PROGRAM DE IMBUNATATIRE

A EFICIENTEI ENERGETICE-

COMUNA UMBRARESTI

JUDETUL GALATI

conf. art.9 alin (12) din Legea eficienei

energetice nr 121/2014

1
 CUPRINS

Pag.

Introducere 3
Necesitatea aprobrii programului 3
Locul Programului de mbuntire a eficienei energetice n 5
cadrul Strategiei de dezvoltare locala
o 1. Cadrul legislativ 6
o 2. Descrierea general a localitii 8
o 3.Pregatirea Programului de mbuntire a eficienei energetice - date statistice 12
3.1 Date tehnice pentru sistemele de iluminat public 12

3.2 Date tehnice despre sectorul rezidenial 13

3.3 Date tehnice pentru cldiri 14

14
3.4 Date tehnice pentru sectorul transporturi

3.5 Date tehnice privind potenialul de producere i utilizare proprie mai 15

eficient a energiei regenerabile la nivel local
o 4. Crearea Programului de mbuntire a eficienei energetice 15
4.1 Determinarea nivelului de referin 15
4.2 Formularea obiectivelor 16

4.3 Proiecte prioritare 17

4.4 Mijloace financiare 18

o 5 Monitorizarea rezultatelor implementrii msurilor de cretere a eficienei 19

energetice.
ANEXE 20
Anexa 1 Matrice evaluare din punct de vedere al managementului energetic 21
Anexa 2 Fi de prezentare energetic a localitii 23
Anexa 6 Sinteza programului de mbuntire a eficienei energetice 25

Bibliografie 28

2
INTRODUCERE

In documentul de evaluare a studiului de impact care a stat la baza promovrii Directivei

nr 27/2012 cu privire la eficiena energetic se precizeaz c : Liderii UE s-au angajat s ating
obiectivul de reducere cu 20% a consumului de energie primar pn n 2020 n raport cu un
scenariu de referin. Aceasta nseamn economisirea a 368 milioane de tone echivalent petrol
(Mtep) de energie primar (consumul intern brut minus utilizrile neenergetice) pn n 2020
comparativ cu consumul prevzut pentru anul respectiv, de 1 842 Mtep la nivel European.

ntruct progresele pentru realizarea acestui obiectiv nu sunt satisfctoare, principalul

obiectiv al prezentei evaluri a impactului este de a contribui la acoperirea lacunelor prin
explorarea msurilor n toate sectoarele care prezint un potenial economic neexploatat.
Sectorul public poate fi un actor important n ceea ce privete orientarea pieei ctre
produse, cldiri i servicii mai eficiente, datorit volumului ridicat al cheltuielilor publice.

De asemenea in documentul EUCO 169/14 din octombrie 2014 se stabilete un obiectiv

orientativ de cel puin 27 % la nivelul UE pentru mbuntirea eficienei energetice n 2030
n comparaie cu proieciile privind consumul de energie n viitor, pe baza criteriilor actuale.
Acesta va fi reexaminat pn n 2020, lund n considerare un nivel al UE de 30 %.

Strategia energetic a Romniei pentru perioada 2007-2020 statueaz c Obiectivul

general al strategiei sectorului energetic l constituie satisfacerea necesarului de energie att
n prezent, ct i pe termen mediu i lung, la un pre ct mai sczut, adecvat unei economii
moderne de pia i unui standard de via civilizat, in condiii de calitate, siguran in
alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltrii durabile.
In vederea susinerii principiului dezvoltrii durabile prima opiune a strategiei naionale
este creterea eficienei energetice.`

Necesitatea aprobrii programului

Legea nr 121/2014 cu privire la eficiena energetic, transpune Directiva nr 27/2012 i introduce

3
noi elemente pentru susinerea eficienei energetice la nivel local :

- Obligativitatea realizrii planului de cretere a eficienei energetice pn la nivelul

localitilor cu peste 5000 de locuitori
n acest context s-a considerat util necesitatea aprobrii unui model -program, care s
contribuie la creterea capacitii autoritilor locale n realizarea unor documente de
conformare relevante, bazate pe o cunoatere corect a modului n care se consum energia n
comuna i eliminarea formalismului de conformare constatat prin monitorizarea respectrii
OG nr. 22/2008.
De asemenea el este un instrument util pentru autoritile locale la fundamentarea i
ntocmirea caietelor de sarcini privind achiziiile publice de produse i servicii care s in
seama de aspectele de eficien energetic.

Programul de mbuntire a eficienei energetice trebuie s se integreze Acordului

de parteneriat 2014-2020 conform schemei din fig. 1.

Fig. 1

Programul introduce:

4
 - o structur minimal de ntocmire a Programul de mbuntire a eficienei
energetice, (conform cu documente similare realizate pe plan internaional),
- chestionare de evaluare a capacitii de management energetic local, care s ofere
informaii asupra bazelor de date existente si procedurilor de gestiune energetic aplicate,
- calcularea unor indicatori de eficien energetic, care s permit evaluarea i
compararea performantelor energetice locale, cu valori de referin medii nregistrate la nivel
european
- o form de raportare unic, care s permit centralizarea datelor i sinteza acestora la
nivel naional, n vederea evalurii impactului;
Totodat modelul ofer unele informaii i diagrame cu privire la poziia Romniei, n context
internaional, privind eficiena energetic la nivel municipal.

