Sunteți pe pagina 1din 19
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominieh BOTEZAN, FLORIN Stina litarghie: cateheza desivirgithipr Florin Botezan~ Alba lla: Reintegirea, 2008 Bibtiog Index ISBN 973-7879.21- 266 1281 Hf Lihasobite. [Binesien Ont Begicasy re asthe 5-055 “Tehicn 264-061 2 201 Hh Litaghie. Ragtchoni © Toate drepturile apartin autoralui __PR. FLORIN BOTEZAN Sfanta Liturghie cateheza desavarsita Studi asupra caracterului catehetic at Liturghtilor Ortodoxe [Siam Romine ot) Beinn one Tipit ex bineonsintra Inalt Pea Sfninli ANDREI, Arbipitcpnl Alba ali Pr. Prot. Dragos Bahrim ‘Bibbrecapersoall Ne si Ecitura Retmosnea ‘Alba Talia, 2005, ——————————— i #§§ “SS anions eaten 4.7.1. Rugdciunea Sfinenini Toon Gurdé de Aur 265 {22 Reageaes Srna Vs a Me 268 Reha Sa past w Ge 8 483 Gifercs Jes Vib a so hee ees ‘Sooner 312 1 Regia Sica Ga cha 12 13.2 Rees Sanna a gt 4.10 Righter sorea oe aan ‘it apices cia os eee eee ‘111 Racgicunen Sante loon Gud de As 4.11.2, Raglan Sfinalat Vase el Mare 4.12. Rupicionea inilic gah Sflneales Agney.. 4.13. Rugiciunes amvonulll 414, Rupiciunen la pocsvices SGntelor Taine — 5. ECTENILE. - 5.1, Betenia mare 5.2. Betenis inereita ‘53, Eetenia cerenlor ae 5.3.1, Betmiaereilor de dp Intrarea mare 5.3.2. Ectona corenlor de dip anf oo 6. FORMULELE DE BINECUVANTARE SEINDEMIN eon i 6.1, Binecuvantares maze 6.2. Pace turaror. 6.3. Dialogul preanaforal T.IMNOGRAPIA 2. 7.1, Antifoancle.. 714 Antifonad Ts 2.1.2. Anton al Teed. Stanta Liturghie ~ cateheza desivi ee Crezulut ipeoclamate a credifgel jieargie al rosin Crezulai presi uni a Rowen : Scere Soon 2 Sans Lose 1 in Ecesd a dogmelor 8 ute “Fin panracr chrecHESs | | | | | | | | Sethe final aim of the Church catechess. 2 Worship ~ the main method ef the Church cates enn St Holy Lirargy —the perfect catechesis, 44 The Word — the main ‘athechetical mean during the Livargy [BIBLIOGRATEE.. 89 383 07 412 a4 ee ee jirea Sa inviparorearcd nu este 0 simpli wansmitere de eundk- Sinje i eispunsul la ineebarea Omului. Ce sf fac ea sk mk minuiese? Este 0 descopenre = tinelor cereyel necestre mintuint nosste #8 0 darute a conosytesi Ini Dumaezeu in Duhol Sfine celot care se angajeast in lucrarea poruncilot Sale sispuncind ca dragoste dragoste! lui Dumneze0. ACTIVITATEA CATEHETIC; A BISERICI: 2.1. Biserica — Trupul lui Hristos extins in umanitate Biscrica este Trupul tainic al lui Hristos Rom. 12, 4.5 1 Cor. 12, 13:27) extins in umanitate, este viaga dumnezciasc: ‘extinsi din trupul Su in oamenii care au crezut in El si ae euspuns chemarii Lai, murind si inviind impreua ca Botez Rom. 6, 4), Biserica este ,,Gnalizarea aciunii mins ‘ware inceputi prin Intrupare. Biserica este actul cinci al ope ei de mintuire dact intruparea, Rastignirea, Invierea si inz. farea sunt primele patru acte””®. Prin primele patra acte 2 operei de mantuire Biseri Hiristos. Ea ia Ginga actual prin iradierea in ceilalti oamen Dahului Stine din tupul Siu idicat la deplina stare de pnevmatizate