Logistic A

1
Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing
Ancuteru Ionut-Denis
Apetrei Robert Stefan
Badescu Olivia
Alexandru-Varvara Andreea Monica
2
Ce este logistica?
Logistica este managementul (gestionarea) fluxului de mrfuri ntre punctul

de origine i punctul de destinaie, n scopul de a satisface cerinele clienilor sau
ale corporaiilor. Aceasta se ocup de-a lungul produciei i desfacerii
(furnizrii) cu organizarea, reglarea, prezentarea (punerea la dispoziie), i
optimizarea proceselor de trafic de informaii, de mijloace financiare, de
energie, de bunuri i de personal. Logistica nseamn s ai obiectul potrivit, la
locul potrivit, n momentul potrivit Logistics World. Procesul care asigur un
flux coerent i nentrerupt al produselor i serviciilor de la furnizorii
organizaiei, innd cont de procesele din interiorul organizaiei, pn la clienii
finali. Procesul de logistic se ocup de operaiuni i resurse din domeniile: -
aprovizionare; - achiziii; - stocuri; - depozite; - transport; - servicii clieni; etc.
Mai concret, logistica se definete prin planificare integrat, organizare,

impozitare i control a tuturor cursurilor de mrfuri i materiale mpreun cu
cursurile de informaii legate de acestea ncepnd de la livratori prin etapele
crerii de valori (ex. producie i/sau etape de distribuie) pn la livrarea
produselor ctre clieni, inclusiv a eliminrii deeurilor i a reciclrii.
Badescu Olivia
3
Termenul de logistic este de utilizare recent n gestiunea economic a

ntreprinderii, ns n alte domenii logistica exist de mult vreme. Principiile
logisticii sunt de origine militar. Acesta a fost utilizat pentru prima data in
domeniul militar. Conductorii militari au fost primii care au dat o utilizare nou
cuvntului logistic.
Logistica este privit ca o parte a artei rzboiului , fiind considerat ca aplicaia

practic a artei de a mica trupele. Pentru militari, logistica cuprinde mijloacele
i aranjamentele ce permit aplicarea planurilor strategice i tactice. Strategia
decide locul de aciune, iar logistica aduce trupele in acel loc. nc din Roma
Antic, prin termenul de logiste se nelegea intendentul nsrcinat s
furnizeze armatei tot ceea ce este nevoie pentru a duce un rzboi, iar termenul
de logisteo exprima administrarea - gestionarea fluxurilor necesare reuitei
militare, logista fiind ofierul nsrcinat cu organizarea amplasamentului
pentru legiunile romane. Logistica n Frana se dezvolt mai mult in sec. al
XVIII-lea ca tiin a raionamentului. In timpul celui de-al doilea rzboi
mondial, americanii utilizau cuvntul logistics pentru a desemna
aprovizionrile (cu arme, muniii, piese de schimb, reparaii) i mijloacele
pentru a le face s ajung la locul i timpul dorit.
Dei noiunea de logistic n sensul mai larg de optimizare economic este

prezent n anumite lucrri nc din secolul al XIX-lea, cuvntul nu a devenit de
circulaia actual, dect cu ocazia celui de-al doilea rzboi mondial i mai ales
sub impulsul generalului Marshall, in acea vreme consilier militar al
preedintelui Roosevelt. Aplicat la activitatea intreprinderii, logistica const
dintr-o cercetare permanent, ce urmrete optimizarea mijloacelor existente n
scopul stpnirii fluxurilor de informaii, a fluxului de materii prime, materiale
i produse. Toate dezvoltrile logisticii militare au fost preluate de
ctre logistic cu aplicaii n aprovizionare, producie i distribuia mrfurilor.
Badescu Olivia
4
Mixul activitatilor logistice
Indeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor

solicitate la momentul si locul potrivit, in conditiile celei mai mari contributii la
profitul firmei presupune desfasurarea unui ansamblu de operatiuni
intercorelate, care constituie mixul activitatilor logistice.
Importanta si continutul efectiv al mixului activitatilor logistice sunt

determinate de o mare diversitate de factori. Printre cei mai semnificativi se
inscriu:
Badescu Olivia
5
a. obiectul de activitate al firmei. In cazul organizatiilor producatoare,

mixul logistic este adesea mai complex in comparatie cu cel specific
firmelor angrosiste si detailiste, in privinta activitatilor de sustinere a
productiei/operatiunilor.
b. gradul de implicare in activitati logistice. In sectorul distributiei cu

ridicata, de exemplu, exista angrosisti cu functii complete, care
indeplinesc o gama larga de functii tranzactionale, logistice si de
facilitare. Spre deosebire de acestia, operatorii cunoscuti sub denumirea
de broker nu au alt rol decat cel de a facilita tranzactiile dintre furnizorii si
clientii potentiali, de a identifica parteneri si oportunitati de afaceri. In
consecinta, brokerii nu participa la fluxul fizic al produselor si nu detin
experienta si resursele necesare, preferand ca, pentru operatiunile
logistice, sa apeleze la firme specializate ( de exemplu, pentru activitati de
transport, depozitare etc.).
c. tipul si gama de marfuri oferite. In domeniul serviciilor, diversitatea si

amploarea operatiunilor logistice poate fi uneori mai restransa fata de
domeniul bunurilor de consum sau industriale. In plus, firmele cu un
portofoliu diversificat de produse si servicii trebuie sa isi adapteze
sistemul logistic la particularitatile fiecarui tip de produs, de exemplu in
ceea ce priveste conditiile de depozitare si manipulare, ambalarea,
transportul etc.
d. aria teritoriala vizata. Un grad inalt de acoperire teritoriala sporeste

importanta planificarii logistice pentru asigurarea produselor solicitate de
clienti la timpul si locul potrivit. Totodata, infrastructura logistica proprie
a firmei (depozite, mijloace de transport etc.) trebuie sa permita asigurarea
nivelului tinta de servire a clientilor, in conditiile celui mai mic cost
posibil. Pentru multe companii, perspectiva locala asupra activitatilor
logistice a fost inlocuita de perspectiva globala. Acestea au creat, de pilda,
centre de distributie regionale, care servesc clientii din mai multe tari,
renuntand astfel la mentinerea unor depozite traditionale la nivel local.
Badescu Olivia
6
e. Mediul online sau offline. In noua economie dezvoltata in mediul online,

logistica inregistreaza mutatii de profunzime. Pe Web, multe operatiuni
logistice clasice nu mai sunt necesare in cazul anumitor produse sau
servicii. Exemplul cel mai relevant este cel al firmelor care ofera
software, jocuri pe calculator sau creatii muzicale. Orice client interesat sa
cumpere un astfel de produs nu mai trebuie sa se deplaseze la un magazin
care sa ii ofere articolul dorit, sub forma fizica a unui SD-ROM
cumparatorului. Firma vanzatoare nu va mai desfasura operatiuni offline
cum sunt manipularea, paletizarea sau depozitarea produselor.
Dezvoltarea comertului electronic nu inseamna apusul logisticii
marfurilor. In timp ce medul online genereaza o modificare a importantei
si modalitatilor de realizare a diferitelor activitati logistice, el nu exclude
operatiunile fizice logistice offline, dupa primirea comenzilor de la clienti,
pe site-ul propriu al firmei vanzatoare.
Mixul logistic include doua categorii de activitati de baza si de

sustinere. Se considera ca activitatile de baza sunt operatiuni cheie, care se
desfasoara in aproape orice canal logistic, spre deosebire de activitatile de
sustinere, care au loc in functie de conditiile specifice ale firmelor si care
contribuie la realizarea misiunii logistice.
Tabelul 1.1. Exemple de activitati de baza si de sustinere
Activitati de baza Activitati de sustinere

