DEZVOLTARE REGIONALA IN UE

1. PREZENTATI RATIUNILE CARE STAU LA BAZA FORMARII REGIUNILOR, IN CONTEXTUL

GLOBAL SI LA NIVEL NATIONAL

- Interesul pt abordarile regionale s-a amplificat in ultima parte a sec.XX

- Globalizarea- proces de internationalizare a productiei, cresterea rolului investitiilor straine si
liberalizarea schimburilor, conduce la reconsiderarea rolului statului-natiune, care a devenit
prea mic pt a face fata problemelor globale (economie,Securitate,etc) si prea mare pt a rezolva
problemele locale din teritoriul intern.
- Regionalizareaproces al formarii de noi regiuni, a devenit un raspuns favorabil la globalizare
si a dus la aparitia unor noi regiuni la nivel international
- La nivel international, regionalizarea se manifesta preponderant sub forma integrarii
economice regionale, care delimiteaza masurile luate de state pt a elimina discriminarile intre
economiile nationale prin crearea de zone de liber schimb, de union ivamale, piete comune,
uniuni economice sau monetare.
- Regionalizarea in cadrul national a fost alimentata de idea ca statul central nu se poate
preocupa indeajuns de problemele tuturor entitatilor componente, ceea ce a facut necesara
aparitia unui nivel intermediar de guvernare, care sa preia o parte din puterile centrale.

2. EXPLICATI DIFERENTELE DINTRE CONCEPTELE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE

ECONOMICA SI DELIMITATI COMPONENTELE DEZVOLTARII DURABILE

- Tinand seama de diferitele puncte de vedere cu privire la continutul cresterii economice,

aceastapoate fi definita ca reprezentand procesul de sporire a dimensiunilor rezultatelor
economice, determinat de combinareasi folosirea factorilor de productie si reliefate prin
indicatori macroeconomici - produsul intern brut, produsul national brut si venitul national in
termini reali, atat pe total, cat si pelocuitor
- Orice dezvoltare economica presupune si o crestere economica, dar nu orice crestere
economica inseamna s idezvoltare economica.
Dezvoltarea economica, pe langa cresterea economica, isi asociaza si modificari structural-
calitative in economia nationala si calitatea vietii oamenilor.
Conceptelor de crestere economica si dezvoltare economica li se asociaza cel de progres
economic.
- Ca forma de manifestare a dinamicii macroeconomice, dezvoltarea economica presupune un
ansamblu de transformari cantitative, structurale si calitative, atat in economie, cat si in
cercetarea stiintifica si tehnologiile de fabricatie, in mecanismele si structurile organizatorice de
functionare a economiei, in modul de gandire si comportamentul oamenilor. In acest context,
apare conceptul de dezvoltare economica durabila, ce reprezinta acea forma de dezvoltare
economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu
compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare.
- Se sintetizeaza patru componente esentiale ale dezvoltarii durabile:

a) Productivitatea: populatia trebuie sa-si sporeasca productivitatea si sa participe deplin la

procesul de generare a veniturilor, cresterea economica reprezentand un subsistem al
modelelor de dezvoltare umana
b) Echitatea: populatia trebuie sa aiba acces echitabil la optiuni
c) Durabilitatea: accesul la optiuni trebuie asigurat nu numai pentru generatiile prezente, ci si
pentru generatiile viitoare. Toate formele de capital - fizic, uman si mediu - trebuie sa fie
reintregite
d) Participarea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care ii modifica viata.
3. DESCRIETI PROCESELE DE CONVERGENTA SI POLARIZARE CARE AU INSOTIT EVOLUTIA
UNIUNII EUROPENE

