Sunteți pe pagina 1din 11

1.

OLIGOFRENIA

Prin oligofrenie se definete o scdere global a funciilor psihice. De obicei este nsotit
de un anumit grad de distrugere sau de volumul mai mic al creierului. Bolile prinilor,
ca alcoolismul, precum i encefalitele sau alte boli cu rsunet cerebral ale copiilor, pot
duce la oligofrenie. Judecata, calculul, memoria sunt adnc tulburate. Educarea acestor
copii este dificil, uneori foarte puin eficace.

Bolnavii pot svri fapte penale, ca furturi i atentate la bunele moravuri.


Clasificare oligofrenie
- forma grava (oligofrenia de gradul III) - coeficient inteligenta 0 - 19 ) (5% cazuri);
- forma medie (oligofrenia de gradul II) - coeficient inteligenta 20 - 49 (20% cazuri);
- forma usoara (oligofrenia de gradul I) - coeficient inteligenta 50 - 69 (75% din cazuri);

Simptome
Oligofrenia poarte diverse alte denumiri ca inapoierea mintala, debilitate mintal,
ntrziere mintal, handicap mintal si se caracterizeaz prin scaderea funciei
intelectuale.

Oligofrenia nu corespunde n totalitate noiunii de boala, in sensul clasic de proces


dinamic in evolutie cu debut, manifestare acuta, vindecarea sau cronicizare. Insuficienta
intelectuala insoteste persoana afectat de-a lungul intregii sale existene. Aceasta
deficien determin ins dificultai importante de adaptare si frecvente tulburari
psihice afective si comportamentale.

Tratament - Orientarea si tratamentul copilului depind de mai multi factori: structura


afectiva (uneori foarte bogata); starea functiilor senzoriale, motorii si instrumentale;
stabilitatea comportamentului; armonia familiala; toleranta mediului etc. Copilul are
mai ales nevoie sa simta incredere in altii si in el insusi. Asociata cu o sustinere
psihoterapeutica, reeducarea permite adesea sa se obtina progrese apreciabile; in caz
de agitatie sau de agresivitate a copilului, se asociaza uneori neuroleptice usoare.

2. DEMENTA

Demena reprezint scderea treptat, progresiv a funciilor mentale cum ar fi:


gndirea, judecata, comportamentul, limbajul, nvarea i memoria. Ea poate s
apar din mai multe cauze. De obicei apare dup vrsta de 60 ani, dar poate aprea i
mai devreme.
n anumite cazuri demena poate fi oprit sau chiar reversibil, mai ales atunci cnd se
datoreaz: anumitor medicamente, abuzului de alcool, substanelor toxice, modificrilor
hormonale, deficitelor de vitamine, depresiei, infeciilor, afeciunilor pulmonare sau
cardiace, hidrocefaliei cu presiune normal sau tumorilor cerebrale.
Cele mai multe tipuri de demen sunt ns progresive i ireversibile. Demena
progresiv poate fi determinat de boli degenerative i de afeciuni vasculare sau
infecii (HIV sau boala Creutzfeldt-Jakob).
Cauze degenerative de demen sunt: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala
Huntington i demena cu corpi Lewy.
Simptomele includ: pierderea memoriei, alterarea limbajului i greutate de efectuare a
activitilor zilnice, modificri ale personalitii, dezorientare, alterarea
comportamentului. Simptomele se agraveaz treptat, iar pacienii vor deveni
dependeni de alte persoane pentru realizarea activitilor zilnice.

3. NEVROZE suferinzii, cauta si vor ajutor , Nevrozele sunt acele afeciuni psihice care
debuteaz n cazul n care pacientul este suprasolicitat psihic,

a. Astenici - Neurastenia este o afeciune ce se caracterizeaz prin oboseal


general, iritabilitate, lips de concentrare, anxietate i ipohondrie.