asigurarea standardelor de depozitarea;
servicii pentru clienti; manipularea produselor;
cumpararea; ambalarea;
transportul; activitati legate de fluxurile
gestiunea stocurilor; informationale logistice.
prelucrarea comenzilor.
Badescu Olivia
7
Componentele sistemului logistic
Componentele cele mai semnificative sunt reprezentate de distributia

fizica, activitatile de asigurare a productiei si aprovizionare.
Distributia fizica este constituita dintr-un ansamblu de operatiuni ce

urmaresc punerea produselor la dispozitia clientilor. Aceasta are menirea de a
asigura oferirea de produse in cantitatile solicitate de consumatori in momentele
cele mai potrivite nevoilor acestora si in locurile cele mai recomandate.
In ceea ce priveste activitatile de sustinere a productiei se impun

urmatoarele precizari.
In aria responsabilitatilor logistice nu este impusa desfasurarea efectiva e

intregului proces de productie. Contibutia logisticii in domeniul productiei se
refera doar la asigurarea materialelor componentelor si a produselor ce urmeaza
a fi prelucrate in cantitatile necesare desfasurarii activitatilor de productie in
concordanta cu programul de productie stabilit. Ansamblul activitatilor de
sustinere a productiei se refera la fluxurile materiale din interiorul intreprinderii.
Aparent in cadrul firmelor prestatoare de servicii respectiv in cadrul firmelor

din comert nar exista proces de productie propriuzis. Specialistii sustin insa ca
orice organizare este conceputa ca un sistem de productie care transforma orice
intrare in ierire. Intrarile sunt reprezentate de resursele umane, terenuri,
echipamente, cladiri si tehnologia utilizata. Iesirile sunt reprezentate de bunurile
si serviciile obtinute si destinate clientilor.
Managementul zilnic al esentei tehnice a firmei este de fapt managementul

operatiunilor care, ca dormeniu al managementului firmei vizeaza toate tipurile
de organizatii fie producatoare fie furnizoare de servicii.
Badescu Olivia
8
Cu toate deosebirile majore existente intre firme toate acestea se confrunta cu

probleme operationale similare respectiv programarea activitatilor obtinerea
imputurilor necesare asigurarea calitatii, asigurarea productivitatii si ulterior
distributia produselor. Din pdv stiintific aceasta situatie ar putea fi denumita pe
ansamblu ca o sintagma a sustinerii operatiunilor executate de catre fiecare
firma.
Aprovizionarea are ca obiect contractarea si aducerea in cadrul firmei a

materiilor prime, materialelor, componentelor sau produselor finite necesare
indeplinirii obiectivelor firmei. Aceasta componenta a sistemului logistic se
refera la relatiile ce se stabilesc intre firma si furnizorii ei respectiv intre
nivelurile situate in amonte fata de intreprindere.
Logistica marfurilor este o categorie ce are in vedere activitatea firmelor

producatoare si celor comerciale iar actiunile intreprinse depinde de
caracteristicile marfurilor ce fac obiectul procesului de distributie. Activitati
reprezentative:
o Transportul
o Stocarea
o Depozitarea
o Manipularea
o Sortarea
o Preambalarea
o Conditionarea
o Expedierea
o Receptia
o Distributia
o Distributie inversa
Badescu Olivia
9
Lantul de aprovizionare
Lanul logistic (Supply Chain) reprezint toate etapele implicate, direct sau
indirect, in satisfacerea unei cereri specifice a clientului, de la punctul de origine
(materii prime) pn la punctul de consum (produsele finite cumprate de
clieni).
-Furnizarea materialelor de ctre furnizori;
-Transformarea materialelor n semifabricate i produse finite;
-Distribuia produselor finite ctre clieni.
Avantajele implementrii unui lan logistic sunt:
-Materialele/produsele sunt prezente doar acolo unde este nevoie i n

