Sunteți pe pagina 1din 57

MASINI ELECTRICE DE

CURENT ALTERNATIV
CAMPURI ELECTROMAGNETICE IN
MASINILE ELECTRICE DE C.A.
In constructia lor, masinile de curent alternativ
detin armaturi feromagnetice cilindrice, care au
dispuse crestaturi simetric distribuite in care
sunt repartizate infasurari simetric distribuite ale
caror solenatii produc campuri magnetice
alternative si invartitoare.
Masinile de c.a. sunt: masina asincrona si
masina sincrona
Partile componenete principale ale masinilor de
c.a. sunt: statorul si rotorul
Masina
asincrona
Masina de
inductie
Statorul masinilor de c.a. este realizat din
tole de tabla laminata de 0.5 mm grosime,
cu un continut de cca (0.08...0.1)%
carbon, si cca (1.8...2.9) Siliciu, avand o
fata acoperita cu material izolant.
Pachetul de tole este prevazut cu
crestaturi identice, dispuse simetric la
periferia interioara a statorului si in care
sunt distribuite conductoarele infasurarii
Infasurarea statorica este de obicei
trifazata, este distribuita in crestaturile
special construite, este izolata fata de
miezul feromagnetic, este consolidata cu
pene in zona deschiderii crestaturii.
Modul de realizare al infasurarilor
deterrmina perechile de poli.
O infasurare este constituita din:
bobina, realizata dintr-un numar w de
spire, care are laturi de ducere si respectiv
de intoarcere plasate in crestaturi diferite.
Distanta dintre crestaturi intre cele doua
laturi se numeste pasul bobinei;
numarul de crestaturi pe pol si faza
reprezinta numarul de bobine ale aceleiasi
faze care se succed (care se inseriaza),
care sunt plasate in crestaturi alaturate,
sub aceiasi pereche de poli
numarul de crestaturi pe pol si faza se
calcuzeaza cu relatia
Z
q
2mp
Cele trei faze au infasurari identice dar plasate
simetric pe de-a lungul circumferintei armaturii
decalajul dintre inceputurile a doua faze
succesive exprimat in crestaturi se numeste
pasul de faza
Z
yf
mp
La masina asincrona solenatia infasurarii
statorice produce campul magnetic inductor,
deci armatura si infasurarea statorica formeaza
inductorul masinii asincrona
La masina sincrona statorul este indus,
infasurarea statorica producand campul
magnetic de reactie al indusului.
Schema unei infasurari trifazate

Datele infasurarii prezentate in figura sunt:

y 6 yf 4
m=3, p=2, Z=24, q=2, , ;
Polii magnetici nu sunt
niste piese constructive ei
sunt determinati de
organizarea infasurarii si
de sensul curentului prin
conductoare

In aceasta sectiune sunt reprezentati curentii


prin conductoare si formarea celor 2p=4 poli.
legea circuitului magnetic in forma
simplificata



H dr iS

H FelFe 2H Nqi
Expresia inductiei magnetice este
N qi
B 0 H 0 B max sin t
2
Curentii care strabat acest sistem sunt

iA (t ) 2 I sin t
2
iB (t ) 2 I sin(t )
3
4
iC (t ) 2 I sin(t )
3
Campul magnetic pulsatoriu generat de
sistemul trifazat simetric si echilibrat al
curentilor:
bA ( g , t ) B max sin t cos p g
2 2
bB ( g , t ) B max sin(t ) cos p( g )
3 3
4 4
bC ( g , t ) B max sin(t ) cos p( g )
3 3
Se aplica transformarea
sin cos sin( ) sin( )
1
2
1