- Convergena reprezint unul din principalele repere ale strategiei integrrii europene.
Termenul convergen s-a folosit doar spre a caracteriza tendinele de apropiere a
nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urm a economiilor
avansat ede ctre economiile srace. Abia n ultimul deceniu termenul s-a extins i asupra
evoluiei n timp a unor aspecte legate de ndeplinirea condiiilor de aderare la Uniunea
European, prin compatibilizarea instituional i administrativ (transpunerea i aplicarea
acquis-ului comunitar), precumi a unor procese legate de asigurarea stabilitii economice i
monetare i de ndeplinirea criteriilor de acces la Zona Euro a rilormembre UE, ca o condiie
constituional de trecere la faza superioar a procesului de integrare
- Polarizarea: cresterea disparitatilor regionale in interiorul statelor member ale UE este o
consecinta a proceselor de polarizare si totodata o exemlificare a paradoxului de convergenta
prin divergenta. In ciuda faptului ca intre tarile si regiunile UE se inregistreaza un process de
convergenta, decalajele se maresc in cadru national, data fiind existent unor aglomerari foarte
puternice in jurul marilor metropole.
4. DEFINITI CONCEPTUL DE COMPETITIVITATE REGIONALA SI NUMITI SURSELE
AVANTAJELOR COMPETITIVE
- Competitivitatea regional a devenit n ultimele 2-3 deceni iunul din conceptele-cheie
utilizate n analiza socio-economic regional.
- Competitivitatea este capacitatea unei ntreprinderi, ramuri economice, regiuni sau a
unui ansamblu supranaional de a genera, ntr-o manier durabil i n condiii de
concuren, un nivel al veniturilor i un nivel de ocupare a factorilor relative ridicate
- Competitivitatea poate fi n acelai timp un mijloc de cretere susinut a standardului
de via al unei naiuni i de meninere a unui nivel al omajului involuntar ct mai
sczut.
- Avantajul competitive constituie o sintagm ce s-a dezvoltat n legtur cu comerul
exterior i s-a impus, n actualitate, ca element de calitate a culture antreprenoriale. La
nceput, avantajul competitiv s-a dezvoltat ca o teorie cu privire la eficiena comerului
exterior, fie ca urmare a unui avantaj comparative absolut, fie ca urmare a unui avantaj
comparative relativ.
- Avantajul comparative absolut, presupune specializarea internaional a muncii, care are
drept effect producerea de bunuri de calitate la, costuri sczute de producie, al cror export la
preuri mari fcea posibil importurile de produse din exterior care, n plan intern, se produceau
la costuri foarte mari.

5. PREZENTATI CARACTERISTICILE INOVARII SI CONTRIBUTIA ACESTEIA LA PROCESELE DE

DEZVOLTARE ECONOMICA

-Dezvoltarea economic eficient presupune un proces de modernizare continu.

- Inovare= implementarea unui produs/serviciu nou sau imbunatatit semnificativ, sau a unui
proces, a unei metode noi de marketing sau a unei metode de organizare noi in practica
afacerilor, in organizarea locurilor de munca sau in relatiile externe.
- Inovarea a fost plasat n centrul strategiei UE privind creterea economic i crearea de locuri
de munc.
- Statele membre sunt ncurajate s investeasc 3% din PIB n cercetare i dezvoltare pn n
2020 (1% din fonduri publice, 2% din investiii private), ceea ce se estimeaz c ar genera 3,7
milioane de locuri de munc i ar determina o cretere anual a PIB-ului UE cu circa 800 de
miliarde de euro.
- Iniiativa O Uniune a inovrii direcioneaz eforturile Europei (i cooperarea cu rile din afara
UE) ctre abordarea principalelor provocri actuale: energie, siguran alimentar, schimbri
climatice, mbtrnirea populaiei. Sectorul public va fi folosit pentru stimularea sectorului
privat i eliminarea blocajelor care mpiedic ideile s ajung pe pia, inclusiv lipsa capitalului,
fragmentarea sistemelor de cercetare i a pieelor, utilizarea insuficient a procedurilor de
achiziii publice n domeniul inovrii i ritmul lent de adoptare a standardelor.

6. EVIDENTIATI OBIECTIVELE, TINTELE SI MODALITATEA DE COORDONARE A STRATEGIEI

EUROPA 2020

Strategia Europa 2020 a fost adoptat n cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010,
pe fondul unei crize economice profunde i al intensificrii provocrilor pe termen lung,
precum globalizarea, presiunea asupra utilizrii resurselor i mbtrnirea populaiei.
Strategia Europa 2020 propune o nou viziune economic, care s ajute UE s ias din
criz i s edifice o economie inteligent, durabil i favorabil incluziunii, cu niveluri
ridicate de ocupare a forei de munc, de productivitate i de coeziune social.
Prioritati:
cretere economic inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere
i inovare;
cretere economic durabil: promovarea unei economii mai eficiente din
punctul de vedere al utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive;
cretere economic favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat
ridicat a ocuprii forei de munc, n msur s asigure coeziunea economic,
social i teritorial.
 Obiective:
rata de ocupare a populaiei cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 ani - minimum
75%;
nivelul investiiilor n cercetare i dezvoltare - 3% din PIB-ul UE;
atingerea obiectivului 20/20/20" (sau 30/20/20, n cazul respectrii anumitor
condiii) n domeniul schimbrilor climatice i al energiei;
rata prsirii timpurii a colii - 10%, iar ponderea populaiei cu studii superioare
i vrsta ntre 30 i 34 de ani - cel puin 40%;
reducerea cu 20 de milioane a numrului cetenilor europeni ameninai de
srcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numrului de persoane cu risc
de srcie).
Initiative:
agend digital pentru Europa: valorificarea potenialului TIC ntr-o
Europ slbit de criza economic;
Tineret n micare;
Uniune a inovrii;
politic industrial integrat pentru era globalizrii;
agend pentru noi competene i locuri de munc: contribuia european la
ocuparea total;
Platforma european mpotriva srciei i excluziunii sociale: un cadru
european pentru coeziune social i teritorial;
Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor.