SIMPTOME:
Pe msur ce gradul de afectare al pacientului crete pot aprea simptome precum:
Insomnie
Dureri de spate, dureri de cap
Indigestie
Constipaie
TRATAMENT
Pacientului i se pot recomanda medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
sedative sau tranchilizante minore.

b. Anxiosi

Nevroza anxioas cuprinde o gam de acuze pornind de la fric, team, angoas,


teroare pn la anxietate. De obicei, pe un fond de anxietate apar crize acute, mai mult
sau mai puin focalizate pe aparate sau sisteme care domin tabloul clinic, uneori cu o
acuitate extrem i tenace.
- criza de panica: c caracterizeaza aparitia brusca a sentimentului de frica, acompaniat
de semne si simptome fizice si cognitive (tahicardie, tremor, sentimente de derealizare,
frica de moarte). Frecventa atacurilor de panica variaza n limite largi, de la cteva pe zi
la cteva pe an.
- fobii: Fobia se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care
provoaca frica. Fobia este frica specifica, intensa declansata de un obiect sau o situatie,
care nu au prin ele nsele un caracter periculos, cu caracter irational recunoscut ca atare
si care nu poate fi controlat volitiv.
- inadaptatii- ca urmare a unui traumatism
ersoanele care sufera de stres post-traumatic retraiesc experienta traumatica:
Cosmaruri, vise terifiante, "flashback"-uri ale evenimentului. n putine cazuri,
pacientul sufera de o disociatie temporala a realitatii, traind din nou trauma.
Aceasta stare poate dura secunde pna la zile.
Anestezie emotionala ("amorteala psihica"), anestezie psihica dureroasa:
pacientul si pierde interesul pentru lumea din jur si pentru activitatile care i
faceau n trecut placere.
Vigilenta excesiva, agerime n declansarea reactiilor. La un pacient care a fost o
data victima a unui incendiu, vederea unei masini arznd l determina sa se
arunce instinctiv la pamnt.
Anxietate generalizata, depresie, insomnie, slabirea memoriei, dificultate n
concentrare etc.
c. Stresul posttraumatic poate fi:
primar - persoanele afectate sunt n mod direct expuse evenimentului
traumatizant;
secundar (prin compasiune extrema, contratransfer, traumatizarea prin
mandatar - by proxi) - poate aparea la cei care vin n ajutorul victimelor
unui eveniment traumatizant (medici de diferite specialitati (inclusiv
psihiatri!), membrii echipelor de salvare, politisti, pompieri), dar si la
reporterii care prezinta respectivul eveniment de la fata locului.
Principalii trei factori de risc implicati n aparitia tulburarilor de stres secundar sunt:
expunerea la imagini sau multiple relatari ale victimelor directe ale dezastrelor;
sensibilitatea empatica a celor expusi;
aspecte emotionale neclarificate care sunt legate afectiv sau simbolic de
suferintele la care individul asista.
Tulburarile asociate PTSD cel mai frecvent sunt: tulburarea depresiva majora,
tulburarea de panica, agorafobia, fobia sociala, fobia specifica, tulburarea obsesiv-
compulsiva, tulburarea de somatizare, consumul de droguri.

1. tulburarea depresiva majora


Tulburarea depresiva majora, cunoscuta si drept tulburarea depresiva recurenta,
depresia clinica, depresia majora, depresia unipolara sau tulburarea unipolara, este
o tulburare mentala caracterizata prin tristete si diminuarea respectului de sine, lipsa
interesului sau placerii in activitatile normale. Este o conditie debilitanta care afecteaza
familia persoanei, interesul pentru serviciu sau scoala, somnul si obiceiurile alimentare
si in general sanatatea.
2. Tulburarea de panic este o problem de tip anxios n care persoana are
episoade de fric sau anxietate foarte intense care apar brusc i neateptat ca
din senin.
Aceste episoade, numite atacuri de panic, pot dura cteva minute sau cteva
ore, pot s apar din cnd n cnd sau frecvent. De multe ori cauza sau elementul
declanator al acestor atacuri este necunoscut.
Atacul de panic singular nu este un diagnostic n sine. Un diagnostic de
tulburarea de panic este pus atunci cnd persoana a avut cel puin dou atacuri
de panic aprute brusc i neateptat i care au fost apoi urmate de cel puin o
lun de ngrijorri i frica c un alt atac s-ar putea s aib loc.
Tulburarea de panic apare rar independent de alte tulburri. Adesea apare
mpreun cu: fobii specifice, fobie social, distimie, tulburarea de anxietate
generalizat, episod depresiv major sau abuzul de substane.