bA ( g , t ) B max sin(t p g ) sin(t p g )
2

1 4
bB ( g , t ) B max sin(t p g ) sin(t p g )
2 3
1 8
bC ( g , t ) B max sin(t p g ) sin(t p g )
2 3
Expresiile reprezinta un camp magnetic
invartitor circular trifazat
3
B ( g , t ) bA bB bC B max sin(t p g )
2
Campul se roteste cu viteza unghiulara
constanta a carei exprsie rezulta din
conditia ca t p g const.
Derivand d (t p g ) 0
f
obtinem g d 2 f n
dt p p 2 p
Viteza se numeste viteza unghiulara de
sincronism a campului magnetic invartitor
iar n este turatia de sincronism
MASINA ASINCRONA
Maina asincron este constituit dintr-o
armtur statoric n interiorul creia se afl
centrat printr-un sistem de port-lagre i
rulmeni o armtur rotoric de form cilindric.
Armtura statoric, denumit mai departe, pe
scurt, stator este format dintr-un miez
feromagnetic din tole de oel electrotehnic,
prevzut cu crestturi la periferia interioar i o
nfurare care se conecteaz la reea,
constituind inductorul mainii.
Armtura rotoric, denumit rotor, pe scurt,
rotor, este format dintr-un pachet de tole cu
crestturi pe alezajul exterior i o nfurare
nchis n scurtcircuit sau pe o impedan
oarecare, constituind indusul mainii.
Miezurile feromagnetice ale celor dou armturi
se realizeaz din tole de oel electrotehnic
tanate din tabl mediu aliat cu siliciu,
laminat la cald sau la rece (dar fr cristale
orientate), de 0,5 0,65 mm grosime (n
majoritatea cazurilor 0,5 mm). Tolele sunt
izolate cu lacuri (tabla laminat la cald), sau cu
oxizi ceramici (tabla laminat la rece), pentru a
se micora pierderile prin cureni turbionari.
Miezul feromagnetic al statorului se fixeaz n
corpul unei carcase, care nu trebuie s fie din
material magnetic, deoarece fluxul se nchide
prin jugul tolei stator. n construciile moderne
de motoare mici i mijloci carcasa lipsete, sau
este nlocuit printr-o aprtoare din tabl
ondulat cu rol principal n transmiterea cldurii
spre agentul de rcire.
Miezul magnetic al rotorului se fixeaz direct pe
axul mainii (ajustaj de strngere, sau asigurare
prin zimarea axului sau pan) la mainile mici
i mijlocii, sau pe un butuc intermediar (cu
fixare prin pene longitudinale) la mainile mari.
Axul mainii se poate roti liber n lagre care
sunt fixate n scuturile portlagre, sau n lagre
cu picior montate pe placa fundaie comun,
sau separat n fundaie
Carcasele i scuturile se execut, de regul, din
font prin turnare
nfurarea statoric este repartizat n
crestturi. Se execut din conductoare de
cupru rotunde sau profilate izolate
corespunztor tensiunii nominale a mainii i
clasei de temperatur prescrise. nfurarea
poate fi monofazat sau polifazat.
nfurarea rotoric poate fi realizat
asemntor celei din stator, pentru acelai
numr de poli i de faze, cu conexiune stea n
interiorul bobinajului i trei ieiri la trei inele
colectoare n cazul mainilor trifazate, sau sub
form de nfurare n scurtcircuit, n colivie
simpl sau multipl.
n primul caz se spune c maina este cu rotor
bobinat, sau fazic, sau cu inele colectoare; n
al doilea caz se utilizeaz denumirea de main
cu rotorul n scurtcircuit.
ntre cele dou tipuri de maini, difereniate
prin construcia rotorului, nu exist deosebiri
eseniale. Ele difer numai prin valorile unor
parametri i modul lor de exploatare.
Pentru functionarea in regim de motor a masinii
asincrone este necesara alimentarea infasurarii
statorice cu un sistem de tensiuni trifazat
simetric echilibrat .
Spirele infasurarii vor fi parcurse de curenti care
formeaza un sistem trifazat simetric si echilibrat
Solenatiile infasurarilor sunt repartizate simetric
la periferia armaturii si variaza in timp cu
aceiasi frecventa dar defazat cu 2/3 grade.
Sunt complet indeplinite conditiile de producere
a unui camp magnetic invartitor numit camp
magnetic inductor
Daca f1 este frecventa tensiunii de alimentare,
1=2f1 este pulsatia curentilor prin infasurari
si a campului magnetic invartitor inductor.
Daca infasurarile masinii asincrone sunt in
numar de p perechi de poli atunci turatia de
sincronism este n1=f1/p=60f1/p [rot/min].
Infasurarea rotorica fie ca este formata dintr-o colivie
polifazata fie ca este o infasurare trifazata
scurtcircuitata functioneaza ca o o infasurare inchisa.
Campul magnetic invartitor inductor induce in
infasurarea rotorica un sistem de t.e.m. simetric si
trifazat.
Daca rotorul este in repaus atunci infasurarile se
comporta ca infasurarile unui transformator
Daca rotorul se invarte cu o turatie n diferita de turatia
de sincronism n2n1, atunci turatia relativa a campului
invartitor statoric fata de rotor este n2=n1-n iar
frecventa tensiunilor electromotoare induse in
infasurare rotorica este:
Marimea s=alunecare
f1
f 2 pn2 (n1 n) sf1
n1
n1 n
s
n1
Infasurarile rotorice sunt parcurse de un sistem
de curenti polifazat simetric si echilibrat.
La randul lor infasurarile de faza rotorice produc
un camp magnetic invartitor de reactie (indus)
cu turatia:
f2 f1
n2 s sn1
p p
Fata de armatura rotorica si n2+n=n1 fata de
stator.
Cele doua campuri magnetice invartitoare
(inductor si indus) sunt sincrone ambele avand
fata de stator turatia n1 iar fata de rotor turatia
n2=sn1.
ALUNECAREA MAINII ASINCRONE

