Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominieh
BOTEZAN, FLORIN
Stina litarghie: cateheza desivirgithipr Florin
Botezan~ Alba lla: Reintegirea, 2008
Bibtiog
Index
ISBN 973-7879.21-
266 1281 Hf Lihasobite. [Binesien Ont
Begicasy re asthe
5-055 “Tehicn
264-061 2 201 Hh Litaghie. Ragtchoni
© Toate drepturile apartin autoralui
__PR. FLORIN BOTEZAN
Sfanta Liturghie
cateheza desavarsita
Studi asupra caracterului catehetic at
Liturghtilor Ortodoxe
[Siam Romine ot)
Beinn one
Tipit ex bineonsintra
Inalt Pea Sfninli ANDREI,
Arbipitcpnl Alba ali
Pr. Prot. Dragos Bahrim
‘Bibbrecapersoall
Ne si
Ecitura Retmosnea
‘Alba Talia, 2005, ——————————— i #§§ “SS
anions eaten
4.7.1. Rugdciunea Sfinenini Toon Gurdé de Aur 265
{22 Reageaes Srna Vs a Me 268
Reha
Sa past w Ge 8
483 Gifercs Jes Vib a
so hee ees
‘Sooner 312
1 Regia Sica Ga cha 12
13.2 Rees Sanna a gt
4.10 Righter sorea oe aan
‘it apices cia os eee eee
‘111 Racgicunen Sante loon Gud de As
4.11.2, Raglan Sfinalat Vase el Mare
4.12. Rupicionea inilic gah
Sflneales Agney..
4.13. Rugiciunes amvonulll
414, Rupiciunen la pocsvices
SGntelor Taine —
5. ECTENILE. -
5.1, Betenia mare
5.2. Betenis inereita
‘53, Eetenia cerenlor ae
5.3.1, Betmiaereilor de dp Intrarea mare
5.3.2. Ectona corenlor de dip anf oo
6. FORMULELE DE BINECUVANTARE
SEINDEMIN eon i
6.1, Binecuvantares maze
6.2. Pace turaror.
6.3. Dialogul preanaforal
T.IMNOGRAPIA 2.
7.1, Antifoancle..
714 Antifonad Ts
2.1.2. Anton al Teed.
Stanta Liturghie ~ cateheza desivi
ee
Crezulut
ipeoclamate a credifgel
jieargie al rosin Crezulai
presi uni
a Rowen :
Scere
Soon
2 Sans Lose
1 in Ecesd a dogmelor
8 ute
“Fin panracr chrecHESs
|
|
|
|
|
|
|
| Sethe final aim of the Church catechess.
2 Worship ~ the main method
ef the Church cates enn
St Holy Lirargy —the perfect catechesis,
44 The Word — the main
‘athechetical mean during the Livargy
[BIBLIOGRATEE..
89
383
07
412
a4 ee ee
jirea Sa inviparorearcd nu este 0 simpli wansmitere de eundk-
Sinje i eispunsul la ineebarea Omului. Ce sf fac ea sk mk
minuiese? Este 0 descopenre = tinelor cereyel necestre
mintuint nosste #8 0 darute a conosytesi Ini Dumaezeu in
Duhol Sfine celot care se angajeast in lucrarea poruncilot
Sale sispuncind ca dragoste dragoste! lui Dumneze0.
ACTIVITATEA CATEHETIC;
A BISERICI:
2.1. Biserica — Trupul lui Hristos extins in
umanitate
Biscrica este Trupul tainic al lui Hristos Rom. 12, 4.5
1 Cor. 12, 13:27) extins in umanitate, este viaga dumnezciasc:
‘extinsi din trupul Su in oamenii care au crezut in El si ae
euspuns chemarii Lai, murind si inviind impreua ca
Botez Rom. 6,
4), Biserica este ,,Gnalizarea aciunii mins
‘ware inceputi prin Intrupare. Biserica este actul cinci al ope
ei de mintuire dact intruparea, Rastignirea, Invierea si inz.
farea sunt primele patru acte””®. Prin primele patra acte 2
operei de mantuire Biseri
Hiristos. Ea ia Ginga actual prin iradierea in ceilalti oamen
Dahului Stine
din tupul Siu idicat la deplina stare de
pnevmatizate prin indlyarea si gederea de-a dreapta Tatilvi
‘Aceasti lucrate
Duhului incepe la Cincizecime cind Dubs!
ee ea
» Preot Prof. Ds.
ek, p 129,
Dumitm Seinitone, Teolaga Degmatici Ortden, vol.