3. Agorofobia
Agorafobia este o tulburare de anxietate in care pacientul incearca sa evite situatiile
despre care crede ca i-ar produce panica, teama si sentimentul de nesiguranta.

Persoanele care sufera de aceasta afectiune mentala simt nevoia sa fie in


permanenta in compania cuiva, se tem sa isi paraseasca locuinta sau sa se afle in
situatii stanjenitoare, provocate de propriile reactii cauzate de panica.
In general, pacientii cu agorafobie nu se simt confortabil in locuri publice, mai ales in
aglomeratie. Aceasta fobie poate fi atat de coplesitoare, incat sa conduca la izolarea
la domiciliu.

4. Fobia sociala
anxietatea lor escaladeaz necontrolat. Adesea persoanele cu fobie social se
simt copleite de fric sau nelinite pn la puncul n care simt c nu mai au aer,
c tremur necontrolat, c nu mai pot vorbi, c ameesc, c nu mai au cuvinte
sau c vor voma.
atenia lor nu se poate desprinde de pe lucrurile care merg prost. A cscat
cineva, se aude un rs n sal, m-am blbit, mi tremur vocea, m-am roit ca un
rac, am spus o prostie persoanele cu fobie social observ foarte repede
lucrurile neplcute legate de situaia n care se afl i, odat ce le gsesc, nu-i
mai pot lua atenia de la ele. Practic, propriile senzaii de stres sau reaciile de
nemulumire sau lipsa de interes a unei persoane din auditoriu devin nota
dominant a ntregii experiene sociale.
sunt ngrozite de ridicol, de posibilitatea c se vor face de rs sau c vor crea o
impresie proast celorlali. Persoanele cu fobie social sunt exagerat de
preocupate de ce impresie las celorlali i sunt mereu vigilente (n priz) ca nu
cumva s se fac de rs spunnd ceva greit sau fcnd chiar i lucruri minore,
cum ar fi s se mpiedice n mers sau s scape ceva pe jos.

5. Tulburarea obsesiv-compulsiva
Se caracterizeaza prin obsesii (idei, gnduri, impulsuri sau
imagini persistente care sunt experimentate ca intrusive sau
inadecvate i care cauzeaz anxietate sau detres marcat)
i compulsii (comportamente repetitive sau acte mentale al cror
scop este acela de a preveni sau reduce anxietatea sau detresa
i nu cel de obinere a plcerii sau a gratificrii).
6. Tuburarea de somatizare

In trecut tulburarea de somatizare a fost denumita isterie sau sindrom


Briquet. Tulburarea de somatizare este o tulburare polisimptomatica cu debut inainte de
varsta de 30 de ani, care se intinde pe o perioada de ani de zile si este caracterizata printr -o
combinatie de simptome :
durere (dureri de cap, abdomen, spate, articulatii, extremitati, piept, rect, dureri in cursul
menstruatie, raportului sexual ori mictiune)
simptome gastrointestinale ( greata, flatulenta, varsaturi, diaree sau intoleranta la diverse
alimente)
sexuale (indiferenta sexuala, disfunctie erectila sau ejaculatorie, menstruatii
neregulate, sangerare menstrual excesiva, varsaturi pe toata durata sarcinii)
pseudoneurologice (deteriorarea coordonarii sau echilibrului, paralizie sau
scaderea localizata a fortei musculare, dificultate in deglutitie sau senzatia de nod in gat,
afonie, retentie de urina, halucinatii, pierderea senzatiei tactile sau de durere, diplopie,
cecitate, crize epileptice, simptome disociative, cum ar fi amnezia ori o pierdere a
cunostintei)
Legaturi si asemanari
Tulburarea de somatizare si Tulburarile de anxietate. In cazul atacului de
panica sunt prezente numeroase simptome somatice, dar acestea survin in special doar
in cursul desfasurari acestor episoade de panica.Atacurile de panica pot coexista insa
cu tulburarea de somatizare, cand simptomele somatice survin si in alte situatii decat in
cursul atacurilor de panica si astfel amble tulburari pot fi diagnosticate. In
cazul anxietatii generalizate , persoana poate avea o multime de acuze somatice
asociate cu anxietatea, dar focarul anxietatii si preocuparii sale nu sunt limitate doar la
acuzele somatice.
Tulburarea de somatizare si Schizofrenia. In desfasurarea schizofreniei pot exista
multiple idei delirante somatice, insa trebuie sa fie diferentiate de acuzele somatice
nondelirante ale persoanelor cu tulburare de somatizare. In rare cazuri, persoanele cu
tulburare de somatizare au, de asemenea si schizofrenie.
Tulburarea de somatizare si Tulburarile afective. Persoanele cu tulburari afective, in
special cu tulburari depresive, pot prezenta acuze somatice.Cele mai frecvent sunt:
cefalee, perturbari gastrointestinale sau durere neexplicata. Persoanele cu tulburare de
somatizare au acuze somatice recurente de -a lungul celei mai mari parti a vietii lor,
indiferent de starea lor afectiva actuala, pe cand acuzele somatice in tulburarile
depresive sunt limitate la episoadele de dispozitie depresiva.
Tulburarea de somatizare si Hipocondria. Hipocondria nu este diagnosticata daca
preocuparile in legatura cu faptul de a avea o severa survin exclusiv in cursul tulburarii
de somatizare.

