soem SSE OAS Tema nr, 2 57 Pe nga aceasti despagubire, transportatorul suport gi taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli in legaturé cu strimutarea incdrcdturii lips& sau avariate, dacd acestea au fost incluse in preful bunului marfii si au fost plitite de creditor Potrivit art. 1994 C.civ., in cazul in care cel indreptatit primeste bunurile fird a face rezerve, nu se mai pot formula impotriva transportatorului pretentiile izvorate din pier- derea parfiald sau alterarea ori deteriorarea bunurilor transportate ori din nerespectarea termenului de transport. Daca pierderea parfialé sau alterarea ori deteriorarea nu putea fi descoperita la primirea bunului, cel indreptatit poate pretinde transportatorului daune- interese, chiar daca bunul transportat a fost primit fir rezerve. Daunele-interese pot fi cerute numai dacé cel indreptitit a adus la cunostinfa transportatorului pieirea sau alterarea ori deteriorarca de indata ce a descoperit-o, insi nu mai tarziu de 5 zile de la primirea bunului, iar pentru bunurile perisabile sau animalele vii, nu mai tarziu de 6 ore de la primirea acestora, Limitarea rispunderii transportatorului nu se aplic’ in caz de intentie sau culpa grav; transportatorul raspunde, in aceasta situatie, atét pentru damnum emergens, cat si pentru lucrum cessans [art 1994 alin (3) C.civ.}. Dreptul la despagubiri pentru pagubele suferite pentru intarziere nu se stinge prin decadere, chiar daca destinatarul a primit marfurile sosite peste termenul convenit, Pra s& fi formulat rezerve despre aceasta, intrucdt art. 1994 C.civ, care reglementeaza decdderea creditorului din dreptul de a cere despagubiri, are ia vedere numai transporturile cu lipsuri calitative sau degradari ale bunurilor. Pentru nepredarea bunurilor citre destinatar sau intérzierea transportului, partile pot prevedea in contract o clawed penald. in cazul in care prejudiciul a fost evaluat conventional sub forma unei clauze penale, acesta nu mai trebuie dovedit. Penalitatea nu poate fi pretinsd transportatorului in cazul in care acesta este aparat de rispundere pentru cauze de fort majora. §7. Particularitati ale rispunderii transportatorului in transporturile succesive Transporturile succesive sunt transporturi ce se executi de cAtre doi sau mai multi transportatori, lucru necesar uncori datorit& trecerii frontierei de stat, Transporturile suece- sive se intélnesc, in special, in domeniul feroviar. Transporturile succesive pot fi executate: a) de doi sau mai multi transportatori independengi unul de altul; ») prin intermediul unui comisionar; ©) in baza unui document unic de transport, primul transportator angajand astfel si ris- punderea transportatorilor ulteriori, desigur in baza unei conventii generale anterioare intre transportatorii succesivi. Daca transportatorii succesivi sunt indepenclenfi unii de alfii, rispunderea acestora este divizibila, mai ales in situatia in care pierderea sau avarierea marfii poate fi localizatd intr-un punct anume pe traseu. in cazul in care pierderea sau avarierea bunurilor nu poate fi localizat? pe traseu pentru ci destinatarul nu poate cunoaste existenta si intinderea Prejudiciului decat Ia destinatie, ultimul transportator va trebui, de regulé, si rispund’ pentru daunele constatate. Acesta se poate degreva de raspundere numai in cazul in care, la preluarea inc&redturii de la transportatorul anterior, si-a exprimat in scris rezerve.38 Dreptul transporturilor in cazul in care transporturile succesive sunt executate prin comisionar, clientul va cere repararea pagubei, in toate cazurile, de la comisionar, care este obligat si-l despigu- beasca intrucat a incheiat contractul de transport in nume propriu. Clientul nu-I poate actiona in raspundere direct pe nici unul dintre transportatori. in practica, transportatorul initial este, de regula, si comisionar pentru transportatorii ulterior in transporturile succesive efectuate in temeiul unui document unic de transport, raporturile juridice se leaga intre clienti si transportatorii succesivi in baza unui document unic (in transporturile internationale acest document unic poarti denumirea de scrisoare de trasura international). ‘Transporturile succesive efectuate in baza scrisorii de trasur& internationale pot fi - transporturi omogene, acestea find executate cu acelasi mijloc de transport pe intreg itineraral; ~ transporturile mixte (multimodale), acestea fiind executate cu mijloace de transport diferite. in privinta transporturilor succesive realizate in baza unui document unic de transport, art, 1999 C.civ, prevede c& daca prin lege nu se prevede altfel, in cazul transportului succesiv sau combinat, actiunea in rispundere se poate exercita impotriva transportatorului care a incheiat contractul de transport sau impotriva ultimului transportator. ‘Textul reglementeaz’, implicit, o raspundere solidard a transportatorilor succesivi, din moment ce cliental are dreptul de a cere despagubiri de la primul sau ultimul transportator ori de la transportatorul intermedia pentru toati suma reprezentind despigubirea. in virtutea regulilor solidaritatii pasive, transportatorul care a platit tot se poate regresa contra celorlalti transportatori succesivi, pentru ceea ce excede datoria sa proportionalai (art. 2000 C.civ.). in transporturile multimodale de bunuri, efectuate in baza unui document unic de transport, fiecare transportator raspunde potrivit regulilor specifice tipului de transport pe care il exercita, dar este obligat solidar cu ceilalfi transportatori succesivi pentru intreaga suma reprezentand despagubirea, §8. Raspunderea transportatorului in transportul de persoane si de bagaje 8.1. Transportul de persoane Raspunderea transportatorului in transportul de persoane este reglementati la art. 2002-2008 C.civ. intrucat calatorul foloseste mijlocul de transport in temeiul unui contract, rAspunderca transportatorului are natur contractuala. Desi transportatoru! are de indeplinit, ta fel ca in transportul de bunuri, o obligatie de rezultat, raspunderea sa este agravatd in transportul de persoane, deoarece calatorul tre- buie adus la destinatie in condijii de securitate. Transportatorul, in transportul de per- soane, are obligatia specificd de a garanta securitatea calatorilor pe toati durata de- plasérii. El rispunde pe temeitil contractului pentru integritatea persoanei c&latorului [art. 2002 alin. (2) C.civ.]. inainte sau dupa perioada deplasarii transportatorul rspunde fa{a de calator numai dacd sunt intrunite conditiile rispunderii civile delictuale. Transportatorul in transportul de persoane poate fi aparat de rispundere daca pasagerul se expune el insusi accidentitii, inedlednd normele de securitate. fn transportulTema nr. 2 59 de bunuri, asa cum s-a arétat, culpa expeditorului bunutilor este cxoneratoare de ispundere pentru transportator numai in mod exceptional, 8.2. Transportul de bagaje Bagajcle reprezinta lucrurile personale ale pasagerului, care sunt cdrate impreuna cu acesta in cursul transportului Bagajele pot fi bagaje de mana (fiind de mici dimensiuni, pot insot pasagerul in mijlocul de transport) sau bagaje inregistrate (fiind de mai mari dimensiuni, ele sunt depozitate in locuri special amenajate ale vehiculului). Distinctia este importanta in privinfa rispunderii transportatorului, intrucdt bagajele de mén, ramanand te pasager, transporiatorul nu le preia in detentia sa, in timp ce bagajele tnregistrate sunt preluate th paza juridica a transportatorului, in baza unui document de transport special (recipisa de bagaje). Raspunderea transportatorului pentru deteriorarea sau pierdersa bagajelor de mand nu poate fi angajata in baza contractului de transport ci, eventual, va fio raspundere delictuala. in cazul bagajelor inregistrate, réspunderea transportatorului este contractuala, Bibliografie FILA, Baias, E, Chelaru, R. Constaminovici, I. Macovei (coord, '), Noul Cod civil, Comentariu pe articole, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2011; Colectiv, A.-G. Atanasiu, Al. Dimitriu, AF. Dobre, DN. Dumitru, A. Georgescu- Bane, R.-Al. lonescu, M. Paraschiv, I. Padurariu, M. Piperea, P. Piperea, Al-$. Réifoi, Al.-1. Slujitoru, 1. Sorescu, M. Serban, G.-A, Uluitu, C.