prin indlyarea si gederea de-a dreapta Tatilvi ‘Aceasti lucrate Duhului incepe la Cincizecime cind Dubs! ee ea » Preot Prof. Ds. ek, p 129, Dumitm Seinitone, Teolaga Degmatici Ortden, vol. -33- se Sfint se pogoari peste apostoli fcindwi primele madulare ale Biserici“ Biserica este ajadar vias nouk cu Heistos gi ta Hei fe ends de Datel Stine" cxee poporal cel how al ka Dumnezen pe care Domnal nostra tinue Lenton Ln adn siscumplrat pi sage si -a consacrat pemru a L mses pe El in lume gi in fa lumi. Prin Biscucd, Trupul Saa Dum fezcwomenese, Domoul 2 unit ingec, oameni 9 tate fupeu Ble zidite de Dumnezeu inu-un organism vesnic vis, Asttel Biserica este plinicea Cela ce plineste toate intru tof (Efes. 1, 23), adicd a lui Hastos, Dumnezen-Omul, Care ca Dumnezeu plineste toate int tof, iar ea om gi Arhieren vesnic ne di fous, oamenilor, a tril aceasta plinice in Biserici, cu aucorul Sfintelor Taine $i sfintelot fapte bune. in Bisericl Dumnezeu fe-a blagoslovit, cu adevitat, cu toatd blagoslovenia duhowni- ceased (Efes. 1, 3), in ea ne-a dat toate mijloacele penta o viaglsfined si firk prihand inaintea hai Dumnezeu Efes. 1, 4, In es ne inGiasS prin Fiul Stu cel Unul-Nascor (Efes. 1, 5), dn ea ne-a descopent ‘tina cea vefnic’ a voii Sale (Efes. 1, 9) in ca a unit dmpul cu vegnicia Efes. 1,10) gia ficut ox pusin. | 1 Intr-crestinarea si In-erestinarea euturor Singelor gi peas Jor, intra-duhovaicizea si induhovnicizea lor, incru- ‘weimificarea si in-ucimificarea lor (Efes. 1, 13-18). Penta toate aceste temeiusi Bistica alcituieste cea mai mare si mal | sfinté Taind a hi Dumaczea dia toate lurile®. ‘i Duhul Sfint este Cel Care Il face prezent pe Hiistos in Bisetich implinind opera Sa mintaitoare. Duhul Sfint au tre- baie vizut in nici un chip separat de Hristos, nici nu se poate firma 0 succesiune a lucririi mintuitoace 4 lai Heistos i 2 Dobului, dar daci in pul lucriri pamantest a Ini Hristos “Tider, p30. “Serpe Bulgstor, Oradbat, eaducere de Nicole Grosu, Buccs ‘Baia Pade 1994p. 7. © Alesander Schmetann, Euherise Taine Imps, ead. de Pe Bots igulean, ed. Anastasia Ex, p96 * Stina! sia Popov, Bios Oradot 7s P10. Stinta Litunghie~ catehern desivigita {elaile oumenitor ca Dubul Sat aveas oe nama prin gi in Hhistos, dopa Cindzccime relapa ca Hiistos na cate posi decit prin Dubul Sfane"™, Dubul Stunt pentra Hesies pan Hastos a venie fa lume si sa facut sufleeal din taped Bisercl f El ae dd onmenlor numal prin Heistos 9 pete Hisstos"®. Duhal Sf este pancpnl exstnge i wlio Bisesci apte 9, 31), EI uncye pe credinciog in Bisesck impityind fectrul midular, dupa cum voveste, hese Sale @ Cor. 12, 11) spre zidtea Trupului Bisevcd Bles 4, 1) Slujitle matutoare ale li isos Hiistos gf anumne cele de fo. viptor — Prooroe, Arkiereu ~ Jerfi Supreml gi de lmpaere sunt continuate in Duhul Sfint in Biserch. 