- obsesivii: tulburare complexa ideo-afectiva caracterizata prin prezenta n psihicul


individului a unor grupuri de fenomene care tulbura buna desfasurare a tuturor
proceselor; constient de inutilitatea lor, individul este incapabil sa le neutralizeze si cu
ct se straduieste mai mult sa le ndeparteze, cu att fenomenele capata o intensitate
mai mare
obsesiile pot fi gnduri, impulsiuni, imagini recurente si persistente care patrund n
mintea persoanei n ciuda eforturilor acesteia de a le exclude
persoana recunoaste faptul ca obsesiile sunt un produs al propriei minti si nu i
sunt impuse din exterior (cum se ntmpla n insertia gndirii).

d. Nevroze alimentare:
bulimia
Bulimia se manifest prin:
episoade de mncat compulsiv, n timpul crora persoana poate consuma o
cantitate mare de alimente i simte c i pierde controlul cu privire la ce/ct
mnnc
comportamente de compensare, care pot fi: vrsturi autoprovocate, sport
practicat n exces, laxative, ceaiuri pentru slbit, diuretice, clisme, post negru,
etc.
Bulimia este tulburare de alimentatie, caracterizata de un consum alimentar
excesiv. O persoana cu bulimie mananca o cantitate mare de alimente intr-o
perioada scurta de timp, pentru ca apoi sa-si provoace varsaturi, sa se supuna
unui exercitiu fizic exagerat, sa consume laxative, diuretice sau alte
medicamente in scopul unei eliminari fortate a alimentelor. Persoanele afectate
de bulimie sunt obsedate de propriul aspect fizic si nu au respect de sine.

- balbaiala ( inteligibila si neinteligibila)


tulburare a vorbirii, frecventa la copii, mai rara la adulti, rezultata din defectoasa
reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a)
prin repetari a inceputului cuvintelor, uneori convulsive sau b) prin blocaje a
unor foneme, indiferent daca sunt vocale sau consoane. Au loc emisiuni
precipitate, in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor
cuvinte, ceea ce face ca aceste, dupa eforturi, sa fie adesea articulate incorect.
Se disting 2 forme de balbism: a) clonic, manifestat prin repetitii ale silabelor
initiale si b) tonic, se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei
silabe, ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari.

e. Psihopatiile Psihopatia este o dereglare mintal sau


de personalitate caracterizat prin comportament antisocial, capacitate redus
de a avea remucri i control comportamental redus. Ca i celelalte maladii
psihiatrice, psihopatia (sociopatia) se prezint din punct de vedere clinic sub
forma unui spectru de manifestri cu variate grade de gravitate sau
acceptabilitate social.
4 slabi
Neuroastenicul
Neurastenicul este incapabil sa desfasoare o activitate fizica sau
intelectuala prelungita sau o munca necesitind spirit de initiativa.
Neurastenia, in faza de debut se caracterizeaza, de obicei, prin aparitia si
exacerbarea treptata a unei stari de oboseala psihica, pe care bolnavul o
traieste cu teama profunda ca nu mai poate face fata indatoririlor sale
sociale, profesionale, familiale.