-M. Vaduva, Noul Cod civil, Note. Corelafii. Explicaii, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2011: AT. Sténescu, $4. Sténescu, Contractul de transport de marfuri in trafic intern gi international. Practica judiciard, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008; AT. Stdnescu, S.A. Stanescu, Consideraii privind regimul juridic general de control aplicabil in cazul transportului deseurilor, in Revista Romana de Drept al Afacerilor nr, 8/2008; AG. Atanasiu, A$. Rafoi, Despre tratamentul supraindatoriri simplilor particulari. Deconfitura vs. insolventa, in Revista Romina de Drept al Afacerilor nr, 7/2007; A. Pop, LT. Ciobanu, Dreptul transporturilor, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984; E. Cristoforeanu, Despre contractul de transport. Cartea I, Tipografia ,,Curierul Judiciar” SA, Bucuresti, 1925; 1. Bindiu, Gh. Stancu, Conservarca marfurilor potrivit Conventici de la Viena din 1980, in Revista de Drept Comercial nr. 12/1999; IN, Fingescu, Curs de drept comercial, vol. 1, Bucuresti, 1929; LT. Ciobanu, Dreptul wransporturilor. ‘Transportul terestru ‘si aerian, Ed, Actami, Bucuresti, 2000; M. Eliescu, Raspunderea civila delictuala, Bucuresti, 1972; O. Capatind, Contractul comercial de transport, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1995; ©. Capatind, Gh. Stancu, Dreptul transporturilor. Partea general, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002; O. Capatind, Prescripia extinctiva a actiunilor nascute din transportul pe uscat, apa si aerian, in Dreptul nr. 1/1996;60 Dreptul transporturitor ©. Cipétind, Privilegiul wansportatorului asupra inc&rcaturii, in Revista de Drept Comercial nr. 6/1995; O. Manolache, Dreptul transporturilor, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001; PL. Demetrescu, Contractul de transport, Ed. Didactic& si Pedagogict, Bucuresti, 1962; $t Sipos, Cu privire la natura juridicd a activitaqii de transport, in Revista de Drept Comercial nr. 11/1996,* Tema nr. 3 Contractul de expeditie Cuprins Sectiunea 1. Nojiunca si caracteristicile contractului de expeditie de bunuri,p. 63; Sectiunea a 2-a, Cadrul legal, p. 65; Seefiunea a 3-a. incheierea contractului de expeditie de bunuri, p. 66; §1. Partile contractului, p. 66; §2. Conditiile de fond, p. 68; §3. Conditiile de forms, p. 68; Secfiunea a 4-a, Efectele contractului de expedi §1. Obligatiile si raspunderea clientului, p. 6 §2. Obligatiile expeditorului, p. 69; §3. Garantiile expeditorului, p, 73; 3.1. Reglementare. Considerafii de principiu, p. 73; 3.2. Creantele garantate, p. 74; 3.3. Valorificarea dreptului de retentic, p. 74; 3.4, Stingerea garantiilor expeditorului, p. 74; §4. Raspunderea expeditorului, p. 74; 4.1. Raspunderea expeditorului pentru fapta proprie, p. 75; 4.2. Raspunderea expeditorului pentru fapta altuia, p. 76; §5. Actiunile contra expeditorului, p. 76; Sectiunea a $-a, Expeditii de bunuri cu regim special, p. 77; §1. Expeditii de bunuri periculoase, p. 77; §2, Expedifii de bunuri perisabile, p. 78; §3. Expeditii de bunuri prin tehnica grupajului, p. 78; $4. Expeditii de bunuri in trafic combinat (multimodal), p. 78; §5. Expeditii de bunuri in containere, p. 79; Scofiunea a 6-a, Contractul de prestatii terminale, p. 80. > P. 69; Rezumat Expedijia de bumuri, ca imermediere intre furnizorul de bunuri $i transportatorul acestora, este 0 operajinne menita sa faciliteze circulayia bunurilor intre producditor gi consumator. Contractul de expedisie propriu-zis insumeaed totalitatea prestajiilor conece fransportului, inclusiv cele efectuate la destinajie. Ca naturd juridicad, expeditia de bunuri este 0 operatiune de intermediere, similar comisionului. Reglementarea contractului de expedite de bunuri este data de art. 2064-2017 Civ, dar si, mai ales, de unele norme standardizate pe cale convengionala care sau transfor mat in uzuri profesionale. Clauzele contractuale standardizate w2uale in dreptul roman sunt ,, Condipiile generale USER.” Expeditia, find 0 activitate de prestari de servicii in cadrul cdreia expeditorul inter- mediazé intre comitent si transportator, poate fi inclusc in categoria intreprinderii de co- mmision, reglementatd ta art. 2043-2053 Civ. Expeditorul faciliteazd perfectarea i62 Dreptul transporturitor derularea tranzactiilor comerciale in beneficiul clientelei sale: el incheie, pe seama clientului, acte juridice, procuré informatii comerciale sau parteneri contractuali $i efectueazd, in general, operayiunile sau faptele de comer} solicitate de clientul situ, In virtua contractului de expeditie, clientul este