2.2. Continuarea slujirit invédftdtoresti a Mantuitorulut in Biserica Biserca este umanitatea resaurat in Heistos, este jin tilnirea cu Dumnezeu care a tnfiptait in Hesston, ete ee noasterea Ini Dumaezeu care #2 infiptuit ta Hestos dich sou", este tires vif celei noi in eomuniune ex Dumnne- 22% yHstos si umanitatea sunt atit de uni la Biseied inet 4a Bisctick mu poate fi vazut unsl fk all gi nu se poate votbi despre unul fara celalalt"”, Prin Biserca Heston cont nua st invefe adevira fn lume Dupit Inviecea Sai inainte de fniljarea Sa la cer EL Ponunceste ucenicilor ,DatuMira lotd pater, br rps pi ‘dnt Drop cea, mrgind, Envios toate amare, bien te “Paul Bvdokimov, Prefs Dada Sit in Tala One, wader, Bcf gl note de Pr. De Vane Riduch, Bacau Btu Amuso, iosp e ‘Sill Tasca Popovic, Bia Ondo. p16. stAlsander Schmemane, Ener. p10 oUF Pot De Dui Stnkan Tolga Digna Ord, oh, cp =352 umale Tate jl Fina pal Sfmt Du noite ‘paved tar ee wan put ond, fsa Es unt evi be ott tle Bint te paral macula” (Maes 28, 18-20) incredinyindue inch Gimaimne de Patimi ca Dubol Sfine ,od ve inife ote yi md ot ‘Scr amine dere oa cl ce vam pus Ex (loan 14, 26) Poruncinda-le mal inti sf laveje gi apot st boteze, Fisistos & aritat cl din nvapinurd se nage eredina gi credinpy tebuie st fe completa si incununatd de stvirgizea Botezaluit. Méaws- jtorul arti de asemenea ef acdivitatea inviptoreascl au tre- buie si se rezume la transmiterea de cunoftinge cl webule of sc concrctizeze in implinirea poruacilor Sale (yf pared fate cite am spus vous). El insusi este Cel care di putere ucenici- lor sf sivargensck aceasttIncrare (,DatuM-na tat paler, fe (or fib mint”) Gio alle dee (td Ew nt ox vi fn fate ‘Gila pind le fatal canbe), Heist Ii conta aseflsoji- Sa lavipitoceascd In Bicrich pe de o parte luminind-o in Ingelegerea cuvintelor La gia luceei Lat mantuitoate in con- text Gecind imp §, pe de altt pare, Aicinduo pirapd acest! slain, indemalind midularele e, pin Dubal Sfint, sf Se inveje uncle pe altele. Toast Bisenica invipad de El si invapitoare pein parcciparca la slajirea lui Invpitoceasca”™. Dabol Sfiat exe Cel care implinege, in Bisescl, slujrca fnvdpitoreascd a Méntuitorusi loan 16, 13-14; 14, 6-26). implinind porunca Domnului, dup’ pogorirea Duhu- Iai Sint coop tdi fn bnditare pation it imp bn ringers pif in apis” (Fapte 2, 42), invitind gi Cinevestind cuvdotul lar Dumoezen,,emieal admiral, Evangel abi” (Efes. 1, 13), ona incite Sate din tee ames omeneica ci in cmvnie tng de la Dubul Sfine” (Cor. 2,13). Remarcim faptul c4, de la inceput, Biserica {¢ invayicura in context Lturg, sub cdltuzirea Sfantului Duh, ‘Sstinedl Atnasie col Mace, Contd al die tnpotrine aril, XL, a Sei Paras, tea, trod i nove de Pr Prot. Staone, PSB. & 15, Bacurey, 1987, p. 279. a es Sh na a ~nai| 4} es | a desaivirs Gorman Invaptoreascl Bisericil ceprevints » aa A aveyals 2 ci 0 tmplinise 4 porunc i ne anaes a luce Sale mAntaitont. Bisercs aa inpdepenenca lai Durer june 3, 10), ea descopera oamenilor si descoperi taina lui Durnezes, a lucrisi Sale, 2 isb: ‘sumai In Bisericd este posibild cresterea in credingd 51 cu: ‘exc, Biserica are misiunea