament fiscal al veniturilor de capital ale
actionarilor si creditorilor , decizia de finantare si cea de dividend pot influenta valoarea
intreprinderii si a investitiilor . In general , strucutura financiara ( a capitalurilor proprii
interne si externe si a capitalurilor imprumutate ) determina economii fiscale pe masura
cresterii ratei indatorarii . Teoriile noi din finante argumenteaza ca indatorarea ,
cumpararea de actiuni noi de catre manageri sunt incitante pentru performanta
intreprinderii si conduc la cresterea valorii acesteia .

Decizia de finantare este in cea mai mare parte asumata de conducerea


intreprinderii ( de catre managerii acesteia ) si mai putin de catre furnizorii de
capitaluri . Obiectivul major urmarit de managerii si de investitorii de capital este acelasi
: maximizarea valorii de piata a intreprinderii . Aceasta valoare va fi apoi impartita
proportional intre actionari si creditori .
Investitorii de capital urmaresc o remunerare a investitiei lor la o rentabilitate
superioara oportunitatilor de investitii oferite de piata fiananciara . Managerii
intreprinderii , actionand in interesul investitorilor de capital , respectiv al cresterii
valorii totale a intreprinderii , sunt nevoiti sa urmareasca reducerea costului capitalurilor
imobilizate . Utilitatea acestui cost redus ca factor de capitalizare a cash-flow-urilor
degajate de intreprindere va aduce la cresterea valorii acesteia .
Singura cale posibila de reducere a costului capitalurilor este aceea de a creste
ponderea investitorilor care cer o remunerare mai mica a capitalurilor .
Acestea se aduce , in mod practic , printr-o crestere a gradului de indatorare ,
creditele fiind in general obtinute la un cost (dobanda) mai mica (a) decat capitalurile
proprii. Ramane de realizat daca modificarea structurii capitalurilor determina sau nu
cresterea valorii intreprinderii . Aceasta este deci problematica analizarii concomitente a
deciziei de investire si acelei de finanatare .

Orice operatiune de leasing trebuie analizata prin logica a cel putin doi participanti :
compania de leasing si utilizatorul .

Compania de leasing va trebui sa-si analizeze strategiile de finantare astfel incat


ofertele sa fie tentante pentru utilizatori . La randul lor , utilizatorii vor trebui sa solicite
finantarea bunurilor dorite companiilor de leasing in conditii tentante pentru acestea .
Fiecare dintre cele doua parti urmaresc obtinerea de avantaje maxime : compania de
leasing maximum de profit cu riscuri minime , iar beneficiarul performante maxime
cu minimum de cheluieli .

9.Concluzie

In concluzie constatam ca leasingul are o istorie demna de luat in considerare.


Insemnatatea aceastui produs determinata de dimensiunea cantitativa si calitativa
inregistrata, coroborata cu o multitudine de aspecte de ordin teoretic si practic ne determina,
ca in abordarea acestei problematici, sa-i acordam leasingului valoarea de concept.
Prin caracteristicile specifice ale leasingului determinate de faptul ca:
-Finantatorul este obligatoriu proprietarul bunului ce face obiect leasingului
-Bunul ce face obiectul leasingului este inchiriat Utilizatorului, care are obligatia de a
plati Finantatorului o contraprestatie denumita rata de leasing.
-Bunul este inregistrat in patrimoniul Utilizatorului fara ca acesta sa fie proprietar , dar cu
pastrarea dreptului legal de a deduce cheltuielile cu amortizarea.In acest context Finantatorul
nu detine in Patrimoniul sau un activ imobilizat, ci un activ financiar
-Utilizatorul la finalizarea contractului de leasing financiar are urmatoarele optiuni:
a) sa achizitioneze bunul achitand valoarea rezidual prestabilita.
b) sa renunte la achizitionarea bunului
c) sa prelungeasca contractul de leasing
Concluzionam ca leasingul reprezinta o forma viabila de finantare ce merita a fi analizata
disctinct ca operatiune de finantare in companie directa,cu alte forme de creditare existente pe
piata financiar-bancara.

BIBLIOGRAFIE

1. MUSTEA-SERBAN, IONEL. Leasing- Cale de finantare a


investitiilor. Bucuresti:Ase, 2003 (teza de doctorat )
2. Clocotici, Dorin. Operatiunile de leasing. Bucuresti: Lumina
Lex, 2000
3. Popovici, Sergiu. Contractul de leasing. Bucuresti: Universul
juridic,2010
Roman Constantin , Mosteanu Roxana Narcisa. Finantele
institutiilor publice. Bucuresti: Ase, 2014