-33- se
Sfint se pogoari peste apostoli fcindwi primele madulare
ale Biserici“
Biserica este ajadar vias nouk cu Heistos gi ta Hei
fe ends de Datel Stine" cxee poporal cel how al ka
Dumnezen pe care Domnal nostra tinue Lenton Ln adn
siscumplrat pi sage si -a consacrat pemru a L mses pe
El in lume gi in fa lumi. Prin Biscucd, Trupul Saa Dum
fezcwomenese, Domoul 2 unit ingec, oameni 9 tate fupeu
Ble zidite de Dumnezeu inu-un organism vesnic vis, Asttel
Biserica este plinicea Cela ce plineste toate intru tof (Efes. 1,
23), adicd a lui Hastos, Dumnezen-Omul, Care ca Dumnezeu
plineste toate int tof, iar ea om gi Arhieren vesnic ne di
fous, oamenilor, a tril aceasta plinice in Biserici, cu aucorul
Sfintelor Taine $i sfintelot fapte bune. in Bisericl Dumnezeu
fe-a blagoslovit, cu adevitat, cu toatd blagoslovenia duhowni-
ceased (Efes. 1, 3), in ea ne-a dat toate mijloacele penta o
viaglsfined si firk prihand inaintea hai Dumnezeu Efes. 1, 4,
In es ne inGiasS prin Fiul Stu cel Unul-Nascor (Efes. 1, 5),
dn ea ne-a descopent ‘tina cea vefnic’ a voii Sale (Efes. 1, 9)
in ca a unit dmpul cu vegnicia Efes. 1,10) gia ficut ox pusin. |
1 Intr-crestinarea si In-erestinarea euturor Singelor gi peas
Jor, intra-duhovaicizea si induhovnicizea lor, incru-
‘weimificarea si in-ucimificarea lor (Efes. 1, 13-18). Penta
toate aceste temeiusi Bistica alcituieste cea mai mare si mal |
sfinté Taind a hi Dumaczea dia toate lurile®. ‘i
Duhul Sfint este Cel Care Il face prezent pe Hiistos in
Bisetich implinind opera Sa mintaitoare. Duhul Sfint au tre-
baie vizut in nici un chip separat de Hristos, nici nu se poate
firma 0 succesiune a lucririi mintuitoace 4 lai Heistos i 2
Dobului, dar daci in pul lucriri pamantest a Ini Hristos
“Tider, p30.
“Serpe Bulgstor, Oradbat, eaducere de Nicole Grosu, Buccs
‘Baia Pade 1994p. 7.
© Alesander Schmetann, Euherise Taine Imps, ead. de Pe Bots
igulean, ed. Anastasia Ex, p96
* Stina! sia Popov, Bios Oradot
7s
P10.
Stinta Litunghie~ catehern desivigita
{elaile oumenitor ca Dubul Sat aveas oe nama prin gi in
Hhistos, dopa Cindzccime relapa ca Hiistos na cate posi
decit prin Dubul Sfane"™, Dubul Stunt pentra Hesies
pan Hastos a venie fa lume si sa facut sufleeal din taped
Bisercl f El ae dd onmenlor numal prin Heistos 9 pete
Hisstos"®. Duhal Sf este pancpnl exstnge i wlio
Bisesci apte 9, 31), EI uncye pe credinciog in Bisesck
impityind fectrul midular, dupa cum voveste, hese Sale
@ Cor. 12, 11) spre zidtea Trupului Bisevcd Bles 4, 1)
Slujitle matutoare ale li isos Hiistos gf anumne cele de fo.
viptor — Prooroe, Arkiereu ~ Jerfi Supreml gi de lmpaere
sunt continuate in Duhul Sfint in Biserch.
