Sunteți pe pagina 1din 94

Cum se corecteaza autismul prin dieta

Dieta fara gluten este un plan alimentar in care glutenul (o proteina regasita in
unele grane) este eliminata complet din dieta. Bauturile si mancarurile care
contin grau, secara si alte cereale trebuie evitate. De obicei copiilor cu autism
li se recomanda aceasta dieta in combinatie cu o dieta fara caseina. Ce
inseamna asta? Ei bine printr-o dieta fara caseina ar trebui sa se inteleaga
eliminarea proteinei din lapte (caseina). Ambele sunt doua diete de eliminare si
asta pentru ca se cere eliminarea unei grupe particulare de mancare din
mesele si gustarile copiilor diagnosticati cu autism.
Multi dintre copiii cu autism prezinta afectiuni gastrointestinale, fiindu-le tot
mai greu sa digere anumite tipuri de cereale.

Cea mai studiata teorie este aceea ca incluzand gluten in alimentatie creste
nivelul de proteine, numite gluteomorfine la unii copii cu autism. Aceste
produse ar putea afecta comportamentul asa cum ar face-o un drog. Mai mult
de-atat la acesti copii gluteomorfinele pot reduce dorinta acestora de a
socializa, sa blocheze mesajele prin care sa se exprime daca ii doare ceva, pe
langa acestea creste confuzia. Daca glutenul este exclus din dieta atunci va
scadea nivelul de gluteomorfine, iar ca rezultat se va imbunatati
comportamentul.

Alimente interzise
Inainte de a planifica meniurile citeste bine eticheta produselor alimentare pe
care doresti sa le achizitionezi. Glutenul se regaseste in multe mancaruri si
bauturi. Cu toate acestea uneori s-ar putea sa ti se para dificil sa faci o sortare
a alimentelor care contin gluten si a celor care nu contin. Ca si o regula
generala, evita consumul de alimente care contin grau De asemenea va trebui
sa eviti consumul mancarurilor care includ: orz, secara, ovaz. Trebuie sa eviti
pe cat posibil consumul exgerat de paste, produse pe baza de cereale si multe
mancaruri procesate. Chiar si fara aceste produse alimentare se poate urma o
dieta echilibrata care sa contina o varietate de produse.

Evita consumul de paine, cereale (musli, gris, ovaz), biscuiti, unele prajituri din
orez, biscuiti din orez, floricele de porumb, faina de grau, mancaruri pregatite
prin coacere. Scoate de pe lista meniului cereale cu adaos de malt, faina alba,
faina cu gluten, faina cu multe proteine. La aceasta lista se mai adauga si
prajiturile din aluat. Din grupa produselor lactate evita: bauturile care contin
ciocolata, amestecurile fierbinti cu cacao si ciocolata cu lapte. La aceasta
lista se mai adauga bauturile care contin malt, branzeturile procesate, unele
budinci, inghetate si iaurturi (cu arome).

Din grupa fructelor si legumelor evita consumul de: gemuri de fructe, supa
crema de legume sau legume cu faina, placinte cu fructe, unii cartofi prajiti (in
special cei serviti in restaurante) si chipsurile cu arome. Din grupa carnurilor
evita consumul de: peste, carne de pasare, pui, curcan, prajelile cu proteine din
legume adaugate, chiftelele, sunca, fructele de mare, hot dog, carne la
conserva, carnati. Asa cum mentioam anterior este important ca inainte de a
se incepe o dieta fara gluten eventual combinata cu una fara caseina (proteina
din lapte) sa se citeasca foarte bine etichetele produselor alimentare.

Meniu de dieta
La gustarea de dimineata poti servi o banana. La micul dejun include in meniu:
oua fierte, paine fara gluten cu unt, lapte. La cea de-a doua gustare a zilei ai
prajituri de orez fara gluten. La masa de dinainte de pranz poti servi: salata de
ton cu laptuci si un mar. In meniul pentru masa de pranz trece: betigase din
morcovi. La cina rasfata-te cu: pui fiert, cartofi copti, fasole verde, mere
coapte. Iar la ultima gustare a zilei serveste: biscuiti de orez fara gluten si
branza suedeza.

DIETA FARA GLUTEN


Dieta fr gluten este, n prezent, singura terapie eficient care garanteaz celiacilor o stare
perfect a sntii digestive, caracterizat prin dispariia simptomelor clinice, normalizarea
rezultatelor testelor i refacerea structurii normale a membranei mucoasei intestinale.

Terapia dietetic este facilitat de existena unei serii vaste de produse pentru celiaci (incluznd
pine, paste, biscuii, aluat de pizza i fin). Pentru a fi uor identificate, aceste produse prezint
simbolul unui spic de gru barat, o marc ce garanteaz absena glutenului.

CE ALIMENTE SUNT PERMISE?


Din momentul n care Uniunea European a emis recenta directiv privind etichetarea,
identificarea alimentelor de risc a fost mai uor de realizat. Directiva solicit productorilor de
alimente s declare prezena n rodusele lor chiar i a unei cantiti infime de gluten.

De cele mai multe ori, ingerarea deliberat sau involuntar a unor cantiti mici de gluten nu va
provocarea iritarea imediat, dar poate fi periculoas pe termen lung datorit riscului
unei inflamaii intestinale persistente. De aceea, este foarte important atenia asupra acestor
aspecte pe durata dietei.

Totui, nu este nevoie s se ajung la o fobie mpotriva glutenului sau la o anxietate


dietetic excesiv.

Alimente sigure, fr gluten

Exist numeroase alimente care nu conin gluten n mod natural i care pot fi consumate fr
rezerve.

Aceste sunt orezul; porumbul; diferite tipuri de amidon, precum cartofii, leguminoasele, hrica,
maniocul, tapioca i castanele; laptele i produsele lactate; carnea; petele; oule; uleiurile
vegetale; legumele; fructele.
n plus, exist o gam larg de alimente procesate (inclusiv pinea, pastele, biscuiii i cerealele)
care in cont n special de nevoile dietetice ale celiacilor. Aceste alimente pot fi identificate prin
sigla spicului barat de pe pachet, un simbol care garanteaz absena glutenului.

Anumite alimente pot fi consumate numai dup ce exist sigurana faptului c nu conin gluten.
Chiar i n acest caz, acestea nu pot fi considerate 100 la sut sigure: chiar dac glutenul nu
apare pe lista de ingrediente, pot aprea numite contaminri n procesul de producie.
Alimente riscante sunt supele, crnaii, sosul de soia, condimentele pentru carne, prjituri i
dulciuri, ngheat, glucoz etc.
Alimentele care trebuie eliminate complet sunt acelea care conin derivai din fin i anumite
cereale, inclusiv kamutul, orzul i secara.
Nu se recomand nici ovzul care este de cele mai multe ori contaminat cu gluten.
CARE SUNT BENEFICIILE UNEI DIETE FR GLUTEN?

nceputul dietei este asociat cu dispariia simptomelor clinice, normalizarea testelor de anticorpi i
refacerea structurii normale a mucoasei intestinale.

La indivizii cu simptome tipice, efectele tratamentului sunt remarcabile: n cteva zile se constat o
mbuntire semnificativ a strii de spirit i a apetitului, urmat de ameliorarea progresiv
a simptomelor diareice i, la copii, de reluarea ritmului normal al creterii.

De asemenea, afeciunile metabolice, precum osteoporoza sau anemia cauzat de deficiena de


fier, tind s se rezolve treptat. Mai ales n cazul n care este adoptat ntr-o etap timpurie, dieta
reduce riscul complicaiilor pe termen lung, dar nu anuleaz complet posibilitatea unor dereglri
autoimune asociate. Acestea pot fi tiroidita autoimun (tiroidita Hashimoto), o boal care este
frecvent n perioada pubertii, mai ales la femei.

CE PRECAUII TREBUIE AVUTE N VEDERE N BUCTRIE?

Selectai ingredientele care sunt n mod sigur fr gluten. Poate fi folositoare consultarea unei
liste de produse recomandate de asociaiile pentru celiaci.
_ Nu atingei niciodat alimentele cu minile contaminate cu fin sau cu ustensile
nesplate (boluri, linguri, strecurtoare, cni etc.) care au fost n contact cu alimente
interzise.
_ Nu aezai alimentele direct pe suprafee contaminate, precum masa din buctrie, mulaje
pentru prjituri, partea inferioar a cuptorului, plite sau grtar. Curai totul bine nainte de
a ncepe activitatea.
_ Nu reutilizai uleiul care a fost deja folosit pentru a prji alimente date prin fin sau gtite
cu pesmet. Nu reutilizai apa care a fost deja utilizat pentru a gti paste cu gluten.
_ Utilizai hrtie de pergament (hrtie cerat) sau folie de aluminiu pe farfurii sau pe
suprafee care este posibil s fi fost contaminate.

Introducere n Dieta Carbohidrailor Specifici

Pentru noi, Dieta Carbohidrailor Specifici a venit ca o salvare dintr-o situaie trist, ntr-un
moment n care priveam neputincioas cum Alexandru se prbuete tot mai adnc ntr-o lume
a sa, o lume n care eu sau cei care l iubeau enorm pream c nu avem loc. Era o
lume trist, frcuvinte, cu multe ipete i plnsete care realizam c veneau dintr-o
durere adnc, att fizic ct iemoional.
Alex era mereu balonat, suferea de diaree cronic i crampe intestinale. Sttea mereu cu burta pe
podea, pe mas sau pe pern, parc pentru a-i gsi confort. Plngea mult, orice schimbare de
mediu l speria ngrozitor, nu nelegea nimic din ceea ce i se cerea, nu putea nici mcar arta cu
degetul asupra unui obiect dorit.
Dup diagnosticarea cu autism am nceput imediat terapiile
necesare, att comportamental ct i logopedie. Progresele lui Alex n limbaj s-au dovedit
a fi nule. Prognoza asupra modului n care ar fi evoluat lucrurile era incert.
Despre dieta fr gluten i fr lactoz am aflat n Malta, pe atunci
nu tiam de legtura dintre intestine i autism.
Am decis s o punem n practic imediat i la doar 7 zile dup ce am eliminat
glutenul i cazeina, Alex a nceput s vorbeasc.
Vznd rezultatele am eliminat complet grnele i zahrul i progresele nu au ncetat s apar.
Azi Alex nu mai sufer, este un copil fericit, vesel, comunic i are o poft incredibil de mncare!
Dieta Carbohidrailor Specifici se bazeaz pe studiile doctorului Haas care trata boala celiac i
alte afeciuni ale tractului instestinal n anii 1950 n Statele Unite ale Americii. Unul dintre
pacientii si, fiica biochimistei Elaine Gottschall care suferea de colit ulceroas, a fost pacienta
doctorului Haas i s-a recuperat complet n urma acestei diete.
Elaine Gottschall i-a petrecut tot restul vieii studiind legtura dintre intestine i aceast diet, ea
numind-o Dieta Carbohidrailor Specifici.
Ulterior, ea a tratat cu succes cazuri de colit ulceroas, boala celiac, boala Chron, sindromul
colonului iritabil, diverticulita, fibroza chistic i chiar cazuri de autism. Fiind implementat n
multe clinici psihiatrice s-a observat c are un rol important n boli mentale gen Altzheimer i
demenia.
Aceasta diet a fost implimentata cu success n tratamentul a mii de copii diagnosticai cu autism,
fiind adaptat fr lactate, deoarece aceti copii nu tolereaz cazeina sau lactoza.
A fost redenumit Dieta Carbohidrailor Specifici fr Lactate.
Dieta se concentreaz pe mbuntirea digestiei adresndu-se problemelor de diaree, constipaie,
disbioz intestinal, intestine permeabile i nivelelor sczute de micronutrieni.
tim deja c pentru a vindeca tractul intestinal este nevoie de echilibru n flora intestinal. Aceasta
diet face exact acest lucru-echilibreaz flora intestinal prin privarea microbilor intestinali de
sursa lor de energie , numrul lor scznd treptat , mpreun cu produsele pe care le produc.
Odat cu bacteriile nocive, proteinele care nu sunt descompuse n amino acizi pot intra n snge i
provoca deasemenea inflamaie. Pentru a se proteja de aceste proteine, sistemul imunitar ncearc
s le neutralizeze prin crearea de anticorpi. Cele mai cunoscute astfel de proteine sunt glutenul i
cazeina.
Dieta fr gluten i fr cazein nu este suficient deoarece carbohidraii compleci nu sunt
digerai i hrnesc n continuare bacteriile nocive, alimentnd un cerc vicios. S-a observat c
nlocuind pinea i lactatele cu produse ca orezul, cartofii sau alte tipuri de amidon sau chiar
cumprnd produse fr gluten i fr cazein din magazine, cu aditivi sau extra zaharuri adugate
a aprut un declin n evoluia copiilor.
Dieta Carbohidrailor Specifici ncetinete sau oprete complet procesul de fermentaie prin
evitarea de mncruri care nu pot fi digerate complet i totodat scond din alimentaie alte
zaharuri sau aditivi artificiali.
n condiiile n care exist o flor intestinal dezechilibrat, intestine permeabile, i un sistem
digestiv stresat care nu mai poate digera decat parial sau deloc cei mai compleci carbohidrai,
dieta SDCFL ajut organismul s se repare singur i s duc mai departe funciile normale.
Scopul dietei este s reduc nivelul de radicali liberi din organism prin reducerea expunerii la
poluare, s pstreze doar hrana digerabil care ofer maxim de nutrieni pentru gazda uman i
minimul pentru microbii nocivi intestinali, i prin asigurarea c nutrienii cheie sunt absorbii n
organism. Astfel se merge pe principiul c doar carbohidraii care nu necesit un proces complex
de digestie se pot ingera, adic monozaharidele, zaharurile simple ca mierea, fructele i legumele
care sunt digerate complet chiar dac tractul intestinal este distrus sau bolnav.
n procesul unei digestii normale, corpul descompune mancarea n bucele tot mai mici pn
cand aceasta este absorbit n intestinul mic. Spre exemplu, polizaharidele, cum ar fi amidonul din
paine, cartofi, porumb, soia sau orez ar trebui descompus dintr-un carbohidrat complex n
zaharuri duble i n final n zaharuri simple care sunt absorbite de ctre intestinul mic n snge.
Dizaharidele sunt zaharuri alctuite din 2 molecule care rmn combinate, cum ar fi zaharurile din
lapte sau zahrul de mas-practic mucoasa intestinal nu poate s le desfac pentru digestie i
ajung s hrneasc bacteriile nocive-n special din colon-acestea ajung s se nmuleasc peste
msur.
Ca s inelegem mai bine procesul de digestie al carbohidrailor trebuie s ne uitm puin la
mucoasa intestinal i la rolul pe care l au microvilii n ultima parte a acestui proces. Aici intervine
rolul important al enzimelor (maltaza, isomaltaza, sucraza i lactaza), enzimele localizate n
microvili, care desfac i practic diger dizaharidele, adic acele zaharuri cu 2 molecule cum ar fi
lactoza, sucroza, maltoza i izomaltoza, provenite din lapte, zahr, amidon, grne. Practic aceste
dizaharide sunt desfcute n monozaharide, ntr-o singur molecul, i doar astfel pot fi complet
digerate i transmise n snge.
Simpla localizare a acestor enzime digestive n microvili le face foarte vulnerabile, ele putnd fi
uor deteriorate din diferite cauze: deficiena de acid folic sau de vitamina B12, substane toxice
produse de drojdii, bacterii, parazii, gastroenterit, diaree cronic, intolerane la proteina din
lapte, la proteina din soia, boala Chron etc.
Pe lnga acestea, dac se creaz un strat excesiv de mucus n intestine, acesta nu mai permite
contactul ntre enzimele din microvili i dizaharide.
Practic ntreaga structur a suprafeei intestinale se schimb i ultima etap din procesul de
digestie al carbohidrailor nu mai poate avea loc, fcnd imposibil asimilarea lor n organism.
Rmai astfel n intestin ei furnizeaz energie pentru procesul de fermentaie i nmulire excesiv
a microbilor nocivi. Acetia din urm elimin o mulime de toxine care continu s irite mucoasa
intestinal, determinnd o producie de mucus n exces. Nutrienii necesari nu mai sunt absorbii
prin peretele intestinal iar vitaminele i mineralele nu sunt absorbite cum trebuie-apare procesul
de malabsorbie. ntr-un trziu, celulele goblet productoare de mucus se epuizeaz i apar
ulceraii ale suprafeei intestinale prin care pot trece tot felul de proteine, microbi, toxine etc.

Prin implementarea Dietei Carbohidrailor Specifici se elimin dizaharidele i polizaharidele,


deprivnd populaia excesiv de microbi din intestine de propria surs de hran. Pe msur ce
rmn fr energie ei mor, flora intestinal ncepe s se echilibreze, produsele toxice se reduc
considerabil iar stresul asupra mucoasei intestinale scade. Celulele goblet nu mai sunt nevoite s
produc mucus n exces aa c activitatea lor scade. Procesul de malabsorbie nceteaz, nutriia se
mbuntete, celulele primesc mai mult energie iar condiia sistemului imunitar se
mbuntete.
Odat cu aceste schimbri apar i mbuntiri n stabilitatea emoional, mbuntiri cognitive,
de socializare, comunicare, contientizare.
Prin urmare, odat vindecate problemele digestive, se mbuntete i comportamentul.
Alimente interzise i alimente permise n Dieta Carbohidrailor Specifici.
Se interzic cu desvrire urmtoarele:
Toate grnele: cerealele, orezul, porumbul, bulgur, hrica, mei, amaranth, quinoa-chiar dac nu e
considerat grn are coninut ridicat de amidon.
Cartoful, cartoful dulce, nutul, soia, fasolea black eyed, fava, garbanzo, sau pinto, rdcini cu
amidon gen cassava, igname sau legume care conin i aditivi artificiali.
Dulciurile procesate, zahrul de mas, siropul de porumb, melasa.
Se interzic cu desvrire: brnza de vaci n zer propriu (cottage cheese),diferite creme de brnza,
Feta, Gjetost, Mozzarella, Neufchantel, Primost, Ricotta, felii de brnza procesate sau diferite
specialiti cremoase, brnza ras pre-ambalat.
Toate mncrurile procesate, inclusiv produse fr gluten care au aditivi artificiali, conservani,
colorani, produsele n conserve de orice fel, mezelurile, condimente amestecate cu alte ingrediente
cum ar fi tot felul de liani, conservani, uleiurile de gtit cu aditivi, cum ar fi spray-urile de gtit,
uleiul de soia, uleiul de canola, de porumb i uleiul de struguri, condimente gen mustar, ketchup,
maionez etc care conin deja gluten, zahr i ali aditivi.
S se evite tevia, agave, ciocolata, rocovele i cacaoa.
Mare atenie s se acorde etichetelor-a se evita produsele care susin c ar putea fi contaminate cu
gluten pentru c au fost ambalate ntr-o unitate care ambaleaza i cereale.
Alimente permise:
Carnea: de pete (proaspat sau congelat dar nu afumat), de pui, de curcan, de vit, de porc, de
miel etc.
Majoritatea legumelor, cu excepiile enumerate mai sus.
Toate fructele, cu meniunea c bananele trebuie consumate cnd sunt foarte coapte, cu puncte
negre pe ele (amidonul din banane se transform n monozaharide n urma procesului de coacere).
Leguminoasele gen fasolea alb, lintea, i fasolea lima sau cea roie, cu specificaia c trebuie
inute la nmuiat minim 12 ore iar apa schimbat n repetate rnduri pentru c ele conin n coaja
carbohidrai compleci care se elimin odat cu procesul de nmuiere.
Toate nucile i seminele sau diverse unturi de nuci i semine fr conservani.
Lapte de nuci sau lapte de cocos.
Ulei de msline, de cocos, de avocado, de nuci, ocazional se pot folosi ulei de floarea soarelui i ulei
de susan presate la rece. Uleiul de in este permis n cantiti limitate.
Ca ndulcitor se poate folosi mierea, atta timp ct copilul are peste 12 luni i medicul pediatru este
de acord cu asta.
Se pot folosi toate mirodeniile i condimentele posibile atta timp ct nu sunt contaminate sau nu
au i ali ingredieni sau conservani n compoziie.
Se recomand consumul de ap i n cantiti limitate sucurile de fructe, doar cele 100% naturale,
fr zahr adugat, preferabil fcute proaspt, diluate jumtate cu ap.
Se accept cteva tipuri de produse lactate-cum ar fi iaurtul fcut n cas, brnza de vaci stoars
bine de zer i alte tipuri de brnz care practic nu mai conin lactoz. Astfel, sunt permise: brnza
Asiago, Albastr, Brie, Cheddar, Edam, Gorgonzola, Gouda, Colby, Monterey (Jack), Parmesan,
Romano, Stilton, Swiss, Roquefort, Muenster, Gruyere, Havarti, Brick.
n cazul n care se trateaz autismul, se aplic Dieta Carbohidrailor Specifici fr Lactoz care
respect aceleasi categorii de alimente permise sau interzise, cu precizarea c se interzic categoric
laptele i derivatele din lapte, cu excepia untului clarifiat ghee.
V recomand dou cri extrem de importante n nelegerea i aplicarea acestei diete, momentan
disponibile doar in limba englez:
Breaking the Vicious Cycle de Elaine Gloria Gottschall si cartea lui Pam Ferro pentru tratarea
autismului si ADHD, The SCD for Autism and ADHD: A Reference + Dairy-Free Cookbook for the
Specific Carbohydrate Diet.
Aceste cri le gsii pe Amazon, eu le-am cumparat de pe Amazon UK dar sunt convins c la un
search pe internet vei gsi mai multe posibiliti.

Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv i Problemele Psihologice


AUTISM Un diagnostic care lovete ca un trsnet multe familii. O sentin greu de
acceptat, care i trimite pe prini i copii ntr-o lupt nedreapt din care toi sper ca micuii
s ias nvingtori, s nvee s comunice, s se mbrace singuri, s mnnce singuri, s se
recupereze mcar ct de ct Ziarul de Sntate aduce n premier n Romnia o carte care
a schimbat modul de abordare a autismului: Sindromul GAPS Sistemul Digestiv i
Problemele Psihologice (Gut and Psychology Syndrome), autor Dr. Natasha Campbell-
McBride.

Nu sunteti singuri!
Cartea poate fi considerat o scrisoare deschis ctre prinii copiilor cu autism, o scrisoare a
Dr. Natasha Campbell-McBride care arat c exist anse ca micuii diagnosticai cu autism
s devin copii aproape normali: Sute de copii autiti din ntreaga lume, n urma unui
tratament i a unei educaii corecte, au devenit aproape la fel cu colegii lor cu dezvoltare
normal. () Fiind eu nsmi printele unui copil care i-a revenit, pot s v spun c este
una dintre cele mai pline de satisfacii experiene din lume! n aceast carte mi doresc s v
mprtesc ceea ce eu cred cu putere c reprezint tratamentul adecvat pentru un copil cu
autism.
Dr. Natasha Campbell-McBride a scris o carte tulburtoare, iniial pornind de la ideea c va
fi destinat autismului. Pe msur ce a interacionat cu tot mai multe cazuri ns, Dr.
Campbell-McBride a realizat c afeciuni aparent fr legtur se ntreptrund i sunt
diagnosticate din ce n ce mai frecvent: tulburarea hiperkinetic cu deficit de
atenie/tulburarea de atenie (ADHD/ADD), dispraxia, dislexia, diferite tulburri de
comportament i de nvare, alergiile, astmul, dermatitele. Un procent mare de copii alergici
i astmatici sunt, n diferite grade, dispraxici i hiperactivi. Exist o suprapunere de
aproximativ 50% ntre dislexie i dispraxie i de 30-50% ntre ADHD i dislexie. Copiii cu
eczeme grave n perioada de sugar dezvolt frecvent trsturi autiste mai trziu n via.
Autismul i ADHD se suprapun cu fiecare dintre afeciunile menionate mai sus. n afar de
a fi hiperactivi, muli copii autiti sufer de alergii severe, astm, dermatit, dispraxie i
dislexie.

Toate bolile ncep n intestin


De ce toate aceste afeciuni coexist? Care este problema subiacent ce ne scap la copii i
care i face susceptibili la astm, dermatit, alergii, dispraxie, dislexie, tulburri
comportamentale, ADHD i autism? De ce muli dintre aceti copii ajung s fie diagnosticai
la vrst adult cu schizofrenie, depresie, tulburare bipolar i alte tulburri psihiatrice sau
psihologice? Dr. Natasha Campbell-McBride a gsit un element comun care unete aceti
copii, din punct de vedere clinic. Acest element este dat de sistemul lor digestiv. Da, boala de
baz, ce se poate manifesta la copii diferii cu asocieri variate de simptome, i are originea
n intestin. Aceast condiie clinic a cptat numele de Sindromul GAPS (Gut And
Psychology Syndrome Sindromul Intestin i Psihologie).
Copiii autiti s-au nscut cu un creier normal
Dr. Campbell-McBride ne convinge n paginile crii c micuii diagnosticai cu autism s-au
nscut cu un creier i organe senzoriale perfect normale. Problema este c la aceti copii, nu
se dezvolt flora intestinal normal. Ca urmare, sistemul digestiv al acestor copii n loc s
fie o surs de sntate devine o surs major de toxicitate. Bacteriile patogene din sistemul
digestiv al copiilor atac pereii intestinului fcndu-i permeabili, astfel nct toxine i
bacterii ptrund n circulaia sangvin i ajung la creier. Aceasta a descoperit de asemenea c
mamele multor copii cu autism au i ele probleme cu flora intestinal, au fost ele nsele
hrnite cu formule de lapte praf. Aceste mmici au fcut mai multe cure de antibiotice de-a
lungul copilriei, n adolescen au nceput s ia anticoncepionale, efectele asupra florei
intestinale fiind devastatoare. De reinut c flora intestinal nesntoas a mamei va fi
transmis i copilului.

Dr. Natasha Campbell-McBride aduce n discuie i un subiect controversat vaccinurile:


Milioane de copii i aduli din ntreaga lume sunt expui la virusuri din vaccinuri sau din
mediu. Dac aceste persoane au o flor intestinal cu funcie normal, virusurile nu le pot
face ru, ntruct organismul lor este echipat corespunztor pentru a le contracara. La cei cu
GAPS, din cauza dezechilibrului florei intestinale, virusurile din vaccinuri sau din mediu au
anse s supravieuiasc i s persiste. Un exemplu este virusul rujeolei (pojar), ce a fost
gsit n peretele intestinal i lichidul cefalorahidian al copiilor cu austim.

Dieta GAPS
Partea a doua a crii este dedicat tratamentului, respectiv implicaiilor glutenului, cazeinei,
amidonului, zahrului n sindromul GAPS. Trim ntr-o er a alimentelor convenabile, ce
sunt alimente foarte procesate. Cnd Mama Natur ne-a fcut oameni, ne-a dat i toate
alimentele necesare pentru a fi sntoi, activi i plini de energie. Dar trebuie s consumm
acele alimente n forma n care ni le-a lsat Mama Natur, ne sftuiete Dr. Natasha
Campbell-McBride. Dieta GAPS const n alimente uor digerabile, dar bogate nutriional,
n alimente fermentate, suplimente alimentare (probiotice, vitaminele D i A). Detoxifierea
ocup i ea un loc important n programul GAPS.

Cine este Dr. Natasha Campbell-McBride?


Dr. Natasha Campbell-McBride este originar din Rusia, unde i-a fcut studiile medicale. A
lucrat ca neurolog i neurochirurg civa ani. n urm cu mai bine de 20 de ani s-a mutat n
Marea Britanie, unde acum are propria clinic n Cambridge. n momentul n care a devenit
mam, iar fiul su a fost diagnosticat cu autism, a realizat c profesia sa nu are rspunsuri
pentru afeciunea fiului i a nceput s studieze nutriia. Cu foarte mult determinare, Dr.
Campbell-McBride a reuit s l recupereze pe fiul su. Experiena cu fiul su o pune n
practic n prezent, n clinica sa din Cambridge, unde trateaz copii i aduli cu autism,
tulburri neurologice, digestive i imunitare.

O compozitie usoara pentru paine fara gluten!

