Sunteți pe pagina 1din 397

BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE

AL ROMANIEI

Colectiunea vechilor legiuiri administrative


sub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICE
ALE

VALAIIIEI I MOLDOVE
Vol. I

Textele puse in aplicare la lulie 1831 in Valabia


1

si la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaborat


d. Consilier AUREL SAVA

BU C U REST!
INTREPRINDERILE EMINESCU" S. A. Su. Ing. Anghel Saligny, 2
1944

www.digibuc.ro
BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE
AL ROMANIEI

1 Nr. 1 I

Colectiunea vechilor legiuiri administrative


sub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICE

VALAIIIEI LIE MOLDOVEI


Vol. I

Textele puse in aplicare la 1 lulie 1831 in Valahia


si la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaborat


d. Comilier AUREL SAVA

BUCURESTI
INTREPRINDERILE EMINESCU S. A. Str. Ing. Anghel Saligny, 2

1944

www.digibuc.ro
Resdamente[e Orsanice

www.digibuc.ro
STUDIU INTRODUCTIV
Astzi se constata, la noi, o puternica impulsiune pentru studiile admi-
nistrative. Nscut la sfarsitul veacului al XIX-lea, aceast tendint persist si
astazi, manifestandu-se in toate domenille vietei administrative.
Nu avem decal sa reamintim puternicele curente de reforme adminis-
trativ care au fcut posibile elaborarea legilor pentru contenciosul adminis-
trativ din 1905, 1912 si 1925, precum si a legilor de organizare administra-
tivd din 1925 si 1929. In 1926, se creiaza Institutul de ftiinte administrative,
adevarata Academie pentru aceasta interesanta specialitate si Revista de drept
public, organ al acestei Institutiuni. In 1928, se creiaza ,coala de documen-
tare fi de ftiinte administrative, urmeaz apoi organizarea invatmntului
profesional administrativ facula prin legea din 1936, care, prin regulament,
creiaza. Centrul de pregtire technicd profesionald administrativet ; recent
putem cita conferintele tinute anual la Ministerul Afacerilor Interne, sub impul-
siunea D-lui Ministru General D. Popescu, precum si Buletinul ce apare lu-
nar la acelas Minister, numeroasele stuclii de drept administrativ, din cari unele de
foarte mare valoare, dar mai ales creiarea celor doua organisme de justitie
administrativa : Curtile de Apel, ca instante de contencias administrativ, si
Curtile administrative.
Intr'o asemenea atmosfera de straduint, atat pentru adancirea proble-
melor de drept administrativ, cat si pentru indreptarea aparatului nostru func-
tionaresc, credem c este util s se cunoasca trecutul administratiunei
noastre, si deaceia, in atmosfera Oiintifica a Institutului de f tiin re adminis-
trative, s'a ajtms la concluziunea ca este necesar s se intreprinda o Co-
lectiune q tiintificd, pentru publicarea vechilor legiuiri administrative, punandu-
se astfel la indemana cercetatorilor un material documentar verificat stinti-
fice.ste. Aceasta intreprindere, fiind dealtfel incurajat de administratiune, stra-
dania noastra a fost mult usurat.
Primul volum al acestei colectiuni prezint Regulamentele organice ale
Munteniei fi Moldovei, astfel cum au fost puse in aplicare la 1 Julie 1831 in
Muntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova.
Modificarile ulterioare, ce au fost introduse in anii 1832 si 1833, desi, po-
trivit dispozitiunilor firmanului din 1834, fac parte integranta din Regulament,
au fost lasate s fie publicate intr'un al II-lea volum.

www.digibuc.ro
II

Pentru c Regulamentele cuprind termeni, ce nu mai sunt uzitati as-


tazi, am crezut de cuviinta sa adaogam la finele volumului unlexic. Dea-
semenea am facul, pentru Inlesnirea cercetarilor, un bogat index alfabetic.
* *

S'ar putea obiecta c ambele Regulamente au fost imprimate in primul


volum din Analele Parlamentare, in 1890, asa c aceasta publicatie nu ar mai
prezenta utilitate. Am aratat paragraful in care studiem manuscrisele
Regulamentelor Organice, erorile foarte mari, ce s'au strecurat in Anale, care
ridica orice caracter stiintific, mai ales publicatiunei Regulamentului organic
al Moldovei.

Unul din conducatorii acestei colectiuni de vechi legiuiri administrative, ca


profesor de istoria dreptului romanesc la Universitatea din Bucuresti, a facut
curs, in anii scolari 1910-11 0 1911-12, asupra Regulamentului organic al
Munteniei.
Cu aceasta ocaziune, el a artat studentilor marea importanta ce pre-
zint atat regulamentul Valahiei cat i acel al Moldovei pentru vechia noastra.
administratie.
In adevar, s'a considerat totdeauna Regulamentele Organice ca intere-
sante monumente legislative pentru studierea vechiului nostru drept public.
La confectionarea lor, au luat parte boieri instruiti i capabili, cunoscatori
ai vechilor noastre asezari, cari au cautat sa organizeze serviciile publice
incercand s inlocuiasca strile de mai inainte printeo ordire non& in care
diferitele administratiuni Ii vedeau puterile i atributiunile mai bine precizate
si determinate.

Si cu ocaziunea cursurilor de la Centrul de Pregatire technica profesionala


administrativa, s'a aratat studentilor importanta acestor legiuiri, mai a:es in
domeniul administrativ, care, in conformitate cu spiritul timpului de atunci,
cauta sa formeze un corp functionaresc permanent, stabilind i anumite con-
ditiuni de numire, o salarizare, un drept de pensie, etc; vedem ea' se creiaza
servicii publice, cu compunere i competenta deteiminate. Astfel, se organizeaz
departamentele ministeriale, precizandu-se C3mpetenta fiecaruia, se infiinteaz
un comitet sanitar care s aiba ingrijirea snttei publice, se organizeaz
serviciul farmaciilor, al carantinelor, se pun pe baze noi epitropiile publice,
ca de pilda epitropia invtturei publice, a apetor, a pensiilor, etc. In re-
gulamentele organice, gsim foarte interesante vlispozitiuni privitoare la viata
oraselor, etc.
4s

Regulamentele organice au fost criticate, in special in Muntenia, cu

www.digibuc.ro
Ill
ocaziunea Revolutiunei dela 1848, ca fiind opera Ru Olor. Am arAtat cA la
compunerea Regulamentelor organice au luat parte personalitti distinse att
din Moldova cat qi din Muntenia. care au tinut seama de obiceiul pamntu-
lui, cAutnd s-1 fixeze in norme generale. Ap inct, qi din acest punct de
vedere, sunt interesante.
s
* *

Un distins membru al Institutului de Ofinte administrative, d. Aure


V. Sava, consilier la Curtea superioar administrativ, adnc cunoscAtor al ve-
chilor institutiuni ale Moldovei, foarte apreciat pentru numeroasele sale
lucrAri in acest domeniu, a dat un valoros concurs pentru realizarea acesteT
publicatiuni. De aceia tinem sA-i aducem ad viile noastre multumiri.

In acest studiu vom &duta s artm imprejurrile in care s'au facut


Regulamentele organice, s. cercetm, documentele timpului pentru a putea
stabill textul corect al Regulamentelor, astf el cum au fost votate de obsteqfile
extraordinare Adunri, qi apoi sA examinm rostul politic al acestor wzri.
Credem cA este neceser, din punctul de vedere al metodei, de a im-
p Arti studiul nostru in 5 paragrafe 0 anume :
I. Istoricul regulamentelor organice ;
Il. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organice ale Munteniel 0
Moldovei. Diferite copii manuscrise ale acestor Regulamente. Examinarea lor,
TipArirea oficialA a Regulamentelor in Muntenia 0 Moldova. Publicatiunile ofi-.
ciale a textelor regulamentelor Moldovei qi Munteniei.
III. Formatiunea Statului rus. Politica ruseascA fatA de Turcia si de TA-
rile romne0i.
IV. Scopul ce urmArea Rusia prin aceste Regulamente. Caracterul Regu-
lamentelor. Principiul separatiunei puterilor. Organele politice: Domnia, Parla-
mentul. Justitia sub Regulament.
V. Organizarea administrativA a Trilor : a) Domnitorul Sef al Ierarhiei
administrative. b) Min4trii. c) Veniturile 0 cheltuelile Statului. d) Controlul
oWtesc. e) Permanentizarea functiunilor publice. f) Puterea publica.

L Istoricul regulamentelor organice.

Organizarea politicA qi administrativ a Trilor romneqti, in veacurile


al XVII-lea 0 al XVIII-lea, pAcatueqte printeo mare lips de preciziune in fi-
xarea atributiunilor diverOor demnitari. In af arA de Domnitor, singurul isvor al
puterii, celelalte dregatorii aveau atributiuni insuficient precizate ; existenta

www.digibuc.ro
IV

or era de multe ori efemera, titularii ffind numiti de Domnitor, dup buna lui
voe, fr s li se cear anumite conditiuni penfru numire, iar atributiunile
lor schimbndu-se dupg chibzuirea momentan a Domnitorului.
La inceput, Domnitorul era ales de boieri. Dup ce Principatele romne
s'au pus sub protectoratul turcesc (Muntenia dela finele veacului al XIV, sub
Mircea Cel Batrn, iar Moldova dela inceputul veacului al XVI-lea, sub Bogdan),
alegerea trebuia s fie confirmat de Poarta. La inceput, firmanul, actul de
confirmare, recunostea alegerea care era facut pentru intreaga viata a Dom-
nitorului. Dup moartea lui Ion Vod cel cumplit, Turcii nu au mai dat Dom-
nitorilor de ct o confirmare pentru 3 ani, care ins se putea rend. Asa
in cat dupl mnsi firmanul de intrire, care se numea muharel, puterea Dom-
nului era limitat in timp. Domnitorul primea confirmarea la fiecare 3 ani,
iar mai apoi la fiecare an. Dupa decapitarea Domnitorului Miron Barnovski,
nu s'a mai fcut alegere de cAtre boieri, numirea fcndu-se direct de Turd.
Tocmai in 1802 se stabileste cd durata unei domnii este de 7 ani, in care
interval, ei nu puteau fi indeprtati dect pentru culpl, constatat de cele doua
Curti: Turcia i Rusia,
Dregatorfile erau venale, ca in multe tri din Europa. Dionisie Fotino
in Istoria Daciei (trad. Sion) III p. 267 ne spune c in veacul al XVIII-lea
marii Dregatori vindeau functiunile inferioare. El ne spune ca Marele Ban
incasa 30.000 lei anual de la numirile dregatorilor, marele vornic de tara
de sus incasa 53.500 lei pe an, iar cel din tara de jos 63.000 lei.
Tratatul dela Kuciuc-Kainardgi din 1774 recunostea Rusiei un drept
de a se amesteca in afacerile Tarilor romnesti. Astfel, ea avea (art. VII)
protectia asupra crestinilor ortodoxi din intreaga imprtie ; ambasadorif
Tarului puteau vorbi in numele Principatelor (art. XVI nr. 10).
Aceast stare chaotica, lipsit de orice sentiment de securitate, flee&
.ca nici o asezare temeinica, nici o organizare economicA s nu se poat realiza
in trile noastre. Vezi Cronicarul Niculae Costin (Letop. II, 22).
Inca dela 1826 prin Conventiunea dela Akerman pentru complectarea
interpretarea Tratatului dela Bucuresti din 1812, se stabilea prin actuI
aditional pentru Principate spre a se indrepta gravele atingeri aduse or-
dinei i feluritele ramuri ale ocrmuirei interne prin turburarile intmplate
in Muntenia si Moldova, Hospodarii (Domnitorii) vor fi finufi a- se ocupa,
fr cea mai mic intrziere, impreun cu Divanurile respective de msurile
trebuitoare pentru a imbuntti starea Principatelor i acele msuri vor
forma obiectul unui regulament obstesc pentru fiecare provincie, ffind pus
de indat in lucrare
Domnitorul Grigore Ghica al Munteniei, conform conventiund dela

i). D. Sturdza i C. Golescu-Vartic, Acte t documente privitoare la Renzwerea Romtmiei IA


pag. 310 urm.

www.digibuc.ro
V

Akerrnan, nume0e comisiunea de reforme (1827), compusa din boleti, dar


ea nici nu apuca s inceapa lucrrile, caci Ruqii infra. in Principate (1828)..
and Rusii ocupara Principatele in 1828, Generahd Joltuhin institue
comisiuni de boeri munteni i moldoveni care s redacteze regulele pentrn
organizarea Tarilor romne0i.
Comitele Paul Kisseleff, in darea de seantei a administratiunei Mol-
dovei qi Munteniei, adresata imparatului Nicolae, arata scopul urmarit de
Ru0, prin facerea Regulamentelor, cnd zice organizarea trilor este o'
.,,chestiune necesara pentru buna stare a unor regiuni vecine cu imparatia
noastr i ca o meisurei care va ntri temelia influentei noastre poli-
.tice asupra Orientului 1).
Comisiunea sau comitetul muntenesc era alcatuit din Banal Grigore BA-
leanu, vornicul Gheorghe Filipescu, numiti de- Ru0, din logofatul Stefan BA-
lceanu i hatmanul Alexandra Vilara, a1e0 de Adunarea boerilor, avnd ca
secretar pe vornicul Barbu Stirbei.
In comisiunea Moldava, figurau vistiernicul Costake Pascanu, vornicul
_Mihai Sturza numiti de Rini, vornicul Costachi Conaki i visternicul Ior-
dache Catargi, alesi de Adunare, avnd ca secretar pe aga George Asaki
Comisiunile au lucrat la Bucuresti ; ele erau prezidate de Consilierul
rus IVIinciaky 0 sub supravegherea lui Kisseleff, ,
Comisiunile incep lucrarile la 4 Iulie 1829 0 le termina la 30 Martie 1830.
cnd se scrie textul definitiv al proiectului, in sala Adunarilor Comitetului,
in Bucure0i, unde ambele comisiuni lucrau.
Regulamentele, fiind astfel alcatuite, au fost trimise la Petersburg impreun
cu o delegatie de trei i anume vornicul Mihail Sturza, (moldovean) logofatul
Alexandra Vilara (muntean) i aga George Asaki (moldovean), La Peters-
burg se adaoga 2 functionari ru0, Catacazi i Mintiaky, sub prqedintia se-
cretarului de Stat Daschkoff, care fusese in tara i alcatuise normele dupa care
au lucrat comisiunile. Comisia, dupa ce face cteva mid modificari i ob-
tine aprobarea guvernului rus, trimite ambele regulamente lui Kisseleff spre
a le aduce in desbaterile Adunrilor extraordinare din fiecare principat
Aceste adunri erau alcatuite dupa anutnite criterii, de administratiunea
rus, dintre boeri. Astfel, extraordinara ob0easca. Adunare de revizie a
Munteniei avea 56 membri din care faceau parte: 1) 3 membrii ai Divanului
savarsitor, 2) 12 membrii ai Divanului judecatoresc ; 3) 26 membrii ai Di-
vanului Domnesc ; 4) 13 membrii extraordinari, din care 3 duhovnicesti
10 boleti ale0 dintre proprietari din judete. Prezidentul Adunarei era Kisselef,
jar viceprqedintele Minciaky. Extraordinara ob0easca Adunare de revizie a
Moldovei era compusa din 41 membri, qi anume: 1) 4 membri ai Divanuluj
implinitor (putere executiva), 2) 8 membri ai Divanului judecatoresc, 3) 16
membri ai Divanului Domnesc, 4) 3 deputati biserice0i, 5) 10 deputati boieri

.f). Publicata :n Analele Acad. Rom. seria II tom. IX, p. f14 i urm., IlricaruI lui L.
Codrescu X. pag. 287.

www.digibuc.ro
YI

de pe la tinuturi. Regulamentele au fost discutate, modificate 0 votate de


aceste Adunari de revizie.
Desbaterile,ce urmeaza sub prezidentia lui Minciaky, au un ritm acce-
lerat, cad Rusii, voind sl dovedeasca atot puternicia lor, cautau s puna in
lucrare Regulamentele cat mai curnd, prin propria lor autoritate, mai inainte
de a fi intarite de Poart. Aceasta se vede dintr'un act al Generalului Ki-
seleff citit in sedinta Obstestei extraordinare Adunri din 13 Aprifie 1831,
In care se spune : este de neapmt trebuint ca lucrarile Obstestei extra-
ordinare Adunri s ia sfrsit pn la zi inthi a viitorului Mai, cnd Regu-
lamentul trebue sa intre in lucrare conform Tratatului dela Andrianopol, dupa
care Curtea Rusiei are drept a pune in lucrare intocmitele Regulamente, mai
inainte chiar si pnd a nu se intri de Inalta Poart ').
Cele 9 capitole ale Regulamentului organic al Munteniei au fost votate
astfel : la 14 Martie 1831 cap. Il Pentru Obicinuita obsteasca Adunare (art.
45-60) fr nid un amendament ; la 20 Martie 1831 cap. VII Pentru Mama.
judectilor (art. 212-348) cu amendamentele la art. 222, 260, 264, 278 0 345.
La 1 Aprilie 1831 se voteazA cap. VI pentru carantine (art. 180-211),
fr niciun amendament ; la 4 Aprilie capitolul al IV-lea despre sfatul ad-
ministrativ, cu doug amendamente, la art. 148 si 149 2). La 10 Aprilie 1831
cap. V asupra comerciului (art, 154-179) cu un singur amendament la art.
160 6 3), iar la 11 Aprilie cap. IX Regulamentul osteiqesc (art. 379-443 4),
cu un amendament la art. 441 5). La 27 Aprilie 1831, se voteaza capit. III,
Despre Finante (art. 61-146) cu 18 amendamente la art. 65, 67, 70, 95,
105, 117, 121, 123, 126, 129, 130, 131, 134, 136, 138, 142, 143, 144.
La 29 Aprilie 1831, se voteaza cap. VIII Dispozitii generale cu 3 amen-
damente la art. 363, 364, 370 si cu adaogarea art. 379 6).
In aceias sedint se voteaza si capul I Pentru alegerea Domnului
cu dou amendamente : unul la art. 26 0 altul la art. 32. Ambele aceste a-
mendamente nu au fost propuse si votate de comisiunea dela Petersburg si
nid nu au fost aprobate de Ministerul Imprtesc.
AdaogAm c aceast Adunare obsteasca extraordinar pn la dizol-
varea ei a mai votat urmtoarele legi :
1). Regulamentul asupra despgubirilor scutelnicilor, asupra pensfilor,
votat la 29 Aprilie 1831 ;
2). Regulament pentru orsenescul sfat al politiei Bucurestilor, votat la.
Aprilie 1831 .
3). Regi;lament pentru imbunttirea si paza bunei orndueli in pofitia
Bucurestilor, votat la 14 Aprilie 1831 ;

I). Analele parlamentare 1, p. 37.


2). Analele parlamentare 1, partea 1 pag. 252 0 253.
3). Idem pag. 05 0 266.
1. Vezi In text nota de sub art. 444 pag. 243.
5 . Analele parlamentare 1, 1, pag. 49, 359-365.
6). Analele Parlamentare I, p. 49e.

www.digibuc.ro
VII

4). Asezamnt pentru infrumusetarea or.quiui Bucuresti, 'votat la 29


Aprilie 1831 ') ;
5), Legiuire pentru recrutatia miliiei pmfintene, votat la 11 Aprilie 1831 2);
6). Legiuire pentru inscrisurile starei civiie, votat la 2 Aprilie 18312) ;
7). Legiuire pentru strejuire i buna ornduial ce are a se phzi la
temnite 4). votat la 30 Aprilie 1831 ;
8). Asezhmant pentru tigani votat la 28 Aprilie 1831.
Editia oficial a lui Heliade, purthnd data de 1832 pe coperth si care
a servit ca temei editiei de fath, nu publich din toate aceste legiuiri cleat
numai aceia pentru recrutatia miliiei phmntesti a Valahlei.
Desi aceste legi constituiau legiuiri anexe ale Regulamentului, fost-au
ele considerate ca facnd parte dinteinsul, ffind ineadrate in documentul ori-
ginal, duph care s'au prescris trei exemplare manuscrise, infhtisate de vornicul
Barbu Stirbei la 18 Mai 1831 membrilor obstestei adundri extraordinare
spre semnare, pentru ea apoi doue exemplare sa se trimitd la ce/e doud
Curti, lar al treilea sh se phstreze la Arhivh6). sau au intrat in Regulament
posterior prin efectul coordondrei ? Nu gasim o lhmurire in aceast privint.
Semnarea acestor exemplare se face la 20 si 22 Mai 1831.
In Moldova, obsteasca extraordinarh Adunare si-a deschis sedintele la
8 Mai 1831, a ineeput luerrile de revizuire la 9 Mai 1831 si a incheiat
luerhrile la 20 Octombrie 1831.
Membrii Adunrei moldovene au dat autenticitate textului Regulamen-
tului prin semraturile kr pe 3 exemplare unul pentru Curtea suzeranh, altul
pentru Curtea protectoare si al treilea pentru arhiv (3 Noembrie 1831),
Exemplarul original al regulamentului muntean phstrat la arhiv, semnat
de membrii Adunarii obstest extraordinare, a fost distrus. Arhivele Statului
din Bucuresti phstreaz o notith contemporana care ne arath eh s'au fost
ars de fostul guvern rbel, la Septembrie 6, leat 1848".
In Moldova, exemplarul original depus la Arhivele Statului din Iasi a
disphrut, Mr urme, in noaptea de 23-24 Februarie 1872, dup cum se con-
stath dintr'o noth a directorului arhivelor din acea epoch 7).
Regulamentele organice, urmgrind in primul rAnd, aservirea Trilor ro-
mnesti catre Rusia, cauth, in acelas timp, pentru a atrage populatiunile,
realizarea unei securitti ea de mici, care sh fach posibil desvoltarea unei
vieti economice, $i apoi, pentru a chstiga simpatiile clasei boetesti, singura
cu influenta politicA, admite sh se introduch in Regulamente privelegii consi-
derabile pentru aceasta clash. Astfel, Domnitorul era ales de &Are boeri si nu-

1). Ibid. p. 496.


2). Ibid. p. 3o9..
3). Ibid. p. 509.
4). Ibid. p. 516.
5). Ibid. p. 548.
6). Analele parlamentare I, p. 52. Arhiva functiona pe Lang& tnaltul Divan art. 366 Mold.
7). Analele Parlamentare L partea II p. 79. notit.

www.digibuc.ro
mai dintre marii boeri, avnd doua rnduri de ascendenti mari boeri; el era
ales pe intreaga durat a vietii (art. 26 Valachia, 27 Mold.), putnd fi insa
Inlaturat din Domnie in urma unei anchete facuta de comun acord de Cmtile
suzerane i proteguitoare (Turcia i Rusia), asa cum s'a procedat pentru
inlocuirea Domnitorukti Alexandru Ghika, in urma anchetei facuta de $echib.
Effendi i Duhamel;
3) creiaza un parlament unicameral, Adunarea obfteascd ordinarcip
alcatuit tot din boeri, chemat s ia parte impreun cu Domnitorul la
alcatuirea legilor..
Textul regulamentului organic al Valahiei a fost imprimat la tipografia
Heliade in 1832 ; acel al Moldovei ins nu a fost tiprit, asa Meat publicarea
acestei legiuiri fundamentale nu se poate face decal utilizndu-se copiile
manuscrise ce se mai gsesc.
In Analele parlamentare s'a utilizat o copie manuscris, ce se afia
in posesiunea mitropolitului Iosif Naniescu incheindu-se cu menfiunea el ar
fi fost scrisa la 3 Noembrie 1831.
Urmarind s dam textul cat mai corect, s'a colationat textul din Ana-
lele parlamentare cu manuscrisele 349,909 si 4414 din colectia Academiei
romne, tinand seama si de textul editiunei tiparite din 1837 i in cazul cand
s'au gasit deosebiri mai importante, ele au fost semnalate in note.
Urmarind s dam textul regulamentului organic, astfel cum a fost pus in
aplicare la 1 Iulie 1831 in Muntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova, nu s'ait
introdus in text modificarile intervenite dupa 20 Mai 1831 in Muntenia si 3
Noembrie 1831 in Moldova, dar s'a semnalat, in note, toate modificarile ce
s'au produs ulterior i pe care le gasim in editiunile moldovene, tiparite in
anii 1835 si 1837, intrucat, in acest interval de timp, s'a produs o nou re-
vizuire a Regulamentelor organice.
In adevar, obsteasca Adunare ordinara, att cea din Muntenia eat i cea
din Moldova, alese conform Regulamentului i procednd potrivit nouilor
dispozitiuni, au votat, in sesiunile din 1832 si 1833, mai multe lea. Cele dia
Muntenia au fost publicate in tipografia lui Heliade in doua brosuri:
1. Ale obicinuitei obstesti Adunari lucrrile din 1832 ;
2. Ale obicinuitei obstesti adunri din 1833.
In aceste doua brosuri, s'au publicat urmatoarele proiecte votate de
Adunare

Legile din 1832 in Muntenia


1. Regulament pentru sfaturile orasenesti de prin orasele Printipatului
Tarei romnesti.
2. Proect pentru magazfile de rezerva sau al 2-lea paragraf al art. 167
din Regulamentul Organic;
3. Proect pentru ancrajul dela portul Brila;

www.digibuc.ro
IX

4. Project pentiu cAderea judecAtorilor in pricini criminale 0 corectionale;


5. Proiect asupra datoriilor procurorilor;
6. Proiect pentru indreptarea ornduelii tiganilor;
7. Proiect pentru indreptarea art. 10 0 11 din proiectul mezaturilor;
8. Proiect asupra unei despArtiri judecAtoresti la Craiova.
9. Project pentru veniturile orasului Craiovei 0 tinerea politiei;
10. Proiect pentru iertarea de vrstA;
11. Project pentru pedepsele arestatilor gAlcevitorii
12. Project penlru obsteasca epitropie;
13. Project atingator de legiuirile indeplinitoare ale sectiei a VII cap.
Ill din Reg. organic, sau pentru datoriile reciproce dintre proprietar si al
sAu sAtean.
14. Project asupra hotArArilor Inaltuhii Divan si asupra ale Atuirei Inaltei
Curti de Revizie;
15. Orndueli indeplinitoare ale Regulamentului temnitelor;
16. Project pentru intemeierea supt ocArmuitorilor si a ornduelei de
prin sate;
17. Proect pentru rangurile Logofetiei bisericesti si Dvorniciei temni-
t el or ;
18. Proiect indrepttor al art. 260, 276 si 325 din regulamentul organic,
19. Regulamentul scoalelor.

Legile din 1833


1. Project pentru organizatia monastirilor;
2. Project pentru seminare, protopopi si preati ;
3. Proiect de indatoririle directorilor departamentelor ;
4. Proiect asupra recrutatiei militiei ;
5. Proiect asupra formArei dorobantilor ;
6. Proiect asupra pazei liniei Dungrei si a granitei, dinspre Austria si
Moldova ;
7. Proiect pentru indeplinirea art. 104, 105, si 106 asupra intocmirei
cutiilor de mahalale, pela orase 0 targuri;
8. Proect asupra vremelnicestei infiintAri a und sectii la tribunalul po-
liticesc al Ilfovului ;
9. Proect pentru punerea rAsipitorilor sub ingrijirea obstestei epitropii,
10. Project pentru stingerile celor in drept de indemnizatie.
Printre legile votate de obicinuita Obsteasca Adunare in 1832, a fost 0
aceia atingatoare de legiuirile indeplinitoare ale sectiunei VII cap III din
Regulament privitoare la datoriile reciproce dintre proprietar si al sAu
Wean (art. 138-146 din Regulamentul organic al Valahiei).
AceastA lege a fost tipAritA in 1832 si inteo brosurA separatA de 20
pagini (Bibl. Academiei; III 48873). Ea incepe cu o proclamatie catr tofi
locuitorii sateni, in care se spune :

www.digibuc.ro
X

,,O legiuire asupra acestor drepturi i datorii se intocmise de extra-


ordinara Obsteasca Adunare, dar spre a inlesni punerea in lucrare a aces-
tel legiuiri cu un chip mai folositor pentru treapta satenilor, Obicinuita Obs-
teased Adunare dintr'acest an a adus, intru acesta, toata adncimea so.co-
tinfelor sale".
Aceasta legiuire a fost facuta sub inspiratiunea lui Kisseleff, care cri-
flea modul cum se alcatuisera primele data capitole din xegulament, infaptuife
inainte de venirea lui i prin care se dedeau privelegii exorbitante boierilor,
nesocotindu-se cu totul drepturile taranilor, care nu aveau niciun reprezen-
tant in Obsteasca Adunare ordinara. Kisseleff scrie, 1832 la 20 Decembrie,
lui Butenieff, ambasadorul rus dela Constantinopol ca sa cear Regulamentul dela
Poarta j sd introduca cteva modificari in folosul taranimei, pe care nu
trebue sa o lase la bunul plac al clasei boierilor
Dar vederile guvernului rus erau deosebite de ale contelui Kisseleff. Gu-
vernul Tarului voia sa-si asigure credinta clasei boieresti, singura putere
politica mai organizata, prin care intelegca sa-si exercite dominatiunea in
Principate.
Regulamentele organice trebuiau O.' fie confirmate de Poarta. Am ara-
tat'ca ele fusesera puse in lucrare, in mod provizoriucconform unei deciziuni
din 13 Aprilie 1831 a lui Kisselef, in care se arata ca Regulamentele se
vor aplica mai inainte ca ele sci fie confirmate de Poartd, conform
unei dispozifiuni din tratatul dela Adrianopol, care dedea acest drept
Rusiei.
Tocmai in 1833 incep la Constantinopol negociatimi intre ambasada
rusa i Poarta in vederea oonfirmarei Regulamentului, de si Regulamentele
erau deja aplicate de la jumatatea anului 1831 in Muntenia si dela inceputul
anului 1832 in Moldova.
Dupa cererea lui Kisseleff, Rusia sustinea ca Poarta sa confirme nu
eumai Regulamentele Organice propriu zise, ci i toate legile votate in timpul
ocupatiunei, care trebuiau sA formeze un singur corp cu Regulamentul. Se
instituise, 'Inca din Ianuarie 1834, o comisiune de coordinare, care sa strnga
intr'un singur corp dispoziii1e votate de Obsteasca Adunare ordinara, coor-
donndu-le.
Poarta confirma, in principiu, att regulamentele ct i legile din 1832,
si 1833, conform cererei Rusiei, prin conventia dela Petersburg din 17/29

1) Vezi scrisoarea In Papadopol Calimah In Analele Academiei row-Me seria II Tom.


IX. p. 97. Inteo aItA scrisoare, din so Octombrie 1835, tot catre Butenieff (Th Codrescu, Uricarul
XL p. 858, el spune : Je suis depuis 15 ours A batailler avec les barbes moldaves qui
sont assurment les plus turbulents intrigafilleurs de tous les hommes A barbe qui pullulent sous
la calotte du ciel.
kite() scrisoare cAtre NesselrocIe din fo Ianuarie 1833 (Papadopol Calimah, loc. cit. pag.
99) gisind : moi seul je suis forc A defendre ces malheureux contre une olygarchie avide et
enrage.

www.digibuc.ro
XI

Iantierie 1834 ; ea confirma, in mod special, si prin hatiseriful publicat in


Bucuresti, in Buletinul 34 din anui 1834.
Ambasadorul rus dela Constantinopol, Butenieff, spune Minciaky intr'o
scrisoare adresat Domnitorului Alexandru Ghika, a fcut In Regulament
cAteva modificri, mai'mult de redactie, care ins nu stric intru nimic tex-
tului. El a adaos, ca o incheiere, o dispozitiune conform cu adevra-
tele interese ale Principatelor, referindu-se la dispuzitiunile fundamentale
adic la drepturile i prerogativele Domnitorilor, la atributiunile obstestilor
Adunari, la impozite, la drepturile i indatoririle tranilor,_ la organizarea
oraselor, a militiei si a carantinelor 1).
Acest articol final, aceastd ncheiere, cum o numea Minciaky, consti-
tue faimosul articol aditional, introdus, se pare, prin singura voint a Rusiei.
Prin acest articol se desfintau dispozitiunile din Regulament, care dedeau Adu-
nArei obstesti ordinare i Domnitorului dreptul de a legifera.
In adevAr, acest articol aditional avea coprinderea urmtoare Pe vii-
tor, or-ce modificare ulterioarA, pe care Domnitorul ar vroi s o introduca
in Regulament. nu se va putea infptui, deal in urma unei autorizatiuni,
speciale a Portei i cu primirea Curtei Rusiei.
In Moldova, unde Domnitorul Mihai Sturza, cu totul plecat intereselor
rusesti, textele propuse de Rusia au fost admise f Ara mari discutiuni. In Va-
lahia mina votarea acestor modificAri au fost prilej de maxi lupte
mai ales in ce priveste articolul aditional, care nu fusese tipArit in editiunea
Regulamentului Valahiei din 1832. Ion Heliade Rdulescu 2), in a carui tipo-
grafie se tiprise editiunea din 1832, explic astfel acest adaos, pe care
autorittile rusesti pretindeau a a existat in manuscriptul semnat de mem-
brii obstestei Adunrei extraordinare. El spune % Dup votarea regulamentului,
membrii Adunrei fusesr invitati s-1 iscAleascA. Textul manuscris sarsindu-
se la mijlocul unei pagini, s'a aratat membrilor Adunrei c acea jumtate
de pagina nu ar ajunge pentru toate semnAturile i ea' ar fi mai estetic a
semna pe pagina urmatoare, letseindu-se libera acea jumeitate de paginei.
Membrii Adunrei au procedat in acest chip. Apoi regulamentul a fost in-
credintat lui Heliade pentru a-1 tipri in 300 exemplare. Heliade insa a
tiprit Regulamentul intr'un numr mult mai mare de exemplare. Heliade
spunnd c articolul aditional lipsea din manuscrisul, ce i-a fost incredintat
si care a lost tiparit, urma c adaosul a fost introdus ulterior, pe jumtatea
de pagina rmas alb.
Asupra articolului aditional, ca i asupra modificrilor introduse de Bu-
tenieff i anume la art. 52, 54, 205 3), au avut loc mari discutiuni in Aduna-

Hurmuzake S. I, 464.
2) Memoril asupra evenimentelor dela 1848,_Prefa4a.
3) Acest articof prevedea c acei ce ar intra pe ascuns In Principat, viofAnd dispozitiunik
sanitare privitoare la carantine, vor fi pedepsiti Cu munca silnicA pe viata, pc cat& vreme mo-
clificarea fAcut& de Rusia stabilea ca aceast& pedeaps& se va aplica numal RomAnilor, streinii
urmand sit fie judecati de tribunal& indigene itnsA tri prezenta consulului.

www.digibuc.ro
XII

rea obsteasca ordinara a Valahiei in sesiunea din 1837. Rusii voiau sa-si arate
atotputernicia lor, dar deputatii romni au doveclit o demnitate si o energie
demne de admirat. Astfel, ea respinse, in sedinta dela 15 Iu lie 1837, modifi-
carea propusa la art 205 1, care viola dispozitiunele din regulament privitoare
la carantin, precum i. articolul aditional, aratnd c nici textul regula-
mentului publicat si pus in lucrare de autoritatea rush', nici hatiseriful din 1834
nu ridica dreptul de autonomie al Printipatului, el avnd dreptul de legiferare.
In urma acestul act de demnitate, Domnitorul, in urma injonctiunilor
consulului rusesc Rucmann, proroga Adunarea.
La struinta Rusiei, Poarta a dat un firman prin care, dupd ce bla-
meaza purtarea deputatilor care au votat contra modificarilor propuse, se
declara anulate toate deciziunile luate de Adunare prin care se respingeau
modificarile si articolul aditional, se dispunea ca Domnitorul sa dea un ofis
pentru deschiderea Adunarei, cerndu-se sa se voteze modificarile si adan-
girile admise de ambele Curti, care sa. Lc parte integranta din regulament
impreun cu toate legile votate pang. in 1834.
Adunarea a votat, in ziva de 9 Mai 1838, punctele cerute de Poarta
prin firman, confirmand astfel opera de coordonare.
*
* *

In lucrarea ce publicam, nu am voit sa ne ocupam deal de Regula-


mentele organice, astfel cum au fost puse in lucrare la 1 Julie 1831 in Valahia
si 1 Ianuarie 1832, in Moldova ; am Mcut mentiune ins in note de diferitele
modificari aduse Regulamentului prin legile votate de obsteasca obicinuita
Adunare pana in 1834.
Toate aceste legi vor fi publicate inteun volum urmator, in care vom
examina intreaga legiuire, facutd in timpul ocupatiunei de catre Organul le-
gislativ, Obsteasca obicinuita Adunare, care modifica, in multe parti, inn*
textul Regulamentului.

II. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organice


atat al Munteniei cat si al Moldovei. Diferite copii manus-
crise ale acestor Regulamente. Examinarea lor. Tiparirea
oficiala a textelor Regulamentelor in Muntenia si Moldova.
Textul moldav in Analele parlamentare.
Dupa cum aratat in paragraful precedent, manuscrisul original al Regu-
lamentului Munteniei, votat de Adunarea obsteascd extraordinara si semnat
de toti membrii Adunrei, pastrat la Secretariatul de Stat, a fost luat de
multime si ars, cu alai, pe vremea Revohitiunei din 1848, In ziva de 6 Sep-
tembrie pe dealul Mitropoliei 9, impreun cu arhontologia.
I) Vezi memoritd mitropolitului Neofit cztre contele Nessibrode, privitor la Revolutiunea
din 1848, In Colectiunea Hurmtizaki. Documente IV supl. pg. 590.

www.digibuc.ro
Printeo bizara coincidenta, i originalul manuscris al regulamentult
Moldovei a fost furat dela arhivele Statult din Iasi in noaptea de 23-24
Februarie 18721)
Pentru Muntenia, paguba nu este prea mare, intruct aparuse, Inca din
1832 o editiune oficial, in Tipografia lui Heliade, sub supravegherea mem-
brilor comisiunei de redactare, asa inet textul tiprit poate servi pentru a
cunoa#e adevarata redactare ce avea Regulamentul in urma votarei, cu a-
mendamentele primite, de catre obsteasca extraordinara Adunare.
Pentru Moldova, problema stabilirei textului initial este mult mai grea,
caci acest regulament a fost publicat pentru prima data in 1835 si atunci
numai cap. VIII Despre reinduiala judecatoreascd. T1t 1111 brosurei este
urmatorul: A organicescului Reglement, capul al VIII 0 ea subtitlu
mntia oarci tipdrit din porunca Prea Ineiltatului Dornn Mihail Grigori.0
Sturza Voevod. In 1837. s'a tiparit din nou, insa fiecare capitol intr'o bro-
vurA separata, afar de capitolul I, referitor la alegerea Doinnitorului, 0 de
capitolul VII, referitor la jandarmerie. S'ar putea crede ca i aceste
capitole au fost tiparite in brosuri separate in 1837, dar ca s'au pierdut
nu se mai gsesc nicaeri. Dar, ea o dovada ea ele nu au fost tiparite, se
poate invoca editia din 1846, imprimata la Institutul tipografic Albina
intitulata Regulamentul organic al Principatului Moldovei, unde sunt
reunite inteun singur volum toate capitolele, afara de cap. I si cap.
VII. Asa cd aceste doua capitole nu au fost niciodatei publicate in romei-
neqte cad vreme legea era in vigo are ; ele au fost pubficate ins in editia fran-
ceza purtnd titlul Rglement organique de la Principaut de Moldovie,
editata(?) la New York, Bra data, probabil sub domnia lui Mihai Sturza.
Ele au fost imprimate, pentru prima data in romneste la 1893, in
Analele parlamentare ale Rometniei, vol. I, partea II-a, dela pg. 79-203,
uncle se afla publicat intregul regulament al Moldovei.
Aceasta publicare are ins multe neajunsuri, care ii lau mice valoare
-stiintifica. In adevar, se arata acolo c textul Regulamentului organic al Mol-
dovei este reprodus dupa o copie manuscris ce se afla in posesiunea Ki-
tropolitului Moldovei din acea vreme, Iosif Naniescu. Aceasta copie scrisa
in cirilica, purta titlul Organicescul Reglement, 1843 Aprilie 20.
Dedesuptul acestui titlu se mai vede scris ceva, precum i o semn a-
tura indescifrabila.
Sarcina transcrierei acestui document a fost incredintat unor paleo-
grafi anonimi, dupa cum se poate vedea din rezolutiunea presedintelui A-
dunArei deputatlior, care spune ca, pentru copierea documentelor, se vor
angaja oopisti cunoscatori ai scrierei cirilice. Asa ca: a) copia manuscris, ce s'a
luat drept unic izvor pentru stabilirea textului initial, nu are niciun caracter de
autenticitate ; ea nu este adeverit de nimeni ; b) copistii angajati, in mod
anonim, fara niciun criteriu, nu puteau oferi garantie nici de cunoas-
1) Ve4i Analele parlam. I, partea 11-a, pag. 79 nota.

www.digibuc.ro
terea vechilor noastre legiuiri, nici de pricerere paleografica, nici chiar de
convtiinciozitatea transcrierei textului.
De aceia, avand elemente incerte in alcatuire, textul nu poate fi luat
In consideratiune decal cu foarte multe rezerve.
Am aratat ea, in prezentul volum, noi am voit sa publicam textul
cored al reglementului organic al Moldovei, ava cum .a. fost alcatuit de
comisiunea de redactare moldava, votat de obvteasca extraordinnra Adunare
in 1831 vi pus in apficare la 1 Ianuarie 1832, iar nu cum a lost modificat de
comisiunea de revizuire din 1835 vi publicat apoi, dupa cum s'a aratat mai
sus, in 1835, 1837 vi 1846. Pentru aceste consideratiuni, am crezut necesar
s cautam vi alte manuscrise contemporane, copii, bine inteles, in lipsa ori-
ginalului furat, pentru ca astfel, prin colationarea lor, sa. se poat stabili, cu
probabilitate vtlintifica, textul initial al Regulamentului organic al Moldovei.
In aceasta privinta, concursul dat de d. consilier A. Sava, eminent paleograf,
a fost foarte pretios.
In acest scop, s'a utilizat manuscrisele cu nr. 99, 349, 909, 1254, 4414
vi 5031 din Biblioteca Academiei Romane.
Devi textul Regulamentului Moldovei, publicat in Analele parlamentare,
este cel initial din 1831, dar numeroasele greveli de transcriere fie datorite
secretarului manuscrisului, fie copistului din 1890, justifica aparitia acestei
lucrari.
Greve lile din publicatiunea Analelor sunt nenumarate. ArAtam numai
cateva din ele pentru a face dovada :

Regulamentul Organic al Moldovei.


Textul din Analele parlamentare. Textul din editia noastrd
pag. 176.
Art. 11 (pag, 83),
Comisia randuita Cornisarul randuit
Art. 106. p. 198
din moartea unui &Mean din partea vreunui satean
Art. 127 pag. 203
va plati satului pe care el tretieqte va plati satul pe care il pa-
rdseqte
Art. 5 al anexei pentru alcdtuirea
pensiilor (pg. 119). (p. 219)
dreptatea pensilor rasplatitoare dreptatea pensiilor scutelnicevti vi
de acele ce dobandesc drep-
tatea pensfilor resplatitoare
Anexa Despre Casele obsegi
Titlul capului V : pag. 229

www.digibuc.ro
XV

Despre Casa Apelor f i apa Valii Despre Casa Apelor si a pavelii


Esului (pg. 126). Esului
Art. 6 al Regulamentului municipal
pentru orasul Esii (pag. 130) p. 239
fara a se deprta nicidecum de pre- fr a se deprta nicidecum de
tentiile printipiile
idem art. 26 (pag. 132). pag. 241
indreptarea liniei ulifelor
in dreapta linie, ulitele
idem art. 41 (pag. 134)
incapuitul numetrului de oameni inchipuitul numr 4de oameni
Anexa pentru statornicirea riganilor
Art. 2 (146) pag. 257
prilejul lucrului minilor prilajul minelor
Art. 170 (p. 164) (p. 278)
trecerea caltorilor 0 infra malul trecerea cltorilor 0 comuni-
din a dreapta Dunrii" catia ntre Moldov 0 intre
malui din a dreapta Dunarii"
Art. 171 al. d, (pg. 164). (p. 279)
douezeci vozari cu dou caice cte douzeci vozari en dou caice
cu doue vhsle" de patru vasle 0 pse caice cu
dou vsle"
Art. 194. (pg. 168). (p. 283)
in curgerea zilii, a cere" in curgirea zilii a cincea"
Art. 199. (pg. 169). (p. 284)
a se inturna peste curnd" a A lilt-arna piste cordon"
Art. 201. (pg. 169). (p. 284)
clatoriu" lcuitoriu"
Art. 202, al 2, (pg. 169) (p. 284)
sunt supuse carantinii" nu siint supuse carantinii"
Art. 202, al. 4 (p. 284)
deschide" despica"
Art. 204, al 4 (p. 285)
asemenea la o nou carantin" asmine sa vor supune la o
nou carantine
Art. 3 anexa Reguli lmuritoare ce au (p. 287)
a se lua pentru Carantine. (pg. 172) pasaporturi"
pe la porturi"
ldem art. 13 in fine (p. 174) pag. 289

www.digibuc.ro
contomatorului. calcdtoriului"
Idem art. 14 no. 3 lit. c. (p. 174). pag. 89
lucrurile de lac lucrurile de temn
Art. 224 (p. 177)
Pag. 293
afara de neguratori" afarcl de rigani"
Art. 251 (p. 180)
pag. 295
in urmarea nelegiuitei cereri in urmarea unei legiuite cereri"
Art. 262 (p. 181)
pag. 297,
a raporturilor si a indatoririlor a responsabilittii si a indatoririlor
In tabela rangurilor (p. 184) pag. 300.
foinicer jigniceriu"
Art. 280, al a (p. 196) pag. 315.
Tribunaluri de intaia instrucfie Tribunaluri de intaia instanta
Art. 288 (p. 198) pag. 316.
Toga jaloba coprinzatoare la un Toata jaloba cuprinzatoare la
loc de avere romemeascd in Buco- un loc de avere nemiqcdtoare
vina", etc. in Bucovina", etc.
Art. 336 (p. 206) pag. 324.
tocmelile de numirea corabilior, toa- tocmelile de nimirea corbilor,
ta siguranta i alte noi tractaturi atin- toata sigurantia i alte contracturi
gatoare de comunicatia pe mare". atingatoare de comertia pe mare"
Art. 337. (p. 206) pag. 324.
bancrut sau marfa etc. bancrut sau mofluz" etc.

Aceste greseli nenumarate sunt datorate nu numai copistilor, de care s'a


servit redactorul Analelor Parlamentare. eari unele omisiuni au fost ale manus-
crisului Iosif Naniescu, de care s'a servit redactiunea Analelor, ele se gasesc
si in unele manuscrise dela Academia romana, in special in manuscrisul
4414, care totusi &fell in alte locuri de manuscrisul , mitropolitului Iosif
Naniescu.
Cele mai multe asemnri sau deosebiri, cand au fost caracteristice,
au fost semnalate in note, la articolele respective.

In paginile ce urmeaza, vom da cateva lamuriri asupra copitior manu-


scrise, ce cunosteM, privitor la cele doua Regulamentelor organice. Trebue
sa adaogam ins ca, pe cand in Muntenia, gasim foarte putine copii manu-
scrise, din cauza ea, inch' din 1832, s'a publicat editia oficiala ; in Moldova au
fost foarte multe copii manuscrise, caci legiuirea nu a fost publicata de cat

www.digibuc.ro
partial in 1835 (numai capitolul VIII), iar in 1837 si 1846 numai 7 capitole
din 9. Aqa 'Meat de si Regulamentul era in vigoare :Inca dela 1 Ianuarie
183Z administratorii, judecAtorii si cettenii cunosteau legea numai sub
forma de manuscris.
Un ministru din acele timpuri, Costaki Conachi, printr'o circularA, invitA
instantele judecAtoresti s trimeat delegati la Iasi pentru a scoate copii dup
Regulament.
De sigur cA cele mai multe din acele copii au dispArut, cA altele se gsesc
pstrate de particular!, de unele autoritti sau institutiuni.
AstA-zi, Academia romn poseda sase asemenea copii-manuscrise
pentru Regulamentiil Organic al Moldovei, dup cum am arAtat mai sus.
Vom examina in rndurile ce unneaz, aceste manuscrise i
1. Manuscrisul No. 5031. Acest manuscris miscelaneu cuprinde,
la inceput versuri si diverse alte insemnAri, jar dela pag. 67 incepe capitolul
I-u din Regulamentul Organic al Printipatului Moldovei. Textul acestui
capitol merge pn la pag. 77. Transcrierea este corect, El ne-a servit pen-
tru stabilirea textului primului capitol. Celelalte capitole lipsesc din manuscris,
Ca manuscrLe complecte ale Regulamentului Organic al Moldovei,
aflate in Biblioteca Academiei romn si care au fost utilizate pentru sta-
bilirea textului cored al Regulamentului Moldovei, astfel cum a fost votat
de obsteasca extraordinar Adunare in 1831, sunt urmtoarele:
2. Manuscrisul 349 cu un total de 173 fete, intitulat Reglement orga-
nic al Printipatului Moldovei, 1831. Manuscrisul incepe cu copia raportului
Comisiunei moldovene subscris de Minciaky, vistiernicn1 Iordachi Catargiul
vistierniculConst. Cantacuzino, vornicul Costaki Conachi si vornicul Mihai
Sturza si Gh. Asachi, aga.
Textul Regulamentului organic al Moldovei este scris de un singur
scriitor, anexele sunt ins scrise de alt mn. .
In fila 161, sub art. 397, gasim mentiunea : scris in sala Adundrei
Comitetului din Bucureqti in 29 Martie 1830. Intocmitd in urmd, dupd
luarea aminte a Ministrului (Imprtesc) si isailit la 7 Mai 1831.
3, Manuscrisul 909, in folio, are 128 foi. Coperta e rupt, 1ns, pe
partea care a rnnas, se poate citi cuvntul Regulament.
L fila 1, gasim raportul Comitetului moldovenesc. La fila 103 cu care
se sfArseste manuscrisul se afla urmAtoarea incheiere, care lipseste in ma-
nuscrisul precedent, dar se gaseste in manuscrisul Iosif Naniescu :
Acesta este proectul Regulamentului pentru care sedia moldovan
a Comitetului de reform, din inalt porunc asezat in Bucuresti, in-
temeindu-se pe instructiunile si observatiunile ministerilor, au socotit a-1
inchipui spre imbunatAtirile ce ar trebui a se face in administratluea Mol-
dovei. In acest lucru, ce se cuprinde de patru sute treizeci si cinci articole,
mAdularile acestei sectiuni n'au fost povatuite de ct de o curat dorinta
a binelui patriei lor si de ctre o sfirguint a implini in cuget curat aceasta

www.digibuc.ro
xvm
cinstitoare Insrcinare ce li-au fost incredintata. Dar daca, dup5. revizie,
IntArire i punere in lucrare, s'ar cunoa#e trebuinta de a aduce oricare
imbunat'alitoare indreptAri In una sau mai multe parti ale acestui reglement,
Domnul i obOasca Adunare Obicinuita lua In adnc5. luare aminte
cuvintele ce ar face neaparate acesti indreptri, care ins nici inteo impre-
1,jurare nu vor putea aduce la implinirea fr mai inainte primire a Curti
proteguito are.
dupa aceia urmeaza copia atestarei fcute de biroul Extraordinarei
ob0qti Adunri S'au scris In Ia0, la sfnta Mitropolie a Moldovei, in
sala sesifior obOestei extraordinare Adunri de revizie, in trei Noembrie,
anul mntuirei una mie opt sute treizeci i unu", Era deci o copie, cu toate
mentiunile, dup originalul furat la 23 Februarie 1872.
4. Manuscrisul no. 4349 este procurat de Academia romnl. la 12
Septembrie 1915 dela Administratia Casei Scoalelor. La inceput, se afla
raportul Comisiunei moldave, dar literele sunt aproape Oerse. Este scris de aceiaq
mn ; are 146 file. El se incheie In .acela0 fel ca i manuscrisul precedent
909 0 cu aceiaq adeverire, In copie, a biroului Ob0e#ei extraordinare,
Adunri de revizie.
5. Manuscrisul 4414 este donat Academiei la 9 Octombrie 1915 de
D-na Maria Sturza din DArmtine0i. El are acela inceput i sfr0t ca
manuscrisele 909 0 4349. Din citirea acestui manuscris se vede c copistul
a fost un ora lipsit de cultur, cad transcrie gre0t cuvintele tehnice
neologismele ; el este lipsit de atentiune cAci sare multe cuvinte. E interesant
de constatat c aproape ace1a0 erori i omisiuni le gsim 0 in manuscrisul
Iosif Naniescu, ce a servit ca unich baz6. Analelor Parlamentare..
5. Manuscrisul 1254 este important, &dci cuprinde copia jurnalelor in-
cheiate in ONteasca extraordinarci Adunare chemat intru revizia
Regulamentului vrganicesc al Moldovei. Sunt consemnate amendamentele
ce s'au propus In fiece edint, modifiarile ce s'a adoptat i datele cnd
a fost votat fiecare capitol. Cu ajutorul acestui manusciis se poate verifica
textul adoptat de OWteasca extraordinard Adunare.
Acest manuscris nu a fost cunoscut redactorilor Analelor parlamentare,
care au lost nevoiti s publice numai cteva din rezumatele sedintelor
AdunArei.
6. Manuscrisul 99 al Academiei este scris foarte frumos, dovedind din
partea copistului o deosebit cultura, costinciozitate i acurateta ; el ins nu
coprinde textul initial al Regulamentului organic al Moldovei, ci textul revi-
zuit de comisiunea de coordonare din 1835.
La pag. 343, cu care manuscrisul se incheie, se fac urmtoarele atestAri
Gios isclitii insrcinati de inaltimea sa Domnul stpnitor al Moldovei
de a se intocmi In comisie pentru a intrupa in textul primitiv a Organices-
cului Reglement deosebitele legiuiri aohogate, ce s'au votarisit in amandoti
secsfile ObOestei obicinuitei AdunAri din anii 1832 0 1833 0 s'au IntArit

www.digibuc.ro
de ocrmuire precum i vreo cteva alte schimbri In alcatuire, propuse
Comisiei in puterea unei inalte intriri, au statornicit pe aceste temefi,
precum s'au artat, alatuirea icea din nou a Regulamentului. Dupa care
urmeaza a lor iscalitur.
(ss) Mare le logoft al Drepttei si Cava ler Lupul Bals
Secretar de Stat Niculae Sutu
Secretarul obstestei obicinuite Adunki banul Dumitri Bran.
Alesi ffind noi din snul Obstestei obicinuite Adunare spre revAduirea
acestui noi redacti a organicescukii Reglement am urmat o asemine rev-
duire pe temeiul imputernicirei din parte acei Adunri insrcinat prin
ostsenie prezidentului ei din 4 a trecutei luni Marte supt no. 48 si dupa
cea mai ptrunztoare luare aminte ce am facut, am gsit redactia aceasta
desvrsit indeplinit i potrivit intocmai dui:4 temeiurile pe care ea se
si reazim, adica textul vechiu a Organicescului Reglement si aceli din
urma legiuiri statornicite pri votarisirea Adunrei intrirea Ocarmuirei,
precum i oarescare shimbdri In alctuire urmate in puterea unei Prea
inalte intrirt la articulile 204, 211 si 435 pentru cari o i incredintm cu
anoastre is:Alituri ca s poata avea cuvincioasa trie. Anul 1835 April 1.
(ss) Costachi Bals hatman, Iordache Ghica postelnic Stefan Gatargiu
vornic, Constantin Catargiu postelnic Alexandru Roset agd.
acest manuscris este tot copie. Textul original a servit drept temei
publicafiunilor oficiale din 1835, 1837 si 1846. El coprinde i capitolele I si
VII care nu au vzut lumina tipurului ct timp Regulamentul s'a apficat.
El poate s fie folosit pentrfi descifrareT unor pasagii in care textele
celorlante manuscrise se contrazic, din cauza ca este foarte bune scris
nu coprinde gresalile, ce in alte manuscrise abund.
*

In ce priveste transcrierea Regulamentului Valahiei, s'a finut seam de


editia oficiald tiprit, in 1832, cu liter cirilic, Ne-am servit 0 de editia
din 1847, numai pentru a arata in note modificrile ce au survenit dup
aceast data.
Din cauza ca Regulamentul organic al Munteniei a fost tiprkt in editie
oficial Inca din 1832, este usor de inteles c copii manuscrise gsim foarte
putine pentru acest Regulament pus In aplicare la 1 Iulie 1831, nemai find.
nevoie de transcrierea de mn a textului.
Gsim ins copii ale proiectului intocmit numai de sectia muntean a
comitetului de reform, fr s fi fost votat de Obsleasca Extraordinar A-
dunare.
Astfel avem manuscrisul 345, in fo/io, cu 118 foi, druit Academief
de Grigore Manu, avnd titlul: Reg. ulamentul Printipatului Valahiei, ce
din porunca prea In altei Curti impareiteqa a Rosiei, aprtoare, comitetul,

www.digibuc.ro
XX

alcatuit din patru boieri ai Ord supt prezidentia Excelentei sale consilier
Mintache, gheneral Consul al Printipatului ; prezident deplin imputernicit al
Divanurilor si mai mare al ostirilor imprtesti din Moldo-Vlachia find
Excelenta So Gheneral-Leitenant, Gheneral aghiotant al Mriei sale imp-
rtesti si Cavaler, domnul Pavel Chisileff 1830"
La sarsitul manuscrisului gsim urmtoarea 'artare : Acesta este
proectul Regulamentului, pe care sectia romneasc a comitetului de reforma
asezat in Bucuresti din 'Malta porunc a socotit intru a sa datorie s II
alcatuiasca, coprinator de imbunttirile trebuinceoase a se face infra
,,administratia Valachiei : intru aceasta lucrare amtuit de 401 articole,
mdulrii numitei sectii s'au pvtuit numai de o curat rvn pentru binele
patriei lor si. de o dorint intru a implini fra mustrare de cuget cinstit
indeletnicire ce li s'a incredintat ; dar dacd, dup a sa revizie, dup a sa
intrire si dura a sa punere in lucrare, s'ar cunoaste trebuinta de a se
face cevasi schimbri, or la o parte sau la mai multe ale acestui Regula-
ment, ramne ca DomnuI si Obicinuita Obsteasc Adunare sa ia in adnc
bagare de seam pricinile ce ar dovedi neaprate acest fel de schimbrii
care ins la nici o Intdmplare nu se vor pune in lucrare, lard ca ele
sa fie mai intdi primite de Curtea apdreitoare".
Acest manuscris este deci opera sectiunei muntene a comitetului de
de reform sau de alcAtuire a proectului, ce urma apoi s fie supus Obstestei
extraordinare Adunri, Acest proect avea numai 401 articole. Fiecare
capitol este precedat de o expunere scurt intitulat redactie sau redaction,
cum gsim la cap. VI Pour les quarantaines, cap. VII Organisation d'une
milice on gendermerie nationale, cap, IX Disposition generale.
Acelas coprins are si manuscrisul 4315 din 1830, in folio, avnd 96 foi.
Manuscrisele no. 746, 747 0 748 sunt originale; ele au fost &mite A-
cademiei romne de Presedentia Consiliului de Ministri; ele constituesc un
autentic izvor in ceia ce priveste Regulamentul Organic al Valachiei, ins a
textului asa cum a fost modificat in urma operei de coordonare si de revi.
zuire fcut de comisia de reintregire a Regulamentului muntean.
Toate volumele sunt parafate si. semnate, ca exemplare originale, la 31
Martie 1837, de catre membrii comisiunei Stefan Blceanu, Alexandru Ghica,
Matei Bleanu, I. Cmpineanu si I. Roset.
Manuscrisul e scris in 3 mari volume manuscrise, pe doue coloane, in
romneste si frantuzeste. Fiece volurn are o atestare la fine.
Atestarea acelui de al treilea volum, mai corriplect, este urma-
toarea : Acest regulament ce coprinde articole patru sute patruzeci si cinci
s'au revizuit, s'au parafat si s'au isclit de &are comisie". 1837 Martie 31:
Dupa aceasta urmeaza o atestare a Biroului Obstestei Adunri, care,

1. Vezi Ion Mann i R. Caracm, Catalogul manuscriptelor romtinefti, Bucureti I913


11. p. 59.

www.digibuc.ro
XXI

dup cum am aratat, la 9/21 Mai 1838, a votat modificarile si adaogirile


.admise de cele doul Curti.

III. Formatiunea Statului rus. Politico urmarita de Rusia


fata de Turcia.

Tarile romnesti reprezinta o insula latina in mijlocul unei imense mase


de Slavi. Slavii la rsarit, imensa mesa ruseasch ; Slavi la miazazi : Bulgarii;
Slavii la apus Srbii si Slovenii ; Slavi la Nord, Slovacii, Rutenii, Polonii. 0
ingura si mica insula mongolica, Ungurii, ne atinge spre apus.
Nicolae Balcescu. in timpul revolutiunei unguresti dela 1848, cu spi-
ritul salt utopic, de care a dat asa de mult dovada in timpul guvernarei re-
volutionare, credea ca inlturarea acestui pericol s'ar putea realiza prin u-
nirea Romnilor cu Magliiarii, fall sa-si dea seama ca spiritul trufas si domi-
nator, lipsit de orice obiectivitate, al aristocratiel unguresti, constitue o im-
piedecare definitiv unei asemenea realizari, dealtfel de o importanta minima.
Dar daca conceptiunea politica a lui Balcescu se intemeia pe elemente ne-
sigure si minore, nu este mai putin adevarat ca era o politica dictata de ideia
superioara a conservarei fiintei nationale.
Aceast politica de aparare nationala ne-a dictat alianta cu un vecin
puternic, Germania.

I st
s

Cu spiritul lor de expansiune, Slavi de est au reusit sa-si intinda im-


paratia in dauna altor State, ajungnd astfel sa detina peste 21 milioane ki-
lometrii patrati, calare pe Asia si Europa, detinand in acest din urma conti-
nent peste 5 milioane kilometri patrati.. adica mai mult de jumatate din in-
treaga suprafata a Europei. ,
Rusia de multa vreme a atras atentiunea cercettorilor. Acei cari au
studiat diferitele neamuri din Rusia, in veacul al XIX-lea si inceputul celui de
al XX-lea, vorbind de poporul rus, il considera ca tanar, apropiat de
natura, cu slbiciunile si calitatile popoarelor tinere. Apatia ar fi in natura
poporului ca si resemnarea pasiva ; Rusul ar iubi fra masura repaosul, In-
dolenta, ca si incaptnarea ar fi de asemenea caracteristice rusesti. Dar a-
semenea generalizari sunt oare exacte? Aceste slabiciuni nu sunt oare dato-
rate mediului social si nu pot sa fie transformate intr'un alt mediu ? Se zicea
de asemenea, la inceputul veacului al XX-lea, cu o revolutie in Rusia e
foarte greu de reusit, caci Rusul e resemnat, respectuos. Curajul Rusilor ar
fi facut din resenmare si din fatalism. Numeroasele observatiuni ce se pot
face, in decursul acestui mare rasboi, vor stabili claca aceasta constatare e
exacta I
In Rusia, se observa un imens amestec de rase si de influente, cu an-

www.digibuc.ro
torii caracteristice slave, scandinave, mongole, germane, cu traditiuni tatresti.
cu influente bizantine, toate aceste avnd drept rezultat caractere pline de
contraste, cu anomalii si contraziceri.
* * *

Rusia, la inceputul erei crestine, a fost poarta pe unde au patruns in


Europa popoarele barbare. Deja, in secolul I, Romanii au ocupat tarmurile
de Nord ale Marei Negre (intre 63-66). Gratie acestor cuceriri, comertul
roman patrunse departe, 'Ana in regiunea Niprului dupa cum dovedesc nu-
meroasele monede romane din al II si al III-lea veac p. Chr.
Invaziunea Gotilor opri brusc influenta romana. Gotii organizara In su-
dul Rusiei un Stat puternic in regiunea Niprului, care insa nu a putut rezista,
in secolul al IV-lea, invaziunei Hunilor si, Hind invinsi, au pornit spre vest.
Populatiunea slay& exista insa in triburi izolate dela Sud la Nord, dela
Marea Neagra la Marea Bahia. Ei vin in contact la Nord cu populatiuni li-
tuaniene, finice, la sud est cu Khozarii t) si cu Bulgarii, triburi turce. Kho-
zari sau Khazarii erau mai inaintati in civilizatie ; ei aveau o organizare po-
litica, se ocupau cu agricultura si comedul. Capitala lor Itil, pe Volga, era
si resedinta Kaganului, seful ion
Bulgarii erau supusii Khozarilor, care reusisera s supue si un mare
numar de triburi slave.
Slavii de est reusesc, la inceputul veacului al X-lea, sa formeze un mare
Stat sub conducerea unui print Normand-Vareg, Ryurik, care, dupa cum
spune cronicarul calugar din Kiev, Nestor, a fost chemat de cetatenii din
Novgorod ca sa-i conduca. El organizeaza un Stat care, sub urmasii lui,
reuseste sa se intinda foarte repede. Varegii, numiti si Rui de catre popu-
latiunile finice si slave, erau, ca toti Normanzii, cutreieratori ai marillor si
fluviilor, indrasneti si curagiosi pirati. Izvoarele timpului ii caracterizeaza :
gens astutissima quaestus et dominationis avida.
Cu imensitatea teritoriului sail, cu populatiunea sa de o densitate destul
de redusa 2), cu fertilitatea solulului din o multime de provincii, in special
in Ucraina, Crimeia, Caucaz, Siberia, Rusia ar fi trebuit s fie o putere sta-
b ilizatoare. Din contra, acest mirabile monstrum, cum o numeste Fererro,
in spaimnta prin imaginatiunea, fara niciun echilibru a alogenilor, prin ten-
dintele lor utilitariste, prin puterea lor de simulatiune, prin dorinta lor nein-
frAnata de cuceriri teritoriale, cu toata imensitatea taril lor.
Triburile slave se grupeaza sub dominatiunea Varegilor sau Rusilor sub
hegemonia Kievului, mama oraqelor ruse, cum l'a numit Oleg, unul din
printii varegi, care a condus o expeditie contra Bizantului. Crestinismul o-
f) Khozarii sunt singuruI popor care a trecut In mastl la judaism prin veacul al IX-lea
p. Chr.
2) Cresterea populatiunii ruse;ti este foarte mare, Astfel, In 1851, clateIe statistice aratau
67 milioane Iocuitori, In 1858 7o milioane, iar dup recesAmAntul din 18 Ianuarie 1897 cifra
populatiunei era de 129 milioane, adia In interval de aproape 40 ani numetruI locuitoriTor s'a
dublat aproape. Nimeui nu poate oi precis cat ar fi astazi.

www.digibuc.ro
XXIII

riental patrunde in Rusia si mitropolitul de Kiev este investit de Patriarhul


de Constantinopol. Gratie Bisericei, influenta bizanting devine mare, mani-
festndu-se att in artg at si in domeniul cultural.
La inceput xenofobi, dar, dupg. ce Petru Cel Mare, deschise o fereas-
tr asupra Europei Occidentale, Petersburgul, Rusii devin admiratori si
imitatori ai popoarelor o'ccidentale. Mai trziu insg printr'un fel de reactiune,
s'a ngscut la dnsii ideia cg ei sunt deosebiti de celelalte popoare ale Europei,
ba chiar c le sunt superiori.
aceastg doctring a mrirei lor o gsim formulat destul de precis
incg din a II-a jumgtate a veacului al XVII-lea in lucrarea lui Iuri Krijanitch
publicata in Rusia in mijlocul veacului al XV II-lea. Cartea este dedicat
Tarului Alexis (care domneste intre anii 1645-1676), tatgl lui Petru Cel
Mare, Autorul spune ea.' rasa slavg are vase tribmi (ramuri) : Rusii, Polonii,
Cehi, Bulgari, Serbi, Croati. El voeste s dea Slavilor o conqtiint politica
despre origina lor comung., precum si sa ajute la formarea unui spirit de so-
lidaritate intre popoarele slave.
Aceastg doctring, panslavismul, a influentat apoi considerabil politica
Rusiei.
Invaziunea ttara, dela inceputul veacului al XIII-lea, a avut deasemenea
o influent asupra destinelor Statului rus.
Khanul Temutchin al Ttarilor din Mongolia, dupg ce reuneste toate
triburile si ia numele de Gengis-Khan, adica Marele Khan, porneste spre
Vest. Flul sgu Batu cucereste toate principatele ruse.
Stpnirea Ttarilor a oprit relatiunile dintre trile rusesti cu Bizantul.
De abia spre mijlocul secolului al XIII-lea lncepe s se formeze Prin-
cipatul Moscovei. La inceput, acest Principat e de mica importantg, lush gra-
tie faptului cd Principii Moscovei s'au pus in serviciul ttarilor din Horda de
Aur si. au fost sustinuti de acestia, cpatnd titlul de mari printi, cu insgrci-
narea de a aduna si. a transmite Hordei de Am., principala Horda ttar, la
resedinta Khanului, in orasul Saraj, tributul tuturor celorlalti printi.
Deja in secolul XIV, vedem Principatul Moscovei proclamat in fief
ereditar inalienabil si indivizibil, cu titlul de Mare Principat. Dumitru Dons-
koj, invingatorul Tgtarilor in batlia dela Kulikoov este principele cel mai
ilustru. Tocmai in 1480 Ivan al III-lea reuseste s obting eliberarea corn-
plectg de ttari, isi ia numele de autocrat, adic nesupus nici unui alt Su-
veran.
Dupa caderea Imperiului Bizantin si luarea Constantinopolului de cgtre
Turci (1453), literatura Moscovit sustine ca puterea marelui print de Mos-
cova trebue sg ailog valoarea, caracterul si continutul puterii Imparatului Bi-
zantin, ca si acesta el este vicarul lui Dumnezeu pe pgmnt, cg puterea sa fiind
de origing diving, trebue s fie autocratg si. absolutg. Ivan al HI-lea admite a-
ceastg doctring si, ca s'o consfinteasca printr'un simbol politic, se cdsgtoreste
cu Zoe Sofia Paleologul, nepoata ultimului imparat Bizantin. Se introduce ce-

www.digibuc.ro
XXI V

remonialul Curtil Bizantine. Fiul su Vasile al III-Ica continu in sensul ve-


derilor tatOlui su, lar urmaul acestuia Ivan, al IV-lea cel groaznic, se inco-
roneaz 0 la titlul de Tar la 1547 1).
Secolele al XV-lea 0 al XVI-lea 0 inceputul celui de al XVII-lea sunt
pline de lupte pentru consolidarea puterii Moscovite. Sunt lupte intre Poloni
0 Rui pentru stapnirea Ucrainei. Armistitiul dela Andrussovo din 1667
este inceputul unei noi politici.
Incheind acest armistitiu, 0 mai trziu pacea perpetuu din 1681, Ruii,
0 Polonii voiau a fac o aliantO contra Turcilor. Trei ani mai trziu, in
. 1684, dupa infrngerea Turcilor 0 despresurarea Vienei de catre Regele
Poloniei Sobiesky (1683), se incheie sfanta Liga, sub protectia 0. binecuvOn-
tarea Papei Inocentiu al XI, in care au intrat Polonia, Imperiul German 0
Venetia 0 de care Rusia a profitat foarte mult.
*

autnd sa artm situatiunea TOrilor -omneti, Muntenia $ Moldova,


fatO de puternicii sOi vecini Turcia, Polonia, Germania, Imperiul knoseovit, vom
vedea ea', numai prin faptul ea' ele s'au inchinat Imperiului turc in secolele
XV 0 XVI, cel mai puternic Stat in acele timpuri, in aceste regiuni, ele au
putut s-i mentin tiinta. Chiar cand, mai trziu, Turcli au inceput sa sl-
beasc, Principatele au scApat de a fi nexate, chci fiecare din celelalte pu-
teii, dorind fiecare s puna mna pe Principate, se impieclica una pe alta.
Discutiunile, ce au urmat cu ocaziunea tratativelor in vederea incheierei pacei
dela Karlowitz (1699), sunt edificatoare in aceast privintO.
*
* *

Am artat ca Tarii Rusieir cel putin din al XVII-lea veac, considerau


c Imperiul Otoman se afla intio stare de decade*. 0 in acela timp ad-
miteau, cum au artat mai sus, ea ei se considerau continuatori ai Imperiu-
lui Bizantin, reprezentanti 0 protectori ai ortodoxiei 0. ca atare protectori ai
tuturor popoarelor ortodoxe, socotind de act c5. au 0 dreptul s stpnease
populatiunile slave, ca bulgarii, serbil, aflati sub dominatiunea Tureeasa Pen-
tru remita acestui scop, Ruii, in timpul Tarului Alexei sau Alexis Mihalo-
yid, incep s se ocupe de Tarile Romane, care, vlastar latin, qedea in calea
expansiunei lor spre sud.
Domnitorii. Stefan Petriceicu 0. Grigore Ghica dominati de ideia crds-
link in timpul rsboiului Turco-Polon (1671-1673) tree, cu ocazia btliel
dela Hotin (1673), in tabra Polon, asigurnd astfel succesul lui Sobiescky,
generalul Polon.