2.2. Continuarea slujirit invédftdtoresti a
Mantuitorulut in Biserica
Biserca este umanitatea resaurat in Heistos, este jin
tilnirea cu Dumnezeu care a tnfiptait in Hesston, ete ee
noasterea Ini Dumaezeu care #2 infiptuit ta Hestos dich
sou", este tires vif celei noi in eomuniune ex Dumnne-
22% yHstos si umanitatea sunt atit de uni la Biseied inet
4a Bisctick mu poate fi vazut unsl fk all gi nu se poate
votbi despre unul fara celalalt"”, Prin Biserca Heston cont
nua st invefe adevira fn lume
Dupit Inviecea Sai inainte de fniljarea Sa la cer EL
Ponunceste ucenicilor ,DatuMira lotd pater, br rps pi
‘dnt Drop cea, mrgind, Envios toate amare, bien te
“Paul Bvdokimov, Prefs Dada Sit in Tala One, wader,
Bcf gl note de Pr. De Vane Riduch, Bacau Btu Amuso,
iosp e
‘Sill Tasca Popovic, Bia Ondo. p16.
stAlsander Schmemane, Ener. p10
oUF Pot De Dui Stnkan Tolga Digna Ord, oh,
cp
=352 umale Tate jl Fina pal Sfmt Du noite
‘paved tar ee wan put ond, fsa Es unt evi be ott tle
Bint te paral macula” (Maes 28, 18-20) incredinyindue inch
Gimaimne de Patimi ca Dubol Sfine ,od ve inife ote yi md ot
‘Scr amine dere oa cl ce vam pus Ex (loan 14, 26)
Poruncinda-le mal inti sf laveje gi apot st boteze, Fisistos &
aritat cl din nvapinurd se nage eredina gi credinpy tebuie st
fe completa si incununatd de stvirgizea Botezaluit. Méaws-
jtorul arti de asemenea ef acdivitatea inviptoreascl au tre-
buie si se rezume la transmiterea de cunoftinge cl webule of
sc concrctizeze in implinirea poruacilor Sale (yf pared fate
cite am spus vous). El insusi este Cel care di putere ucenici-
lor sf sivargensck aceasttIncrare (,DatuM-na tat paler, fe
(or fib mint”) Gio alle dee (td Ew nt ox vi fn fate
‘Gila pind le fatal canbe), Heist Ii conta aseflsoji-
Sa lavipitoceascd In Bicrich pe de o parte luminind-o in
Ingelegerea cuvintelor La gia luceei Lat mantuitoate in con-
text Gecind imp §, pe de altt pare, Aicinduo pirapd
acest! slain, indemalind midularele e, pin Dubal Sfint, sf
Se inveje uncle pe altele. Toast Bisenica invipad de El si
invapitoare pein parcciparca la slajirea lui Invpitoceasca”™.
Dabol Sfiat exe Cel care implinege, in Bisescl, slujrca
fnvdpitoreascd a Méntuitorusi loan 16, 13-14; 14, 6-26).
implinind porunca Domnului, dup’ pogorirea Duhu-
Iai Sint coop tdi fn bnditare pation it imp
bn ringers pif in apis” (Fapte 2, 42), invitind gi
Cinevestind cuvdotul lar Dumoezen,,emieal admiral,
Evangel abi” (Efes. 1, 13), ona incite Sate din tee
ames omeneica ci in cmvnie tng de la Dubul Sfine” (Cor.
2,13). Remarcim faptul c4, de la inceput, Biserica
{¢ invayicura in context Lturg, sub cdltuzirea Sfantului Duh,
‘Sstinedl Atnasie col Mace, Contd al die tnpotrine aril, XL, a
Sei Paras, tea, trod i nove de Pr Prot. Staone, PSB. & 15,
Bacurey, 1987, p. 279.
a es Sh na a
~nai|
4} es
|
a desaivirs
Gorman Invaptoreascl Bisericil ceprevints »
aa A aveyals 2 ci 0 tmplinise 4 porunc
i ne anaes a luce Sale mAntaitont. Bisercs
aa inpdepenenca lai Durer
june
3, 10), ea descopera oamenilor si
descoperi taina lui Durnezes, a lucrisi Sale, 2 isb:
‘sumai In Bisericd este posibild cresterea in credingd 51 cu:
‘exc, Biserica are misiunea de a marnurisi iubirea nests:
Duma bie ah,» revela mister Teer
: ‘eredtii lumii si care zides:c
pe om dupa chipul Sau trinitar pentru a face si paricap- >
Yisja dumnezeiased. Eseaga Ontodonic, a ccedinyei « Bscec
‘mantuiriy, 2 impicic
| eet ll 2 indumnezsire. Biserica, in transparenja sa gi in masura
twanspazengei sale aparyine de esenja insési a mannuini, nu
penta e2 insasi ci ca loc necesar al viepi in Hnstoe™.