Locul Programului de mbuntire a eficienei energetice n cadrul

Strategiei de dezvoltare local

Programul de mbuntire a eficienei energetice este un instrument important n

elaborarea unei viziuni pe termen de cel puin 3-6 ani care s defineasc evoluia viitoare a
comunitii, inta spre care se va orienta ntregul proces de planificare energetic.

Stabilirea obiectivelor pe termen de cel puin 3-6 ani, contribuie la creterea capabilitii
departamentelor i structurilor de execuie aflate sub autoritatea Consiliului local al
municipiului /localitii de a gestiona problematica energetic i, n acelai timp, de a adopta o
abordare flexibil, orientat ctre pia i ctre consumatorii de energie, n scopul de a asigura
dezvoltarea economic a municipiului i de a asigura protecia corespunztoare a mediului.

Raportarea ctre Departamentul de eficient energetic din ANRE se va realiza pana

la 30 septembrie anual i va cuprinde:
- In anul 2015 se va transmite Programul de mbuntire a eficientei energetice integral

5
realizat in conformitate cu prezentul model;

- In anii urmtori se vor transmite numai informri asupra stadiului de realizare a

masurilor de mbuntire a eficienei energetice introduse in Program precum i
elementele de actualizare, dup caz.

1. CADRUL LEGISLATIV EFICIEN ENERGETIC

1.1 Legea nr. 121/ 2014 privind eficiena energetic

n conformitate cu cap.4 - Programe de msuri - art. 9 alin.(12), alin.(13) i alin.(14) sunt

prevzute urmtoarele obligaii :
(12) Autoritile administraiei publice locale din localitile cu o populaie mai mare de
5.000 de locuitori au obligaia sa ntocmeasc programe de mbuntire a eficientei
energetice in care includ masuri pe termen scurt i masuri pe termen de 3-6 ani.
(13) Autoritile administraiei publice locale din localitile cu o populaie mai mare de
20.000 de locuitori au obligaia:
a) sa ntocmeasc programe de mbuntire a eficientei energetice in care includ masuri pe
termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani;
b) sa numeasc un manager energetic, atestat conform legislaiei in vigoare sau sa ncheie un
contract de management energetic cu o persoana fizica atestata in condiiile legii sau cu o
persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in condiiile legii.
(14) Programele de mbuntire a eficientei energetice prevzute la alin. (12) si alin. (13) lit.
a) se elaboreaz in conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficienta
Energetica si se transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica pana la 30 septembrie a
anului in care au fost elaborate.
In conformitate cu prevederile art. 7alin. (1) :
Administraiile publice centrale achiziioneaz doar produse, servicii, lucrrii sau cldiri cu
performante nalte de eficienta energetica, in msura in care aceasta achiziie corespunde
cerinelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate
tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta, astfel cum este prevzut in anexa nr. 1.
n realizarea Programului de mbuntire a eficienei energetice, autoritile locale
vor lua n considerare i alte prevederi ale legii referitoare la reabilitarea cldirilor,
contorizarea consumului de energie, promovarea serviciilor energetice, etc.
b) Msurile de economie de energie incluse n plan trebuie s fie suficient de consistente astfel

6
nct s contribuie la atingerea intei naionale asumate de Romnia, ct i la realizarea
obiectivelor specifice din Planul naional de aciune in domeniul eficienei energetice.
Programele de mbuntire a eficienei energetice trebuie s scoat n evident modul de
conformare a msurilor pe termen scurt i a msurilor pe termen de 3-6 ani la prevederile altor
acte normative, cum sunt:
1.2 HG nr. 1460/2008 - Strategia naional pentru dezvoltare durabil a Romniei -
Orizonturi 2013-2020-2030
1.3 HG nr. 1069/2007 - Strategia Energetic a Romniei 2007 2020, actualizat pentru
perioada 2011- 2020
1.4 HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerrii bazat pe cererea de energie termic
1.5 Legea 372/2005 privind performana energetic a cldirilor, republicat
1.6 O.G.nr. 28/ 2013 pentru aprobarea Programului naional de dezvoltare local

7
 2. DESCRIEREA GENERAL A LOCALITII

Comuna Umbraresti este situata in partea de vest a judetului Galati, invecinadu-se