cantitatea minim cu adevrat necesar;
- Generalizarea reducerii nivelurilor de stoc i prin urmare a costului

depozitrii;
-Raionalizarea transporturilor;
-mbuntirea programrii produciei.
Badescu Olivia
10
Dezavantajele implementrii unui lan logistic pot aprea:
n condiiile existenei unui numr foarte mare de clieni mici, atunci cand
implementarea gestiunii de supply chain este fie deosebit de costisitoare, fie
imposibil. n acest caz, calitatea serviciului oferit clientului este primordial,
iar ncheierea de acorduri parteneriale exigente este imposibil de realizat.
n condiiile existenei unui numr foarte mare de furnizori mici, cand

implementarea gestiunii de supply chain este imposibil de realizat i cu costuri
imense pentru furnizori.
Badescu Olivia
11
Exemplu de lan logistic:
Badescu Olivia
12
Cele trei obiective ale serviciului lanului de aprovizionare:
Gestiunea lanului logistic de aprovizionare
Gestiunea lanului de aprovizionare constituie astzi, n condiiile unei piee

concureniale, o miz strategic major pentru ntreprinderile industriale i
comerciale. Aceasta reprezint un potenial important de creare a valorii pentru
client: calitatea serviciului, performana n ceea ce privete termenul i
reactivitatea. De asemenea, reprezint unul din locurile principale unde se
disput o parte din rentabilitatea ntreprinderii, prin raionalizarea costurilor
legate delanul de aprovizionare sau prin concentrarea asupra noilor canale de
Badescu Olivia
13
distribuie. Aceasta tendin este consolidat nc ntr-un context economic

dominat de mondializarea schimburilor, diversificarea i scurtarea ciclurilor de
via ale produselor, dezvoltarea parteneriatelor intre intreprinderi. n acelai
timp, noi oportuniti au fost oferite prin evoluia tehnologiilor i
metodologiilor, n special a sistemelor de informare.
Lanul de aprovizionare reprezint ansamblul fluxurilor fizice, ale informaiei i

fluxurilor financiare, care leag furnizorii i clienii (fig. M1. 2.1). El duce, pe
de o parte, la ideea de lan in care diferitele elemente dintr-un sistem de
producie industrial sunt interdependente i pe de alt parte la o definiie n sens
larg a aprovizionrii (flux ntre uzine, flux ntre un furnizor i un client, flux
ntre dou posturi de lucru .a. m. d.). Pentru un numr important de manageri
de ntreprindere, lanul de aprovizionare constituie un subiect de interes major.
In schimb, non-coordonarea lanului, se poate solda cu pierderi importante
pentru intreprindere: devalorizarea stocurilor invechite, deprecierea activelor,
etc.
Gestiunea lanului de aprovizionare ( Supply Chain Management - SCM )

are ca obiectiv, pe de o parte, coordonarea activitilor i fluxurilor de la
furnizori i colaboratori pn la clientul final i, pe de alt parte, de a integra
gestiunea fluxurilor de-a lungul lanului, n special prin intermediul
informatizrii datelor. Important este asigurarea unei circulaii rapide a
materialelor i informaiilor pentru garantarea unui serviciu optim pentru clieni
i reducerea trezoreriei imobilizate n stocuri pentru ntreprindere. Aceasta
integreaz lanul de aprovizionare amonte, dar i fluxul de informaii raportate la
cerere. Acestea din urm sunt constituite din trei informaii principale:
Informaia despre cerere : este vorba de studiul tendinei pieei, de unde

trebuie s decurg previziunile de vnzare, care sunt transformate n plan
director de producie, apoi n plan de aprovizionare i n sfrit n necesar de
componente.
Badescu Olivia
14
Informaia despre comand . Acest flux de informaii cuprinde oferta