Biserica este ,stilp i temelie @ adeséral (1 Tin. 3, 15),
impirdisindu-ne adevirul spre mantuire. Adevirul Bisericil
este in primul rind viata in adevir, nu o canostingl abstractd
si teoretic’®, este un adevir triit in comuniune cu Dumnezeu
si cu semenil. Aceasti viatd in adevir se intemeiask pe adevi-
ful dogmatic pistrat gi invijat de Bisericd, ,Biserica comunit
ne este local pasteisi si interpretiri adewamalai mannuici,
Crestinul are puterea de a cunoaste adeviial dumnezeiese si
de 2 6 un mircurisitor al acestuia auita timp cit el se aflt ja
comuniunea Biserici. De aceea adeviral dumnezeiese se defi-
ne si se cunoaste doar in comuniunea iubiri care este
odoin”
Biserica este elocuingi» 2 Duhului Sfint care a trans-
portat prin veacurile pline de tot felul de tulburiri prefioasa
‘comoari a Adevirului revelat de Dumaezeu, Misiunes Biser
Gi este de 2i duce pe Sil ein tirimul Fiyisii Dumneze-
fest, de a uni organic si personal pe toy! credinciosii ci cu
Persoana lui Hristos, personalitatea lor si devind personalitate
in Hiistos si prin Hristos, in ei sd trfiascd au ei Insisi ci Hris-
10s sf triascd in ei Galateni 2, 20). Misiunea Bisericii este de
‘a fntdci midularele ei in nemurire si vesnicie, Rleindu-le pirta-
je firi lui Dumnezeu (II Petra 1, 4), de 2 crea in fiecare
membru al ei convingerea ct starca normali a personalititi
lumane 0 constituie nemurirea si vesnicia, convingerea ci
mul este un cilitor care prin moaste §i temporalitate inain- |
® Pr. Prof. Dt. Boris Bobrinskoy, Mrsaal Ortada la aut srt de mite
tiv, a. de LA. Forga in tex. ,Vestitoral Ortdoxi!”, 20 XI, a 237-
Site oops
iit Bal Onda.
aero acy,
ee x
atcheza desivirsta
Gop tia src fn-ccacea ares lead
fe lt meer Ripe epee aes
pais Pees
nml ee 0 Bln Sno, Satins de pat gi yout
eerie = ase nine epg Stk
ale eg eee nica cmacepee
eee sige
Tieiaga anupen temporal, nau tara peecom 9
ponies de ap augur veil, inf, chic
Mees eee ee poate eaten cert lt no
eee eteea pect cen
Ete ects teen lands
eager Pactra on
i eeesb adie ttins doptin.
Ea Oil este apadar o fngt nedesavargi care chur ed
Gui pentru ase impli in'comuniune cu Dumncacu, Pan
Sdvcae se ingelege condceren omit, cu motode adccvate,
tore on™ Tint funcamental'a edvcais nu poste fal
eae rnluies la nent educa pre eas ou poste
Implinit decte de Dumneseu-Omul Hastos tn Dicey ca
puteea Dull Stine Biserica poate 8 tummtd In acer sone
{coal © feoalt in care Huistos nu ne inva 0 lnjelepetane
Omentased ci descopest oamenlor singer ilies li
Damme ea de mt furs" (es. 3, 10), tonomatael ein
ted aiine th Daomneen” (Ekes. 3,9), © ooalt tm cate sunter
haa se mae
seta Infelege mntuiten ca find simie ma pu
sou mi prejos dectt indumnezeiea omulu, persepure om
® bianca Tustin Popovic, Omal i DumnceulOm. Abii jie
‘fli sds edt wade Pe oo oon et de. Yon
Lele, Sibi Editors Deni, 1997p 74.78
% Ibidem, p. 116. 5
2 Ps Prof Univ. Dr. Seburtan Seba, Prot Moni Opi, Prot Doin
‘Qos, Maes pen mle. nha, Ear Rete, 200) p20.