Te-ai obisnuit cu sucurile verzi si nu mai mananci dulciuri din comert,


dar stii sigur ca lupta ta e cu painea. Nu poti sa renunti la ea si punct!
Vestea buna este ca nici nu trebuie! Poti opta pentru o paine fara gluten,
o varianta mai sanatoasa la painea din comert!

Iata o super-reteta de paine fara gluten, pe baza de faina de migdale si


seminte de in, aromata cu rozmarin si cimbru! Suna bine, nu-i asa?

Aceasta paine este atat de delicioasa incat o poti savura ca si gustare sarata intre
mese!

Idee: mananc-o cu unt de arahide sau cu humus, cand ai nevoie de ceva mai satios.
Sau, adaug-o la orice sandwich sanatos pe care il faci pentru birou! Eu am testat
painea si cu o supa crema de legume si chiar am facut din ea crutoane crocante.

Cum faci crutoanele: o tai cubulete, o stropesti cu putin ulei de masline si o pui
10 minute in cuptor!

Paine fara gluten din cand in cand

Oricum ai prefer-o, nu-ti spunem sa renunti de tot la painea integrala! Asta daca nu
ai probleme cu intoleranta la gluten. Ci doar sa o inlocuiesti din cand in cand si
cu o aceasta varianta. Iti poate aduce si beneficii neasteptate: o mai buna digestie si
o energie crescuta!

Ingrediente:
2 ceasca de faina de migdale

ceasca de seminte de in macinate

1 lingurita de praf de copt

1 lingurita de sare fina

5 oua mici

1 lingura de ulei de cocos

1 lingura cidru de mere

2 linguri de rozmarin proaspat

2 linguri de cimbru proaspat

Preparare:

Incalzeste cuptorul la 176 de grade. Intr-un bol mai mare, combina ingredientele
uscate: faina de migdale, semintele de in macinate, praful de copt si sarea.

Ca sa faci painea si mai gustoasa, poti adauga deasupra si seminte!

Adauga si ingredientele lichide, ouale, uleiul de cocos si cidrul de mere; amesteca cu


mana, omogenizand bine compozitia, timp de 1-2 minute. Adauga rozmarinul si
cimbrul si mai amesteca de cateva ori.

Toarna aluatul intr-o tava pentru chec, unsa cu putin ulei in prealabil. Coace painea
25-30 de minute pana cand devine aurie si se crapa usor. Las-o sa se raceasca
inainte sa o servesti.

O paine la fel de inedita este si painea cu banane.Iti va placea!

Cum afecteaza glutenul sanatatea. Chiar daca nu ai


intoleranta!
1% din populatia lumii are boala celiaca. Multi alti oameni au intoleranta la gluten.
Daca te intereseaza cum afecteaza glutenul sanatatea, tine cont de faptul ca poti avea
probleme chiar daca nu ai acest diagnostic.

In ultimii ani, oamenii au devenit tot mai constienti de efectele glutenului asupra organismului. Un
studiu realizat in 2013 arata ca o treime dintre americani incerca sa inlature glutenul din dieta.
Boala celiaca este o alergie la gluten. Exista insa si persoane care au o sensibilitate la aceasta
substanta din cereale, numita intoleranta la gluten. In timp ce boala celiaca e pe viata, intoleranta
poate disparea in timp, daca urmezi o dieta fara gluten.

Cum afecteaza glutenul sanatatea: 5 semne

1. Boala celiaca e din ce in ce mai des intalnita si multi oameni nici macar nu sunt
diagnosticati

Glutenul e o proteina care se gaseste in cateva tipuri de cereale, inclusiv grau, alac, secara si orz.
Cand amesteci faina si apa, glutenul formeaza o pasta elastica coca. Aceasta permite aluatului sa
creasca. Denumirea de gluten vine de la glue lipici, in limba engleza -, pentru ca are proprietatea
de a se lipi.

Cand glutenul ajunge in tractul intestinal si interactioneaza cu celulele sistemului imun, acesta
crede ca este invadat de ceva strain, cum sunt bacteriile. La cei care au boala celiaca, sistemul imun
ataca glutenul ingerat. Din pacate, odata cu glutenul, sistemul imunitar ataca si enzimele din
sistemul digestiv, ceea ce cauzeaza dureri si o senzatie neplacuta. Boala celiaca este o boala
autoimuna. In timp, cel care are boala celiaca si nu se fereste de gluten, poate avea mari probleme:
degenerarea intestinelor, care poate duce la anemie, oboseala si deficiente nutritive.

Pentru ca nu au simptome, multi oameni nici nu sunt diagnosticati cu boala celiaca. Potrivit
Authoritynutrition.com, 1% din populatia lumii are aceasta boala, dar numarul este in crestere.

2. Intoleranta la gluten poate avea consecinte

Daca vrei sa stii cum afecteaza glutenul sanatatea, chiar daca nu ai boala celiaca, afla ca exista si
oameni care au o sensibilitate crescuta la gluten, asa numita intoleranta la gluten. Aceasta este
mult mai frecventa. Daca ai intoleranta la gluten si mananci produse cu gluten, poti avea reactii
adverse. Acestea pot disparea in timp, daca urmezi o dieta fara gluten.
In cazul acestei sensibilitati, sistemul imunitar nu afecteaza tesuturile organismului, dar
simptomele sunt similare: balonare, dureri de stomac, oboseala, dureri de oase si articulatii.

Statisticile arata ca aproximativ 6-8% dintre oameni ar putea avea intoleranta la gluten. Aceasta
sensibilitate nu poate fi disgnosticata cu precizie. Singurul mod in care poti afla daca o ai sau
nu este sa elimini temporar glutenul din alimentatie si sa il reintroduci dupa mai mult timp,
pentru a vedea daca ai reactii adverse.

3. Glutenul ii afecteaza si pe cei care nu au o sensibilitate anume la el

Exista studii care arata ca si cei care nu au boala celiaca si nu au intoleranta la gluten sunt afectati
de aceasta proteina din cereale. Intr-unul din studii, 34 de indivizi cu intestin iritabil au fost
separati in doua grupuri. Un grup a urmat o dieta cu gluten, celalalt o dieta fara gluten. Cei care
au mancat gluten au avut dureri mai mari, s-au plans de balonare si oboseala, spre deosebire de
ceilalti.

4. Mai multe boli psihice sunt corelate cu glutenul

Cand vrei sa stii cum afecteaza glutenul sanatatea, ia in calcul si faptul ca aceasta substanta este
corelata cu mai multe boli psihice. Una dintre ele este ataxia cerebeloasa cel bolnav nu isi poate
coordona miscarile si nu se echilibreaza.

Exista boli care se amelioreaza daca pacientul urmeaza o alimentatie fara gluten: schizofrenia,
autismul si epilepsia.

5. Glutenul poate da dependenta

Multe persoane cred ca graul poate da dependenta. Si asta pentru ca tot timpul ai pofta sa mananci
paine sau produse de patiserie sau ceva dulce, facut cu faina. Chiar daca suntem departe de a avea
dovezi clare, unele studii sugereaza ca glutenul ar putea da dependenta.

Acum ca stii ce probleme iti poate cauza glutenul, afla Cum poti inlocui faina de grau cu
faina de cocos si ce beneficii are aceasta.

Dieta cu hrisca. Slabesti 12 kg in timp record!


Dieta cu hrisca este un regim alimentar strict, nu te gandi ca slabesti 12
kilograme fara sa renunti la dulciuri, insa merita incercata. E greu de
tinut, pentru ca vreme de cateva saptamani o sa mananci hrisca fiarta,
care iti taie apetitul. Daca simti ca cedezi, reaminteste-ti ca vei avea
greutatea ideala.

Habar n-ai cum se gateste hrisca? Nu e mare inginerie. Umple o cana cu hrisca, pune
apa fierbinte peste ea si las-o pe noapte. O poti manca cu iaurt si chefir. Nu e bine
sa tii des aceasta cura, deoarece e saraca in elemente nutritive si destabilizeaza
organismul.

Cum te mentii dupa ce urmezi dieta cu hrisca

Potrivit diet-health.net, ca sa iti mentii greutatea ideala, dupa ce ai tinut dieta cu


hrisca, cateva zile nu consuma mai mult de 600 de calorii pe zi. Abia peste o
saptamana, chiar doua, daca poti, dubleaza numarul de calorii ingerate si ramai la
1.200 de calorii inca vreo 10 zile.

Are tot mai multi adepti

Poate nu crezi, dar aceasta cura de slabire este din ce in ce mai populara. Se pare ca
acest regim te ajuta sa slabesti si are efect detoxifiant. Cei care au incercat-o au
pierdut intre sapte si 12 kilograme, in numai doua saptamani. Ca sa o tii, ai nevoie de
hrisca, fructe, chefir, iaurturi cu putine calorii si suplimente cu multivitamine.

Ce reguli trebuie sa respecti

In fiecare zi mananca terci din hrisca si bea iaurt cu 1% grasimi, dar nu mai mult de
un litru pe zi.

Bea apa minerala sau plata, cel putin doi litri pe zi.
Poti consuma ceai si cafea neindulcite, cu o conditie: sa nu depasesti trei litri de
lichide zilnic.

Mananca fructe, dar nu mai mult de doua bucati din fiecare, de exemplu, doua mere
pe zi.

Daca ti-e foarte foame inainte de culcare, bea o jumatate de iaurt diluat cu apa
minerala.

Scoate din meniu bauturile alcoolice.

In timpul, dar si dupa dieta, cel putin o luna ia suplimente cu multivitamine.

Daca nu-ti place hrisca, incearca dieta cu iaurt si tarate de ovaz. Minus 5 kg,
fara foame.

Dieta cu iaurt si tarate de ovaz. Minus 5 kg, fara


foame

Vara e atat de aproape! Ca sa arati impecabil in costumul de baie,


incearca o dieta sanatoasa si foarte simpla. Nu e vorba despre o cura de
slabire cu meniu complex. Dieta cu iaurt si tarate de ovaz este, mai
degraba, dieta ta obisnuita, la care adaugi acest doua ingrediente.
Asteapta-te ca dupa cateva zile digestia ta sa functioneze mai bine si
cantarul sa nu mai depaseasca greutatea ideala.

Dieta cu iaurt si tarate de ovaz este satioasa, iti ajuta corpul sa digere mai usor
alimentele si permite eliminarea toxinelor din corp. Cel mai important, insa, este ca
te ajuta sa slabesti cateva kilograme, fara sa te simti slabita la finalul curei.

Mananca tarate de ovaz la micul dejun si vei avea energie sa faci tot ce ti-ai propus
pana spre pranz, fara sa cedezi gustarilor nesanatoase.
O ceasca de tarate cu iaurt si fructe de padure=350 de calorii

Dimineata, cand te grabesti la serviciu, uita de gandul ca iti poti lua in drumul tau
niste covrigi deliciosi. Rezerva-ti cateva minute de atat ai nevoie , si delecteaza-te
cu o ceasca de fulgi de ovaz cu un iaurt degresat si cateva fructe de padure.

Conform livestrong.com, o astfel de gustare hranitoare si foarte satioasa are


aproximativ 350 de calorii, dintre care 20 de grame de proteine, 39 de grame de
proteine, 6 grame de fibre si 6 grame de lipide.

Dieta cu iaurt si tarate de ovaz: beneficiile taratelor

Contin multe fibre solubile si insolubile, de aceea se digera mai greu. Ce e cu


adevarat interesant este ca scad apetitul, asta inseamna ca vei consuma ceva mai
putine calorii intr-o zi.

Daca reusesti sa gasesti timp si pentru o jumatate de ora de miscare, cum ar fi un


program de exercitii fizice de tipul genuflexiunilor si abdomenelor, vei avea rezultate
si mai bune daca urmezi dieta cu iaurt si tarate de ovaz. Specialistii spun ca trebuie
sa arzi 3.500 de calorii, ca sa dai jos aproximativ o jumatate de kilogram.

Taratele sunt si foarte sanatoase. Contin vitaminele B si E, minerale, precum, fier,


zinc, mangan, seleniu, fibre si substante cu efecte anticancerigene si energizante.
Mai mult, taratele de ovaz regleaza nivelul de colesterol, protejeaza inima, tin
glicemia sub control, lupta impotriva stresului si intaresc sistemul imunitar.

Calitatile iaurtului

Cel mai important beneficiu adus de iaurturi sanatatii este ca regleaza tranzitul
intestinal, datorita continutului de bacterii valoroase care asigura si mentin flora
intestinala.

Daca vrei sa prepari iaurt in casa, fierbe laptele, lasa-l la racit intr-un vas ceramic,
apoi adauga in el o lingura de smantana. Trebuie sa stea intr-un loc calduros pana a
doua zi.
Dieta cu iaurt si tarate de ovaz varianta rapida

Poti tine aceasta cura in doua moduri. Prima, cu rezultate mai lente, consta in
inlocuirea micului dejun cu o portie de iaurt cu tarate de ovaz si fructe, urmand ca
pranzul si cina sa fie compuse din alimente obisnuite, de preferat sa incluzi mai
multe fructe, legume si carne slaba in meniu.

A doua varianta a dietei te va ajuta sa slabesti pana la cinci kilograme in doar o


saptamana. Ce trebuie sa faci: atat la micul dejun, cat si la cina mananca un iaurt
degresat, amestecat cu doua linguri de fulgi de ovaz, iar la pranz hraneste-te cu supa
(cat poti manca) ori ciorba fara paste sau galuste.

Daca vrei sa repeti dieta, ia o pauza de cateva zile, timp in care mananca mai dietetic,
apoi o poti relua, dar nu de mai mult de trei ori, pentru ca iti privezi corpul de unele
substante nutritive esentiale.

Poti folosi taratele de ovaz sa prepari clatite cu fulgi si capsuni. Mai


sanatoase!

Cele mai sntoase cereale fr gluten

Durerile de cap, oboseala cronic, problemele digestive i durerile articulare pot semnala
faptul c ai intoleran la gluten. Vezi care sunt cerealele pe care le poi consuma fr
probleme.

Amarantul este o plant original din America de Sud i este bogat n fibre i vitamina C. Este
indicat mai ales celor care sufer de boala celiac, datorit impactului pozitiv pe care l are
asupra sistemului digestiv, potrivit cuisineandhealth.com. O poi mnca la micul-dejun i vei avea
senzaia de saietate pn la prnz. Amestec 1/3 can de amarat cu 3/4 can de ovz fr
gluten. Adaug un vrf de sare, patru cni de ap i las totul pe foc pentru jumtate de or.

Hrica este bogat n vitamina B i calciu. Are un gust bun i se amestec, de obicei, cu lapte.
Pune dou linguri de hric ntr-un pahar cu ap, las-o peste noapte, iar a doua zi amestec-o cu
lapte de migdale i afine. Vei obine un mic-dejun delicios!

Porumbul i fina din porumb sunt bogate n fibre i vitaminele A i C. Dac suferi de boala celiac
sau ai intoleran la gluten ori vrei s ai mai mult vitamina A n organism, aceast cereal este
cea mai bun alegere. Porumbul poate fi preparat n multe moduri, inclusiv sub form de
mmlig. Mmliga este delicioas i plin de nutrieni, aa c include-o n masa de prnz.

Meiul este foarte puin folosit, dei este uor de digerat, ieftin i plin de nutrieni. Vitamina B i
potasiul sunt doar cteva dintre substanele sntoase pe care le conine. n plus, are rolul de a
regla PH-ul organismului i de a-l menine sntos.

Pune la fiert o can de mei i 2-3 cni de ap, las-o pe foc la 30 de minute, i gata. Poi prepara i
pudinc din mei. Pur i simplu gtete-l ntr-un apestec de ap i suc din fructe pentru 45 de
minute.

Quinoa a devenit foarte popular n ultima vreme. Este plin de fier i proteine i este delicioas
cu legume. Fierbe o can de quinoa n trei cni de ap pentru zece minute i amestec-o, apoi, cu
ce legume vrei.

Multe persoane prefer s i nceap ziua cu un bol de fulgi de ovz, iar specialitii susin c este
una dintre cele mai sntoase alegeri. Ovzul este plin de fibre, proteine i nu conine gluten,
dac l gseti natural. Ovzul procesat poate conine aceast substan. Adaug o can de ovz
n 2-3 cni de ap i las totul la fiert timp de 15 minute.

Ar trebui sa mancam paine fara gluten? Care este parerea specialistilor

Majoritatea persoanelor nu au o idee clara despre ce este glutenul, dar cu toate acestea se simt
mai bine atunci cand il evita. Din ce in ce mai multe magazine alimentare se lauda cu produse
fara gluten. Asta este o veste buna pentru persoanele cu boala celiaca, dar, cu toate acestea, o
mare parte dintre persoanele care cauta produsele fara gluten nu sufera de aceasta afectiune.
Specialistii au cantarit subiectul si au raspuns la intrebarea Ar trebui sa mancam paine fara
gluten sau ar fi mai bine sa o evitam?

* 5 din 5 experti au raspuns NU


Pentru persoanele care nu sufera de boala celiaca sau care nu au o alergie la gluten, sfatul
specialistilor este: lasati produsele fara gluten pe raft.
Painea fara gluten renunta la grau, secara si orz si utilizeaza, de obicei, patru tipuri principale
de amidon in locul lor: amidon de porumb, faina de orez, amidon de tapioca si faina de cartofi,
explica William Davis, autorul cartii Wheat Belly Total Health.
Aceste au cei mai mari indici glicemici (indice care arata cat de mult creste nivelul zaharului
din sange la 90 de minute dupa consum) dintre toate alimentele, explica Davis.
Aceste cereale de substitutie pot avea si un aport mai scazut de fibre, neimbogatite cu vitamina
B, spune Dr. Joseph Murray, gastroenterolog, specializat pe boala celiaca. In plus, medicul
citeaza un studiu care a calculat ca produsele fara gluten sunt cu 242% mai scumpe decat
versiunile obisnuite de alimente.
Cei care au un motiv medical pentru care evita painea cu gluten sunt incantati de alternativa,
spun Ciaran Kelly, profesor de medicina la Harvard Medical School si Tricia Thompson,
dietetician.
Thompson avertizeaza insa ca persoanele care suspecteaza ca sunt sensibile la gluten nu vor
demonstra ca au o alergie doar daca il elimina din dieta.
Daca incepeti o dieta fara gluten inainte de a va face analizele este posibil sa nu aveti un
diagnostic precis niciodata, spune aceasta, adaugand ca 1% din populatie sufera de boala
celiaca, dar doar 17% dintre aceste persoane au fost diagnosticate.

PAINE FARA GLUTEN

Paine fara gluten. Dupa cum am mentionat in articolul anterior (il puteti citi aici), am
acceptat provocarea lansata de Ruxandra de la Gourmandelle Lifestyle Blog impreuna
cu renumita firma Dr. Schr ale carei produse destinate persoanelor cu intoleranta la
gluten le puteti cumpara aici.

Incepem cu 3 retete de paine preparate din faina fara gluten Bread Mix (Mix B). In
cosul cu produse pentru testat am primit 1 kg din acest mix special pentru paine si am
decis sa facem un aluat dospit pe care sa-l impartim in 3. Diana a lucrat iar eu am
pozat. Faina diviziune a muncii :).

Mixul pentru paine fara gluten seamana la textura cu amidonul, este putin grisat si
necesita o cantitate egala de apa fata de cea de materie uscata (diferit fata de painea
clasica unde la 1 kg de faina se pun max . 700 ml apa). Am urmat indicatiile de pe
pachet si am facut un aluat din ingredientele de mai jos. Pe pachet se spune ca ar fi
bine ca painea sa fie coapta in forma de chec aluatul fiind mai moale decat cel clasic
insa noi am vrut sa o facem in tava, cu forma libera, chiar daca iese mai plata (gen
foccacia).

Paine fara gluten


Timp de preparare

15 minute

Timp de gatire

45 minute

Timp Total

1 ora

Portii: 3 paini

Ingrediente - savoriurbane.com

1 kg Bread Mix Dr. Schr


1 L apa calduta
30g drojdie proaspata (sau 14g drojdie uscata)
1 lingura de sare
2 linguri de ulei

MOD DE PREPARARE PAINE FARA GLUTEN

Am inceput cu dizolvarea drojdiei in putina apa calduta apoi am adaugat 1/3 din
faina. Am obtinut un aluat foarte moale pe care l-am pus la framantat (batut) la
robot. L-am lasat vreo 5 minute la mixat dupa care am adaugat sarea si uleiul si
inca 1/3 din faina (am pastrat 100g pentru infainat blatul de lucru). L-am mai
framantat alte 5 minute si i-am pus si restul de 1/3 de faina. Este un aluat mai
lipicios decat cel normal si merge prelucrat mai degraba cu mixerul decat cu
mana. Dupa adaugarea ultimei transe de faina fara gluten am acoperit
castronul cu o carpa de bucatarie si l-am lasat 30 de minute la dospit.

Dupa 30 de minute de dospit aluatul a crescut foarte frumos, si-a dublat


volumul si a devenit elastic. L-am rasturnat pe blatul de lucru infainat cu 100g
de Bread Mix pastrate deoparte si l-am impartit in 3 portii egale.

Am ales sa facem 3 tipuri de paine:

una simpla, in forma de spic, presarata cu sare marina si chimen


pentru tartinele de zi cu zi dar si pentru bruschette (reteta de fata)

una impletita in 3 cu seminte de dovleac, ceapa prajita


deshidratata si parmezan gandita pentru crutoane sau bruschette
care acompaniaza supe

una cu nuci si fructe deshidratate (caise, merisoare si coacaze)


special gandita pentru a insoti platourile cu branzeturi asortate si fructe

Am inceput cu o reteta de paine fara gluten, cu sare si chimen. O treime din


aluatul de mai sus l-am modelat in forma de bagheta si cu ajutorul unei foarfeci
am ciupit bucatele din el, fara a le desprinde complet.
COACERE PAINE FARA GLUTEN

Am asezat painea pe o tava asternuta cu hartie de copt si am netezit-o usor cu


mana umeda. Am presarat granule de sare marina si chimen si am mai lasat-o
la dospit 10 minute, sub stergar. Intre timp am incins cuptorul la 200 C si am
asezat pe fundul lui o tava cu apa (pentru abur).

Am copt painea 45 de minute primele 30 la 200C apoi am redus la 180 C. Ce


bine miroase! Nu am mai lucrat cu acest tip de faina si nu stiam daca se va
rumeni, eram curioase daca va avea coaja crocanta si miez elastic de-abia
asteptam sa o scoatem din cuptor. Iata ca e gata!

A iesit foarte fain! Paine fara gluten cu crusta crocanta, miez moale, aroma
foarte placuta.
CITITORII NOSTRI AU INCERCAT RETETA!

Deci, se poate si fara gluten!

Aici gasiti mai multe retete fara gluten:

Vino in GRUPUL SAVORI URBANE de pe Facebook - locul unde discutam despre retete,
ingrediente, tehnici de preparare, meniuri si multe altele! Click aici pentru inscriere.

Dieta fara gluten


Generalitati
Dieta fara gluten este regimul alimentar care trebuie urmat de
persoanele diagnosticate cu boala celiaca sau de cele cu alergii
la gluten. Boala celiaca este o conditie autoimuna caracterizata
prin impiedicarea absorbtiei nutrientilor de catre intestinul
subtire.
Glutenul este o proteina care se gaseste in numeroase soiuri de
cereale: grau, orz, secara, ovaz. Glutenul este un tip specific de
proteina care nu se gaseste insa in compozitia carnii sau a
oualor.
La inceput, o dieta fara gluten poate fi frustranta. Cu rabdare si
creativitate, veti descoperi ca exista destul de multe alimente
pe care le puteti consuma si de care va puteti bucura.

Cuprins articol
1. Generalitati
2. Alimente permise
Alimente de evitat
3.
4. Rezultate
5. Riscuri
6. Articole similare
Adipolizin - remediu complementar pentru obezitate, colesterol,
dislipidemii, trigligeride, detalii aici!
Alimente permise
Este important sa va asigurati ca toate aceste produse
alimentare nu sunt prelucrate sau amestecate cu gluten, aditivi
sau conservanti. Printre alimentele sanatoase, delicioase si care
nu contin gluten in mod natural se numara:

fasolea, nucile - in forma lor simpla si neprelucrata


ouale proaspete
carnea de peste, carnea proaspata de pui (nu pane, nu
aluat sau marinata)
fructele si legumele
cele mai multe dintre lactate.
Exista si cereale sau alimente cu amidon care pot fi incluse in
dieta fara gluten:

amarant
hrisca
porumb
malai
in
faina fara gluten
mei
orez
quinoa
sorg
soia
tapioca.
Alimente de evitat
Nu consumati alimente si bauturi care contin:

orz (de obicei maltul rezulta din orz)


secara
grau.
Evitarea produselor alimentare care contin grau poate fi o
provocare, intrucat acesta poate fi inclus si sub alte denumiri in
compozitia unor alimente. Faina de grau poate fi denumita:

faina dura
faina de cartofi
faina de graham
gris
alac.
In general, se vor evita urmatoarele alimente din comert, cu
exceptia cazului in care pe eticheta acestora este specificat
faptul ca nu contin gluten si au in compozitie porumb, orez, soia
sau cereale fara gluten:

bere
paine
prajituri si placinte
bomboane
cereale
biscuiti
crutoane
cartofi prajiti
sosuri, inclusiv sos de soia
inlocuitori de fructe de mare sau carne
paste
carnuri si mezeluri procesate
alimente condimentate
legume sau carnuri cu diverse sosuri.
Anumite tipuri de cereale, cum ar fi ovazul, pot fi contaminate
cu grau in timpul cresterii etapelor de productie. Din acest
motiv, dieteticienii si medicii recomanda evitarea ovazului cu
exceptia cazului in care pe eticheta produselor care contin ovaz
este specificat faptul ca nu exista gluten.

Alte produse pe care le puteti consuma sau utiliza si care contin


gluten ar putea fi:

medicamente si vitamine
aditivi alimentari (aroma de malt, amidon alimentar
modificat, etc.).
Rezultate
Persoanele care sufera de boala celiaca si urmeaza o dieta fara
gluten vor experimenta mai putine simptome, dar si mai putine
complicatii ale bolii. Aceasta dieta o vor urma pe tot parcursul
vietii lor. In cazurile severe, dieta fara gluten nu poate
impiedica aparitia manifestarilor si nici complicatiile bolii
celiace. In aceste cazuri, medicii vor prescrie medicamente
pentru a suprima activitatea sistemului imunitar.
Riscuri
Riscul principal al adoptarii unei diete fara gluten este
asimilarea unui nivel scazut de vitamine si minerale, cum ar fi
fier, calciu, tiamina, riboflavina, niacina si acid folic. Este
important ca orice persoana care urmeaza o dieta fara gluten
sa se adreseze medicului pentru ca acesta sa ii recomande
suplimente alimentare de vitamine, pentru restabilirea
echilibrului vitaminic din organism.

LISTA ALIMENTELOR CU SI FARA GLUTEN. CE ESTE INTOLERANTA LA


GLUTEN?

Intoleranta la gluten, cunoscuta sub denumirea de boala celiaca, este o boala


cronica inflamatorie a intestinului subtire, ce apare in urma unei reactii conflictuale
imunoalergice fata de gluten. Glutenul este o proteina prezenta in unele cereale, cu
valoare nutritionala importanta, bine tolerata de majoritatea populatiei, dar destul de
greu de digerat.
Aceasta particularitate a sistemului imunoalergic are istoric familial, fiind ceva
mostenit. Se intalneste atat la copii, cat si la adulti, femeile reprezentand circa 75%
din cazurile cu aceasta afectiune intestinala.
Contextul aparitiei

Inca de timpuriu, respectiv din perioada diversificarii alimentatiei, sistemul imunitar


invata sa nu atace mancarea. Majoritatea reactiilor alimentare se produc din cauza
faptului ca sistemul imunitar identifica in mod eronat un aliment sau un component
al acestuia. Iar inducerea tolerantei alimentare este un proces individual prin care
sistemul imunitar invata sa recunoasca mancarea, fara a dezvolta reactii autoimune.