obligat faté de expeditor sa-l pund in posesia incdrcdturil $i sé garanteze cd el este proprietarul incarcdturil de transportat (sau agentul autorizat al proprietarului). De asemenea, clientul trebuie sd pund la dispozitia expeditorului documentele necesare efectuarii tansportului si instructiunile aferente, sd garanteze exactitatea si acuratefea datelor transmise $i sé pléteasca prejul serviciilor prestate de céitre expeditor (comision). Expeditorul isi asumé fafa de client o obligatie de rezultat, iar nu o obligatie de mijloace, intrucdt el trebuie sa garanteze ca incarcdtura va ajunge in conditiile cele mai bune la destinatie. Obligatiile expeditorului in cursul executérii contractului sunt diferite dupa cum contractul se deruleaza in conditii uzuale sau in circumstanje ori imprejurdri nepre- véizute. Pentru asigurarea incasarii creantei sale consténd in comision, expeditorului bene- Jiciaza de garangii avand ca obiect insusi bunul a cdérui deplasare s-a angajat sa 0 orga- nizeze: privilegiul expeditorului (denumit i gaj tacit in unele clauze standardizate) $i dreptul de retengie. Daca lucrurile mandantului au fost vandue de céitre mandatar, privilegiul subzisté asupra prefului Pe planul réspunderii, expeditorul detine o pozitie independenta de cea a transpor~ tatorului. Expeditorul raspunde fafa de client (comitent), atdt pentru fapia proprie, cat $i pentru transportator, care este un tert in raport cu contractul de expeditie. Spre deosebire de ritspunderea transportatorului, rdspunderea expeditorului pentru acoperirea prejudiciului stabilita sub forma de daune compensatorii este integrald, dacét partile nu au stabilit alifel prin contract. Pentru intérziere in executarea obligatiilor contractuale, daunele moratorii se cumuleazé cu executarea efectiva de catre expeditor expeditionar a insdrcindrii de a organiza deplasarea bunurilor convenite. In vederea stabilirii raspunderii expeditionarului expeditorului, inainte de a intenta actiunea in instanfa impotriva acestuia, clientul trebuie sé introducd 0 reclamatie administrativé, aseméndtoare celei din transportul feroviar, reclamatie impusd printr-o clauzé contractualdi tip existent in Conditiile generale U.S.E.R. Expeditia bunurilor uzuale se realizeaza, in general, in baza unor contracte tipizate de expeditie, care pot fi calificate drept contracte de adeziune, Bunurile cu regim special, insd, presupun conditii specifice: este vorba de bunuri periculoase care necesita mijloace de transport si precautii speciale, date fiind riscurile inerente tipului respectiv de bunuri sau de marfuri perisabile unde trebuie luat in calcul riscul prezwnat de degradare a bunurilor. Conditiile specifice sunt stabilite de normele internationale si in cazul expeditiilor de marfuri in trafic combinat i expeditiilor de mérfuri in containere. Pentru a se evita deficienfele in executarea operafiunilor de la sosire (destinatie), operatiuni denumite si ,,terminale”, in practicd existe in prezent tendinja ca aceste ope- rafiuni sd fie incredinjate unui comisionar distinct (din straindtate), care isi desfisoaré activitatea profesionalé ta fafa locului, dispundnd ca atare de relatiile necesare spre a asigura executarea in condifit optime a descarcarii marfti si eliberdrii ei destinatarului. Ca naturé juridicé, coniractul de prestajii terminale este similar contractului de comision, intrucdt operaiunea constituie o fracfiune (cea terminald) din contractul de expeditie a marfurilor, Prestatorul isi asuma o parte din obligajiile expeditionarului Conventia Najiunilor Unite asupra raspunderii exploatanyilor terminalelor de transport conferd execulantului un drept de retentie asupra bunurilor, iar ca masura reparatorie —2 SE REE NEE” “ee f f Tema nr, 3 63 posibilitatea de a proceda, in anumite condiit, la vinzarea inedrcdturii. Cat priveste réis- punderea executantului, aceasta este limitata ca $i in cazul transportatorului, singurele derogari existénd tn cazul culpei grave sia dolului. Sectiunea 1. Notiunea gi caracteristicile contractului de expeditie de bunuri Transportul de marfuri este o operatiune complexa ce combing unul sau mai multe tipuri de transport (feroviar, rutier, naval, multimodal) cu operatiuni de incarcare-descareare a bunurilor, de gestiune a