1) Na isul Testament al lui Petru cel Mare, atribuind Rusiei un fit de dominatiune
universal& si In special st&panirea Constantinopolutui si stnamtorilor, este o plasmuire f uut& la
Inceputut veacului al XIX-Iea, pmbabil /n 1812, sub inspiratiunea Itii Napoleon. Origina se
poate g&si In lucrarea Des progrs de la puissance russe aprutik In 1812. in realinte ideile
erau dominante deja In veacurile aI XVI-lea si al XVII-Iea, curn s'a ar&tat,

www.digibuc.ro
. Cum ins acesta, urmgrind s devie rege in Po Ionia, se impacg cu Turcii
imediat dupg. victorie, iar Domnitorii Romni, rmnnd far% sprijin i astep-
tndu-se sa fie maziliti, se adreseazg, la incepuhil anului 1674, Tarului Alexei.
Nu posedgm scrisoarea Domnitorilor trimis prin caluggrul Feodor, staret al
Monastirei Sf. Pavel din Muntele Athos, dar cunoastem rgspunsul Tarului care
a fost publicat in colectia Documentelor imperiale ruse Polnoe Sobranie Za-
conov II pag. 968, tradus i publicat in Colectiunea de tratate fi conven-
(iuni diplomatice a lui Mitilineu precum i in colectiunea publicatg de D.
A. Sturdza i Colescu-Vartic, Acte qi documente relative la Istoria Renaf-
terii Romeiniei. voL I, pag. 9.
Prin acest document, adresat la 10 August 1674, and Domnii erau de
mutt maz1 si care, natural, a ramas frg urmgri, se cerea din partea Tarului
ca Domnitorii, dacg nu s'au supus Regelui Poloniei, O. se declare ca supusi
ai impgratului trimitnd in acest scop pe cei mai de searing si de credintg
din der si din mired cu articole subscrise de Domni, de Mitropoliti, Epis-
copi i toat treapta spiritualg, de Boeri, precurn si de alte clase mari, mij-
loch i mid toMe acestea sub sigiliu pentru ca pe baza aceasta sg se poat
incheia tratatul in privinta credincioasei voastre supuneri care apoi s se intg-
reascg prin svrsirea jurgmntului inaintea Sfintei Evanghelii. In urma acestora,
vg vom primi sub ocrotirea noastr vg vom apgra de inamicii Sfintei Cruci etc.
*

Un alt act de aceias naturg, simpla ofertg, in vederea facerei unui tra-
tat, este emanat dela Tarii i Marii Printi Ion si Petru Marea Doamng,
bine credincioasa Tarevna Sofia", toti copii ai rgposatului Tar Alexis Mum-
lovici, datat din 28 Decembrie 1688. si adresat Domnitorului Munteniei Ser-
ban Cantacuzino, ') insg nici acest proiect nu a avut nici o urmare, cad
Serban Cantacuzino murise Inca din 29 Octombrie 1688.
Actul cel mai important este Ina tratatul dintre Dimitrie Cantemir,
Domnul Moldovei i Petru cel Mare, Tarul Rusiei, incheiat la 13 Aprilie 1711.
Prin acest tratat, Domnitorul Moldovei, pune tara sub protectoratul ru-
sesc 2). Tratatul este foarte important. cgci arat tenclintele acaparatoare ale
Rusiei. In adevgr tratatul recunoaste
a) supunerea Moldovei cgtre Rusia argtndu-se in preambul cg Prin-
tul Moldovei, ca bun credincios creoin luptcttor intru Isus Cristos, a
chibzuit de folositor sa se trudeasca impreung cu noi pentru emanci-
parea poporului moldav si a altor popoara crestine aflate in suferintg in
mginile Barbarilor i ne-a argtat prin epistolele sale care solicit ca tot
1) Vezi actul in Mitaineu, Colectiunea de tratate, 1874 Bucure0i pag. 71 D. A. Sturza
:4 C. Co(escu-Vartic, Acte fi documente relative la Renafterea Romiiniel 1 p. 12 precum i In
Letopisitele lui Ion Niculcea in M. Cog"alniceanu, Letopisitele Moldovei, cd. II, vol. II pas. 3o6,
2) Tratatut e publicat in coleetiunea legitor ruseoi, Polnoe Sobranie Zakonov, IV p. 659.
?et Mititineu, Colectiunea tratatelor, p. 74 precum i in D. A. Sturza 0 C. Cole,cu-Vartic,
Acte i documente relative la rentWerea Rotraniei L p. 15.

www.digibuc.ro
XXVI

pdmntul qi poporul moldav sa se supuna protectiunei Majesttei Noastre


Imperiale".
Ideia crestina servea deci ca o puternica arma de propaganda.
b) ca o satisfactiune personala, ca o magulire a amorului propriu se
acorda Domnitorului Dimitrie Cantemir, titbit de suveran, Niculcea spune ca
i s'a dat i titulatura serenissimus, i se recunoaste un fel de domnie cu titlu
ereditar pentru urmas sai, in linie barbateasca. fara o alta precizare. Cro-
nicarul Ion Niculcea, care era hatmanul Domnitorului Dimitrie Cantemir, ex-
punnd acest tratat, arata ca, atunci cnd dupa urma Domnitorului ar fi ramas
mai multi f, Tara era chemata sa aleaga dintre &mil. Niculcea adaoga
c in tratat s'ar fi prevazut ca Imparatul O. nu mazileasca pe Domnitor pana
la moarte.
Versiunea ruseasca ins arata lamurit ca, daca Domnitorul nu ar exe-
cuta ordinelc imperiale, sau cum zice textul ar cauza impedicarea decre-
telor noastre, pentru care s'ar osndi or dupa legea bisericeasca or dupa cea ci-
Ala, atunci va mosteni fiul sau, daca se va constata credinta sa, iar daca cre-
dinta acestuia va fi banuit, atunci va fi altul, capabil credincios i neptat
din aceias familie a Cantemirestilor care va mosteni demnitatea princiare.
Dar cine judec pe Domnitor ? Imparatul, care prin acest tratat deve-
nea stapn absolut al Moldovei. Domnitorul nefiind deck un simplu func-
tionar rusesc.
Toate celelalte articole din tratat nu aveau alta valoare deck a arata
c guvernul imperial se ocupa i de afacerile interne ale Trei, caci annata,
ce Moldova ar fi avut, era sub ascultarea ruseasca, iar cetatle i garnizoa-
nele din tara puteau sa fie desfiintate sau tranformate dupa interesele Im-

Iat pentru ce Nicolae Costin era un adversar hotart al acestui tratat.


El, vorbind despre aceast intelegere, ne spune ca. Dimitrie Cantemir a facut-o
cu mintea lui crudd. adica explica politica lui numai prin tinerete:prin inex-
perien0 El se rosteste asupra acestei politici cu urmatoarele cuvinte ironice
Acest bine a agonisit Dumitrascu Voda cu socoteala lui grabnic de nu se
va mai indrepta in veci
urmarind cucerirea imperiului turcesc din Europa, considerau sta-
pnirea Moldovei ca primul pas pentru reusita planului lor.
Din fericire, batalia dela Stanilesti (7 Julie 1711), unde Turcii sdrobesc
armatele lui Petra cel Mare ca i pacea dela Prut 2) (21 Julie 1711), hill-
tur pericolul in care usurinta politica a lui Cantemir bagase Tara Moldovei
Otomanii au purtat i numeroase rsboaie cu Imperiul German. Astf el1
spre finele secolului al XVII-lea, la 1682, incepe rasboiul turco-germa.n, iar

M, Cogalniceanu, L,etop. II ed, VoL II p. flo.


2) D. A. Sturga 0 C. Colescu-Vartie, Acte i documente relative la Renaqterea Rom.
niei L pg. 97.

www.digibuc.ro
in 1683, la asediul Vienei luara perte i Domnitorii romani Serban Can-
tacuzino al Munteniei i Gheorghe Duca al Moldovei, sub comanda marelui
vizir Cara Mustafa. Gratie Regelui Polon Sobiesky, care alerga in ajutorul
Imparatului Leopold, Turcii fura batuti i Viena despresurata.
Razboiul se termina dupa 17 ani prin pacea dela Karlowitz 9, din 25
Ianuarie 1699.
La 13 Aprilie 1716, Germania declara rasboi Turciei, care se termina
cu pacea dela Passarowitz din 21 Iulie 1718, prin care Imperiul Habsburgic
dobandeOe Oltenia 2). La 28 Mai 1736 incepe un nou rasboi. intre Rusia
Turcia, Germania intervine in rasboi de partea Rusiei in Aprilie 1737.
Rusia cerea ca Muntenia 0 Moldova sa fie considerate ca protectorate
ruse0i. Germania pretindea sa i se cedeze o parte din Muntenia, 'Ana la
raul Argeq, care sa se alipeasca la Oltenia dobandita la Passarovitz. Soarta
rasboiului nefiind favorabile Germanilor, ei incheiu pacea de la Belgrad in
18 Septembrie 1739 prin care Germania restituie Oltenia (Acte i Doc. I
48). Rinii incheiara i dal* pace la Belgrad, in aceia. zi.
Sub Imparateasa Ecaterina II a Rusiei, in Octombrie 1768 isbucni un
nou rasboi ruso-turc in care Ru0i urmareau cu tenacitate realizarea secula-
rului lor plan, cucerirea peninsulei balcanice 0 a Constantinopolului. Cu a-
ceasta ocaziune s'a %cut in Wile romane o imensa propaganda prin calu-
gari, preati, prin tot felul de mijloace. S'a mers pan a se sustine ca Mun-
tenii 1 Moldovenii sunt de origina slavon, fac parte din noroadele slavone 3).
Generalul baron Elmet, in mijlocul trupelor sale la Iai, a pus pe mitropolit,
pe boieri i alti locuitori O. jure credinta i supunere Imparatesei. Dupa tra-
tative de pace care incep la Foqani in 1772, rsboiul se termina in anul
1774 Ianuarie 10 prin pacea dela Kuciuc-Kainargi. Prin acest tratat Ru0i
obtin un drept de protectie asupra cre0inilor ortodoxi din Turcia (art. XIV),
iar fata de Principale Ru0i obtin dreptul de a vorbi in favoarea lor (art.
XVI nr. 9) 0 ca Capukehaile, adica reprezentantii Domnitorilor tailor ro-
maneti pe langa Poarta, O. se bucure de avantagiile i imunitatile diploma-
tice (art. XVI no. 10).
Deabia trecusera 10 ani dela acest rasboi i armele incep din nou sa
zangane. In 1785 avem iar4 rasboi ruso-turc. Austria la. 9 Februarie 1788
infra i dansa alturi de Rusia. Rasboiul se termina prin pacea dela SiOov

1) Veg tratatul deIa Karlowitg In D. A. SturcIga CoIescu-Vartic. Acte i Documente


relative la Renafterea Rom. I, p. 22. Cu ocagiunea discutiunei acestuf tratat, Polonia si Germania
cereau fiecare ca Turcia sti le dea Principatek, Jar& Turcii au reusit sA InIature pretentii(e (or pan&
la urnA. Vegi HurmugaIci, Fragm. Ill 33f-340; L Niculcea In Letop. lifoldovei ed. II, II
pg. 262.
2) Vezi textul tratatului 'in D. A. Sturdga i Colescw-Vartic, Acte f documente I, p. 32.
3) Vegi Genealogia Cantacuginilor p. 179.

www.digibuc.ro
XXVIII

la 4 August 1791 intre Turcia 0 Austria '), precum i prin pacea dela
din 9 Ianuarie 1792, intre Turcia j Rusia 2).
Cu inceputul veacului al XIX-lea, politica Rusiei fat de Imprtia Oto-
man devine i mai provocatoare.
Toate demersurile Rusiei in favoarea Principatelor, cu ocaziunea trata-
telor dela Kucluc-Kainarigi (1774) 0 Ia0 (1792), nu aveau alt scop dect s.
intreasca influenfa ruseasca in Valahia 0 Moldova, s slabeasc influenfa
turceasck i, mai ales, s-i dea posibilitatea de a interveni in imprtia
turceascA.
In Noembrie 1806, trupele rure0i au ocupat din nou Principatele, pe
care le-au definut pti in 1812.
Este foarte instructiv sa se citeascA memoriile generalului rus, Conte de
Langeron, in care el arata, cu sinceritate, strile de lucruri. Astfel el spune
In alte imprejurari acest rsboi, de 0 foarte nedrept era absolut necesar
pentru Rusia. Aceasta nu putea s lase Turcilor cettile Chiliei, Ismail, Aker-
man, Bender 0 Hotin, nici stpnirea Basarabiei, cci Odesa n'ar putea a-.
junge la desvoltarea la care se poate astepta" 9.
La 7 Iulie 1807, se incheie pacea dela Tilsit intre Franta i Rusia.
Prin art. 13 din acest tratat, Impratul Alexandru I al Rusiei se oblig.
atre Napoleon, Impratul Frant ei, ea s intervie pentru mijlocirea unei pAci
cu Anglia 4).
In schimb, prin art. 23, Impratul Franfei se obliga s fac pe media-
torul intre Romnia i Turcia. Prin Tratatul secret de aliant ofensiva si de-
fensiva dintre Franta i Rusia, semnat tot la Tilsit, la 7 Iulie 1807 se stipu-
leaz1 (art, 4 si 8) ca dac. Anglia nu prime0e mediatiunea Rusiei sau pri-
miind-o nu face pace pn la 1 Noembrie 1807, Rusia va face cauza cornu-
n cu Franf a. Deasemenea, daa Poarta nu ar accepta mediatiunea Franfei
sau acceptnd-o nu s'ar ajunge la un rezultat satisfctor cu termen de 3
luni. Franta va face cauza comun cu Rusia i impreun vor face liberarea
provinciilor otornane din Europa, afar% de Rumelia i Constantinopol, de
subjugul turc.
Trecerea lui Napoleon de partea Rusiei produce o impresie penibil la
Constantinopol, dar totu0, grafie struintelor Franfei, Turcia incheie armisti-
fiu cu Rusia la Slobozia, lnga Giurgiu, la 24 August 1807,
1) TratatuI dc pace cIeIa 5istov este publicat In colectiunea Acte fi documente relative
la renafterea Romniei I p. 71 el are 14 artcole Tratatul a fost Incheiat prin rnediatiunea
Anglie, Prusiei i Holande. Printr'un tratat special (aceias colectune p. 79) se reglernenteaza
modul In care urma sit se fac evacuarea Valahiei s a 5 judete moldovene ocupate de Austriaci
se fac ilnumite rectificAri de granite, cedndu-se Orsova Austriei _s stabilndu-se ca RuI Cerna
sA formeze frontiera Intre Veaahia si Austria. Acest tratat e ?ncheiat tot la Sistov.
2) Tratatul dela las. din 9 Ianuarie 1792 are 13 artcole. Prin el se stabileste c frontera
*Are Rusia i Turca va fi Nistru, confirmndu-se acteIe din 1773 privitoare la Incorporarea de
cAtre Rusia a Crime i Peninsulei Taman pn la fluvtil Kuban. Prin art. IV, Poarta se an-
gajeaz a respect& clauzele stipulate, In tratatul de pace Incheiat la 10 IuIie 1774 a Kucisc.-
Kainargi, In favoarea Valachiei i MoIdovei. Sturdga i Colescu-Vartic, op. cit., I, p. 219.
3) Hurmuzake, Doc. III, supL L p. 1o9-14o.
4) D. A. Sturza $ C. Cokscu-Vartic Aster fi Docum. L p. 576.

www.digibuc.ro
Prin conventiunea secreta de aliant, incheiata intre Franta i Rusia la
Erfurt in 12 Octombrie 1808 se stipuleaza (att. 8) ca Valachia si Moldo-
va s feel parte din Rusia, care va avea astfel granite la Dunare i, in caz
ca Turcia nu ar admite aceasta cesiune, Franta nu va intra in rasboi, dar va
trui pe langa Poarta '), pentru a admite aceste dorinte ale Rusiei.
Tutcia refuza propunerea Frantei de a cede principatele i rasboiul in-
cepu din nou intre Rusia si Turcia. Ostilitatile continuara 'Ana in 1812, and
Franta declarand rasboi Rusiei, aceasta se vazu nevoita a incheia cu Turcia
pacea dela Bucuresli la 26 Mai 1812, prin care se stabilea ca Prutul sa al-
catuiasca granite fata de Rusia j.
Sunt mai bine de 300 ani de cand Turcia a fost continuu atacata de
Rusi, care socoteau c ei sunt de drept mostenitorii imperiului bizentin, ca
1or li se cuvine stapanirea Constantinopolului si a strmtorilor. Printeo eroare
politica, Napoleon se leaga. cu Imparatul Alexandru si sacrifica credin-
cioasa sa aliat Turcia unor imaginare interese politice, dar, desi in deca-
den.% in acel timp, Turcia a refuzat sfaturile franceze interesate. Astazi,
dupa mai bine 130 de ani, istoria se repeta un alt puternic aliat al Turciei,
iari legat cu Rusia de interese vremelnice, voieste sa convinga pe Turci
s se plece kusiei, dar acum Turcia e regenerata, gratie marelui Atattn-k, ea
e constienta de rolul ei, stapana pe destinele ei. E deci natural ca ea sa.
refuze amicalele sugestiuni, facute de un prieten interesat.
* *

Ideile Tevolutiunei frariceze, vehiculate de armatele glorioase ale lui


Napoleon, se raspandisera in mai toate fArle, cautnd sa inlocuiasca pretu-
tindeni regimul aristocratic prin regimuf burghez.
Pentru a apara regimul aristocratic, de guvernare absolutista, in contra
noilor tendinte burgheze, se incheie, chiar in timpul congresului dela Viena
(1815), Sfnta Alianta, intre marile puled continentale Rusia, Austria st
Prusia.
Cu toate acestea, ideile revolutionare patrund si la noi si le gsim for-
mulate intr'unele proiecte de organizare sociall. Dar, in toate aceste incercari,
constatam numai un fenomen de mimetism. Lipseste fondul, lipseste o clasa bur-
gheza romneasca puternica i constient, care O.' revendice guvernarea si sa
organizeze un regim burghez 8).
Grecii vedeau in Napoleon, In timpul gplendoarei lui, ltberatorul popo-
rului for i, dupa imaginatia lar, acela care va lupta pentru restabilirea unej
mari Elade.
Grecii, crezandu-se sprijiniti de Rusi, incercara sa faca. din trile roma-
nesti asupra carora aveau o asa de mare influenta, in timpul domniilor fanariote,
un focar al miscarei lor de liberare nationala. E faimoasa eterie din 1821!
1) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic Acte fi Doc. I. p. 929.
2) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic 1, p. 296.
3) Vezt Paul Negulescu. Tratat de drept administr. roman II. p. 29 0 unn.

www.digibuc.ro
Neavnd insA sprijinul Rusiei, neavnd mijloace, revohrtiunea greceasca s'a
sfar0t, prin infrngerile dela DrAgApni qi, Sculeni, inteo jalnicd tragodie, cum
o numea boierul moldovean Alexandru Beldiman intio lucrare in versuri,
cu acest titlu. Protestarea ROmnilor, in contra acestei mbcari grece0i, se
IntruchipeazA in m4carea nationalA a lui Tudor Vladimirescu.
* * *

Existnd diferite motive de nemultumire intre Rusia 0 Turcia, prin fap-


tul ca niciuna nici cealaltA nu executaserA anumite stipulatiuni din tratatul
dela Bucurqti din 16 Mai 1812, privitoare ta Principatele romne0i, la Ser-
bia, la granitele asiatice dintre Rusia 0 Turcia, au urmat tratative intre aceste
tAri in vederea solutionArei conflictelor.
In 17 Martie 1826, Rusia adreseazA un ultimatum Turciei prin 'care li
cere :
1) respectarea tratatului din Bucurqti dela 16 Mai 1812, privitor la
Principatele romane0i ;
2) Punerea in libertate a deputatilor serbi 1
3) Repararea prejuditilor 0 ofenselor aduse Rusiei.
Turcia acceptnd acest ultimatum, intervine intre aceste douA tari Con-
ven(iunea dela Akennan din '1 Octombrie 1826, prin care se confirmA
stipulatiunile tratawlui de pace dela 16 Mai 1812 din Bucure0i. Printeun
act separat relativ la principatele Moldova 0 Valahia 1) se stabile#e :
a) modul de alegere a Domnilor de cAtre boieri,
b) durata domniei de 7 ani,
c) modul in care se fade destituirea Domnitorilor, pe baza de anchetA
0 prin acordul celor douA Curti suzeranA 0 proteguitoare ;
d) Recomandatiune cAtre DomnitOri 0 Divanuri ca, de urgentA, A se
ocupe de gasirea mijloacelor pentru ameliorarea administratiunei fAcandu-se
un regulament general pentru fiecare principat, care va fi imediat pus in
aplicare. .
_
La 4 Aprilie 1826, Anglia se intelege cu Rusia pentru a _ajutora m4-
carea de eliberare a Grecilor. La aceste tari, se asociazA 0 Franta, la 6 Iu-
lie 1827, 0 atunci se incepe o actiune din partea acestor 3 puteri contra
Portei. 0 flotA aliatA e trimis in apele grecqti, care, MI% declarare de
rAsboi, ataca 0 distruge flota otomanA la Navarin (20 Oct, 1827) Ca repro-
salii, Turcia opreqte trecerea prin strmtori a vaselor de cornett inchiznd
astfel comertul Mare'. Negre, ceiace da pretext Rusiei aliata Angliei 0
Frantei de a porni un nou rAsboi contra Turciei. Inceputul ca totdeauna
il formeazA ocuparea Principatelor.
*
* *

Trebue 0 de data aceasta sA admiram abilitatea deplomatiei ruse care


1) D. A.. Sturza 0 CoIescu-Vartic op. cit. I, 314.

www.digibuc.ro
a 0iut s atraga de partea sa puterile occidentale, in special Anglia, cu
tpate e acolo oameni politici considerabili susfineau, cu toat convingerea,
c. Turcia este absolut necesar pentru menfinerea echilibrului european.
Astzi istoria se repet. Rusia nu numai c e o forta imens, care
sdruncin echilibm1 european, aa de scump Angliei, dar ea e exponentul
unui nou regim politic, dictatura proletariatului, care urmare0e inlturarea
0 inmormantarea regimului burghez, pe plan internationaL $1 totu0 ea ga-
se0e docili secondantii in Anglia 0 Statele Unite ale Americei, exponentii cei
mai autorizati ai burghezimei. ,
In 1828, Ru0i ocupara Trile romane. La inceputul ocupatiunei, genera-
lul comandant Joltuhin dovede0e o slbticie, o neomenie care inspimanta.
Mai tarziu ins conducerea trilor romane0i, in urma pacei dela Andrianopol
(14 Sept. 1829), a fost incredinfat Generalultii conte Paul Kisseleff, care,
dela Noembrie 1829 pkn la Ianuarie 1834, cat a condus Principatele, a dat
dovad 0 de pricepere 0 de omenie.
Tratatul dela, Andrianopol, din 2 I 14 Sept., 1829, are dou anexe ; una
intitulat Act relativ la Principatele Moldovei i Valahiei, lax alb. Act
relativ la indemnizdrile de comer( f i de reisboi precum f i la evacuarea
Principatelor. Ambele au aceia data, de 2 1 14 Sept. 1829. Potrivit art.
IV din ultima anexa, Rgii erau obligati a evacua Principatele dupa plata in-
tegral& a indemnizrilor de rsboi.
Kisseleff, s'a artat un bun administrator, un om intelegator al stri-
Mr de lucruri din Wile romane0i pe care, din tot sufletul, el voia s le info-
drepte ; el s'a ocupat cu facerea regulamentelor, dovedind o mare cultur,
o mare pricepere 0 mult omenie. El urmrea ins, cu mare hotrare, a-
nexarea Principatelor la Imperiul rusesc 1), considerandu-le chiar ea provincii
ruse0i. Cu toate acestea, spiritul de dreptate al Romanilor i-a recunoscut
meritele 0', ea un omagiu, marea artera de comunicatie din capitala tdrei, o-
seaua, poarta numele su.

IV. Scopul ce urmarea Rusia prin aceste Regulamente.


Caracterul Regulamentelor. Principiul separatiunei pute-
rilor. Organele de conducere dupii Regulament:
Domnia, Parlamentul. Justilia sub Regulament,
Care erau cOnsideratiunile ce indemnau pe Ru0 s patroneze facerea
Regulamentelor ? Erau de sigur considerafiuni politice pe care de altf el Ki-
seleff le spune in raportul ce a fcut Impratului Nicolae : La 1828 Guyer-
nul imperial folosindu-se de ocupatiunea Principatelor cu armatele noastre, a

I) Astfel Kiseleff, inteo scrisoare e&tre Orloff, din 18 Iunk 1833, spune: .Eu socotsee
Dunarea ea granita impenului rus. Vezi A. Papadopol-Calimah in Analele Acad. Rom..
Tom. IX sena II, pg. loI. Veg} 0 mspunsul lui Orloff In aceIfq loc, pag. loS. Ve4i raportul
generalutui Kisekff cAtre ImpArat In Uricar X p. 587.

www.digibuc.ro
XXXII

depus toate silintele ea, in timpul guvernarei provizorii, s se desavarseasea


propusa reorganizare, ca o afacere neaparata pentru buna stare a unei tar'.
megiesita cu noi si ea o masura care intarea temelia influentei noastre po-
litice asupra Orientului. Indemnat de vederi atat de inalte spre folosul
gloria Rusiei, Vice-Cancelarul contele Nesselrode a mijlocit inalta autorizatie,
dupa care secretarul de Stat Dascoff a fost trimis in Principate ca, con-
formandu-se cu starea lucrurildr din tara, sa schiteze un proiect de instruc-
tiuni pentru alcatuirea Regulamentelor.
Acest proiect, bazat pe adevarata stare a imprejurarilor locale, cuprin-
zand toate partile reorganizatiei din launtnt. s'a invrednicit de Malta intarire
in Iunie 1829, a fost dat fostului Presedinte-Plenipotent, General Joltuchin,
spre a alcatui, dintre boierii locali, Comisii i printr'insele lucrari pregatitoare
pentru Regulamentele organice ca in urma sa le supue in cercetarea obstes-
tilor Adunari".
Generalul Paul Kiseleff urmarea ca Principatele sa fie anexate Rusiei,
astfel ca granita imparatiei sa fie Dunarea i aceasta el o spune formal, crl-
ticand pe aceia care voiau, pentru consideratiuni politice momentane, exectt-
tarea tratatului dela Andrianopol, adica restituirea Principatelor Turciei.

Caracterul aristocratic al Regulamentelor. Daca examinam Regula-


mentele organice constatam ca ele au o factura aristrocratica. Se creiaza,
dupa ideile timpului, in fiecare tar un Parlament, dar cu un Wit caracter
aristrocratic. Nici burghezimea, nici taranimea nu aveau reprezentanti in Ob-
fteasca Obicinuit Adunare, cum se numea acest Parlament unicameral.
Alegerea Domnului se facea de o Adunare care, in Valahia, avea 190
membri i anume : 4 reprezentanti ai Inaltului cler (mitropolitul si 3 epis-
copi), 50 boieri- de rangul intai, 73 boieri de rangul al II-lea, 36 deputati
alesi dintre boierii judetelor, Cate 2 de judet, de la vel serdar in jos. In fine
se admitea i o reprezentatiune de 27 deputati pentru corporatiunile (bres-
lele) de meseriasi de prin orase.
Puterea Domnitorului, este adevarat, se ingradeste prin creiarea Par-
lamentului. Dar si Domnitorul ca i membrii Parlamentului sunt reprezen-
tanti ai unei singure clase, care ii cauta numai satisfacerea intereselor pro-
Daca la noi feodalitatea nu se aseamana cu aceia din occidentul Euro-
pei, intrucat ea nu era legata de parnant, ca in Occident ; se aseamana ins
cu feodalitatea bizantina, o feodalitate administrativa, legata de functiuni,
conferind titularilor privilegii considerabile. Astfel, daca examinam hrisovul
Domnitorului Ionita Sandu Sturza asupra pronomiilor Moldovei, din 1827,
vedem cA se recunostea boierilor : a) Scutirea de orice dari catre Stat ; b)
scutirea de armata ; c) dreptul de a avea scutelnici, adica oameni, care nu
plateau bir catre Stat, dar plateau boierilor, fie prin munca, fie in bani.

www.digibuc.ro
Aceste privilegii extraordinare In favoarea unei clase au fost Intruchtva
atinse i reduse prin Regulamente. Astfel scutelnicii au fost desfintati.

Regulamentele organizeaza Statutul pe baza principiuluiiseparatiunei


puterilor. Ele admit o separatiune tripartit a puterilor, fiind influentat In
aceast privint de Constitutiunea franceza a lui Ludovic al XVIII-lea (charte
octroge) i astfel se admitea c puterea executiv e Incredintath. Domnului,
cl puterea legislativa apartine Domnitorului i Obicinuitei obstesti AdunAri.
Seful puterei executive, Domnitorul numea i revoca pe minitrii, duph
socotinta sa. Ministrii nu puteau sh. fie membrii ai Parlamentului (art. 46
Regulamentul Valahiei); puteau insA sa vie la Obsteasca obicinuith. Adunare
pentru a sustine proiectele de legi (isvod de pravil) ca i orice alte adrese
ale Domnului cAtre Adunare, precum i pentru a da deslusiri, fiecare pentrui
tot ce priveste dregAtoria sa (Vezi i cap. IV Reg. Valahiei).
Puterea judecatoreasca exercitata de Organele ei, este arAtat ca o putere
separata i independenta i fata de puterea executivA (ochrmuitoare) de
cAtre art. 212 Regulamentul Munteniei si 279 Regulamentul Moldovei, pre-
cum si fata de Obsteasca obicinuit Adunare (art. 59 Regulamentul Valahiei
si 62 al Moldovei).
*

Cum se face cA Rusia, sub Tarul Nicolae I, partizan hotart al abso-


lutismului, a admis ca, In aceasta noul organizare ce se dedea TArilor ro-
mnesti, s recunoasa existenta unui Parlament, putnd sA se r:opun puterei
Domnitorului?
Trebue sA recunoastem ca aceast constructiune politich. era o abila
machinatiune, menith. sh. satisfacA, In special, pe Englezi dar mai ales sh. asi-
gure dominatiunea Rusilor, facnd posibil interventiunea, amestecul lor, In afa-
cerile Principatelor, ori cnd ar fi vroit.
In adevAr, prin functionarea Parlamentului, se puteau ivi conflicte 1ntre
Domnitor, titularul puterei executive, si 1ntre aceasta Adunare aristocratich.
In Wile constitutionale, asemenea conflict se transeaz fie prin proregarea
Parlamentului, cnd neintelegerea pare de mai mica important, fie prin di-
zolvarea parlamentului, facndu-se apel la opinia publich, pentru noi alegeri,
cnd conflictul ar fi considerat mai profund. Regulamentele organice admiteau
ca Domnul sA proroage, adica sa amne Adunarea, dar nu recunosteau Dom-
nitorului dreptul de dizolvare ; el putea Ina sA se aclreseze cAtre cele dota
Curti, cernd voie de a face clizolvarea i convocarea unei alte Adunhri
(art. 53 Valahia, art. 56 Moldova).
Pe de alth parte Adunarea Obsteasch obicinuit avea cadere sd arate
Domnului prin anaforale, nOpstuirile i plngerile tOrei i, in caz de nevoe,
sh. le facl cunoscute Curtilor suzerane i proteguitoare, artnd i mijloacele
de indreptare (art. 54 Muntenia, art. 57 Moldova).

www.digibuc.ro
Se poate intelege foarte usor ea solutionarea depindea dupa cum Dom-
nitorul sau majoritatea Adunarei erau in vederile guvernului rusesc.
In cazul and Rusii sustineau pe Domnitor, admiteau dizolvarea Adu-
narei, dar, daca majoritatea Adunarei le era favorabila, ei cereau dela Cons-
tantinopol ca, de comun acord, sa se admita o anchet, facuta. de catre un de-
legat rus i altul turc, care O. cerceteze activitatea Domnitorului. 0 asemenea
ancheta s'a facut in 1841 in contra Domnitorului Alexandru Ghica. Comi-
siunea de ancheta era compuse din Generalul Duhamel, delegatul rus,
Sekib-Effendi, delegatul turc, care, conchiznd la vinovatia Domnitorului, a
ajuns la destuirea lui

Instituriunile politice organizate prin Regulamente erau


1) Domnia. Organizarea Institutiunei supreme a Domniei a fost, la noi,,
intemeiata pe obiceiul pamntului
Modul de determinare al $efului suprem al Statului, att in Muntenia
cAt si in Moldova, a Voevodului, Domnului, a fost, din cele mai Vechi tim-
purl, alegerea.
Acest mod de desemnare a fost luat, probabil, dela vechile triburi
slave, care au salasluit in regiunile noastre precum si dela Statele vecinet
Ungaria, Polonia i Imperiul german 2).
Alegerea $efului Statului, in timpul evului mediu, ddea nastere la corn-
petuni, la lupte intestine, din care cauza neputandu-se intari piderea $e-
fuhii Statului, Statul mnsui suferea, neputnd sa ajunga la inflotirea si pros-
peritatea Statelor, in care monarhia era ereditara.
Domnii, la inceput, erau alesi pe viata ; dar, dupa ce nile romnesti
s'au pus sub protectoratul Turciei, alegerea trebuia sa fie confirmata de
Po arta.
Firmanul impartesc de confirmare, numit muharel, se citea in Divan
In fata boierilor, de catre functionarul turc mahometan, numit Divan effendi
sau Skemni-agassi, atasat pe lnga Domn pentru citirea firmanelor turcesti 3),
Dupa moartea lui Ion Voda cel cumplit, Turcii au obligat pe Domni
romnesti sa-si ceara confirmarea in domnie la fiecare trei ani, Mai tarziu
confirmarea a ajuns O. se dea in fiecare an. Dupa decapitarea lui Miron
Asupra cauzelor care au determinat ancheta concIuzige ei,vezi C. Filitti, Domniile
romirme sub Regulamentul Organic, Buc. 1912, pg. 167-172.
2) Paul Negulescu Tratat de drept administrativ roman, editia III, vol. II p. 1o7 urm.
i 3) In afarA de Divan effendi sau effenclissi se mai gseau pe langs. Domn incA 3 funo.
tionari mahometani anume : Besli aga inslircinat cu potiia fat& de caltorii musulmani,
mechterbasi, seful meterhanelei sau muzicei turcesti i bairactarul, sau purtAtorul unui fel de
steag, format dintr'un Iemn, de care era atitrnate 2 mu 3 cog! de cal sau tuluri. Erau pas
care aveau 3 cox! SAU tuiuri.
Aceste cozi de cal constituiau o mare distinctie. ISomnitorii ffind considerati ca bey, a-
vertu numai 2 tuiuri, ei erau inferiori, ca grad, pasitor ca 3 tuiuri i Hanului tittaresc. Vezi.
Gheorgaki al doilea logofat, Condica de obiceiuri vechi i noi a Prea inaltilor Domni
KogAlniceanu, Letop. Moidovei ed. II, vol. 111 p. 299 i urm.

www.digibuc.ro
13arnowski, alegerea nu s'a mai facut de boieri, Donmul find numiti de
de Poarta, cu conditiunea ca noul ales sa fie, de religie ortodoxa.
Prin hatiseriful din 1802 se stabileste prin art. 1 ca timpul de gestiune
al Domnitorilor este de 7 ani socotiti din ziva numirei.
Prin conventiunea dela Akerman din 7 Octombrie 1826, in actul aditional,
se stabileste c Domnii sa fie alesi de Divanul fiecarei tri, dintre boieri.
Durata Domniei era tot de 7 ani.
Prin Reguiamentele organice, alegerea Domnitorilor se facea, in fiecare
principat, de 011teasca Adunare Extraordinar, al/And, in MUntenia, 190
membrii (art. 2). iar in Moldova numai 132 membrii (art. 2 si 3 Reg. Mol-
dcwei).
Dupa cum se poate vedea, imensa majoritate a acestei Adundri era
compusa din boieri ; se afla Ina i un numar destul de redus de depute% re-
prezentanti ai corporatiunilor de meseria0 i negustori (27 pentru Muntenia si
21 pentru Moldova). Regulamentul Moldovei admitea un reprezentant al
dulturei, un deputat al Acadent?ei nationale de invataturl, ne spune art. 2
lit. e.
Dup ce Adunarea alegea pe Domn, Regulamentul organic stabilea ca
se facea in aceasi sedint, adresa care Poarta cerandu-se confirmarea Dom-
nului ales, cat i o nota oficiala de informatiune catre Curtea proteguiloare.
Ambele adresese iscaleau de toti membrii Adunrei (art. 42 Reg. Valahiei),
care se dizolva imediat.
Domnul era ales pe via(, el putea in's sa fie destituit de Ctirtile su-
zerana i protectoare, in urma unei anchete, cum s'a aratat mai sus. El putea
abdica, ins abdicarea trebuia primtta din cele doua Curti.
La orice vacanta de dnmnie, puterea domneasca era imediat exercitata
de Vremelnica Octirmuire a Caimacamilor, dupa art. 18 din Regulamen-
tul Valahiei si al Moldovei. Atnbele Regulamente stabilesc ca legiuifi Cai-
macami erau Prezidenttd Inaltului Divan. Ministrul trebilor din Launtru
marele logoft sau ministrul Dreptatei ce erau in functiune, nand se ivea
vacantia. Caimacamii ocarmuiau trebile Principatului pang la suirea in scaun
a noului Domn. Caimacamii intocmeau lista candidatilor la Domnie, trecand
inteinsa pe toti boierii cari implineau contlitiunile art. 26 muntean si 27
moldovean. Candidatii la Domnie trebuiau sa aiba varsta de cel putin 40 ani
impliniti, sa fie de familie boiereasca a cArei nobilitate s se suie cel putin la
mosul sAu. Caimacamii prezidau alegerile ; votarea candidatilor se fAcea cu
bale (bile). Dupa suirea in scaun a Domnului, caimacamii, urmau sa dea
socoleal i Domnului i Obicinuitei Obsteasca Adunare.
Dupa confirmare, Domnul depunea ju Amantul cerut de art. 44 Reg.
Valahiei i 47 Reg. Moldovek.