Omul a co-evoluat in decursul existentei sale ca specie impreuna cu alimentele,


stabilindu-se astfel o toleranta genetico-imunitara pentru alimentele consumate timp
indelungat. Dar, pentru ca situatia s-a schimbat radical odata cu chimizarea si
industrializarea excesiva a alimentelor si utilizarea aditivilor alimentari si a
pesticidelor de sinteza, sistemul imunitar este pus in dificultate nu mai recunoaste
noile alimente si declanseaza reactii autoimune!

Sa nu uitam: la origini omul era vanator-culegator si nu consuma cereale! De aceea


astazi, cand graul ancestral tetraploid a fost inlocuit de graul comun, apar tot mai
des intolerane la glutenul acestuia. Specialistii considera celiachia drept una dintre
bolile noi aparute la om odata cu Revoluia Neolitica petrecuta acum aproximativ
10 milenii, care a inclus trecerea de la viaa de vanatori-culegatori la cea de
agricultori.

Simptome Principalele

simptome ale bolii celiace sunt:

diaree sau constipatie cronica

dureri abdominale si balonare

scadere inexplicabila in greutate in ciuda unui apetit normal

anemie

oboseala

varsaturi

dermatite

schimbari bruste de dispozitie

tetanie.
Consecintele bolii: osteoporoza, pubertate intarziata, tulburari de memorie si
concentrare, infectii respiratorii recurente, infertilitate si amenoree, steatoree, retard
de crestere etc.
Lista alimentelor cu gluten

Ce numim gluten este componenta proteica a boabelor unor cereale. Glutenul este,
in realitate, un amestec de proteine gluteina si gliadina care asigura un aport
proteic in dieta si este important cand e vorba despre transformarea cerealelor in
paine: glutenul este cel care da elasticitate aluatului, il ajuta sa creasca sub aciunea
drojdiilor si da painii consistena specifica (cerealele care conin gluten sunt numite
panificabile).

Din pacate insa, in zilele noastre glutenul este ascuns in foarte multe produse
alimentare, ca parte a modernizarii alimentatiei.

Iata mai jos o lista orientativa a alimentelor ce contin gluten:


Paine
paste fainoase
biscuiti
covrigei
prajituri si placinte
patiserie/gogoserie
bere
sosuri pentru salata
sosuri pentru mancaruri in restaurante
supele
crema/supele la plic
bomboane
fursecuri
biscuiti de tip crackers
cereale (grau, secara, orz, ovaz)
carne din conserva
aditivi alimentari
sosuri bechamel
pane-uri
Lista alimentelor fara gluten

Avem insa si alternative, asa ca mai jos gasiti o lista cu alimente care nu contin
gluten:

Fructe
Legume
Peste
Carne
Verdeturi
leguminoase (fasole boabe, fasole verde, naut, linte, mazare)
malai
orez
pseudocereale: hrisca, amaranth, quinoa, chia
lactate
seminte, nuci, alune
soia
Cerealele si pseudocerealele

Cerealele reprezinta astazi baza alimentaiei umane, insa sunt considerate


alimente noi, deoarece au fost introduse in alimentaia omului abia acum 6-7 mii
de ani, timp considerat a fi insuficient pentru ca genetica noastra sa se adapteze la
un consum masiv de graminee. Din punct de vedere al naturii proteinelor coninute,
acestea se impart in doua categorii, si anume:

cereale glutenice: grau, orz, ovaz, secara etc care conin gluten

cereale aglutenice: mei, orez, porumb etc care nu conin gluten.

In prezent, pe piaa se gasesc i pseudocereale precum quinoa, amaranth, chia,


hrisca, lipsite de gluten si cu proteina de foarte buna calitate biologica nutriionala.
Acestea pot inlocui, in anumite condiii (veganism), chiar carnea.

Atentie!

Special pt cei mici: orezul este prima cereala care se introduce in momentul
diversificarii alimentaiei! Acesta nu conine gluten si nu provoaca alergii alimentare.
In schimb, conine amidon, care este digerat si absorbit lent, meninand nivelul
echilibrat al zaharului din sange si oferind energie constanta si de lunga durata
organismului copilasului. Apoi se introduc porumbul, meiul si pseudocerealele
(hrisca, quinoa, amarantul). Cerealele care conin gluten: grau, orz, ovaz, secara vor
fi introduse dupa varsta de 7-8 luni, evitandu-se astfel manifestarile precoce ale
celiachiei.
Sursa: doctormenci.ro/sanatate/intoleranta-la-gluten

O gama larga de produse fara gluten si fara zahar puteti gasi AICI

Lactoza si cazeina, ingredientele care ne indeparteaza de


lapte
Lactoza si cazeina sunt doi termeni pe care-i auzim frecvent cand vine vorba de
problemele care pot aparea atunci cand consumam lapte si produse derivate
din acesta. Lactoza este responsabila de aparitia intolerantei, in timp ce cazeina
este cea care determina o reactie alergica atunci cand consumam lapte si
produse din lapte. Ce reprezinta mai exact cele doua ingrediente si cum ne dam
seama ca discutam despre o alergie sau o intoleranta?

Lactoza si implicarea in aparitia intolerantei

Lactoza este un glucid (zahar) prezent in lapte si produsele lactate. Numele


provine de la latinescul lac, lactis lapte, la care se adauga terminatia oza
zahar. Lactoza reprezinta aproximativ 30% din aportul caloric al laptelui [1], iar
cantitatea de lactoza din lapte variaza in functie de sursa laptelui si poate fi intre
1% si 7%.

Atunci cand consumam lactate, de digestia lactozei este responsabila lactaza, o


enzima prezenta in tractul nostru digestiv. Lactaza se gaseste in intestinul
subtire si are rolul de a descompune zaharurile din lapte, implicit lactoza, in
glucoza si galactoza [2].

In cazul in care avem un deficit de lactaza apare intoleranta la lactoza.

Simptomele acestei dereglari pot sa apara intre 30 de minute si doua ore de la


ingerarea unor produse lactate, in functie de cum reactioneaza organismul
fiecarei persoane, dar si de cantitatea consumata. Daca suferiti de intoleranta la
lactoza, simptomele cu care va veti confrunta sunt balonarea, crampele
abdominale, gazele intestinale si chiar greata in unele cazuri. Senzatia de
stomac plin exprima cel mai bine toate aceste simptome la un loc. De
asemenea, in unele cazuri, depinde de severitatea problemei, unele persoane se
pot confrunta si cu diaree [3].

Cazeina, intrusul pe care-l ataca sistemul imunitar

Cazeina este o proteina complexa aflata in lapte. Aceasta este proteina cea cu
cea mai mare prezenta in lapte, reprezentand 80% din totalul proteinelor din
structura acestuia [4]. Problemele apar atunci cand din motive necunoscute
sistemul imunitar identifica cazeina ca fiind daunatoare. Astfel, atunci cand
identifica prezenta cazeinei in organism, sistemul imunitar activeaza anticorpii
specifici, imunoglobuline de tip E ori IgE, eliberand histamina, o substanta care
provoaca inflamatii la nivelul tesuturilor.
Alergia la cazeina este un semn al faptului ca ceva in mecanismul de aparare al
organismului nu functioneaza. Acesta percepe ca daunatoare o substanta care
in mod normal este inofensiva.

Reactiile in cazul alergiei la cazeina din lapte sunt imediate sau pot aparea in
mai putin de doua ore. Acestea se pot manifesta la nivelul pielii (urticarie, eruptii
cutanate, eczeme, umflarea buzelor, gurii, limbii, fetei si/sau gatului); la nivel
respirator (stranut, rinoree), la nivelul sistemului digestiv (voma, crampe
abdominale si diaree). In cazul alergiei la cazeina o cantitate foarte mica de lapte
poate determina probleme si chiar poate pune in pericol viata.

Copiii sunt mai predispusi la reactii alergice la lapte. Acesta pot disparea odata
cu maturizarea sistemului imunitar sau sa se mentina toata viata.

Diferente si asemanari

Desi multe persoane confunda intoleranta la lactoza cu alergia la lapte, cele


doua dereglari nu trebuie asociate, chiar daca multe dintre simptome se
intalnesc in ambele cazuri. Daca o persoana are alergie la cazeina, sistemul
imunitar va avea diferite reactii neplacute care vor afecta mai multe zone ale
corpului (piele, sistem gastrointestinal, sistem respirator) [5]. In cazul alergiei la
cazeina este recomandat sa se evite consumul de lactate, desi organismul unor
persoane cunoscute cu aceasta problema poate accepta mici cantitati de lapte.

Spre deosebire de alergia la lapte, intoleranta la lactoza nu implica sistemul


imunitar in reactiile ulterioare. Persoanele care sufera de aceasta tulburare se
confrunta cu deficit ori lipsa de lactaza, astfel ca sistemul lor digestiv nu este
capabil sa digere lactatele. De aici apar o serie de senzatii neplacute la nivelul
sistemului digestiv [6].

Intoleranta la lactoza indica un organism sensibil, nu unul care sufera de un


anumit tip de alergie. Odata cu trecerea timpului, alergia la lapte poata sa nu se
mai manifeste ca in copilarie, in timp ce intoleranta la lactoza se poate agrava
[7].

Singurele simptome asemanatoare in cazul ambelor afectiuni sunt crampele


abdominale, diareea si balonarea. Senzatia de stomac plin apare atat la
intoleranta la lactoza, cat si la intoleranta la cazeina, avand in vedere ca se
intampla diferite reactii care provoaca inflamatii la nivelul sistemului digestiv.

Ce solutii avem?
Daca va confruntati cu intoleranta la lactoza aceasta poate fi gestionata prin
consumul produselor fara lactoza sau printr-un aport extern de lactaza, enzima
care sa va ajute sa digerati lactoza si sa treceti mai usor peste disconfortul
gastric. Exista insa situatii in care lactoza poate fi in biscuitii preferati sau in
alimente pe care nu le percepem ca fiind un pericol. In aceste cazuri este
recomandat sa cititi cu atentie etichetele, iar daca ati consumat un aliment cu
lactoza, asigurati-va ca aveti la indemana o formula de enzime cu lactaza.

Lactase Enzyme Active de la Secom este special conceput pentru pesoanele


care au sensibilitate digestiva la consumul de lactate. Produsul ajuta la
imbunatatirea digestiei laptelui si produselor care contin lapte, contribuie la
imbunatatirea tolerantei digestive atunci cand consumati produse cu lactoza.
Daca suferiti de alergie la cazeina, evitarea consumului alimentelor cu lapte este
cel mai bun remediu. Insa, puteti actiona asupra sistemului imunitar print-o
formula de probiotice. Probioticele [8] pot reduce reactiile alergice date de
cazeina, schimband nivelul bacteriilor bune de la nivel digestiv.

Jarro Dophilus+FOS este un sinbiotic (asociere de probiotice si prebiotice) de


ultima generatie care ajuta la modularea imunitatii specifice si nespecifice,
bacteriile probiotice ajuta la reducerea endotoxinelor care declanseaza reactii
imune, stimuleaza proliferarea globulelor albe din tesutul limfoid asociat
intestinului care face parte din sistemul imunitar (GALT), stimuleaza secretia
imunoglobulinei A (IgA).

Alegand Secom aveti certitudinea ca ati optat pentru cele mai bune solutii
naturale pentru sanatate.

Referinte:

[1] Lactose content of milk and milk


products, http://ajcn.nutrition.org/content/48/4/1099.extract#
[2] http://www.livestrong.com/article/370707-casein-and-lactose/
[3] http://healthyeating.sfgate.com/lactose-vs-casein-10276.html
[4] https://www.uoguelph.ca/foodscience/book-page/caseins
[5] http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/expert-answers/food-
allergy/faq-20058538
[6] https://blog.foodallergy.org/2014/10/11/know-the-difference-milk-allergy-vs-dairy-allergy-
vs-lactose-intolerance/
[7] http://www.lowfodmapdiets.com/milk-allergy-vs-lactose-intolerance/
[8] https://sciencelife.uchospitals.edu/2015/09/22/probiotic-formula-reverses-cows-milk-
allergies-by-changing-gut-bacteria-of-infants/
Ce este intoleranta la proteinele laptelui de vaca?

Este vorba despre o hipersensibilizare de tip imuno alergic a organismului la


proteinele care provin din laptele de vaca. Alergia la lapte cum mai este cunoscuta nu
este acelasi lucru cu Intoleranta la lactoza ( incapacitatea organismului de a digera
lactoza).

Si acest aspect al alimentatiei in astfel de situatie speciala va fi discutat la Cursul de


diversificare a alimentatiei la bebelusi din 6-7 octombrie din Dej

De ce apare?

Datorita .imaturitatii fiziologice a proceselor de aparare de la nivelul tubului


digestiv, organismul bebelusului considera din greseala ca proteinele provenite din
lapte sunt periculoase si astfel lupta impotriva acestora . Proteinele din laptele de
vaca ( BETA LACTOGLOBULINA cea mai
alergenica, ALFALACTALBUMINA, CAZEINA) ajung la nivelul mucoasei intestinale
fara a mai fi descompuse si declanseaza o serie de reactii in lant raspunzatoare de
modificarile ce apar la acesti bebelusi.

Copilul nu se naste alergic dar devine alergic curand dupa nastere prin colaborarea
factorilor genetici ( predispozanti) cu cei de mediu ( alergeni alimentari, fumat pasiv,
contact apropiat cu animale de companie, praf de casa, acarieni).

Cand apare?

De cele mai multe ori debutul este in primele 3 luni dupa nastere, cu predilectie in
prima luna de viata. Sunt mai predispusi bebelusii ce provin din familii cu antecedente
de boli alergice.

Cum se manifesta ?

Afectarea sanatatii bebelusilor e diferita de la un bebelus la altul, la unii


manifestandu-se doar sub forma unei dermatite atopice pe cand la altii pot exista si
afectari din partea tubului digestiv, sistemului respirator, cu afectarea consecutiva a
starii generale a bebelusului si cu consecinte negative asupra cresterii si dezvoltarii.

Cele mai frecvente manifestari sunt :

1. eruptiile cutanate de tipul eczemelor, dermatitei atopice in unele cazuri chiar


cu edem al fetei ( umflarea fetei, buzelor, ochilor, pleoapelor), foarte rar sub forma
socului anafilactic

2. rinoree ( secretii nazale apoase), tuse spastica, seaca

3. anxietate, agitatie ( de multe ori puse pe seama colicilor abdominale ceea ce


intarzie diagnosticul)

4. modificari ale tranzitului intestinal, indeosebi de tip diareic : scaune frecvente,


apoase cu mucus iar uneori chiar cu striuri sangvinolente sau dimpotiva scaune
pastoase, abundente cu aspect lucios; toate acestea insotite de colici rebele la
tratamentele uzuale, meteorism (burtica marita de volum, cu multe gaze si zgomote
intestinale), uneori chiar varsaturi.

5. afectarea cresterii normale : curba ponderala stationara, in cazurile severe


descendenta cu aparitia sindromului anemic ( facies palid, incercanat, apatie, lipsa
poftei de mancare), a edemelor hipoproteice, afectiuni care de cele mai multe ori
necesita spitalizare pentru investigatii complexe.

Cum se diagnosticheaza?

Sunt multe investigatii utilizate in diagnosticul intolerantei la proteinele din laptele de


vaca insa nici una nu poate fi considerata sigura in stabilirea acestui diagnostic. Cel
mai frecvent se efectueaza o hemoleucograma care poate evidentia
prezenta anemiei si de asemnea cresterea eozinofilelor ; pe langa aceasta se
dozeaza imunoglobulinele de tip E ( IgE totale) insa nici acestea nu au o specificitate
foarte mare, de aceea frecvent se indica dozarea imunoglobulinelor E specifice IgE
specifice ( indreptate impotriva diferitelor alimente, in special cele cu potential
alergenic cunoscut ).

Pe langa investigatiile efectuate din sange sunt si alte examinari utile in diagnostic
insa acestea sunt mult mai invazive dar mult mai specifice :biopsia gastrica,
intestinala, care necesita efectuarea unei endoscopii digestive superioare sau
inferioare dificil de efectuat la copii asa mici ( necesita centre specializate si personal
calificat). Alte teste disponibile sunt cele prin intepatura ( skin prick test) sau
zgarietura ( scroth test) sau testele intradermice ( utilizate pentru alergiile cutanate
nu pentru cele alimentare); toate aceste teste sunt mai putin utilizate in perioada de
sugar. De mare utilitate este insa asa numita proba terapeutica : disparitia
simptomatologiei dupa excluderea laptelui de vaca din alimentatia mamei pentru
copilasii alaptati sau dupa administrarea formulelor speciale de lapte praf ( formule
hipoalergenice, HA care contin hidolizate partiale sau totale de proteine).

Cum se trateaza ?

Este o afectiune care necesita de cele mai multe ori doar tratament dietetic. Rar sunt
forme care necesita tratament medicamentos, de obicei cele prezente la copii cu teren
atopic si care asociaza si alte manifestari alergice, mai ales din sfera respiratorie.
Foarte important este sa nu schimbati formula de lapte praf doar pentru ca
dumneavoastra va ganditi ca ar putea fi vorba de aceasta afectiune. E necesar ca
bebelusul sa fie examinat de un medic si acesta sa va recomande formula de lapte
potrivita. Pentru copii alaptati este mult mai simplu, mama trebuind doar sa excluda
din alimentatia ei laptele de vaca. Nu intrerupeti alaptatul pentru a introduce formule
hipoalergenice. Pentru sugarii alimentati artificial se va indica o formula
hipoalergenica ( HA) cu hidrolizate proteice ( partial sau total) in functie de
severitatea manifestarilor clinice. Laptele de capra oaie, laptele de orez sau migdale
nu sunt recomandate. De asemenea trebuie mare precautie in prescrierea unor
formule ce contin proteine derivate din soia sau din colagen de porc intrucat alergia
se poate manifesta si in acest caz. Durata dietei este variabila dar intotdeauna
obligatoriu se mentine pana la varsta de 1 an; de mentionat ca in etapa de
diversificare trebuie maxima prudenta la introducerea oualelor ( exclus albusul),
sucului de citrice, peste, nuci, arahide.

Prognostic :

In general este o afectiune care se remite sub tratament dietetic iar toleranta se
dobandeste cu varsta, de cele mai multe ori alergia fiind tranzitorie. Cei mai multi
dintre copii isi pierd acesta sensibilitate la proteine cel mai frecvent intre 1 si 4 ani.
Dupa varsta de 3 ani, 80 % din simptome dispar dar, alergia la unele alimente ( nuci,
alune, peste ) poate persista toata viata.

Afectiunea necesita un diagnostic precoce, o urmarire atenta cu implicarea in echipa a


pediatrului, alergologului si uneori chiar a gastroeneterologului

Recomandari ale Societatii Europene de Gastroeneterologie si Nutritie


Pediatrica

1.alaptarea exclusiva la san pana la varsta de 6 luni cu excluderea din alimentatia


mamei a laptelui de vaca

2. introducerea formulelor hipoalergenice la copiii diagnosticati, recomandandu-se


formulele complet hidrolizate

3. evitarea laptelui de oaie, capra deoarece exista o similitudine ridicata intre laptele
de vaca si cel de oaie sau capra

Prevenire

identificarea sugarilor cu risc : copii proveniti din parinti atopici ( cu diverse


alergii, astm bronsic) sau care au frati cu astfel de probleme
dozarea IgE din cordonul ombilical in cazul prezentei antecedentelor familiale,
ceea ce permite instituirea precoce a tratamentului dietetic; daca unul dintre
parinti are manifestari alergice, riscul ca si bebelusul sa fie afectat este de 25
-35 % iar daca ambii parinti sunt afectati, creste la 40 -60%
alimentatie exclusiva la san pana la varsta de 4 -6 luni cu dieta restrictiva a
mamei pentru laptele de vaca, ou, alune, peste
introducerea tardiva a alimentatiei solide ( dupa varsta de 6 luni),
asteptandu-se astfel maturarea sistemului imun

Viata fara lactate: O perspectiva mai sanatoasa

Ca sa reiau idea din titlu da, exista viata fara lactate, desi mi-a fost destul de greu
sa-mi imaginez acest lucru dupa ce am aflat de alergia lui Vlad la cele doua proteine
din lapte: alfa-lactalbumina si beta-lactoglobulina.
Primul pas a fost sa-i scot lactatele de zi cu zi din alimentatie si apoi sa-l obisnuiesc
cu gustul unui lapte praf special, cu respectivele proteine extensive hidrolizate,
adica sparte in bucati foarte mici astfel incat organismul sa le tolereze. De pe 5 mai,
Vlad este lactate-free (bineinteles, cu exceptia laptelui formula), iar la nici o
saptamana s-au vazut rezultatele: Vlad a inceput sa aiba pentru prima oara pielea
ca de bebelus. Bineinteles, a ajutat si tratamentul cu Advantan Milk si Zyrtec, insa
fara sa-i elimin lactatele din alimentatie n-as fi reusit acest lucru. In trecut am mai
tinut alte 4 tratamente cu hidrocotizoni (Advantan Milk, Elocom si Fucidin H) si
antihistaminice, care, ori nu functionau, ori aveau rezultate doar o perioada scurta
dupa administrare.

Si atunci ce mananca Vlad in loc de clasica branzica sau iaurt? Ca sa nu mai zic de
gustosul unt de pe paine sau pufoasa smantana din mamaliguta? Ca sa rezolv
aceasta dilema, am facut o programare la un medic nutritionist, Doru Negru de la
Sanador. Nu vreau sa-i stric reputatia (nici nu stiu daca are vreuna), insa am ramas
realmente socata cand l-am auzit ca-mi recomanda sa-i dau unui copil de un an si 3
luni margarina, sunca de Praga sau lapte de soia. Mi-am dat seama instant ca mi-
am pierdut timpul degeaba si ca tot Google e aliatul meu de nadejde. Asa ca am
aflat diverse lucruri, care pe mine m-au surprins, iar pe cei carora le-am povestit
despre ele i-au socat.

Am aflat ca elefantul, balena, girafa, animale cu o structura osoasa masiva, nu au


vreo vaca pe care s-o mulga ca sa-si ia calciul. La fel si vaca in sine, nici ea nu
mulge alta vaca ca sa nu faca osteoporoza. Se multumesc cu iarba, frunze si apa
chioara si traiesc bine mersi. Nici macar omul preistoric, care traia in caverne si se
baza pe forta fizica sa supravietuiasca nu manca lactate, iar arheologii i-au gasit
oasele in perfecta stare, neafectate de vreo lipsa de calciu. Nu mai zic de femeile
preistorice, care faceau copii pe banda rulanta, pe care ii alaptau cativa ani buni,
pana le dadeau toate maselele ca sa poata mesteca mancarea solida (apropo, stiati
ca acum 2000 de ani nu existau blendere si mixere?!?! Cum Dumnezeului se
descurcau?). Toate mamiferele se hranesc cu lapte doar cand sunt pui, apoi gata,
trec pe mancare solida, iar noi, oamenii, am deviat mult de la traseul pe care mama
natura l-a intentionat pentru noi. Mai ales ca noi consumam laptele altui animal,
construit de la natura pentru nevoile respectivei specii, nu ale noastre.

Consumul excesiv de lactate, dupa intarcare, este responsabil de anemia feripriva la


nivel mondial, deoarece calciul impiedica absorbtia fierului. Am mai aflat ca laptele
nu iti asigura necesarul de calciu, dimpotriva, proteina animala numita cazeina
acidizeaza sangele. Iar atunci cand sangele este acid, organismul are nevoie de o
baza ca sa echilibreze balanta, asa ca apeleaza la calciul stocat in oase. Deci
consumand lactate in prostie, obtii efectul contrar, adica pierzi calciu. Diverse studii
realizate in ultimii 20 de ani au aratat foarte clar ca lactatele sunt strans legate de
boli ca osteoporoza, obezitate, cancer, alergii si diabet.

Niste concluzii apocaliptice, dar foarte utile am gasit pe site-ul viatainverdeviu:

Laptele este plin de colesterol si grasimi.


Produsele din lapte nu contin fibra sau carbohidrati complecsi

Laptele este contaminat cu sange, pesticide, hormoni, antibiotice, durere si


suferinta

Lactatele sunt legate prin sute de studii de alergii, constipatie, obezitate,


anemie, boli de inima, cancer, leucemie, diabet, sinuzita si altele.

Laptele nu contine fier si pe deasupra mai si blocheaza absorbtia sa.

Laptele are mai putine proteine decat multe dintre legume.

Laptele nu vindeca ulcerul peptic, doar ofera un confort pe moment. In timp


el creaza aciditate si mai multe daune stomacului.

Laptele are potential carcinogen, el contine factorul numit IGF-I. Toate


studiile au aratat ca atunci cand nivelul acestuia creste in sange, cancerul se
instaleaza.

Laptele are cu 300% mai multa caseina decat laptele de mama. Caseina,
proteina din lapte, este folosita ca ingredient principal in fabricarea de lipici.

Produsele lactate de fapt produc osteoporoza nu o previn. Femeile din


China care asimileaza calciul mai mult din plante decat din lapte au o incidenta
a fracturilor mult mai mica.

Laptele este un pericol ecologic. Pentru crestearea vacilor sunt distruse in


toata lumea paduri pentru a crea spatiu, iar excesul de gaz metan din matele
vacilor si excrementele lor fac aceasta industrie al treilea contribuitor din lume
la efectul de sera. Poate pare greu de crezut dar o vaca produce mai multa
poluare decat o masina!
Mai multe informatii gasiti si aici:

Laptele, aliment miracol sau otrava?

Cele 4 mituri ale laptelui

Why milk is bad for you

White Poison: The Horrors of Milk

Debunking the Milk Myth: Why Milk is Bad for You and Your Bones

Dairy Monsters So just how healthy is milk?

Cows Milk is a White Poison Itll KILL You and Your Family

NotMilk.com
Desi m-am oripilat citind toate aceste materiale despre cat de periculos este laptele
pentru sanatatea omului, nu am sarit la frigider sa arunc produsele din aceasta
categorie la gunoi. Nu renuntam la branza si unt nici picati cu ceara! Insa am invatat
sa le reduc destul de mult si sa le consum ocazional strict pentru gustul lor, in nici un
caz pentru beneficiile de care m-au invatat parintii si reclamele de la tv. In schimb,
consumam multe verzituri, mai ales pe cele de sezon. Cerealele, mult laudate si ele
pentru sanatatea oaselor, contin fitati, care impiedica asimilarea calciului. Asa ca,
dragii mei, clasicul mic dejun de lapte cu cereale, care iti asigura necesarul de
calciu, e doar un mit.

Nutripedia.ro m-a ajutat cu o lista de surse de calciu. In afara de soia, pe care sincer
o consider si mai periculoasa pentru sanatate, m-am abonat la toate.

Pestele gras cu oase: sardina si somonul

Fructe uscate

Seminte de susan

Migdalele

Soia: branza tofu, lapte, iaurt

Legumele verzi

Surse alimentare de calciu pentru vegetarieni si persoane cu intoleranta lactozica:

Lapte si produse de soia imbogatite cu calciu

Legume verzi: varza, broccoli, varza de Bruxelles, conopida, salata creata

Migdale

Mamaliga

Fructe uscate: smochine, curmale, caise

Citrice

Seminte

Pentru ne-vegetarieni: peste gras cu oase: sardine, ansoa, somon

Sa nu uitam de expunerea zilnica la soare (aproximativ 20 de minute) pentru


sintetizarea vitaminei D, care fixeaza calciul in oase si de activitatea fizica, care
ajuta substantial structura si densitatea osoasa.
Intolerana la gluten. Ce este i cum se poate
trata

Cum se manifest intolerana la gluten, care sunt cauzele i care


este tratamentul revoluionar de care bolnavii ar putea beneficia n civa ani.

Intolerana la gluten. Cnd pinea noastr cea de toate zilele se

transform ntr-un duman

Nimic nu te poate pregti pentru momentul n care afli c puiul tu va trebui s aib
o diet extrem de restrictiv toat viaa. C nu va putea merge cu colegii la o
pizza sau c nu va putea mpri un sandvici cu colegul de banc. Dar este
important s ai ct mai multe informaii despre intolerana la gluten pentru ca
boala s fie inut n fru i s nu duc la alte complicaii.