informatiilor referitoare la deplasarea incarc&turii si a costurilor acesteia, efectuarea formalititilor de import-export, asigurarea incarc&turii etc, Rolul central in acest complex de opcratiuni il define contractul de transport de bunuri, dar pentru a face posibild deplasarea marfii in conditii eficiente din punct de vedere economic si sigure punet de vedere juridic pentru comitent, pe contractul de transport se grefeazi in mod obisnuit un contract de expeditie a incircaturii, menit sa indeplineascd rolul de a asigura Jegatura dintre client (comitentul) si transportator, inlesnind organizarea deplasdti Expedifia de bunuri are ca obiect asigurarea, de cdtre expeditor, in beneficiul clientului sau (comitentul), a circuitului bunurilor, adic tot ceea ce este necesar pentru a face posibila deplasarea bunurilor de la client/comitent la destinatar. Expeditia de bunuri, ca intermediere intre furnizorul de bunuri si transportatorul acestora, este 0 operatiune menitd si faciliteze circulafia bunurilor intre producator si con~ sumator. Necesitatea operatiunii de expeditie este acuta in transporturile cu inalt grad de complexitate, cum sunt transporturile in trafic international si cele combinate (multi- modale), Informatiile cu privire la modalitigile de transport cele mai eficiente, rutele cele mai sourte si sigure, solvabilitatea si profesionalismul transportatorului etc, nu sunt intotdeauna la indemana profesionistilor, mai ales a firmelor mici ce mu detin departamente proprii de comert exterior, fiind apanajul unor profesionisti in domeniu, respectiv casele de expeditic. Pe de alta parte, expeditorul este informat cu privire la formalitatile vamale, nivelul si rabatul costurilor de transport, practicile porturilor maritime si aeroporturilor, pe care le poate pune la dispozitia clientului. Expeditorul poate organiza deplasarea bunurilor cu costuri mai reduse, indeosebi in cazul bunurilor care provin de la clienti in cantitati reduse sau care sunt adresate mai multor destinatari, intrucat Ie poate reuni, prin operafiunea de grupaj, intr-un lot unic, transportabil cu un singur mijloc de transport. Activitatea expeditionarului poate consta in: - consultanta referitoare la contractele necesare efectuarii deplasarii bunurilor (wansport, asigurare, depozitare), oferirea de informafii referitoare la mijloacele de transport adecvate gi eficiente, la itinerariile posibile cele mai eficiente, din punctul de vedere al duratei deplasirii si al costurilor; - incirearea gi desc&rcarea bunurilor, depozitarea, containerizarea si paletizarca bunurilor, manipularea bunurilor in vederea efectudrii transportului; - negocierea i incheierea in numele si pe seama clientului (comitentul) sau in numele expeditorului, dar pe seama clientului, a contractului de transport cu transportatoral, a contractelor de asigurare a bunurilor pe parcursul transportului; + efectuarea, in beneficiul clientului, a formalitatilor administrative, vamale, fito-sa- nitare, veterinare, portuare etc. aferente transportului;64 Dreptul transporturilor + urmérirea si supravegherea circuitului bunurilor aflate in curs de transport si informarea curenté a clientului despre stadiile transportului; calcularea gi punctajul cu transportatorul a costurilor transportului, dac& sunt in sar cina clientului si, dup’ caz, plata acestora pe seama clientului, Contractul de expeditie propriu-zis insumeazi totalitatea prestafiilor conexe transpor- tulul, inclusiv cele efectuate la destinatie. Datorita costurilor mai reduse si eficientei mai ridicate, in comertul modern operatiunea de expeditie tipicé s-a separat de asa-numitele prestatii de servicii terminale, care au in vedere operatiunile nocesare prediii si preluarii bunurilor de catre destinatar din momentul ajungerii sale la destinatie. Contractul de expeditie isi reduce, astfel, sfera operatiunilor la cele initiale, de organizare a deplasdrii incdrcdturii in baza contractului de expeditie transportul se poate organiza in trafic unitar, prin intermediul unui singur tip de transport (terestru, naval sau aerian), in trafic succesiv, ficdind a sc transporta bunurile prin participarea unor transportatori succesivi, de obicei, in trafic international, in baza unei scrisori de trisura international sau in