icomondl Rall) Ce hat le Arinandam Stone, Dope
lene
-39- Horin Botes
atl, credinga nesovditoate, ipea de avufi, comuniunea bunu
silor pacintesti mateciale si duhownicesti"™
Numai in Bisericd, ajungind Ia ,wnifele credinfel ji a
oases Finlut ni Darrnezen” (Efes, 4,'13), omel dobindesie
adevarata cunoastere de sine ,clespre originea sa, despre crea-
rea sa dupi chipul lui Dumnezea, despre ciderea i strciciu-
nea sa prin pica, despre restaurarea, sfnptea, innoitea gt im-
pacarea cu Pacdtorul si Legiuitorul, eu Proniatoral si Mantui- |
forul Sau"
i
4. Sensul catehizérii in Bisericd
fin Biseriex omul este chemat si triiased viaja cen noul,
ee
ee |
ee |
2 eee
Seatac |
eet |
eee |
cases
Ee ie
nee
tees
ai Dumnezeu: ,oredinta ete din acre iar anzirez prin intl |
Hristes” Rom. 10, 17). Sfanta Scrprori ne invayt ef crediopy
a eee
oe a er te we tee
feste 0 lucrare 4 hacului dumay
ciese vindecitor gi/mantor
7 rade Dubulad ete drape, bucari, patos, iddage
ribdares, bendtatea, facerea de bine eredinta, blinds infénena,
amrtia” (Gal. 5, 22). Czedinga este miniitoare: prin dings
1 ndrepta meu” (Ror 3,28) cei udp dn ceding fs”
(Avacum 2,4). Omul tebuie sf se deschida acerci hiceia #
hharului prin impliniea porancilor adicé ceedings af Ge ur
‘are rin inbire” (Gal, 5, 6). Astfel sjungem ca
Miaiasc prim crings fn inimilemoatre
Find fn iabire” (kes. 3, 17),
Sfingi Paring fac distincyie intze credinga din anzire cx
re ne aduce Ia Hristos gi credinga care consttuie insisi vaya
Biserici sia membrilor ei despse care Sfincul Pavel spane
face ca Hristos si se silisluiascd in inimile noastre. Sfantul
Manim Marcurisitorul o numeste pe prima eredinga simpla sav
din cele auzite iar pe cea de a doua credinga desivirgtd sat
dln cele vizue, unitates si paceisia omulai cu Dumnezea.
‘Mineuirea se implineste numai atunci cind omul ajunge de la
credinga simpla la cea desivarsitl®, De la eredinta simpld la
cea desavrstl se ajunge prin primirea harului in Sfiatele Tai-
re ale Bisericii (in special Botezul, Mirungerea si Euharista) 51
pon angajarea Intr-un efort ascetic care urmireste curigrea
de patimi si dobindirea virrujlor potrivit poruncilor dumae-
cies". Credinga nu este, asada, 0 simpli chestiune intelee-
tual, De accea ea nu ¢ cultivasy gi au crepte prin ecrcetare $i
studi. Ca incredere si predare lui Dumnezeu, eredinga ©
steins legaté de iubire, ,Cind iubesti, cind te oferi cit pop de
‘nai mult cella, fratelui uu — lui Heistos =, cind ajung) si t
Into 1d Se
ridin tntemcie
ofes pe tne insuy tai Damaezea, anuned Hl cunovts aoe!
cxezi Credinga ta crest. Ey inundat de puterea 6 saiial
cate eich 9 Inviazd vig. Atunci (.~)simgict toatl exert
fa este euprinsi de 0 negrtitt vesclie 1 binecuvineare exe
ste un invor de nestricicione.