Intolerana la gluten, numit i boala celiac sau celiachie, este o boal cronic,
autoimun care apare din cauza unui rspuns anormal al organismului la
gluten. Glutenul este o protein de origine vegetal care se regsete n gru,
secar, orz, dar i n foarte, foarte multe alimente.

n cazul persoanelor care sufer de boala celiac, glutenul este perceput de


organism ca o substan strin, ceea ce nseamn c organismul ncepe
automat s produc anticorpi mpotriva acestei proteine vegetale. n timp,
aceast reacie anormal duce la apariia unor leziuni la nivelul intestinului
subire, leziuni ce afecteaz absorbia normal a nutrienilor. Apare astfel
sindromul de malabsorbie, manifestat frecvent prin diaree cronic iar ulterior
prin diverse carene i, n cazul copiilor, prin tulburri de cretere. n urma
intoleranei gluten este mpiedicat absorbia tuturor nutrienilor, ns cea mai
afectat este absorbia lipidelor (grsimilor).

n apariia bolii sunt implicai factori genetici, imunologici i de mediu, ns


ultimele cercetri n domeniu arat c cei genetici sunt cei predispozani. Fr
acetia, factorii de mediu sau infeciile nu pot duce, pur i simplu, la apariia
bolii.
Intolerana la gluten poate s apar la orice vrst, dar cel mai frecvent se
declaneaz n copilrie, pn la vrsta de 2 ani.

Intolerana la gluten. Simptome:

Simptomele bolii celiace pot fi foarte subtile i de aceea, de multe ori,


diagnosticul fie ntrzie, fie este unul greit. Durerile abdominale, lipsa poftei de
mncare, starea de apatie, vrsturile sau acumularea excesiv de gaze sunt
toate simptome ale intoleranei la gluten, dar i ale altor zeci de boli. Medicii
susin c o foarte mare parte a persoanelor care sufer de celiachie cred de fapt
c au o alt boal, iar tratamentul pe care l urmeaz este astfel ineficient.

Totui, un semn care nsoete de multe ori boala celiac este apariia diareei
cronice. Scaunele pot fi pstoase sau apoase, de cele mai multe ori deschise la
culoare, lucioase, coninnd resturi alimentare nedigerate.

La copii, simptomele sunt mult mai evidente dect la aduli.

Intolerana la gluten. Complicaiile bolii:

Dac boala este depistat mai trziu, din cauza sindromului de malabsorbie
apar frecvent anemia feripriv (prin deficit de fier), rahitismul i sngerarea
gingival sau cea nazal. De asemenea, persoanele care sufer de boala celiac
se nvineesc mult mai uor, chiar i n urma unor lovituri minore. Copiii cu
celiachie care primesc n continuare gluten vor nregistra o ntrzere a
achiziiilor psiho-motorii i pot avea probleme dentare (dinii apar fie cu
ntrziere, fie sunt poziionai greit). Din cauza distrugerii mucoasei intestinale,
cei mici se pot confrunta mult mai des dect n mod normal i cu infecii
respiratorii. Cnd boala apare la copiii mai mari, un simptom des ntlnit este
dificultatea de a se concentra. n cazul fetelor se nregistreaz fie o ntrziere a
apariiei pubertii, fie tulburari de ciclu menstrual sau chiar absena acestuia.

Intolerana la gluten a fost asociat i cu alte boli, cel mai frecvent cu diabetul
zaharat de tip I (insulino-dependent). De asemenea, aproximativ 50% din
persoanele afectate de celiachie sufer i de intoleran la lactoz.

Intolerana la gluten. Un singur tratament valabil

Din pcate, intolerana la gluten nu poate fi tratat deocamdat, iar singura


opiune rmne excluderea definitiv a glutenului din alimentaie, n ciuda
nenumratelor produse care l conin. Grul, secara sau orzul pot fi nlocuite n
schimb cu porumb sau orez, dar i cu pseudo-cerealele cum ar fi quinoa, mei,
amaranth etc.

Odat cu ntreruperea consumului de gluten, simptomele bolii vor disprea


treptat, n maxim 2-3 luni. Atenie ns, deoarece reintroducerea glutenului va
determina acelai rspuns autoimun din partea organismului, astfel nct dieta
fr gluten trebuie respectat toat viaa.

n paralel cu evitarea glutenului, medicul poate recomanda administrarea de


suplimente alimentare pentru corectarea deficitului de calciu, vitamina D, fier i
alte vitamine din organism. De asemenea, unele studii arat c i
pre/probioticele sunt de ajutor n cazul bolii celiace.

Intolerana la gluten. Alimente care trebuie evitate

Pn la apariia vaccinului, cei care sufer de boala celiac sunt obligai s


elimine din alimentaie glutenul, lucru care este ns i complicat, i costisitor,
deoarece glutenul se regsete n foarte multe alimente. n panificaie, este
folosit ca aditiv pentru ca aluatul s fie mai pufos i mai frumos crescut.
Glutenul apare ns i pe lista de ingrediente ale unor produse la care poate nu
te-ai atepta, cum ar fi berea, conservele, sosurile din comer, unele
medicamente, mezelurile, iaurturile cu fructe etc.

La polul opus, pe lista alimentelor ce pot fi consumate fr probleme se numr


orice fructe i legume, carnea, nucile, soia, porumbul, orezul, amaranthul,
quinoa, hrica, meiul, fina de cartofi.

Intolerana la gluten. Glutenul i diversficarea

n ceea ce privete introducerea glutenului n alimentaia bebeluilor, cele mai


recente recomandri sunt s nu se atepte prea mult timp de la nceperea
diversificrii pentru a face asta. Introducerea tardiv a glutenului nu-i protejeaz
pe copii, ci din contr riscul de a face boala este mai mare.

Potrivit Societii Europene de Nutriie Pediatric, bebeluii ar trebui s


primeasc cereale cu gluten nu mai trziu de 7-8 luni, dar nici nainte de 4 luni.
Iar ideal ar fi ca bebeluii s fie nc alptai atunci cnd li se introduce glutenul
n alimentaie. Academia American de Pediatrie susine c riscul de a dezvolta
intoleran la gluten este redus cu circa 50% la copiii alptai, chiar dac exist o
predispoziie genetic.

O via fr pine: intolerana la gluten


E o boal chinuitoare, care, dup unele estimri pesimiste, afecteaz
aproximativ un om din 100. Pentru cei atini de acest maladie, pinea -
pinea noastr cea de toate zilele - e o adevrat otrav. Nu numai c le
este refuzat plcerea consumului a numeroase alimente, dar au parte i
de suferine organice mari, cu tot felul de manifestri neplcute. Nu pot
tri dect mncnd o diet special, dificil de procurat pentru foarte muli
dintre ei. Suferina lor se numete celiachie - sau boal celiac -, dei
lumea o desemneaz, n general, cu numele cauzei care provoac aceste
probleme: intoleran la gluten. n era contemporan, n care am reuit s
gsim rezolvri pentru un mare numr de boli grave, care sunt
perspectivele celor ce sufer de aceast maladie? Exist vreo speran?

Pare o boal rar, dar nu este aa; de fapt, graie mbuntirii metodelor
de diagnostic, sunt descoperite tot mai multe cazuri an de an. Specialitii
o consider drept una dintre bolile noi aprute la om odat cu Revoluia
Neolitic petrecut acum aproximativ 10 milenii, care a inclus trecerea de
la viaa de vntor-culegtor la cea de agricultor. Vntorii-culegtori
practic nu consumau cereale; n schimb, agricultorii au fcut din acestea
plantele de baz n culturi. De aici au nceput problemele.

Unele dintre cereale conin gluten, un amestec de proteine care


contribuie, de altfel, la calitile nutritive ale respectivelor grune. n
Eurasia, cereale utilizate din vremuri strvechi, precum grul, secara i
orzul, conin asemenea proteine. Iar cu rspndirea n lume a modului de
via occidental, tot mai muli oameni au nceput s consume produse pe
baz de gru, secar i orz. ns nu toi oamenii pot digera glutenul. O
mic parte din populaia lumii are o incapacitate fundamental de a
tolera aceast component, care le agreseaz sistemul imunitar,
provocndu-le simptome foarte neplcute i ducnd, cu timpul, la
degradarea ntregului organism.
Ceea ce numim gluten este componenta proteic a boabelor unor cereale
precum cele trei enumerate mai sus. Glutenul este, n realitate, un
amestec de proteine - glutenina i gliadina, cea din urm fiind
responsabil de apariia bolii celiace. Glutenul este o component
important a cerealelor ca aliment: asigur un aport proteic n diet i
este, mai cu seam, important cnd e vorba despre transformarea
cerealelor n pine: glutenul e cel care d elasticitate aluatului, l ajut s
creasc sub aciunea drojdiilor i d pinii consistena ei specific.
Cerealele care conin gluten sunt, de aceea, numite panificabile; aa se
explic de ce din gru i secar (ba chiar i din orz, la nevoie) se poate
face pine, n vreme ce din orez i porumb, nu: orezul i porumbul nu
conin gluten.

Pinea este o parte important nu doar a hranei, ci i a culturii noastre,


un aliment cu conotaii simbolice importante i cu nsuiri pozitive... mai
puin pentru cei ce sufer de intoleran la gliadina din gluten. Pentru ei,
pinea - acest aliment fundamental care, pentru muli dintre noi,
reprezint nsi chintesena hranei i simbolul ei - este nu un aliment, ci
o bomb cu toxine. i la fel sunt i multe dintre micile plceri alimentare
ale vieii - biscuii, cozonac, orice, absolut orice este fcut cu fin de
gru, ori conine secar sau orz. n ziua de azi, conin gluten i multe
mezeluri i mncruri din conserv, ba chiar i unele produse cosmetice.

Celiachia are, de multe ori, un substrat genetic (la majoritatea celor ce


sufer de celichie se regsesc anumite variante ale unor gene), dar
genetica nu este singurul aspect implicat. Opinia curent n rndul
specialitilor este c aceast boal este una polifactorial: n ea sunt
implicai mai muli factori de ordin genetic i exist i ali factori
favorizani, care fac ca boala s se manifeste la o anumit persoan. n
esen, ea este o boal autoimun, asociat cu o reacie anormal a
sistemului imunitar, reacie declanat de anumite fracii proteice din
gliadin. Sunt implicate n mod special trei peptide (lanuri scurte de
aminoacizi, care prin asociere formeaz lanurile lungi ce reprezint
moleculele de protein). Sub aciunea unei enzime numite
transglutaminaz tisular, aceste proteine sunt modificate i declaneaz
un rspuns dur din partea sistemului imunitar, la nivelul intestinului
subire, unde apare o reacie inflamatorie. Aceasta afecteaz vilozitile
intestinale - acele mrunte formaiuni digitiforme, ca nite periori, care
cptuesc mucoasa intestinului subire - care au un rol esenial n
absorbia substanelor nutritive, astfel nct procesul absorbiei nu se mai
poate desfura normal.

Boala se poate manifesta cu diferite grade de severitate. n cazurile


grave, copiii nscui cu aceast afeciune prezint, de ndat ce ncep s
consume alimente ce conin gluten, simptome severe, precum diaree (de
culoare deschis i cu un aspect grsos tipic - steatoree -, datorit
malabsorbiei grsimilor, care sunt astfel eliminate n scaun) i scdere n
greutate sau ntrziere n cretere. Muli pacieni se plng de simptome
asociate cu aparatul digestiv: diaree, dureri abdominale, balonare, uneori
ulcere bucale (leziuni pe mucoasa gurii). n formele mai uoare,
simptomele sunt mai subtile i nu neaprat legate de intestin; de
exemplu, unii dintre adulii care sufer de celiachie n form moderat pot
avea doar o stare de oboseal, de lips general de energie i un
oarecare grad de anemie.
Chiar i aa, a te simi mereu vlguit e o stare extrem de neplcut, ca s
nu mai vorbim de cei care au dureri i alte probleme intestinale. Dar
neplcerile nu se termin aici. Boala celiac, pe lng disconfortul pe care
l creeaz, este periculoas prin faptul c face loc i altor probleme de
sntate.

n lipsa unor msuri, intolerana la gluten duce, cu timpul, la afectarea


mucoasei intestinului. Odat deteriorate vilozitile intestinale, absorbia
se face defectuos. Pe de o parte, aceasta este cauza diareei severe de
care sufer muli dintre bolnavii de celiachie; pe de alt parte, faptul c o
mare parte din substanele nutritive, vitaminele, mineralele, n loc s fie
absorbite n corp, sunt eliminate duce, cu timpul, la carene grave ale
organismului. Oasele se fragilizeaz, apare osteoporoza i crete riscul de
fracturi; bolnavii de celiachie au adeesea probleme de fertilitate i au, de
asemenea, un risc mai mare de a suferi de cancer al intestinului. n timp,
se poate instala tabloul unei malnutriii grave, care i pune amprenta pe
ntreaga funcionare a organismului.

i mai trist e faptul c, adesea, cei care au aceast boal nici mcar nu
tiu c o au. Problemele lor de sntate sunt adesea atribuite altor cauze.
Este o boal care, chiar i n rile dezvoltate, este mult sub-
diagnosticat. n Marea Britanie, de pild, se estimeaz c doar
aproximativ 15% dintre cei ce sufer de celiechie sunt diagnosticai ca
atare i pot primi astfel recomandri care s-i ajute. Restul... sufer n
tcere, muli dintre ei chinuindu-se ani n ir pn cnd un medic
competent reuete s identifice corect boala
Nu exist niciun tratament?

Maladia nu este vindecabil, dar exist o metod - singura, deocamdat -


de a evita efectele ei distructive: dieta fr gluten. Din pcate, e uor de
spus, dar mult mai greu de fcut. Metoda este, ce-i drept, eficient:
renunarea la alimentele care conin gluten duce la dispariia simptomelor
suprtoare, iar starea de sntate se restabilete la un nivel satisfctor.
Teoretic, metoda e simpl, ns aplicarea ei practic nu mai merge att de
uor: pe de o parte, glutenul este att de prezent, n mii de alimente
dintre cele mai obinuite, nct e realmente dificil de evitat; pe de alt
parte, multe dintre alimentele special preparate fr gluten (de pild
produsele de panificaie fr gluten) sunt mai scumpe dect variantele lor
obinuite, astfel nct problema capt i o dimensiune economic deloc
neglijabil.

n aceste condiii, cea mai recent descoperire legat de boala celiac


este o mare speran: n prezent se testeaz un vaccin care, spun
inventatorii si, ar putea efectiv vindeca boala. Aflat deocamdat n
stadiu experimental, vaccinul ar putea s elimine rspunsul violent al
organismului la contactul cu glutenul alimentar, fcnd sistemul imunitar
mai tolerant fa de gluten.

Vaccinul a fost testat cu succes n laborator i urmeaz acum s intre n


faza urmtoare - a testelor clinice pe oameni.

Vccinul acioneaz reprogramnd sistemul imunitar, astfel nct acesta


s nu mai atace celulele din intestin ca rspuns la ingestia de gluten.

Numit NexVax2, vaccinul conine mici fragmente din proteinele


responsabile de declanarea rspunsului imun exagerat - cele trei peptide
din gliadin care par s fie cel mai des asociate cu apariia simptomelor
bolii celiace.

Datorit faptului c fragmentele proteice din vaccin sunt att de mici,


sistemul imunitar nu reacioneaz violent, nu mai declaneaz un atac
asupra celulelor din intestin i nva treptat s accepte respectivele
proteine, s le considere inofensive.

Vaccinul nu se administreaz n doz unic, ci ntr-o serie de injecii,


crescnd treptat cantitatea de protein introdus n organism. n acest
mod, sistemul imunitar este obinuit treptat cu cantiti tot mai mari de
gluten, astfel nct, atunci cnd acesta este introdus n diet - tot treptat -
nu mai este perceput drept o agresiune, iar corpul nu mai reacioneaz
drastic la prezena lui.

Compania american care produce vaccinul, Immusant Inc., afirm, c, n


cel din urm, bolnavii de celiachie vor putea consuma pine ca parte a
dietei lor.

La ora actual vaccinul este testat ntr-un prim studiu clinic de mic
amploare, pe cca. 100 de pacieni, n SUA, Australia I Noua Zeeland.
Firma productoare i-a anunat intenia de a-l comercializa peste 3 sau 4
ani, dac rezultatele testelor vor fi bune. i, cu toate c unii specialiti, ca
Sarah Sleet, director executiv al organizaiei britanice Coeliac UK (care a
finanat n parte cercetrile asupra vaccinului) consider c 3-4 ani
reprezint un el prea ambiios i cred c va fi nevoie de mai mult timp,
ideea unui vaccin care s pun capt problemelor grave de sntate
produse de boala celiac este o raz de speran la orizontul ateptrilor
milioanelor de oameni care, astzi, se tem de ravagiile pe care le-ar
putea face chiar i o bucat mic de pine.

Ce este glutenul? Produse fara gluten.

Produse fara glutenProdusele fr gluten sunt tot mai cutate nu numai de ctre persoanele
care sufer de boala celiac dar i de ctre cei care doresc s aib un trai sntos. n cazul
multora dintre noi, glutenul poate mpiedica absorbia eficient a substanelor nutritive i
perturba buna funcionare a sistemului digestiv. Glutenul produce o inflamaie grav a
intestinului subire persoanelor care sufer de boal celiac i ntr-o msur mai mic poate
afecta i persoane care nu au boala celiac. Senzaia de balonare, disconfortul abdominal,
meteorismul, durerile surde de stomac, problemele de digestie pot fi evitate sau ameliorate
renunnd la produsele cu gluten. Este foarte greu s ne ferim de gluten cci se gsete n
multe dintre alimentele clasice. Cu toate acestea, cine dorete s aib o diet fr gluten
poate urma civa pai simpli i eficieni dac este bine informat.

Glutenul este o protein care se gsete n gru, secar, orz, dar se poate ascunde i n alte
produse n afar de cele de panificaie (n sosul de soia, n bere sau mezeluri). Produsele pe
baz de gru sunt foarte des ntlnite pe masa romnilor de la pine simpl pn la
biscuii i produse de patiserie-cofetrie. tim c pinea ngra datorit caloriilor goale
(fr nutrieni), dar iat c acesta nu este singurul ru, cci glutenul din pine are i el
efecte nedorite. Fina cu mult gluten este preferata tuturor pentru c acesta ajut la
creterea produselor de panificaie. Glutenul este ceea ce face aluatul elastic, pufos i
frumos crescut.

O diet fr gluten implic excluderea total a produselor ce conin proteina denumit


gluten. Dieta fr gluten este dedicat n special pentru tratarea bolii celiace. Boala celiac
mai poart numele de sprue celiac, enteropatie gluten sensibil, enteropatia glutenica sau
sprue nontropical. Leziunile provocate la nivelul intestinului subire n cazul celor ce sufer
de boala celiac afecteaz absorbia normal a nutrienilor, n special a grsimilor, calciului,
fierului i folailor (sindrom de malabsorbie). La nivel mondial sunt afectate de boala
celiac sute de milioane de oameni (numai n SUA sunt nregistrate 20 de milioane de
persoane cu aceast boal). sursa: The New Yorker.

Produse fara gluten pentru copii si adulti. Peste 300 de sortimente cu livrare rapida!

Produse fara gluten pentru copii si adulti. Peste 300 de sortimente cu livrare rapida! Vezi
preturi si detalii!

Respectarea unui regim alimentar fr gluten poate fi dificil iniial, dar odat cu trecerea
timpului i cu mult rbdare i creativitate, vei descoperi c se gsesc suficieni nlocuitori
(chiar mai sntoi) pentru alimentele consacrate care conin gluten.

Dieta fr gluten este un tratament pentru boala celiac, dar unii aduli i mai ales copii care
nu au boal celiac pot avea totui simptome atunci cnd consum produse cu gluten. Acest
lucru se numete sensibilitate non-celiac la gluten. Persoanele cu aceast sensibilitate au
opiunea de adopta o diet fr gluten, n timp ce oamenii cu boal celiac sunt nevoii s
aib o alimentaie cu totul fr gluten pentru a preveni simptomele i complicaiile legate
de boala lor.
Trecerea la o diet fr gluten este o schimbare major a stilului de via i, ca n cazul
oricrui lucru nou, este nevoie de ceva timp pn la acomodarea total. Iniial, vei simi c
dieta impune pre multe restricii, mai ales dac nu ai avut simptome ngrijortoare nainte
de diagnostic. V putei concentra pe varietatea mare de produse fr gluten disponibil pe
pia, cum ar fi pinea, biscuiii, grisinele i pastele din alte cereale dect cele cu gluten.
Multe magazine alimentare dein produse fr gluten, iar dac nu avei unul n zon putei
comanda online de la un magazin cu livrare la domiciliu. Produse fara gluten vezi aici mai
multe detalii si preturi

Dac dorii s ncepei o diet fr gluten este recomandat s consultai medicul nutriionist
care v poate rspunde la ntrebri i v poate sftui cum s evitai glutenul, avnd o
alimentaie sntoas i echilibrat.

Alimentele permise n dieta fr gluten

Multe dintre alimentele sntoase i delicioase sunt n mod natural fr gluten:

Boabe de fasole, linte, semine i alune (oleaginoase);

Ou proaspete;

Carne proaspt, pete i pasre ( dar nu gtit sub form de sniel, pane sau marinat);

Fructe i legume;

Majoritatea produselor lactate.

Este important s v asigurai c produsele nu au fost procesate industrial sau amestecate


cu ingrediente ce conin gluten, aditivi sau conservani.

Atunci cnd comandai produse fr gluten, ncercai s alegei i variante bio organice
pentru c vei obine mai multe beneficii.

Multe dintre alimentele sub form de boabe sau cele care au amidon n compoziie pot face
parte dintr-o diet fr gluten. Alimentele din lista de mai jos nu au gluten i sunt foarte
sntoase cci au foarte multe proprieti nutritive i beneficii:

Pastele din legume, leguminoase, hrisca, quinoa sunt o specialitate cu multe proprietati
nutritive!

Pastele din legume, leguminoase, hrisca, quinoa sunt o specialitate cu multe proprietati
nutritive! >> Vezi preturi si variante in magazinul online cu livrare rapida
www.prodietamagazin.ro/paste-fara-gluten <<

Amarant;
Hric;

Porumb i mlai;

Semine de in;

Finuri fr gluten (din orez, soia, porumb, cartof, lupin, fasole);

Paste din quinoa, orez, hric, nut, mazre, linte, fasole.

Mei;

Quinoa;

Orez;

Sorg;

Soia;

Tapioca.

Alimente interzise n dieta fr gluten

Evitai toate alimentele i buturile ce conin:

Orz (malul, aroma de mal i oetul din mal sunt, de obicei, realizate din orz);

Secar;

Triticale (un hibrid de gru i secar);

Gru. Evitarea grului poate fi o provocare deoarece produsele din gru sunt numeroase.
Sunt multe tipuri de fin din gru pe rafturile supermarket-urilor fin simpl, fin cu
brom, fin mbogit, fin cu fosfai, fin pentru cretere, etc. Alte produse din gru ce
trebuie evitate sunt: fin din gru dur, fin graham, gri, fin de alac.

Evitai orice produs finos ce nu are menionat Fr gluten pe etichet.

Anumite cereale, cum ar fi ovzul, pot fi contaminate cu gru n timpul etapelor de


producie i procesare industrial. Din acest motiv, medicii i nutriionitii recomand, n
general, evitarea ovzului, cu excepia cazului n care produsele sunt etichetate ca fiind fr
gluten.

De asemenea, trebuie acordat atenie sporit produselor care pot conine gluten n mod
indirect sau auxiliar. Aceste produse pot fi:

Aditivi alimentari, cum ar fi aroma de mal, alimente procesate cu amidon i altele.

Medicamente i vitamine care utilizeaz glutenul drept liant.


Atenie la contaminarea cu gluten!

Contaminarea apare cnd alimente fr gluten intr n contact cu alimente ce conin gluten.
Acest lucru se poate ntmpla n timpul procesului de producie, ca de exemplu, atunci cnd
se utilizeaz aceleai utilaje de fabricare pentru o mare varietate de produse alimentare.

Grul este o cereal ce crete uor i este foarte versatil. Grul este parte integrant n
pine, paste, produse de cofetrie, patiserie. Dar glutenul din gru a devenit un ingredient
ascuns n mii de alte produse, inclusiv supe, sosuri, dressinguri, tartinabile i snack-uri, chiar
i mezeluri sau legume congelate. Aproape o treime dintre alimentele gasite in
supermarketuri pot conine unele componente din gru, de obicei, gluten sau amidon sau
ambele.

Pe etichetele unor produse poate fi trecut sintaxa poate conine urme de, ns nscrierea
acestui advertisment este de multe ori opional. Alimentele pot fi etichetate i cu
meniunea Fr gluten. n cazul n care un produs poart aceast meniune, nseamn c
acesta corespunde normativelor impuse de Institutul Naional de Sntate Public. Condiia
este ca produsul s conin mai puin de a 20-a parte dintr-un milion cantitate de gluten.
Dac produsul este etichetat cu meniunea Fr gru, poate conine gluten.
Recomandarea noastr este s citii toat lista de ingrediente pentru siguran, iar dac tot
nu suntei convini, cerei comerciantului mai multe detalii. Contaminarea poate fi fcut i
acas. Folosind acelai prjitor de pine pentru pinea obinuit i pentru pinea fr gluten
reprezint o surs de contaminare. Gndii-v la paii necesari pentru a preveni
contaminarea acas, la coal sau la munc.

Atenie i cnd servii masa la restaurant. ntrebai chelnerul dac au preparate culinare fr
urm de gluten, inclusiv dac sunt gtite separat de cele cu gluten pentru a preveni
contaminarea.

Dac se consum neintenionat un produs ce conine gluten este posibil s apar dureri
abdominale i diaree. Unii oameni nu au parte de simptome dup ce mnnc gluten, dar
acest lucru nu nseamn c nu le este afectat intestinul subire. Chiar i urmele de gluten din
alimente pot fi duntoare, indiferent de vizibilitatea sau transparena semnelor sau
simptomelor. Dac suferii de boal celiac i nu urmai o diet fr gluten, se poate ajunge
la complicaii grave n timp (inclusiv cancerul intestinal). Sursa informaiilor tehnice: Clinica
Mayo, unul dintre cele mai importante centre medicale ale lumii.

Ce este si ce simptome are intoleranta la gluten - cum


poate duce la depresie sau cancer Interviu
Intoleranta la gluten sau boala celiaca este o afectiune de care sufera foarte
multe persoane, unele fara sa stie. Mai grav este faptul ca netratata poate
duce la depresie, infertilitate si chiar cancer gastro-intestinal.
Medicul genetician Cristina Ailenei, de la Genetic Center, explica intr-un
interviu Ziare.com care sunt simptomele acestei afectiuni, cum poate fi
diagnosticata, dar si ce persoane sunt predispuse.

De asemenea, medicul a mai explicat si ce boli pot fi provocate de intoleranta la


gluten si ce alimente pot fi sau nu consumate.
Ce reprezinta intoleranta la gluten (boala celiaca), ca sa fie foarte clar
pentru fiecare cititor?
Boala celiaca este o afectiune autoimuna declansata de consumul alimentelor ce
contin gluten la persoanele cu predispozitie genetica pentru aceasta boala. Pe
intelesul tuturor, voi defini cativa termeni:
1. glutenul este o proteina vegetala prezenta in anumite cereale (grau, orz, ovaz,
secara) ;
2. predispozitia genetica este determinata de prezenta anumitor gene pe care le
mostenim de la parinti si care ne fac susceptibili sa dezvoltam o anumita patologie.

Astfel, la anumite persoane cu predispozitie genetica, ingestia unor cantitati chiar


neinsemnate de gluten declanseaza o reactie imuna la nivelul intestinului subtire,
ceea ce determina distrugerea mucoasei intestinale si deci a suprafetei de absorbtie
a principiilor nutritive care are ca si consecinta o rata slaba de asimilare a
nutrientilor. Simptomele ce insotesc aceasta boala sunt consecinta acestei asimilari
defectuoase a substantelor nutritive din alimente.

Este un fel de alergie?


