1.1.

CDNDDMINIIL

Condominil apare ca 0 ncniune adoptata la nivel european prin care este denumita 0 proprietate imobiliara din care unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate prin spatii de locuit sau spatii cu alta destinatie decat cea de locuit, restul repreze~tand proprietatea com una indiviza.

Proprietatea com una indiviza nu se poate separa §i nu poate fi repartizata la propriu cetre proprietatea individuala, aceasta delimitandu-se sub forma unei "cote parti indivize" ce se calculeaza din proprietatea com una.

Proprietarul este persoana sau un grup de persoane care are in proprietate un spatiu cu destinatie de locuit sau cu alta destinatie din cadrul unui condominiu.

Forme de proprietate condominiali

Tn tara noastra cea mai cunoscuta si cea mai raspandita forma de proprietate tip condominiu este forma tip bloc de locuin,e. Blocurile de locuinte in functie de anul in care au fost construlte sl standardele tehnice de la vremea respective au dlverse forme sl facilitati,

~ Dupa inaltime: blocuri cu pana in 4 etaje, care nu sunt dotate cu ascensoare sl blocuri cu p~ etaje, care sunt dotate cu ascensoare.

Dupa aranjarea parterului pot fi: cu spatll comerciale la parter, deci cu spatii cu alta destinatie decat cea de locuinta si care la randul lor pot fi proprletate individuala, proprietate comuna a bl~Ui sau spatii detlnute cu chirie.

Dupa felul in care sunt alimentate cu uti/itlti pot fi :

r cu gospodarie proprie de utilitati, centrale

apa calda pentru tnstalatia de Incalzire si apa calda pentru consum menajer amplasate in subsoluri tehnice. Tot aici sunt amplasate, daca exista crematorii pentru arderea gunoaielor menajere.

• fara gospodarie proprie , fara subsoluri tehnice sau cu subsoluri partiale ~i care primesc utilltatile de la retelele orasulul de exemplu apa calda pentru tncalzlre ~i apa calda menajera de la reteaua centralizata de dlstributle RADET ,apa rece de la retea~a de distributie a orasului, fiind suficienta presrunea din retea.

Zone reziden,iale, unde predornina constructllle mai mici tip vile.

• Vile cu pana in 3 etaje

• Casefamiliale cu lsau 2 etaje, cu intrari separate, asezate spate in spate dar cu gospodarle de utllltati comuns.

Multi dintre noi ne am dori sa locuim lntro zona car~ sa ne of ere cat mai multe facilitati §i cu posibilitatea de a fi independent §i mereu esiguret. din punct de vedere al furnizarii uti/itati/or necesare.

-- ......

APe ROMANIAj09.03

Condominiul

-1-

1.2.

PRDPRIETATEA IN-----

-

DUALA

Proprietatea individuali, din cadrul condominiului este reprezentata de tocutnte denumite si apartamente si in plus de spatii cu alta destinatie decat cea de locuit de exemplu: spatii comerciale ,sedii administrative de firme ateliere de mici producatori.

Aparamentul sau loculnta din (" tavanele ( nu confundatl acestea cu placa

cadrul condominiului constituie planseu care delimiteaza spatlul pe verticals ~i

,,0 unitate deproprietate imobi- care este un element de rezlstenta al

Iiara ~i reprezinta 0 parte din constructiei ~i fac parte din proprietatea

cladire destinata locuirii in regim -~ cornuna indiviza) se consldera ca facand parte

de proprietate individuala la care se adauga din apartament respectiv, din spatiul in care

cota parte indiviza din proprietatea comuna" acestea sunt cuprinse. Ex.: zidul despartitor

forrnand un tot. dintre doua dormitoare.

Pentru a considera un spatiu ca fiind spatlu de locuit acesta trebuie sa indepllneasca cateva cerinte minimale cu mar fi:

• . acces liber sl individual la acel spatlu, fara tulburarea posesiei ~i a foloslntel exclusive a spatiului detinut de catre un alt proprietar din condominiu;

• spatiu de odlhna minim acceptat pentru 0 persoana este de 16 mp 2, cu posibilitatea de aerisire naturale sl lumina solara sau artificiala: • spatlu obllgatoriu pentru prepararea hranei;

• spatiu pentru grup sanitar propriu;

• sa alba acces la energie electrtca, apa potabila, canalizare, evacuare deseurl menajere.