Psihoastenicul
Dereglare functionala a personalitatii, care se traduce printr-o dificultate si o
teama de a actiona, cu constientizarea dureroasa a acestei tulburari.
Psihastenia strange laolalta diferite simptome ca acela al impresiei de a fi
obosit dimineata, o stare de spirit depresiva, fobii si obsesii, o tendinta spre
scrupulozitate, interiorizare si indoiala. Pacientul dovedeste un sentiment de
insatisfactie psihica si o incoerenta mintala care pot duce pana la
depersonalizare. De obicei, inhibitia cedeaza la efort si tulburarile se
atenueaza adesea concomitent cu accesul la responsabilitati. Tratament -
Asociind unei psihoterapii o chimioterapie usoara (antidepresoare, sedative)
si reguli de buna igiena a vietii, tratamentul vizeaza obtinerea, apoi
dezvoltarea unui bun nivel de activitate. In general, activitatea confera cele
mai bune sanse de vindecare a bolnavului.

distionicul
schizoidul
Personalitatea schizoid are ca i caracteristic principal lipsa de interes fa de alte
persoane i relaii sociale. Schizoizii sunt n general introveri, singuratici, retrai,
nclinai spre introspecie i visare, impasibili, greu de desluit, n solitudine simindu-se
cel mai bine i ncrcndu-se de energie.

4 tari
paranoic
Personalitatea paranoida este un diagnostic psihiatric caracterizat prin paranoia si
neincredere generalizata in altii. Cei cu aceasta conditie scaneaza vigilenti mediul
pentru indicii sau sugestii pentru a valida ideile lor prejudiciale. Indivizii paranoizi sunt
observatori cu ochi de vultur. Cred ca sunt in pericol si cauta semne si
amenintari indiferent de fapte. Tind sa fie in garda si suspiciosi avind vieti emotionale
constrinse. Incapacitatea lor de implicare emotionala semnificativa si modelul general
de izolare sociala conduc frecvent la izolare schizoida fata de experientele vietii.

Personalitatea paranoida este un diagnostic psihiatric caracterizat prin paranoia si


neincredere generalizata in altii. Cei cu aceasta conditie scaneaza vigilenti mediul
pentru indicii sau sugestii pentru a valida ideile lor prejudiciale. Indivizii paranoizi sunt
observatori cu ochi de vultur. Cred ca sunt in pericol si cauta semne si
amenintari indiferent de fapte. Tind sa fie in garda si suspiciosi avind vieti emotionale
constrinse. Incapacitatea lor de implicare emotionala semnificativa si modelul general
de izolare sociala conduc frecvent la izolare schizoida fata de experientele vietii.
Simptomele psihoz paranoid
In toate formele de modificri de personalitate paranoide pot fi identificate
caracteristici comune:
Suspiciunea, nencredere. Aceasta este caracteristica principal a psihoz paranoid.
Suspiciuni total nefondate, de multe ori absurde. Obiect lor ar putea fi oricine, de la o
rud a persoanei care merge s lucreze cu pacientii. Aceasta selecteaz aleatoriu una
sau un grup de oameni, "conducere de urmrire" sau "complot crim" continua toate
cuvintele i aciunile lor sunt percepute ca pacient speculaie confirmare.
Cuvintele altora sunt percepute ca ameninri informatii. Acest lucru este valabil nu
numai pentru cei care sunt bolnavi consider dumani, ci i pentru toi ceilali. Pacientul
a fost vzut informatii chiar ntr-un fraze complet inofensiv, se pare c oamenii din ea
prea uitndu, ochiul, sunt de acord cu ceva n spatele lui.
Idei despre trdare de ctre prieteni i colegi. Odat stabilit, aceste idei gsi
ntotdeauna confirmarea lor. Pacientul a fost vzut piezi priviri, n oapt caricaturi See,
el suspecteaz toi ceilali n conspiraie.
rspuns inadecvat la critici. Psihoz paranoid provoac o nerbdare ascuit pentru
toate tipurile de critici. Cea mai mica remarca, ncercarea de a repara ceva de fcut
pentru a pacienii tratai cu oroare. Pacientul vede aceste gesturi semne de conspiraie
cu scop general de a face ru-l ascund de planurile sale rele. Chiar absolut ngrijire
sincer este perceput ca o deghizare pentru conspiraie.
Incapacitatea de a ierta, resentimente. Toate imaginile, inclusiv adus de departe,
amintii-v de pacieni i sunt o surs de reprouri constante apropiate. Chiar i n
cazurile n care pacientul nu este n mod clar drept, el nu a recunoscut, i percep situaia
ca o confirmare a conspiraiei generale.
Complicaiile psihoz paranoid
Suspiciunea constant, stresul psiho-emoional ridicat la pacienii cu psihoz paranoid
duce la diferite consecine sociale i personale:
1. Lipsa de un sentiment de responsabilitate. n stare excitat a pacientului este de
obicei pltete n jur, astfel nct pacientul nu consider necesar s se fac un efort
pentru a schimba situaia.
2. toleran slab la stres. Ca rspuns la sarcina pe puterea de a avea rspuns inadecvat,
afieaz frecvente de pasiune sau depresie.
3. Apariia de dependen (alcoolism, dependen de droguri).
4. Refuzul de tratament.