Denumirea corecta este de boala celiaca sau intoleranta la gluten sau enteropatie
glutenica si nu de alergie la gluten. Trebuie sa se faca distinctia intre boala celiaca si
alergia la grau sau gluten. Alergia la grau face parte din categoria alergiilor
alimentare ce se manifesta prin stranut, urticarie, tuse, respiratie suieratoare sau in
cazuri severe determina soc anafilactic. Alergia la grau nu determina inflamatie
cronica la nivelul intestinului subtire, nu determina malabsorbtie asa cum se
intampla in boala celiaca.

Ce persoane sunt predispuse la aceasta afectiune?


Persoanele la risc sa dezvolte boala celiaca sunt cele care au rude de gradul 1
(parintii, frati/surori, fiu/fiica) afectate de aceasta patologie. De asemenea, cei care
au o patologie autoimuna (fie sunt diagnosticati cu diabet zaharat tip 1, fie cu
tiroidita autoimuna, fie cu hepatita autoimuna, fie cu psoriazis, poliartita reumatoida
sau orice alta boala autoimuna) sunt predispusi sa dezvolte boala celiaca. Exista
cateva boli genetice cum ar fi Sindromul Down, Sindromul Turner si Sindromul
Williams in care riscul de a dezvolta boala celiaca este intre 8-12%, deci mult mai
mare fata de riscul populatiei generale care este de 1-2%.
Se intalneste mai des la femei sau la barbati?
Conform statisticilor boala este de 2-3 ori mai frecventa la femei. In general, bolile
autoimune sunt mai frecvente la sexul feminin.

Care sunt simptomele?


Boala celiaca poate avea simptome gastro-intestinale: crampe abdominale, diaree
cronica, constipatie cronica, alternanta intre perioade cu diaree si perioade cu
constipatie, balonari, flatulenta sau simptome/semne generale precum: scadere
in greutate, oboseala neexplicata sau amenoree (lipsa mestruatiei), infertilitate,
leziuni cutanate (dermatita herpetiforma), stomatita/afte bucale, dureri musculare
sau articulare, copii cu greutate si statura mica in ciuda faptului ca au o alimentatie
echilibrata. Boala celiaca poate fi semnalata si de modificarea anumitor parametri
de laborator care arata anemie, deficiente de vitamine, minerale.

Pot fi simptomele confundate cu altceva?

Simptomele sunt nespecifice, adica ele pot fi prezente si in alte afectiuni si din acest
motiv poate sa treaca un timp, chiar ani pana ce o persoana este diagnosticata.
Sunt zeci de boli care se manifesta cu diaree, constipatie sau oboseala. Uneori
simptomele pot fi subtile, motiv pentru care te prezinti cu intarziere la medic. Boala
este subdiagnosticata. Cu siguranta sunt persoane care au aceasta boala fara sa
stie.

Ce analize/teste trebuie facute pentru o diagnosticare corecta?


La persoanele la care se suspecteaza boala celiaca se determina prezenta
anticorpilor anti-transglutaminaza. In functie de rezultat se efectueaza si alte teste
serologice ce vizeaza determinarea altor anticorpi implicati in aceasta patologie
(anticorpii anti-endomisium, anti-peptide gliadinice deamidate).

Alaturi de testele de laborator, biopsia intestinala cu examenul histopatologic al


mucoasei intestinale este o analiza importanta in diagnostic. Exista ghiduri de
diagnostic si ele se aplica pentru fiecare pacient suspectat de boala celiaca.
Important este ca pacientii sa continue dieta cu gluten si pe parcursul investigatiilor,
altfel rezultatele analizelor ar putea fi modificate.

Alternative pentru dieta fara gluten

La ce boli poate duce aceasta?


Intoleranta la gluten netratata poate conduce la o serie de complicatii, unele foarte
grave: malnutritie, osteoporoza, rahitism la copii, manifestari neurologice sau
psihiatrice (depresia fiind una dintre ele), tulburari de concentrare, de memorare,
infertilitate, avorturi spontane, cancer gastro-intestinal (limfomul de intestin subtire
fiind cel mai frecvent tip de cancer intalnit la acesti bolnavi).

Exista si tratament pentru aceasta sau tine de dieta?


Singurul tratament eficient este dieta fara gluten. Atentie! Tratamentul se respecta
toata viata. Reintroducerea alimentelor cu gluten inseamna revenirea simptomelor.

Ce alimente trebuie evitate?


Trebuie evitat orice aliment ce contine gluten. Glutenul este prezent in cereale
precum graul cu toate tipurile sale (alac, kamut, spelta, bulgur), secara, orz, ovaz,
triticale. Trebuie evitat si grisul sau taratele din cerealele mai sus enuntate, cus-cus-
ul, amidonul din grau.

Pot fi consumate cereale precum meiul, porumbul, orezul, quinoa, hrisca, tapioca,
amaranth. Este important ca persoanele cu boala celiaca sa citeasca ingredientele
tuturor produselor pe care le cumparata, glutenul poate fi gasit si in diverse sosuri,
bauturi, mai ales berea, chiar si in unele produse cosmetice.

Intoleranta la gluten - cum se manifesta si cum ne protejam

Se pot face si analize pentru a confirma prezenta predispozitei genetice


pentru boala celiaca?
Bineinteles. Este o afectiune cu o componenta genetica importanta. Testarea
genetica presupune recoltarea unei probe de sange si determinarea prezentei
haplotipului DQ2/DQ8. Statisticile arata ca 95% dintre pacientii cu boala celiaca au
HLA DQ2 si 5% din pacientii cu boala celiaca au HLA DQ8.

Persoanele incadrate la risc crescut pentru boala celiaca ar trebui sa beneficieze de


testarea HLA pentru boala celiaca inca din faza asimptomatica pentru a putea intra
intr-un program de monitorizare riguros in cazul in care reiese ca sunt purtatorii
genelor de predispozitie. Programul de monitorizare presupune evaluare clinica si
serologica periodica. In cazul in care testul genetic este negativ, este imposibil sa
dezvolti boala in viitor.

Exista o varsta minima pentru aceste teste?


Testul genetic de determinare a predispozitiei pentru boala celiaca se poate efectua
inca din prima luna de viata. Acesta nu este influentat de varsta, de alimentatie, de
stilul de viata. Se efectueaza o singura data in viata pentru ca predispozitia genetica
o mostenim si nu se modifica in cursul vietii. Nu trebuie niciun fel de pregatire a
organismului inainte de testare si ea poate fi facuta la orice varsta.

6 semne c avei intoleran la gluten


Identificarea semnalelor intoleranei la gluten i diagnosticarea
bolii celiace este important pentru orice suferind, ntruct cu
ajutorul unui tratament poate avea parte de o via normal .

Intolerana la gluten este o afeciune ce se manifest cu precdere


dup consumul de paste, pine, sau orice alt produs pe baz de gru
printr-o satre general de ru. Pentru c glutenul irit intestinul
acestr persoane, apar dureri abdominale, flatulen, balonare i
diaree. Din pcate, nu ntotdeauna analizele medicale pun n
eviden existena bolii, astfel c pacienii se simt bolnavi i
totodat frustrai pentru lipsa unui diagnostic i deci i a unui
tratament.

Iat ns 6 semne care ar trebui s v dea de gndit ntruct pot


indica prezena intoleranei la gluten:

1. Dup ce consumai produse pe baz de gru aavei tulburri


digestive, probleme la nivelul stomacului i al intestinelor: gaze,
balonare, crampe abdominale, grea, constipaie sau diaree ori o
alternare a celor dou (care v duce cu gndul la sindrmul colonului
iritabil).

2. Avei migrene.

3. Durere i sensibilitate muscular i a esuturilor moi (tendoane,


ligamente).

4. Schimbri de dispoziie.

5. Tulburri neurologice precum ameeli, dificultate n meninerea


echilibrului, furnicturi, dureri i senzaii de moleeal a
extremitilor.

6. Oboseal continu, acutizat mai ales dup mese.

Gluten free, secretul siluetelor care nu se tem de


fainoase
Painea ingrasa. Cu aceasta realitate dura se confrunta multe
persoane care adora produsele de panificatie. Vestea buna este ca
la ora actuala, exista fainoase care nu pericliteaza greutatea
normala. Secretul lor: nu contin gluten.
Unele persoane se nasc si raman in forma maxima, fara nici un
kilogram in plus toata viata. Altele se ingrasa din orice si se lupta
din greu sa slabeasca. Si din pacate, reteta celor cu o silueta de
invidiat nu se aplica tuturor. Pentru ca de hranit, nu ne putem hrani
cu totii la fel.

Mai mult, unele produse necesare organismului, mari furnizoare de


energie pentru mare parte a oamenilor, se dovedesc a fi extrem de
periculoase pentru altii. Este si cazul alimentelor care contin
gluten, lactoza sau caseina, substante extrem de des intalnite in
diverse produse alimentare, suplimente ori medicamente.

Fata de acestea, unii oameni manifesta intoleranta crescuta. Iar


consumul sustinut poate cauza dezechilibre grave sau chiar boli
letale, precum cancerul.

Boala celiaca - astfel se numeste boala persoanelor cu intoleranta


totala la gluten. Reprezinta de fapt o enteropatie autoimuna,
produsa de ingestia de gluten la persoane cu predispozitie
genetica, asociata cu un sindrom de malabsorbtie.

Se manifesta prin diaree, scadere in greutate, greturi, durere


abdominala, dar si anemii prin carente de fier, folati sau vitamina
B12, aftoze bucale, artralgii, osteoporoza, tulburari ale sistemului
nervos.

De multe ori insa, intoleranta la gluten este depistata sau asociata


cu instalarea unor boli mai grave generate de gluten, precum boli
sistemice sau autoimune, cancer, acnee, astm, oboseala cronica,
infertilitate, depresie, balonari, sindromul de colon iritabil.

Citeste mai multe in editia tiparita a revistei Ce se intampla,


Doctore?

7 semne de intoleranta alimentara la copii


In ultimii ani tot mai multi medici, asa cum este si cazul doctorului pediatru William
Sears, din San Clemente, California, s-au intalnit cu nenumarate cazuri de astm si
eczeme. Lactatele si graul sunt principalele cauze, dar expertii sunt de parere ca
exista si alti factori care pot contribui la dezvoltarea sensibilitatii la mancare, precum
aditivii sintetici asa cum sunt uleiurile hidrogenate si colorantii artificiali, aromele,
indulcitorii, precum si ingredientele modificate genetic.
Fara un diagnostic si un tratament adecvat, intolerantele alimentare pot duce in timp
la deteriorarea tesuturilor, atentioneaza Sears, autorul cartii The N.D.D. Book = Despre
carenta nutritionala (Little, Brown, 2009), care trateaza afectiunea denumita de el
carenta nutritionala (thenutrition deficiency disease).
Tot mai multi copii dezvolta afectiuni care, pana recent, afectau numai adultii, diabet
de tip 2, obezitate, depresie, afectiuni cardiovasculare si reflux gastric, adauga Sears.
Daca sesizezi o reactie a copilului tau la ceva din alimentatie, primul pas este sa cauti
motivul. Multi parinti banuiesc motivul, spune Kelly Dorfman, LND, autorul cartii Ce
mananca copilul tau? (Workman, 2011). Transforma-te intr-un detectiv al nutritiei,
sugereaza ea, pentru a observa cand si cum apar simptomele. Iata un ghid pentru
evaluarea dovezilor si gasirea solutiilor.

1. Regurgitare

Cauza posibila: Intoleranta la cazeina, o proteina din lapte. Cazeina din produsele
lactatecare este diferita de cazeina din laptele umancare ajunge in laptele matern
sau este introdus in laptele praf poate irita peretele intestinal al bebelusului,
dezvoltand afectiunea refluxului gastroesofagian (GERD). Ulterior, simptomele pot
evolua in afectiuni cronice precum infectii ale urechii sau constipatie, spune Dorfman.
Ce poti face: Elimina lactatele din alimentatia bebelusului si a mamei timp de o
saptamana. (Lactatele se elimina din laptele matern in decurs de patru-cinci zile.)
Pentru lapte praf, daca este neaparata nevoie, alege o varianta facuta cu cazeina
predigerata sau zer. Pentru vindecarea peretelui intestinal al copilului, se pot
administra 10 ml/zi bacterii probiotice amestecate intr-o sticla si presarate pe
mancarea solida.

2. Diaree cronica

Cauza posibila: Intoleranta la gluten (o proteina din grau si alte cereale) sau lactoza
(zaharul din lapte). Diareea este modul in care tractul gastrointestinal incearca sa
scape de substantele daunatoare. De aceea, cel mai des intalnite simptome ale
intolerantei la gluten si lactoza sunt diareea, gazele si balonarea.
Intoleranta la lactoza este de regula cauza principala pentru ca enzima care digera
lactoza (lactaza) este repede inhibata atunci cand intestinul este iritat. Cand esti
sensibil la gluten, digerarea glutenului irita intestinul, de aceea persoanele care nu
tolereaza glutenul de regula nu tolereaza nici lactoza, spune Dorfman. Din fericire,
lactatele fermentate precum branza si iaurtul au un nivel de lactoza scazut, si
consumul acestora este, de regula, sigur.
Ce poti face: Fa-ti un test de sange pentru a elimina suspiciunea de boala celiaca; apoi
elimina glutenul pentru cel putin o luna. Desi diareea poate disparea intr-o
saptamana, e nevoie de mai multe saptamani pentru a avea o imagine clara in cazul
copiilor scolari. Zilele de nastere, vizitele la bunicisunt situatii in care se poate trisa
fara sa vrei, spune Dorfman. De aceea ai nevoie de o perioada mai lunga pentru a
urmari un tipar.
3. Infectiile cronice la urechi

Cauza posibila: Intoleranta la lactate si, in cazul unora, sensibilitate la produsele din
soia. Unele studii arata ca 90 % dintre copiii cu frecvente infectii sau scurgeri la
nivelul urechilor au reactii la alimente, o statistica pe care Dorfman spune ca o sustin
pacientii sai curenti. De regula suspectii principali sunt produsele lactate. Totusi, cam
jumatate dintre persoanele care au reactii la lactate au si reactii la soia, spune
Dorfman.
Ce poti face: Renunta la lactate timp de cateva luni. Copiii insa, nu au infectii
saptamanal, de aceea e nevoie de o perioada mai lunga pentru a crea o legatura
cauzala. Dorfman recomanda eliminarea laptelui de soia, a iaurtului din soia si tofu,
dar adauga ca persoanele ultrasensibile trebuie sa evite si alimentele procesate,
pentru ca multe dintre acestea contin produsi secundari din soia.

4. Eczeme sau iritatii ale pielii cu prurit

Cauza posibila: Reactia la o combinatie dintre gluten, cazeina (din produsele lactate),
oua si ceea ce Dorfman numeste gama larga de citrice (portocale, grapefruit,
mandarine, lamai, capsuni si ananas).
Ce poti face: Solicita unui alergolog sa faca un test de sange IgE radio-alergo-sorbent
(RAST) copilului tau. Deoarece o iritatie cu prurit a pielii sugereaza o reactie
histaminica, testele de sange pot fi mai eficiente aici decat sunt in identificarea
sensibilitatilor alimentare.

5. Hiperactivitatea

Cauza posibila: Sensibilitate la coloranti artificiali, sau chiar la zahar. Dupa parerea lui
Sears, bariera sange-creier nefiind inca foarte dezvoltata la copii, face ca acestia sa fie
mai vulnerabili la efectele neurotoxice ale aditivilor chimici din alimente, precum
colorantii artificiali si glutamatul de monosodiu (GMS).
Un studiu britanic din 2007 a asociat sase coloranti alimentari cu o posibila
hiperactivitate la copii. Drept urmare, Uniunea Europeana a impus ca majoritatea
alimentelor care contin coloranti alimentari sa mentioneze acest lucru pe etichete.
Fiti atenti si la aportul de zahar; unii copii sunt literalmente hipersensibili la produsele
dulci.
Ce poti face: Cumpara produse organice; prin definitie, produsele organice nu contin
coloranti artificiali. Daca nu ai la indemana produse organice, verifica etichetele
pentru identificarea colorantilor alimentari sintetici pe baza de petrol aprobati pentru
uz alimentar. Pentru a evita consumul exagerat de zahar, citeste si lista ingredientelor,
nu doar tabelul cu factori nutritivi, care combina adaosurile naturale de zahar cu cele
sintetice pentru totalul de aport nutritiv. Cuvinte precum sirop de porumb cu
continut ridicat de fructoza, sucroza, glucoza, fructoza, zahar din sfecla de zahar,
sirop, toate indica adaosuri de zahar.
6. Stare de agitatie continua

Cauza posibila: Intoleranta la gluten. Sensibilitatea la gluten este asociata in mod


clasic exclusiv cu deranjamente digestive, dar studii recente o asociaza cu simptome
neurologice, care pot varia de la schimbari de dispozitiei la dureri cornice de cap,
ADHD si pierderea capacitatii de coordonare.
Ce poti face: Elimina glutenul din alimentatie timp de o luna pentru a face legatura
dintre dispozitie si mancare. Pot exista si alte motive pentru starea de agitatie a
copiilor; dar, daca motivul este legat de alimentatie, spune Dorfman, deseori copiii
vor sa consume in exces exact acele alimente care le cauzeaza probleme.

7. Statura mica sau foarte pretentios la mancare

Cauza posibila: Sensibilitate la gluten sau carenta de zinc. Pentru ca intoleranta la


gluten interfereaza cu absorbtia nutrientilor, copiii care sufera de aceste afectiuni
deseori nu se dezvolta. Statura mica fie inaltime sau greutate este un simptom
clasic al bolii celiace, spune Dorfman.
Zincul poate fi un alt factor: este un mineral care normalizeaza pofta de mancare si,
prin relatia sa cu hormonii de crestere, contribuie la dezvoltarea corpului. Daca nivelul
de zinc in organism este scazuta, cresterea copilului poate fi incetinita, cu pana la 5%
sau mai putin fata de graficele standard de greutate si inaltime. In acest caz, un copil
rareori poate simti ca-i este foame, poate fi foarte pretentios la mancare, sau se poate
plange ca mancarea are gust ciudat, spune Dorfman.
Ce poti face: Elimina glutenul din alimentatie timp de o luna. Cere-i medicului pediatru
sa efectueze o analiza de sange pentru a verifica nivelul de zinc, sau cumpara online
un test pentru sulfat de zinc. Dupa ce gusta din solutia de sulfat, copilul poate declara
ca nu simte nimic (ceea ce indica o carenta) sau ca are gust rau (nu are carenta).
Printre alimentele bogate in zinc se numara fasolea, semintele de dovleac, nucile caju
si nautul.