rotorul mainii asincrone are, n oricare regim


de funcionare, o alunecare fa de cmpul
nvrtitor inductor, alunecare exprimat n valori
relative prin expresia:
1 n1 n 1 f1 f
s
1 n1 1 f1
1 p1 f1
pn1
f
pn
60 60
p
La pornire, n = 0 i s = 1, deci f2 = f1. n
funcionarea ca motor s = 0,02 0,08 i
frecvena curenilor rotorici este f2 = 1 4 H
pentru f1 = 50 Hz, valorile mai mici
corespunznd motoarelor de puteri mari i vice-
versa.
De multe ori alunecarea se exprim n
procente:
n1 n
s% 100%
n1
innd seama de relaia de definire a
alunecrii i de cele artate la regimurile de
funcionare, se poate spune c maina
asincron funcioneaz:
n regim de motor pentru alunecri s (0,1)
n regim de generator pentru alunecri s (,0)
s (1,)
n regim de frn pentru alunecri
TEORIA MAINII ASINCRONE N REGIM
STAIONAR
Se consider o main asincron polifazat
(de regul trifazat) simetric, alimentat pe la
bornele nfurrii statorice de la o surs
simetric de tensiuni, la frecven f care are
att n stator ct i n rotor nfurri trifazate,
aa cum este artat n figura
Ecuaia tensiunilor pentru circuitul primar
(statoric) rezult din aplicarea legii induciei
electromagnetice pe un contur care nlnuie
spirele w1 ale unei nfurri de faz i se
nchide prin aer, pe o linie a tensiunii la borna
R1i1 u1 u1 12
d
dt
Pentru circuitul secundar tensiunea de borne
U2 = 0 iar rezistena de faz R2 include i
rezistena reostatului de pornire,

R 2 i2 0 u 2 21
d
dt
se pot scrie
u1 kw1 w1 u 2 kw2 w2

12 L 12 i1 21 L 21 i2

di1 d
u1 R1i1 L 12 k w1 w1
dt dt
di2 d
0 R2 i2 L 21 k w2 w2
dt dt
scrierea n complex simplificat a ecuaiilor
1
U1 R1 I1 j1L 12 I 1 jk w1w1 m
2
2
0 R2 I 2 j2 L 21 I 2 jk w2 w2 m
2
n prima ecuaie 1 iar n a doua ecuaie
2 s1
0 R2 I 2 js 2 L 21 I 2 jk w2 w2 s1 u
R2
0 I 2 j1 L 21 I 2 jk w2 w21 u
s
fazorii t.e.m. induse de fluxul util n nfurrile
de faz
E1 jk w1 w11 u
E 2 s jk w2 w2 2 u jk w2 w2 s1 u s E 2
sistemul de ecuaii se poate scrie

U 1 R1 I1 jX 12 I 1 E 1
R2
0 I 2 jX 21 I 2 E 2
s
cu E2s = sE2.
Forma la care a fost adus ecuaia a doua
poate cpta urmtoarea interpretare: Rotorul
real al mainii, care se rotete cu turaia n,
avnd alunecarea s i nfurarea cruia se
induc t.e.m. E2s de pulsaie , poate fi nlocuit
cu un rotor echivalent, imobil fa de stator, n
nfurarea cruia se induc t.e.m. E2 de
pulsaie i care are acelai curent, deci
aceeai solenaie, acelai defazaj ntre t.e.m.
indus i curent de aceeai energie a cmpului
magnetic ca i rotorul real, dar rezistena
echivalent a nfurrii de faza R2 depinde de
s
alunecarea mainii.
Rezistena R2 a rotorului echivalent se poate
descompunes n rezistena R2 a rotorului real i
o rezisten dependent de alunecare:
R2 1 s
R2 R2
s s
Cu aceasta ecuaia de tensiuni pentru secundar
poate fi scris sub form
1 s
R2 I 2 R2 I 2 jX 21 I 2 E 2
s
care arat c maina asincron poate fi
echivalent cu un transformator care ar fi 1 s
ncrcat pe o sarcin rezistiv variabil R2 s
Ecuatiile solenatiilor se pot scrie:

V1 V 2 V r
Sau:

m1 w1k w1 I 1 m2 w2 k w2 I 2 m1 w1k w1 I
Se imparte ecuati prin m1w1kw1
m2 kw2 w2
I1 I 2 I 1
m1 kw1 w1
Sistemul de ecuatii devine:

U 1 R1 I 1 jX 12 I 1 E 1

R2
0 I 2 jX 21 I 2 E 2
s
m2 kw2 w2
I1 I 2 I 1
m1 kw1 w1

E1 j1kw1 w1 u E 2 j2kw2 w2 u

L11
u I 1
k w1 w1
SCHEMA ELECTRIC
ECHIVALENTA
Diagrama de fazori, a
mainii asincrone
echivalente
Raportarea unei infasurari la
cealalta
Pentru a se putea compara ntre ele mrimile
electrice statorice i rotorice, este necesar s
se raporteze o nfurare la cealalt.
Prin raportare se conserv solenaia de
magnetizare i pierderile
m2 kw2 w2
I1 I 2 I1 I 2
'
I 1
m1kw1w1
unde: m2 kw2 w2
I
'
2 I2
m1kw1w1
expresia rezistenei nfurrii rotorului,
raportat la stator
2
m1 kw1w1
R
'
2
R2
m2 k w 2 w2
reactana de scpri a rotorului, raportat
la stator
2
m1 k w1 w1
'
X 21 X 21
m2 k w2 w2
Prin raportare, tensiunea electromotoare indus
n stator este egal cu tensiunea indus n
rotorul mainii raportate

E E1
'
2
sistemul de ecuatii se poate scrie
U 1 R1 I 1 jX 12 I 1 E 1
'
R2 '
0 I 2 jX 21 I 2 E 1
'

s
I 1 I 1 I
'
2 E 2 E1 jX I 1
'
Schema echivalent a mainii asincrone
cu parametrii rotorului raportai la stator

schema echivalent n T a mainii asincrone


Corespunztor aceluiai
sistem se poate construi
i diagrama de fazori
TRATAREA MASINII ASINCRONE CU
CONSIDERAREA PIERDERILOR N FIER

n realitate n miezul de fier se produc pierderi


proporionale cu ptratul induciei i
dependente n acelai timp de frecvena de
magnetizare a circuitului magnetic
De pierderile n fier se ine seam, ca i n
cazul transformatorului, prin componena activ
(wattat) a curentului din circuitul de
magnetizare p
I10w Fe

m1E1
curentul din acest circuit devine

I 1m I 1 I 10w
Pierderile n fier pot fi considerate ca
pierderi produse ntr-o rezisten
echivalent
2
mE
Rw 1 1

pFe
schema echivalent a mainii
asincrone cu pierderi n miezul
feromagnetic
se utilizeaz notaiile

Z 1 R1 jX 12
'
R
Z jX 21
' 2 '
2
s
Din aceast schem se pot obine mrimile
necunoscute I '
1 I2
scriind
Z 1 Z0 Z 1 Z Z 0 Z
' '
Z0 Z 2'
U 1 I 1 Z 1 I1 2 2

Z0 Z2
' Z0 Z2
'

de unde rezult expresia curentului statoric
Z0 Z
'
I1 U1 2

Z1Z 0 Z1Z 2 Z 0 Z 2
' '
respectiv a curentului rotoric raportat la stator

Z0
I I 1
'

Z0 Z2
2 '

Z0 Z
'

I 2 U1 2

Z1Z 0 Z1Z 2 Z 0 Z 2
' '
mprind n expresia curentului I 1 att
numrtorul ct i numitorul prin impedana ,
se obine Z 0
'
Z
1 2

Z0
I1 U1
' Z1
Z 1 Z 2 1
Z0
Convenim s facem notaia
Z1 j
1 C ce
Z0
expresiile celor doi concureni devin
Z0 Z
'
I1 U1 2

Z 0 (Z 1 c Z 2 )
' '

1
I U 1
'

Z 1 cZ 2
2 '
Introducnd aceast expresie in relatiile
anterioare se poate scrie curentul statoric
U1 U1
I1
Z1 Z 0 C Z1 C Z 2
2 '

U1 U1
I1 I 10 I 2
''

Z1 Z 0 c Z1 c Z 2
2 '
Componenta I10 reprezint curentul prin
circuitul primar al mainii asincrone la
funcionarea n gol ideal, corespunztor
alunecri s=0; (acest regim se poate stabili
antrennd din exterior rotorul mainii la
turaia asincron).
Corespunztor ultimei relaiei se poate
construi schema echivalent cu circuitul
de magnetizare scos la bornele primare,
numit i schema echivalent n

Evaluare