de a marnurisi iubirea nests: Duma bie ah,» revela mister Teer : ‘eredtii lumii si care zides:c pe om dupa chipul Sau trinitar pentru a face si paricap- > Yisja dumnezeiased. Eseaga Ontodonic, a ccedinyei « Bscec ‘mantuiriy, 2 impicic | eet ll 2 indumnezsire. Biserica, in transparenja sa gi in masura twanspazengei sale aparyine de esenja insési a mannuini, nu penta e2 insasi ci ca loc necesar al viepi in Hnstoe™. Biserica este ,stilp i temelie @ adeséral (1 Tin. 3, 15), impirdisindu-ne adevirul spre mantuire. Adevirul Bisericil este in primul rind viata in adevir, nu o canostingl abstractd si teoretic’®, este un adevir triit in comuniune cu Dumnezeu si cu semenil. Aceasti viatd in adevir se intemeiask pe adevi- ful dogmatic pistrat gi invijat de Bisericd, ,Biserica comunit ne este local pasteisi si interpretiri adewamalai mannuici, Crestinul are puterea de a cunoaste adeviial dumnezeiese si de 2 6 un mircurisitor al acestuia auita timp cit el se aflt ja comuniunea Biserici. De aceea adeviral dumnezeiese se defi- ne si se cunoaste doar in comuniunea iubiri care este odoin” Biserica este elocuingi» 2 Duhului Sfint care a trans- portat prin veacurile pline de tot felul de tulburiri prefioasa ‘comoari a Adevirului revelat de Dumaezeu, Misiunes Biser Gi este de 2i duce pe Sil ein tirimul Fiyisii Dumneze- fest, de a uni organic si personal pe toy! credinciosii ci cu Persoana lui Hristos, personalitatea lor si devind personalitate in Hiistos si prin Hristos, in ei sd trfiascd au ei Insisi ci Hris- 10s sf triascd in ei Galateni 2, 20). Misiunea Bisericii este de ‘a fntdci midularele ei in nemurire si vesnicie, Rleindu-le pirta- je firi lui Dumnezeu (II Petra 1, 4), de 2 crea in fiecare membru al ei convingerea ct starca normali a personalititi lumane 0 constituie nemurirea si vesnicia, convingerea ci mul este un cilitor care prin moaste §i temporalitate inain- | ® Pr. Prof. Dt. Boris Bobrinskoy, Mrsaal Ortada la aut srt de mite tiv, a. de LA. Forga in tex. ,Vestitoral Ortdoxi!”, 20 XI, a 237- Site oops iit Bal Onda. aero acy, ee x atcheza desivirsta Gop tia src fn-ccacea ares lead fe lt meer Ripe epee aes pais Pees nml ee 0 Bln Sno, Satins de pat gi yout eerie = ase nine epg Stk ale eg eee nica cmacepee eee sige Tieiaga anupen temporal, nau tara peecom 9 ponies de ap augur veil, inf, chic Mees eee ee poate eaten cert lt no eee eteea pect cen Ete ects teen lands eager Pactra on i eeesb adie ttins doptin. Ea Oil este apadar o fngt nedesavargi care chur ed Gui pentru ase impli in'comuniune cu Dumncacu, Pan Sdvcae se ingelege condceren omit, cu motode adccvate, tore on™ Tint funcamental'a edvcais nu poste fal eae rnluies la nent educa pre eas ou poste Implinit decte de Dumneseu-Omul Hastos tn Dicey ca puteea Dull Stine Biserica poate 8 tummtd In acer sone {coal © feoalt in care Huistos nu ne inva 0 lnjelepetane Omentased ci descopest oamenlor singer ilies li Damme ea de mt furs" (es. 3, 10), tonomatael ein ted aiine th Daomneen” (Ekes. 3,9), © ooalt tm cate sunter haa se mae seta Infelege mntuiten ca find simie ma pu sou mi prejos dectt indumnezeiea omulu, persepure om ® bianca Tustin Popovic, Omal i DumnceulOm. Abii jie ‘fli sds edt wade Pe oo oon et de. Yon Lele, Sibi Editors Deni, 1997p 74.78 % Ibidem, p. 116. 