Caracterul nociv al laptelui, expertiza unui


medic
Un articol scris de DR. GABRIEL FILIP, ISRAEL
Inainte de a citi acest articol sa aveti in minte bine-cunoscuta fraza a lui
HIPPOCRATE: Cand cineva doreste sa fie sanatos trebuie intrebat mai intai daca
este dispus sa inlature cauza bolii sale. Numai atunci este posibil sa-l ajuti .
PREFATA:
Cui ii face rau laptele?
La intrebarea : Daca ati avea o singura alegere de facut in ceea ce priveste
alimentatia, ce schimbare credeti ca ati face pentru a aduce un beneficiu cat mai mare
sanatatii? Raspund : AS ELIMINA LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE''. Nu as avea
nici un dubiu, daca mi s-ar da o singura posibilitate de a schimba ceva care ar duce la
un beneficiu maxim pentru sanatate.
Cand mi se prezentau detinutii trimisi de alti doctori ai inchisorilor cu artrita
reumatoida sau astm, prima si prima data le ceream sa nu mai consume lapte si
produse lactate.
Si de fiecare data ma minunam cat de repede se vedeau semnele vindecarii, numai
prin simplul fapt de a fi eliminat laptele si produsele lactate din alimentatia lor.
Era un timp in care recomandand laptele consideram ca este un beneficiu indiscutabil
pentru sanatate, dar acum observatii si cercetari stiintifice ne-au obligat sa
reconsideram complet aceasta recomandare.
Laptele si derivatele sale contribuie la un numar surprinzator de mare de problemele
de sanatate.
Si asta este valabil nu numai pe termen scurt (privind reactii de tip imediat ) dar si prin
faptul ca mai ales consumul de lapte de vaca inca din fasa poate avea reactii pe
termen lung pe parcursul intregii vieti .
Laptele care va este dat sa-l beti nu a fost produs pentru voi. Ci pentru vitei, iezi,
manzi.' Mamele noastre la nastere ne cresc cu laptele matern apoi ne intarca.
Odata devenit adult, nici un animal nu mai bea lapte. Sa pui putin in cafea sau ceai
mai merge, dar nu deveniti consumatori de lapte.
Pentru a reusi sa obtineti de la voi insiva tot ce este mai bun, nu mancati lactate.
Care este efectul principal pe care il are laptele asupra organismului?
Ingerat, el devine o masa mucilaginoasa care se intareste, lipindu-se de orice alta
substanta pe care o gaseste in intestinul subtire facand astfel dificila buna functionare
a organismului.
Si branza? Nu este altceva decat lapte concentrat, fermentat... Pentru a produce un
kg de branza sunt necesari 4-5 litri de lapte.
Intr-un timp si eu faceam ca voi, un simplu exemplu fiind pizza, felul meu preferat.
Credeam ca n-am sa reusesc vreodata sa renunt la ea. Dar de cand am facut-o ma
simt atat de bine incat nu m-as mai intoarce in acele timpuri.
Incercati sa eliminati din ''DIETA'' voastra produsele lactate timp de 30 de zile si veti
vedea rezultatele pe propria piele.
Am examinat aproximativ 2700 de publicatii stiintifice in care laptele si proprietatile
si efectele sale erau obiect de studiu. Nu imi rezulta deci, ca nu ar exista o literatura
medicala stiintifica privind efectele nocive a laptelui si a derivatelor sale...
In opinia mea, cred ca exista numai un singur motiv valid pentru consumul de lapte si
derivate si acela este :
''Pentru ca asa dorim sa facem. Pentru ca ne place si a devenit parte a culturii noastre.
Pentru ca ne-am obisnuit atat de tare cu gustul lui .
CAPITOLUL I
SA TII DEPARTE DE CORPUL TAU CEEA CE ESTE DESTINAT
VITELULUI, IEDULUI, MANZULUI!
CAZEINA SI PERMEABILITATEA INTESTINULUI ALTERATA
Mereu predam in institutii si alte cercuri ca exista o suprafata a intestinului subtire
care este puternic corelata cu creierul.
Cand creierul se poticneste(impiedica) inseamna ca peretele intestinului subtire este
murdar, incrostat. In acest sens exista un dicton antic care spune : anoxii intestinale,
anoxii cerebrale .
O stare generala de intoxicare de la produsele lactate se reflecta intr-un anumit grad
in deficientele in comunicare si o incetinire a timpului de formulare a frazelor.
Cazeina reprezinta 80 % din proteinele laptelui de vaca. Este o substanta extrem de
lipicioasa, ceea ce a determinat si folosirea ei ca adeziv pentru lipirea etichetelor pe
sticlele de bere. Incercati sa dezlipiti o astfel de eticheta si veti vedea ca nu e deloc
usor. Cazeina este folosita de asemenea pentru a lipi bucati de lemn (la fabricarea
mobilelor sau la tocurile de la ferestre).
Industria alimentara o foloseste in mancarea congelata, in produse pentru microunde
si in toate produsele elaborate ( semipreparate) , deoarece a inteles atat de mult ca
acest adeziv tine laolata alimentele dandu-le o anumita consistenta mai stabila.
Laptele matern uman contine cazeina ? Da, 40 miligrame la un litru. Sau altfel spus:
intr-un litru de lapte uman sunt 1% proteine si din acestea 4% este cazeina.
Laptele de vaca contine cu 400% mai multa cazeina decat cel uman.
Laptele de capra contine cu 250% cazeina mai mult decat cel uman.
Laptele provenit de la alte mamifere depaseste enorm de mult cazeina fata de cel
uman.
Deci, laptele matern NU este acelasi lucru cu cel de vaca (sau al altor animale). Nu
numai ca are o cantitate de cazeina cu mult inferioara celui de vaca dar are si proteine
complet diferite de cel de vaca sau alt mamifer. In timp ce laptele uman formeaza in
intestin mici fulgi pufosi care sunt usor de digerat, laptele de vaca formeaza
conglomerate ca niste bataturi, mari, groase si dense pe care organismul uman are
dificultati in a le digera.
Laptele produce mucus ! Reziduurile rezultate din descompunerea bacterica a
cazeinei produc mucus dens si filamentos care se prinde de alte mucoase
obstructionand diversele conducte ale tractului digestiv. In medie, o persoana care
consuma lactate are in organism circa 4-5 litri de mucus care obstructioneaza
organele interne: rinichii, splina, pancreasul, aparatul respirator etc. Imaginati-va, daca
ati inceta sa mai mancati lactate pentru o saptamana, o ceata interioara s-ar ridica din
corpul vostru. Dar mancati doar o felie de pizza in ultima zi si imediat in urmatoarele
12 ore mucusul se va reintoarce pentru a va ingreuna si bloca organele.
In activitatea mea indelungata de medic psihiatru si nu numai, am demonstrat tot
timpul ca exista o corelatie intre activitatea cerebrala si consumul de cazeina, a carei
suspendare din dieta faceau sa dispara atat simtomele la nivel mental cat si cele in
plan comportamental. Simptomele semnaleaza rolul peptidelor derivate din cazeina in
producerea efectelor toxice asupra neurotransmitatorilor sistemului nervos central.
Stomacul viteilor cu cele 4 compartimente ale sale este mult mai adaptat decat al
celui uman. in a demonta cazeina si proteinele din laptele de vaca in aminoacizi.
Aparatul digestiv al omului nu reuseste sa faca acelasi lucru si de aici rezulta
reziduurile daunatoare care raman in organism, consecinta a imposibilitatii
organismului de a demola cazeina si care se traduce intr-o deteriorare a mucoasei
intestinale. Este ca si cum un motor ar fi alimentat cu carburantul gresit iar in acest
caz, unele din partile sale incep sa se deterioreze.
Pe de alta parte, capacitatea organismului uman de a crea un mediu digestiv eficient
se diminueaza cu varsta: ne referim la faptul ca acidul clorhidric necesar digestiei,
dupa 50 de ani este produs in cantitate de doar 20% din necesar; sau la faptul ca
''renina'', o enzima necesara pentru demolarea cazeinei, dispare din organismul
adultului datorita programarii genetice; si nu in ultimul rand la faptul ca enzimele
pancreatice si hormonii necesari digestiei sufera si ei o diminuare.
Si cand toate acestea se intampla este evident ca prioritatea este aceea de a evita
cazeina, care este prin excelenta proteina cel mai greu digerabila raportand la oricare
alta proteina din hrana ingerata.
PILOZITATE SI DEZECHILIBRE ENDOCRINE LA FEMEI
Se pare ca femeile resimt mai mult decat barbatii efectele cumulative si obstructive
ale consumului de lapte iar ''simptomele'' se vindeca mai greu. Daca tinem cont de
mama natura fluxul normal este ca : laptele trebuie sa iasa din femeie si nu sa intre
in ea. Cand se inverseaza acest flux natural, sistemul de energie se blocheaza.
Odata a venit la mine o detinuta care se plangea de o durere enorma la sani. Am
sugerat bucatarilor inchisorii sa inceteze de a repartiza lapte zilnic unor anume
detinuti. Dupa o luna am evaluat starea detinutei si mi-a declarat ca iau disparut
durerile, iar dupa cinci luni am mai consultat-o o data si imi spunea ca mai avea dureri
usoare doar in lunile in care manca putina branza sau inghetata.
Femeile in special, dupa ce vor citi bibliografia medicala ce o voi prezenta, vor fi cu
siguranta mult mai atente la ingerarea pruduselor lactate. Consumul lor duce la
pilozitate (cresterea parului pe fata, corp, membrane) !
Hormonii de crestere (din lapte) stimuleaza sinteza de androsteron (un hormon sexual
masculin), al carui nivel crescut este asociat cu hirsutismul (cresterea excesiva a
parului la femei in zone unde in mod normal nu exista) .
Sindromul de ovar polichistic (care se manifesta cu multiple chisturi ovariene,
amenoree si perioade neregulate de ciclu, cateodata si infertilitate, obezitate si
hirsutism) a fost corelat cu consumul de lactate; s-a observat ca abstinenta de la
aceste alimente a dus la regresia simtomelor. La o persoana adulta, faza de crestere
rapida este incheiata, dar hormonii din lapte si derivate, continua sa stimuleze
glandele si celulele pentru o crestere anormala ducand la un dezechilibru hormonal si
o proasta functionare a glandelor.
Consumul de produse lactate, inclusiv branzeturi, iaurturi, inghetate, pare sa fie strans
corelat cu diverse patologii hormonale feminine. Pana si probleme de infertilitate au
fost rezolvate doar cu suspendarea din alimentatie a acestor produse.
Continutul ridicat de hormoni steroizi prezenti de exemplu in laptele de capra
produce o suprastimulare a sistemului glandular (endocrin) al corpului uman.
Dupa o anumita perioada in care aceste glande sunt hiperactive, soseste momentul
epuizarii care le face sa fie hipoactive. Aceasta activitate redusa a glandelor pituitare,
suprarenale si tiroidale pregateste strada pentru o rapida degenerare si o crestere
anormala a celulelor ( toti bolnavii de cancer, artrita si astm au glandele hipoactive).
Hormonii de crestere fac sa creasca nu numai iezii, ci si toata populatia mondiala care
consuma lapte destinat iedului. Nimeni nu o spune deschis, dar asta nu inseamna ca
nu se intampla.
Cine are o problema cu tiroida sau orice alt dezechilibru hormonal trebuie IMEDIAT
sa suspende laptele si derivatele sale. De ce trebuie sa incurajam fetitele sa ingereze
( ca si cum ar fi un nimic) estrogeni, androgeni, testosteroane, hormoni pituitari, etc.
etc? Daca beau lapte, consuma branzeturi sau inghetata ingereaza forme concentrate
din acesti hormoni care mai devreme sau mai tarziu vor duce la dezechlibre
hormonale.
CANCERUL SE DEZVOLTA CU HORMONII DIN LAPTELE DE VACA,
CAPRA SAU ALTE MAMIFERE.
Daca analizam mai atent producerea de catre corp de IGH-1 (insuline-like growth
factor) adica ( insulina ca factor de crestere ) vom vedea ca aceasta este reglata de
hormonul de crestere si ajunge la nivelul maxim la pubertate. Dupa aceasta perioada,
IGH-1 scade treptat si ajunge ca o persoana de 70 de ani sa aiba nivelul acestui factor
la jumatate fata de o persoana adulta. IGF-1 este un hormon foarte puternic care are
un profund efect chiar si cand concentratia sa in sange este de doar cca 200 ng/ml,
adica 0,2 milioane de grame per mililitru.
De ce sa continuam sa consumam hormoni de crestere dupa ce am ajuns la completa
dezvoltare a organismului? Informatia hormonala din lapte, cea a cresterii rapide,
poate avea de-a face cu cresterea rapida a celulelor cancerigene? Da, negresit! Acesti
hormoni bovini determina o crestere anormala a celulelor.
Hormonii de tipul IGF-1 si alti factori echivalenti de crestere mentin fenotipul malign
in celulele de cancer la san. Acesta este motivul pt. care specialistii in medicina
naturista va recomanda sa intrerupeti imediat consumul de lactate. Acesti bolnavi de
cancer, pe de o parte fac chimioterapie pentru a incetini cresterea celulelor
canceroase dar apoi ingereaza lactate cu hormoni de crestere care accelereaza
dezvoltatrea celulelor!
CAPITOLUL II : ''LA INCEPUT ERA NUMAI ALAPTAREA''
Trebuie sa multumesc unei prietene de-a mamei mele pentru ca m-a stimulat sa scriu
acest articol, cu o sectiune privind parcursul istoric al umanitatii relativ la consumul
de lapte si derivatele acestuia.
Eu incercam doar sa-i explic ca urticaria sa, ar disparea daca ar inceta sa mai consume
lactate.
In fine, ca dovada definitiva despre efectul dezastruos al acestora, dupa ce i-am vorbit
despre cazeina si permeabilitatea intestinala, i-am explicat si efectul hormonilor
bovini in proliferarea tumorilor si producerea altor efecte dezastruoase asupra
organismului uman.
La acest punct, cum rezistenta ei ( la aceasta idee) incepuse sa se clatine imi spuse cu
un murmur : Si atunci ce se va intampla cu cei ce muncesc la producerea lactatelor,
isi vor pierde locul de munca''? Dar dupa o fractiune de secunda, tot ea isi dadu
raspunsul : Ei, acum am sa ma apuc si de fumat, asa ca sa dau de munca si celor din
industria tutunului; Si daca toti oamenii sanatosi s-ar imbolnavi, asa ar fi mai multe
locuri de munca pentru cadrele medicale, farmacisti si relativa industrie. Apoi : Daca
e asa cum spui tu, atunci vina este a primului om care a inceput sa consume lapte si
derivate!
Asa ca am decis ca trebuie neaparat sa descopar cam pe unde se afla momentul
prezent in istoria umanitatii si cred ca am adus astfel o anumita contributie si baza de
reflectie pe marginea acestui subiect.
''Pe cine sa dam vina ? ''
Desigur nu pe anticele populatii italice care au fost primele ce aveau oi. Pentru
etrusci, copiii care fusesera alaptati de aceeasi femeie erau considerati ca fiind rude
de sange, adica frati si surori, fiind considerati ca facand parte din aceeasi familie.
COPIII OMULUI SI LAPTELE PRAF
Michelangelo in 1475 a fost alaptat de o doica, ce era sotie de sculptor, circumstanta
pe care el o considera ca ar fi influentat natura sa interioara si cariera.
Acesta era modul de gandire a oamenilor in sec al XV-lea, si anume ca alaptarea da
unui copil impulsul decisiv in viata si cu siguranta Michelangelo nu si-ar fi putut
imagina ca la un moment dat oamenii ar fi inceput sa dea in mod sistematic
bebelusilor lapte de vaca sau de capra. Ar fi fost o idee de-a dreptul infioratoare !
Cine ar fi dorit sa transmita oamenilor caracteristicile fizice si de inclinatii naturale
specifice bovinelor ???
In 1472, Paul Bellardus scrisese primul Manual de Pediatrie publicat in Italia de nord.
Si de aici obtinem confirmarea ca laptele de vaca, de capra nu e absolut DELOC
considerat ca o optiune de a hrani nou nascutii. In schimb gasim indicatii asupra
calitatilor pe care trebuie sa le aiba o buna doica.
In vechile scrieri ale coloniilor americane se spune ca in 1793 un om pe nume
Underwood incerca sa hraneasca un copil cu lapte de vaca. Shelton (1792) afirma ca
niciodata inainte de aceasta data, nu se intamplase acest lucru. Vorbim deci doar de
210 ani in urma, ceea ce nu este un moment chiar asa de indepartat cum v-ati fi putut
imagina.
In realitate am descoperit ca Underwood era doar un pionier al Vestului abia sosit si
care incerca sa introduca aceasta practica exterm de rara, aproape necunoscuta, in
Europa si in Noua Lume ( America) . Intr-adevar intr-o carte medicala din Londra
-1769 gasim doar o mentiune privind aceasta practica de alimentare a bebelusilor cu
lapte de vaca. Autorul, Cardigan, comenteaza ca asta este considerata un lucru
extrem de nenatural si de maxima periculozitate pentru sanatatea viitoare.
Oricum, la un moment dat, intre 1475 si 1769 cineva trebuie sa fi inceput aceasta
practica in Europa, altfel Cardigan nu ar fi avut motiv sa comenteze acest lucru.
1793 se poate sa nu fi fost chiar prima data din istoria omenirii cand s-a tentat de a
se alimenta copiii cu lapte de vaca, dar ramane punctul fundamental pe care Shelton
sublinia : Putem sa spunem ca laptele de vaca este atat de natural incat a fost
dintotdeauna o necesitate pentru copii? Departe de asta.
AUTOIMUNITATE:
Intr-o situatie de permeabilitate intestinala ( inflamare a mucoasei digestive) se ajunge
la stadiul in care tot ceea ce se gaseste in intestin ( infectii, bacterii, substante toxice)
sa treaca in sange si deci sa ajunga si la restul organelor interne, inclusiv creierul.
Este un fapt demonstrat de literatura stiintifica medicala ca aceasta situatie, de
alterata permeabilitate intestinala este de fapt o etapa obligatorie spre bolile
autoimune, in consecinta, cei care vor sa urmeze un tratament pentru aceste boli
autoimune (artrita, reumatism, osteoporoza, diabet, boli de tiroida, boala celiaca,
ciroza, dermatoza, scleroza multipla, lupus etc.) in primul rand trebuie sa suspende
consumul de lapte si produsele laptelui.
ABSORBTIE DEFICITARA :
Peretii intestinului, pe langa faptul ca ar trebui sa retina substantele nocive (sa nu le
lase sa treaca in sange) trebuie in acelasi timp sa permita absorbtia elementelor
nutritive prin asa zisii vili intestinali (care se gasesc pe peretii intestinului subtire) de
catre sange care apoi le transporta la organe.
Daca intestinul pierde aceasta capacitate, atunci putem vorbi de o absorbtie
deficitara. Noi consumam lapte care contine mult calciu, dar procesul insusi de
absorbtie a calciului este foarte dificil de realizat datorita efectului cazeinei asupra
vililor intestinali.
In aceste cazuri apare o crestere a absorbtiei de Oxalat de Calciu din mancare (care
este raspunzator pentru formarea calculilor renali).
Forma extrema cea mai grava la care se poate ajunge datorita absorbtiei deficitare a
intestinului este completa atrofie a vililor, conditie care este asociata cu o
extraordinara multitudine de posibile simtome. Odata ce este eliminat agentul care
determina atrofierea vililor, adica laptele (sau in cazul celiacilor, cerealele ce contin
gluten) este observata nu numai disparitia anticorpilor specifici din sange, dar odata
cu normalizarea morfologiei mucoasei intestinale dispar si atacurile de epilepsie,
calcificarile, anomaliile cardiovasculare, anemia, avorturile spontane, ciclul neregulat,
anticorpii pentru tiroida, pancreas, artrita reumatoida, etc.
Din acest motiv, anemia ca si absorbtie scazuta a elementelor nutritive si a
mineralelor, pierderea in greutate, deficiente in crestere, pierderea proteinelor la nivel
gastro-intestinal si hemoragii evidente sau ascunse, toate acestea au fost bine
documentate in literatura medicala ca fiind efecte ale consumului de cazeina.
HORMONI PENTRU VITEL
Laptele de vaca cat si cel de capra este un aliment yin care inseamna ce produce
expansiune. Aceasta caracteristica face ca laptele de vaca si capra sa fie foarte
nerecomandat mai ales persoanelor care deja au o constitutie si alteratii de tip (yin)
(adica persoanele scunde, obeze cu membre scurte, nervoase, nelinistite etc.)
Laptele de vaca contine 59 hormoni diversi. Cei de capra contin 48 de hormoni
diversi. In timpul gestatiei, placenta e cea care s-a ocupat cu producerea si
transmiterea lor fetusului, ceea ce l-a facut sa creasca. Cand vitelul, iedul este adus la
viata, laptelui matern ii revine sarcina sa transmita mesajul de crestere prin
intermediul hormonilor pe care ii contine ( cu o rapiditate extrem de mare).
Ar putea acesti hormoni bovini sa aiba un efect asupra oamenilor care consuma
laptele de vaca, capra etc.? Exista studii stiintifice care demonstreaza acest lucru si
acestea au fost facute pe o intreaga natiune. In Japonia consumul de lapte de vaca
era necunoscut inainte de 1946.
Japonezii nu aveau vaci, oi sau capre. Pe atunci, sa bei un pahar de lapte proaspat era
pentru un japonez ca si cum ai consuma secretii de glande animale ceea ce nimeni
intreg la minte nu ar fi dorit sa o faca.
Acest lucru s-a schimbat dupa al doilea razboi mondial. Consumul anual pe cap de
locuitor ( de lactate) urca de la 2,5 kg in 1950 la 53,3 kg -1975. In 1950 fetita
japoneza in medie de 12 ani avea 137 cm si cantarea 32 kg. In 1975 aceeasi fetita de
12 ani era in medie cu 11,4 cm mai inalta si cantarea cu 9 kg mai mult.
Niciodata inainte de aceasta schimbare atat de pronuntata la nivel nutritional la o
populatie a fost posibila realizarea unui astfel de studiu stiintific. Impactul hormonilor
din laptele de vaca, capra asupra cresterii si sexualitatii precoce a fost net. In baza
acelorasi studii, in 1950 fetita medie japoneza avea primul ciclu la varsta de 15 ani si
2 luni. 25 de ani mai tarziu fetita medie japoneza avea primul ciclu la 12 ani si 2 luni.
In fiecare an, incepand din 1946, datele privind sexualitatea precoce la fetitele
japoneze au reflectat cresterea consumului de lapte de vaca.
O fetita creste si devine o tanara apoi o femeie matura, si corpul sau e biologic pre-
programat intai pentru a raspunde hormonilor de crestere transferati ei din laptele
matern apoi celor produsi de insusi corpul ei. O LINGURITA PLINA! Atat este
cantitatea de hormoni produsa pe parcursul unei vieti. Hormonii lucreaza la
concentratii atat de mici incat voi nici nu va imaginati, ajunge un miliard dintr-un gram
pentru a produce efecte biologice marcante.
MENTIUNI ISTORICE PRIVIND INTOLERANTA LA LACTOZA
La un moment dat al evolutiei, cca 5000 ani in urma, anumite populatii ( care plecand
din Mediul Orient se mutasera in Europa) au inceput sa consume lapte de animale si
derivate. Adaptarea la consumul laptelui nu a fost doar la nivel cultural ci se intampla
chiar si la nivel biologic, in practica verificandu-se o puternica selectie pentru
toleranta la lactoza.
Toleranta adultului la lactoza intre nord europeni a crescut de la 5% la 70% in acesti
5000 de ani. ( cca 250 generatii).
Toate mamiferele, inclusiv omul, la inceput erau programate sa piarda la putin timp
dupa intarcare, capacitatea de a digera lactoza. Adultul acestor specii nu mai produce
enzima lactaza. Trecerea spre toleranta la lactoza este pentru noi o marturie istorica
solida relativa la introducerea laptelui animal in alimentatia umana la anumite grupuri
din populatia mondiala.
La inceput era Homo, ce traia in Africa (sau poate si in alte arii asiatice, dar oricum in
fasia ecuatoriala) evoluand pana la a deveni Sapiens, alimentandu-se cu fructe,
radacini, frunze si flori. Chiar cu mici insecte si cateodata cu oua de pasari si reptile
care faceau parte din prada sa. Una din primele schimbari in alimentatia umana a fost
momentul in care am inceput sa fim carnivori oportunisti.
Focul, chiar daca fusese descoperit cu mult inainte, a inceput sa fie raspandit cam cu
120.000 ani in urma, si de atunci Homo Sapiens putea sa-si friga resturi de carcase.
Umanoizii aveau acces la o carcasa si culegeau resturile dupa ce, cea mai mare parte
a altor carnivori oportunisi sfartecau si mancau cam toata prada abandonand
carcasele. Maduva oaselor si creierul erau partea principala ramasa, daca nu chiar
singura. Arcul si sagetile aparura abia de prin anii 20.000 -I.C .
Un consum raspandit de peste si produse de mare s-a raspandit incepand cam cu anul
20.000 I.C.
Cam prin 17.000 IC, incepusera sa fie recoltate cerealele salbatice, intre care graul si
orzul, care erau macinate si transformate in faina, lucru evidentiat de descoperirile
arheologice ale uneltelor folosite (unde in prezent se afla Israelul). Pe la 13.000 IC,
descendentii acestor populatii se ocupau in mod predominant si intens cu recoltarea
acestor cereale salbatice, astfel ca mai lipsea doar o treapta pana la dezvoltarea
agriculturii.
Tranzitia la agricultura fusese necesara ca rezultat al treptatei cresteri a populatiei.
Procentul de produse derivate din plante era de 90 % contra 10% a celor animale.
Dintr-o specie de vanatori - culegatorii devenira agricultori~pastori si incepand sa
consume lapte de animale domestice, se initia procesul de adaptare genetica privind
toleranta la lactoza.
In prezent capacitatea adultului de a produce lactaza caracterizeaza in principal acele
grupuri de populatie descendente ale primelor grupuri de oameni care au crescut
animale de curte ce produceau lapte, adica europenii, in particular populatiile din
Europa de Nord si emigrantii din aceste grupuri spre alte natiuni.
Carenta in lactaza au azi circa 20% din albii din America, 90-100 % din asiatici, 75 %
din afro-americani, 80% din indigenii din America si 50 % din hispanicii din lume.
Acum, ca sa se poata spune ca a bea laptele de animal este complet sanatos, doar
pentru ca 30 % din populatia mondiala este toleranta la lactoza, ramane inca de
vazut.
Foarte adesea, prezenta sau absenta enzimei lactaza a fost prezentata ca unic mod de
a privi aceasta chestiune, privind consumul de lapte la adulti.
Dar, este acesta singurul factor implicat in adaptarea organismului? Stim ca natura
predispune la formarea enzimei renina in stomacurile copiilor mici, ea fiind principala
enzima care ajuta la digerarea laptelui. Atunci, de ce stomacurile adultilor (la toate
mamiferele) nu o mai produc? Acesta este un exemplu pentru a demonstra ca alte
schimbari genetice sunt necesare pentru a ne adapta la consumul de lapte ( in afara
de adaptarea care s-a realizat pentru lactaza).
Chiar si cand, in urma unei schimbari importante in alimentatie, a intervenit o
adaptare partiala sau totala a organismului, nu putem exclude ca aceasta nu comporta
inca un pret de platit .
Acesta este cazul, de exemplu, a trecerii in neolitic la agricultura, acum 15.000 de ani
in urma, si care datorita consumului marit de alimente cu amidon, au inceput sa apara
cariile dentare iar susceptibilitatea la anumite boli acute si degenerative a crescut in
mod dramatic.
In acest punct ar fi oportun sa urmarim putin istoria moderna umana privind
introducerea in alimentatie a laptelui de vaca, capra, etc. , pas cu pas in diverse parti
ale lumii.
EUROPA
Nu trecu mult timp de la trecerea la agricultura a civilizatiei Mesopotamice, cand se
incepu domesticirea si cresterea anumitor animale ( intre mileniul 3 si 4 inainte de
Hristos). Sunt dovezi scrise ce vorbesc despre laptele de camile si de capre, dar
majoritatea consumului de lapte apartinea doar proprietarilor de animale, nomazi si
pastori.
Scriitori ai antichitatii fac referiri la arta producerii de branzeturi. De fiecare data cand
productia de lapte incepea, producerea de branzeturi o urma imediat, deoarece era
una din metodele, impreuna cu productia de unt, de a conserva laptele care era un
produs atat de perisabil .
Homer, 1184 IC, face referiri la branza produsa in pesterele din muntii Greciei, din
lapte de oaie si capra. Varrone, in 127 IC, nota diferenta de digerabilitate la diversele
tipuri de branzeturi, facute in diverse locuri. Hipocrat afirma in anul 377 IC : Pentru
fiecare in parte este benefic laptele propriei specii, dar cel ce apartine altor specii este
daunator . El mai observa ca laptele de animal putea sa dea simtome acute gastrice si
urticarie.
Aceeasi opinie o are ( doua mii de ani mai tarziu) si dr. Clark din Dublin ( Human
Milk in Transactions of the Royal Irish Academy, 1786) care scrie impotriva folosirii
laptelui animal la copii cat si la adulti.
Productia de lapte de vaca, ca sursa importanta de venit pentru tarani, este o situatie
la care s-a ajuns in Europa abia dupa Evul Mediu. Pana atunci, laptele de capra si oaie
era preferat atat deoarece era ceva mai usor de digerat cat si pentru ca laptele de
vaca era mai greu de obtinut deoarece nu puteau sa-i lipseasca pe vitei in totalitate
de laptele matern.
In Evul mediu, productia de lapte in Europa centrala si de est era adesea restransa
doar la zonele montane. Arta productiei de branzeturi era transmisa si imbunatatita
de la o generatie la alta. In acest mod a aparut tipicul Cheddar , branza produsa in
regiunile din Nordul Europei, cu scopul de a conserva laptele pe timp de iarna. Incet,
incet campiile din Europa incepura sa se mareasca si sa fie disponibile pentru
animalele domestice, asa incat productia de lapte crescu, si cu ea si cea a
branzeturilor care se diversifica.
AMERICA
Pana la sosirea lui Cristfor Columb si a europenilor, populatiile din Noua Lume traiau
fara animale de lapte, vaci, oi sau capre. Singurele specii de animale de curte erau
curcanii, cainii si o specie particulara de rata. In America de sud singurele animale
domesticite erau lama si alpaca, ambele din familia camilelor, si care erau folosite ca
animale de tractiune.
Scrierile americane din acele timpuri aratau ca animalele domestice din Europa au
fost aduse in New England (Noua Anglie) in secolul al XVII lea si in Minnesota pe la
1820.
Simons scrie: Vacile erau rar mulse, fiind crescute mai ales pentru piele si apoi
pentru carne . Cand spatii de teren din ce in ce mai mari devenira disponibile pentru
colonizatori, incepu sa creasca si numarul animalelor domestice, acestea avand acum
pasuni mai mari.
In Vermont aparu prima fabrica pentru productia untului in 1880. Abia in jurul acelei
date, taranii incepura sa importe din Europa rase de vaci de lapte.
Acesta este un indiciu ca in acel timp (afacerea laptelui) crescuse semnificativ si
devenise, din punct de vedere economic, foarte important pentru tarani. Prima
masina automata de muls era cu pedale si incepu sa se raspandeasca dupa 1890.
Noi tehnologii faceau posibil ca laptele sa stea la rece pentru ceva mai mult timp. In
jurul anului 1860, primele vehicule frigorifice ( ce utilizau compresia amoniacului)
erau folosite pentru transportul productie. In 1921 , 5000 de frigorifere mecanice au
fost produse in Statele Unite. 10 ani mai tarziu, numarul lor ajunsese sa depaseasca
milionul, si dupa 6 ani, la cca 6 milioane. Dar productia de masa a frigoriferelor
moderne incepu dupa al II-lea Razboi Mondial.
Procesele de pasteurizare a laptelui, intre timp au facut sa creasca increderea
consumatorilor in lapte.
In 1939, cca 25% din laptele produs in Vermont, era pasteurizat, iar in 1952 aproape
in totalitate.
In ce priveste dezvoltarea productiei de branzeturi, aceasta se raspandi imediat in
America, dar pana in al XIX-lea secol ramase o industrie taraneasca locala.
In 1851, primul stabiliment pentru producerea branzeturilor a fost construit la NEW
YORK, de Jesse Williams.
Pana in 1880 erau deja 3923 fabrici in Statele Unite, care ajungeau sa produca
98.000 tone de branzeturi. Pana in anul 1904 se inregistra o crestere de 50%, apoi in
1920 s-a ajuns la 190.000 tone si 1.000.000 tone in 1970. La inceputul anilor 90 s-a
ajuns in America la o productie de 2.720.000 tone, iar la inceputul acestui mileniu la
3.630.000 tone.
ASIA
In timp ce laptele si derivatele sale devenisera importante economic, pentru taranii
din multe regiuni ale lumii occidentale, nu la fel se intampla in Asia. Unul din directorii
Chinese Beijing Food Research Institute, dr. Wang Qing, caruia i se datoreaza decizia
de refuzare a unei politici in favoarea dezvoltarii unei productii cazeare in China, la
sfarsitul anilor 80, spune ca, chinezii nu pot consuma lactate deoarece sunt
intoleranti la lactoza, fapt documentat in literatura medicala.
Azi, 80% din populatia Chinei este intoleranta la lactoza , pana in 8 ani.
Cazul China
Cea mai antica dintre marile civilizatii, cea chineza, nu produsese si nu consumase
lactate pana in timpuri foarte recente. In timpul anilor 80, un grup de cercetatori de
la Cornell University facura un studiu de cercetare gigant, privind obisnuintele
alimentare a 80 de milioane de persoane in China, un cadru general ce acoperea 25
din marile provincii chineze, totul pentru a determina corelatiile intre alimentatie si
diversele tipuri de boli. Consumul de lactate era practic nul in aproape toate
provinciile, cu exceptia catorva puncte limitate, ca exceptii, in partea cea mai
occidentala. Agricultura in Anglia ( si Europa) alterna campurile arabile si pasunile inca
din sec. al XVIII-lea, iar culturile arabile erau si ele alternate intre cele pentru
alimentatia omului si cea pentru alimentatia bovinelor. In China in schimb, practic nu
existau spatii pentru pasuni iar spatiul pentru culturile furajere era foarte redus.
Civilizatiile unde cresterea animalelor devenise importanta, stiau ca o buna parte din
recolta de cereale trebuie sa fie destinata animalelor .
O economie bazata pe produse animale, duce la o utilizare intensiva de resurse, o
risipa, in sensul ca este necesar un spatiu de 17 ori mai mare (ca paritate de proteine
si calorii alimentare furnizate) decat la o economie bazata pe produse agricole, de 14
ori mai multa apa, si de 10 ori cantitatea de energie folosita. Mai mult de jumatate din
apa consumata azi in Statele Unite este folosita pentru cresterea animalelor. China lua
in schimb directia opusa, preferand o economie bazata pe produsele agricole
destinate consumului uman.
ENINSULA ARABA
Putem sa spunem ca arabii au fost prima populatie care a inceput sa consume lapte ?
Cu siguranta asa este, se intampla pentru prima data in sud-vestul asiatic, unde
beduinii reusira sa aiba primele animale domesticite, intre al doilea si al treilea mileniu
inainte de Hristos.
Dar asa cum spunea Iddings, istoric vorbind, majoritatea productiei de lapte venea
din partea proprietarilor si pastorilor si nu era practic necesara conservarea sau
procesarea laptelui. Si acesta era dat in principal de camile si capre. Cateva vaci au
fost introduse in peninsula araba din Mesopotamia, dar pana la dezvoltarea recenta
din ultimele trei decenii (1970-1990) vacile erau o raritate absoluta. Bovinele erau
folosite in principal ca animale de transport sau de tractiune (pentru a trage apa din
puturi) si doar secundar cu rol de furnizor de lapte pentru consumul uman.
Abia in anii 70 incepu sa apara fabricile din industria Cazeara, la inceput in numar mic
apoi din ce in ce mai multe. Din statisticile Emiratelor Arabe Unite , inainte de anii
1970 productia de lapte era limitata doar pentru uzul familial.
Apoi in 1976 era de 2.605 tone, in 1992 de 18.465 tone. Azi cantitatea si varietatea
produselor cazeare din supermarket-uri face ca produsele traditionale sa devina de
domeniul trecutului .
INDIA
Grupul intolerant la lactoza este prevalent in India, ceea ce ne da o indicatie asupra
faptului ca, consumul de lactate si-a facut loc in obisnuintele alimentare doar de
recent timp. Cum am mai spus, sunt trei momente distincte :
a) scazutul consum de lapte ( pana in sec al XVIII lea) ;
Cand autoritatile religioase din India, stabilira in scrierile lor antice religioase,
divinitatea vacilor, stiau ele ce fac. Daca s-ar fi ales cresterea vacilor, intreaga
productie agricola a natiunii ar fi fost in pericol, si cresterea lor pentru carne ar fi adus
vacile in directa competitie cu populatia, datorita slabei cantitati de produse agricole.
S-ar parea deci ca traditionala vaca sacra deriva dintr-o consideratie economica in
acele timpuri antice, cand sacerdotii incercau sa porneasca o reforma agrara.
b) productia de lactate devine economic importanta pentru tarani (pana prin anii 80)
Colonizatorii englezi incepura sa organizeze o agricultura cu plante furajere in Europa.
Astfel taranii din India au invatat si ei sa creeze recolte furajere alaturi de cele pentru
alimentatia umana, rotind recoltele anual. Cresterea animalelor avansa ca activitate
economica in urma cererii de carne la export. La un moment dat si lactatele au
inceput sa fie o relevanta sursa de venit pentru proprietarii de vaci, si atunci tot mai
multi crescatori se indreptara spre productia cazeara.
c) era industriei laptelui a sosit;
India este azi a doua natiune dupa Statele Unite care produce mari cantitati de lapte.
Productia a crescut de la 21,2 mil tone in 1968, la 78 mil.tone in 1999.
Industria derivatelor de lapte a crescut si ea in mod exponential, cu laptele condensat,
produse pentru nou nascuti, branzeturi , unt si alte produse cazeare.
AUSTRALIA
Si aici consumul de lactate a cunoscut o accelerare importanta in prezent, si nu poate
fi comparat cu nimic altceva petrecut in trecut. In ultimele decenii, in aceasta natiune
consumul de branza/ persoana a crescut cu 400 % in ultimele decenii.
Intre 1958-1959 consumul mediu era de 2,6 kg de branza/persoana.
Intre 1978-1979 consumul mediu era de 5,3 kg/persoana.
Intre 1996-1997 consumul mediu era de 10,7 kg/persoana.
CAPITOLUL III
VEI RESPECTA MEDICUL SI ANALIZELE SALE DE LABORATOR
Toate analizele ce se pot face in prezent pentru stabilirea intolerantei la lactate,
sublineaza in acelasi timp, ca nici o analiza nu este complet sigura 100%, deoarece s-
au facut studii si s-a demonstrat ca un mare procentaj de persoane la care testele
erau negative ( deci rezulta toleranta) ele in fapt erau totusi intolerante.
Oricare rezultate fac referire la foarte multe boli si cazuri, lucru care m-a facut sa
gandesc: Cine ar mai vrea in acest caz sa piarda timp si bani cu doctori si analize, cand
imi pare mai mult decat evident ca cea mai buna analiza o poate face insasi persoana
in cauza. Destul sa aiba vointa si sa intrerupa consumul de lactate de orice fel pe o
anumita perioada de timp, 1-2 luni macar. Si apoi sa-si evalueze singur/a simtomele.
Totusi trebuie sa fie foarte decisa si riguroasa, in sensul ca in perioada de abstinenta,
sa nu guste putina ciocolata sau ighetata sau mai stiu eu ce alte produse facute cu
lapte praf, si la toate produsele pe care le cumpara sa citeasca pe eticheta
ingredientele, sa vada daca nu cumva contin lapte sau derivate. Iar celor carora se
gandesc ca poate ei fac parte din cei 30% din populatia mondiala care au toleranta la
lactate, (si poate organismul lor reuseste s-o scoata la capat cu cazeina ) tin sa le
reamintesc ca nu vor scapa insa de efectele devastatoare ale hormonilor de crestere
care probabil pana la o anumita varsta nici nu le sesizeaza, dar dupa aceea.?????!!!!!!
De asta va spun : fiecare pe pielea lui si dupa capul sau sa faca !