7. PREZENTATI PRINCIPALELE ETAPE IN EVOLUTIA POLITICII REGIONALE EUROPENE,

EVIDENTIIND REZULTATELE OBTINUTE

Principiile unei politici de dezvoltare regionala au fost avute n vedere la nivel European nca
din 1957, odata cu semnarea Tratatului de la Roma, cnd cele 6 tari semnatare (Belgia, Franta,
Germania, Italia, Luxemburg, Olanda) au cazut de acord asupra nevoii reducerii diferentelor
existente ntre diferitele regiuni si sprijinirii celor mai putin favorizate, n scopul realizarii unei
economii comunitare solide si unitare.
Aceasta nevoie a fost concretizata n 1958 , prin nfiintarea Fondului Social European (FSE) ca
principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe mbunatatirea modului n
care functioneaza piata muncii n diferite tari si pe re-integrarea somerilor pe piata muncii.
n 1962 a fost nfiintat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), n
scopul finantarii politicii agricole comune si pentru sprijinirea dezvoltarii regiunilor rurale si
mbunatatirea structurilor agricole.
Anul 1975 aduce crearea unui al treilea fond Fondul European de Dezvoltare Regionala
(FEDR), cu scopul de a redistribui o parte a contributiilor bugetare ale Statelor Membre catre
regiunile cele mai sarace ale comunitatii, n vederea sprijinirii dezvoltarii lor economice.
 In 1986: Actul Unic European prin care se introduce conceptul de coeziune economica si se
creaza premisele unei politici de coeziune economica si sociala ca politica de sine statatoare si
avnd drept scop facilitarea aderarii la piata unica europeana a tarilor din sudul Europei.
n februarie 1988, Consiliul European de la Bruxelles extinde operatiunea fondurilor de
solidaritate mai precis creste considerabil alocatiile acestora din bugetul comunitar. Astfel,
este recunoscuta si declarata oficial importanta acestor instrumente pentru reducerea
disparitatilor regionale la nivel comunitar.
1989 programul Phare, in scopul sprijinirii Ungariei si Poloniei.
1994 IFOP, creat in perspective extinderii UE catre nord, odata cu aderarea Finlandiei si
Suediei in 1995.
Tratatul de la Amsterdam (1997) confirma importanta politicii de coeziune economica si
sociala si a reducerii diferentelor dintre standardele de viata ale populatiei din diferite regiuni
europene, accentund nevoia unei actiuni coroborate de reducere a somajului.
1999 in urma summit-ului de la Berlin: procesul de reforma al fondurilor structural. Phare
este complementat cu inca doua instrumente de pre-aderare: ISPA si SAPARD.
In 2002 a fost creat un nou instrument n urma inundatiilor majore suferite de tarile Europei
Centrale, cu scopul de a interveni n cazul dezastrelor naturale majore si cu repercusiuni
puternice asupra conditiilor de viata n regiunile afectate, asupra mediului sau economiei
acestora.

8. NUMITI PRINCIPALELE PRIORITATI DE INVESTITII ALE POLITICII EUROPENE DE

COEZIUNE IN PERIOADA 2014-2020 PENTRU: Fondul European pentru Dezvoltare
Regionala (FERD), Fondul Social European(FSE) si Fondul de Coeziune (FC)

FERD: finanteaza proiecte care sprijina investitii in cercetare si dezvoltare tehnologica,

protectia mediului, prevenirea riscurilor, turism, transport, energie, sanatate, proiecte
de dezvoltare locala, inovare, antreprenoriat, sprinin pentru investitii pt. IMM-uri.

FSE: Finanteaza proiecte care sa sprijine cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a

intreprinderilor, scaderea ratei somajului, promovarea incluziunii sociale, extinderea si
imbunatatirea investitiilor in capital uman si intarirea capacitatii institutionale si a
eficientei administratiilor publice si serviciilor publice la nivel national, regional si local.

FC: finanteaza proiecte care urmaresc dezvoltarea de retele trans-europene de

transport, proiecte majore de infrastructura de mediu si domenii care pot asigura
beneficii durabile in ceea ce priveste protectia mediului.
9. STABILITI O CRONOLOGIE A MOMENTELOR DE REFERINTA ALE PROCESULUI DE
DEZVOLTARE REGIONALA IN TARA NOASTRA, TINAND CONT SI DE CADRUL LEGISLATIV
ADOPTAT

PND a reprezentat documentul national de planificare strategica si de programare

financiara multianuala al Romaniei, pentru perioada amintita, el propunand o viziune
strategica, prioritati de dezvoltare si modalitati de finantare interne si externe.

2004: legea 315/2004 privind dezvoltarea regional in Romania definite regiunile de

dezvoltare in concordanta cu obiectivele de coeziune economica si sociala ale Romaniei,
precum si cele ale UE.