cele dinguntra ale tle pi Pr. Florin Botesan
= sec. Vik: incepe deavoleareastualul Proscomidil, s¢
inwoduce impartiptes laicor ca lingurip, se renangl la
civtea textelor din Vechiol ‘Testament, ectenia mare se
‘uti inainte de Tisaghion, x generalizeaz8 cities in ti-
aa anaforale
= sec. VI: se introduce ectenia intreitt, anvifoanele eu
prinsind psalmis 91, 92,94, maul Unule Naseut, se adau
4 orpusal:
# see. X: se introduce Axionul;
= sec Xi ce adaugi Binecovintarea mare, eugiciunea de
Ginsinte de Evanghelie coves ou voce tare, festa pci se
festedinge la clerl din altar,
=" sec. Xil: ecrenia mare este mutatt dupa Binceuvintse
= see XIV: la angfounele duminicale se folosesc psalm
tipici gi Fericile. Patriarhul Filotet alestuieste 0 Dintaxt
Seind cinduiala Livurghiei
{In petioada urmatoare Lisurghile bizantine au av mai
ccunoscut schimbisi majore, fapt favorizat i de apariiaedifi-
lor spasice ale Liturghieral
a precent, Litughia Ontodoxi, pistind stucrurt
originasd a slujbei, dar dervoleatd fa decarsul impulu, are 0
parte pregitioare, Proscomidia, i cele doud piryi propri
Z2ise intilnite inci din epoca spostolicd $i anume Litughi
Cavantalui sau a catehumenilor si Liturghia euharisticl sas a
credinciosilor, alcituite in mod coneret din urmétoarele stua-
Juri
Litarghia Cuvaneului (2 catehumenilor):
~ Binecuvantarea mare;
- Ectenia mare;
- Antifoancle si rugicinile lor;
~Intrarea mic;
~ Trisaghionul,
= Lectuile biblice;
- Predica;
«- Betenia intreitd,
~99-
ee iva
“Beenie moron
1 Butenia catehumenilor
Limaghts Eubastied (a credinciosilor):
agiciunile pentrs eredinciosi:
S - Heruvicul; he ii :
aa
= Pomenirile;
1 Ponerea inainte a Cinstielor Darus,
- Betenia cererlor:
= Siratul pei;
= Creel
* Dialogul preanaforal
= Anaforaus;
“ Betenia cererlor,
“Tatil nostra;
* Iodljarea Sféntului Agnes:
+ Fringerea Sfintului Agnes,
+ fonparessires;
= Rugiciunes amvonului
= Orpustl.
2.2. Cuvant si Taina
seepbittsphia Cuvintulai si Liturghia Euharistica, pirzle
Pancipale ale Sfintei Lit au o structuci paraleld 4: sont
‘eaislubil legate. Fil si Cuvdatal tui Damnezeu coavoat
oibeste, Se istoriseste gi, in cele din urmé, Se oferi pe Sine
La Liturghia Cuvintului, in ti fa cent
SGosci Mese se at Sfinua Evanghclie, Decneren Cavin
ae
Paul Evdokimov, Ragdoias.. p.185,
sa a re vorbeste si ni se impirtigeste prin cuvine citinle din Sfin
ta Scripturl, predica, rugiciunea $i cintarea efi ye! ce atealdd
famintul Mex fi erede in cl ce mea tris pe Mine are ves vepn
(loan 5, 24) jas ,cwsnvele Mele dub sunt viata (loan 6 23).
‘La Liturghia Euharisticg in centrul SGintei Mese se aft
Porirul cuharistic descoperindu-ne sensul principal al acesteia
si anume prefacerea painii si vinului in Trupul si Singele
Domaului prin pogorérea Duhulsi Sfint invocat in ragiciu
pea preotului si a credinciosilor si imparcsirea cu aceste
adicd cu Insusi Dumnezeu Cuvintul intrupat, cick Cantal
Sea facut trop” Loan 1, 14) $i udacd nu veti mince Tripul Fil
Onli i mu vet bea Séngele Lac, nu vet ave siatd tn oi” (loan 6,
53)
Pe aves aaa r assis
Pe tee eee
eee eee
Bee ee er ae cece
Pe eer reee aa tara iene Bes
Pe etipsee
Seis rsneilvet “Taitn’ crass ennennll a ae
_ eS eee
thee vag damncesnct pve oocnnet™: Pan cna
Binettfa vlbene combs fap mince mci #8
hams oie i i ge aren
Bee Ga 10,17) toons Detncses Cav
frp gene a dai samen cove ih Ie
Goan 6, 23) sia le descopesi cle minturi: Dar auzize #
Seti coins ow sve pene sas
Fe teett cern mons tire)
ae ret na dont penura eX noi aflim despre cle pin ci
See ee ee imoaat anne a lp
Sfintele Taine in general, mai ales prin Botez si Buhasistic”"
a as ae ar
itve mf oriedot, a rev 0", 28, XXXV (1983), ae. 4 p. 507.