Antisocial
Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar
comportamental stabil de violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta
tulburare de personalitate a fost denumita, de
asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala.
1. Incapacitate de a se conforma normelor sociale
2. Incorectitudine constanta
3. Impulsivitate, iritabilitate si agresivitate
4. Incapacitate de a planifica in viitor proprile actiuni
5. Desconsiderare fata de siguranta lor sau a altora
isteria

Simptomele isteriei sunt polimorfe, ele manifestandu-se prin crize isterice,


tulburari de constienta de tip isteric, tulburari asemanatoare celor din unele boli
neurologice si tulburari somatice.
Cauze
Crizele isterice se dezlantuie in diferite conditii stresante. Desi se manifesta
asemanator crizelor epileptice, ele nu prezinta semnele obiective care exista cu
regularitate in epilepsie.
unt teatrali, dramatizeaza sau au o excesiva exprimare a emotiilor;
Manifesta un grad crescut de sugestibilitate;
Labilitate emotionala, putand trece usor de la o emotie la alta;
Cauta in permanenta situatii in care pot fi in centrul atentiei;
Cersesc tot timpul aprecierea celorlalti, mai ales a persoanelor apropiate;
Comportamente provocatoare sau aparenta seductiva inadecvata au tendinta
de a seduce pe oricine;
Excesiva preocupare referitoare la aspectele fizice ale atractiei;
Dau dovada, frecvent, de egocentrism, fiind axati doar pe problemele lor si pe
tot ce are legatura cu persoana lor;
Arata totala lipsa de consideratie celor din jur, avand comportamente
manipulative;
Sunt indulgenti, fata de propria persoana: nici o greseala de-a lor nu este mare,
nici o incurcatura de nerezolvat.

hipomania
- stadiul usor
- propriu zis

Hipomania este un,grad mai usor de manie (.1), in care anormalitatile dispozitiei sicomp
ortamentului sunt prea persistente si marcate pentru a fi incluse la ciclotimie (F34.0), da
r nu esteinsotita de halucinatii sau deliruri. Exista o elevatie usoara, persistenta a dispozi
tiei (pentru cel putincateva zile succesive), energie si volum al activitatii crescut, si,
de obicei, sentimente marcate de
'bine' sieficienas mentala si fizica. Creste sociabilitatea, comunicativitatea verbala, hiperf
amiliaritatea, deseorienergia sexuala creste iar nevoia de somn se
reduce, dar nu sunt in masura sa interfereze grav cu munca sau sa duca la
o rejectie sociala. Iritabilitatea, ingamfarea si comportamentul grosolan pot lualocul obis
nuitei sociabilitati euforice.
6 . Psihoze
a) Schizofrenia
- paranoida - Schizofrenia paranoid este cel mai comun tip de schizofrenie. Este
caracterizat prin halucinaii, care presupun, de obicei, o anumit form de
ameninare sau de conspiraie, cum ar fi comploturi secrete n vederea
controlrii creierului oamenilor prin transmisii radio.
Un schizofrenic paranoic are un sistem complex de idei bizare, care este, de
obicei, organizat n jurul unor teme coerente care implic persecuia sau
conspiraiile unor fore puternice, secrete. Dac schizofrenicul paranoic aude
voci, ele se refer de obicei la aceast tem.
Delir de influenta duce la ratare sociala
- Schizoizi timizi, rusinosi, foarte muncitori - este o conditie in care persoana
evita activitatile sociale si, in mod constant, se indeparteaza de interactiunea cu
ceilalti. Persoanele cu aceasta tulburare sunt in general singuratice cu profunde
inabilitati de a se conecta cu altii si de a forma relatii interpersonale. Pentru cei
din jur, persoanele cu tulburare de personalitate schizoida pot parea distanti,
plictisitori sau lipsiti de umor, si sunt deseori ignorati in situatii sociale.