5 2 Ps Prof Univ. Dr. Seburtan Seba, Prot Moni Opi, Prot Doin ‘Qos, Maes pen mle. nha, Ear Rete, 200) p20. icomondl Rall) Ce hat le Arinandam Stone, Dope lene -39- Horin Botes atl, credinga nesovditoate, ipea de avufi, comuniunea bunu silor pacintesti mateciale si duhownicesti"™ Numai in Bisericd, ajungind Ia ,wnifele credinfel ji a oases Finlut ni Darrnezen” (Efes, 4,'13), omel dobindesie adevarata cunoastere de sine ,clespre originea sa, despre crea- rea sa dupi chipul lui Dumnezea, despre ciderea i strciciu- nea sa prin pica, despre restaurarea, sfnptea, innoitea gt im- pacarea cu Pacdtorul si Legiuitorul, eu Proniatoral si Mantui- | forul Sau" i 4. Sensul catehizérii in Bisericd fin Biseriex omul este chemat si triiased viaja cen noul, ee ee | ee | 2 eee Seatac | eet | eee | cases Ee ie nee tees ai Dumnezeu: ,oredinta ete din acre iar anzirez prin intl | Hristes” Rom. 10, 17). Sfanta Scrprori ne invayt ef crediopy a eee oe a er te we tee feste 0 lucrare 4 hacului dumay ciese vindecitor gi/mantor 7 rade Dubulad ete drape, bucari, patos, iddage ribdares, bendtatea, facerea de bine eredinta, blinds infénena, amrtia” (Gal. 5, 22). Czedinga este miniitoare: prin dings 1 ndrepta meu” (Ror 3,28) cei udp dn ceding fs” (Avacum 2,4). Omul tebuie sf se deschida acerci hiceia # hharului prin impliniea porancilor adicé ceedings af Ge ur ‘are rin inbire” (Gal, 5, 6). Astfel sjungem ca Miaiasc prim crings fn inimilemoatre Find fn iabire” (kes. 3, 17), Sfingi Paring fac distincyie intze credinga din anzire cx re ne aduce Ia Hristos gi credinga care consttuie insisi vaya Biserici sia membrilor ei despse care Sfincul Pavel spane face ca Hristos si se silisluiascd in inimile noastre. Sfantul Manim Marcurisitorul o numeste pe prima eredinga simpla sav din cele auzite iar pe cea de a doua credinga desivirgtd sat dln cele vizue, unitates si paceisia omulai cu Dumnezea. ‘Mineuirea se implineste numai atunci cind omul ajunge de la credinga simpla la cea desivarsitl®, De la eredinta simpld la cea desavrstl se ajunge prin primirea harului in Sfiatele Tai- re ale Bisericii (in special Botezul, Mirungerea si Euharista) 51 pon angajarea Intr-un efort ascetic care urmireste curigrea de patimi si dobindirea virrujlor potrivit poruncilor dumae- cies". Credinga nu este, asada, 0 simpli chestiune intelee- tual, De accea ea nu ¢ cultivasy gi au crepte prin ecrcetare $i studi. Ca incredere si predare lui Dumnezeu, eredinga © steins legaté de iubire, ,Cind iubesti, cind te oferi cit pop de ‘nai mult cella, fratelui uu — lui Heistos =, cind ajung) si t Into 1d Se ridin tntemcie ofes pe tne insuy tai Damaezea, anuned Hl cunovts aoe! cxezi Credinga ta crest. Ey inundat de puterea 6 saiial cate eich 9 Inviazd vig. Atunci (.