* *

Domnul, inainte de Regulament, era stpanul tarei. Viata, cinstea

www.digibuc.ro
averea oamenilor erau in puterea lui. Nici-o lege 0 niciun obicei nu t AMU-
re au puterea Domnultd.
Ca si Impratul Bizantin, el se intitula Domn, Dominus, considerndu-
puterea de drept divin. Nu se gsea in tar. nici o institittiune deosebit,
care se limiteze puterea Donmului. La palatul domnesc era o etichet, un
ceremonial oriental al Curtii.
Veniturile trei erau de 2 feluri ; unele ,ale Vistieriei sau Casa Sta-
tului i altele ale Cmrei sau Casefa privat a Domnitorultd, care consti-
tuiau salarizarea lui, lista sa civird. Din veniturile vistierlei se plateau a)
Tributul catre Poart i b) cheltuielile trebuincioase pentru plocoanele date
la functionarii turci sau alie cheltueli pentru. interesul trei ; c) Lefile func-
tionarilor, plata slujitorilor, care, in general, se fAcea dintr'o dare aditio-
nal (zecimi aditionale) numit Reisurd, 14 parale la fiece leu de impozit.
Drile, care constituiau veniturile trei, erau: sferturile, pecetluirile sau
darea mazililor, a neguttorilor, a ruptasilor, rsura, un impozit com-
plimentar, aditional, pe langa celelalte dri adaogAndu-se cota rstcrei la fie-
ce leu de impozit direct.
Drile care alcatuiau veniturile CArnrei Domnului, numite i Rusuma-
turi", impozite indirecte, erau pltite de toti si de trani si de multe ori de
boieri si de monastiri. Aceste dri erau : a) desetina, impozit pe stupi i pe
porci ; b) vadrrit, sau vinariciu, impozit pe vin ; c) gostina sau oierit dare
pe oi ; d) vmile, e) ocnele, etc., etc.
Cheltuelile, in afar de cele obligatori, cum era tributul &ere Sublima
'Poart, se fceau dupa chibzuinta Domnitorului. Mai in todeauna tesaurul
public era sctuit, dupl cum arata Dimitrie Cantemir i dupa cum ne spun
cronicarii.
Un vechi obicei, ce gasim in Principate, era ca semile (socotelile) ve-
niturilor i cheltuelilor se cercetau de boierii din divanul domnesc.
Dar Domnii nu respectau prea mult aceste obiceiuri, cutume, dupa
cum se poate vedea din documentele timpului.
Regulamentul organic stabileste norme prin care limiteaza puterea Dom-
nului. Potrivit Regulamentului, Domnitorul nu mai avea tm drept absolut
de legiferare, caci el exercita acest drept impreun cu Obsteasca obicinuiti
Adunare. Domnitorul avea drept de initiativ a legilor. El trimitea proiec-
tele de legi cu pitacuri domnesti (ait 48 Reg. Val.), in terminologia mo-
dern mesagii. Adunarea avea dreptul de a aproba proiectul, a-1 modifica
sau a-1 respinge. tup ce proiectul era votat, se supunea Domnului spre
intdrire (art. 49 Val.), care echivaleaza cu sanctionarea. Domnul refuzand
intrirea putea s trimit proiectul Adunrei spre o noul chibzuint. DacA il
sanctiona dedea ordin de executare, ceiace echivala cu promulgarea.
Sub noua avezare, Domnul nu mai are drept de eat la lista civil, care
e fixat la 1.200.000 lei pe an prin art. 65 din Regulamentul Valabiei 0 la
800.000 lei prin art. 74 din Regulamentul Moldovei.

www.digibuc.ro
Parlamentul. Regulamentele qrganice ereiaza un Par lament unicameral,
cu atributiuni de legiferare, numit Obicinuita obgeasca Adunare, compus
numai din deleggi ai clasei nobiliare, ai boierimei, care singura era chemat
s se pronunte asupra chestiunilor de interes obstesc.
Obicinuita obsteasca Adunare a Vakhiei se compunea din 42 membri,
iar acea a Moldovei din 35 membrii.
In Adunri, erau merfibri de drept, din cauza functiunei ce detineau,
mitropolitii si episcopii. Cella lti deputati erau ales dintre boieri, iar corpul
electoral era alcatuit numai de care boieri, dupa cum arat. art. 45 si 46
din Regulamentul Valahiei, ea si 48 si 49 din Regulamentul Moldovei.
Prezident era de drept Mitropolitul Trei. Adunarea isi constituiau bi-.
roul alegand dintre membrii si 2 secrelari Si 2 secretari supleanti.
Aceste Obstesti Obicinuite Adunri se asemnau cu Divanurile domnesti,
de mai nainte, in sensul ea si unele si allele erau compuse numai din boieri,
dare pe cnd in divanurile domnesti membrii erau numiti de Domn, aci ei
erau ale0 ; in materie de legiferare, clivanul dedea numai un aviz consultativ
-urmnd ca Domnu: sa hotrasc, pe cath vreme Adunarea era numai organ
legislativ, care prin vohd au, statuiaz. Domnul putea,, este adevrat, s nu
sanctioneze hotrarea Adunrei, dar nu putea s'o modifice. Divanul avea si
atributiuni judecAtoresti, Adunarea nu avea asemenea atributiuni si nu se
putea amesteca in materii contencioase (art, 59 Valahia si 62 Moldova).
Domnul avea initiativa legilor, el trimitea Adunrii proectele de legi
prin pitac domnesc (art. 48 lit. c Valahia sau tidula domneasca, in Moldova,
art. 51 lit. a). Proiectele de lege se votau in intregime sau cu modificri,
Adunarea putnd a respingh proiectul. Hotarrile, chibzuirile Obicinuitei
Obstesti Adunri nu aveau Ina putere de lege decht prin ntdrirea Dom-
nului (sanctionare) care ramne liber de A nu le intri, fr artarea de
motive (art. 49 Valahia, 51 alin. a Moldova). Amendamentele la diverse ar-
ticole trebuiau s fie sprijinite de cel putin vase membrii ai Adunrei (art.
48 al. b. Muntenia ; 51 al. b Moldova).
Adunarea avea dreptul s atrag atentiunea Domnului prin anaforale
asupra chestiunilor de interes obstesc, asupra nedrepttilor si. plngerilor lo-
cuitorilor si, de va fi trebuint, putea s le fae cunoscut celor 2 Curti.
, Justitia sub Regulament. Regulamentele organice att al Valahiei ct
si al Moldovei proclana, eel d'inti; prin art. 212, iar eel de al doilea prin
art. 279, principiul separatiunei puterilot ochrmuitoare (executiv) si judea-
torease iar prin articolele 59 Val. si 62 Mold., arta O. Adunarea obsteasc
ordinar nu avea nici o atributie judectorease.
Regulamentele organice stabilese urmtoarele organe de judecat, cu
comp etenta general o
a) tribunalele de fatliia instanf dela finuturi (art. 280 R. Mold,), nu-
mite judecatoriile judetelor de Reg. Val. art. 213 si 242. Aceste tribunale
erau compuse dinteun prezident si doi judeatori. In contra hotAririlor tri-

www.digibuc.ro
bunalelor de judet se putea face apel la dtvanurile judecdtoreqti in numr
de doug, In Valahia: unul la Bucuresti i altul la Craiova, cel d'intai era
competente a judeca apelurile din cele 13 judete de dincoace de Olt si ce
de al doilea apelurile contra hotrrilor tribunalelor de dincolo de Olt 9.
Pe langa fiecare tribunal sau Divan figura un functionar, asemntor
portrelului, nutnit Zabet, sau Zapciul judecdtoriei de fudet sau al Diva-
nului cu aprozii necesari (agentii de portrei), dare 1nmna cidulele (citatile)
fcea comunicArile de acte art. 222, 223, 254, 274 si 275 R. Val. In Mol-
-dova, pentru acest scop, avem vornicul de aprozi, vtavul, ceausul de
apro4 cu aprqzii, necesari, iar tu judete ispravnicul, avncl. ate 3 aprozi de
fiecare ocol (art. 376 R. Mold).
Pe langa fie-care instant sau desprtire (sectie) se a& cte un logoft
(grefier), un condicar (arhivar) i impiegatii necesari. Vezi art. 220 si 221
Reg. Val.
Regulamentul Moldovei face din tribunalele de tinut (judet) instante cu
atributiuni limitate, avnd drept de- a judeca procesul de o valoare pin la
500 lei. Ce instant de apel era un singur Divan judecdtoresc la Iai, numit
In textul publicat la 1835, divan de apelatie.
Se organizeaza avocati (art. 224-226 Val), oameni care au oare-
care qtiintd de pravild, O. care stint cunoscuti ca oameni cinstiti (art.
225).
Pentru a putea practice avocatura, acei care Indeplineau conditiunile
art. 225 alin 1, trebuiau s-si inscrie numele lor in condica cancelariei mi-
nisterului drepttei, dar nu puteau s practice pta ce nu primeau de la
Stapnire carte in scris de slobozenie (225 al. II) 1)610 puteau Ms s-si
pun procuratori (vechili), chiar dac nu erau avocati, In care aveau incredere.
Pe lnga Inaltul Divan si pe langa despartirile criminalicesti ale diva-
nurilor de apelatie, functionau avoceti publici care, in cazul ca linculpatul
era lipsit de avocet, instante ii putei da until care s-1 apere.
Avocatul trebuia s arate tot respectul WA de instant inaintea area
se Infatisa. El nu se putea Inftisa In locul mandantului sau mailnainte de a
arta 1mputernicirea.
3). Inaltul Divan, supreme instanta. El era instant de fond, se com-
punea dintr'un prezident si din 6 menibrii, numiti de Domn. .El judeca
fcute in contra hottirilor divanurilor judecdtoreqti i judecdtoriilor

Divanul din Buouresti avea iz judecAtorii, iar oel din Craiova nurnai opt. Divanul
din Bucuresti se compunea din dota despArtiri.: ua paticeascs avAnd 7 membrii, alta crimina,
IiceascA cu 5 membri: Curtea de Craiova avea de asemenea douA despartiri : cea poIiticeascA
de 5 membrii, iar cea criminaliceascA din 3 membrii. Fiecare despArtire avea un preeident (art.
2.67 i urm. R. Val., 32o i urrn. R Mold.).

www.digibuc.ro
de comer( 9. Adunarea obsteasca obicinuita din Moldova alegea i dnsa 7
-persoane, cu tit1u1 de supleanti, care inlocuia pe membr inaltului Divan in
oaz de lipsa (art. 362).
Regulamentela organice creiaza procurorii sau procuratori, cum ii nu
meste art. 217 si 218 din Reg. Val., le determina atributiunile ca aparatori
ai pravilei, ingrijir ea la paza bunei orandaeli si a linstei publice.
Regulamentele organice stabilesc c in Valahiea se aplica Condica Ca-
ragea (art. 241 R. V.), iar in Moldova Condica Calimah (art 375). Aceasta din
urma pravila Rind publicata in grecste, s'att luat masuri penh-u traducerea
gi in romneste. Pentru acest motiv a lost nevoie lima dela punerea ei in
aplicare de un pravilist al Statului ca s dea explicatiuni tribunalelor pen-
tru intelegerea i aplicarea legilor. Regulamentul Moldovei, prin art. 300, sta-
bileste doi pravilisti sau legiti, cu. aceleasi atributiuni.
Regulamentul organic al Moldovei, prin art. 304, stabileste ca orice pri-
cina hotarita de Inaltul Divan si intarita de Domn este in veci curmatd, ache
hotarirea capata autoritatea de lucru judecat, Regulamentul Valahiei in art.
324 admite numai un singur caz in care hotarrea Inaltului Divan, data cu
complect special, in urma unui apel catre Domn, producea autoritate de lu-
cru judecat. Pentru aceasta se cerea : a) ea prima hotarire a Inaltuhti Divan
A. fie data eu majoritate, hind, eel putin, doi membrii de osebita panne, b)
cal la instantele inferioare sa fi fost hotarsi deosebite. In acest Caz partea,
care a pierdut, are drept *de apel catre Domn pentru a i se judeca pricina
din nou. Domnul trimitea pricina Inaltului Divan pentru a se judeca noul apet.
In acest caz, Divanul se complecteaza cu ministrul justitiei. ca prezident.
cu toti prezidenti instantelor judecatoresti din Bucuresti afara de aceia care
au judecat pricina. Dvanul astiel constituit, judeca pricina. Hotarrea
data, intarita de Domn, capata autoritatea de lucru judecat, ne mai putnd fi
atacta i afacerea nu mai putea fi pusa in discutiune. O dispozitie asemd-
natogre gasim si in Moldova (art. 363).
In celelalte cazuri, aplicndu-,se la noi vechile pravile Caragea si Cali-
mah, acela, care pierduse sub un Domnitor, putea sa se adreseze din nou
justitiei la venirea altui Domn.
I) Judecatoriile de eorrirt erau instante de apel in contra botaririlor judecatoriilor de
judet, (Vezi art. 243 0 299 Reg. VaI.), care, judecand afaceri de comert, se complectau u 2
comercianfi (art. So5 R. V., 333 R. M.). In Valabia erau (iota asemenea judecatorii de co-
rnett : una .la Bueuresti i una Ia Craiova. Cea d'intai avea 5 membrii, din care 2 numiti de
'Doran, jar 3 alesi dintre negustori, conform art. 309-301 Reg. VaL, pentru Craiova numai Pre-,
.zidentul se numea de Domn, lar ceilalti doi judecatori se alegeau conform celor aratate mai
sus si a art. 302-3o3. Judecatorii negustori erau alesi pe 2 ani.
In Moldova era un singur tribunal la lau cu 5 membril, din care 3 boieri numiti de
Domn i 2 negustori dint:re cei mai matt. In orasele Galati, Foesani, si Botosani erau ornduiti
eate 2 negustori de seama care judecau, cand era vorba de procese comerciale impreuna ca
judecatorii tribunalului judetuluf (art. 333). Judecatorii comerciali erau cempetenti pentru toate
pricinile nAscute din fapte de comert.
Pricinile de cornett se judecau dupa condica de comert franceza (art. 241 R. Val.; 375
Mold.) Tribunalul de judet, din Moldova, constituit in complectul obicinuit l cu cei doi judeatori
comercianti, avea o competentA limitata pAna ia o valoare de 5000 lei. Asa ca Tribunalul
comercial judeca, In prima instant& pricinile de o vaioare mai mica de 5000 lei. Legea deli-
neste faptele de comer f (3o6 R. Val.).

www.digibuc.ro
XL

Numai hotararile facute sub trei Domnitori capatau autoritate de lucru


judecat. Astfel pravila Caragea spune in Partea VI, cap. IV 7 Hotar-
rea unui Domn are apetatie la alt Domn, 8 Hotararea unui Domn, stri-
cata de alt Domn, are apelatie la al treilea Domn. 9: Hotardrea Dom-
neasca intrit de doi Domni s nu aiba apelatie 1).
E curios de inteles cum autorii Regulamentului, care cautau s stabi-
leasca certitudinea juridica fag de proprietate (art. 391 i urm. Reg. Mold.,
343, Reg. VaL), incercnd sa faca chiar tm cadastru 2), au mentinut vechile
dispozitiuni care dedeau dreptul de a reinoi judecatile la fiecare non& Dom-
nie, ceia-ce facea nestatornicia celor judecate i nesiguranta proprietatei,
dupa cum se arata ap de bine in art. 364 din Reg. Mold.
Regulamentele nu au stabilit inamovibilitatea magistrarilor, dar au
aratat-o ca un deziderat, ce s'ar fi putut realiza dupa 10 ani dela punerea in
aplicare a Regulamentaui (art. 215 Reg. Val., 285 Moldova); ele admit deo-
camdata insa numirea judecatorilor pe o perioada de 3 ani, cei dovediti ca-
pabili putnd fi lasati mai departe pe noi perioade de 3 ani (art. 214 Munt.,
284 Mold.),
Aceasta numire pe termen, cu drept de a nu fi inlocuiti in acest in-
terval, este socotita de filosoful german Oswald Spengler ca raspunzfind mult
mai bine interesului general de eat inamovobilitatea, care e stabilita mai mult
in interesul personal al functionarului.

V, Organizarea administrativa a Tarilor romane*ti; a)


Domnitorul *efts! ierarhiei administrratIve, b) MinutrL
c) Viata economical, Cheltuetile i veniturile Statului, Bu-
getul Statului. d) Controlul ointesc. e) Permanentizarea
functiunilor publice. f) Puterea public (politia, armata).
a) Domnitorul este feful puterei executive ne spune art. 58 din.
Regulamentul Valahiei 0 61 din Regulamentul Moldovel. Obicinuita oNteasca
Adunare nu va putea in niciun chip s impTedice stapnitoarea putere data
Domnului dupa vechile intocrniri i obiceiuri ale Tarei 0 care putere pri-
ve0e la pazirea bunei orndueli 0 la liniqtea publica, ne spune art. 58
Regulamentul Munteniei.
Textul moldovean numete puterea executiva: puterea suverand de
administrarie fi de paza bunei reindueli i a liniftei publice, putere
care e incredintata Domnului, pe temeiul vechilor obiceiuri ale Tarei.
Ca Sef al Puterei executive, Domnitorul nume0e i revoaca in func0-
unile administrative 0 judecatore0i. Judecatori erau numiti dintre boierii

1) Vezi Patd Negulescu, Tratat de Drept adrninistrativ Vol. I, editia IV, 1934, pagina
370-371 1 nota 1 delkl pag. 370.
Vezi legen din 1835 pentru mdsuratoarea cadastrald in tot Prinfipatul spre a currna
prisonirile pentru ho arele noiibr. Analele Parlam. V, I, 333 Ourtn.

www.digibuc.ro
pmnteni. El d ordin de executare a legilor (promulgarea) ; el da ordin
pentru executarea hotrrilor judecatoresti ; in numele lui se pronunta hot-
rrile (art. 281 R. Mold., 214 R Val.).
El numeste i revoac pe minitrli, cari sunt colaboratorii lui la opera
de guvernare.
Domnul este inaltul Sef al mLLiiei (art. 376 R. Val. ; 213 0 432 Reg
Comandantul militiei este Sptarul in Muntenia (art. 383) si Hatmanul in Mol-
dova. (art. 213).
b) JTIinitrii Puterea executiva are un rol considerabil precum i atri-
butiuni numeroase i variate. Domnitorului, ca Sef al Puterei executive, i s'a
dat mai multi colaboratori, cum de altfel existau i inainte de Regulament '),
Prin noua organizare, acesti mari dregatori lau, pentru prima data, numele
de Ministrii. (art. 464 147-150 Regulamenful Valahiei). In sistemul regula-
mentar, Domnitorul numeste i revoaca pe colaboratorii si, far s tin
seama de alte consideratiuni dect acelea care il interesau pe. el. Ministri
nu puteau urmri o alta politic dect acea a Domnitorului, iar initiativa
msurilor nu se poate lua dect cu aprobarea Domnitorului, care da direc-
hvele i impulsiunea necesara. Din aceast cauza Domnitorul era rspun-
ztor pentru actele Ministrilor pe care ii acoperea.
Ministri nefcnd parte din Adunare, aceasta nu le putea da vot da
blam, putea Ina prin anaforale adresate care Domn sa arate reaua admi-
nistratie, marile nedreptti infaptuite de anumiti Ministri i Adunarea avea
posibilitatea legala de a comunica aceste artri i celor dou Curti, care
puteau ordona o anchet, al carui rezultat putea fi destituirea Domnului, own
s'a intmplat, in 1841, cu Domnitorul Alexandru Ghica.
Dupa Regulamentul din 1831, in Valahia, Minitrii erau In numr de 7
anume:Ministrul ,Trebilor din Iluntru, sau marele Vornic, Ministrul Fi-
nantelor sau Vistieru, marele Postelnic sau Secretarul de Stat, Logoitul
sau Ministrul drepttiir,Logoftul (sau ministrul) trebilor bisericesti, Spta-
rul sau ministrul ostirei (art. 149 R. Val).
Trei din acesti anume Marele vornic sau Ministrul trebilor
din luntru, Minierul finantelor i Secretarul de Stat formau Sfatul admi-
nistrativ, sub prezidentia marelui vornic, care, intrunindu-se de 2 ori pe
saptmin, examina toate afacerile curente privitoare la ordinea publicA, la
finante i comert (art. 148 R. Val.). Hotrrile luate, dupa aprobarea Dom-
nului, se puneau n lucrare imediat. Toti ministri intruniti, sub prezidentia
Domnului, formau Sfatul miniftrilor, care se convoca pentru examinarea
afacerilor importante (art. 149 R. Val).
Regulamentele organice, continund s organizere societatea, stabilesc mai
intiLorgane de conducere, apoi, penh-u a asigura linistea i ordinea publicA,
organizeaza forta publica.

1) Vezi P. Negulescu si G. Alexianu, Tratat de drept public I, 331-540.

www.digibuc.ro
XLII

Dar aceasta nu era suficient. Organizarea de Stat are o multime de


alte indatoriri pc care Regulamentele euta s le satisfacA.

Viata sociald. Influenta Fanariotilor a fost nefast asupra societtei


romnesti si in special asupra boierimei, desvoltnd spiritul de intriga
pasiune de lux, dorinta de edstiguri ware.
Clasele sociale ce constatm in rile romnesti erau un numr de 6:
a) clasa boiereasc, b) mazilii, c) negustori, d) clerul e) tranii, f)
Boierimea era imprtit in 3 clase. Din clasa I, a velitilor boieri, nu- .
mite greceste protipenda, de unde la noi s'a fcut protipendad, faceau parte
parte in Valahia toti acei care erau sau fuseser mari Bad. mari logofeti,
mari vornici, mari visHeri mari sptari, mari postelnici i mari aga.
Din aceast clas se recrutau maxi demnitari ai Domnitorului:
Din clasa II-a mult mai numeroasd, fAceau parte toti acei care ocupau
sau ocupaser anumite functiuni cum de pilda Marele Clucer, Marele Pa-
harnic, Marele Serdar, seful menzililor (postei, medelnicerul, ingrijitorul mesd
domnesti, slugerul, pitarul, armasul, etc. Mai toate aceste dreatorii s'au des-
fintat in veaeul al XIX-lea, rrnnnd numai titlu. Ei erau chemati s ocupe
servicii mai mid. De ordinar dinteinsii se recrutau diedi de la vistierie, ca
qi de la celelalte mari institutiuni.
Boerilie sau dregtoriile de a doa treapt le erau lor reiervate.
Boeriile de clasa III-a coprindeau pe logofatul de divan, ajutor al mare-
lui logoft ; cnd erau judecati la Divan, el era grefier ; veneau apoi satrari,
medelniceri, etc. Si din rndurile lor se recrutau scriitori de pe la cance-
lariile marilor dreatorii, ca i pe la juclete, Ei erau cunoscuti si sub nu-
mele de boiernasi.
La inceput boierimea era chemat ca, alturi de Domn, s apere tam.
Era o adevrat nobilime. Mai trziu Ins ins, sub influenta Bizantului,
boierimea a devenit o clas de dregtori. In timpul Fanariotilor vedem ea
ea foarte multi capatau dela Domnitor numai titlu de boierie, fr a obtine
dregAtorie, iar la inceputul veacului al XIX, boierilie numai ea titlu, ra'r
dregatorieo sunt extrem de numeroase. -
Domnii vindeau titlurile j, dac dedea bad, ne spune Zilot Romnul,
omul ce? mai ordinar devenea mare boier 2).
Boerii formau o clas privilegiat, scutit de orice impozit i numai
dinteinsii se recrutau dregatorii Statului.

1) Nu avern de cat 54 citim pe Raicevich, Osservazioni intorno La VaIachia e Moldavia


(Napoli 1788), precum i ktcrarea Medicului Zallony, apArut. Ia 1824 :n frantuzeste la Mar .
silia f tradusa tri romaneste In Biblioteca pentru toti, precum i lucrarea logofatului Gheorgaki,
Condica de obiceiuri a prea Dornni scrise in Ia0, la 1762 0 publicatg In al Ill-lea
volum aI Letopisitelor lui Mihail Koglniceanu.
2) Zilot Romanul, editia Hajdeu.

www.digibuc.ro
XLIII

Mazilii erau descendenti din vechii boieri, care, cu arma in mna, a-


parasera hotarele patriei. Mai trziu, cnd boierfa a ajuns kgata de drega-
torie ; cnd boieri devenisera curteni, mazilii au continuat inca a avea o le-
gatura cu boierii in timpul Domniilor pamntene. Cnd insa, sub domniile
fanariote, multe dregatorli 0 din cele mai importante erau incredintate la le-
vantinii care veneau odat nu Domnul strein, legtura:dintre mazili i boieri
inceteaza, devenind aproape trani, ramnnd numai deosebirea ca ei nu
raspundean birul ca taranii prin cisl, ci Il plateau personal 0 direct catre
vistierie, ei nu ocupatt functiuni publice. Regulamentul admite ca ei puteau
deveni privighetori de ocol (Moldova).
Negustorimea constituia o clasa sociala fra prea mare importanta
politica ; caci multi negustori i dintre cei mai bogati erau streini. Ei nu pla-
teau capitatia, platea in schintb patenta.
Meseria0 din orw erau organizati, ca i negustorii in bresle, sau
corporatiuni i ei plateau o patenta.
Clerul. Membrii clerului beneficiau de anumite privilegii, neplatind dari
directe; monastirile aveau privilegii foarte Ynari.
Tdranimea suporta singura tot greuk clarilor directe, ei plateau birul
de 30 lei anual. In afara de raze0 sau mogteni care erau proprietarii pe pa-
mnturile jor, taranii claca0 erau exploatati de proprietari pe pamntul ca-
rora munceau, fiind legati de painnt adscripti glebae, situatiuni juridice cu-
noscute sub numele de rumnie, sau veciaitate, claca0e, consfintita de w-
zamntul lui Mihai Vocla. Constantin Mavrocordat prin reformele sale, att in
Moldova 0 in Muntenia, desfinteaza, in al XVIII-lea veac, acest servaj al taranflor.
Tiganii erau robi ; unii ai Statului, alti ai particularilor (vezi P. Negu-
lescu 0 G. Alexianu, Tratat de drept public, vol. II.
Regulamentul organic, reglementeaza drepturile i datoriile reciproce
dintre proprietar i satean prin art. 118-146 R. Val., 118132 R. Mold.
Starea Sanitard a preocupat de asemenea pe redactori Regulamente-
lor Astfel, in RegulamentuI Moldovei sub. art. 74, la punctul XVI, vedem
trecute lefile doctorilor, hirurgilor care erau obligati a ingriji de sntafe
oamenilor, a vaccina pe steni, etc i mowlor din capitala i afte orase,
iar la punctul XX se vorbe0e de Spitalul Sfntul Spiridon. Despre aceasta
institutie vezi i cap. VI din Anefa D despre casele ob0e0i (pag. 229).
Regulamentul Moldovenesc in Anexa litera D Despre casele obstefti
in Cap. IV despre Casa Doftorilor ne vorbete in art. LXXIII, i LXXIV
ckspre organizarea Casei i atributiunile ei (pag. 229). Penh-u Valahia se va
vedea tabloul de lefuri la pag. 57, unde se arata tratamentul medicilor.
Se ilistitue prin cap. VI, R. Val. 0 cap. VI, R. Mold. un 1ntreg regim
de carantina pentru apararea contra boalelor molipsitoare.
Starea culturald deasemenea preocupa pe legiuitor. Se va vedea art.
418-424 R. Mold. 0 art. 364 0 urm. R. Val.
Viara economica. Lipsa de securitate in care e desvolta viata social

www.digibuc.ro
XLIV

economica in Principate inainte de Rcgulamente facea ca nici o wzare


economic& durabil& s poat lua fiint. In adevr, dispozitiunile domne0i aqa
de des schimbtoare, lipsa de libertate a comertului, drile directe i indi-
recte inmultite peste msura, fceau imposibil investirea unor capitaluri mai
insemnate in anumite intreprinderi.
Regulamentele, att at Valahiel (preambulul de la Cap. ifi Finante
art, 154) ct 0 al Moldovel (art. 64 0 148), arata in mod himinos aceste
constatri.
Desvoltarea vietei economice este posibil numai acolo, unde ekist o sta-
bilitate legislativa, unde regimul fiscal nu se schimb prea des, unde
acei care ar vroi s investeasc . capitaluri s. poat ti mai dinainte care ar
putea sa fie posibilittile de desroltare ale intreprinderei proiectate. Acolo
unde instabilitatea legislativa este regul, uncle oricnd impozite noi
pot, fait flC O justificare, s intervie i s loveascA noua intreprindere fr
a tine seama de strile de lucruri existente in momentul creierei acelei intre-
prinderi, de utilitatea ei penh-u interesul general, ci numai de dorinta de a
realiza venituri ct mai mari Pentru .lisc, unde libertatea comertului este
stnjenit prin numeroase autorizari, unde cei insrcinati cu executarea
legilor caut, prm vexatiuni, s obtin avantagii ilicite, este wor de inteles
ca or-ce spirit de intreprindere serioas inceteaz, capitalurile fug, tam cea
mai plin de materii prime srke0e, cc intreprinderile serioase nu indrs-
nesc s investeasc capitalurile necesare, ca s pun in valoare acele boat-1i
naturale ; numai aventurierii i incearca reu0ta inteun asemenea mediu.
Pentru desvoltarea vietei economice, Statul trebue sa asigure
transportul persoanelor 0 al mrfurilor, stabilind al de comunicatiune 1) Se
va vedea la Cap. III, sectia II, art. 65, in tabloul de cheltuelile Statului, la No.
8 0 9, suma de 200.000 lei trecutd pentru tinerea in bun stare a podurilor
drumurilor celor mari ale principatului Valahiei, prem.= i tinerea Po0iei
(Vezi acela0 tablou No. 5 0 art. 147 lit, 0. Statul trebue s rspndeasa cul-
tura 2) (vezi tabloul de la art. 65 No. 13), 0 ideile morale ca i s intreasc Bise-
rica8) (Vezi i anexa litera A pag. 207-208 Mold.) Regulamentele cautau s
stabileasc certitudinea in materie de proprietate imobiliar 0 de aceia prin
art. 343 0 urm. din Reg. Val., art 391 0 urm. din Reg, Mold. se stabile0e
hotrniciea tuturor mo0ilor4). In fiecare judet, urma s se numeasca ingineri
hotarnici care s ridice planurile mo0ilor, iar proprietarii, cari s'ar fi pretins
vtmati, puteau face contestatie, care se judeca de comisia judetean, &An-
du-se fiecrui proprietar, dui:4 ce hotrnicia rmnea definitiva, planul mo-
0ei cu hotarele mo0ilor invecinate. Dupa terminarea hotarurilor hrtile, cu
lmurirea hotarelor trebuiau s se puie in Arhiva Inaltului Diva; Posterior,

1) Art. 168 165 R. V.


2) Art. 364 37e R. V.
3) Art. 359 363 R. V.
4) In acest scop Regulamentele ordonau initituirea comisiuni.

www.digibuc.ro
XLV

In Muntenia. intervine legea din 1835 pentru mdsurdtoarea cadastrala in


tot Principatul. Legea creiazI cu organism central, Comisia cadastrald
centrata, ea clispune s se numeascA ngineri tritmgulatori care se inceapl
triangulatia pentru a pregati puncturi trigonometrice pentru msurAtoarea
t opografica.
Topografii urtnau s ridice planuri pentru fiecare moqie. Comisia: urma
s fac o hartA generala a principatului. (Analele parlamentare. V, I,
333 si urm.)
Regulamentele eau% sA asigure hrana locuitorilor pentru ani secetosi
si organizeaza in acest scop magaziile de rezervd (art, 166-174 Reg. Val. .
. . . Mold.) unde se depozitau cereale in anil buni, cel mult 3 ani de a
randuL
Magaziile se aflau sub paza judectoriei sate0-i. Pentru a asigura hrana
oraselor in anii de lipsA, regulamentul arat diferite mAsuri ce se (pot lua,
mergand Sill la oprirea exportului (Art. 174-177).
Regulamentele proclarn libertatea comertului (art. 184 VaL) si des_
fiinteaza orice impedicare pentru import sau export precum f vamile ce se
luau in interior, la targuri sau balciuri. Exportul cerealelor i vitelor ia un
mare avant i, ca consecint, valoarea pmnturilor se ridicA in mod sensibil.
Taxele vamale se percepeau numai la trecerea granitei, atat pentru
mrfurile ce se importau cat i pentru cele ce se exportau (art 161 VaL),
Se cautA sA se incurajeze intemeieri de industri, aducere de mesteri price-
putt i lucrtori. Se dau chiar (Reg. Val. art. 158) premii (daruri de insufle-
lire). Art, 161 R. Val. ne vorbeste despre tarife vamale, fAcute prin legi, iar
art. 176 despre protectiunea industriei nationale, mergand pan la proibitiu-
nea importului de mrfuri similare. Regulamentul Valahiei in anexa A, pag.
53, hotrste infiintarea, pe langa Ministerul Trebilor din Luntru, a unei
lipografii a Statului, uncle urmau s se imprime un Buletin oficial, in
care sa se publice legile, numirile in functiuni publice, actele ministerelor,
hotrarile judecAtoresti, pentru ca sA se vada de tori ca Stocinirea are o
nencetatei ingrijire spre implinirea datoriilor sale.
Regulamentul organic stabileste, in ce priveste minele, cA proprietarul
putea sA le exploateze, &and Statului 10/e din net, ins, clacA proprietarui
nu putea sA exploateze mina in termenul de 18 luni ce i se accirda de
Domn i nici nu voia sA o inchirieze Domnul cu Obicinuita Obsteasca
Adunare vor chibzui mijloace pentru a lucra acela mine, &and stpanului
mosiei a 10-a parte din castigul net si despAgubindu-1 dupd cuvinta pentru
stricAciunile ce va fi pricinuit mosiei (art. 178 si 179 Reg. Val))
Pentru desvoltarea vietei economice, Regulamentul organic al Munte-
niei in art, 65 No. 21 prevedea inliintarea unei Band na(ionale din fon-

1) Politica minierA a unui Stat urmAreste : a) organizarea proprietAtei miniere, b) explc.


tatiunea si exploratiunea economic& a bogAtigor miniere. Sistemul admis de condicile Caragea
Calimach ca si de codul civil din 1864 este sistemul accesiunei, care atribuia proprietarului su.

www.digibuc.ro
XLVI

durile Casei de Rezervd, care, in Muntenia, era prevAzutA in bugetul anual


cu 1.666.552 lei.Casa Rezervei in Moldova Ira trecuta in bugetul anual
cu 259.975 lei. (art. 74 R. Mold.) In afar de sumile prevazute in bugetu
anual pentru Casa Rezervei.
Orice lips1 in veniturile Statului se acoperea din fondurile acestei
Case. Case rezervei era desi cu fel de fond pentru deschiderea de credite
complimentare si extraordinare.