b) Bipolarii
Tulburarea bipolara, numita si depresie maniacala, este o conditie medicala care
determina schimbari extreme de dispozitie. Persoanele afectate se pot simti
foarte fericite pentru cateva saptamani, ca apoi sa se cufunde intr-o depresie
adanca. Durata acestor stari variaza in functie de fiecare pacient in parte.

Suicidul

Simptomele tulburarii bipolare pot fi atat de severe incat se poate ajunge la tentative de
suicid. Oricine are intentii suicidale necesita atentie medicala imediata, de preferinta a
unui psihiatru sau psiholog .
Riscul suicidal pare a fi ridicat inca din stadiile incipiente ale bolii. De aceea, prin
recunoasterea tulburarii bipolare si tratarea sa la timp poate scadea riscul de suicid.

Faza simptomelor depresive


Fara tratament, o persoana afectata de tulburarea bipolara poate experimenta episoade
intense de depresie. Simptomele includ tristete, anxietate, pierderea energiei si
dificultati de concentrare. Pacientii isi pot pierde interesul fata de activitatile care ii
satisfaceau inainte. De asemenea, acestia se pot ingrasa sau pot slabi, dorm prea mult
sau prea putin si au ganduri suicidale.

Faza simptomelor maniacale


In timpul unei faze maniacale, pacientii au tendinta de a se simti euforici, ceea ce duce
la o stima de sine exagerat de mare si la agitatie. Comportamentele nesabuite, inclusiv
cheltuielile risipitoare, indiscretiile sexuale si abuzul de substante, sunt comune in
aceasta faza.

Bipolar
- mania: dispozitie iritabila / euforica, violenta verbala si fizica ce dureaza de cel putin o
saptamana la care se adauga 4 (daca e iritabil) respectiv 3 simptome cardinale ale
maniei
insomnie- scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat de nivelul energetic
care este chiar crescut ( diferit de depresie in care nivelul energetic este scazut,
scade durata somnului cu oboseala consecutiva )
sentimente de marire, grandoare care sunt consecinta inflatiei autostimei -
variaza de la incredere crescuta in fortele proprii pana la delirul grandomanic
fuga de idei
hiperactivitate (sociala, sexuala, profesionala)
logoree (vorbeste mult)
dezinhibitie (verbala, sexuala, in maniera de a sofa, cheltuie mai mult, initiative
neasteptate in a initia calatorii)
abuz de droguri - in special cocaina, alcool, sedative

- melancolia
- distimia - Ciclotimia:
Un istoric de episoade hipomaniacale cu perioade de depresie care nu
intrunesc criteriile de depresie majora. Exista un grad scazut al modificarii starii
emotionale aparind observatorului drept un model de personalitate care
interfera cu functionalitatea.

c) Confuzia mintala:
Stare patologic ce se caracterizeaz printr-o slbire sau o dezordine a tuturor
proceselor psihice si mentale, cel mai des urmare a unei afeciuni organice cerebrale
(epilepsie, accident vascular cerebral, encefalit) sau unei boli generale (infecie febril,
accident metabolic).
Confuzia mintal este insotita de febr, deshidratare, dureri de cap, care pot pune n
pericol viaa subiectului.
Confuzia mintal este o urgen, tratamentului const n ngrijirea bolii de origine.
Subiectul dup vindecare recupereaz totalitatea facultilor sale mintale.