~)simgict toatl exert fa este euprinsi de 0 negrtitt vesclie 1 binecuvineare exe ste un invor de nestricicione. cele dinguntra ale tle pi Pr. Florin Botesan = sec. Vik: incepe deavoleareastualul Proscomidil, s¢ inwoduce impartiptes laicor ca lingurip, se renangl la civtea textelor din Vechiol ‘Testament, ectenia mare se ‘uti inainte de Tisaghion, x generalizeaz8 cities in ti- aa anaforale = sec. VI: se introduce ectenia intreitt, anvifoanele eu prinsind psalmis 91, 92,94, maul Unule Naseut, se adau 4 orpusal: # see. X: se introduce Axionul; = sec Xi ce adaugi Binecovintarea mare, eugiciunea de Ginsinte de Evanghelie coves ou voce tare, festa pci se festedinge la clerl din altar, =" sec. Xil: ecrenia mare este mutatt dupa Binceuvintse = see XIV: la angfounele duminicale se folosesc psalm tipici gi Fericile. Patriarhul Filotet alestuieste 0 Dintaxt Seind cinduiala Livurghiei {In petioada urmatoare Lisurghile bizantine au av mai ccunoscut schimbisi majore, fapt favorizat i de apariiaedifi- lor spasice ale Liturghieral a precent, Litughia Ontodoxi, pistind stucrurt originasd a slujbei, dar dervoleatd fa decarsul impulu, are 0 parte pregitioare, Proscomidia, i cele doud piryi propri Z2ise intilnite inci din epoca spostolicd $i anume Litughi Cavantalui sau a catehumenilor si Liturghia euharisticl sas a credinciosilor, alcituite in mod coneret din urmétoarele stua- Juri Litarghia Cuvaneului (2 catehumenilor): ~ Binecuvantarea mare; - Ectenia mare; - Antifoancle si rugicinile lor; ~Intrarea mic; ~ Trisaghionul, = Lectuile biblice; - Predica; «- Betenia intreitd, ~99- ee iva “Beenie moron 1 Butenia catehumenilor Limaghts Eubastied (a credinciosilor): agiciunile pentrs eredinciosi: S - Heruvicul; he ii : aa = Pomenirile; 1 Ponerea inainte a Cinstielor Darus, - Betenia cererlor: = Siratul pei; = Creel * Dialogul preanaforal = Anaforaus; “ Betenia cererlor, “Tatil nostra; * Iodljarea Sféntului Agnes: + Fringerea Sfintului Agnes, + fonparessires; = Rugiciunes amvonului = Orpustl. 2.2. Cuvant si Taina seepbittsphia Cuvintulai si Liturghia Euharistica, pirzle Pancipale ale Sfintei Lit au o structuci paraleld 4: sont ‘eaislubil legate. Fil si Cuvdatal tui Damnezeu coavoat oibeste, Se istoriseste gi, in cele din urmé, Se oferi pe Sine La Liturghia Cuvintului, in ti fa cent SGosci Mese se at Sfinua Evanghclie, Decneren Cavin ae Paul Evdokimov, Ragdoias.. p.185, sa a re vorbeste si ni se impirtigeste prin cuvine citinle din Sfin ta Scripturl, predica, rugiciunea $i cintarea efi ye! ce atealdd famintul Mex fi erede in cl ce mea tris pe Mine are ves vepn (loan 5, 24) jas ,cwsnvele Mele dub sunt viata (loan 6 23). ‘La Liturghia Euharisticg in centrul SGintei Mese se aft Porirul cuharistic descoperindu-ne sensul principal al acesteia si anume prefacerea painii si vinului in Trupul si Singele Domaului prin pogorérea Duhulsi Sfint invocat in ragiciu pea preotului si a credinciosilor si imparcsirea cu aceste adicd cu Insusi Dumnezeu