astfel:
- In partea de nord cu teritoriul comunelor Movileni si Barcea;
- La est cu teritoriul comunei Cudalbi;
- La sud cu teritoriul comunei Ivesti;
- La vest cu teritoriul comunei Suraia, judetul Vrancea.
Comuna Umbraresti se afla la o distanta de aproximativ 65 km fata de resedinta de judet,
municipiul Galati si 15 km fata de municipiul Tecuci.
Principalele cai de acces in comuna sunt: E581, DJ253, DC58, DC57.
Accesul in comuna se face dinspre municipiul Tecuci prin satul Umbraresti Deal pe
drumul national DN 25 Tecuci-Galati. Reteaua de drumuri publice care strabate teritoriul
administrativ al comunei are o lungime totala de 50,6 km din care 29,8 km de drumuri publice
asfaltate si 20,80 km drumuri pietruite.
Comuna Umbraresti cuprinde 6 sate: Umbraresti- sat resedinta de comuna, Umbraresti-
Deal, Torcesti, Salcia, Condrea si Silistea.
Din punct de vedere al reliefului, comuna Umbraresti se incadreaza in categoria campie,
teritoriul comunei fiind pozitionat in extremitatea nord-estica a Campiei Romane, sectorul
Campia Tecuciului, in zona de contact cu Podisul Central Moldovenesc.
Comuna Umbraresti este situata intr-o zona cu o clima temperat-continentala. Temperatura
Medie anuala, calculata pe o perioada de 70 de ani, este de 9,8 grade C. Temperatura medie a
verii este cuprinsa intre 21 grade C si 21,3 grade C.
In timpul iernii, deasupra judetului Galati vin din nord si nord-est mase de aer rece care
produc scaderi de temperatura care oscileaza intre 0,2 grade C, -3 grade C. Temperatura medie
lunara este mai scazuta in ianuarie cand are valori de -3, -4 grade C. Temperatura medie a lunii
iulie este 21,7 grade C. In timpul anului sunt cca 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C .
Repartitia anuala a precipitatiilor este neuniforma, cele mai mari cantitati de apa cad in
anotimpul de vara, sub forma de averse. Vantul predominant este Crivatul, care reprezinta 29%
din frecventa anuala a vanturilor. Al doilea vant predominant este cel din sud, cu o frecventa
de 16% si bate mai mult vara si este destul de uscat.
Din punct de vedere hidrografic, intreg teritoriul apartine de bazinul inferior al
8
Barladului si al Siretului. Teritoriul comunei este strabatut de raurile Siret si Barlad pe o
lungime de 6,26 km.
Conform rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor realizat in anul 2011,
comuna Umbraresti are o populatie stabila de 6.628 locuitori, reprezentand 1,10% din
populatia stabila totala a judetului Galati. Structura pe sexe a populatiei releva preponderenta
persoanelor de sex masculin (49,82%, 3516 persoane) fata de cele de sex feminin (50,17%,
3540 persoane).
Structura populatiei pe grupe mari de varsta(tineri 0-14 ani, adulti 15-59 ani, varstnici
60 de ani si peste) releva ponderea ridicata detinuta de populatia adulta 4029 locuitori
60,79% din totalul populatiei stabila.
Populatia tanara reprezinta aproximativ 18,15% din total populatie stabila a comunei
Umbraresti (1203 locuitori) in timp ce populatia varstnica reprezinta 21,06% din totalul
populatiei stabila(1396 locuitori).
Comuna Umbraresti beneficiaza de 3 categorii de drumuri: drumuri nationale,
drumuri judetene si drumuri comunale. Pe teritoriul comunei, DN 25 are o lungime de 5 km.
Drumul judetean DJ253 face legatura intre comuna Umbraresti si comuna Cudalbi, acesta
strabate comuna pe o distanta de 6,5 km. Drumurile comunale au o lungime totala de 25 km.
Comuna mai este traversata si de calea ferata Tecuci-Galati pe o lungime de 5 km, precum si
de calea ferata Tecuci-Faurei pe o lungime de 5 km.
In afara de drumurile enumerate mai sus, comuna Umbraresti mai beneficiaza de o retea de
drumuri si strazi de interes local care fac legatura zonelor rezidentiale cu drumurile
principale, unele dintre ele avand structura de pamant.
Dotarea infrastructurala a zonei este reprezentata de reteaua de apa potabila care
deserveste locuitorii din toate satele comunei pe o suprafata de 99% din spatiul comunei.
Serviciul de alimentare cu apa a comunei Umbraresti este asigurat de catre S.C.Apa-Canal
Galati si este alimentat cu apa din sistemul regional de alimentare cu apa al judetului Galati,
din sursa de adancime din zona Galati. Din statia de pompare si clorinare Salcia, apa tratata
este transportata prin conducte, cu lungimea de 40 km. Statia de alimentare cu apa din satul
Salcia, a fost data in functiune in anul 2008.
In comuna Umbraresti, judetul Galati, incepand din anul 2013, a fost demarat
proiectul de construire a retelei de canalizare pe o lungime de 22 km. In cel mai scurt timp
locuitorii comunei vor beneficia de aceste servicii de colectare a apelor uzate, menajere si
pluviale.