BOLILE SI LAPTELE DE VACA , CAPRA , BOVINE , INDEX ALFABETIC


A Acnee, anemie, angina pectorala, apendicita, artrita, astm, autism (una din cauze,
pentru ca aici sunt implicati mai multi factori) , sindromul deficitului de atentie, alergii,
nu consumati lactate cat timp alaptati ;
B morbul lui Behcet ( este o boala privind un grad inalt de permiabilitate
intestinala) ;
C Cancer, candida, cardiopatie ischemica, cataracta, celulita, chiste ovariene,
colesterol , colon iritabil, congestie nazala, constipatie, perturbari de somn ;
D Depresii, diabet, diaree cronica;
E emicrania, enurezis nocturn, enteropatia, epilepsia;
F - ficat;
H hernie, hirsutism;
I - infarct miocardic;
O osteoporoza, otita, oboseala cronica;
P plamani;
R rinichi, reflux gastroesofagian, rinite, raceli repetate ;
S sexualitate precoce, scleroza multipla, spondilita anchilozanta, schizofrenie, somn
nelinistit
T tiroida;
U urticarie.
MAI ALES IN ACEASTA ERA....DEVENIM MULT MAI SALBATICI IN CEEA CE
INSEAMNA ALIMENTATIA CORPULUI UMAN.
NU ESTE DE AJUNS SA CITIM UNUL SAU DOUA ARTICOLE DESPRE ALIMENTATIA
CORECTA A OMULUI.
ESTE DE AJUNS SA STIM CA TOT CE INTRODUCEM IN GURA NE POATE FI FATAL
CANDVA..........
Sursa utilizata:

Cum sa ne crestem copiii fara tipete si fara


pedepse
Uneori vrem sa tipam la copii. Este o reactie provocata de sentimentul de frustrare
sau alta emotie intensa atunci cand copiii fac o scena sau au o izbucnire nervoasa.
Dar cei mai multi dintre noi stim ca vocea ridicata si pedepsele afecteaza respectul de
sine al copilului si increderea lor in noi, le dezvolta mecanisme de adaptare
nesanatoase si ii face sa reactioneze si mai urat pe viitor.
In schimb, educarea copiilor cu blandete si cu limite sanatoase ii va ajuta sa devina
adulti increzatori si sanatosi emotional si va face ca viata de parinte sa fie o
experienta mai usoara.
Acest articol ofera cateva perspective si metode de a educa copiii fara tipete si fara
pedepse. In prima jumatate sunt cateva sfaturi despre cum putem noi, in calitate de
parinti, sa devenim mai echilibrati si sa nu mai reactionam emotional; in a doua
jumatate sunt metode ce pot fi aplicate in viata de zi cu zi in relatia noastra cu copii,
pentru a-i ajuta pe ei sa devina mai increzatori si mai putin predispusi la izbucniri
emotionale.

1. Fii bland cu tine insuti si poarta-ti de grija.


Cu cat avem mai mare grija de noi insine, cu atat ne vom respecta mai mult si propriile
nevoi si limite. Daca ne simtim obositi si lipsiti de energie, va fi mult mai greu sa
facem fata izbucnirilor nervoase ale copiilor. In plus: cu cat suntem mai impacati cu
propria persoana, cu atat ne vom simti mai putin vinovati cand facem "greseli" sau
cand nu facem lucrurile "cum trebuie".
Asa ca, pe langa ritualurile de ingrijire personala ca meditatia, rugaciunea, yoga,
sportul (si/sau orice altceva functioneaza!), vorbeste cu tine insuti asa cum ai vorbi cu
propriul tau copil, nu ca un critic aspru. Recunoaste-ti sentimentele, indiferent cat de
stupide si irationale ar parea. Daca le accepti si le iubesti, vor fi eliberate, in loc sa
ramana blocate in tine insati.

2. Respecta-ti propriile limite.

Copiii depasesc limitele prea des si prea mult pentru ca, de multe ori, le permitem noi.
Dar la un moment dat ne vom pierde rabdarea. Este de inteles: uneori nu spunem
"nu" pentru a evita "un spectacol", sau pentru ca vrem sa fim parinti "buni". Insa, parte
din munca de parinte este sa stabilim niste limite sanatoase. Sa-ti iubesti copiii nu
inseamna sa le dai tot ce vor de cate ori vor. Si daca esti ferm in decizia ta, pe viitor
vei avea parte de tot mai putine "spectacole".

3. Trebuie sa ai asteptari realiste.

Cand iesim cu copiii in locuri publice, nu ne putem astepta ca ei sa se comporte ca


niste adulti. Un copil nu va sta locului o ora ca un adult.
Desi este foarte bine ca iti doresti sa iesi cu copiii, nu trebuie sa uiti ca trebuie sa se
bucure si ei de aceasta experienta. De aceea trebuie sa ne propunem sa nu ne simtim
jenati, ofensati sau vinovati pentru reactiile lor. Cand renuntam la asteptarile
nerealiste, intreaga experienta va fi mult mai placuta si pentru noi.

4. Nu proiecta propriile temeri asupra copilului tau.

Cand ne facem griji pentru comportamentul copiilor sau ne temem ca vor deveni
agresivi in anumite situatii, ei ne vor simti energia negativa si se vor conforma
acesteia. Daca un copil incepe sa creada ca e "rau", va incepe sa se comporte ca atare.

5. Vindeca copilul din tine.

Copiii pot declansa o serie de emotii nerezolvate in noi insine, facandu-ne sa ne


simtim raniti si frustrati, probabil in legatura cu anumite experiente din copilarie sau
alte dificultati prin care am trecut in timpul vietii. Copiii nostri vor reflecta deseori
aceste emotii nerezolvate cand le simt. De aceea e bine sa te ocupi de acele parti din
tine care sufera. Accepta-ti sentimentele din sau despre trecut fara a te judeca si
ofera copilului din tine toata dragostea neconditionata pe care nu a primit-o sau de
care are nevoie acum.
6. Gaseste-ti un colac de salvare.

In momentele in care te simti calm si echilibrat, alege un stimul fizic, de exemplu


unesti si strangi degetul mare si mijlociul. Acest gest va fi un "colac de salvare",
mentine presiunea degetelor cateva minute. In felul acesta faci legatura intre acest
gest si sentimentul de calm si echilibru. Foloseste colacul de salvare urmatoarea data
cand esti suparat sau cand copilul tau are o izbucnire nervoasa, pentru a declansa
senzatia de calm si echilibru.

7. Elimina sentimentul de vinovatie.

Sentimentele de vina si rusine sunt emotiile cu vibratia cea mai joasa din intreaga
experienta umana. Din punct de vedere emotional pot fi considerate cele mai
indepartate sentimente fata de dragoste, echilibru si compasiune. Vina nu numai ca
nu ne lasa sa simtim compasiune pentru noi insine, dar deseori ne face sa depasim
niste limite pentru a "compensa" pentru ceea ce credem ca am gresit. A fi parinte este
un intreg proces. In fiecare moment al acestui proces faci ceea ce stii tu mai bine si
inveti si te perfectionezi constant.

8. Petreceti timp de calitate impreuna.

Atentia este o nevoie primara a copilului. Cand copiii fac scene, deseori nu vor decat
sa ne atraga atentia asupra faptului ca isi definesc si isi dezvolta propria personalitate
- si au nevoie de atentie.
De multe ori o izbucnire emotionala reflecta o libertate mai mare decat ii poate
copilul face fata. Copiii vor sa se simta in siguranta prin calauzirea noastra plina de
iubire sub forma unor limite sanatoase. Cel mai frumos mod in care putem face acest
lucru pentru copiii nostri este sa le acordam un timp de calitate, cand au parte de
atentia noastra 100%. Copiii nu au nevoie ca noi sa fim prezenti langa ei tot timpul.
Dar timpul de calitate este nepretuit pentru ei. Daca se simt iubiti si protejati nu vor
mai simti nevoia de a exagera in reactii.

9. Lasa-l sa exploreze liber si nestanjenit.

Cand copiii au atentia si protectia de care au nevoie, vor manifesta fara indoiala si
dorinta de a explora lumea. Acest lucru ii ajuta sa observe lucrurile noi din jurul lor,
sa-si cunoasca mai bine corpul si sa-si satisfaca curiozitatea innascuta. Incursiunile in
necunoscut facute din proprie initiativa le va dezvolta atentia si isi vor manifesta
creativitatea si bucuria.
Suprafata spatiului de joaca, departarea de parinti precum si timpul petrecut la joaca
depind mult de varsta si de nevoile copilului, iar acestea cresc odata cu timpul. In
aceste momente de joaca trebuie sa fim prezenti langa copil. Dar nu trebuie sa-l
intrerupem. Il observam cum se bucura si cum creste.

10. Ajuta-ti copilul sa se simta inteles.


Indiferent de cat de "copilaresti" pot parea pentru noi dorintele sau emotiile copilului
intr-o anumita situatie, pentru el sunt foarte serioase si reale, indiferent despre ce e
vorba. Nu trebuie sa ne conformam "dorintelor" lui, dar putem sa-i aratam ca
intelegem ce simte: "Vad ca esti foarte suparat, ca ti-a placut sa te colorezi pe fata si
te-ai suparat ca ti-am luat creioanele," sau, "Inteleg ca ai vrea sa mananci numai
ciocolata toata ziua. Si mie mi-ar placea. Dar ne trebuie si niste legume pentru a avea
un corp sanatos." Vor continua sa protesteze, doar sunt copii, insa cel putin vor simti
ca sunt intelesi si de obicei acest lucru mai scade din intensitatea izbucnirii
emotionale.

11. Ofera-i suficient timp pentru a se adapta la o schimbare de activitate.

Schimbarile bruste pot declansa opozitie din partea copiilor. Mai ales in cazul copiilor
sensibili, este foarte util sa le dam timp ca sa se adapteze la o schimbare. Ora de
culcare, de exemplu: anunta copilul cu ceva timp inainte ca se apropie ora de culcare.
Ii poti spune "Te mai poti juca inca 10 minute, apoi mergi la culcare". Si repeta acest
lucru cand mai sunt cinci minute, apoi la un minut.

12. Respecta-ti copilul ca fiinta de sine statatoare.

Copiii nostri au corpuri mici si abia invata ce inseamna sa fii om, au nevoie de noi
pentru a le asigura cerintele de baza pentru supravietuire. Dar sunt in acelasi timp
persoane de sine statatoare cu mare capacitate de intelegere la diferite niveluri. De
aceea trebuie sa vorbesti cu copilul tau ca si cu un adult: nu-ti schimba vocea si spune
"eu" cand vorbesti despre tine, nu "mami" sau "tati."

13. Respecta integritatea corpului copilului tau.

Intotdeauna spune copilului cand vrei sa-l iei in brate sau vrei sa-l atingi. Poti incepe
de cand sunt inca bebelusi: "O sa te iau in brate acum. Unu, doi, trei, gata." Copiii sunt
mai putin surprinsi cand stiu ce-i asteapta.
Cand te joci cu copiii, respecta-le alegerea cand spun "nu" si vor sa se opreasca. Jocul
de-a calutul sau orice alta activitate fizica este o ocazie buna pentru copil sa invete ca
atunci cand el/ea spune "nu" ("vreau sa te opresti/nu ma mai atinge"), cealalta
persoana trebuie sa-i respecte decizia. Limitele sunt importante si pentru copii. Nu
este nicio garantie ca toate persoanele vor asculta ce spun copiii, dar daca ei cresc cu
aceasta mentalitate si acesta idee despre corpul lor, sunt mai putin predispusi sa
devina o victima a abuzului sau a altor comportamente nepotrivite.

14. Cere ajutor.

Nu-ti fie rusine daca te simti coplesit. Cere ajutor. Spune partenerului tau ca
intampini dificultati, cauta un babysitter sau un consilier parental, cere ajutor de la alti
parinti, invata noi metode de educatie care sa faca lucrurile mai placute si mai usoare
pentru tine. Nu esti singur. A cere ajutor nu e un semn de slabiciune: este cel mai
curajos lucru pe care-l poti face.
Sursa utilizata:
http://www.mindbodygreen.com/0-17375/how-to-raise-your-kids-without-yelling-
or-punishing.html - copiii educatie

Monoglutamatul de sodiu (E-621) se ascunde


sub 25 de denumiri diferite
Monoglutamatul de sodiu (MGS), sau sarea chinezeasca, este un ingredient sintetizat
dintr-un aminoacid, utilizat in alimentele din nenumarate supermarketuri, restaurante
locale, cafenele, scoli etc. Totul, de la supa la biscuiti pana la carne poate contine
monoglutamat de sodiu, deoarece chiar daca este atat de periculos, da un gust bun
mancarii si este foarte ieftin , la fel ca zaharul.
Incredibil, chiar si preparatele pentru sugari si alimentele pentru copii contin aceasta
otrava, chiar daca copiii si sugarii, care sunt de patru ori mai sensibili decat adultii la
efectele toxice ale aceste substante chimice, sunt cei mai expusi riscului.
Deasemenea monoglutamatul de sodiu creeaza dependenta, iar in cazul copiilor
aceasta este cea mai periculoasa.
Exista cateva motive principale pentru care monoglutamatul de sodiu este unul dintre
cei mai gravi aditivi alimentari de pe piata. In primul rand, dupa cum spune dr.
Blaylock, autor al cartii Excitotoxine: " monoglutamatul de sodiu este o excitotoxina,
ceea ce inseamna ca suprasolicita celulele pana la punctul de degradare, actionand
ca o otrava.
A doua parte a ecuatiei este ca monoglutamatul de sodiu poate fi literalmente ascuns
in etichetele produselor alimentare. Astfel monoglutamatul de sodiu se ascunde n
spatele a 25 de nume, precum bulion, cazeina, hidrolizat, autolizad, aroma de fum,
potentator de aroma sau gust, gelatina, extract de drojdie, proteina vegetala
hidrolizata, cazeinat de sodiu sau potasiu, proteina texturata, gelatina ,sirop de orez
sau de orez brun si multe altele, ceea ce il face extrem de dificil de identificat.
Efecte secundare cauzete de monoglutamatul de sodiu:
durere de cap
diaree
amorteala
senzatie de arsura
furnicaturi
dureri toracice
constrictie faciale
greata
batai rapide ale inimii
somnolenta
slabiciune
dificultati de respiratie pentru astmatici
Monoglutamatul de sodiu este, de asemenea, o cauza probabila care contribuie la
epidemia de obezitate iar oamenii de stiinta au cunoscut faptul ca monoglutamatul de
sodiu cauzeaza obezitate din anii 1960!

Este clar ca nu se merita cateva muscaturi de junk food gustoase, pentru a oferi
corpului tau unda verde de a produce grasime viscerala, cel mai periculos tip care
inconjoara organele si creste riscul de atac de cord, accident vascular cerebral,
insomnie, diabet zaharat tip 2, si multe altele .
Si cu toate acestea, este exact ceea ce faci atunci cand mananci alimente care contin
monoglutamat de sodiu.
Eliminarea monoglutamatului de sodiu din dieta este o alegere inteleapta pentru
toata lumea, inclusiv pentru femeile gravide. Pentru a face acest lucru, ramaneti la
alimentele naturale, neprocesate. Si, chiar daca nu mancati alimente prelucrate, sa fiti
cu ochii in patru pentru numele ascunse ale monoglutamatului de sodiu pe etichetele
produselor alimentare.
Sursa:
www.greenmedinfo.com - monoglutamatul de sodiu

Intoleranta la lactoza - cauze, simptome si tratament


Intoleranta la lactoza este o problema cu care se confrunta din ce in ce mai multe
persoane. Desi nu exista in prezent un tratament curativ, aceasta afectiune poate fi tinuta
sub control printr-un stil de viata responsabil. Cum se manifesta, cum poate fi
diagnosticata si cum putem ameliora simptomele intolerantei la lactoza vom afla in
cadrul articolului urmator.
Ce este intoleranta la lactoza
Reprezinta inabilitatea organismului de a digera lactoza, un tip de zahar care se
gaseste in lapte si, in cantitate mai mica, in produsele lactate derivate. Nu este o boala in
sine, ci de obicei o caracteristica determinata genetic. Persoanele care prezinta aceasta
afectiune prezinta nivele insuficiente de lactaza, o enzima care catalizeaza procesul de
hidroliza al lactozei in glucoza si galactoza in sistemul digestiv (enzimele sunt
proteine care determina reactii chimice in corp).

Intoleranta la lactoza este clasificata in functie de cauze in 4 categorii:


- Intoleranta primara care este ereditara si afecteaza doar adultii fiind cauzata de
absenta unei alele (una din multiplele forme pe care le poate avea o gena),
reprezentand si cea mai comuna cauza a intolerantei la lactoza din lume
- Intoleranta secundara care este dobandita prin afectarea unei portiuni din intestinul
subtire, de obicei in perioada copilariei (cauzata de gastroenterita, diaree,
chimioterapie, paraziti intestinali sau alti factori de mediu)
- Intoleranta congenitala este mai rara fiind cauzata de o disfunctionalitate genetica
care previne aparitia lactazei inca de la nastere. Copiii afectati nu pot digera laptele
matern si de aceea poate reprezenta o problema
- Intoleranta familiala in cazul careia productia de lactaza este adecvata, dar nu
functioneaza cum ar trebui (nu are loc procesul de descompunere chimica si nu este
absorbita in sange). Aceasta intoleranta este de asemenea dobandita ereditar.

Doamna doctor Cerasela Antoniu, medic specialist pediatru la European


Hospital mentioneaza:

"O problema specifica perioadei de sugar dar care poate apare chiar din perioada de nou
nascut este intoleranta la proteinele din laptele de vaca. Aceasta este o reactie de
hipersensibilizare de tip imuno alergic a organismului sugarilor la proteinele din laptele
de vaca (beta lactoglobulina - cea mai alergenica, alfa lactoglobulina si cazeina) ce ajung
la nivelul mucoasei digestive fara a fi descompuse, datorita imaturitatii fiziologice a
sistemului digestiv al sugarului si declanseaza reactii de aparare fata de acesti alergeni.
Clinic se poate exprima doar sub forma unei dermatite atopice sau poate fi insotita si de
manifestari digestive, respiratorii cu afectarea consecutiva a starii generale a
organismului avand consecinte negative asupra cresterii si dezvoltarii ulterioarea
sugarului."

Care este diferenta intre alergie si intoleranta


Alergia reprezinta reactia sistemului imunitar la unul sau mai multi compusi ai laptelui
oricarui animal (cel mai des este intalnita alergia la cazeina alfa S1, o proteina din
laptele de vaca). In cazul alergiei pot aparea reactii de tip anafilaxie (reactie alergica
severa) care poate fi fatala. Doamna doctor Rodica Nedelea, specialist in nutritie si
dietetica Pinner Test Romania www.pinnertest.ro ne ofera urmatoarele precizari:

"Alergia alimentara (cu anticorpi IgE) este o reactie rapida a organismului la un anumit
aliment.

- In cazul acestui tip de reactii sistemul imunitar confunda un aliment cu un corp strain,
rezultand o reactie alergica in cateva minute.

- Reactiile pot aparea si dupa ingerarea unei mici cantitati de mancare.

- In cazuri extreme se poate merge pana la deces.

Intoleranta alimentara (mediata de IgG)

-Deficite enzimatice - cum este intoleranta la lactoza.

-Hipersensibilitatea de tip chimic la aditivi.

-Reactii la histaminele din alimente.

-Au reactii intarziate.

-Pot fi implicate mai multe alimente.

-Reactiile pot aparea si la 72 ore de la ingerarea alimentelor in cauza.

-Foarte frecventa la copii.

-Datorita numarului mare de alimente consumate si a simptomelor tardive este greu de


diagnosticat.

-Reactiile mediate de IgG sunt frecvente.

-Simptomele pot disparea dupa evitarea consumarii alimentelor daunatoare timp de 2


pana la 6 luni."

Ce cauzeaza intoleranta la lactoza?


In cazul intolerantei primare, afectiunea se agraveaza in timp si incepe in jurul varstei
de 2 ani (cand organismul incepe sa produca mai putina lactaza) insa majoritatea
copiilor nu prezinta simptome decat in adolescenta sau la maturitate si ereditatea este
cauza principala pentru aparitie. In cazul intolerantei secundare, este asociata altor
boli cum este diareea cronica, boala celiaca, boala lui Crohn sau chimioterapie. In cazul
acesteia, poate aparea la orica varsta, dar este mai des intalnita in copilarie. Si in cazul
diareei acute (de origine infectioasa sau virala) apare insa o intoleranta la lactoza, dar
temporara. Se pare ca afectiunea este prezenta in special in categoria de varsta 20-40
ani si 44% din femei isi redobandesc abilitatea de a digera lactoza in timpul perioadei
de sarcina.

Care sunt simptomele intolerantei la lactoza


Persoanele intolerante pot resimti un disconfort in decurs de 30 de minute pana la 2
ore dupa consumul de lapte si produse lactate. Simptomele variaza de la o persoana
la alta, de la moderate pana la severe, in functie de cantitatea de lactoza consumata si de
tolerabilitatea personala (unele persoane pot tolera un pahar de lapte fara a prezenta
niciun simptom, pe cand altele nu). Simptomele cel mai des intalnite presupun: durere
abdominala, balonare, gaze, diaree, meterorism abdominal (sunete ciudate in
stomac), greata si chiar varsaturi.

Cum este intoleranta la lactoza diagnosticata


Este destul de dificil de diagnosticat deoarece simptomele independente nu o
diferentiaza de alte probleme digestive (cum sunt sindromul de colon iritabil). Un
examen medical complet in care istoricul medical joaca un rol esential se impune
alaturi de cateva teste disponibile, in functie de varsta pacientului. Pentru persoanele
adulte (chiar si copii mai mari) sunt extrem de eficiente testul respirator cu hidrogen,
in cadrul caruia se estimeaza cantitatea de hidrogen in aerul expirat (emanata in
cantitate sporita in cazul acestei afectiuni) dupa ingerarea unei bauturi bogate in
lactoza. Dureaza un timp indelungat si presupune acuratete, de aceea copiii nu il pot
efectua in general. De asemenea, se poate efectua un test de sange care este denumit
test genetic (este mai scump si identifica mutatiile genetice care apar) care este realizat
extrem de rapid si este concludent chiar daca bolnavul nu a consumat lactoza recent. In
plus, exista si posibilitatea testarii aciditatii scaunului (o alta metoda recomandata
pentru copii) deoarece lactoza nedigerata creeaza acid lactic si alti acizi grasi care pot fi
detectati intr-o proba de scaun. Adeseori utilizata (si avantajoasa din punct de vedere
financiar) este metoda excluderii, care presupune scoaterea treptata din meniu a
alimentelor care conduc la intolerenta (pentru a identifica alimentul la care apare) care
pot fi introduse apoi din nou, in functie de gravitatea afectiunii. Foarte rar este
intrebuintata biopsia celulelor peretelui intestinului subtire. Aceasta poate fi obtinuta
prin endoscopie sau prin introducerea unor capsule ce trec prin gura sau caile nazale
pana in intestine. Fiind insa necesara sedarea pacientului, nu se efectueaza decat in
cazuri extreme.

Doamna doctor Rodica Nedelea, specialist in nutritie si dietetica Pinner Test


Romania www.pinnertest.ro ne impartaseste urmatoarele informatii cu privire la
metodele de testare:

"Intoleranta la lactoza este este cel mai raspandit deficit enzimatic si este conditionat
genetic.
-Testul genetic (cel pe care il recomandam este cel efectuat de laboratoarele Synevo).
-Testul de incarcare cu lactoza
De asemenea in cele mai multe cazuri se recomanda efectuarea unui test de depistare a
intolerantei alimentare, pentru a se determina daca copilul are si alte intolerante
alimentare. Testul de depistare a intolerantei alimentare Pinner Test poate fi efectuat
incepand cu varsta de 2 de ani, intrucat copiii atunci au imunitatea bine dezvoltata.
Pinner Test scaneaza intoleranta alimentara la 200 dintre cele mai consumate alimente
si foloseste o metodologie medicala de ultima ora, denumita Microarray Plus."

Care sunt factorii de risc ai intolerantei la laxctoza


Factorii de risc sunt varsta, persoanele in varsta fiind mai predispuse decat
tinerii, ereditatea (in special locuitorii din zona nord-europeana), radio-terapia (in
special pentru abdomen), nasterea prematura (adeseori simptomele apar abia la 3 ani
sau mai mult de la nastere).
Cum este tratata intoleranta la lactoza?
Desi nu puteti influenta organismul in abilitatea sa de a produce (sau nu) lactaza,
simptomele pot fi controlate prin modificari in dieta. Majoritatea persoanelor care
sufera de intoleranta la lactoza pot consuma o oarecare cantitate de produse cu lactoza,
dar exista si persoane care prefera sa reduca cantitatile pentru a le putea tolera mai
bine sau chiar sa le consume alaturi de alte alimente. Studiile indica faptul ca
persoanele care sufera de aceasta afectiune pot consuma fara probleme produse
derivate cum sunt iaurtul sau branza maturata, insa exista si variante (mai scumpe)
de lapte fara lactoza sau cu continut redus de lactoza. Iaurturile realizate cu
ajutorul culturilor active si vii de bacterii sunt benefice deoarece culturile bacteriene
convertesc lactoza in acid lactic, astfel incat iaurtul poate fi mai bine tolerat datorita
unui nivel mai scazut de lactoza (prin comparatie cu cel normal).
Pot fi de ajutor si produsele din lapte de soia sau chiar din lapte de capra (nu este
benefic pentru toate persoanele). Problemele care apar in special din cauza acestei
afectiuni sunt legate de aportul de calciu, esential pentru cresterea si repararea
oaselor (la orice varsta), o carenta in acest sens putand conduce la oase fragile care se
pot fractura usor (chiar osteoporoza). Calciul poate fi regasit insa si in alte alimente,
cum sunt broccoli, produse fortificate cu calciu (paine sau sucuri), somon conservat,
substituenti ai laptelui (lapte de soia sau de orez) portocale, rubarba, spanac etc.
Aportul de calciu trebuie insa corelat cu cel de vitamina D (ajuta procesul de
absorbtie) care poate fi gasita in alimente cum sunt: oua, ficat, iaurt fortificat cu
vitamina D sau lapte (special). De asemenea, expunerea la soare contribuie la procesul
natural de sinteza al acestei vitamine in organismul uman.