-98-
‘Taina, lucrarea sacramentalt a Biger
feste hanal damnezeiesc gi Histor Ins
‘red, confitma si d8 putere cuvinealu,
lun mesaj despre Hristos intr-o partic
dumnezeiascd. ,Cuvaneul nu este pureitor al harului egal ca
Tainele, El pregateste si intireste Tainele, iar Taincle da cat
vwintalui efciengi si putere, il fac visibil sau laceStor in wieta
‘omului”s
Desi au este egal cu Taincle, cuvdntul este gi el purti-
tor de har. Harul dumnezeiese se impartiyese att pr co
viat cit 4i prin Taind. Cuvaneul cheamf, eezeste, hesehide
pa inimii prin creding4, Tainele, indeosebi dumnerciased Hus
hist, fae sf intse Heistos in cémara noasted sf cnim ca
BI. Cuvineul nu premerge dosr Tainei ci gi insoqeste svar,
firea acesteia El constituie forma Tainei $i conferd cficacita-
‘e, explict sensul Taine! chiar in momentul sivissiri acestela
fi sitieaza Taina in sfera credinjei invitind la primirea ei ca
credingil”. De aceea jertfa euharisticd este numiti in anafor
ta Sfintului Ioan Guri de Aur slujbi cuvintitoare Qoyoe
Jarois)®™, adel o slujbt pura, informal de cise Gocen
limbaj, cantee, rugéciune2
Pe de alté parte, Taina da putere cuvinnulul care ig gt
sete expresia cea mai depling in context sacramental, Pe cd
rte fieut prezent prin lecturile biblice sau predied, prin mar
‘urisitea de ereding4 sau rugicione, prin psalmi sau imne leur
sce, cuvintal este comunieat, exprimat si primit in actal
% Pe Prof Dr. Dumitru Sitailose,
rer O°, an VIII (1956), at. 1p. 33
'® Pe. Prof. Dr, Constantin Galeri,
0", an XO (1979), .2,p 311
' Rene Borner, Parole Sacmment em perpactie uhirinne et eathlige,
fer. frenikon", a. 1, 1972, p49
° ligarmon, Azoatclorh Aianovie, Abie, 1995, p. 126-127. Expres ¢
‘eidist in ultimele edi ale Liurghienilil rominese eu ysljbt Guhown.
asc" vex! Lith, p. 164-16.
% Pr. Prof. Dr. Boris Bobrinskoy, Impiijee
Ctbasita, Tana .., LI, p. 110.
Die cate 2 impr
1 Se uneste eu cei ce
ransforminds-1 dintr-
ipare reall la via Sa
Fine Taner eel cme in
Pris cjire a emintsi, i rv
+ PAG; Nicolae
ara Inpirtipirea cuharistics, desi este purtitor de hat, amine
extetior Gingei profunde a omuluit™! La Gecare Stina Tine
ahie suntem chemay si refacem duhovnicesee drool se
!
1
S-ar putea să vă placă și
- Colinde ParohieDocument3 paginiColinde ParohieValentina VesteÎncă nu există evaluări
- Antiaxion La Invierea Domnului ColorDocument1 paginăAntiaxion La Invierea Domnului ColorAdrian ButucÎncă nu există evaluări
- Colindul Maicii DomnuluiDocument2 paginiColindul Maicii DomnuluiValentina Veste100% (2)
- InochentismulDocument9 paginiInochentismulValentina VesteÎncă nu există evaluări
- InochentismulDocument9 paginiInochentismulValentina VesteÎncă nu există evaluări
- Tipic BisericescDocument88 paginiTipic Bisericescduhul0694% (16)