9
 Alimentarea cu energie electrica se intinde pe teritoriul comunei Umbraresti pe o
lungime de aproximativ 50 km si este administrata de catre S.C.Electrica SA Muntenia
Nord, Sucursala Galati. Nu exista localitati neracordate la sistemul national de
alimentare cu energie electrica. Reteaua de iluminat public a comunei functioneaza cu
lampi stradale. Conform rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor realizat
in anul 2011, la reteaua de alimentare cu energie electrica a comunei sunt racordate un
numar de 2092 locuinte, reprezentand 95% din numarul total de locuinte.
In comuna Umbraresti nu exista retea de alimentare cu gaze naturale,
populatia utilizand pentru incalzire material lemnos.
La nivelul comunei Umbraresti, judetul Galati, persoana responsabila cu
aplicarea prevederilor Legii nr.121/2014 este viceprimarul comunei.
In comuna nu avem un sistem de baze de date cu informatii despre
consumurile de energie ale acesteia.
Evaluarea nivelului de performanta a managementului energetic in comuna
noastra este prevazut in ANEXA nr.1.
Situatia consumurilor energetice publice a localitatii este prevazuta in
ANEXA nr.2, datele fiind furmizate de compania de distributie a energiei.
Comuna Umbraresti este situata intr-o zona cu o clima temperat-continentala.
Temperatura medie anuala, calculata pe o perioada de 70 de ani, este de 9,8 grade C.
Temperatura medie a verii este cuprinsa intre 21 grade C si 21,3 grade C.
In timpul iernii, deasupra judetului Galati vin din nord si nord-est mase de aer
rece care produc scaderi de temperatura care oscileaza intre 0,2 grade C, -3 grade C.
Temperatura medie lunara este mai scazuta in ianuarie cand are valori de -3, -4 grade
C. Temperatura medie a lunii iulie este 21,7 grade C. In timpul anului sunt cca 210
zile cu temperaturi de peste 10 grade C . Repartitia anuala a precipitatiilor este
neuniforma, cele mai mari cantitati de apa cad in anotimpul de vara, sub forma de
averse. Vantul predominant este Crivatul, care reprezinta 29% din frecventa anuala a
vanturilor. Al doilea vant predominant este cel din sud, cu o frecventa de 16% si bate
mai mult vara si este destul de uscat.
Populatia comunei este intr-o usoara crestere. Fondul de locuinte al
comunei creste de la an la an, pe alocuri se reconstruiesc cladiri din materiale de
constructie mai eficiente si fezabile ce permit in timp reducerea sau eficientizarea
consumului energetic.

10
 Pentru descrierea modului de gestionare a serviciilor de utiliti publice s-a bifat
situaia care ne reprezint, n tabelul 1.

TABEL 1

Indicatori de eficien
Servicii utiliti
Modul de gestionare a serviciului energetic stipulai
publice
prin contract
Contract de delegare Gestiune directa DA
NU
a gestiunii prin departamentele Precizai
Serviciului public primriei indicatorul

Iluminat Public

Alimentare cu
ap si de canalizare x
Alimentare cu
energie termic
Transport public

Cldiri publice

Cldiri individuale

11
 3. PREGATIREA PROGRAMULUI DE MBUNATIRE A EFICIENEI
ENERGETICE - DATE STATISTICE

n cadrul acestei etape pregtitoare este necesar crearea unei baze de date cu
informaii n domeniul eficienei energetice i sunt derulate etape de instruire ale persoanelor
care vor fi implicate n procesul de dezvoltare, de management i de punere n aplicare a
programului.

3.1 DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT PUBLIC

Locuitorii comunei noastre beneficiaza de reteaua de iluminat public, aceasta

regasindu-se pe fiecare strada si aria de acoperire a acesteia este rutiera, pietonala si
peisagistica ( in spatiile de agrement). Reteaua de iluminat public a fost modernizata in anul
2009 si este prevazuta preponderent cu lampi de iluminat stradal cu puterea de 36-50 W si
lampi cu led- 30W pe fiecare stalp, in numar total de 311, cu lampi de iluminat montate, pe
raza comunei noastre.

Reteaua de iluminat public a comunei noastre este dispusa in toate cele sase sate
componente si are urmatoarele caracteristici:
-Umbraresti Deal- 60 stalpi si corpuri iluminat, cablu iluminat 8,72 km, putere totala
instalata de 2,16 kw si 2 puncte de aprindere.
-Umbraresti - 98 stalpi si corpuri iluminat, cablu iluminat 11,15 km, putere totala instalata
de 3,42 kw si 1 punct de aprindere.
-Torcesti- 83 stalpi si corpuri iluminat, cablu iluminat 9,19 km, putere totala instalata de
2,9 kw si 1 punct de aprindere.
-Silistea- 24 stalpi si corpuri iluminat, cablu iluminat 4,11 km, putere totala instalata de
0,86 kw si 2 puncte de aprindere.
-Salcia- 26 stalpi si corpuri iluminat, cablu iluminat 7,07 km, putere totala instalata de
0,93kw si 2 puncte de aprindere.
-Condrea- 20 stalpi si corpuri iluminat, cablu iluminat 2,6 km, putere totala instalata de
0,72 kw si 1 punct de aprindere.

Tabel 2
INDICATOR AN AN Anul precedent anului
n-2 n-1 curent (2015)
2012 2013 2014
Consum energie
electrica 31, 143 MWh/an 29, 167 MWh/an 34,381 MWh/an
(MWh/an)
Factura energie
electrica (lei/an) 21 178 Ron 21 876 Ron 23 380 Ron

12
 3.2 DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENIAL
Pentru descrierea sectorului rezidenial nu detinem date.