Organizarea financiard. Acest interesant edificiu administrativ clAait


de regulament avea nevoe de fonduri. Ele sunt stabilite in Cap. III al am-
belor Regulamente purtnd titlu, in Muntenia, Finantd jar in Moldova Re-
gulament de Finant. Preambulul acestui capitol, in Muntenia, fncepe astfel :
Intocmirea CArmuirei Finantelor urmate pnA acum este atat de incurcat
privindu-se or duph multimea dAjdfilor, or dupA chipul impart:Ere si stran-
gerei lor, sau dupa felurimea dArilor ce se lua din vnzarea huzmeturilor
a ruzumaturilor in folosul unor dregAtori, a deosebitelor aseedri publice
a multor obraze privileghiate prin hrisoave sau alte documente domnesti,
pricinuindu-se abuzuri si nesuferite nedreptAti precum si o simtitoare sea-
dere a veniturilor Statului. Drept aceia, comitetul chemat fnd a aseza te-
meiurile noului regulament, care trebuie sA ocrmuiascA Printipatul Valahiei,
a socotit ca o datorie sA intrebuinfeze la alcAtuirea Capului pentru Finanta
rnduiala de mai jos :
a) SA strice si sA desputerniceasca orice bir si. dajdie pAgubitoare
dajnicilor ;
b) Sa rnduiascA neapAratele cheltueli ale Statului ;
c) SA hotAreasc birurile si. toate .veniturile Statulu care se vor orfindui
a intmpina cheltuelile Statului ;

prafetei proprietatea bogAVilor subsoItilui, ca un accesorin. Sistemul regalian, admis de Iegea


noastrA asupra minelor din 20 Aprilie 1895, considerA cli bogAtiile miniere sunt res nullius, iar
dreptul de a le exploata este acordat de Stat In baza drepturilor sale regaliene. Dreptul de
exploatare devine un drept rear imobiliar distinct de proprietate suprafetd 0 care e concedat
de Stat.
Sistemul domanial, admis de constitutia din 1923 (art. 19), recunoa$e cA toate kogAtiile
miniere- sunt proprietatea Statului. Regulamentul organic admite sistemul regalian, dar cu o pre-
ferintA marcatA In favoarea proprietarului suprafeteil care, In urma exploarArd si gAsirei unor
bogAtii miniere, este mai IntAi invitat sA facA expIoatarea 0 clack In interval- de 18 turd, nu
poste sau nu voiqte six faca mimic, legea stabileoe,di Domnul tmpreunA cu Adunarea ob$eas
cit vor da altora exploatarea acelor mine.
In aceasta privintA, este interesant de reamintit cazul inginerutui rus Trandafiroff
care, In timpul Domniei lu George Bibescu, In 1843, cere, din partea unei societAti, dreptul de
a corceta minele din Valchia 0, dac proprietarul mind descoperitA nu s'ar gasi In stare sau
nu ar vroi sA exploateze, sA se recunoascA societAtii dreptul de a exploata mina destoperitA.
Guvernul admisese cererea, dar opozitia din Adunare atacA guvernuL Ion Heliade RAduIescu
face faimoasa satira In care se vorbea de trandafir cu of In wad&
Opozitia din Adunare la o atitudine o0iLl fat& de Domn, ceiace face pe aceastA sit
proroage fani termen adunarea, cu aprobarea celor dots& Curti.

www.digibuc.ro
XLVII

cr) SA aseaza reguli hotartoare si nestrmutate pentru catagrafiile (re-.


censmntul fiscal) si imprtirea birului -si a dAjdiilor ;
e) Procedura fiscal ;
f) SA se stabileascA modul cum ministrul de finanta va da socoteala
de gestiunea sa.
DacA examinam finantele publice ale Principatelor, inainte de Regula-
mente, constatAm cA aproape toate veniturile proveneau din impozite ; cA u-
nele clase sociale si anume boierimea si clerul beneficiau de anumite privi-
legii, fiind scutite de plata impozitelor directe ; c, in schimb, trAnimea su-
porta aproape toate sarcinile Statului.
Boierii reusiser s (Minh' dela Domnitor scutire do dArile di-
recte, cum erau sfertarile o dare de 10 lei pe an de familie, care, la ince-
put, se platea in 4 termene, ins In cti-va ani a ajuns la 20 sferturi pe an.
Aceast dare era pltite de Oran prin cisl, adica acest impozit se rn-
duia dupa putinta fiecArui sat, si apoi suma datoratA de sat se repartiza
intre locuitori. Retrtile sau pecetluiturile, care se impuneau personal si pe
care toti tAranii trebuiau sA le poarte in sn pentru a le arAta la control,
apoi ajutorinta, darea mazililor, darea neguttorrlor, a ruptasilor. Pe tang&
aceasta erea o alt dare complimentara &mill rcisura, care consista in 14
parale ce se lua la fie-care leu de impozit si care servea la plata lefilor
functionarilor, a slujitorilor, la strngerea birurilor. Era un buget al persona-.
lului, al functionarilor Statului.
Pe de altA parte Domnitorul nu avea o lista civilA, o suma determi-
nat
, in bugetul Statului, dar anumite impozite li erau destinate.
Veniturile Domnitorului, numite Rusumaturi, erau vAdrritul in Moldova
si vinritul in Valahia, (darea pe vin), gostina in Moldova, oieritul in Va-
lahia, (darea pe oi), dijmaritul in Valahia sau disetina in Moldova (dare pe
stupi si _pe porci), vamile1) ocnele.
Toate aceste venituri ale Domnului intrau in Camara Gospod sau CA-
mara Domneasa pe cta vreme drile pentru tara intrau in Vistierie.
Boerii erau scutiti de dArile Vistieriei, ins plateau de multe ori, rusu-
maturile, din care unele erau in profitul unor dregatorii. Astfel Marele Ca-
mdraf, avea ca venit cotAritul, darea plAtitA de negustorii care intrebuintau
cotul la msurarea mrfurilor ; cuparul, ingrijitorul vinurilor Domnitorului a-
vea ca venit cotitul butilor, etc.
Regulamentele desfinteaz mai toate rusumaturile, dri indirecte, 1A-
snd numai vmile si ocnele, darea pe sare. Domnitorul avnd prin re-
gulament fixata o lista civilA, care pentru Muntcnia era de 1.200.000 lei a-
nual, care i se da pentru toate cheltuelile postului su de Domn, a familiei
sale si a Curtei sale, nu mar avea clrept la nici un alt venit 2). Vezi art. 65
Nr. 2.
1)Se plAtea yam& pentru toate nag-Wile ce iefeau 0 intrau in tar& 0 pentru ce se aduces
spre vAnzare in zile de tArg sau in alte pArti., Vezi art. 66 Reg. Mold. liter& e ptecum 0 art.
64 alin. 4. In 1733 s'a Infiintat Casa Vamilor numitA Karvasara, unde se percepeau taxele.
2.) Adunarea ob0eacA din Octombrie 1834 a sporit lista civil& cu 400.000 lei.

www.digibuc.ro
XLVIII

In Moldova, lista civila era de 800.000 lei.


Art. 61 din Reg. Val. si 65 Reg. Mold. proclama anularea tuturor
darilor existente anterior. De asemenea se desfinteaza scutelnicii si posluznicil,
acestia asezandu-se in randul contribuabililor. Vezi art 64 alin. 1 Valahia
si 71 R. Mold. Se dedea insa boierilor pentru scutelnici cate 24 lei anual
de scutelnic, vaduvile si copii boierului avand dreptul la jumatate.
Raporturile dintre proprietarii de mosii si tarani stint aratate in art,
64 alin. 3 Reg. Val. care 'proclama mentinerea asezamantului lui Constantin
Mavrocordat din 1746 pentru liberarea de rumanie a taranilor. Art. 141,
142, 144 si 145 din Reg. Valahiel reguleaza aceste raporturi.
In schimbul acestor clari nesarsite si cu felurite numiri, ale caror Inca-
sari dedeau nastere la mari nedreptati si foloase personale in profitul incasa-
torilor, Regulamentul stabileste ca dari directe :
I. Capitatia, sau Ur, dare personala de 30 lei anual pentru fiecare
familie de plugari si muncitori, ceia ce socotindu-se ea erau 200.000 familit
facea 6.000.000 lei anual pentru Valahia (vezi tabloul litera B pag. 67 si
urm. pentru Valahia si art, 79 pentru Moldova.
Dintre tiganii Statului numai aurari plateau o capitatie de 50 lei alma',
ceilalti piatenu_ darea obicinuita de 30 lei..
Mazilii, care insumau vre-o 3.000 familii si care aveau o situatiune
mai ridicat de at plugarii obicinuiti, fnd urmasi ai vechilor boieri, ei ju-
cau un rol important in tinuturile de la margine mai ales in veacurile al
XV-lea al XVI-lea si al XVII-lea. Dupa Regulament ei plateau o capita:tie de
45 lei anual. Mazilii puteau fi alesi privighetori (art. 404 Reg. Mold.),
II. Negutatorii si meseriasii din orase si targuri, facand parte din cor-
poratii, nu plateau capitatie, dar erau supusi la patenta 1),
Ca ddri indirecte aveau :
1) Ocnele sau darea asupra sdrei. Din timpuri foarte vechi, exista
aceasta dare. Ea intra in rusurnaturi, adica din veniturile Car/lard Dotnnesti.
Regulamentul o considera ca un impozit foarte bun, caci nu ingreu-
neazA de al foarte putin situatiunea celor sarad, vanzandu-se, cu cheltuelile

1) Patenta meseriofilor era de 2 clase. Cei din prima clasa plateau 90 lei anual cei din
a II--a Cate lei 5e. Uceniciinu plAteau patenta ci capitatie. Patenta negustorilor erau de 3 clam.
Clasa I-a cuprinde negustorii ce au dreptu( s faca comert cu aridicata .(en-gros) si cu ama-
nuntul, In tart. 0 afara din tank. Acestta plAteau o patentA de 240 lei anual. Cei din elasa
Il-a coprinde pe negustorii cari au drept de a face comert cu aridicata si cu amanuntul, InsA
numal in tar. Ei plAteau o patentA de 120 lei anual. Cei din clasa III au dreptul sA negutik-
toreascA numai cu amanuntui. Ei plateau o patent/. de 6e lei.
Dupa acestea venea o contributiune din partea clerului Oi anume din veniturile nemi.F.A.
toarelor aparpnand mitropoliel, episcopiilor si monastirgor si care pentru Valahia era de apro-
ximativ 400.000 Iei anual Domeniile Braiki, Giurgiului si Turnului, a baltilor si ostroavelor lor,
fosta raja, pAna la tratatuI din AndrianoI, aduceau un venit de 522.000 lei, iar oeritul i
vAcArtul strainilor este trecut in lista venituriIor Statului cu ioo.000 lei anual.
Daca la aceste sume aclaogam produsul darilor directe al capitatiei sau birului penteu
2oo.000 familii, a cate 3o lei de familie, avem 6.000.000 lei anual, capitatia pentru tigani alai.
producea I2o.000 lei iar a maziliIor 135.000 lei pe cand patenta, la 1 o.000 patentari aducea
Soo.000. Dar& indirecte erau trecute titre venituri cu 4.558.000 pentru ocnc.

www.digibuc.ro
XLIX

de exploatare i impozit, numai cu 10 lei 100 oca sare, la ocui, iar aceia
cantitate, in tall, cu 25 lei, ceia-ce facea 25 parale ocaua.
Acest impozit asupra sarei aducea 4.558.000 lei dintr'un venit bugetar
de 14.319.000 lei , adica aproape 32 0/0 din totalul bugetului.
2) Varna. Taxele vamale, adca impozitele ce se percepeau ad valorem
asupra marfurilor, ce s'ar fi exportat sau importat, se stabileau de Obsteasca
obicinuita Adunare, cu intarirea Domnitorului.
Aceasta dare era platita de toata lumea, si de boieri si de calugari.
Ea producea in Valahia, clupa cum se arta in tabloul de la pag. 67, suma
de lei 1.648.000 anual, adica mai mult de 110/ din veniturile bugetului.

* *

Controlul obqtesc, Art. 133 din Reg organic al Valahiei si art. 110
din Regulamentul Moldovei, ocupandu-se de contabilitatea Statului, inda-
torau pe Ministrul de Finante de a tine socoteald exacta de veniturile
cheltuelile Statului, trecand, in condice pluruite i pecetluite cu pecetea
domneascd, intr'o condica veniturile i intealta cheltuelile. Cheltuelile tre-
buiau autorizate prin jurnalele Sfatului administrativ.
Ministrul de Finante trebuia sa supravegheze ca, la sfrsitul fiecarui
trimestru, kate incasarile s fie sosite la vistierie.
Membrii Sfatului administrativ, la finele fiecarui trimestru, faceau o
verificare a socotelilor i o cercetare a sumelor aflate in casele Statului,
supunand Domnitorilor rezultatul. Art. 116 din Reg. Moldovei arta ca con-
trolorul obstesc functiona pe langa departamentul Marelui Postelnic i ca el era
insrcinat a cerceta i adeveri boate sumele peutru ca apoi sa poat fi su-
puse Obstestei obicinuite Adunri.
Regulamentul organic al Munteniei arata (art. 134) ca, la sfarsitul fiecarui
an, se incheia socoteala de toate intrarile i esrile, pe care se vor alatura docuc
mentele necesare, adica contracturile, raporturile cat-1-e Visterie, ordinele de
plata i chitantele celor cari ar fi primit sume de bani. Daca, din vre-un
capitol, ar fi ramas vre un prisos, acesta se va face venit la Casa Rezervei.
La fiecare sfarsit de trimestru, Vistierul va supune Domnului un bilant
bazat pe documente. Domnitorul va trimite acest bilarrt Obstestei obicinuite
Adunari, care, in fiece an, va alege vase membrii din sanul sau pentru cer-
cetarea acestor socoteli.
Acestia, dupa ce vor examina aceste socoteli, verificand si Casa Vis-
tieriei, von face un raport ctre Domn, cu observatiunile kr.
La finele fiecarui an, Domnitorul trimitea Obstestei obicinuite Adunari
socoteala -lmurit asupra intrrilor i esirilor anului recut, precum i, bu-
getul sau inchipuirile cheltuelilor anului viitor (art. 117 Reg. Mold.).
Art. 136 din Reg. Valahiei arata ca intru cat Obsteasca obicinuita A-
dunare este chemata, pe baza art. 51t sa cerceteze socotelile veniturlor
cheltuelilor Tarei i sa faca Domnului cuvenitele aratari, dar ca ea neavand

www.digibuc.ro
timpul necesar, cci sesiunile sale stint scurte 0 ea avand i alte numeroas se
atributiuni, s'a crelat un Control obftesc, care, in tot cursul anului, s cer-
ceteze cheltuelile Statului, sa adevereasca primirile, inlesnind astfel cereetarile
Ob0e0ei Adunari. Acest serviciu s'a pus in aplicare dela 1 Ianuarie 1832 ;
el avea un al Controlului, doi qefi de mese (birou) i scriitori nece-
sari. In al. 2 al art. 136 se arata atributiunile primului birou, in alin 3 .atri-
butiunile biroului al doilea.
Ob0escul control depindea direct de Domnitor. Din aceast cauza in
Moldova, conf. art. 116, functiona pe langa Marete Postelnic, care era Se-
ful Cancelariei Domnului,
$eful controlului, dupa cum se poate vedea din tabloul salariilor, pag.
63, primea lunar 1500 lei, adica un salariu egal cu acela al directorilor dela
ministerele de interne 0 de finante, cei mai mari functionari in ministerele
lor dupa minitrii
* -*

Permanentizarea functiunilor publice. Regulamentele organice cauta


s asigure o stabilitate creind servicii publice specializate i cu caracter
permanent, conferindu-le atributiuni bine determinate. Toate marele servicii
publice, cum stint cele 3 departamente ministeriale adica Ministerul Trebilor
din Luntru, Ministerul Finantelor i Marea Postelnicie sau Departamentul de
Stat precum si celelalte ministere logofetia Dreptatei, logofetia trebilor bise-
Spatarul sau ministerul o0irei, au competente determinate aratate
precis in Regulament, (art. 147 0 urm. Regul Valahiei). Aceasta competenta
este generala, adica se intinde pe intregul teritoriu. Nu mai exist mari dre-
gatori cu competenfa mrginit la un anumit teritoriu, cum erau in regimul
anterior, unde gasim un mare vornic de -lard de sus 0 un altul de tail de
jos, un mare logoft de tara de sus 0 un altul de tara de jos, unde Marele
Ban 0 mai apoi Caimacamul aveau atributiuni de administrator 0 judecator
numai in judetele de dincolo de Olt.
Fiecare minister avea cate un director, afara' Pe Secretariatul de Stat
sau postelnicie. Directorul ajuta pe ministku in conducerea Ministerului, iar,
in lipsa acestuia, Ii tinea locul.
Cele trei departamente ministeriale, adica internele, finantele i Secre-
tariatul de Stat rau imprtite in sectiuni i anumel primul i cel de al doi-
lea cate 3 seetiuni, jar al treilea numai dou (vezi art. 147-153 precum
celelalte ministere ea Marea logofetie sau ministerul Dreptatei i Marea logo-
f etie a pricinilorbiserice0i aveau directori, dar nu erau impartite in sectiuni.
Directorul departamentului justitiei era mai mare ca grad 0 salariu de
cat acela al tninisterului pricinilor biserice0i,
Serviciile ministerelor se imparteau in servicii centrale i servicii ex-
terioare. Tara era impartita judete, numite in Moldova tinuturi. Aceste
subdiviziuni teritoriaIe nu aveau personalitate juridica. Ele erau conduse de
functionari numiti, In Valahia, octirmuitori de judet (art. 352 R. Val.), iar

www.digibuc.ro
LI

in Moldova ispravnici. Judetele se impArteau in plAsi i plaiuri, conduse de


un suboctirmuitor (vezi Paul Negulescu Studiu asupra judetelor in vechiul
drept romnesc in Revista de drept public, 1942).
. Acesti functionari depindeau de Ministerul Trebilor din Luntru Sa-
meqii sau Casierii de judet depindeau de ministerul de finante.
Intre miniStri era o clasificare, astfel marele vornic sau ministrul
de interne, care era si prezidentul Sfatuluf administrativ (art. 148 R. V.)
primea un salar mai mare de. ct ceilalti ministri (vezi tabloul litera A. pag.
52). Vistierul, marele postelnic i logofatul drepttei aveau un tratament egal,
far logofatill pricinilor bisericesti primiea un salariu mai mic.
Este interesant de notat c justitia era mult apreciatA prin Regulament.
Astfel Prezidentul Inaltului Divan avea titlu de Mare Ban si un tratament
egal cu acela al Marelui Vornic adica cte 2800 lei lunar, iar membrii aces-
tor Ina lte Curti primeau numai cu o suti lei mai putin de eat ministrul jus-
adiel cte 2400 lei lunar.
In dorinta de a asigura o stabilitate mai mare si a face ca functionarii
s fie indemnati a-si indeplith indatoririle kr, Regulamentul declara (art. 356
Val si 496 Mold.) ca schimbarea slujbasilor in fie ce an, cum se obicinuia
mai inainte, se desfinteazA, fiind vtmtoare (zmintitoare" R. Mold.) slujbei.
Regulamentul admite numirea functionarilor pe trei ani (art. 405 R.
Mold.) i, dacA dedeau dovezi de vrednic purtare, ei puteau continua slujba
pentru noui perioade.
Aceast numire pe termen i reinoibil este recomandat i astzi ca
land mull mai avantagioasA interesului general, inamotibilitatea sau stabili-
tatea cautind mai mult interesul personal al functionarului.
Functiunea publica, astfel cum este organizat de Regulament, este o
grupare de atributiuni, de puteri, de competente cu scop de a da satisfac-
tiune unui interes general.
Functiunile publice erau permanente in sensul c erau creiate ca s
dea satisfactiune interesului general, in mod perpetuu, adica frA limit in
limp si farl intermitentA, Ele erau creiate prin lege, puterea executiv ne-
pufnd creia functiuni publice; ele aveau sfera de competent cu anumite
atributiuni i puteri date de lege, avnd astfel o specializare.
Pentru a opri creiarea de funatiuni nejustificate, producAtoare de chel-
tueli si de dezorganizare a servicilor, Regulamentul stabilea cu aproximatie
veniturile i cheltuelile Statului. Bugetul anual (art. 117 R. Mold.), care se
alcAtuia de guvern si se supunea Adunlrei obstesti, trebuia sd cuprindA
cheltuelile i veniturile presupuse ale Statului, urmArind artrile Regulamen-
tului I fAcind mici adogiri sau scAderi dupk cum veniturile tesaurului ar
inctivinta.
Inainte de a termina trebue sA artm eh Regulamentele se ocupau de
situatiunea functionarilor, i dup ce pArAseau funcliunek prin crelarea de pen-
siuni, devenite pensii rsplatitoare, care se dAdeau ca o rsplat din partea

www.digibuc.ro
LII

Statului pentru acei care si-au implinit slujba cu osrdie, cinste i Mr% pri-
hAnire. Aceste pensiuni erau reversibile pe jumAtate asupra vAduvelor pe
tot timpul vieei, i copiilor 'Ana la majorat (Reg. Mold. Anexa litera C p. 220).
* *

Viatei municipalei a existat la noi de mill% vreme. GAsim orase inch*


prin secolele al XIV, si al XV. Ele aveau oare-care autonomie i o admi-
nistrate proprie, aleasA de locuitori (Vezi Faul Negulescu in Revista de
drept public, 1942, p. 85 si urm.).
Regulamentul organic al Moldovei stabileste ea toate orasele au drept
de a crmui interesele kr economice, (materialnice) printr'un Sfat orqe-
nesc, alcAtuit din 5 membrii domiciliati in oras, unul din membrii Sfatului,
era ales dintre boieri de Obsteasca ObicinuitA Adunare, ca prezident, iar
ceilalti patru erau alesi de cAtre starostii tuturor corporatilor din oras, in-
trunit in colegiu.
Pentni a fi alesi in Sfat, negutAtorii trebuiau sA aibA vArsta de 30 ani,
s fie cetAtean i sA aibA o proprietate in oras' sau un capital negutAtoresc
de 25000 lei. (Vezi Reglement munitipal pentru orasul Esi la pag. 239). Pe
lnga Sfat, guvernul avea un Comisar al Guvernuild, care lua parte la
toate sedintele Sfatului privighind lucrArile lui, WA a se putea amesteca in
atributiunile Sfatului, dar raportnd ministrului de interne, or de cte ori
socoteste cA interesele orasului nu sunt bine apArate, sau ca sfatul i depA-
seste atributiunile.
Sfatul trebuia imediat sA ridice planul orasului cu insemnarea pietelor,
a ulitelor, a bisericilor, a cradirilor publice. Orasul trebue limitat ca O. nu
intindA prea departe. Orasul Esi e impArtit in patru cvartale insemnate cu
vopsele rosu, albastru, galben si verde. Fiecare cvartal impArtit in 3 pArti
Art. XXIII cere a se dea nume ulitelor i pietilor, punfindu-se numere la
fie ce casA.
Nu se putea construi fArA prealabilA aprobare de cAtre Sfat, cons-
tructiunei a un imobil, Contravenientii erau amendati i constructa opritA
(art. XXVI). Pavarea strAzilor, curAtirea gunoaielor, de prin curt si de pe
strade, regularea cursului Bahluiului, al CAcAinei i Miculinei, inAltarea malu-
rilor, facerea de canaluri pentru inlAturarea mlAstinior, taierea i ridicarea
ghetei de pe strAzi, erau indatoriri ale /Sfatului.
Se ouresc inmormntrile la bisricile din oras 0 se dispune facerei
de cimitire afar din oras, avnd fiecare cte un paraclis pentru serviciul
religios. Se hotreste ca industriile insalubre sA fie apezate afarA din oras
(art. XLVI); se hotArAste aducerea apei, luminarea orasului, se iau mAsuri
contra incendiilor, se organizeaza serviciul medical al orasului, precurn
politia orasului.
Veniturile orasului se compun din axize stabilite asupra rachiului, vinu-
lui, pAcura ce ar intra in oras, un impozit asupra birjelor i cArutelor, o

www.digibuc.ro
LIIT

zecime asupra capitatiei datorite de locuitori din oras, o dare asupra cArtilor
de joc (pag. 253), sub supravegherea Ministrului din Luntru.

Regulamentele organice aduc oarecare modificari. Astfel se desfinteazi


scutelnicii, dar tranii de pe movie sunt obligati s dea cte 4 brbati la
fiece sut de oameni ea slugi boieresti, care si-i munceascti proprietarului
iar pentru lipsa de scutelnici, boierul primea despgubire de la Stat cte
24 lei pe an de fiecare scutelnic.
Un singur lucru ch'stig franii, prin Regulament, anume ca ei cnnose
sarcinile la care sunt impui. Dar incolu, tot ei due aproape singuri sarcinile
Statului. .

Boerii erau scutiti de bir ; ei puteau s fac comert Mil a plti pa


tenta, iar art. 399-402 din Reg. Moldovei vorbesc de titiurile de nobilitate,
de nobletd artnd ca Domnul de acord cu Obicinuita obsteasa Adunare, va
putea da titluri de noblet. Regulamentul Valahiei ; prin art. 350 351,
stabilesc aceleasi principii privitoare la nobletd. Regulamentele organice re-
cunosc impartirea in clase a boierilor. Astfel, Domnul nu putea fi ales de
ct dintre boierii de clasa intaia.
Mazilii pltesc, dui:4 regulament, un bir mai mare de eat tranii de 45
lei anual.
Negustorii ca si meseriasii plteau patenta, cum s'a aratat mai sus.
s
i
es

Pentru paza ordinei publice se organizeaza in ambele Principate


politia.
Seful politiei in capitala era aga. Orasul Bucuresti era imprtit in 5
desprtiri, sau culori. Fiecare desprtire avea un comisar si 3 subcornisarj
(vezi pag. 55 si 57).
Orasul Iasi era impartit in 4 cvartale (cartiere) ce se insemnau cu cu-
lori s rosu, albastru, galben si verde. Fiecare cvartal se imprtea in 3 des-
prtiri.'
Un ipistat avea paza, la ordinele comisarului cvartalului, intr'o des-
prtire sau departament. Un corp de gardieni, numiti seimeni in Moldova,
faceau paza strzilor. (Vezi pag. 248 si urm.).
Potrivit art. 379 Reg. Val, se infinteaz o militie in Valahia pentru
paza granitelor si paza bunei orndueli si a obstestei linisti. Militia Valahlei
compus din pedestrime si cavalerie, era imprtit in 3 polcuri, fiecare pole
avnd doul batalioane si doua escadroane, asa ca erau 6 batalioane si 6
escadroane, ceia ce dedea 3516 (Meri si soldati pedestrime si. 1140 ofiteri
si soldati cavalerie. Polcurile erau, comandate de coloneli (polcovnic) beta-
lioanele de maiori.
Regulamentele organice att al Munteniei in art. 371 si urmat. ct Ii.

www.digibuc.ro
LIV

al Moldovei si art. 425 si urm. vorbesc de inceputuri de o unire mai de


aproape intre amtindouci Principatele.
Prin art. 371 muntean si 425 mold. se arata ca comunitatea de limba,
de religie, de obiceiuri, de interese a locuitorilor din ambele Principate, cu-
prind, Inca dela descalicarea lor, elemenlele unei uniri nedespartite care s'au
impiedecat numai din intmplatoare imprejurari, dar de sigur, prin unirea
acestor doug popoare, s'ar ajunge la rezultate folositoare.
Vedem prin urmare ca politica ruseasca care, Inca de sub Ecaterina a
II-a, sustinea c Moldovenii i Munteni sunt sIavi mai trziu, i chiar In
timpul ocupatiunei Basarabiei, In 1940, sustinea ca Moldovenii sunt slavi ro-
mnizati, in decursul timpului, de catre Valahi, staruind, prin toate mijloacele
de propaganda ca Romnii din Basarabia ocupat in 1812 sa se numeasca
numai moldoveni i ca limba lor este cea moldoveneasca, isr nu cea rom-
neasca. Dar cu toate acestea ei proclamau solemn, in 1830 ca Moldovenii
Muntenii sunt de acelaq neam romanic, i ca unirea lor este ntil.
Explicatiunea acestui fapt ne-o da Kisseleff, care In actele corespon-
denta sa arat ca el considera Dunarea 1) ca frontiera Imperiului. Anexarea
ambelor Principate de odata era pentru dnsul, ca i pentru conducerea po-
litica, o necesitate a Imperiului. De aceia el vroia sa faca o fuzionare a spi-
ritelor sub egida i directiunea Rusiei, care trebuia sa dureze cat mai mult,
in cele cloud Tari, menite amndou sa fie atasate la Rusia.
Urmarind aceasta ideie Kisseleff a stabilit ca comitetele de redactare
ale Regulamentelor s functioneze la Bucuresti sub supravegherea lui pentru
ca administratia ambelor tri sa fie aproape identica (art. 371 Muntenia).
Art. 426 din Reg. Mold, ne vorbeste despre identitatea de legislatie, ca o
necesitate in vederea unei aproprieri mai rapide; se proclama libertatea de
a face comeil a Moldovenilor in Muntenia si a Muntenilor in Moldova ;
identitatea sistemului monetar (art. 375 Val., 430 Mold.); extrdarea, etc.
Kiselef vroia ca ocupatiunea se dureze Inca. 10-15 ani, pang cnd Eu-
ropa s se obicinuiasca cu aceasta ocupatiung i apoi stapnirea de fapt sa
fie recunoscuta printr'un act international.
Daca acest plan nu a reusit, aceasta se datoreqte faptului ca conduce-
rea politica ruseasca nu vroia sa nemultumeasca imperiul german si Anglia,
care nu vedeau cu ochi buni aceasta extindere a Puterei moscovite. De
aceia cu toate protestarile lui Kisseleff, Rusia i retrage armatele In 1834,
dupa 6 ani de ocupatiune, spernd ca, In scurt timp, Principatele vor deveni
fructul copt, gata s cada in bratele Rusiei.
In interval ins, In Principate, se desvolt spiritul national romanesc,
ideia romanittei neamului nostru, pasioneaza spiritele; se desvolt un spirit
de independenta care prezinta interesante manifestatiuni.
Intr'un studiu urmator vom examina Regulamentul organic, astfel cum
a fost transformat i publicat in editia din 1847.
Vezi scrisorile lui Kisseleif cAtre Orloff citate mai sus.

www.digibuc.ro
ERATA.

www.digibuc.ro
E RATA
La pas. 4 coIoana 2 rnclut 22 Tragerea In Ioc de Tregerea
4 rnd penuttim cei /9 PP 19 bei
4 ultim bezi 7) 1 17 cezi
I/ 8 rndul 29 amandoud II 11 fI amciodod
// 14 1 11
3 vor alege 99 s, 17 voralege
25 1 PP
20 insdrcinare 11 71 7* incdreinare
/I /I 25- 2 1
9 lipsa 91 11 lips
I/ 25 / 2 19 apdrare ff le dpdrre
19 /I 70 PO
26 in scris 11 10 /I io scris
70 2 27 intdri 19 /1 1,1
inrdvi
71 1 If 22 ldcomiei 16 I/ f/ dcomiei
72 2 9/ 19 dritul 11 )1 drptul
75 2 71 ultim lora 11 of f ora
SO
81 12 doctor 71 91 I, bohtor
84 I/ 11
13 halva /I // 11
halba
/I OP 84 // 2 PP 31 cu ff /o ca
103 2 11 2 ninduite // t 91 panduite
e 103 2 6 dreptii f/ ff 17 treptii
11 105 /I 2 17
3 politicefti If 71 PI pnliticefti
/1 106 2 1) 3 veirstd 11 vrstrd
109 11/ 2 77 27 inteiia t/ /7 intdi
JO 111 2 11 36 mijlocul ff ff fl mljocul
P 111 2 71 ultim cdderilor 37 PI scdderilor
I/ pp 113 2 97 21 scaunilor 11 PI ff seannilor
113 2 f 30 sdteni ff /7 7, vdteni
JI 113 2 37 inswi ff s, 9, insuci
113 // 2 11 41 stricdciune 71 PI stri.cdiune
J. /I 113 2 11 42 fiecdruid 11 11 9/ vie cdruia
.01
117 ,/ 1 11 24 criminaliceti ff /I cuimmalIceits
SI PO
118 Pf 7 tatie 77 ff 11
tatiei
I/ 120 /1 1 P 8 vechili if /I sy vechile
I/ 122 2 23 ortindueli /1 .1f 11
ortiduelii
PP
178 0 11
32 celelante 11 so celelelante
179 11 44 urud 71
urmd
199 91 2 OP
44 909, 4349 fi 4414 0 1, 909 i 4414
202 2 97
47 Acest PI II 11 deest
It 223 /1 2 29 poronca ff 11 of proronca
If 240 // Hat; munitipalei politi 71 11 91
mnnifipalitali
242 IP 1 7) 41 Cdratul 91 PI P1
Cdratnl
71 242 art. XXXIV 44 Cotiugile s, 11 Contiugile
It 250 /I 2 73 23 ruptoarea 11 71 11
uptoarea
263 1 rndut 7-8 sA se ;tears& cuvintele mazalit,ruptafif. ruptele vistferfet
269 2 uttirn pro In toe de por
OP 326 I/ 71 17 Schingiuirile 1/ )1 71 Sdhingirile
I 331 1/ 19
42 maghistraturd PP /I IP magistraturd

In editia Regulamentului Valahiei din 1832, Cap. IX 1ncepe cu art. 379,


de 0 sectia V din Cap. VIII se termina tot cu art. 379, In editia din 1847,
art. 379 din Cap. IX s'a contopit cu art. 380, pstrndu-se astf el numerotatia
posterioara.
Noi am pstrat numerotatia editiunei din 1831

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC
AL VALAHIEI

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC
AL VALAHIEI

CAP. 1

Pentra alegerea Domnului

SECTIA I

Intocmirea Obteiii Adundri Ecstraordinarei.