Proprietatea individuala apartamentul

, sau spatiul cu alta destinatie decat cea de locuit apartine e_xclusiv proprieta!u/~i §i este un bun al sau. Acesta consta dm suprafata cuprinsa intre zidurile ce

• delimiteaza proprietatea individuala in raport cu celelalte spatii invecinate direct.

Zidurile interioare de compartimentare a spatiului interior al unui proprietati, podelele si

Zidurile care delimiteaza proprietati!e individuale dintre durnneavoastra ~i vecinul dumneavoastra de exemplu, sau zidurile care delirniteaza apartamentul de spatii cu alta destinatie decat cea de locuit, fac parte din proprletatea i nd iviza, dum neavoastra revenindu-va 0 cota parte.

De asemenea mai pot face parte din proprietatea individuala sl dependlntele sltuate uneori la acelasl etaj dar de regula la subsol sau rnansarda, care nu sunt legate structural de spatlul principal cu conditla ca aceste dependinte sa fie exclusivin folosinta aceluiasi proprietar, de exemplu: boxe

Pentru un apartament no,iunile uzuale, des lntalnite in relatiile cu autoritatlle administratiei

, , r

sunt:

• suprafata loculbila,

• suprafata uti la,

• suprafata totala,

Suprafata locuibila 0 puteti afla prin adunarea suprafetelor desfasurate ale tuturor lncaperilor

APe ROMANIAj09.03

-1-

Proprietatea individuala

folosite exclusiv pentru locuit. Astfel de camere sunt: camera de zi plus dormitoarele.

Suprafata uti/a, denurnita ~i suprafata locative, spre deosebire de suprafata l o c u i b i l a , este suma suprafetelor ale lncaperllor: camera de zi, dormitoare bai, we bucatarie, spatf de circulatle In interiorul locuintei ( vestibul, culoare, hoi de intrare In locuinta), Nu cuprinde : suprafata loglilor si a balcoanelor pragurllor golurilor de la usl, suprafetele, ocupate de nisele pentru radiatoare, de sobele si cazanele din baie, suprafata scarf interioare (exemplu la apartament duplex) si de asemenea spatii

Suprafata totala sau suprafata construita cuprinde totalitatea suprafetelor enumerate la sup raf ata utila plus suprafata lojilor si a balcoanelor a pragurilor golurilor de la usl, suprafete le n ls el o r radiatoarelor , a sobelor si a cazanelor de baie, suprafata scarilor interioare si a spatiilor de trecere cu deschidere mai mica de Lrn.

APe ROMANIAj09.03

Proprietatea individuala

-2-

1.3.

PRDPRIETATEA CDMUNI

/ndiferent daca ne p/ac sau nu vecinii pe care ii avem, cert este ca impartim cu ecesu« 0 parte din c/adirea in care /ocuim. Astfe/, toate spatiile care sunt destinate totosirt; in comun de cstre toti proprietarii din condominium tormeeze proprietatea comune.

Atentie, proprietatea comuns este indivizlbila, ceea ce presupune ca ea nu poate fi clar delirnltata sl atasata la proprietatea indlvlduala pe care 0 avetl conform actelor doveditoare. Aceasta este detlnuta de catre toti proprietarii ~i calculata in procente, inscrise in actele de proprietate sub denumirea de cota parte indlvlza,

,

•

Ce este cota parte indivizi?

Este cota care revine flecarui proprietar din proprietatea comuns si care este trecuta in actul de proprietate. Daca dortti sa catculati cota parte care va revine din proprietatea comuna, modul de calcul este urmatorul;

C • - Suprafata utili apartament x 100 pi - Suprafa,a utili condominiu

Proprietateacomuni include:

• terenul pe care se afla constructla, fundatla, fatada, intra rile, terasa, cosurlle de fum, scarile, holurile, acoperisul:

• casa ascensoarelor, ascensoarele;

• centrala terrnica sau punctul termic;

• statia de hidrofor;

• crematoriul, camera de depozitare a gunoiului menajer, tubulatura de colectare a gunoiului;

• camerele de serviciu din poduri, mansarde, magazii, platformele exterioare pentru batut covoare;

• curtile interioare;

• lnstalatllle electrice de alimentare, cu dlstributle pe orlzontala ~i pe verticala, care trec prin proprietatea comuns. pana la punctul de

dlstrlbutle catre proprietatea individuala;

• sistemul de evacuare a apei menajere, a apelor pluviale;

• instalatiile de antena colectiva, cablu,

,

telefon, interfon, pana la prizele de bransament.