Tabel 3

Indicatori Valoare Mod de calcul (coloana3 / coloana 4)

indicator
1 2
Consumul de energie
termica pentru nclzire
pe tip de cldiri
[kWh/an,m2]
Consumul mediu de
energie termica pentru
nclzire pe tip de
locuine [Gcal/an,m2](1)
Consumul de energie de
rcire pe tip de locuina
cu aer condiionat [kWh]
Consum de energie Marime de raportare
3 4
Consumul total de energie Suprafaa utila total
termica :
- Cldiri publice - Cldiri publice
- Locuine - Locuine
Consumul mediu de Suprafa utila medie pe
energie termica pe tip tip de locuin
locuina
- Apartament in bloc
- Case individuale
Consum mediu de energie Suprafa utila medie
de rcire pe tip locuina rcit pe tip de locuin
- Apartament in bloc cu aer condiionat
- Case individuale

Consumul de energie Consumul total de energie Numr total locuitori

nclzire ap pe locuitor(2) pentru nclzirea apei
- Apartament in bloc
- Case individuale

Consumul de energie Consumul total de energie Suprafaa utila total

electrica, pe tip de cldiri electrica :
[kWh/an,m2] - Cldiri publice - Cldiri publice
- Locuine - Locuine

13
 3.3 DATE TEHNICE PENTRU CLDIRI PUBLICE ( coli, spitale, grdinie, cldiri
administrative, instituii de cultur. etc.)
Pentru descrierea sectorului Cldiri publice se va completa tabelul 4.
Tabel 4
Indicatori
Consum Consum Factura energie .
Nr. cldiri Total arie
Tip cldire in grup util energie Energie (lei/an)
(1)
electric. Termica
electrica termica
(MWh/an
) (Gcal/an)
Spitale, dispensare, 2 3,878 30 m cubi 3 134 Ron 8940 Ron
policlinici, etc. MWh/an
coli, licee, 7
42,706 200 m 27 795
cree, grdinie ,etc. MWh/an cubi Ron 59 600 Ron
Cldiri social-culturale
10 562
(teatre, cinematografe, 2 15,532 5 m cubi Ron 1490 Ron
muzee etc.) MWh/an
9,512
Cldiri administrative 1 MWh/an 50 m cubi 6 468 Ron 14 880Ron
Altele
71,628 285 m 47959
TOTAL 12 MWh/an cubi Ron 84 910 Ron

3.4 DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI

In comuna noastra nu avem sector de transport public.

3.5. DATE TEHNICE PRIVIND POTENIALUL DE PRODUCERE I UTILIZARE

PROPRIE MAI EFICIENT A ENERGIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL

Energia regenerabila este un punct important in ceea ce priveste eficientizarea

consumului de energie electrica si cu privire la acest lucru la noi in comuna s-a
intocmitdocumentatia necesarala nivel de studio de fezabilitate pentru construirea unei central
eoliene de producere de 300 kw cu record la sistemul electric national.

14
 4. CREAREA PROGRAMULUI DE MBUNTIRE A EFICIENEI ENERGETICE

4.1 Determinarea nivelului de referin

Nivelul de referin este un set de date care are la baz datele colectate i descrie starea
curent, nainte de implementarea programului de mbuntire a eficienei energetice. Nivelul
de referin servete ca punct de comparaie, necesar evalurii rezultatelor i impactului
implementrii programului.

Scenariul evoluiei nivelului de referin actual, arat Scenariile alternative arata efectul unei politici mai
modificrile nivelului de referin n cazul n care nu se va mult sau mai puin ferma de eficienta energetic
implementa niciun program energetic municipal

Scenariul eficient energetic este evoluia preliminat a consumului de energie dup aplicarea
Programului de mbuntire a eficienei energetice

15
 4.2 Formularea obiectivelor programului trebuie s ia n considerare, de obicei,
urmtoarele elemente:

(a) Politica naional n domeniul energiei i mediului; in caz concret Planul Naional de
Aciune n domeniul Eficienei Energetice
(b) Strategiile i politicile locale n acest domeniu (ex. planificarea urban, sistemul de nclzire
agreat n strategie - centralizat/descentralizat, politica de promovare a resurselor regenerabile
locale, integrarea n politica de dezvoltare regional, etc).
(c) Condiiile i nevoile localitii (ex. starea tehnic a infrastructurii urbane, potenialul
economic al resurselor regenerabile locale, dezvoltarea parcurilor industriale, etc.).
Formularea obiectivelor se va face realist pe baza potenialului economic al localitii, de
investiii din bugetul propriu, de creditare sau de acces la fonduri europene.
Realizarea potenialului tehnic depinde de resursele economice ale localitii, dar i de fonduri
suplimentare, specializate, bnci comerciale, parteneriate publice-private. Pe baza obiectivelor
programului sunt dezvoltate structura i coninutul acestuia.

Obiective generale ale programului de mbuntire a eficienei energetice:

Reducerea consumului de energie electric cu 15% n cldirile institutiilor publice pn

n 2020;

Reducerea consumului de energie din cadrul retelei de iluminat public al comunei

pn n 2020;

Obiectiv de mbuntire a calitii serviciilor energetice: mbuntirea calitii

iluminatului pentru atingerea standardelor in vigoare; idem pentru nclzire; asigurarea
continuitii i siguranei n alimentare, a consumatorilor finali de energie la parametrii
stabilii prin contracte sau prin asumarea medierii intre furnizorul de energie electrica si
utilizatorii finali.
Informarea cetatenilor comunei despre programul de imbunatatire, dar si desfasurarea
de sesiuni de formare si informare in scoli, Biserici, Camin Cultural.