Art. 1. Asgmntul dela Aker- dintre boeiii fiescruia jAdet, cte doi
man intgrind dritul ce au boerit din- de judet, dela el srdar pm la cel
preuns ea obsteasca voint a lcuito- din urm rang, fr osebire.
rilor a alege pe Tomnii Molo avii f) de douzeci si sapte deputati ai
Valahii, alegerile se vor face de catre corporatiilor dup in orase.
Obsteasca Adunare Ecstraordinara, care Mduldrile Obicinuitei Obstestii Adu-
se va aduna pentru Acest sfarsit in nri pot sa se aleaga asen-lenca ca niste
orasul de cdpetenie ,al Printipatulai. alegtori in neobicinuita Obsteasc A-
Art. 2. Aceast Adunare Ecstra- dun are.
ordinar se va alcAtui in Valahia de o Art. 3. Nimeni nu poate fi priimit
sut nozeci molulri, adec in Obsteasca Adunare Ecstraordinard
a) de Prea-Sfintia Sa printele Mi- de nu va fi in vdrst de treizeci ani
tropolitul. deplin.
b) de trei printi episcopi, ce se vor Art. 4. Boerii dintiul rang, pentru
afla in lucrare, al Rmnicului, Buzau ca sa fie mdulri Obstestii Adunri
Argesu. Ecstraordinare, trebue s fie ndscuti
c) de cincizeci boeri de intiul rang rumni i asdzati in Valahia ; iar cei de
anume :dela vel ban pn la vel al doilea rang, pe lnga acestea, s fie
cmras, coprinzndu-se i cei ce se stpni de o mosie de cinci sute stn-
vor afla inteacest depe urma rang, jini cu lcuitori.
care boeri, pn la numrul de mai Asemenea i deputatii judetilor tre-
sus zis, vor fi priinhii ca niste aleg- bue s fie boeri i stpni de o mosie
tori dupa rndul a mai sus-sdderii ce dupa cum s'a zis mai sus, in judetul
se pkeste in rnduiala rangurilor, care acela unde se vor alege.
ranguri se afl iasemnate in arhon- Art: L Deputatii corporatidor
dologhia acestii eparhii. trebue s fie rumni, nesupusi la nici
d) de saptezeci i trei boeri de al o protectie strein i stapni, in orasul
doilea rang, dela vel clucer pn la vel acela unde se vor alege, de unul sau de
comis, coprinzndu-se i cei ce se vor mai multe lucruri nemisctoare de pret
afla intr'acest din urtn rang. cel putin de cinci mii [lei] i nesupuse
e) de treizeci i vase deputati alesi la nici o zlogire,

www.digibuc.ro
2 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Art. 6. Pentru alegerea a 73 numarul madularilor ce sa cere de


boeri din al doilea rang se va urma catre Regulament.
Inteacestas chip s f) La fiesce tragere a sortilor in
a) Se va alcatui foae de numele tu- parte, cel ce se va chiema ca sa fraga,
furor boerilor de acest rang, care se va ingriji a amesteca hrtiutile din vas
vor fi aflnd in Valahia i carii au cua- dupd ce va ii hartiuta, o va citi
littile cele cerute dupa articolile 3 cu glas mare si intelegator, suppuindu-o
si 4. la vederea prezidentului. si a celor ce
b) Acetiia se vor strange in Bucu- sa afla fata.
resti la zioa i locul cel hotarit pen- Numele ce au isit se vor trece indata
tru tragerea sortilor a 73 madulari. La in catastih, din josul carora nume se
9 ceasuri de dimineata evropenesti vor iscali prezidentul, secretarul, eel
trebue sa se afle stransi, ca s se ce au traa acel nume 4 mr al patrulea
sfarsasca tragerea sortilor tot intr'acea obraz, ce se va lua pe rand dintre cei
zi de va fi prin putint, sau cel mult ce se afla in adunare, dupa rnduiala ran-
a doa zi. Cei ce nu se vor afla de fata, gului si a insemnarii numelor in foae.Dupa
vor pierde dritul de a se alege prin aceasta cel ce va prin solid, se va
sorti. publicui ca un mdular al Obstestii
Tar cei ce nu vor putea sa se afle Adunari Ecstraordinare. Acest chip se
fata la tragerea sortilor din pricina va urma la fiesce tragere.
boalei sau a ,altei legiuite inpiedecari, g) In urma prezidentul face cunoscut
vor instfinta pentru aceasta in scris numele a 73 madulari ale Obstestii A-
Ocarmuirii, care va scri prezidentului dunari Ecstraordinare pana a nu se
acestii Adunri ca sa insemneze pe risipi Adf narea, da la mainile fiesearuia
hrtiute numele celor ce lipsesc i sa dinteinsii carti iscalite de clansul si de
le traga prin sorti dinpreun cu numele se cretar.
celor ce se afl fata. h) Prezidentul va da in mane. vre-
Stapanirea va orandui un boer melnicii Ocarmuiri catastih intru care
de intaiul rang ca s fie prezident asu- se coprind numele celor ce s'au ales
pra tragerii sortilor; iar eel mai vechiu prin sorti pentru ea sd-i fie cunoscute.
si mai mare la rang dintre boerii a- Asemenea i madularile ce sortii i-au
cestii Adunari, va sluji ca un secretar, ales, vor arta cartile lor Ocarmuirii,
Para sa-si piearza dritul de a se frage care dupa ce le va cerceta dupa catastih,
pentru dansul sorti. le va iscali; in urma se vor publicui
d) Dupa ce va chiema prezidentul numele celor ce au esit prin sorti
anume pe fiescare dintre mdularile Adu- catastihul se va pune in pastrare la
narii ce se vor afla fatd, apoi Ii va pohti mitropolie.
ea, dup randy] vechimii boerilor, s Art. 7. Cnd dupg. vremi se va
scrie numele i rangul &Au pe o hartiuta intampla ca boerii din intaiul rang sa
ce i sa va da de catre prezidentul, pe nu fie indestui spre a se inplini numa-
care o va arunca Insui in vas. Hartiu- rul de cincizeci madulari pentru Ob-
tile trebue sa fie tot de aceiasi hartie, steasca Adunare Ecstraordinar, atunci
de aceiasi mrime i toate tot bite= lipsa se va inplini din boerii de al
f el strnse. doilea rang, cei mai vechi si mai mari
Dupa ce s vor arunca hartintile la rang.
in vas, secretarul Adunarii va trage Asemenea se va, urzna i &and boerii
mai intai o hart-Wf l apoi fiesce obraz, de al doilea rang nu vor putea inplini
care prin sorti se va numi mdular al partea lor cea hotarita. Atunci se va
Obstestii Adunari Ecstraordinare, va inplini numrul de 72 dintre boerii ran-
trage indata alta pentru cel ce va ii gului al treilea, cei mai vechi innaltati
dupa elansul i cu acest chip se va ur- in rangurile cele mai mari ale acestii
ma tragerea sortilor pana se va inplini trepte.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAH1EI 3

Art. 8. Deputatii judetilor se vor mare la rang dintre boerii fiwrui ju-
alege de catre alegatori, care se vor def va fi prezident 0 cel ce vine indata
lua dintre cei mai insemnati ai fieFaruia dupa dansul, secretar, fara sa piarza
judet. nici until nici altul dreptul de a se
Vor fi alegatori $ trage 0 pentru dan0i will.
1-iu. TO boerii dela vel clucer pana Penh-u tragerea sorfilor a deputatilor
la cel din urma rang, care nu vor fi duprin judete 0 pentru chipul ei, sA se
avand cerutele cualitati spre a fi de- urmeze intocmai dupa cum s'a 4ezat
putati, precum 0 feciorii de boeri sta.- in art. 6 pentru boerii de al doilea
panitori de mo0i, care nu vor fi avand rang.
insd vreun rang. Art. 11. Ocarmuitorul fiecaruia
2-lea. Adevaratii neamuri, postelnicei judef, insarcinat fnd pentru aceasta
0 manzili stpanitori de mo0e, ce se treabA de cAtre StApanire, va ingriji a
vor alege de cAtre ceta0i lor, cafe strange pe toti alegatorii i pe boierii
doi de plasa 0 ceat, insA de va putea ce se vor alege, dupa foile ce i se vor
. plasa sa dea pe numitii alegatori. trimite de cAtre caimacani, dupa co-
Art. 9. Dui:A ce se vor strange prinderea art. 19-lea, aflandw-se fata
toti acqti aleatori la zioa cea hotarita la strangerea lor pentru ca sA ia aminte
in orwle scaunului isprvnicesc din a se pune in lucrare legiuirea alegerii
judetile lor, li se va citi foaia de numele 0 a se pazi buna oranduial ; dinpreuna
tuturor obrazelor ce vor fi a-valid ce- cu ocarmuitorul se va afla fata 0 pro-
rutele cualitati pentru a se alege de- topopul locului, dar nici unul, nici altul
putati. nu vor avea voe sA se amestece intru
DupA aceasta, fieFare dintr'aceste nimic la lucrrile Adunarii, ori sa aiba
patru stri, a celor mai insemnati ai ju- intrauire cu verice alt mijloc.
detului, adeca $ boeri, neamuri, postel- Art 12. Indat dupa isprvirea
nicei 0 manzili, incepand dela cea mai tragerii sortilor, catastihul se va adeveri
mica, va alege doi deputati, dupg. mul- de cAtre ocarmuitor 0 protopop, trimi-
timea glasurilor 0 dupa chipul de mai tandu-se in urma la Stpanire, care va
jos : publicui numele acelora pentru care au
Fiecare alegator al unii sari va
numi doa obraze dintr'acele insemnate eqit sorful.
in foaia cea coprinzatoare de numele Art. 13. Cu patru zile cel putin
celor vrednici de a se alege deputati mai nainte de a se deschide OWeasca
a1 judefului, a carora nume le va scri Adunare Ecstaordinara, deputatii fies-
0 le va iscali ori va pune pe altul sa eruia judet, avand crtile lor, se vor
le scrie 0 s le iscAleasca innaintea
infatisa innaintea ocarmuirii, care dupa
tuturor celoralalti.
and alegatorii aceia0 stri 10 vor ce le va cerceta dupa catastih, le va
fi dat parerea lor inteacesta chip, a- iscali, puindu-se in urma catastihul in
tunci obrazele cele do care vor fi avand pstrare la mitropolie.
mai multe glasuri in partea lor, se vor Art. 14. Deputatii corporatiilor
socoti ca s'au ales de toata starea.
Iar child cate patru strile vor priimi duprin orap se vor lua dupa. analoghia
pe doi in0 a se alege deputati, atunci de mai jos :
ace0iia indata se vor cunoa#e de depu-
tati ; dar intamplandu-se inprotiva, nu- 9 orawl Bucurqti.
mele celor ale0 de cateq patru stgrile 3 Craiova.
se vor arunca intr'un vas de unde se 1 Focpnii.
vor trage prin sorti 0 cele dintaiu doa
nume ce vor iyi, se vor numi deputati. 1 Buzaul.
Art. 10. Cel mai vechiu 0 mai 2 Ploetii.

www.digibuc.ro
4 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1 Targovistea. s'au ales prin sorli, ferindu-se de a se


2 Rusii de Vede. amesteca la luerarile adunrii sau de
1 Pitestii. a avea vre o inruire cu ori ce fel de
chip.
1 Cmpu-Lung. Art. 16. Pentru deputafii corpo-
1 Slatina. ratilior din celelalte orase, ocarmuitorul
2 Rmnicul din judeful Va lei. dupd porunca ce vaavea pentru aceasta,
1 Targul va pohti pe starostea ori pe judeful
1 Caracalul. fiescaruia oras ca sd stranga in zioa si
1 Cernetii.
locul ce se va hotdri, pe toti cati au
eualitatile cele cerute, spre a se trage
sort Li deputafilor ce s'au ornduit pentru
27 Toata suma. fiesce oras dup chipul ce s'au artitat
in art. 6.
Art. 15, Starostea de negufatori, Starostea ori jitdeful se va afla fafti
dupa porunca Stapnirii, va pohti pe la luerarile adunarii pentru paza bunei
corporatiile din orasul Bucuresti a alege orandueli, indatorafi Hind a adeveri
din fiesce corporafie cate 3 obraze catastihul intru care se coprind numele
din cele mai cu stare si de ispravd, celor alesi de deputati. Dupa aceasta II
avnd cerutele cualitati. Dupa ce va va da in mana ocarmuitorului ca sd-1
face aceasta alegere si se va incheia adevereze i sa-1 trimita StApanirei spre
catastihul de egre starostea, Stapanirea, a-1 publicui. Tregerea sortilor ispravin-
lund doi va orndui pe du-se, sa se urmeze diva coprinderea
unul prezident i pe celalalt secretar ; art, 13.
in urma starostea va ngriji ca Art. 17. Baca in zwa strngerii
strnga pe;to-fi in ziomi locul ce se vor neobicinuitei Obstestii Adundri, unii
hotdri spre a se trage prin sorti acei din mdularele ei nu vor putea s se
noua deputati. Tragerea sa se faca in- afle fafa la alegerea Domnului din pri-
tocrnai dupa chipal ce s'a aratat in art. cina boalei sau verice altui cuvnt legiuil-,
6, pentru boerii de al doilea rang. o asemenea intmplare nu va putea sa
Starostea se va afla la adunar pentru intrzieze, nici s inpiedece lucrdrile
ea sa ingrijeasca a se pune in lucrare aduntirii, ci la orice intdmplare ea se
legiuirea alegerii si a se pazi buna o- va indeletnici la alegerea Domnului,
rnduiala ; in urma, va adeveri catastihirl cnd trei parti din tot numdrul alega-
intru care se coprind numele celor ce torilor se va afla fafa la Adunare.
SECTIA II

Vremelnica Ocarmuire.

Art. 18. La mice incetare de preuna toate trebile Printipatului, pana


Domnie i intmplndu-se vacanfie, trei la suirea in scaun a noului Domn
caimacami se vor insarcina indata cu vor strange indata obicinuita Obsteased
obladuirea Stdpnirer. Adunare spre a pune in lucrare ma-
Vor fi legiuifi caimacami surile cele hotarite prin art. 20.
Prezidentul Innaltului Divan, ministru Caimacamii, pe vremea ocarmuirii
Trebilor din Launtru i marele logofat lor, nu vor putea sa dea titluri de no-
sau ministrul Dreptafii, care se vor afla blefa, s judece pricini fard s aiba
In sluj13 atunci cnd se va intampla judecata lor apelafie, nici sa scoata pe
-vacantia. bei ce se afla in dregatorii publice,
Acesti trei dregatori vor ocrmui din- cezi numai pentru o gresala dovedit

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 5

Inca, cnd se va intmpla ca o dre- tru ceasuri dup priimirea foilor, vor
gatorie s nu-si aibd dreatorul ei, nu trimite publicatii in toate prtile jude-
vor putea s orndhiZscd la dnsa de- tului Mr, artnd locul i zioa intru
cat numai vechil. care trebue s se afle stransi toff eel
Art. 19. Tot In zioa ornduirei ce au dreptate a fi in adunare.
lor, caimacamii se vor indeletnici la Art. 23. Nici o tragere prin
inchipuirea foilor, dupd catastisele ce sorti nu se va putea face pn a nu
snt intocmite pentru acest sfrsit. trece dazeci i cinci zile de la publi-
a) Pentru boerii de intiul 0 al do- carea foilor, pentru ca s aib4 vremea
ilea rang, precum i pentru obrazele cea cuviincioasd a-si face ardtdrile Mr
cele mai insemnate care se coprind in eel ce s vor socoti nedrep[ttilti.
art. 2-lea, cu arAtarea Id.casultd. Mr Art. 24. Peste patruzeci de
intocmai dupa art. 3, 4, 8. zile dup publicarea foilor i trimite-
b) Tot caimacamii vor intocmi Maia rea poruncilor, trebue s se isprveasc
candidatilor de Domnie, tiechnd in- in tot Printipatul alegerile mdularilor
trnsa numele boerilor, care vor avea ai Obstestii Adunarii Ecstraordinare si
cualittile cerute de articolul 26. pese zece zile in urm toate mduld-
Asemenea vor treca intrnsa si nu- rile trebue s se strng in Bucure0i
mele Mr, daca vor avea tot acele cua- spre a se afla in Obsteasca Adunare
liti ce s cer dupd ce se vor is- Ecstraordinar care se va deschide la 61
prvi toate aceste pi egtitoare lucrri de zile in urma ornduirei caimacamilor.
pentru alegerea Donmului, folle s vor Art. 25. Caimacamii snt inda-
pune in pgstrere la maropelie. torati supt rspunderea lor s ia tre-
Art. 20. Cei ce vor socoti c buincioasele msuri ca alegerile atat
cu nedreptate s'aa deprtat de dreg- in orasul de cdpetenie, cat i prin ju-
turtle ce le dau cualit4le lor, pot, in dete s se facd dup chipul cel asd-
soroc de dozec i dod de zile dup zat in acest regulament i ca la toate
publicarea foilor, s-si arate cererile lucrrile ce privesc asupra Mr, s se
lor la Obicinuita Obsteasca Adunare, pAzeased buna ornduial
care, de lp va g6si temeinice, va ra- Vericarele s va abate din hotarele
porta &Are Stpnire ca s-i asaze in- cele coprinse intr'acest cap, ori va pri-
dat intru drept5tile Mr. cinui niscareva turburdri in adunrile
Art. 21. In a c'nellea zi a oran- cele in+ocrnite pentru alegere, inthiasi
duirii lor, vor pulica foile pentru care data se va instil.* de catre prezi-
s'au vorbit la art. 19. Tot intr'aceiasi denivl de a-si veni in cunostinta ; de
vreme vor trirnite porunci care ocfir- va rmnea el neclintit intru abatere
muitorii judetilor si alti dregiaorii ai din datoriile sale, puterea svxsitoare
locurilor, ca s strng pe cei rrai in- li va porunci s ias afar din sala a-
semnati din fiesce judet carii trebue dunrilor ; iar cnd atunci se va
s stea la alegerea deputatilor precum inprotivi, ostasii Il vor lua i spre pe-
pe cei mai 1nsernnati ai corporatiilor. deapsa nesupunerii sale 311 vor pune la
Art. 22. Ocrmuitorii. opreald ptin s va urea in scaun Dom-
clreatori ai locurilor, in dazeci 0. pa- nul cel nou.
SECTIA III
Chipul alegerii Domnutui
Art. 26. Domnul se orndueste s fie din familie a criia nobilitate s
pentru toat viiata lui. El trebue s se sue cel putin la mosul sat si a c-
aib vrst de patruzeci de ani deplin, ruia naturalizatie, potrivit cu obiceiu-

www.digibuc.ro
6 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

rile Tarii, s inceapa dela tatl &Au. intampla ca mitropolituL bolnav fiimi
El se va alege nurnai dintre boerii cei sau din alto' pricin, sa nu poata a fi
mai destoinici i carii vor avea ran- fata la Adunare, atunci slujba prezi-
gurile de ban, de dvornic de Tara de dentului o va inplini-o episcopul c-
Sus sau de Tara de jos, de al 3-lea, rele pravilnice0e va avea al doilea
ori al 4-lea dvornic, de logofatul de rang dup mitropolitul.
Tara de sus ori de Tara de jos, sau Art. 30. Prezidentul, prin ajuto-
carii, dupa punerea in lucrare acestui rul amandurora secretarilor de mai sus
regulament, vor avea rangurile minis- zi0, se va indeletnici la cercetarea
trilor de 0 nu se vor afla in slujba., cartior fieFruia mdular, urmand
Catre aceasta, feciorul cel mai mare al dupa vechimea rangurilor i gasindu-le
Domnului, care pe vremea mortii, le- de bune i adevarate, Ii va face cu-
pdrii sau a scoaterii din Domnie a no-seuti ca sant priimiti in Ob0easca
tata-sau se va afla in legiuita varsta, Adunare Ecstraordinara i secretarul
dupa coprinderea pravilii pmantului, ii va trece la catastih.
va fi priimit in numartil candidatior Art. 31. Mitropolitul imbracat cu
Domnie, pazindu-se insa i catre vegnintele arhiere0i, va merge in bi-
ctansul i celelalte formalititi care se serica, dinpreuna cu toate madularile
cer pentru adeverirea celor mai multe adunarii i, dupa ce va sluji sfanta li-
glasuri i pentru a se face alegerea sa turghie, va face un cuvant pe scurt
dupa lege 9. catre adunare, artand marimea sco-
Art. 27. In zioa cea hotarit, toate posului pentru care s'au straits ; dupa
mdularile 04te0ii Adunari Ecstra- aceasta va ceti cu glas mare 0 kite-
ordinare vor merge la mitropolie la legator acest intocmit jurmant
noa ceasuri evropene0i innaintea pran- Jur ea la alegerea ce voiu face nu
zului. voiu fi amgit de catre vre un interes
Art. 28. Caimacamii pot fi ma- in parte sau de vre o imbulzire stre-
dulari ai Ob0e0-ii Adttnari Ecstraordi- in, nici de vre o alt cugetare, ci
nare i parta0 lucrarilor sale, ori ca binele i fericirea ob0ei imi va fi cel
ni0e alegatori pentru alegerea Domnu- dintaiu scopos,"
lui sau ca nite candidati, dupa drep- $i apoi viind fieFare dintre madu-
tatea ce va da fiecaruia dintre ei lrile adunrii innaintea sfantului prastol
rangul i calitatile bor. puind mina pe sfanta evanghelier
Art. 29. va zice cu glas mare Jur acestea,
Mitropolitul va fi pra-
vilnic prezident al Ob0e0ii. Adunari Art. 32. Dupa ce se vor inplini
Ecstraordinare i va lua spre ajutorul toate aceste formalitti 0 se va sfir0
sau pe marele dvornic 0 pre marele lo- juramantul, se vor intoarce toti in sala
goft, carii vor fi secretari Adunarii, strangerii, unde prezidentul va ceti
precum i pe alti trei $ until dintre foaia candidatior de Domnie 0 a cali-
boerii de al doilea rang 0 altul dintre ttilor ce se cer, spre a se putea alege
cei de al treilea, cei mai insemnati din DomnuL
fiware din aceste ranguri i pe cel In urrna se vor chema pe nume
de al treilea dintre deputatii corpora- madularile adunarii, dupa vechimea
fiilor cel mai btran. Cand se va rangurilor lor, spre a balota pentru
fieFare dintre candidati
1) Otoeasca Extraordinara Adunare de re-
vide a votat un amendament : .Art. 26 para. 2) La art. 32 s'a votat de catre Ob'Aeasca
graful al 2-lea. Domnul nu se va putea alege Ecstraordinar Adunare de revi4ie urmatorul.
de cilt dintre boerii din rangul dintAiu, adia amendament:
de la vd ban 0 panA la vel celinAra, carii se Art. 32, paragraful al 2 lea. Dupa aceasta
socotesc cei mai vechi boeri 0 se osibesc din cei prezidentul va face chemare anume fie0c1truia.
de al doilea 0 al treilea rang.. N'a fost promul . din mAdulari cei ce nu vor fi de fata, se vor
gal nefiind Intlirit de ministrul impdrdtesc". Insemna pe foae cu un punct 0 se vor scri de

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 7

Art. 33. La inceputul balotatii mdularile ce se vor chema a-si da


pentru fiescare candidat, mitropolitul votul su, s ingrijasca a nu vedea
va da in inna fiescruia alegator do nimeni care din amndo balele aruna
bale, una alba i alta neagr. Cnd se intr'un vas si care intrfaltul.
va chema a-si da votul su, va arunca Art. 35. Fiescare dintre candidati
una dinteaceste bale in vasul cel orn- n'are voe s-si dea votul su pe vre-
duit pentru priimirea voturilor de ale- mea cnd baloteazA pentru dnsul.
gere i ceialalt intealt vas acoperit Art. 36. Toate mdulrile adun.-
pus pe o masa, care va fi la o parte. rii vor sadea jos si atunci numai are
Art. 34. Fiind c voturile tre- voe fiescare a se aridica, cnd se va
buesc a se da pe taing, fiescare dintre chema de ctre prezidentul da vo-
tul su.
catre unul din secretari Intr'un catastih deosebit. Art. 37. Prezidentul cu secreta-
Dup.& ce va isprAvi chemarea pe anumej pre-
zidenttd va da fiesicaruia mAdular, pAzind ran- rii i asesorii va sdea inteun loc al
dul ransului, un buletin Intru care acel madular slii, de unde s poat vedea pe toate
va scri patru nume de candidati, pc care va mdulrile adunrii i s. se vaz de
vot s& akag& i pe urm& strAngand acest bule- catre
tin, /I va pune 1nsti0 intr'o cutie care va sta pe
masit Innaintea prezidentului : fiecare buletin se Art. 38. Cnd se vor scoate din
va scri pe ascuns, ca numele ce se vor insemna vas balele ce s'au aruncat pentru ale-
pe dAnsuI sA nu poatA fi vAzute de cAtre cei ce gerea fiescruia dandidat, secretarul cel
vor fi de fatA, orAnduindu-se Inc& un loc deo- ornduit pentru aceast treaba va face
sebit tainic pentru aceastA Inscriere.
Dui:A ce toate mAdulArile mi vor da Intr'acest cunoscut cu glas tare si intelegtor cte
chip vottil Ior, atunci se va dezchide acea cube bale albe i ate negre au esit, iar
in vederca a toatel aduniri de catre asesor,celalalt secretar le va scrie in slove la
carele va deschide ficfcare buIetin i dupA ce Ii Wastihul su.
va ceti cu glas mare /I va da prezidentul unula
din secretari ca sA I treacA In catastihuI ce se Se va urma inteacestasi chip pn
va orAndui spre aceasta. Buletinurile nu se vor la cel din urm candidat,
lepada decAt dup.& ce se vor cerceta dacA nu- Chnd marele dvornic i marele logo-
mArul Tor este de o potriva cu al madulArilor ft, slujind ca niste secretari ai Adu-
celor de fata i dupA e le va face rubar cu
catastihul In care vor fi trecute. n6rii, vor fi in numrul candidatilor,
Candidatul car& la cea dintAiu deschidere a pe vretnea ce se vor trage sortii pen-
cutiei va avea doA pa* din glasurile tuturor tru dnsii, se vor orndui in locul lor
madularilor In partea lui, va fi ales de domn. eel mai vechi dintre boerii de rangul
Daca la cea dintaiu deschidere a cutiei, nici
unul din candidati nu va fi putut Impreuna nu- lor.
mArul de glasuri ce mai sus se arati, atunci alege- Art. 39. Isprvindu-se balotatia
rea se va face prin balotatie Intre zece candi.- fiescruia candidat, numrul balelor ce
dati carii vor avea pentru clart0i mai multe vor esi si se scrie pe catastih, se va
voturi decAt ceilalti i domn va fi dintre ace0i
zece acela, care va Impreuna glasuri mai multe, adeveri cu iscliturile prezidentului, ai
/its& cel putin cu unul mai mult de cAt jumAta- doi secretari si a trei asesori.
teatnurntirutui m&dtd&rilor ceIor de fatA. Art. 40. Cnd se va isprvi ba-
IntAmpIAndu-se i dupa balotatie ca !rid unul lotatia tuturor candidatilor, de se va
din ace0i gece candidati sA nu Impreune pentru
-sine0 cu unuI mai mult peste jumAtatea numa- intampla ea doi sau mai multi clintein-
rutui. celor de fatA, atunci se va
madulArilor sii s aiba un deopotriv nurnr de
face al cloaca balotatie asupra a trei candidati voturi, atunci aceia sa se pue la al doi-
carii vor fi Impreunat mai multe glasuri din- lea balotatie.
tr'acqd zece i cel ce va Impreuna in urmA Art. 40.
mai multe gIasuri dint'acefti trei, va fi aIeS de Dupl svrsirea balota-
domn. lar Intamplandu-se ca pe lAnga acei zece tii, mitropolitul tot inteaceiasi adunare,
candidati sa aibA i altul un asemenea numAr a cdriia lucrrile nu vor inceta nici cum
de glasuri ca cel de al zecelea, se intre i accla pn la sarsitul lor, va porunci indata
2n numArut candidatilor.
Asemenea se va urma 0 la al dam balo- a se face inscrisul pentru cei ce au esit
tatie asupra celor trei candidate mai multe bale in catastih, unde s'au
Nici acest amendament n'a fost MUHL insemnat- numrul balelor, pe care is-

www.digibuc.ro
8 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

calindu-1, 11 va da episcopilor a se is- indatorat s dea sinetul sau de aleg,z-


eli att de Sfintiia lor ct 0 de amn- tor in mna mitropolitului, care le va
doi secretarii 0 de cte trei asesorii, pune in pstrare in arhivele mitropo-
apoi va face cunoscut obrazul ce s'a liei, fcnd cunoscut tutulor cea de-
ales de Domn i scotnd copie dup svar0t desfacere i despartire a Ob-
inscrisul ce s'a facut, o va trimite vre- 0e0ei A dunri Ecstraordinare.
melnicii Ocarmuiri. Art. 44. Pam a se intari Domnul
Art. 42. Savqindu-se alegerea de atre Poarta, caimacamii nu vor in-
Domnului, mAduldrile Adutarii Ecstra- ceta a octirmui Tar, rmind indatorati
ordinare, tot inteaceigi strngere a lor, ca dup ce se va urea. Domnul cel
vor iscali dupd rndul rangului lor nuou in scaun, sl dea cuvnt de ocr-
arz-mahzarul catre Poart prin care s muirea lor socoteal de cheltuiala
cear inarirea Domnului, cum 0 o not veniturilor Tni, atdt Domnulti cat 0_
oficiala prin care s. in0inteze Curlii Obicinuitei Ob0e0ii. Adunri.
ocrotitoare pentru alege e9. Domnului. Pompa stirei Domnului in Scaun
Spre a se putea savar0 toate aceste toat teremonia ce prive0e la dnsa
lucruri tot inteaceigi Adunare fr a se va rndui prin regulamentul ce va
se risipi, caimacamii vor mgril a alca- face vremelnica ocrmuire conglsu ta
tizi mai dinainte amndo." inscrisurile cu vechiul ohiceiu din condicile Diva-
de mai sus zise, in care se va lasa loc nulti; iar ungerea Domnului se va face
deschis sp e a se trece numele Domnu- in B'serica Maicei Precistei din Curtea
lui celui ales. Veche.
Art. 43. Aceasta 0130easc Adu- and Domnul se va apropiea de
nare Ecstraordinar, fiind strans numai sfntul prastol cd s se ung, va face
pentru alegerea Domnuhd, nu va putea cu mtia pus pe sfanta evanghelie
s..11 insupsc vreo alta deosabild ca- juramntul de mai jos:
dere, ci ea in fapt se desface indat Jur In numele s intei Treite sh pa-
ce se va savar0 aceast alegere 0 se zesc intocmai i nestramutat pravilele
vor iscad amodoa inscrishrile de mai legiuirile Prmtipatului Valahii, dupa
sus zise. regulamentul cel mtocmit i s fac a
Fiecare din mdulri, pana a nu se se pzi 0 a se tinea intru toat virtu-
desface 0 a se risipi adunarea, este tea lor".

www.digibuc.ro
CAP. Il

Pentru Obicinuita Oboeascei Adunare


Art. 45.Obicinuita 0130eascA Adu- cApetenie prin balotatie, dupa multimea
nare, subt prezidentiea mitropolitukti, se glasurilor, de care tali boerii acestor
va alcAtui : ranguri, afarA de ministrii, carii nu vor
a) de trei episcopi eparhioti: al putea fi mdulare ace0ii adunaH, nici
Rmnicului, EuzAului 0 Argewlui. s-0 dea votul pentru alegerea mdu-
b) de doazeci boeri de intia treapt, larelor; fiindcA dupA capul al IV al a-
care trebue sA fie pmnteni, dup ve- cestui regulament, ministrii sant insar-
chiul obiceiu 0 sA albd varstd cel putin cinati cu alcAtuirea planurilor 0 a so-
de treizeci ani. cotelilor ce se paradosesc 0 de aceig
c) de nourtsprezece deputati duprin fiware dintrn0i se va afla fatA in
judete, cate until de judet 0 unul pen- .Obicinuita Ob0eascA Adunare numai
tru orawl Craiova. pentru treaba ce priveste la dregatoria
Ace0iea se vor alege dintre stApnii lui, ca sA dea trebuincioasele desluOri
de mo0i tot dinteacel judet 0 vor fi 0 sA sprijineze prin destoinice cuvinte
boeri feciori de boeri '), avnd varst pitacele, ce va da Domnul cAtre aceastA
de treizeci de ani deplin. adunare.
ToatA suma : patruzeci 0 doh* mdu- c) cei optsprezece deputati duprin
lare. judefe, precum 0 al orwlui Craiovei,
De 0 se va micpra nurnrul judete- se vor alege asemenea prin balotatie
lor spre a se face mai rtunde 0 de- de cAtre toti eel mai insemnati boeri,
opotriv la ltimea lor, ins numrul sau feciori de boeri, caHi lacuesc in
deputatilor va fi tot acela . iar obrazele locurile acelea unde trebue sA se facA
ce sant a se alege, se vor hotri dupa alegerea 0 au cel putin varst de 25
analoghie pan la inplinirea cerutului ani deplin.
numAr de deputati. d) Tot acelea0 mdulare ale Obici-
Art. 46. Obrazele, ce alcAtuesc nuitei Ob0e0ii Adunri vor urma lu-
Obicinuita 014teasca Adunare, vor fi crrile lor in curs de cinci am.
priimita dupa chinul de mai jos: Art. 47. Adunarea alctuindu-se
a) mitropolit 1 ca un prezident odat6,10 va alege peste tot anul, dup5.
-*-i-

episcopii eparhioti sant pravilnice mA- cele mai multe glasuri, dintre mAdul-
dulare ale acestei adundri, rile sale, doi secretari 0 do ajutoare
b) iar ceilalti dozeci boeri de in- acestora,Para de a-0 pierde dritul
-taiul rang se vor alege in orau1 de de a vota 0 ei.
Ea nu va putea chibzui nici o pricin
I) In sedi ta dela 5 Decembrie 1831, Adu- de nu se vor afla stran0 in sala adu-
narea a interpretat textul in serrul ca fedora de
boeri pot fr deputatt chiar daa n'au cin" (A- nrii, cel putin do a treia pArti din
nalela partameutare II, p. 8). tot numrul votairtilor. Va tinea jurnal

www.digibuc.ro
10 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

dui:A ornduialg de toate lucrarile sale. prinzgtoare de urmarea chibzuirilor O.


Pricinile ce vor cguta, se vor hotari se vor supune cunostintii Domnului.
dupg multimea glasurilor : intmplndu- Iar condica, a aria coprindere va fi
se Ins a fi glasurile deopotriva la nu- din cuvnt in cuvnt conglasuita cu co-
mar, atunci mitropolitul va da Were prinderea coalei de hrtie si incredin-
de hotrire pgrerii unde se va altura. tata cu iscglitura tutulor mdularelor
Art. 48. Toate hotaririle Obici- Adungrii, va rmnea dinpreun cu
nuitei Obstestii Adunari se vor supune jurnalul la arhiva adungrfi.
cunostintii Domnului prin anaforale is- Art. 49. Chibzuirile Obicinuitei
cglite de cgtre prezidentul, doi secre- Obstestii Adungri atunci numai vor a-
tari si ajutoarele lor si alcgtuirea a- vea putere de pravil, cnd se vor in-
cestor anaforale se va face dupg chi- tali de Domn, care s'obod este de a
pul urmgtor I nu le intari, frg sg-si dea cuvantul
a) Dupa ce se va citi Obstestii A- pentru ce nu le intreste: dar si Dom-
dunri pitacul Domnului asupra cgnlia nul nu va avea cgdere sa fac de sinesi
va fi sa se chibzuiascg, se va indelet- schimbgri la asemenea chibzuiri, ci
nici aceasta adunare intru a sa coprin- pentru ori ce indreptare va socoti de
dere, ori tot inteaceiasi zi, sau dupg trebuintg va da-o in a doilea chibzuire
cinci zile; iar sfgdirea se va margini a acestii adunari si apci la orice chib-
asupra priimirii ori nepriimirii acelui zuire i se va infatisa in acea pricing,
pitac, sau asupra schimbgrilor- ce se dupa cele din urm hotgriri ale adu-
vor socoti c trebue a se face asu- ngrii, va intgri .sau nu.
pra lui. Art. 50. Mgdulgrile aeestii adu-
b) Amndoi secretarii vor serf, unul nri care, in urma hotrirei ce s'au
inteo condic osebit si altul inteo dat dupa multimea glasurilor, vor avea
coal de hrtie iarsi osebita, toate pa- deosebit a lor prere, nu o vor pu-
rerile cte se vor sprijini de cgtre vase tea scrie in nid inteun fel de inscris,
mgdulare ale Adunrii; in urm se vor anafora sau jalba prin care sa spriji-
ceti cu glas mare si dupd ce le vor neze acea parere 2) a lor ; cci cei ce
intelege cu totii, prezidentul va adeveri vor iscgli un asemenea inscris, se vor
acea alcatuire cu a sa iscalitur. face cunoscuti adungrii si se vor scoate
c) Dupa aceasta, va incepe lucrarea din numgrul mdularelor ei, ca niste
balotatiei asupra tutulor parerilor scrise ; lurburatori ai into cmitei orndueli, pu-
iar scoaterea balelor 1) din vas se va indu-se in locul lor alte mgdulare.
face in vederea tutulor mgdularilor Art. 51. La fiesicare strngere
Obstestii Adungri ; in urma se va scrie de peste an a Obicinuitei Obstestii A-
inpotriva fiescgria preri ate bale au dungri, Domnul este indatorat s dea
esit albe si cte negre: apoi si condica intru a ei cercetare socotelile venituri-
si osebita coalg se vor iscgli de catre lor si a cheltuelilor visteriei si a tutu-
toate mgdulgrile Adunrii, ea printr'a- lor celeorlalte case ale Tarii, precum
ceasta s nu mai rmge nici o indoialg si socotelile ce vor da si alti dregatori
asupra isprvii chibzuirilor. pentru osebite ramuri de ale crmuirei
d) Indata dupa aceasta se va iscli incredintate acelora.
anaforaoa pe temeiul chibzuirii pentru Adunarea va putea s le dea in cer-
care au esit cele mai multe bale albe cetare de comisii alcgtLite dintre mdu-
si dupa ce se va citi cu glas mare, larele [sale] sau si insusi sa le cerceteze
ad innaintea Adunarii, se va iscali de de fata cu totii, dupa care descoprindu-se
prezidentul, secretarii si ajutoarele lor cevasi rele intrebuintari, s le arate
si se va insoti cu coala de hrtie co- Domnului. Cgtre aceasta, aceasta 'adu-
1) Editia dirt 1847 IntrebuinteazA bile", in 2) Din eroare in editia din 1831 trecere" Itv
I oc de bale", curn e textuf din 1831. toe de pdrere".