trafic combinat (multimodal), fécind a se transporta marfa bunurile prin imbinarea a doud sau mai multe mijloace de transport in baza unui document uni de transport. Ca natur& juridied, expeditia de bunuri este o operatiune de intermediere, similara comisionului', De altfel, in unele norme conventionale standardizate, contractul de expeditie (forwarding agent, in englezA) poarti, uneori, denumirea ,,contract de comision pentru transport”, Potrivit art. 2064 C.civ. Contractul de expeditie este o varietate a contractului de comision prin care expeditorul se obliga si incheie, in nume proprit si in contul comitentului, un contract de transport gi s& indeplineasca operatiunile accesorii. Comisionarul este, deci, un intermediar in raporturile dintre comitent (client) si tertele persoane, Comisionarul actioneaza, insi, in nume propriu in contractal incheiat cu tertul, spre deoscbire de mandatar, care incheie actul juridic in cauz& in numele si pe seama mandantului. Comisionarul este ,,direct obligat cdtre persoana cu care a contractat”; el este un mandatar ftiri reprezentare. Operatiunea de expeditie combina, uneori, contractul de transport cu cel de comision sau cu ce de mandat, In practic’, acest cumul de insircinari, transportator si expeditor, ‘nu se exclude. Pe de alt parte, contractul de expeditic se poate grefa pe un mandat, Contractul de expeditic tipic, ins, este un contract incheiat intre comitent (furnizor sau vanzitor de marfuri) si comisionar (expeditor), prin care acesta din uma se obliga, in schimbul unei remuneratii, si incheie in nume propriu, dar pe contul comitentului, contractele necosare cu terfii pentru transportul inearc&turii, precum i si indeplineascd actele si masurile pregatitoare si de cooperare necesare in scopul exccutlrii deplasarii?, Comisionarul isi asumd, in consecinfd, multiple sarcini, dar nu se angajeaz s& efectueze el insusi transportul’, numai exceptional si cu titlu accesoriu el executand efectiv transportul (art. 2070 C.civ.). in acest sens, art. 1 alin. (1), (2) din Conditiile generale US.ER, precizeaza: ,,in organizarea transportului, pe lang& transportul propriu-zis se includ si activitaji conexe acestuia, cum ar fi depozitarea marfii, obligafii vamale " 0, Cépatind, Gh. Stancu, Dreptut transporturilor. Partea generala, vol. J, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 247. * in acest sens, a se vedea O. Capajind, B. Steftnescu, Tratat de dreptul comerfului interna- tional, vol. If, Bd. Academiei, Bucuresti, 1987, p. 262. * In acest sens, a se vedea R. Rodiére, B. Mercadal, Droit de transports terrestres et aériens, 5° éd., Precis Dalloz, Paris, 1990, p. 341,Pe REE Tema nr. 3 65 (declaratii si altele), controlul mérfurilor, exccutarea dispozitiilor privind incasarea sumelor cuvenite comitentului (client)"; expeditionarul se angajeazi sd organizeze un transport de marfuri, fara s& fie el insusi transportatorul”. Art. 2 din contractul-model S.F.A, precizeaza: ,compania (comisionarul —n.n., Gh.P.) nu este un caus”, Contractul de expeditie este un contract consensual, simplul acord de voinfé al pirtilor find suficient pentru valabilitatea contractului, Totusi, normele contractuale standardizate instituie regula formei serise a contractului, precum si un continut minim al clauzelor contractuale, ceca ce ridica, la fel ca in cazul contractului de transport, problema caracterului acestei forme scrise, dacd este o forma ceruta ad validitatem sau doar ad probationem. Fiind vorba de simple clauze contractuale si nu de dispozitii legale exprese sau uzanfe cu caracter normativ, aceste dispozitii din normele standardizate nu pot avea semnificafia instituirii, pentru contractul de expeditie, a formei scrise ad validitatem. Totus, aviind in vedere cd ceea ce nu poate fi probat nu exist, cel interesat a dovedi un contract de expeditie incheiat in forma verbal va fi intr-o poziie procesual’ dezavantajoast, motiv pentru care incheicrea in forma scrisd a contractului este necesari. Contractul de expeditie are caracter profesional pentru expeditor (comisionar), care indeplineste, prin definitic, 0 activitate profesionalé de intermediere, sub forma unei intreprinderi, Daca expeditia de bunuri este o activitate conexa unei alte activitati obisnuite, cum ar