Obiectivele programului de imbunatatire a eficientei energetice pentru comuna noastra,

in perioada 2015-2021 sunt:

- Inlocuirea, in proportie de 50% a lampilor, componente ale retelei de iluminat public cu

lampi cu led , 30W, in proportie de 30% pe termen scurt respectiv 20% pe termen lung.
16
- Instalarea in zonele de agreement- Targ Festival, parcuri de joaca, stadion- de panouri
solare fotovoltaice.

-anveloparea termica in proportie de 50% a cladirilor institutiilor publice.

-Construirea unei centrale electrice eoliene de producere a energiei electrice de 300 kw

cu racord la sistemul electric national.

- Caminul Cultural Umbraresti este cuprins in ,, Programul prioritar national pentru

reabilitarea, modernizarea, dotarea si finalizarea lucrarilor de constructie a
asezamintelor culturale de drept public din mediul rural si mic urban, proiect declarat
eligibil pentru care se asteapta finantare. Programul cuprinde si anveloparea cladirii
pentru imbunatatirea eficientei termice.

Mentionam preocuparea pentru acest domeniu, in comuna noastra implementandu-

se in anul 2014 programul:,, Lucrari de inlocuire a instalatiilor de preparare agent termic
pentru incalzire cu pompe de caldura si instalatiile de preparare agent termic pentru apa
calda menajera cu panouri solare pentru: Scoala Nr 1 si Scoala Condrea, Scoala Nr. 2
Umbraresti, subcomponenta a programului Casa Verde, de care se bucura un procent
considerabil de elevi din comuna.

In comuna s-au mai realizat lucrari de anvelopare termica la constructiile

institutiilor publice, respectiv cladirea primariei, cladirea Scolii Nr.1 Umbraresti si baza
sportiva, iar celelalte cladiri ale institutiilor publice au fost modernizate si reparate,
dotate cu tamplarie termopan.

4.3 Proiectele prioritare sunt n strns legtur cu obiectivele programului si sunt

clasificate dup rezultatele preconizate n funcie de obiectivele prioritare ale
programului (de exemplu: economii financiare, economii de energie, reducerea de
emisii de gaze cu efect de ser, efecte sociale, etc.):

- Inlocuirea, in proportie de 50% a lampilor, componente ale retelei de iluminat

public cu lampi cu led , 30W in proportie de 30% pe termen scurt respectiv 20%
pe termen lung.

- anveloparea termica in proportie de 50% a cladirilor institutiilor publice in

proportie de 20% pe termen scurt si 30% pe termen lung..

- Caminul cultural este cuprins intr-un program de reabilitare si modernizare

proiect eligibil pentru care se asteapta finantare. Programul presupune si
anveloparea cladirii pentru imbunatatirea eficientei termice.
- Instalarea in zonele de agreement- Targ Festival, parcuri de joaca, stadion- de
panouri solare fotovoltaice.
- Construirea unei centrale electrice eoliene de producere a energiei electrice de
300 kw cu racord la sistemul electric national.

17
 4.4 Mijloace financiare

Determinarea mijloacelor financiare

financiare pe care comuna Umbraresti se angajeaz s le aloce de la bugetul
Mijloace
su:
venituri proprii din taxe i impozite locale, activiti de afaceri, privatizarea proprietilor
comunale, subvenii de la bugetul de stat. Majoritatea proiectelor in care s-a implicat a fost
realizata cu ajutorul cofinantarii de la bugetul local si accesarea de fonduri nerambursabile.

Mijloace procurate din surse externe: creditele, parteneriatele public-privat, concesiuni
i leasing, de diferite scheme de finanare cu a treia parte, donaii, etc.
Pentru a putea utiliza oportunitile de finanare extern pentru programele de eficien energetic
administraia locala va lua n considerare cunoasterea procedurilor pentru multiplele instrumente
financiare disponibile n tar, precum i cu schemele financiare inovative folosite la scar larg n
practica international, atunci unde va fi cazul. Printre acestea se numr de exemplu:
- Finanare din fonduri speciale dedicate energiei / mediului
- Emiterea de obligaiuni municipale speciale
- Utilizarea de credite comerciale
- Leasing pentru echipamente
- Scheme ESCO contract de performanta
- Parteneriat public-privat (PPP) concesiune, etc

5 .MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTRII MSURILOR

DE CRETERE A EFICIENEI ENERGETICE.

Monitorizarea rezultatelor obinute prin implementarea msurilor din programul de

mbuntire a eficienei energetice, este prin comparaii pe baza datelor cu privire la:

(a) starea obiectivelor nainte i dup punerea n aplicare a msurilor din Programul de

mbuntire a eficienei energetice;

(b) cantitatea total de energie economisit pentru ntreaga perioad de punere n aplicare a
programului, precum i proieciile pentru o anumit perioad de timp folosind datele din
msurtori reale i previziunile bazate pe rezultatele efective de la msurile puse n aplicare.