comercial i dezvoltarea produselor, apoi preluarea comenzii, urmrirea
comenzii i n sfrit facturarea. Acest proces este bazat pe schimb de informaii
despre comenzi i facturare. Din ce n ce mai mult, aceste sisteme de informaii
trec prin internet. De exemplu, acest lucru se ntmpl n cazul achiziiilor
electronice sau n cazul datelor informatizate EDI (Electronic Data
Interchange).
Primul caz se folosete pentru a armoniza procedurile de facturare i al doilea

pentru schimb de informaii.
Informaii despre realizarea comenzii . Acestea constau n coordonarea

operaiilor de achiziionare i aprovizionare cu componente, elaborarea
planurilor de producie, urmrirea stocurilor de componente i pregtirea
comenzii i expedierea ei.
Badescu Olivia

Logistic A

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Logistic A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Academia de Studii Economice

Logistica este managementul (gestionarea) fluxului de mrfuri ntre punctul

Mai concret, logistica se definete prin planificare integrat, organizare,

Termenul de logistic este de utilizare recent n gestiunea economic a

Logistica este privit ca o parte a artei rzboiului , fiind considerat ca aplicaia

Dei noiunea de logistic n sensul mai larg de optimizare economic este

Mixul activitatilor logistice

Indeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor

Importanta si continutul efectiv al mixului activitatilor logistice sunt

a. obiectul de activitate al firmei. In cazul organizatiilor producatoare,

b. gradul de implicare in activitati logistice. In sectorul distributiei cu

c. tipul si gama de marfuri oferite. In domeniul serviciilor, diversitatea si

d. aria teritoriala vizata. Un grad inalt de acoperire teritoriala sporeste

e. Mediul online sau offline. In noua economie dezvoltata in mediul online,

Mixul logistic include doua categorii de activitati de baza si de

Tabelul 1.1. Exemple de activitati de baza si de sustinere

Activitati de baza Activitati de sustinere

Componentele sistemului logistic

Componentele cele mai semnificative sunt reprezentate de distributia

Distributia fizica este constituita dintr-un ansamblu de operatiuni ce

In ceea ce priveste activitatile de sustinere a productiei se impun

In aria responsabilitatilor logistice nu este impusa desfasurarea efectiva e

Aparent in cadrul firmelor prestatoare de servicii respectiv in cadrul firmelor

Managementul zilnic al esentei tehnice a firmei este de fapt managementul

Cu toate deosebirile majore existente intre firme toate acestea se confrunta cu

Aprovizionarea are ca obiect contractarea si aducerea in cadrul firmei a

Logistica marfurilor este o categorie ce are in vedere activitatea firmelor

-Furnizarea materialelor de ctre furnizori;

-Transformarea materialelor n semifabricate i produse finite;

-Distribuia produselor finite ctre clieni.

Avantajele implementrii unui lan logistic sunt:

-Materialele/produsele sunt prezente doar acolo unde este nevoie i n

- Generalizarea reducerii nivelurilor de stoc i prin urmare a costului

-mbuntirea programrii produciei.

Dezavantajele implementrii unui lan logistic pot aprea:

n condiiile existenei unui numr foarte mare de furnizori mici, cand

Exemplu de lan logistic:

Cele trei obiective ale serviciului lanului de aprovizionare:

Gestiunea lanului logistic de aprovizionare

Gestiunea lanului de aprovizionare constituie astzi, n condiiile unei piee

distribuie. Aceasta tendin este consolidat nc ntr-un context economic

Lanul de aprovizionare reprezint ansamblul fluxurilor fizice, ale informaiei i

Gestiunea lanului de aprovizionare ( Supply Chain Management - SCM )

Informaia despre cerere : este vorba de studiul tendinei pieei, de unde

Informaia despre comand . Acest flux de informaii cuprinde oferta

Primul caz se folosete pentru a armoniza procedurile de facturare i al doilea

Informaii despre realizarea comenzii . Acestea constau n coordonarea

S-ar putea să vă placă și