fi cea de transport, caracterul profesional al expeditiei va fi dat de conexitatea cu intreprinderea autorului. Contractual de expeditie este un contract oneros si comutativ, dat find caracterul profesional al acestuia. Contractul de expeditie este un contract auionom, intrucdt expeditorul exercité din proprie initiativa optiunile in alegerea tipului de transport adecvat pentru executarea Geplasarii bunurilor, precum si in alegerea transportatorului cel mai potrivit. Art. 4 din contractul mode! S.F.A. prevede: ,,in limitele instructiunilor exprese scrise date de citre client, Compania (comisionarul — n.n., Gh.P.) igi rezerva pentru ca insisi complet libertate in ce priveste mijloacele, ruta si procedura de urmat in manipularea gi transportul marfurilor”, Expeditia este, in principiu, o operatiune ce se exerciti de cdtre expeditor intuit personae, Substituirea expeditorului sau pluralitatea de expeditori sunt permise doar in conditii exceptionale. Clientul are dreptul, ins, ca in caz de neexecutare a obligatiei de catre expeditor, si execute el obligatia acestuia, prin intermediul unui tert, dar pe cheltuiala expeditorului (art. 1528 C.eiv.). Contractul are, in consecinja, numai un caracter limitat intuit personae, in sensul c& expeditorului nu fi este permis s&-si substituie unilateral alt executant, jar clientului fiindu-i permisa inlocuirea numai in caz de neexecutare in natura a obligatiei expeditorului. Sectiunea a 2-a, Cadrul legal Reglementarea contractului de expeditie de bunuri este dati de unele dispozitii legale dar mai ales de unele norme standardizate pe cale conventional care s-au transformat in uuzuri profesionale.66 Dreptul transporturilor Dispozitiile legale aplicabile sunt cele consacrate de Codul civil contractului de expedifie (art. 2064-2071)', cele consacrate contractului de comision (art, 2043- 2053), precum si, in masura in care este cazul, dispozitiile referitoare la mandat. Art. 413 C.com,, care definea anterior contractul de transport, ingloba expeditia in definitia contractului de transport. in realitate, expeditorul nu este, in mod obignuit, un transportator, ci un mandatar sau comisionar al partilor contractului de transport, care orga- nizeaza derularea deplasdrii bunurilor fie pe intreg parcursul acesteia, fie doar la punctul de plecare, operatiunile terminale find in sarcina prestatorului de servicii terminale. Clauzele contractuale standardizate wuale in dreptul roman sunt Conditiile generale U.S.ER. Anumite societiti comerciale de profil (cum ar fi Romtrans si Navlomar) folosese un contract-model, care se intregeste cu Conditiile generale de lucru”, in fapt clauze contractuale-tip ce fac din contractul incheiat de aceste societiti cu clientii si un contract de adeziune. Pe plan international sunt, de asemenea, utilizate clauze contractuale standardizate. Pot fi enumerate, pentru larga lor aplicabilitate: - ,Condifiile generale ale expeditionarului F.1LA.T.A."; ~ ,Condifiile generale S.F.A.”. Din punctul de vedere al fortei juridice, fiind vorba de uzante conventionale, clauzele contractuale standardizate (reunite sub denumirea generic de ,Condifii generale”) sunt aplicabile unui contract de expeditie numai sub conditia de a fi incorporate in contract prin consimfimantul explicit. Totusi, art. 6 din Conditiile generale ale U.S.E.R., institaie 0 prezumtic de consimtamant al partilor care sunt afiliate la Uniune: ,,in toate cazurile in care casa de expedifii este membr& a U.S.B.R., prevederile contractului de expeditie sau comanda se considera completate cu prevederile prezentelor Conditii generale, care fac parte integranta din contract sau din comanda, chiar daca o mentiune expresa in acest sens lipseste”, cea ce demonstreazd caracteristica acestor contracte de a fi contracte de adeziune. Reglementiile tipizate constituie 0 uzanfa profesional’ generalizat in cadrul con- tractului de expeditie. in condifiile in care acestea capiti caracter de uzan{& normativa (longa, inveterata, consuetudo, opinio jure sive necesitatis), respectiv daci este vorba de 0 practica inveterati, de lunga traditie, care se impune partilor contractante ca si legea, atunci aceste uzanje au aceeasi putere ca si legea. Sectiunea a 3-a. incheierea contractului de expeditie de bunuri §1. Partile contractului Partile contractului de expeditie sunt comitentul (client) si expeditorul. Find vorba de © figura juridica distincta de contractul de transport, pentru contractul de expeditie este irelevanti pozitia destinatarului. De altfel, contractul de expeditie nu produce efecte directe faté de destinatar (drepturi si obligatii), ci numai efecte cu totul colaterale (drepturile expeditorului asupra bunurilor transportate sunt opozabile si destinatarului bunurilor). ' Pentru amanunte, a se vedea 4.7. Sidnescu, Contractul de expeditie in reglementarea Noului Cod civil, in Codul civil roman, Noutiti in materia dreptului privat, Ed, ASE, Bucuresti, 2010.Tema nr, 3 67 Clientul este persoana care ar avea, in contractul de transport, pozitia expeditorului, daci ar incheia in mod direct acest contract, si nu prin intermedierea expeditorului. Art, I pet. 2 din Condifiile generale U.S.E.R. prevede ca este client orice persoana juridic& sau fizica, detinitor si/sau care are drept de dispozitie asupra unei cantititi de marfa si solicita efectuarea transportului acesteia, inclusiv operatiuni conexe deplasdrii, Clientul este cel care plateste sau garanteaza plata pretului transportului si a operafiunilor legate de acesta, Expeditorul, denumit traditional ,, Expeditionarul (desemnat uneoti si prin termenul de »comisionar-expeditor” sau cel de ,,casa de expedifie”) este cel care se obliga sa incheie, in ume propriu si in contul comitentului, un contract de transport si si indeplineasca operatiunile accesorii, in sensul art. 2064 C.civ. Expeditorul, actiondnd ca un intermediar intre client (comitent) gi transportator, incheic contractul de transport si asigura buna derulare a acestuia, in beneficiul clientului su. Expeditorul este factorul determinant al derulirii optime a transporturilor de bunuri'. Expeditorul nu este el insusi un transportator, el doar ,,face si se transporte” bunul de la client la destinatar. Transportul efectiv este executat, de regula, de cdtre transportator. Dar un transportator, mai ales in cazul transporturilor succesive, poate actiona si in dubla cali tate, de transportator si expeditor, fticind s& se transporte bunurile de catre transportatorii succesivi. Activitatea de expeditie poate fi exercitatd, in mod legal, numai de catre profesionistul autorizat pentru o astfel de activitate de catre Ministerul Transporturilor (art. 22 din O.G. nr, 19/1997 privind transporturile), Expeditorul isi desfisoari activitatea cu titly profesional, in mod sistematic, permanent si organizat, in ume propriu i pe rise economic propriu, in scopul obtinerii de profit. Expedijia de bunuri este, in aceste condifii, o intreprindere. Expeditorul faciliteaz’ perfectarea si derularea tranzactiilor comerciale in beneficiul clicntelei sale; el incheie, pe seama clientului, acte juridice, procura informatii comerciale sau parteneri contractuali si efectueaza, in general, operatiunile sau faptele de comert solicitate de clientul sau. De altfel, contractul de expeditie este o specie a contractului de comision”. Expeditorul este un comisionar del credere, intrucdt se obliga fata de clientul sau (expeditorul) si asigure ajungerea mirfii la destinafia indicatd de client, adicd si intreprind& tot ce este necesar in acest scop, cu profesionalismul necesar’, Operatiunea de expeditie de bunuri poate fi exercitati si ca activitate accesoric a transportatorului. fn acest caz, operatiunea face parte din intreprinderea transportatorului (intreprindere de transporturi), fiind considerata in mod traditional ca parte a activitatii de transport. in condifiile economic’ modeme ins’, activitatea de expeditie de bunuri este separati de activitatea de transport, astfel c&, dact expeditia de bunuri depiseste limitele nei activity! ocazionale sau accesorii a transportatorului, ea pariseste sfera intreprinderii de transport, cApatind individualitate. In aceste conditii, cel care presteazd o astfel de activitate trebuie si objin’ autorizatia necesar& iar, in cazul in care este o persoan’ juridicd, si includa in obiectul sau de activitate operatiunile de expeditie de bunuri, 'R. Rodiére, B. Mercadal, op. cit., p. 341 ? 0. Capaing, Gh. Stancu, op. cit., p. 251-255. ° O. Capatind, B. Stefainescu, op. cit., p. 205.