Evaluarea programului include, de asemenea, o comparaie a rezultatelor obinute pentru

fiecare dintre obiectivele stabilite : scderea costurilor cu energia, reducerea emisiilor,

18
mbuntirea calitii serviciilor energetice i a altor indicatori care fac obiectul programului,
etc.

Monitorizarea i evaluarea ncepe de obicei de la primii pai ai proiectului i continu dup

finalizarea implementrii msurilor n scopul stabilirii impactului pe termen lung al
programului asupra economiei locale, consumului de energie, mediului i asupra
comportamentului uman.
Pentru descrierea msurilor de eficien energetic implementate se va completa tabelul 5 iar in
Anexa 6 este dat un model de completare a acestuia.

Tabelul 5

Val. estimata
Sector Msuri de economie Indicator Fonduri Sursa de Perioada de
(calculata) a
consum de energie(1) cant necesare finanare aplicare
ec. en
Anvelopare cladiri,
inlocuire lampi Bugetul
iluminat cu lampi 400000 local,
led, instalare panouri RON fonduri
fotovoltaice, central nerambursab
PUBLIC eoliana. U.M Procent 20% ile 3-6 ani

19
ANEXE

20
 ANEXA 1 Matrice de evaluare din punct de vedere al managementului energetic

NIVEL
ORGANIZARE 1 2 3
Manager energetic Nici unul desemnat Atribuii desemnate, dar nu mputernicite 20-40% Recunoscut i mputernicit care are sprijinul municipalitii
din timp este dedicat energiei
Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadic Echipa activ ce coordoneaz programe de eficien energetic
Politica Energetic Fr politic energetic Nivel sczut de cunoatere i de aplicare Politica organizaionala sprijinit la nivel de municipalitate. Toi
angajaii sunt ntiinai de obiective i responsabiliti
Rspundere privind consumul Fr rspundere, fr buget Rspundere sporadica, estimri folosite in alocarea Principalii consumatori sunt contorizai separat. Fiecare entitate are
de energie bugetelor rspundere totala in ceea ce privete consumul de energie
PREGATIREA PROGRAMULUI de mbuntire a EE
Colectare informaii / Colectare limitat Se verifica facturile la energie/ fr sistem de baz Contorizare, analizare si raportare zilnica
dezvoltare sistem baz de date de date Exista sistem de baza de date
Documentaie Nu sunt disponibile planuri, manuale, schie Exista anumite documente i nregistrri.. Existenta documentaie pentru cldire i echipament pentru punere n
pentru cldiri si echipamente funciune
Benchmarking Performana energetic a sistemelor i Evaluri limitate ale funciilor specifice ale Folosirea instrumentelor de evaluare cum ar fi indicatorii de
echipamentelor nu sunt evaluate municipaliti performan energetic
Evaluare tehnic Nu exista analize tehnice Analize limitate din partea furnizorilor Analize extinse efectuate in mod regulat de ctre o echipa format din
experi interni si externi.
Bune practici Nu au fost identificate Monitorizri rare Monitorizarea regulata a revistelor de specialitate, bazelor de date
interne i a altor documente
Crearea PROGRAMULUI de mbuntire a EE
Obiective Potenial Obiectivele de reducere a consumului de Nedefinit. Contientizare mic a obiectivelor Potenial definit prin experien sau evaluri.
energie nu au fost stabilite energetice de ctre alii n afara echipei de energie
mbuntirea planurilor Nu este prevzut mbuntirea planurilor Exist planuri de eficien energetic mbuntirea planurilor stabilite; reflect evalurile. Respectarea
existente de eficien energetic existente de eficien energetic deplin cu liniile directoare i obiectivele organizaiei
Roluri i Resurse Nu sunt abordate, sau sunt abordate sporadic Sprijin redus din programele organizaiei Roluri definite i finanri identificate. Program de sprijin garantate.
Integrare analiz energetic Impactul energiei nu este considerat. Deciziile cu impact energetic sunt considerate Proiectele / contractele includ analiza de energie. Proiecte energetice
numai pe baz de costuri reduse evaluate cu alte investiii. Se aplic durata ciclului de via in analiza
investiiei
Implementarea PROGRAMULUI de mbuntire a EE
Planul de comunicare Planul nu este dezvoltat. Comunicri periodice pentru proiecte. Toate prile interesate sunt abordate n mod regulat.
Contientizarea eficienei Nu exista Campanii ocazionale de contientizare a eficienei Sensibilizare i comunicare. Sprijinirea iniiativelor de organizare.
energetice energetice.
Consolidare competene personal Nu exist Cursuri pentru persoanele cheie. Cursuri / certificri pentru ntreg personalul.
Gestionarea Contractelor Contractele cu furnizorii de utiliti sunt Revizuirea periodic a contractelor cu furnizorii. Exist politic de achiziii eficiente energetic .. Revizuirea periodic a
rennoite automat, fr analiz. contractelor cu furnizorii.
Stimulente Nu exist Cunotine limitate a programelor de stimulente. Stimulente oferite la nivel regional i naional.
Monitorizarea si Evaluarea PROGRAMULUI de mbuntire a EE
21
Monitorizarea rezultatelor Nu exist Comparaii istorice, raportri sporadice Rezultatele raportate managementului organizaional
Revizuirea Planului de Aciune Nu exist Revizuire informala asupra progresului. Revizuirea planului este bazat pe rezultate. Diseminare bune practici
NOTA: Marcarea csuelor este doar un exemplu de mod de completare.
DVS vei marca astfel conform situaiei in care v aflai