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 11

mare va intocmi imphrtirea birului intaiu sA se dea in cercetarea Obi-


a dAjdfilor asupra celor de subt ase- cinuitei Obstestii AdunAri, afarA numai
menea rAspunderi ; implinirea veniturilor din poruncile domnesti care se dau
TArii si a lor cheltuial, intemeindu-se spre a se pune in lucrare cele in ffintA
-ins cu mare scumptate asupra hot- pravile.
ririlor ce se coprind in al III-lea cap Art. 56. Asemenea, aceast adu-
al aceste regulament. Niel o prefacere nare va fi intru indatorire sA judece
acelor hotAriri nu se va putea face, folosul tutulor msurilor ce se vor lua
precum i nici o dajdie neobicinuith nu in pricini ori de obste sau Intampl-
se va putea implini fr de a se priimi toare, mAsuri insA &ate vor privi la
mai intiiu de amando puterile. siguranta pmantului i vor cere ori
Art. 52, Ori ce act sau hotrire vre o cheltuial de bani sau cevasi
a Obicinuitei Obstestii AdunAri si a intocmiri pravilnice.
Domnului, care va fi inpotriva privile- Art. 57 Obicinuita Obsteasca
ghiurilor Printipatului si a tractaturilor dunare va cerceta i va prilmi isvoa-
sau a hatiserifurilor Intrite pentru fo- de de contracturi pentru tot felul de
losulul acestut, Printipat, precum i in- otcupuri, va ingriji a se pzi neclintit
potriva drepturilor Curtei Suzerane stpanirea lucrurilor obstesti; va stArui
a Curtii apArAtoare trebue s se s se indemneze oamenii la lucrarea
socoteascA desputernicite netinute in pmantului si la meserii ; va aseza
searnA. dinpreun cu Domnul orice va privi
Art. 53. Intamplandu-se rscoal la insufletirea i inlesnirea negotului
sau vre o mare turburare i neoran- i celui din luntru celui de a-
duial intre mdularele Obicinuftei Ob- Tarii
farA ; la potrivirea i .unimea trsurilor
stestii Adunari, Domnul va putea s (greutAtilor) i msurnor in toat Tara ;
precurmeze strangerea ei i va fi inda- la tocrnirea i buna oranduial a sco-
torat a face indat raportul eau ate lilor, spitalurilor i altor asAzAri ce sant
Innalta Poart i cAtre ocrotitoarea cldite pentru faceri de a cismelelor,
Curie, cerand voe i slobozenie de a a drumurilor, a inchisorilor, a earan-
putea strange o alt Obicinuit Ob-- tinilor, a avuturilor bisericesti, a tinerii
teascA Adunare. unui trup de jandarmerie nationara, 3) scl.
Art. 54. Obicinuita ObsteascA A- Cu im cuvant aceastA adunare va
dunare are cAdere s arate Domnului, urma a fi ca si mai innainte i dupA pra-
prin anaforale, npAstuirile i plangerile vilile cel temeinice ale pmantului, pA-
T6rii si Meg, de va fi trebuint, s le zitori drepttilor i pricinuitori fericirif
facA cunoscute la amando Curtile 2), compatriotilor sAi.
insemnand mijloacele ce se va chibzui Art. 58 Indatoririle puse asupra
mai bine spre a lor indreptare. Obicinuitei Obstestii AdunAri prin arti-
Asemenea va putea aceast Obsteasc colile de mai sus pomenite nu vor putea
Adunare, dupa. vechiul obiceiu, s. aducA la niei o intamplare sA inpiedece st-
Ia cunostinta Domnului arAtri asupra panitoarea putere datA Domnului, dupl
veri cAria pricini de folos obstesc ce vechile intocmiri i obiceiuri ale TArii
va socoti de trebuint i sA-I roage de si care putere priveste la pAzirea bunei
a le lua in bAgare de seam. orandueli si la linistea publicului.
Art. 55. Toate isvoadele de pra- Art. 59. Obicinuita Obsteasca
vilA sau regulamenturi nouA, trebuesc Adunare nu va fi insArcinat de acum
inainte i cu cuviinte judecAtoresti;
1) In editia 1847 In loc de Curtii suzerane
a Curiii apdratoare": ,ce urmeazd, dintea-
ceastd.. 3) In editia 1847: pentru faceH de bine la
2) In editia din 1847 In foe de : feted cunos- cismele, la drumuri, la carantine, la avuturile
cute la arntindoet Curfile" s'a publicat adicd biserice0i, la tinerea unui trup de jandarmerie
la mai inaltd cunoftiin(d". nationala, etc.

www.digibuc.ro
12 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

fiindc acestea, pentru vremea viitoare, si ea atunci trebue O. se inceapa Aul.


se va da asupra unui osebit Divan, sau Finantilon
asupra unei Innalte Curti, pentru care Doh' luni sant hotarite pentru saderea
se va vorbi in alt cap al acestui regu-
in Bucuresti a fiescaria adunari ce se
lament, strange pe an ; dar Domnul va putea
Art. 60 Aceasta adunare se va sa prelungeasca acest soroc, cand va
nurni de acum innainte Obicinuita Ob- socoti cu cuviint si daca se vor in-
steasca Adunare. tampla neobicinuite inprejurari care ne-
Domnul este indatorat O. o strangd gresit cer o asemenea prelungire.
pe fiescare an la intaiu Dechemvrie in , Catre aceasta el poate s o strana
Bucuresti, fnd ca contracturile vamilor si peste obicinuita vreme la intamplare
si ocnelor se inchee la intaiu Ianuarie de foarte mari trebuinte.

www.digibuc.ro
CAP. III

Finanta.
Intocmirea carmuirii Finanfe lor, ur- ce bir 0 dajdie pAgubitoare dajni-
mate pn acum, este att de incurcatd, cilor.
privindu-se ori dui:4 mulfimea dbi'diilor, b) SA rnduiasc neapAratele chef-
ori dup chipul inprfirii si strngerii tueli ale Statului pentru fiescare An.
lor, sau dui:a felurimea dArilcr ce se c) SA' hotrased birurile si toate ve-
lua din vnzarea husmeturilor si a ru- nit-urile Statului, care se vor strnge
sumaturilor in folosul unor dregAtori i de acum innainte 0 se vor rndui a
a deosebitelor asAzAri publice si a intmpina cheltuelile anului.
multor obraze privilighiate prin hrisoave
si alte ducun erituri dornnesti, inct de d) SA' aseze regt.13 hotritoare si ne-
multe ori s'au pricinuit intr'acestea nu strmutate pentru catagrafii si inparjirea
numai abuzuri si nesuferite- nedrepiAfi, birului si a dajdFlor.
ci incA si o simlitoare scAdere la ve- e) SA' hotrascA rnduiala ce trebue
niturile Statula. Drept aceia, comitetul s se pAzeasc la strngerea birului 0
chemat fiind a aseza temeiurile iioului a celorlalte ramuri de venituri ale Sta-
regulament, care trebue sA ocarmuiascd tului.
de acum innainte Prinfipatul Valahii, D SA asaze chipul cu ca/4 casa Vis-
au socotit datorie sA intrebdrifeze la tieriei sa-si dea socoteala.
alcatuirea capului pentru Finanj ran- g) SA hotrascA cu un chip lmurit
duiala de mai jos : drepturile si datoriile reciproce intre
a) S strice 0 s desputerriceze ori proprietar si al su sAtean.

SECTIA I

Desputerniciri sau oboriri.

Art. 61. Se stricA si se despu- numire de dorobanfi ') si pe lnga


ter iceaz pentru totdauna : judeatorii vor fi aprozi.
L Chipul inprfirii biralui pe lude. Dorobanfil a cArora cea mai Mult
II. Ornduelile bresla01or, a ruptasi- parte vor fi cAlri, vor lua dela St-
lor si a cumpanistilor, a cdrora ducu- pnire leaf dui:4 cum s'au asezat in
menturi se vor socoti de acum innainte tabla subt litera A si vor fi indatorafi sa-si
desputernicite si nefinute in seamA. cumpete calul, s se imbrace tot intru o
III. TO slujitorii carii subt feluri de uniformA si s se hrAneascA din punga
numiri se afl in slujba osebifilor dre-
gatori ; pentrucA de acum innainte in 1) In editia lui 1847 : "se vor aseza ordonanfe
locul acestora se vor aseza pe la sub numire de dorobanfi pe binge( osebitele
toate ramurile oblduirii ordonanfe sub ocarmuiri ; pe langd, etc..

www.digibuc.ro
.14 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

caci Mate acestea s'au socotit in XII. Cminritul, fumritul, gardura-


leafa ce s'au hotrit pentru fiescare, ritul, spunritul, grosritul, arabagi-
dupa locuri. Sate le Ii voralege dintre 1A- acul si tot felul de alt luare i avae-
cuitorii lor i vor fi chezasi pentru turi ce s lua pe seama a feluri de
dnsii, jar cinovnicii pe langa care se slujbasi.
vor afla slujind, vor fi rspunztori pen- XIII. Vornicilie de pripasuri, adica
tru purtarea lor 1). gloabele" ce s lua pand acum pentru
Cu acest chip inplinindu-se trebuin- vitele ce sa gsea prin bucatele plu-
cioasa slujb6 pe langa deosebitele dre- garilor, fiind ea' acest fel de invinov-
gatorii, nici un dreator i cinovnic nu firi se vor judeca de acum innainte de
va putea s ia de la treaba sa pe vre- &Are judecdtoria inpAciuitoare a fiesi-
un om, vericine va fi, la ori ce intarn- cruia sat, care vor despgubi pre
plare, cu pricinuire ca intrebuinteze pgubasi pentru pagubile ce li s'ar
la slujb. pricinuis).
IV, Vama ce se lua pra acum dela XIV. Mille de vinrici hrzite la
varizrile fcute in luntru in Tara prin feluri de asezri publice i obraze ;
tdrguri, blciuri, orase, trguri si sate. avaeturile intocmite pe seama drega-
V, Rusumaturile, adec djmritul, tu- torilor din vindrici, dijmrit i oerit
tunaritul, vinriciul i oeritul pmn- oerit si din ocne si vmi ; hrgzirile
tenilor, urmate din veniturile mnstirilor, cu
VI. Darile ce se facea pe seama un cuvnt, tot felul de dare, [dajdie]
mnstirilor, a spitalurlior, a orfanotro- avaet ce se lua pe seama dregdtoriilor
fii, a casii podurilor si a cismelilor, marl. mici ; tot felul de dare, dajdie
precum si ale Cutii Obstirilor, sau bir ce s'au urmat pn acum supt
VIL Avaetul trectoarei rrntorilor veri-ce numire si care nu se coprinde
peste hotar care se socotea ca un venit intr'acest regulament, precum i ori ce
al Doamnei, obiceiu i ducument care priveste la
VIIL Dajdia ce se socotea spre in- unile ca acestea, se vor socoti despu-
plinirea pltii prefului untului ce se da ternicite i nefinute in searn.
la Cetatea Vidinului 2), Art. 62. Cheltuelile satelor pen-
tru popasurile ispravnicilor, a zapciilor,
IX. Poprirea. de cte don.' parale la a slujitorilor, a polcovnicilor, a capita-
leu de la toate lefile, precum rs- nilor, a trimisilor stpnirii si de orice
punderea de cte patru parale la leu alt dregator4) si slujbas, cu un cuvnt
pentru toate lucrurile vndute prin me- toate cheltuelile satelor, afard de cele
zat, adec clod parale ce platea vn- ce anume s coprind in articolul 105,
ztorul starostii de negutatori i do se stric si se desputerniceaz.
parale ce pltea cumprtorul pe seama Art. 63. Cheltuellie satelor se in-
cutii de milostenie. mulfea mai cu deosebire intru crestere
X. LuArile ce se fcea pe seama ar- nemsurat prin orndueli de salahori,
rnasului si a zapciilor armsii de la toa- de materialuri si de transporturi, prin
te vtsilie figanilor Statului i pentru facerea podurilor i feluri de alte cl-
catrii lor, diri, precum ale p o stilo r i altele ;
XL Amndo isprvnicaturile de acest obiceiu era vecinic izvor de abu-
streini i vtsiile de plaiuri. zuri i pricina drpnrii satelor,
t Randuale atingAtoare de dorobanti 0 co- 3) Editorul din 1847 tinand seama de legiuirea
prinse Intr'acest paragraf s'ati modificat prin legea din aunt 1331 asupra stricAciunii pricinuite de
asupra dorobantilor din 1831 0 1833 din anul vitele de pripas, frilocucte parte finata a alinia=
1833. tului i anurne de actun innainte, etc.. cu :
E. Cuvintele : e e se da Ia c sa vor pedepsi potrivit cu anecsul acestui cap.
t at e a V id inutui: s'au scos potri- subt no. 2".
vit cu comunicatia Ecselentii Sale d. general con= 4) In text: "trecator, eroare de tipar Indrep=
soI al Rosiiv, explica editorul din 1847. tat& n editia din 1847.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 15

L Din partea Stpnirii care era si- drept temeiu pretul ce s'au urmat in
lit s inpovareze cu acest fel de trecutii trei ani, va hone plata zilii de
ordndueli judetile, plile sau satele, lucru i a chirii carAlor i cu aceast.
care s afla eu apropiere de locurile plat se vor chiema sA lucreze satele
unde cerea irebuint, sau pe cei ce de judetul acela unde trebue s se fac
avea materialurlie trebuincioase i sar- acele drumuri 0 de la care ele vor
cina, care putea a fi nesimtitoare in- dobndi cel mai mare folos.
prtindu-s deopotriv pe toat tam, Art. 64. Dupa hotrirea coprins
se facea inpovartoare pe un putin in instructilie ce slujesc de temeiu la
numr de sate. acest comitet '), toti scutelnicii i pos-
II. Din partea unora din slujbasi lunicii fra nici o osebire se vor strica
carii g'sea printr'acestea multime de pentru totdauna si se vor as'Aza in rAn-
mijloace de a scoate bani si a svarsi dul dajnicilor.
nemrginite rpiri. Domnii nu vor mai avea putere de
IIL Pentru ea' fiescare sat cisluindu- a da de acum innainte scutelnici, veri-
se pentru plata salahorilor, a transpor- crttia mcar ; asemenea nu vor putea
turilor, a materialurilor, sau alte dri s scoata sau sA sloboaz a se scoate
ce li s cerea, fruntasii satelor hotdra din rndul dajnicilor vreun orn pentru
preturlie dupa a lor voint ca s ia o slujba boerilor sau a altor particulari ;
parte pe seama lor i printr'o cisl vor fi rspunztori pentru orice faptA
nedreapt, fcut numai de &mil, in- inpotriva acestii hotrdri.
povra pe cei mai sraci cu toat Legiuirea ce s'au fcut la leat 1746, cu
greutatea. iscliturile clirosului bisericesc si a bo-
Spre a inceta dar acest fel de tu-- erilor cu intdrirea Domnului Cpstan-
mri, intru adevar derpAnAtoare, care tin Nicolae Mavrocordat, pentru desro-
aduc neornduial intru vecinicie birea tranilor rumni, rmne i va
seac izvorul fericirii obstesti, ori ce rmnea ne strmutat intru toat co-
fel de sarcin i cerere in natura, subt prinderea ei.
veri ce numire va fi, se stria.' 0 se Hrisoavele date de ctre StpAnire la
desputerniceaza pentru totdauna. La multe familii ca o rasplAtire a slujbelor
toate intmplrile ecstraordinare ce se lor sau subt alte numiri si care le da
vor judeca de cAtre Obsteasca Adunare drepturi de a lua vam pe mosilie lor
c snt de neaprat trebuint pentru sau pe a altora, se desputerniceaz
folosul obtii, StApAnirea, dupa ce le pentru totdauna. Spre indestularea a tu-
va intri, va ingriji a se savars prin turor acestor mai sus pomenite privile-
dare de mezat cu preturi mai jos. In- ghiuri cu care s'A folosea nobleta de
tmplndu-se s' nu se gaseasca voitori este o vreme nepomenit, drepturile
de asemenea incArcinri, StApAnirea s.' proprietarilor de mosii intemeete pe
va insrcina nsui cu sdvarsirea, orn- inceputurile cele neschimbate a le cu-
duind comisari pentru aceasta i chel- viintii si ale dreptlii statornicite
tuellie se vor intmpina din banii Casii prin articollie 141, 142, 144 0 145 a
rezervii ornduiti pentru acest fel de acestui regulament, snt chezsuite in
cheltueli. veci inprotiva veri ce bntuiri i cAlcri2).
Cnd insd nu sA vor ajunge acesti /) lnceputuI acestui articol, /Dana la scu-
bani,. sau eh' se vor fi cheltuit in alte telnicii". a fost InlAturat In editia din 1847,
trebuinte, atunci, dupa priimirea de spune editorul potrivit cu comunicatia E. S. D.
voe de la amndo curtile, s va in- general consol al Rosii".
part suma trebuincioas a banilor pe 2.) in editia din 1847 partea finala a ultinni=
[in aliniat alart. 64 s'a modificat astfel:... dreptd-
toti dajnicii, dup analoghia tacsii ce tii, hotetrite i statornicite prin sectia VII a a-
sdrit ornduiti a plti. cestui cap, seint chezeisuite... etc,. Aceasta, spu=
Ct pentru dregerea i facerea dru- ne editorul, potrivit IndreptArei aduse de c.itre
murilor celor mari, Domnul dinpreund adunarea din anul 1832, prin paragraful aclao-
gat la sfrsitul legiuirii asupra drepturilor i da-
cu Obicinuita Obsteasca Adunare lund toriilor Intre proprietari si steni.

www.digibuc.ro
16 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA II
Chekuelile Stckului. Lei
Art. 65. Cheltuelile Statului pe Pe leat 1832 se va ad/4o-
fiescare an se intocmesc dupg chipul ga alfi lei 562.920, spre a
de mai jos 1): se face toat suma lefilor
Lei pang la lei 4.500.000, pro-
1-iu. Banii ce se platesc timisindu-se adgogirile la tri-
Prea-Innaltei Porfi la sfar- bunaluri i partea adminis-
situl fiescgruia an subt nu- trativa si in sfarsit Prinfipul
mire de Tezie, Idle i Ri- unit cu Obicinuita _Obsteasca
chiabie 439.500 Adunare va face adgogire
2-lea. Lis ta civild a Domnu- la lefile civililor, precum
lui, adicg banii ce i s dau a militarilor, cand Il va slo-
pe an pentru toate cheltu- bozi innalf area veniturilor
elile postului de Domn, a ce va urma din vanzarea
familii sale si a toatei curfli otcupurilor Tgr fgr insg
sale, ne mai putand Domnul de a sg sgraci Casa Rezer-
de acum innainte sa ia pe vii, pentru care se vorbeste
searna-i vre o ramurg de mai jos, caci aceasta este
venituri, nici sg cearg dela de mare trebuinfd intru Ad-
nimenea vrO o dare in bani ministrafia Prinfipatului,
de numire va fi ..
sau In natur subt ori ce fel
Aceast sumg alatuitoare
1 200 000
4-lea. Tinerea until trup
de jandarmerie, dup tabla
ce s'au alturat lang capul
de lista civilg a Domnulti i IX: Pent u jandarmerie 4) . 2.500.0-00
sa va nurnra in cate a pa- 5-lea. Tinerea Postilor 5), 947.418
tra parte, dupg acela chip Chelt .dala Po0ii care
precum se vor strange se plateste celui insardinat
cu Postile penfru deosebi-
3-lea, Lefile tuturor dre- tele trimiteri ce face Stg-
ggtorilor i slujbasilor, pre- panirea 6) 100.000
ctim si a capu-chehaelii Ta- 7-lea. Tmerea carantimlor
rigradului si a canfelarii ce care se vor asaza pe mar-
urmeazg s aibg, coprin- ginea d'a stanga a Dunrii,
zandu-se i toate cheltueli- dup Tabla co s'au alturat
le acestor in urm i lefile lang capul pentru carantine. 600,000
aprozior, ale dorobanfilor 8-lea. Tmerea in bung
dupg algturatul Stat subt li- stare a podurilor i drumu-
tera A 3 977,820 rilor celor mari din Prin-
t) In editia din 1847 se arata csA intrucat fipat 200,000
tcheltueliIe statului s'au fixat cu aproximatie "ct; Se vor intampina pe fie-
ahrnin, in textul reguIamentuk i .s'au pAstrat sicare an intamplrile ce le
surnele initiale, dar ca in note se aratA Ia fieca=
re capitol modifizArile ultcrioare. VOM reproduce 4) Acest paragral trecut la Inceput In sumA
Ta fiecare capitol al cheltuclilor, notele orisinale de 2.500.00D, s'au urcat la suma de 2.730.00o
ate editiei din 1847. pe terneiul articolulid 1=in al Icsiuirii din anti!
2) AceastA suma s'au urcat la 1.400.000 Iei 1831 asupra adaosilei lefilor ofiteraor
de Tara Rornaneasca eu tahinin In urma ran- (Nota la editia din 1847)
duelitor conventii PetersburguIui care houre9te la 5) Obladnirea platete acum pentru tilaerea
2.000.coo lei turcett clatoria pe tot anut a TA= pooilor numai suma de 84555p lei. (Not& la e=
rli cAtre Inalta Poarca. (Nota la editia 1847) ditia din 1847).
3) 01:0easca ecstraordinam Adunare din hula 6) Aceasta sumA sA radica 0 vine un an cu
trecutuIui Octornvrie anut 1834 a facut o aclao= aItut la 2oo000 lei, precurn s'a i trectit tn bu-
sire de 400.000. (Nota la editia din 1847) setuI anuIui 1835. fibidem)

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI , 17

Lei Lei
11:NIMM
mai grabnice dupa mijloa- 15-lea. Suma hotrit pen-
cele ce vor rAmnea in pu- tru pensii i pettru desp-
tinta Statului. gubirea celolk ce au acum
9-lea, Suma hotArit spre scutelnici, dupa rangul fiei-
plata datorii ce au fAcut cAria 6) 1.500.000
Statul pentru asternerea cu 0 parte dintr'aceast suma
piatra a celor patru mari s va da ,acum subt numire
drumuri din Bucuresti i ti- de despagubire tutulor celor
nerea kr in bun stare 147.710 ce au dreptate a avea oare-
10-lea. Dregerea temniti- care numr de scutelnici,
kr din Bucuresti i Craiova dupa rangurile cu care stint
tinerea in cea mai prin asazati astAzi in Arhondolo-
putint, bun stare a vino- ghie, s va plati fiesicruia
vatilor ') 70.000 dinteinsii in viiata kr, cte
Aceast suma se va in- 60 lei de scutelnic. Plata s
trebuinta pe fiesicare an du- va face pe fiesice trei luni.
pa temelurile regulamentului Voluva va urma a lua
alcatuit de comisia ce s'au banii ce i s cuvine pentru
numit inteadins pentru a- jumAtate din suma scutelni-
ceasta pricina. cilor ce avea bArbata-sau
11-lea. Lemnele de foc dup rangul sat' i dup cum
pentru deosebitele cantlarii sa obicinuia pana acum.
toate judecAtoriile 3) 60.000 Ceilalta parte se va da
12-lea. Tinerea a clod se- la feluri de penal pentru
minarii, adecA 90 mii pen- vduve i alte obraze intre-
tru cel din Bucuresti si 60 buiotate intocmai dupa te-
mii pentrucel din qraiova 4) .150.000 meiurile ce snt aszate in
13-lea. Tinerea scoalelor anecsul ce priveste la aceast
publice In capitald si in ce- pricina.
lelalte orase ale Printipatu- Sumele ce vor ramnea
lui, a tipografl, a bibliotecii. 350.000 din incetarea pensiilor ce s
1 4 - 1 e a. Trebuincioasele dau in viata i subt numire
cheltueli pentru trimiterea de despagubit,e ventru cei
curierlor i altor inteadins ce au acum scutelnici, vor
trimii pentru trebuinta Sta- adoga pe fiesicare an suma
tului att in luntru cat si banilor ai Casii Pensillor
pe afar 5) 50.000 cnd vor inceta cu totul
acele pensii, atunci toat
1) AceastA chelttrialA sa" rdicit un an cu suma de lei 1.500.000 va
altul la 19oozno lei, precum s'a i trccut in bu=
getul anal ii 1835. (ibidem) rmnea p entru totdauna
2) In cditia din 1847 : " pe fie-icare an venit al Casii Pensiilor,
potrivit cu anecsuI No. III al capului \JR.., a= De aceia s va U.rma trep-
nexa care s'a i pubticat In aces). editie. telniceste dupa coprinderea
3) Aceast sumA dovedinchiA'a neIndestuIA,
s'a trecul in bugetul anukri 1835 In suma de anecsului de mai sus zis subt
80o03 lei. (NotA Ia editia din 1847). No. 1, pentru rndul pensiilor
4) Intrucat potrivit Iegiuirei din 1833,semina=
reIe au traut In sarcina mitropolici a episco-
piilor, potrivit art. 361 0 369, astfel cum au 6) In editia din 1847 dupa rangul fief cdruia"
fost publicate In ediia RegulamentuI Organic urmeazA : potrivit cu oranduelile anecsului ala-
din 18474 aliniatul 19 al acestui articol a fost turat pe lng acest cap subt No. 3". In schirnb
suprimat in acea editie. celelake allniate se suprimk dispozitiunile tor fiind
5) In editia din 1847 a devenit aliniatul 15. cuprinse in pomenita anexA.

www.digibuc.ro
18 REGULAMENTIJL ORGANIC AL VALAHIEI

Lei Lei
ce sant a s da i pentru de o folosint publica, precum
dreptatile fiesicaruia pen- la intocmirea unei Banca
sionar, dup numrul Nationale 0 la a sa treptel-
slujbei, dregatoriile intru care nica crestere sau la cum-
s'au aflat slujind i dupa partoare de mosii, cire s'ar
chipul cel cinstit cu care sa face proprietate a Statului.
va fi purtat. Tot dinteaceast Casa de
16-lea. Mili ce se inpart Rezerv se va lua i suma
pe la saraci la zile mari ale ce va fi Printipatul in inda-
anului, dup un vechiu obi- torire sa plateasca pe tot
zit 9 ...... .
ceiu care totdauna s'au pa-
17-lea. Cheltuiala tuturor
. 50,000
anul ctre Prea Innalta Po art
in chip de conpensatie, pentru
intreag i desavarsita
cerstorilor carii se vor a- sire ce au facut Poarta des-
sza la un loc 2) . . 50.000 pre ori ce dare in natura
18-lea. Orfanotrofia din ori ce felurime de angara
politia Bucuresti 3) . 100.000 puse pe Tara.
19-lea, Pentru tinerea a Tot dinteaceasta Casa se
trei spitaluri, unul in capi- ya plti cheltuiala saderii
tala, altul in orasul Craiovii deputatilor ce se vor chiema
cel de al treilea inteun pe tot anul a se afla la chib-
oras ce s va afla in mijlo- zuirile Obicinuitei Obste0ii
cul Valahii Mari 4) . . 150.000 Adunari, pe cata vreme vor
20-lea. Vreo cateva mii ce zbovi in capitala i ate lei
s dau la biserici i schituri una mie pe lun fiesicare.
sarace i far ajutor, dup [Total] 14.319.000
vechiul obiceiu 5) O 10.000 Sau 454.571--
9,7
galbeni im-
21-lea. Casg Rezervii . . 1.666.552 63
Acest prisos se va putea pratesti sau olandezi, soco-
intrebuinta pe tot anul in tisi cte 14 sfantihi unul sau
trebuinte neaparate ale Sta- lei 31 si jumatate, luandu-se
tului si care vor fi cunoscute acest pret de acum al gal-
benilor si al sfantihilor drept
i) A devenit aliniatul 17 In editia din 1847. ceste cheItudi vistieria dA numai 2oo000 lei, res-
2) Constitue ahniatul 18 In editia din 1847. tut urmAnd sA se pltease& din Casa centralA
3) In editia din 1847: Orfanotrofia copiilor a mitropohei.
scirmani din Bucurefti, numerotat Ins ca al 4) Devenit paragraful 14 In editia din 1847.
13-tea ahniat. Acest ahniat, ca si cet urmAtor, 5) Devenit paragraful 19 in editia din 1847.
referitor la spitaluri au devenit din/ ai 18-lea In sehirnb, In aceastA editie, la paragraful 20 ,
al 19-Iea In editia 1831, al 13-Tea al 14=Iea se trece o noub, cheltuialA, neprevazutA In prima
din editia din 1847 pentrucA, dupA curn se spu- editie a reguIamentului organic si anume o sum&
ne acolo In notA trebuintd a fost a se schimba de 120oo lei cu urinatoarea desiinatiune : Bi-
ortinduiala lor spre a se aduna la un loc toate serica Curri-Vechi, fiind bisericti Domneascd_
surnele din care o parte sit pltitefte din Casa unde fi de acum innainte sa ortindueite unge-
centrald a mitropoliii". In adevAr, in regula= rea Domnului". Suma se clA cu tidal de despA-
mentul organic din 1847 mentinAndu=se suma gubire pentru desfintarea venitului ce avea bise=
de 350000 pentru scoaIe (al. 12), b00000 pentru rica din mil& vinriciutui 0 in conforrnitate Cli
orfanotrofie (al. 13) si 1500000 pentru spitaIuri legittirea din 1831 asupra ajutorului Biserici
(al. 14) se specific& lrnurit cA pentru toate a- Curtil Veda.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 19

Lei Art. 66. Aceste cheltueli orn-


temeiu nestrmutat al cursu- duite dupa un chip hotdritor vor sluji
lui monedelor pentru toate drept temeiu neclintit i statornic pen-
Zaraverile cu urmeazd intre tru intocmirea djdilor i altor venituri
,cea din launtru firculatie a ale Printipatului, hotrite spre inplinirea
dupa intrnseca pre- a toatei sumi i neputndu-se intrebuinta
-tuire ce va avea fiesicare la alte cheltueli de ea la cele ce skit
pretuire de monedd. insemnate intr'acest regulament.

SECTIA ifi

Ramuri de veniturile Statului.

Art. 67. V eniturile Statului i dj- acela ce o va prti nu mai este su-
dfile intocmite prin acest regulament, pus la dajdia capitafii hotrit prin cele
pretuite dupd socotinfd ct se poate mai sus paragrafuri I, II O. III. at
mai aproape de adevr intru aceast pentru cisluirea i inplinirea acestii dri
alturatd tabld subt litera B snt cele pentru patentd se va urma dupd co-
urmAtoare prinderea articolului 90.
L 0 dajdie personald, sau dajdie pe Se osebesc dinteaceastd dare figanii
cap stab si asemnat asupra tutulor mnstiresti i ai altor obraze parti-
familiflor fdr osebire cte se gsesc culare.
in pmntul Valahii, coprinzndu-se in dupd tractatul din Andria-
ornduiala plugarilor si a muncitorilor, nopul, Printipatul in curgere de doi ani
precum i asupra tutulor lcuitorilor nu are s rdspunzd dajdia ce sd inda-
In orase i trguri care vor unelti vre- toreaz s dea cdtre Poarta Otomani-
-un mestesug, meserie sau industrie, ceased, drept aceia dAjdfile intocmite
carii nu vor avea vreun drept de prin paragraful I, II, III O. IV ale a-
aprare de dajdie si nu vor plti dare cestui regulament se vor scdea cu a
pentru patentd. cincea parte in curgerea acestii vremi
Aceast capitafie este hotrit cu de doi ani, socotindu-se din zioa in
neschimbare cte lei treizeci pe an care va inceta ocupatie i intru care
pentru fiesicare familie. se va inscuna Domnul.
IL Capitatia asupra figanilor Statului V. Oeritul i vcritul1) streinilor pen-
hotrit cte lei 50 pentru aurari tru dobitoacele cu care vin de le pd-
cte lei 30 pentru toti ceilalti, fdr suneaz in Valahia, inplinindu-se in
osebire. puterea aszmnturilor ce snt pen-
Dajdia pe ornduiala mazlilor ho- tnt aceasta.
farad cte lei 45 pe an pentru fiesicare. VI. Partea din veniturile averilor ne-
IV. Dare pentru patenta care se v.a miscdtoare ale mitropoliei, a episcopii-
inplini dela tofi negufdtorii i mesterii lor si a tutulor mndstirilor Para ose-
sldsluitori prin orase i frguri inpr- bire, dup temeiurile ce se vor hotri
fifi pe corporatil i trebuind a avea de cdtre comisia ce s'a numit pentru
negresit ceruta patentd ca sd fie ald- aceasta intocmai dupd articolul 363,
turati la o asemenea corporatie cap. VIII.
aibd drept de a unelti negutdtorie cu VII. Darea pentru diplome atingd-
deamdruntul, s fie prvdlie de vn-
zare sau mestesug scl. 1) In editia 1847 vticaritul" In Ioc de vi-
Darea pentru patent, pltindu-se o- nriciur, cum s'a tiparit din grqaia in 1831.

www.digibuc.ro
20 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

toare de feluri de innlfdri in trepte. lor inplinire cat i pentru darea de a


VIII. Vnzarea prin contract a oc- lor socoteal, se vor uni intr'o Obs-
nelor, teased Adunare de priimiri si se vor
IX. Vdnzarea prin contract sau ochr- da in Casa Vistieriei, de unde se va
muirea vdmilar. ingriji indestularea a tutulor trebuinf e-
X. Plata pentru scoaterea peste ho- lor ; cat i pentru felurimea veniturilor a-
tar a boilor si a vacilor. lturate la maghistraturi pentru intdm-
XI. Veniturile Brilii, a Giurgiului pinarea trebuincioaselor chelt:eli in fie-
si a Turnului, din pescrii, din popo- sicare oras i trg, acestea sau inchi-
sirea corbiilor, scl. puff in anecsul No. 2 "), carele intoc-
XII. Domenurile Statului, dup ce sa meste temeiurile dup carele trebue s
vor intoemi dupa articolul 131 '), se ocarmuiased fiestecare obste si re-
Art. 68. Toate veniturile Prinfi- guleazd ata chipul inplinirii cat i ocr-
patului de acum innainte att intru a muirea veniturilor obstesti.
SECTIA IV
Chipul catagrafiiior i a inprtirii clajdiilor i altor

Art. 69. La o vreme ornduit a tr'acestea va trimite la Departamentul


anului, care se va hotri de cdtre Ob- Trebilor din Lduntru si pe ceilalt o
steasca Adunare, ministrul Trebilor din va finea acolo spre a putea fiesicare a
Luntru va publica ea fiesicare pro- a o cerceta a-si face bgrile sale
prietar sau al su ingrijitor s intoc- de seam 6. Aceste catagrafii trebuie a
meascd foae de toate familiile ce se fi isclite de tofi ce pravilniceste snt
vor afla lcuind pe a sa mosie, ase- chemafi a se inpdrtsi intru a lor lu-
mnndu-se regul-ilor ce se vor pres- crare.
crie in aceast pricin; se vor osebi Art. 70. Dup aceasta, Stpdnirea
numai vdduvile i uncheasii, ori cei va orndui pentru fiesicare judef eke
ce vor .avea vre o patimd grea i ve- un boer cunoscut de vrednic si care
che, care le-ar rdica toate mijloacele nu va avea a sa mcs'e infra acel judef.
de a mai putea s munceased si nu- Acest boer inpreund ca ocdrmuitorul
mele acestora se vor inscrie in ose- judefului i deputatul tot aceluiasi jitclef,
bite foi. dup ce va face catagrafia tutulor plu-
La aceast lucrare proprietarul va garilor si a nmncitorilor ce se vor afla
avea inpreun pe preotul satului i sase sdlsluind prin orasile coprinse intr'acel
lacuitori dajnici, alesi intr'adins 2) din judef, apoi se vor preumbla in fieqte-
tot satul. care sat ca s cerceteze i s adeve-
In curgere de clod luni, socotindu-se reze celelalte catagrafii de s'au acut
din zioa publicafillor ce se vor da, dup ornduiala cerutd.
fiescare proprietar sau al sau ingrijitor Aceast comisie, dupd ce va cerceta
este dator sa trimit la ocrmuirea ju- pe lcuitorii fiesicdrua sat si dup ce
defului catagrafia satului sau in clod va lua in fata locului toate stiinfele tre-
foi ; iar ocArmuirea judefului una din- buincioase, va face clod table pe
care le va iscli si le va da a se is-
1) Cuvintele Dupei ce se vor" ce se coprin= cli si de cAtre tofi cei ce vor fi lost
dea tri cea dintai ataituirea s'ati scos, In editia prtasi la lucrarea catagrafiei de mai
din 1847, fiindck spune editorul, aceastei intoc- nainte.
mire s'a saveirfit".
2) In editiia din 1831 .2ritru dni In loe de
intr'adins". Probabil eroare de tipar sau de 3) CuvinteIe al capului IV" s'au adaosat
transcriere. In editia 1847, dap& anexul No. 2".