APe ROMANIAj09.03

-1-

Proprietatea com una

1.4.

CERINTELE GENERALE PRIVIND MDDUL DE

,

iNTRETINERE ,I EXPLDATARE ALE

CDNSTRUCTIILDR

,

Pentru a avea 0 evidenta clara a modului de intretinere §i exploatare a constructiilor in care locuiti, fiecare condominiu detine 0 carte tehnica, carte care practic este un ansamblu de documente tehnice ce ne of era in forma tii referitoare la proiectarea, executie, receotte, exploatarea §i urmiirire« comportiirt! in timp a conetrucue; §i a instalatiilor aferente.

in acest document puteti gasi informatii despre vechimea construcue), soliditatea construcuei; la ce grad seismic rezista, cum s-a comportat in timp §i daca au existat probleme la seismele intampinate pana la momentul respectiv.

Cartea tehnica prevede, de asemenea, sl anumite cerlnte obllgatorll pentru cei care utillzeaza constructla, acestla fiind astfel obligati:

- sa foloseasca constructia ~i tnstalatii!e conform instructiunilor prevazute In cartea tehnica:

- sa efectueze la timp lucrarile de tntretlnere sl reparatll;

- sa efectueze lucrarile de intretlnere numai cu acordul proprietarului ~i cu respectarea prevederilor legale;

- sa sesizeze, lntr-un interval de 24 de ore de la producere, lnspectla de stat pentru control, In cazul unoraccidentetehnice.

i.~. . No,iuni generale ale elementelor de constructie

,

Fiecare proprietar, dar sl administratorul trebuie sa alba cateva cunostinte minime legate de elementele de rezlstenta ale cladlrii sau ce Ins e a m n a un element de compartimentare ~i un element de ornament.

Astfel, la elementele de rezistenta, nu este perrnisa nici un fel de modificare, spargere,

gaurlre sau chiar demolare a zidurilor, asa cum se Intarnpla In ultima perioada, cand se cum para un apartament.

Aceste cazuri de afectare grava a structurilor cladirii nu trebuie trecute cu vederea, iar daca noul proprietar nu lntelege ca prin astfel de actlunl pune In pericol vlata personala sl pe cea a colocatarilor, atunci va putetl adresa imediat administratorului de bloc sau serviciului de urbanism din cadrul prirnariei de care apartineti,

Aten,ie, pentru orice schimbare legata de recompartimentare, sisteme de Instalatt], in cadrul locuin,ei dumneavoastra proprietate in condominiu, trebuie sa solicita,i ,i sa ave,i aprobat un proiect de catre Serviciul de Urbanism din cadrul Primariei de sector, altfel risca,i sa prejudicia,i rezisten,a intregii cladiri ,i, urmare a interven,iei dumneavoastra, anumite par,i ale cladirii sa se prabu,easca.

,

•

i.1 )1 Elemente de constructle mai putln f? cunoscute de catre cei care administreaza de regula un bloc de locuinte ~i care fac parte din proprietatea comuns:

I.Structura de rezisten,a:

Cateva genuri destructuri de rezistenta:

Peretl portantl (dlafragma):

APe ROMANIAj09.03

Cerintele generals privind modul de lntretlnere sl exploatare ale constructlllor

-1-

Schelet portant realizat din stalpi sl grinzi; Structuri mixte realizate cu peretl portantl, stalpl ~i grinzi portante.

2. Ansamblu de inchidere ( anvelopa ), de obicei realizatdin pereti, ferestre sl acoperis,

3. Compartimente - pe vertlcala, realizate prin plansee si denumite etaje sau nivele, iar pe orizontala realizate prin pereti ~i denumite lncaperi,

4. Echipamente din dotare: instalatii apa rece, apa calda, lncalzire, electrice, canalizare menajera sl pluviala, ventllatle, ascensoare etc.

APe ROMANIAj09.03

Cerintele generale privind modul de lntretlnere sl exploatare ale constructlllor

-2-