2014-2020: Acordul de Parteneriat realieaza o analiza detaliata a discrepantelor si

necesitatilor de dezvoltare si a potentialului de crestere a provocarilor si propune complex
de interventii in sprijinul dezvoltarii locale.

1997: Carta verde privind Politica de Dezvoltare Regionala in Romania primul document
official in care au fost stabilite principiile provesului de dezvoltare regional pt. Romania.

1998: Legea 151/1998 prinvind Dezvoltarea Regionala in Romania primele masuri pentru
desemnarea regiunilor si stabilirea cadrului legal de dezvoltare regionala.

2007-2013: Cadrul Strategic National de Referinta documentul care a servit programarii

Fondurilor Structurale si de Coeziune in Romania.

10. PREZENTATI AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PROCESELOR DE REGIONALIZARE SI

DESCENTRALIZARE IN ROMANIA
n viziunea Asociatiei Demnitate pentru Comunitate - avantaje pentru cetateni:
- Relatia directa a regiunilor de dezvoltare cu UE, iar scurtarea traseului de comunicare
si de decizie poate aduce o mai buna gestionare a resurselor financiare;
- Responsabilizarea regiunilor;
- O mai buna valorificare si gestionare a resurselor financiare la nivel regional;
- Crearea de locuri de munca n administratiesi n alte domenii de activitate;
- Dezvoltarea oraselor mai mici, cu o economie deficitara din fiecare regiune;
- O mai buna promovare a investitiilor n functie de specificul si necesitatile regionale;
-Reducerea concentrarii investitiilor ntr-un singur punct (capitala) si o posibila
distribuire mai echilibrata a investitorilor la nivelul ntregii tari;
- Sansa unei descentralizari inteligente si eficiente;
-Cresterea potentialului de autogospodarire al regiunii;
- Cadru propice pentru cresterea egalitatii n sansele privind dezvoltarea n interiorul
aceleiasi regiuni, prin diminuarea ariei administrate;
-Cresterea competitiei si a competitivitatii inter-regionale;
 - Prin delegarea puterii decizionale administrative la nivelul regiunilor, se reduc costurile
pentru solutionarea problemelor cetatenilor;
-Reducerea migratiei populatiei-fortei de munca spre Bucuresti;
-Diminuarea prejudecatilor referitoare la provincialism;
- Promovarea brandurilor locale;
Cteva riscuri majore:
- Riscul cresterii birocratiei si a traseelor pe care cetatenii trebuie sa le parcurga pentru
rezolvarea problemelor lor;
-Riscul ca regionalizarea sa se rezume la o simpla retrasare de granite administrative si la
ncarcarea aparatului administrativ;
- Riscul suprapunerii domeniilor de dezvoltare la nivelul mai multor regiunii si riscul
ratarii complementaritatii domeniilor ntre regiuni;
- Riscul incapacitatii de a gestiona la nivel regional, corect si n interes public, puterea
acumulata deja de grupuri de interese la nivel local;
-Competitia/boicotul acestor grupuri de interese locale poate dauna interesului regiunii;
- Riscul fragmentarii, incoerentei strategiei de nivel national;
- Daca regionalizarea nu va tine cont de alternarea judicioasa a potentialului economic al
vecinilor, exista riscul de a mari decalajele dintre regiuni;
-n cazul unei abordari superficiale sau eronate a regionalizarii, exista riscul bulversarii totale a
cetateanului (ex. desfiintarea judetelor, schimbari majore de denumiri administrative,
desfiintarea nejudicioasa a unor structuri deja implementate).

11. NUMITI PROVOCARILE MAJORE SI PRIORITATILE DE DEZVOLTARE ALE ROMANIEI IN

PERIOADA 2014-2020 ASA CUM SUNT DESCRISE IN ACORDUL DE PARTENERIAT
Acordul de Parteneriat vizeaz urmtoarele provocri i prioritile aferente:
promovarea competitivitii i a dezvoltrii locale, n vederea consolidrii
sustenabilitii operatorilor economici i a mbuntirii atractivitii regionale;
dezvoltarea capitalului uman prin creterea ratei de ocupare a forei de munc i a
numrului de absolveni din nvmntul teriar, oferind totodat soluii pentru
provocrile sociale severe i combaterea srciei, n special la nivelul comunitilor
defavorizate sau marginalizate ori n zonele rurale;
dezvoltarea infrastructurii fizice, att n sectorul TIC, ct i n sectorul transporturilor,
n vederea sporirii accesibilitii regiunilor din Romnia i a atractivitii acestora
pentru investitori;
ncurajarea utilizrii durabile i eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a proteciei
mediului i a adaptrii la schimbrile climatice;
consolidarea unei administraii publice moderne i profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientat ctre soluionarea erorilor structurale de guvernan