CURS 4, 2.11.

2016
LATINA POPULARA

Latina populara (vulgara) este limba vorbita de vulg, de popor.

O cadere a finale consonantice are consecinte devastatoare deoarece se formeaza omonimii. Din
aceasta cauza, se formeaza morfeme si mijloace de diferentiere pentru a rezolva omonimiile
suparatoare.
Se reduce numarul de declinari si se ajunge la 2 declinari: masculina si feminina. Se reduce numarul
de cazuri si se marcheaza cazual prin morfeme specializate. Se creeaza o clasa morfologica noua inca
din latina populara: pronumele demonstrativ (ille) capata valori, functii noi => clasa morfologica
noua, articolul.
Exista diferente intre Romania orientala si occidentala: topica articolului= post pozitie in spatiul
oriental si antepozitie in occident.

Ille > illu > l (antepunere in limba romana).

ADJECTIVUL
Si-a format o modalitate analitica de marcare a gradelor de comparatie pentru ca cea anterioara
devenise ineficienta. S-a produs si o reorganizare a claselor adjecivale.

Tristis, e > tristus, a, um

Rapidis > rpede

NUMERALUL
Pare o clasa mai putin supusa modificarilor. Pluralul se exprima printr-o infinitate de elemente. S-a
intamplat totusi ceva, s-au recreat forme. In limba romana s-a intercalat o prepozitie datorita unui
calc al limbii latine cu un tipar dacic.

Onze vs undici = 11
Septem > eapte > apte
Sei = i a devenit morfem de plural.

PRONUMELE
Se fac redistribuiri si regramatizalizari. De exemplu, pronumele demonstrativ ille.
Ille > illu
Mai exista creatii de tip popular de tipul ecce care intaresc corpurile fonetice ille si iste. De exemplu:
acel, acest, quello, questo.

1
VERBUL
Tot caderea finalei consonantice face confuzii intre conjugarea activa si cea pasiva. Cu ajutorul unor
verbe auxiliare => forme compuse, analitice pentru pasiv cu SUM, ESSE, FUI.
Conjugarea activa era si ea integral sintetica, dar perfectul compus si viitorul au nevoie de spirjinul
verbelor auxiliare: habere, volere care devin auxiliare romanice.

La nivel morfologic, in toate limbile romanice s-a produs o simplificare a claselor si a paradigmelor si
o inlocuire a unor forme sintetice cu forme analitice.

VOCABULARUL LATINEI POPULARE = Limbile romanice au un fond lexical principal comun: circa 500
de cuvinte sunt folosite panromanic, la nivelul limbii standard. Exista diferente firesti pentru ca
Romania era mare si se produc anumite diferentieri.

Pagamus (lat. dunareana) > din sensul de locuitor al satului a ajuns sa insemne pagan.
Rostrum (insemna cioc) > gula > gura
Tenerus (gingas) > tanar
Virtus, is (virtute) > vrtos, puternic
Aprehendere (a lua cunostinta) > a prinde
Comparare > a cumpara
Cognatus (ruda, in general) > cumnat
Monumentum (monument) > mormant
Pavementum (pardoseala) > pamantul batut, batatorit
Templa (templu) > tmpl, care inseamna barna
Exista cateva cuvinte provenite din Latina pe care doar limba romana le-a pastrat.

Hospitium (casa de oaspeti) > osp

Imperator (imparat) > imparat
Miles (soldat) > mire
Ovis > oaie
Pecurarius > cioban
Latina populara era o forma diferita in toate planurile de Latina clasica, cu simplificari in cadrul
sistemului fonologic si redistribuiri de foneme, cu simplificari, reorganizari in plan morfologic, cu
aparitia de morfeme specific flexiunii analitice si cu simplificari ale lexicului, considerate efect al
ruralizarii vietii. Romana conserva tendintele din sistemul fonologic, conserva sistemul morfologic
al latinei populare si tendintele manifestate in cadrul sistemului, pastreaza lexicul de baza din limba
latina cu reorganizari substituiri impuse de conditii sociale sau culturale. Limba romana continua fidel
latina populara. Tendintele din romana actuala sunt dezvoltari ale tendintelor din latina populara.
Putem construi o comunicare doar cu elemente de origine latina.

2
FONDUL LATIN AL LIMBII ROMANE
FONETICA: exista in limba transformari conditionate (impuse, ale caror manifestari se datoreaza
contextului) si accidentele fonetice.
Transformari conditionate: are importanta pozitia accentuata sau neaccentuata a unui sunet.
Vocalele neaccentuate au cazut, s-au sincopat. Are importanta tipul sunetului de langa vocala: nazala
duce la transformarea unei palatale in vocala centrala. Iotul este un fel de i moale care altereaza
consoanele. A existat in latina clasica un R lung care s-a redus (carrum, ferrum).
Accidente fonetice: apocopa (caderea finalei consonantice), afereza (caderea sunetului de la inceput),
proteza (+ sunet la inceputul unui cuvant), epenteza (introducerea unui sunet intre alte sunete),
sincopa, metateza (schimbarea locului unor consoane), asimilare si disimilare
Ombilicum > umburic > buric (afereza)
Ostracina > ostrachina > strachina (afereza)
Slavus > sclavus (epenteza) > chiau
Cani > cni > caini (epenteza)
Formosus > frumos (metateza)
Genuculu> genunchi (metateza)
Minutus > manunt > marunt (metateza)
Basilica > bsearec > beseareca > biserica (asimilare)

LEGILE DE EVOLUTIE FONETICA IN TRECEREA DE LA LATINA LA ROMANA

1. pozitia finala a consoanelor sau a avocalelor are efect in sistemul fonologic: cad finalele
consonantice
2. nazalitatea: prezenta unei vocale nazale in apropiere are efecte majore in sistemul fonologic al
limbii romane. Vocalele accentuate A, E, I, O, U, urmat de o consoana nazala sau o vocala
centrala => apare un
manus > mnu
romanus > rumn
casam > casa
feta > feata
3. e accentuat in pozitie nazala =>
ventum > vnt
Campus > Cmp
4. i accentuat in pozitie nazala => vocala centrala,
impluto : nghi
5. o accentuat in pozitie nazala devine sau u
bonus > bun
frontem > frunte
dominus > domn
fontana > fntn

3
6. accentul corelat cu vecinatatea duce la transformari legice. Vocalele e si o accentuate,
urmate de o vocala palatala in silaba urmatoare se diftongheaza
Legem > leage
Petram > piatra
Faeta > feata
Sortem > soarte > devine soarta prin analogie
7. daca o consoana e palatalizata si e urmata de iot apar transformari
t > t(i) >
invitio > invatare
terra > teara
titionem > taciune
rogationem > rugaciune
+i=
sic > si
sibi > ie > siesi
d+i=z
deus > dzeu
dico > dzicu
dies > dzi
l + i = se inmoaie, se palatalizeaza si apoi dispare
filius > fiiu
filia > fiie
milia > mie
n + i = se palatalizeaza si apoi devine i
cuneus > culiu > cuiu > cui
exponeat > spuie
8. unele consoane se transforma.
L intervocalic se rotacizeaza
Solem > soare
B intervocalic se vocalizeaza
Cabalus > caalu > cal
Bibere > beeare > bere
Ovem > oaie
Nivem > neaua, nea
Cerbus > cerb
Veteranus > batran
9. confuzia palatalelor cu africatelor
bracium > brat
judex > giude > jude
10. dispare h initial
homo > om
hostis > oaste
hospe > oaspe