Curs 5, 9.11.

2016
Grupuri consonantice

Tempus > timp

La nivel consonantic apar transformari romanice.
1. Cl > cl > K
2. Gl > gl > g
Clavem > chaie
Auricula > ureache > ureche
Glanta > ghind
Glandula > ghindure
Glaciem > ghiata
Ingluto > inghit
Oculus > ochiu > ochi
3. Ct > t
Octo > opt
Pectus > piept
4. Ns > ss > s
Densus > des
5. Gn > mn
6. Mn > n
Vocalele neaccentuate nu sunt luate in discutie, dar se transforma si ele. A neaccentuat devine . A
neaccentuat se transforma cu relevanta fonetica.
Familia > fumeaie
Milia > *mie
Grandinem > grndine > grindin

O neaccentuat se inchide si devine U

Inflorire > a influri > a inflori
Dormire > durmi > dormi
Se formeaza un sistem fonologic nou, apare o vocala noua pe care nu o avea latina si nici celelalte
limbi romanice. In romana comuna exista o singura vocala centrala, un antifonem. In secolul 15,
1
apar 2 noi vocale: , . Apar si diftongi noi: ie, oa, ua, ea, ia. Apar africate pe care limbile romanice
nu le au: si j.
Se creaza un sistem fonologic propriu, constituit cand slavii incep sa influenteze lb romana.
H dispare. Ulterior intra din nou in limba, dar are o pozitie instabila si slaba.

Legile de evoluie foneica nu sunt general valabile, sunt fenomene istorice si au actiune variabila in
timp. De aceea, isi inceteaza activitatea. Oamenii simt in continuare efectul unui caracter legic. Cele
mai important pentru caracterul legic sunt dubletele etimologice. In limba au patruns neologisme
care au acelasi etimon cu cuvantul mostenit.
Salutare > sarutare + salutare (neo)
Inclinare > inchinare + inchinatie, a inchina (neo)
Glanta > ghinda + glanda (neo)
Gravis > greu + grav (neo)
Directus > derept > drept

MORFOLOGIE
Se ajunge la omonimii, la inlocuirea flexiunii sintetice cu flexiune analitica (se creaza morfeme, dar
sunt gramaticalizate adverbe si prepozitii pe post de morfeme cazuale). Simplificarea formelor si
aparitia omonimiilor a dus la elaborare, adica la crearea unor forme noi cu particularitati si particule
distinctive.
SUBSTANTIVUL: in latina clasica avea 5 declinari. Apoi se reduc la 3. Raman declinarea 1 (feminina -
/ -e), declinarea 2 (-u / -i). Decinarea 3 se regularizeaza in cazul imparisilabicelor formandu-se forme
analogice.
Formele majoritare pot sa dicteze formele. Animatele continua formele de nominativ, iar
inanimatele formele de acuzativ.
Hospes > oaspe
Judex > giude > jude
Manus > manu
Noror > noru
Flore > floare
Se realizeaza refaceri de tip analogic ale unor forme si se constat ca exista morfeme specifice
Pectora > piepture
Se conserva genurile masculin, feminin, dar exista si reminiscente de neutru.
Armum > arma (mostenit dintr-o forma de plural)
2
Animalium, animalia > nmalia
Cazurile: din motive fonetice, se reduce numarul de forme cazuale. Romana actuala mosteneste
nominativul, identic cu acuzativul.
Petru masculin si neutru
N, AC -u, / -e, -
G, D u / -e de, a
V -e / -
Exista forme de genitiv mostenite: formele zilelor saptamanii.
Marti, miercuri, joi, vineri > forme de genitiv din MARTIS DIES, MERCUR DIES, JOVIS DIES, VENERA
DIES.
Luni > lune dies > se ajunge la luni prin analogie
Subsantivele continua formele din latina populara, modificarile petrecute intern au caracter
analogic.
Articolul mostenit din limba latina. Transformarile fonetice sunt normale.
Ille, illus a um > lui

ADJECTIVUL: continua flexiunea latineasca (din cauze fonetice, neutrul se confunda cu masculinul.
Femininul incorporeaza neutrul plural).
Clasa majoritara este cea stiuta din limba latina: avem 3 forme flexionare: masculin
Romana mosteneste si gradele de comparatie. A disparut marcarea sintetica.
Magis > mai = morfem de comparativ
La superlativ, romana il foloseste pe fortis > foarte, talis > tare, multus > mult

NUMERALUL: se mostenesc numeralele de la 1 9, 10, 1000

Dos > do + i, morfem specific > doi
Tres > tre + i
Pentru numeralele compuse, limba romana are nevoie de reconstructie. 11 -19 sunt reconstruite pe
un tipar: unu + spre + ...
11 > unsprzeace
Tiparul s-a crezut ca este luat din limba slava, dar albaneza are acelasi tipar => numeralele 11 19
reflecta un model dacic acoperit cu material latinesc.
20 > dicinti
40 > pareasim
3
100 este de origine slava. Centum ar fi trebuit sa dea int.
Intunearec = milion, numar foarte mare
Pentru numeralele cardinale, baza este mostenita din limba latina cu un inventar organizat prin
analogie. Sunt creatii interne prin calc sau imprumut.
Numeralul ordinal romana pastreaza doar prim (var primar = varul primul, primavara)
Al mend + lu / le + a

PRONUMELE: pronumele personale el si ea erau la inceput demonstrative

Ille > ipse > insu
El > ins > dans
Nos vos + i = noi, voi
Me + ne = mine
Te + ne = tine
Mihi = mie
Tibi = tie
Nobis = nous
Vobis = voua
Pronumele demonstrativ : ille, ipse raman si pronume demonstrative.
Ece illu acel
Ille istu = ast
Sibi = sie
SUBSTANTIVUL, ADJECTIVUL, NUMERALUL, PRONUMELE reflecta formele limbii latine, dovedesc
pastrarea formelor originale, a morfemelor specifice, dar si a claselor specifice (gen, numar, caz)