Doamna doctor Cerasela Antoniu, medic specialist pediatru la European Hospital ne


mentioneaza urmatoarele aspecte:

"Intoleranta la proteinele laptelui de vaca necesita doar tratament dietetic, cu exceptia


formelor cu manifestari respiratorii care necesita tratament adecvat.
In cazul sugarilor alimentati natural, mama trebuie sa excluda din alimentatie laptele de
vaca si sa continue alaptarea. Pentru sugarii alimentati artificial, se recomanda o
formula de lapte hipoalergenica, cu proteine hidrolizate partial sau total in functie de
severitatea manifestarilor clinice.
Nu se vor administra lapte de capra, oaie sau formule de lapte cu proteine din soia
deoarece reactiile alergice se pot declansa si in aceste cazuri. De regula, dieta se
mentine pana la varsta de 1 an, dar atentie la diversificare: prudenta la introducerea
oualelor (albusul este exclus), citrice, capsuni, fructe de padure si dupa varsta de 1 an,
precautie la administrarea de peste, icre, nuci, alune.
Aceasta sensibilitate poate sa dispara dupa varsta de 4 ani dar exista si copii la
care alergia alimentara (la peste, nuci, arahide) persista uneori si toata viata.
Pentru a preveni aparitia intolerantei la proteinele laptelui de vaca, Societatea
Europeana de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica, recomanda:
Alaptarea tuturor sugarilor pana la varsta de 6 luni cu excluderea laptelui de vaca din
dieta mamei
Introducerea unor formule hipoalergenice, de preferat cele cu proteine complet
hidrolizate pentru copiii diagnosticati cu aceasta boala
Evitarea laptelui de capra, oaie, soia datorita unei similitudini antigenice intre laptele
de vaca si acestea
Inceperea diversificarii dupa varsta de 6 luni, cu evitarea alimentelor alergenice."

Intoleranta la lactoza - produse de evitat


Desi multe persoane nu realizeaza, exista o multime de alte produse in afara de cele
lactate care pot contine lactoza, cum sunt produsele de panificatie sau patiserie:
biscuitii, prajiturile si vafele, gogosile, torturile si rulourile, cerealele procesate, supele
sau cartofii instant, chips-urile, mezelurile procesate (sunca, carnati, cremvursti),
margarina, sosurile de salata, batoane proteice, bomboane, topinguri si creme. Prin
urmare este bine sa verificati cu atentie etichetele inainte de a le achizitiona. Doamna
doctor Rodica Nedelea, specialist in nutritie si dietetica Pinner Test
Romania www.pinnertest.ro ne mentioneaza urmatoarele:

"In urma depistarii intolerantei la lactoza vor fi eliminate alimentele care contin lactoza
timp de 2 pana la 6 luni. Alimentele care contin lactoza sunt: orice lapte de origine
animala si produsele lactate.

-supe la plic si sosuri

-prajituri, torturi produse de patiserie, margarina.

-mustarul, maioneza si ketchup-ul

-inghetata si ciocolata

-atentie la mezelurile preambalate"

Intoleranta la lactoza - complicatii


In general nu apar complicatii severe, dar pe termen lung sistemul osos poate fi afectat,
aparand osteopenia si osteoporoza. In cazul copiilor mici insa intoleranta la lactoza
poate conduce la deshidratare si malnutritie daca nu este diagnosticata la timp.
In cazul in care observati prezenta simptomelor enuntate anterior si observati o
corelare a acestora cu produsele lactate este bine sa efectuati un control medical pentru
a va asigura, deoarece aceasta afectiune, desi nu este severa, poate interfera serios cu
stilul de viata.

Multumim doamnelor doctor Rodica Nedelea si Cerasela Antoniu pentru ajutorul


acordat in realizarea articolului.

Surse:

http://digestive.niddk.nih.gov; http://en.wikipedia.org; http://www.nhs.uk;


www.medicalnewstoday.com/; www.mayoclinic.com; www.patient.co.uk;
www.medindia.net/

Dieta carbohidratilor specifici

Principiile dietei

Dieta carbohidratilor specifici este un plan foarte riguros care elimina complet granele,
lactoza si un zahar regasit in majoritatea plantelor. Asa cum reiese si din titlu, conceptul de
baza este acela al includerii in dieta a carbohidratilor specifici. Nu trebuie sa se inteleaga
gresit cum ca ar fi o dieta saraca in carbohidrati, cu toate ca poate fi adoptata pentru
pierderea in greutate.

Astfel, conceptul de baza al dietei este acela ca numai anumiti carbohidrati reprezinta sursa
principala de energie pentru anumiti microbi intestinali. Gottschall declara ca acei
carbohidrati care nu sunt digerati cauzeaza o supradezvoltare a microorganismelor
periculoase care pot produce toxine si sa amplifice distrugerea peretelui intestinului subtire
care rezulta din proasta absortie a nutrientilor si scaderea imunitatii. Dieta include
consumul de alimente care fie nu contin carbohidrati ori doar carbohidrati simpli care includ
glucoza si fructoza. Carbohidratii simpli sunt complet absorbiti in prima parte a intestinului,
iar microorganismele nu vor avea oportunitatea sa foloseasca acesti carbohidrati.
Dizaharidele sunt zaharuri care contin doua molecule si nu sunt permise pentru ca este
nevoie de mai mult timp pentru descompunerea acestora.

Zaharul si lactoza sunt dizaharide. Unele tipuri de amidon sunt incomplet digerate cum ar fi
cele gasite in grane si cartofi, astfel incat aceste categorii de alimente trebuie evitate.
Acordand destul timp dietei se presupune ca balanta normala a microflorei va fi restabilita.
Doritorii sunt sfatuiti sa adopte versiunea stricta a dietei pentru cel putin sase luni si apoi sa
experimenteze gentil reintroducerea in meniu a alimentelor.

Mancaruri recomandate
Include in meniu: carne de pasare, oua, peste, uleiuri, unt.

In ceea ce priveste consumul de lactate se va servi iaurt facut in casa.

Legumele nu trebuie sa lipseasca din nicio dieta, ca si in cea despre care vorbim azi. In
schimb nu este permis consumul de: legume la conserva, cartofi, fructe de mare.

Se va consuma numai branza cu un continut scazut de lactoza.

Daca am discutat despre importanta consumului de legume de ce nu am introduce in


discutie si fructele, acestea constituie o sursa buna de nutrienti (vitamine, minerale).

Se recomanda consumul majoritatii fructelor: mere, caise, cirese, fructe de padure, struguri,
mango, papaya, citrice, piersici si pere.

Se vor include in meniu surse de grasimi santoase in special nuci. Pe langa acestea se
adauga migdalele, alunele, untul de arahidele. Mierea se numara printre singurele zaharuri
permise in cadrul acestei diete.

In prepararea mancarurilor se va folosi faina din migdale, in schimbul celor din cereale.

Iar in ceea ce priveste bauturile se va consuma ceai si cafea neagra.

Meniu simplu de dieta

La micul dejun se va servi: smoothie din afine, capsuni, banana, iaurt preparat in casa si
miere. La gustarea de dupa micul dejun se vor servi briose preparate din faina de migdale.
La pranz se va servi salata verde. La cea de-a doua gustare a zilei se vor servi curmale
impreuna cu nuci. Include in meniul de cina friptura mexicana de porc cu tocana de legume.
Ultima gustare a zilei va consta in placinta din dovleac.

Dieta ketogenica: ce este, la ce ne ajuta si cum o tinem in mod corect?


Dieta ketogenica a aparut mai intai ca o necesitate, fiind folosita in
tratarea pacientilor cu epilepsie. S-a constatat ca acest tip de
dieta, bazata in special pe un consum ridicat de grasimi naturale si
pe eliiminarea aproape in totalitate a carbohidratilor din
alimentatie, i-a ajutat pe pacientii suferinzi sa reduca si sa aplaneze
intensitatea perioadelor convulsive.

Odata cu aparitia medicamentelor destinate acestor tipuri de


reactii la boala, notorietatea acestei diete a inceput sa dispara,
insa s-a constat, ulterior ca ea are un efect miraculos si asupra
depozitelor de grasime in exces si ca este un modalitate excelenta
de a pierde din greutate.

Pierderea kilogramelor in plus se realizeaza prin ketoza (cetoza),


procesul de ardere naturala a grasimilor din organism, in absenta
carbohidratilor. Practic organismul produce energie, consumand
grasimile in exces, proces care are atat beneficii estetice,
eliminand kilogramele in plus, cat si psihice, fiind o metoda de
ameliorara a mai multor afectiuni neurologice: Epilepsie, Alzheimer,
Parkinson, Autism, Depresie, Traumatisme craniene.

Dieta ketogenica, utila pentru persoanele bolnave de cancer.

Intrucat este o dieta saraca in zaharuri, acest tip de alimentatie nu


hraneste celulele canceroase, ajutand astfel in profilaxia acestei
afectiuni cronice. Testele realizate pe soareci de laborator au aratat
o micsorare a tumorilor canceroase, in special a cancerului de
prostata si a celui gastric.

Dieta ketogenica este bogata in grasimi sanatoase si proteine, pe


parcursul ei fiind recomandat consumul de ulei de cocos si a
alunelor, migdalelor si a altor uleiuri vegetale si de asemenea a
proteinelor provenite din carne, oua, si lactate.

Ce alimente avem voie sa consumam?

Alimente recomandate:

Carne de orice fel (porc, vita, peste, pui, fructe de mare), oua
(inclusiv galbenusul)

Legume (varza, conopida, broccoli, sparanghel, zuchinni, vinete,


masline, spanac, ciuperci, castravesti, salata verde, avocado,
ceapa, ardei, rosii, etc.

Lactate: unt integral, smantana, iaurt, si branzeturile bogate in


grasimi.

Nuci si seminte: migdale, alune, nuci de macadamia, seminte de


floarea soarelui, seminte de dovleac, etc.
Alimente permise in cantitati moderate:

Radacinoasele: morcovi, cartofii dulci, napi, etc.

Fructe: se consuma in portii mici, o data pe zi.

Alcool: vin, vodka, whisky, cocktail-uri fara zahar.

Ciocolata neagra: se recomanda cea cu continut de 70% cacao.

Alimente strict interzise:

Zaharuri: sucuri cu indulcitori, bomboane, prajituri, produse de


patiserie, inghetata, cereale, indulcitori

Fainoase: paine, paste, orez, cartofi, cereale, muesli

Uleiuri procesate: margarina, uleiurile de gatit

Berea: contine foarte multi carbohidrati care sunt de evitat in


acest tip de dieta

Odata cu urmarea acestei diete se recomanda practicarea


sportului regulat, care ajuta la tonifierea masei musculare, dupa
pierderea in greutate si la evitasurse:rea acumularii excesului de
piele, rezultat in urma slabirii.

Proportia ideala atat pentru pierderea in greutate cat si pentru


incetinirea celulelor canceroase este de: 40% grasimi, 30%
proteina, 30% carbohidrati. In cazul epilepsiei, procentele vor fi de
75% grasimi, 20% proteina, 5% carbohidrati.

Dieta carbohidratilor specifici


Principiile dietei
Dieta carbohidratilor specifici este un plan foarte riguros care
elimina complet granele, lactoza si un zahar regasit in majoritatea
plantelor. Asa cum reiese si din titlu, conceptul de baza este acela
al includerii in dieta a carbohidratilor specifici. Nu trebuie sa se
inteleaga gresit cum ca ar fi o dieta saraca in carbohidrati, cu toate
ca poate fi adoptata pentru pierderea in greutate.
Astfel, conceptul de baza al dietei este acela ca numai anumiti
carbohidrati reprezinta sursa principala de energie pentru anumiti
microbi intestinali. Gottschall declara ca acei carbohidrati care nu
sunt digerati cauzeaza o supradezvoltare a microorganismelor
periculoase care pot produce toxine si sa amplifice distrugerea
peretelui intestinului subtire care rezulta din proasta absortie a
nutrientilor si scaderea imunitatii. Dieta include consumul de
alimente care fie nu contin carbohidrati ori doar carbohidrati simpli
care includ glucoza si fructoza. Carbohidratii simpli sunt complet
absorbiti in prima parte a intestinului, iar microorganismele nu vor
avea oportunitatea sa foloseasca acesti carbohidrati. Dizaharidele
sunt zaharuri care contin doua molecule si nu sunt permise pentru
ca este nevoie de mai mult timp pentru descompunerea acestora.

Zaharul si lactoza sunt dizaharide. Unele tipuri de amidon sunt


incomplet digerate cum ar fi cele gasite in grane si cartofi, astfel
incat aceste categorii de alimente trebuie evitate. Acordand destul
timp dietei se presupune ca balanta normala a microflorei va fi
restabilita. Doritorii sunt sfatuiti sa adopte versiunea stricta a
dietei pentru cel putin sase luni si apoi sa experimenteze gentil
reintroducerea in meniu a alimentelor.

Mancaruri recomandate
Include in meniu: carne de pasare, oua, peste, uleiuri, unt.
In ceea ce priveste consumul de lactate se va servi iaurt facut in
casa.
Legumele nu trebuie sa lipseasca din nicio dieta, ca si in cea
despre care vorbim azi. In schimb nu este permis consumul de:
legume la conserva, cartofi, fructe de mare.
Se va consuma numai branza cu un continut scazut de lactoza.
Daca am discutat despre importanta consumului de legume de ce
nu am introduce in discutie si fructele, acestea constituie o sursa
buna de nutrienti (vitamine, minerale).
Se recomanda consumul majoritatii fructelor: mere, caise, cirese,
fructe de padure, struguri, mango, papaya, citrice, piersici si pere.
Se vor include in meniu surse de grasimi santoase in special nuci.
Pe langa acestea se adauga migdalele, alunele, untul de arahidele.
Mierea se numara printre singurele zaharuri permise in cadrul
acestei diete.
In prepararea mancarurilor se va folosi faina din migdale, in
schimbul celor din cereale.
Iar in ceea ce priveste bauturile se va consuma ceai si cafea
neagra.

Meniu simplu de dieta


La micul dejun se va servi: smoothie din afine, capsuni, banana,
iaurt preparat in casa si miere. La gustarea de dupa micul dejun se
vor servi briose preparate din faina de migdale. La pranz se va servi
salata verde. La cea de-a doua gustare a zilei se vor servi curmale
impreuna cu nuci. Include in meniul de cina friptura mexicana de
porc cu tocana de legume. Ultima gustare a zilei va consta in
placinta din dovleac.

Pareri pro
Dieta promoveaza consumul unor varietati de alimente puternic
nutritive si neprocesate.
In plus se adreseaza acelora cu probleme digestive si dezechilibre
ale sistemului imunitar, care au incercat alte diete dar fara succes.

Pareri contra
Este foarte stricta, iar doritorii vor avea nevoie de multa
perseverenta pentru a putea urma un program pe termen lung, care
sa dea rezultate. Din punct de vedere psihologic poate fi stresanta
pentru acei copii care se confrunta cu partea dura a dietei.
Este nevoie de tot mai multe studii pentru confirmarea efectelor.
Multi dintre pacienti au incercat dieta fara sa observe o diminuare a
simptomelor.
Este nevoie de timp pentru prepararea tuturor meselor.

What Is the Specific Carbohydrate Diet?

The Specific Carbohydrate Diet (SCD) is a group of foods which are grain-free, sugar-free,
starch-free, and unprocessed. While removing many foods that are toxic and digestively
harmful, the diet remains natural, extremely nourishing and representative of what our
ancestors ate.

Eating SCD is a way to re-boot your digestion and give you an overall health boost. The
diet will probably have you feeling better than ever, even if you dont have any intestinal
damage. But if you are one of the lucky few who needs a bit of digestive support this diet
was created especially for you.

Where Did SCD Come From?

The principles of SCD were laid down by Dr. Sidney Valentine Haas as he treated Celiacs and
other IBD patients in the 1950s. One of his patients was Elaine Gottschalls daughter who at
the time was very sick with Ulcerative Colitis. Dr. Haas helped Elaines daughter to achieve
lasting remission through diet and the use of fermented foods.
Elaine Gottschall then dedicated her life to researching the diet gut connection. She
coined the name the Specific Carbohydrate Diet and released the science and ground rules
in her lifes work Breaking the Vicious Cycle, Intestinal Health Through Diet.

Breaking the Vicious Cycle is the reason we are here today and. We are very grateful for all
the hard work that Elaine put into it and we think everyone should own a copy or two.

What Science Is Behind the Specific Carbohydrate Diet?

The diets guidelines are based on the fact that not everyones digestive tract has evolved to
optimally digest complex carbohydrates and other man-made food products like sugar. The
main principle of the diet is that carbohydrates are classified by their chemical structure;
they are monosaccharide, disaccharide, or polysaccharide. On the diet, only
monosaccharide carbohydrates are allowed to be eaten as all others require extra digestion
steps to break the chemical bonds down to monosaccharide carbohydrates.

Any food that is not properly digested causes bacterial and yeast overgrowth when
undigested carbohydrates are fed on by bacteria and yeast in the intestinal tract. This starts
a chain reaction of excess toxins and acids which cause irritation of the small intestine cells
damaging them and causing food absorption issues which only helps to continue the cycle.

The diet is an all natural way to break this cycle of bacteria and yeast overgrowth by
eliminating the food sources they feed on. By working to restore gut flora to normal levels,
the intestinal tract is allowed to start repairing any damage by itself.

How Does the Specific Carbohydrate Diet Work?

By eliminating complex carbohydrates, lactose, sucrose and other man-made ingredients


from the digestive process, the body is finally allowed to start healing. As gut flora levels
start to stabilize, the reduction of irritants from undigested foods, toxins and other man-
made ingredients allows inflammation levels to retreat.

This is accomplished by beginning the diet with extremely easy to digest, natural foods. This
intro diet starts the healing process and then more complex foods are added back to the
diet very slowly. By carefully adding foods back to the diet, the Specific Carbohydrate Diet is
individually tailored to each persons state of injury and digestion abilities.

What Do I Eat Already?

Below is a quick summary of the Dos and Do NOTS. Please check the official list before
eating something.

Eat This:

Allowed Meats: Eggs, Chicken, Turkey, Beef, Fish, Pork, Wild Game, Bacon, Lamb
Allowed Vegetables: Fresh or frozen of most commonly eaten vegetables are acceptable
(asparagus, beets, broccoli, brussel sprouts, cabbage, cauliflower, carrots, celery,
cucumbers, eggplant, garlic, kale, lettuce, mushrooms, onions, peas, peppers, pumpkin,
spinach, squash, string beans, tomatoes and watercress) Click here for others

Allowed Fruits: Commonly found Fresh or Frozen or dried with nothing added are
acceptable (apples, avocados, bananas (ripe with black spots), berries of all kinds, coconut,
dates, grapefruit, grapes, kiwi fruit, kumquats, lemons, limes, mangoes, melons, nectarines,
oranges, papayas, peaches, pears, pineapples, prunes, raisins, rhubarb, tangerines) Click
here for others

Dairy: SCD Yogurt, natural 30-day aged Cow and Goat cheeses (not Kraft see below),
Butter, Ghee, and Dry Curd Cottage Cheese (DCCC).

Nuts: Almonds, Pecans, Brazil nuts, Hazelnuts, Walnuts, Cashews, Chestnuts (no additives
for butters, salted mixes and flours)

Legumes: Peanuts, White beans, Navy Beans, Lentils, Split Peas, Lima beans, Kidney beans,
Black beans

Spices: Most non-mixed spices are allowed, screen for anti-caking agents, and make sure
the ingredients are listed

Not This:

No CEREAL GRAINS: Wheat, Barley, Corn, Rye, Oats, Rice, Buckwheat, Millet, Triticale,
Bulgur, Spelt, Quinoa

Not Allowed Meats: Ham, Processed Sausages, Lunch meats, Bratwurst, Turkey dogs, Hot
dogs

Not Allowed Vegetables: Canned are not allowed due to the usual addition of sugars,
processing aids and preservative chemicals.

Not Allowed Fruits: Canned and most fruit juices are not allowed due to the common
addition of sweeteners, preservatives, and processing aids.

Not Allowed Legumes: Soybeans, chick peas, bean sprouts, mungbeans, fava beans,
garbanzo beans

Dairy: Commercial yogurts, milk of any kind, unnatural cheeses (Kraft and most other
mainstream shredded cheeses fall into this group), all of the following cheeses: Cottage,
Cream, Feta, Gejetost, Mozzarella, Neufchatel, Primost, Ricotta, Processed cheese spreads.

Starches/Tubers: Not allowed including Potatoes, Yams, Sweet potatoes, Arrowroot, Parsnip,
Cornstarch, tapioca starch
Spices: No Curry powders, Most Onion and Garlic powders are filled with anti-caking agents

Drink This:

Weak tea or coffee, Water, Mineral Water, Club soda, Dry Wine, Gin, Rye, Scotch, Bourbon,
Vodka

Not This:

Instant coffee, Most commercial juices, Milk, Soda Pop, Sweet Wines, Flavored Liqueurs,
Brandy, Sherry

Sweeten With This:

Honey

Not This:

Sugar of any kind (Cane, Coconut, Table, etc), Agave syrup, Maple syrup, artificial
sweeteners.

Breaking the Vicious Cycle: Intestinal Health


Through Diet
The mother of a child diagnosed with incurable ulcerative colitis, Elaine
Gottschall, offers us an easy-to-read book on reversing colitis, Crohns
disease, celiac that has not responded to a gluten free diet, diverticulitis
and other diet-related digestive ailments. Based on the earlier work of
Sidney V. and Merrill P. Haas, the book describes the so called specific
carbohydrate diet.

Diarrhea, gas, loss of weight, excess mucus, cramping, blood loss, and
constipation may be indications that ones body is not tolerating ones
diet. And central to all these complaints is the likely possibility that the
microbial balance in the gut is off and that improperly digested
carbohydrates - sugars and starches - remain in the intestinal tract and
contribute to an overgrowth of problematical yeasts and bacteria. When
these organisms take hold for whatever reason, a cycle of events ensues:

* Injury to small intestine surface


* Impaired digestion of disaccharides (sugars and starches)
* Malabsorption of disaccharides
* Bacterial overgrowth
* Increase in bacterial by-products and mucus production.
The specific carbohydrate diet breaks the cycle by depriving the microbial
world in the intestine of the food that it needs to overpopulate the gut.
Disease process in the gut relates to putrefaction (bacterial activity on
protein) and fermentation (microbial activity on carbohydrates).
Antibiotics can be counter productive as they can lead to a proliferation of
precisely the kinds of fungal organisms that dont belong in the gut.
Unabsorbed carbohydrates account for most of the gas that gets
produced in the intestine.

There is growing concern that many children are affected neurologically


by the microbial activity in their guts. In this case, toxic products from the
intestines alter brain activity as the brain is downstream from the gut.
Again, the SC diet is believed to work by nourishing the person but
withholding the food preferred by the unwanted intestinal microbes.

The Diet
On this diet, what you dont eat is almost more important than what
you do eat. Fanatical adherence in the first stages is necessary. The
introductory version of this diet requires the cooking of most fruits and
vegetables, at least until no diarrhea remains. This is not at all a low
glycemic diet. In fact, bananas are recommended to be eaten only when
fully ripe and speckled as this assures that the starches have converted
into mono sugars.

* Eliminates legumes (temporarily), all grains and potatoes including corn


and corn products.

* Eliminates disaccharides: lactose, sucrose, maltose and isomaltose. This


means temporarily eliminating most dairy products, many drugs and
mineral supplements. Sucrose is table sugar. It is found in many prepared
products. Maltose and Isomaltose are found in corn syrup, malted milk
and candy and starches.

* Allowable fiber comes from fruits, vegetables, and nuts. Other forms of
fiber, i.e. from grains and bran, are not permitted.

* Allows monosaccharides single sugars: glucose, fructose and


galactose found in honey, fruits and some vegetables. Galactose is found
in lactose-hydrolyzed milk and in yoghurt (not all of them).
* All forms of sugar and brown sugar are out.

* All cereal grains in all forms are out.

* No artificial sweeteners are permitted except saccharine.

* Honey is the sweetener of choice

* Only homemade yoghurt prepared precisely by her directions is


permitted. It is important to make sure there is virtually no lactose (a
disaccharide) remaining.
* No potatoes or yam.

* Fats are well tolerated, including all animal fats.

* All fresh meats, fish, fowl, eggs and canned fish are allowed.

* No processed, canned or smoked meats.

* Fresh and frozen vegetables are allowed.

* No canned or jarred vegetables.

* Fresh, raw, or cooked fruits are allowed.

* Fruits in their own juices are allowed but otherwise no processed fruit.

* Very limited dried fruit with no sulfites.

* Nuts are allowed as long as there is nothing extra on them, no salted


mixes. So, almonds, pecans, Brazil nuts, hazelnuts, walnuts, unroasted
cashews, and boiled chestnuts.

* Peanuts - only peanut butter is allowed.

* Freshly squeezed fruit and vegetables juices are allowed.

* Permissible beverages include mint tea, very weak coffee.

* Butter is OK; margarine is not.

* Legumes are tricky. See the book for soaking instructions.

* There are permitted dairy products, see book for details.

Half of this book is recipes, most are fairly easy to follow. Theres a
dynamite bread substitute made out of almond flour and some good
cookie recipes, assuming you can tolerate some honey.

Gottschall recommends trying the SCD for one month and evaluating.
There should be changes for the better in that time. If not, then the SC
diet is probably not going to help.

She estimates that people with celiac disease, spastic colon or


diverticulitis will require about a year to heal while those with Crohns
disease or ulcerative colitis will require at least two years.

In recent years, the SC diet has come to be favored by many parents of


autistic children, many of whom are plagued by chronic constipation,
diarrhea, and abdominal pain. Many also seem to be addicted to
carbohydrates. When their digestive tracts are deprived of fermentable
carbohydrates, their neurological symptoms are reduced. She notes that
improvements in brain symptoms are even seen before the gut is entirely
healed. Various theories on why changing the diet improves the brain
examine inflammatory reactions that are like allergies or food
sensitivities, the fact that certain undigested proteins have an opiate
effect because they can occupy the same receptor sites in the brain as
morphine, and of course a gut full of pathogenic organisms can give off
toxins that are damaging for brain cells.

Gottschall warns that the initial detoxing may be so rapid that symptoms
will flare up, requiring support for the parents who are trying to
implement the dietary changes.

Elaine Gottschall's websites:


www.pecanbread.com
www.breakingtheviciouscycle.info

Imi cer scuze si tie pt raspunsul intarziat revenind la intrebarea ta, am scris aici cateva sugestii de meniu: Ce mananca un copil
cu alergie la lactate si dermatita atopica. Sper sa-ti foloseasca!
Lapte de orez i-am facut si eu lui Vlad. I-l alternam cu lapte de ovaz, lapte de mei, lapte de susan si lapte de seminte de dovleac
sau floarea soarelui. Fiecare cate doua zile. De migdale nu i-am facut, caci el consuma migdalele in forma solida. Toate sunt foarte
sanatoase, ins anu uita sa inmoi toate astea in apa cu zeama de lamaie sau otet, timp de cel putin 7 ore, pentru a anihila acidul fitic
(inhiba absorbtia mineralelor) din ele. Insa, de la doi ani si opt luni, de cand i-am scos biberonul, nu mai bea lapte vegetalk deloc.
Nu e interesat sa-l bea din cana, lui ii placea ideea de a bea ceva in pat, pe spate, dupa cum afirma chiar el.