22
ANEXA 2
FI DE PREZENTARE ENERGETIC a localitii UMBRARESTI.
ENERGIE ELECTRIC
Destinaia consumului U.M. Tipul consumatorului Total

Casnic Non casnic

populaie MWh 6240 - 4.243.200

iluminat public MWh - 34, 381 23 380

sector teriar (cree, MWh 71, 628 47 959
grdinie, scoli, spitale, alte
cldiri publice, etc.) -

alimentare cu ap * MWh

transport local de cltori MWh -

consum aferent MWh
pompajului de energie
termic*

*Numai dac factura este pltit de municipalitate i nu de ntreprinderea de alimentare cu ap

GAZE NATURALE
Destinaia consumului U.M. Tipul consumatorului Total

Casnic Non casnic

populaie MWh -
(mii Nmc.)

sector teriar (cree, MWh -
grdinie, scoli, spitale, alte
cldiri publice, etc.) (mii Nmc.)

ali consumatori MWh
nespecificai
(mii Nmc.)

ENERGIE TERMIC (din sistemul centralizat)

Destinaia consumului U.M. Tipul consumatorului Total

Casnic Non casnic

populaie Gcal
(MWh)

sector teriar (cree Gcal
,grdinie, scoli, spitale, alte
cldiri publice, etc.) (MWh)

(1 Gcal=1,163 MWh)
23
BIOMAS (lemne de foc, pelei, etc.)
Destinaia consumului U.M. Total

populaie 15.000 mc 4.500.000

sector teriar (cree ,grdinie, scoli, spitale, 285 metri cubi 84 910
alte cldiri publice, etc.)

CARBURANI (motorin, benzin)

Destinaia consumului U.M. Motorin Benzin

transport local de cltori to.

serviciul public de salubritate to.
TOTAL

NOT: se va preciza daca sunt utilizai i ali combustibili n

afar de gaz natural si biomas, pentru gtit, ap

24
ANEXA 6 SINTEZA PROGRAMULUI DE MBUNATIRE A EFICIENEI ENERGETICE

Sector consum Msuri de economie de Indicator Val. estimat a Fonduri Sursa de Perioada
energie cantitativ economiei de energie necesare finanare de
[tep/an] [lei/euro] aplicare
ILUMINAT PUBLIC
Rutier Inlocuire lampi existente cu 20 000lei
lampi iluminat cu led
Pietonal
Arhitectural

Peisagistic Panouri fotovoltaice 20 000 lei Buget local 2016-2017

CLADIRI PUBLICE
Scoli, Termoizolare, anvelopare 4 scoli Reducere consum 15 % 200 000 lei Buget local 2015-2018

grdinie
Spitale, 2 dispensare Reducere consum 10 % 100 000 lei Buget local 2015-2019
Termoizolare, anvelopare
dispensare,
policlinici

Buget local
Fonduri
Cldiri social-culturale Modernizare si anvelopare 1 Reducere consum 10 % 50 000 lei nerambursabile 2018

Instituii publice
25
SECTOR REZIDENTIAL

Case individuale

Sediul primriei Punct informare populaie Brouri Reducere consum 2000 lei 2016-2017
Pliante, etc casnic 10%

ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA

26
TRANSPORT IN COMUN

COLECTARE DEEURI

UTILIZARE SURSE REGENERABILE

Energie electric Centrala eoliana 300 kW Reducere cons. din 8000 lei 20% 2017-2019
reea cu 20% Buget local
Fonduri
nerambursabile.

Energie termic

27
 Bibliografie

1. Guide for municipal decision makers and experts MUNICIPAL ENERGY PLANNING -
elaborat de EnEffect, Centrul pentru Eficien Energetic din Bulgaria, cu contribuia
Asociaia OER, care a participat n calitate de partener al consoriului proiectului

MODEL, finanat de Comisia European n cadrul Intelligent Energy - Programul

Europa (2007-2010).
Proiectul MODEL este precursorul metodologiei de planificare energetic elaborat n
cadrul Conveniei Primarilor. Noua metodologie, mult mai ampl, a fost elaborat de
Centrul Comun de Cercetare, Institutul pentru Energie i Institutul pentru Mediu i
Dezvoltare Durabil al Comisiei Europene i este cuprins n lucrarea CUM S
PREGTETI UN PLAN DE ACIUNE PRIVIND ENERGIA DURABIL (PAED)
- GHID.

2. Urban Transport and Energy Efficiency - Federal Ministry for economic cooperation
and development, BMZ

3. ENERGY STAR Guidelines for Energy Management U.S. Environmental

Protection Agency

4. Energy Efficiency Indicators: Essentials for Policy Making - International Energy

Agency (IEA)

5. Indicatori de eficien energetic pentru Romnia - proiectului ODYSSEE-MURE 2012

28