Cuvintul intrupat, cick Cantal Sea facut trop” Loan 1, 14) $i udacd nu veti mince Tripul Fil Onli i mu vet bea Séngele Lac, nu vet ave siatd tn oi” (loan 6, 53) Pe aves aaa r assis Pe tee eee eee eee Bee ee er ae cece Pe eer reee aa tara iene Bes Pe etipsee Seis rsneilvet “Taitn’ crass ennennll a ae _ eS eee thee vag damncesnct pve oocnnet™: Pan cna Binettfa vlbene combs fap mince mci #8 hams oie i i ge aren Bee Ga 10,17) toons Detncses Cav frp gene a dai samen cove ih Ie Goan 6, 23) sia le descopesi cle minturi: Dar auzize # Seti coins ow sve pene sas Fe teett cern mons tire) ae ret na dont penura eX noi aflim despre cle pin ci See ee ee imoaat anne a lp Sfintele Taine in general, mai ales prin Botez si Buhasistic”" a as ae ar itve mf oriedot, a rev 0", 28, XXXV (1983), ae. 4 p. 507. -98- ‘Taina, lucrarea sacramentalt a Biger feste hanal damnezeiesc gi Histor Ins ‘red, confitma si d8 putere cuvinealu, lun mesaj despre Hristos intr-o partic dumnezeiascd. ,Cuvaneul nu este pureitor al harului egal ca Tainele, El pregateste si intireste Tainele, iar Taincle da cat vwintalui efciengi si putere, il fac visibil sau laceStor in wieta ‘omului”s Desi au este egal cu Taincle, cuvdntul este gi el purti- tor de har. Harul dumnezeiese se impartiyese att pr co viat cit 4i prin Taind. Cuvaneul cheamf, eezeste, hesehide pa inimii prin creding4, Tainele, indeosebi dumnerciased Hus hist, fae sf intse Heistos in cémara noasted sf cnim ca BI. Cuvineul nu premerge dosr Tainei ci gi insoqeste svar, firea acesteia El constituie forma Tainei $i conferd cficacita- ‘e, explict sensul Taine! chiar in momentul sivissiri acestela fi sitieaza Taina in sfera credinjei invitind la primirea ei ca credingil”. De aceea jertfa euharisticd este numiti in anafor ta Sfintului Ioan Guri de Aur slujbi cuvintitoare Qoyoe Jarois)®™, adel o slujbt pura, informal de cise Gocen limbaj, cantee, rugéciune2 Pe de alté parte, Taina da putere cuvinnulul care ig gt sete expresia cea mai depling in context sacramental, Pe cd rte fieut prezent prin lecturile biblice sau predied, prin mar ‘urisitea de ereding4 sau rugicione, prin psalmi sau imne leur sce, cuvintal este comunieat, exprimat si primit in actal % Pe Prof Dr. Dumitru Sitailose, rer O°, an VIII (1956), at. 1p. 33 '® Pe. Prof. Dr, Constantin Galeri, 0", an XO (1979), .2,p 311 ' Rene Borner, Parole Sacmment em perpactie uhirinne et eathlige, fer. frenikon", a. 1, 1972, p49 ° ligarmon, Azoatclorh Aianovie, Abie, 1995, p. 126-127. Expres ¢ ‘eidist in ultimele edi ale Liurghienilil rominese eu ysljbt Guhown. asc" vex! Lith, p. 164-16. % Pr. Prof. Dr. Boris Bobrinskoy, Impiijee Ctbasita, Tana .., LI, p. 110. Die cate 2 impr 1 Se uneste eu cei ce ransforminds-1 dintr- ipare reall la via Sa Fine Taner eel cme in Pris cjire a emintsi, i rv + PAG; Nicolae ara Inpirtipirea cuharistics, desi este purtitor de hat, amine extetior Gingei profunde a omuluit™! La Gecare Stina Tine ahie suntem chemay si refacem duhovnicesee drool se ! 1