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET 21

Intmplandu-se ca vreunul dintr'ace- Ins va trebui ca a lor hirotonie


tia dupa urm sau din chiar madul- s se margineasca numai inteun nu-
rile comisii sa nu voiascd a iscali, mar neaprat intru slujba bisericeasc.
va fi dator sa-0 dea cuvntul In saris Spre a se deprta toate abuzurile
din josul tablelor, din care una numai eate s'au urmat intru aceast pricind,
de cat se va da satului i ceilalt se de acum innainte nimenea nu se va putea
va pastra la comisie. hirotonisi preot sau diacon, fard de a
Aceasta comisie, in soroc de patru se face mai intaiu cerere pentru aceasta
luni, svarOndu-0 preumblarea sa, va care marele logofat al Pricinilor Bise-
inpreuna toate tablele inteo condic i fr slobozenie din partea
riceOi
numai inprtit pe pl0 i va da-o ma- Domnului, data dupa ce se vor lua
relui dvornic, ministru Trebilor din toate incredintarile trebuintei intocmai
Launtru. dupd vechile intocmiri i numai pentru
Obrazele ce se vor inpart0 intru aceia care vor fi facut dupa oranduial
lucrarea i inchipuirea tablelor cata- cursul invtturilor in seminarele ce au
grafiei, vor fi raspunzatoare de ori ce s se w2e2).
urmare inprotiva adevrului. Art. 74. Ministrul Trebilor din
Art. 71. Se vor inscrie tot intea- Luntru va ingriji ca aceast catagrafie
ceste catastiOe de catagrafie toti plu- s se fac cu toatd .scumpatatea i buna
garii i muncitorii streini a0zati in ornduiala intocmai dupa intocmiiile
Valahia, carii dup a Igr wzare nu acestui regulament i dup ce le va
pot a mai fi cunoscuti de streini, de cerceta cu o patrunztoare bggare de
ori ce lege i neam vor fi mcar, afara seam, catagrafia fieOecaruia judet in
numai din mocanii streini, care viind parte se va inpreuna la un loc din 'Mee-
toamna din Tara Nemteasca imputer- put pAnd in sfArOt cu numeratia foilor
niciti cu rohiile lor, spre a-0 p4una 0 se va iscgli de numitul. Pe trm, in-
dobitoacele in pamntul Valahii, se intorc preunndu-le toate in botaritul soroc,
primvara innapoi in tara lor la va da marelui vistier care se inda-
Art. 72. Asemenea se vor co- toreaz a pregati izvodul veniturilor
prinde inteaceste catast4e i toti fa's- a-1 face cunoscut, cu toate hartfile,
popii i rsdiaconii poprili din slujb ObOeOii Adunki.
bisericeasc pentru a doilea itisurare Art. 75. Capitatia ce trebue s
0 care pltesc dajdie ca i ceilalti bir- plateasca, fara osebire, ori ce familie
nici dupa obiceiul ce urmeaza. de plugari i muncitori, este hotarita
Lasandu-sa in slujb fie0cdriia bise- far% de schimbare cdte lei 30 pe an,
rid de sat chte un tarcovnic, cati alti fara a putea vre o data nici Domnul,
tarcovnici se vor mai gsi, al carora nu- nici ObOeasca Adunare, sa adaoge sau
mar s'a inmultit fara masura, se vor s scazd hotritul pret al aceOii capita-
inscrie asemenea in numarul birnicilor. ') tii pentru orice pricind va fi.
Art. 73 Preotii i diaconii, dup Inteacesta0 chip ori ce dajdie asupra
toate cuviintele moralului creOinesc vor vericaria averi industrii a tranilor,
fi aprati de ori ce dajdie, pentru care precum i orice inchipuire de cisl in-
numele acestora nu se vor coprinde ceteaz cu totul, fall a putea O. se
in catasti0le catagrafiei. mai intocmeased, pentru ea' o trista
indelungata cercare a dovedit pre ca't
1) ArticoluI 8 aI Iegiu'rei din anta 18327 asu= aceast sistem era pagubitoare ade-
pra serninarelor, protopopitor i preotitor, ing= vratelor isvoara a fericirii publicului,
due totu$ ca fiind neapeirat trebuin( ca fie-
care biserica sei (tibia cel pu(in cede un ctintaret
un paracliser, de se vor lua aceftia dintre 2) In editia din 1847 a ReguIamentutui. s'a
satenii dajnici, capitatia lor se va plati din cu- adaogat un ultirn aliniat, reprodus din art. 6 ad
tia satului". In acest sens este modificat art. 79, legei din 1833 asupra serninarilor, protopopilor
In editia 1847, preotitor.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

adec a muncii pmntuhii si a indu- imprejurHle lor se vor supune pe urm


strii, din pricina multora abuzuri ce se la cunostinta Obstestii Adunri.
intmpla. Art. 79. Catagrafilie se vor face
Art. 76. Obsteasca Adunare lund la fiesicare sapte ani dup aceste re-
in cunostint aceste catagrafii i totalul
gule intocmite ; i la fiesicare innoire
dajdiilor atingtoare de fiesicare sat, de catagrafie, Obsteasca Adunare va
dup numrul familfilor ce-1 vor Was- urma cu scumptate tot aceias inchi-
lui, va dovedi toga' scumptarea acestii puire mai sus ardtat pentru imprtirea
lucrri i 9, prin raport va suppune la dajdii fiesicdruia sat.
=cunostinta Domnului tablele coprinz- Art. 80. Tot aceste comisii ce
toare de toat suma dajdfilor fiesicaruia snt ornduite pentru fiesicare judet,
judet, imprtit pe plsi pe sate, du- se vor indeletnici de o data 0 intru
IA care copie isclit de toate mdu- facerea catagrafiei strilor privileghiate,
lrile Obstesteii Adunri, se va depune adec a neamurilor, postelniceilor
.in arhivele sale, iar Domnul, dupa ce mazalilor, care se indatoreaz ca s a-
ba intri, va porunci vistierului punerea rate acturile ce-i imputerniceazd s
in lucrare. aiba aceste numiri, precum i ori ce
Art. 77. Vistierul va orndui s alt ducument intemeitor de ale lor pri-
s fac pentru fiestecare sat foi, in vileghiuri, svrsindu-se i catagrafia
care s se inscrie numele de toate fa- acestora, toate numele privileghiatior
muffle dajnicilor ce vor fi plugari se vor inscrie, fr loc frd nici
muncitori, precum si plata de lei 30 o rsatura, inteo condic snuruita
ce fiescare nume dintr'acestea trebue insemnat de vistierie i incredintat cu
s plteasc. Aceste foi, asemnate cu pecetia Domnului. Dupa aceasta tota-
eoprinderea condicilor 2) de dajdie ce lul numrului fetilor ce se vor coprin-
se vor trimite &Are ocrmuitorii jude- de in fiescare dintr'aceste trei orndu-
tilor, vor fi incredintate cu pecetea eli, se va cinui, scriindu-se cinul si in
Domnului si se vor imprti prin sate, slove i. se va Infri cu isclitura
targuri i mahalalele din [orase]. Domnului.
Art. 78. Totalul dajdiilor fiesic- Art. 81. Drepturile neamurilor
ruia sat hotarindu-se intr'acest chip, cuviindu-se numai celor ce coboar a
vistieria pan la nuoa catagrafie nu va lor neamuri din strmosi din familii no-
priimi nici o scdere infra implinirea bile, vor avea aceleasi cderi ce are 0
birului i toti lacuitorii acelor sate vor nobleta. Prin vistierie nu se va putea
fi rdspunzAtori unul pentru altul. slobpzi de acum innainte nici un ducu-
Nici o addogire nu se va putea face ment de neamuri, dar va alctui vistie-
In curgere de sapte ani; numai la vreo rul2) catastih [de numele] celor ce vor
intmplare de vre o neobicinuit moar- dovedi al lor inceput prin destoinice
te ce se va ivi la vre un sat din pri- ducumentuii va supune Obstestii
cina vre mel epidemii, atunci vistieria Adunri, care dup ce va cerceta ea-
priimind porunca Domnului in scris, derile fiesicaruia, va face al su raport
va da la acel sat aOzamnt de dajdie ctre Domn. Printeacest mijloc numele
asemnat cu numrul birnicilor morti celor din nou askati la neamuri, de
si care va fi in socoteala [sumei], ce vor fi, se vor inscrie la condic in ur-
s'a ornduit la Casa rezervii.3) ma celorlalti si se vor intri 6) prin
Acest fel de asezmnturi cu toate isclitura Domnului.
Raporturile Obstestii Adunri se vor
I) In editia 1831 din eroare ce", In loc de pastra si se vor altura in condica pri-
Idem: la coprinderea conditillor".
3) In editia din 1831, din eroare, Casa re- 5) In textul din 1847 s'a AdAogat: vistierul
vizii". pe tot anul".
4) In editia 1847: sceizeimanturi". 6) Textut din 1847: intari asemenea prin".

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 23

vileghiatilor ca sa se adevereze in toat clas, intocmai, dup temeiurile intoc-


vremea cercetarea ce se va fi fcut mite la articolul 90 0 insemnand tot
pentru cderile tutulor celor inscri0 de o data i numrul oamenilor intre-
inteaceast condic. buintati In fie0care dintr'aceste prd-
Ar. 82. Postelniceii, alctuind cea vlii.
din urma ramura a nobilimei, vor avea Pentru meqtegurile ce se lucreaz
tot ace1ea0 drepturi ca i nobilii fnd fdr prvlie, precum zidarii i dulgher
cA dup vechiul obiceiu nu putea s se vor deosebi numai In direc-
intre la oranduiala postelniceilor, de ton de lucru (calfe) i me0eri.
cat numai cei ce implinea slujb de Lucrarea catagrafiei pentru fie0care
postelnicel pe lng Domn, drept aceia corporatie svarOndu-se intr'acest chip,
acest obiceiu se va pzi de acum in- se vor face indoite catast4e, din care
nainte cu toat intregimea. unul se va depune la Departamentul
Art. 83. Dreptul de mazali se Trebilor din Luntru i altul se va
cuvine numal la cei ce se coboar pstra la strostie unde fie0care va
din mazali 0 la oameni care vor fi putea s-1 vaz spre a sa povtuire.
dobandit o cre$tere mai osebit sau Art. 86. Pentru ceia ce prive0e
vor fi facut vre o slujb, aflandu-se la corporatiile sl4luite prin oraw
oranduiti prin judete i prin cantelarii. targuri ale judefilor, starost amandoi,
Ducumenturile mazalilor precum 0 ale unul al neguttorilor i altul al me0e-
neamurilor vor inceta. de a se schimba rilor, vor urma pe rand facerea catas-
la fie0care inscunare de Domn tiOlor catagrafiei pentru fie0ecare cor-
fie0ecare dintre acqtia va avea la poratie in parte ; vor nvea inpreun
man &ate un ducument In parte. lucrtor cafe un len in fiqtecare
Suma rspunderii de peste an a dintr'aceste corporatii 0 se vor ase-
fie0cdruia mazal frd osebire este lei mna intru toate cu cele ce s'au hot-
45 ; li se vor pzi insd priveleghiurile tit pentru orawl Bucure0i.
de nobilitate mic5, Art. 87. Toate aceste catast4e,
Art. 84. Asupra tutulor corpo- svarOndu-se odatd, se vor iscli de
ratiilor de neguttori i meqteri i altor toate obrazele ce vor avea inprt4ire
trepte cu meserie cate se vor alla prin la a lor lucrare 0 se vor afla trimise
oraw i targuri, se vor awza starosti, la Departamentul Trebilor din Luntru
adec fie0ecare corporatie din orawl in soroc de -clod luni, socotindu-se din
Bucure#i, la figtecare doi ani va alege zioa publicrii.
dintre ai si un staroste ; asemenea .se Art. 88. Dup aceasta, Stpani-
va urma i prin celelalte oraw 0 tar- rea, pentru orawl Bucure0i, va numi
guri cu osebire Ins de a fi numai un boer din cele dintain ranguri, care
dol staro4 until ales de ea-1re toti inpreun cu aga va proceda intru
neguttorii i celalalt de catre toate adeverirea acestor catast4e. Acelea ce
corporatiile me0erilor din fie0care se vor cunoa0e alctuite cu toata pu-
oras i targ. tincioasa dreptate, se vor iscli numai
Art. 85. La vremea hotrit pen- de madularii aceti comisii ; iar la cele
tru catagrafille satelor, se va face ase- ce prin jluiri fcute cu cuvant vor
menea Indeletnicire cu catagrafia dovedi trebuinta de a se face vre o
corporatiilor din orae i targuri, care indreptare, se vor face cuvncioasele
se va lucra dup chipul urmtor. indreptri.
In oraqul Bucure0i fie0ecare sta- Aceste table se vor iscli indoite de
roste impreun cu patru ini ale0 de atre mdularele comisiei 0 de ctre
a sa corporatie dintre ei, va face ca- cei ce vor fi lucrat la cea intaiu al-
tastih de toate prvlle de vanzare
0 de meqtqug, inscriindu-le la al lor 1) oCu cumint iipsqte In eclitia din 1831.

www.digibuc.ro
24 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

catuire a catastisilor daca vre un m- negufatori ce ar avea dreptul s se ne-


dular nu va voi s-i pue isclitura. se gufatoreasca cu aridicata i cu am-
va indatora dea cuvntul prin a runtul in far 0 in afar din fard. A-
sa isclitur din josul tablelor. ce#ia vor plati o dare [pentru patent]
Dinteaceste table, una se va da nu- cate lei dosute patruzeci pe an.
mai de cat la starostea fiesicria cor- Cea de a doilea va fi alctuit de
porafii ; celialt se va pstra de ctre neguftorii ce au drept s se negufato-
comisie, ca in soroc de do luni, so- reasc cu aridicata i cu arnruntul
c otit din zioa oranduirii sale, svrsin- numai in far. Acestia vor plti darea
du-si toat lucrarea, s uneascd toate pentru patent ale lei una sula doud-
aceste table intr'o condic numai i s zed pe an.
o dea la Departamentul Trebilor din Cea de a treilea va fi alcdtuit de
Luntru. neguf Atorii ce au dreptul s Ve prvlii
Art. 89_ Comisiile ornduite pen- prin orase i s se negufatoreased cu
tru catagrafille fiesicruia judef vor amruntul. Acestia vor plti darea
urma i infra cercetarea i adeverirea pentru paten-f cafe lei saizeci pe an.
catagrafiilor de corporafie ce se vor Se osebesc din darea pentru patent
afla stskind prin orasele i targurile .se supun nnmai la datoriile capitafil
judefelor. slugile din prvlii, alturati pe langa
Aceste cornisii intru celelalte toate` neguftori.
se vor asemAna cu toatd intregimea la Este oprit fii1olor acestor patente
ceiace s'a hotrit la articolul de sus s imputerniceze cu drepturile lor si
pentru orasul Bucurestilor. Tabl el e pe alfii; pentru c dreptul pateriti este
acestii catagrafii se vor arta la Ob- dat numai pe obrazele celor ce le au.
steasca Adunare i vor sluj la darea Carmu:rile locului snt insrcinate s
pentru patenta ce are a se inplini. prigonesc 1) pe cei vor ru intrebuinfa
Art. 90. Orice mester, daca nu a kr patent, dnd san clcnd drep-
va fi din vreo clas din cele aprate turile ce fiesicare dinteinsele dau ne-
de dajdie, va plti pe an o dare pentru gufatorului sau mesterului ce va fi
patent i numai in puterea acesti pa- plait odata tacsa sa.
tente se va folosi de toate drepturile Art. 91. Dup azAinanturilc, ce
unui mester i va putea s." uneltease are Poarta cu feturi de puteri, nu se
slobod a sa meserie peste toat intin- vor osebi dinteaceast dare pent u pa-
derea Frinfipatului. tent, dect numai acei suclgi strei-ii carii
Patentile mesterilor se vor imprfi Ii vor face negoful cu ardicata.
in do clasuri cea dinLiu se va hotdri Dar nu s'ar cuveni sd se deprteze
streinii
cafe lei nokeci i cea de a doilea cte ftoreasc de a avea dreptul S se negu
lei cincizeci. Mesterii cel mari vor plti cu amruntul, daca adresan-
patenta de intia stare i mesterii eel du-se ctre Stp.nire ca s li s dea
obicinuifi cea de a doa stare. acest drept, se vor inscrie in catastisele
patentarilor atunci numai asemnati
S osebesc dintr'aceast plat. ucenicii
numifilor, carli vor plati numai capi- pentru a lor industrie cu neguttori
mesterii pmnteni, vim; trebui s se
tafia, de vor fi nc ajunsi la pravilnica supue la toate intocmirile, eke Stp-
vrst.- nirea va fi in trebuinf s priimeascd
Orice negufdtor, frd osebire, claca pentru negoful ce se face cu amruntul
nu va fi din vreo clas din cele nedaj- pentru uneltirea a vericgria meserii.
nice, va plti pe tot anul o dare pentru La judecfile ce vor avea patentarii,
patent i numai in puterea acestii pa- se vor ocroti dup dreptate de pravil,
tente va putea s se negufatoreascA.
Neguratorii se vor inpArti in trei i) in editia i831 : izgoneascei" In loc de
stri cea dintain va fi alcAtuit de acei prigoneasca".

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 25-

pe cat se vor gsi stand in sfera drep- dobandi toata consideranfia cuvenita la
turilor lor, dupa patentele ce vor avea a lor treapta in sotietate, vor fi chemati
la mama.; adec pe cat se vor dovedi din drept la sfaturi de cOmerciu, vor
c nu au esit din hotariale adecd pe da din sanul lor pre madularii tnbuna-
comerciului prescrise in patentele ce lurilor de comerciu si a maghistraturilor
vor purta, asazate prin orasele Printipatului.
Art. 92. Orice alt lacuitor de Negutatorii de a doilea si a treilea
orase i trguri ale Printipatului, care stare se vor intrebuinta la aceste ma-
nu va plati nici una din patentele mai ghistraturi in lips celor dintaiu.
sus pomenite, va fi dator sa plateasca d) In sfarsit, clasa negutatoreasc
capitafia de lei 30 pe an si va dobandi ffind o parte din cele Ilse ntoare ale
acele drepturi ce sant date plugarilor sotietatii ,ocarmuirile locului o vor privi
muncitorilor. dup cderile ce i se cuvin i St6pani-
Mesterii vor dobandi toate drepturile rea va face rdsplatire celor ce vor
alaturate la ale kr' clasuri, precum merita dela Stat pentru adevrata slujba.
cei dupd langa dnii lucra'ori, pia- e) Numai fabricantii ce ar putea
find odata darea pentru patenta i cele intruduce vreo ramura de industrie f o-
de pesie an faspunderi ale obstirii kr ; lositoare nii, vor putea dobndi dela
le vor ramnea prvalide aprate Stpamre carti de aprre pentru un
de orice fel de incarcinare. numar de ani hotarit, dar &ci odat
Fiesicare corporatie va avea voe s privileghiu de a lucra numai ei acel
fie ate un semn in chip de steag, care mestesug.
va inchipui icoana sfntului patronului Art. 93. Un mare numr de oame-
sau. Acest semn va sta in pstrare ni, nascuti in Turchia sau in Printipaturi
in biserica poporului starostii. Cor- au &it') in cele dup urma vremi m j-
poratia se va sluji cu acesta in pro- loc de a se al:Mum subt o protectie
cessi publice, precum si la intamplari strein i de a se arta ca niste suditi
particulare ale corporatii , adec: la ai cutaria sau ai cutaria puteri, ca
innltarea a vreunui in treapt printr'aceasta sa dobandeasca apararca
de mester, la nuntiri, la ingropri de slobozirea intrit prin tractaturi
ai lor, scl. spre favorul celor adevarati suditi ai
Clasurile neguttorilor vor dobndi acestor puteri carii vin In tar cu pa-
drepturi mai intinse i asemanate cu saporturi. Drept aceia este de trebilinfa
folosintele ce aduc i acesti negutatori ca comisiile catagrafiei s se insrcineze
Statului i sotiettii, adec de a face un catastth obstesc si de toti
a) Negutatorii sant aparati de orice eei asazati in tara neguttori i mesteri
havalea din partea Statului, att pentru carii petrec subt numire de suditi streini.
dansii cat i pentru ai lor slujbasi. P16-- Intr'acest catastih se va 1nsemna al
find odata darea pentru patenta precum kr nume, porecla, neamul din care zic
si eele de peste an orasenesti rspun- ca se trag, a kr ornduial i meserie,
deri, nu se vor pute pune niciodata slsluirea de acum, avuturile nemisc-
vreun fel de insarcinare pe ale kr ma- toare de care ar fi proprietari in tara
gazii sau pravalii, afar numai din vreo si in sfarsit pasaporturile sau ducumen-
osebita pravil cercetata-si propoveduit turile prin care se vor dovedi al kr
in formele cerute. inceput adevarat i vremea venirei lor
b) Prigonirile de socoteli ce vor urma in Printipaturi.
intre dansii, se vor putea cerceta de Obicinuita Obsteasca Adunare, dupa
madularile corporaffilor lor i tribuna- ce va -cerceta acest catastih, 11 va sup-
lurile vor lua in bgare de seama cer-
cetarile acestora. 1) In editia din 1831 gasind" in Ioc de au,
c) Negutatorii de intia stare vor gsit".

www.digibuc.ro
26 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

pune, pe langa ale sale bagari de sea- Art. 95. La fiesicare sapte ani se
/ilk Domnului i Domnul din parte-i va face o deslusit catagrafie de toate
se va adresa catre Innalta Poarta ca familiile tiganilor Statului, osebindu-se
dinteo conglsuire cu imftistorii pu- cele ale aurarilor carii au sa plteascd
terilor europenesti in Constantinopul s cate lei 50 pe an fiesicare din toate
se oranduiasca in fiesicare Printipat celelalte care se indatoreaz a plati
ate o comisie intr'adins, care s cer- &ate lei 30.
ceteze i s adevereze titlurile natio- Cat pentru ceilalti tigani ai Statului
nalitatii acestor oameni i sa-i fac a carii vor salaslui prin orase i vor u-
infra de iznoava intru ale lor firesti nelti feluri de mestesuguri i msserii,
drepturi pre toti aceiia care nu vor precum spre pilda dulgherii, fierarii
.arata pasaporturi in bun i cuviin- altil, se vor inscrie intre corporatii,
.cioas forma date lor de catre guver- si vor plati dupa asemnarea altor me-
nurile a carora suditi se vor fi numind. seriasi tacsa patentii ce li se va da.
Consulii puterilor europenesti sazatori
in Printipat vor fi chemati ca sa intre Este ins de mare trebuinta ca Sig-
la aceasta comisie i s se indeletni- pnirea sa ia cuviincioasele masuri
ceased intru ceruta adeverire i depar- s se sileasc cu dinadinsul spre a
tarea de asemenea dobndite abuzive se inbuntli soarta acestii orandueli
protectii, care snt protivnice Infiinta- de oameni, s-i facd a-si pierde pla-
telor askmnturi 0 care au pricinuit cerea de a vietui intru rtacire i sa-i
de multe ori prigoniri intre stpni- alture la ale pamantului cu orice mij-
rea locului i intre consulaturile pute- loc de insufletire 9.
rilor europenesti. Vornicul Temnitilor va fi dator s
Art. 94. Cat pentru aghentii con- pue in lucrare cele intaiu msuri co-
sulaturilor asezati de vreo cativa ani prinse in proiectul ce s'a alctuit de
in feluri de judete ale Printipatului ctre comisia oranduit intr'adins pen-
subt numire de staroste i carii luand tru aceasta. Acest dregator, avnd In
asupra lor dreptul judeatoresc si al vedere treptelnica inbunttire a acestii
protectii asupra lcuitorilor pmanteni, orndueli de oameni, i va adresa ra-
inpedica unirea ocarmuirii rii, trebue porturile mai pe urm la marele dvor-
negresit a inceta; pentru ca Stapanirea nic.
este datoare s cunoasc consuli sau Un putin numr de lacuitori rumani
aghenti ai consulaturilor, numai pre cei din judetul Argesului i Vacea, carii
ce se vor numi de catre puterile eu- pltesc, dinpreun cu tiganii aurari, a
ropenesti i vor avea la minile lor lor dajdie in aur sau in bani, se vor
beraturi sau fermanuri ale Portii ase- osebi dinteaceasta oranduial si se vor
mnate cu asezmnturile ce sint in inscrie intre birnicii satelor unde lacu-
ese.

SECTIA V.
Implinirea birului i a altar venituri ale Statului.
Art. 96. Orice fel de bir sau nainte subtocarmuitorii de plash', nici
-tacsd se va plti pet trimestru, dar cu alti oranduiti O.' nu poat gsi nicioda-
asa intocmire ca totalul fiesicarua tri- la prilej de a bantui pe birnici in eel
mestru s se rfuiasc pn la sfarsi-
cei de a doilea lun. Editia din 18427 intercakaza in acest text,
articole din Iesiuirea pentru Indreptarea orn-
Art. 97. Pentru c de acum in- duelli Statului.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 27`

mai mic lucru, lcuitorii plugarii i mun- asa Condic de primire pentru dajdia
citori a fiesieruia sat vor alege pe tot satului cutare, din plasa cutare, a
anul un prclab, care va fi implinitor cutruia juder.
dajdiL Prcklabul dup ce va implini toat
Satul ori mahalaoa 1) va putea s dajdia trimestrului in cele dintiu doh*
aleaga de isnoav tot pe acelas prc- luni, va merge- cu mai sus numita con-
lab si pe al doilea an 0 pe al treilea dick la subt ocrmuitorul pli sau a
scl., daca a lui purtare va fi cu bunk parfii de oras, avnd inpreun eu dn-
ornduiald i daca ale sale Indeletni- sul i toate cfitnfiile pentru feluri de
ciri 11 vor slobozi, sume ce-i va fi dat mai nainte.
Orice pralab noou dupa ce va prii- Subt-ocarmuitorul de plas, primiind
mi dela cel dinnaintea sa toate istovul djdii trimestrului, i va lua
rboajele i sumele dupa ce toate cfitnfiile Innapoi, le va trece In
va daslusi socoteala cu lamurire, se va condica prclabului, Insemnnd zioa
arta frd zabava la subtocrmuitorul felurimea monedelor In care se vor
de plas spre a se face cunoscut. fi pltit sumele date mai nainte 0 a-
Art. 98. Datoriile parcAlabului-snt poi addognd dup aceasta i cea dup
de a inplini birul in sumele ce i se urm priimire, va Insuma totalul i va
vor da de &Are birnici rnduri rn- iscli spre adeverire de istov,
duri; spre a li se Inlesni milocul rfu- Art. 101. Cnd prclabul va l-
irei, va da cfitantie pentru orice surn sa s treac duci zile din a treia lun,
priimit sau va -WA pe rAboj nestiind frk a se imflisa la subt-ocrmuitorul
carte 0 pe urrn va fi Indatorat ca atunci subt-ocrmuitorul ii va
rnduri, rnduri s duc banii la subt- trimite un dorobanf, carele il va aduce
ocarmuitorul plii subt luare de clitan- la dnsul spre a-si istovi socotelile tri-
f dela acesta. mestrului.
Art. 99. Dacd vreun birnic nu Art. 102. Spre a se deprta ne-
s'ar rfui de a sa datorie In sorocul curmata strmutare a lcuitorilor
hotrit, prclabul se va adresa mai in- spre a asigura Implinirea dajdii, dup
tiu la stpnul mosiei sau, In lipsa ce va Imprfi odat lcuitorii fiesic-
numitului, la al ski. Ingrijitor sau aren- ruia sat, vor fi cu tofii chezasi unul
da i dac i dupd ajutorinfa acestora pentru altul i nimenea nu se va putea
nu i se va rfui datoria birnicului, a- strmuta dect numai la Intmplare
tunci se va adresa cfre subtocrmui- prevAzuta prin articolul 143.
torul plii, carele va trimite asupra rku- Art. 103. Este poprit fiesicruia
lui de plat un dorobanf. La acest fel sat s priimeasc birnicii altui sat, a-
de intmplare dorobanful nu va pricinui far numai de intmplarea mai sus po-
satului nici o paguba, ci va trage drept menit, Deci oricnd vreun birnic se
la casa birnicului zhavnic, carele spre va arta la vreun sat, atunci acel sat
osnd se va Indatora s hrneascA se indatoreaza s se Incredinfeze din
pe dorobanf i calul lui, pan ce va ce loc au venit i numai dect s dea
istovi datoria; atunci dorobanful va da de stire satului de unde va fi dosit
indat suma Implinita In mna parcklabu-sau proprietarului, dacbi amndo sa-
lui si se va radica din sat Intr'acelas tele vor fi intru apropiere unul de al-
minut. tul, sau tot dintr'un judef ; fiind ins
Art. 100. Vistierul va trimite s inpotriv, va da de !tire subt ocr-
se Imprfeasc ctre fiesicare parcklab muitorului de plask din partea locului,
cte o condica insemnat, pecetluit ca s Ingrijeascd acesta a-I trimite in
cu a sa pecete i Inscris pe deasupra paz la vatra sa.
Satul ce va urma inprotiva acestii
1) CiMnteIe ori mahalaoa" figureag mimed din urm hotrfrii, va plati celuilalt
In editia din 1847. sat dajdia birnicului fugar pentru toat

www.digibuc.ro
28 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

vremea liosii sale, precum i cheltuiala IV. Ca sa se dea cheltuiala satenfior


gonacilcr ce se vor fi dus dup dansul ce se vor trimite de catre sat a jlui
a-1 cauta. catre stpnire sau catre ocarmuirea
Daca o acest fel de stramutare se judetului, socotindu-se cate dozeci pa-
va face prin indemnarea vreunui pro- rate pe zi pentru fiesicare trimis, din
prietar, atunci acela va fi rspunzator. zioa plecrfi pang la a lor intoarcere.
Art. 104 9. In fiesicare targ, V. Ca s se rfuiasca catre Vistierie
sat sau mahala de ora va fi ate o si catre cutia satului cele de preste an
cutie a obstii in care se vor aduna ve- rspunderi, a slugilor ce sa vor afla in
niturile urmatoare slujba proprietarului, dupa 16, arti-
L Cate patru parale la leu ce s in- colul 142.
datoreaza tot birricul a plti in fiesicare Art. 106. Marginindu-se cheltuelile
trimestru asupra indatorirei rspunde- satelor dupa cum s'au zis mai sus, se
rii sale. vor ocarmui i cutiile obstfilor dupa
IL Banii ce va plti lcuitorul fu- chipul urmator
gar sau satul ce-1 va fi primiit in cea- Fiesicare targ, sat sau mahala de o-
sul ce se va gsi dupa a sa dosire, ras, va alege in toff anii dup aceleasi
spre despagubirea djdii ce va fi pla- regule hotrate in articolul 97, sase
tit satul fugarului pentru birul lui. ini dintre dnii, pe cei mai cinsfti
III. Sumele dajdii celor din nou in- si pe cei mai batrani ai obstirii lor.
surati si innumrati intre familfile sa- Acestora dinpreun cu preotul si pro-
tului. Acestia, vase luni in urma insu- prietarul, sau al sail ingrijitor, se a
rarii lor, vor incepe a plti dajdia ca- incredinfa ocarmuirea banilor obstesti.
pitatii intocmai ca i ceilalti cetasi ai Parcalabul este insrcinat cu inplini-
lor la cutia obstii satului ; jar la nuoa rea acestor bani si de a-si da soco-
catagrafie se vor inscrie intre dajnici ). teala pe fiesicare trei luni la mai sus
Art. 105 8). Veniturile acestor cutii pomenita comisie. Sumele ce L'e vor
se vor hotari strange, se vor numara Inv aintea aces-
L Ca s se plateascd simbria pared- fia si se vor pune in cutia obstii, care
labului care va prilmi o suma asemd- se va inchide cu clod lacte i cheile
nat cu numaral familiilor inscrise in se vor da una la proprietar sau al
foaia dajdii satului i socotita cate un su ingrijitor i alta la preot, jar cutia
leu pe an pentru fiesicare birnic, se va finea la unul din sase lcuitorl
IL Ca sa se istoveasc dajdfile ce catre care va avea toata obstea mai
sa va intampla s plateasca vreun sat multa incredintare.
pentru al sau birnic fugar. Catastihul cu-tiei in care se vor ins-
III. Ca s se rafuiasca capitatia tutu-
lor birnicilor ce vor muri dela o ca- miresumele, crie iscalindu-se la -orice pri-
tagrafie pan la alta. Capitatia Irish' a comisii, se vadedepune
si dare ctre mdularri acestii
la preotuL
trimestrului intru care se va intampla
sa moara birnicul s va raspunde de cheltuial a obstii, cutia setrebuinfa
Oricand se va ivi vreo
va
de
deschide
vacluva sau copii in -vederea tutulor madularilor comisii
1) In editia din 1847 s'a introdus un aft articof si a fiesicruia altul din numrul lcui-
1o4 cuprinzand dispoiiun luate din lesea din torilor acei obstii ce va voi s fie de
1832 asupra interneerii subocarmuitorilor i bunei fata.
orandueli de prin sate. Articolul 1o4, In editia
din 1847, a devenit, din aceast pricirA 1o5. Banii ce se vor scoate dintr'insa se
2) In editia din 1847, acest articeI, devenit vor inscrie in catastihul cutiei cu suma
105 a fost completat prin intercalarea unor lor i numirea trebuinfei si subt aceasta
dispozitiuni din leg& din 1831 si 1833 asupra se vor iscali precum s'au zis mai sus.
Imputernicird Cutii satelor i asupra cutiiIor ob=
0.e1t1 de prin orae tArguri. La sfarsitul fiesicruia an, comisia i
3) In ediVa din 1847, art. 105 devenise 1o6. va da socoteala ctre ai sai cetasi

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI 29

pentru carmuirea acestii cutii. De va Iar pentru cei se vor veni din Mol-
rdmanea vreun prisos, va sluji la in- dova in Valahia i inprotiv, nu se vor
tampinarea cheltuelilor anului viitor primii nicidecum, fcandu-se pentru
fiesicare va urma cu darea la cutie a aceasta un osebit aszmant intre aman-
acekr patru parale adogite la leu ; ca doh' Stpanirile.
dac mai pe urm sear gasi banii stransi Art. 108 5) Foile dajdiilor ma-
peste cheltuelile socotite, s. se poat zalilor pecetluite cu pecetia Domnului,
intrebuinta la imbundtatiri ce obstea se vor da epistatilor de mazali a fies-
lacuitorilor va cunoaste de trebuinta a aria plas, carii se vor alege pe tot
se face. anul dintre dansii dupe multimea gla-
Proprietarul ori al sau ingrijitor 1) surilor. Epistatul de mazali este insr-
precum i preotul i aleii obstii vor fi duet s inplineasca dajdia dela toti
rspunzatori de orice fr de cuviinta mazalii plsii sale, asemnandu-seintoc-
lips din veniturilor cutiei, de mice 'mai intocmirilor coprinse in articolile
neoranduiala intru tinerea socotelilor 96 si 98; iar mnsui va fi aprat de orice
de mice cheltuial urmata afar din dajdie.
cele hotrite printr'acest regulament. Dac vreun mazal nu ar rfui dato-
Stpanirea au vreunul din slujbasii ria sa in sorocul hotrit, epistatul va
Orii nu vor putea niciodinioar, subt instiinta pe subtocarmuitorul de plasa,
nici un fel de pricinuire, sa se atind care va fi indatorat a raporta ocarmu-
din venitunile Acestor cutii a obstii la- itorului de judet, ca i ocarmuitorul de
cuitorilor. judet s indatoreze pe rul de plata
Art. 107 2) Svarsindu-se odat mazal a-si raspunde dajdia. La fiesicare
cea dintaiu catagrafie, orice strain plu- catagrafie de sapte ani se va da prin
gar si muncitor va veni sa se asaze in Vistierie fiesicaruia epistat dt, mazali
pmantul Valahii, nurnaidecat se va cate o condica insemnat i pecetluit,
inscrie i alai% din conditiile ce-si va scris pe dasupra cu aceste cuvinte
face cu stapanul rnosiei pe care se va Condica de priimire pentru clajdfile
sllui, in curgerea celor intaiu trei mazalilor din plasa catare, coprins in
ani ai aszrii sale, va fi aparat de judetul sau orasul cutare" ; ca la fiesi-
dajdie capitatii 0 de cheltuiala satuhii. care istovire trimestriala savarsita prin
Dupa svarsirea acestora, se va -asza epistatul mazalior, sa se pazeasc ace-
intre birnicii Tarii si in curgere de las chip de trecere in condic, ce este
sapte ani de rand va plti dajdia ca- hotrit i pentru plugari i muncitori la
pitatii pe jurntate i acele ca.te patru articolul 100.
parale adogite la leu pentru folosul Art. 109 4) Orice fiiu de mazal
cutiei satului ; iar dup ce se vor sa- insurandu-se, este dator in soroc de
varsi i acestia i va petrece zece ani sase luni s se arate la Vistierie, inputer-
deplin, socotiti din zioa venirei sale in nicit cu diploma tatlui salt si cu o
pamantul Valahii, se va inscrie in Ob- adeverinta doveditoare ca este adevarat
steasca catagrafie va plati dajdia fiiul mazgului artat in diploma.
sa, intocmai ca i ceilalti birnici. Aceast adeverint i se va da de
Cei ce vor fi dosit insa din pman- catre preotul enoriei, unde i va avea
tul Valahii si se vor intoarce la urma salaskirea si se va mrturisi de epistatul
.kr, nu se vor folosi de acele caderi kr, de alti trei mazali ai plsii sale
ce se dau streinilor plugari ce vor veni de catre subt ocarmuitorul acelii plash
a se aseza intaiasdat aici in Tara. Dupd aceasta se va inscri intre ma-
zali i i se va diploma lard nici un fel
i) In editia din 1847 Ia acest articoI, devenit de dari de bani ; va fi dator ins s
1o7, se adaogA mai muite aliniate din legiuirea
asupra indeplinirii Cutiilor sateti din 1831. 3) In editia 1847, art. 1o9.
2) In editia 1847, art. 108. 4) In editia 1847, art. 110.

www.digibuc.ro
30 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

plateasca in veniturile Vistieriei dajdia Art. 113. Starostea va da cvitan-


de mazal penh-u lunile trecute dela tie pentru suma priimit, insemnand
inceperea anului Finantilor pan in zioa zioa intru care se va fi fcut priimirea,
intru care i se va da diploma numirei slvluirea patentarului i felurimea
sale intre mazali, monedii i randuri, randuri- precum va
Cel ce in soroc de vase luni nu va priimi banii, va fi indatorat ca numaidecat
implini aceste formalitafi, va pierde duca la ocarmuirea judetului.
cualitatea de mazal vi se va aveza in Pentru ceiace privevte la rspunza-
oravul, targul sau satul ce va slavlui torul zabavnic sau rail de plat, se va
intre cei de rand birnici. asemna hotarh-ii prescris prin arti-
Art. 110 '). Intamplandu-se s colul 99.
moara vreun mazal, vduva lui va in- Art. 114. Daca in curgerea anu-
griji s ia trebuincioasa adeverint do- lui, vreunul dintr'acevtia i va inceta
veditoare de moartea sotului su vi al- comerciul sau lucrul, se va face . cu-
catuit dui:A formele cerute prin para- noscut la Vistierie care II. va Ida pa-
graful al 2-lea al articolului de mai sus. tenta din 'liana, dup ce va istovi ins
Acest act indat il va da epistatului tacsa trimestrului ce va fi inceput a-
de mazali sub luare de adeverint tunci.
dela acesta dup ce va istovi dajdia Art. 115 Mevterul slabanog care ,
sotului sau pentru trimestrul intru care nu va mai fi in stare de a se indelet-
va fi murit, va inceta de a mai plti nici cu al su lucru, va fi aprat de
pe urm. tacsa patentii i atunci i se va lua
Toate adeverintele mortilor mazali patenta dela mn, dupa o adeverint
se vor trimite de care subt ocarmui- doveditoare de a sa nedestoinicie,
torii plavilor la ocarmuirea de judetul iscalit de starostea i alji trei
lor, care este datoare numai de cat s din corpora-4a sa i alcatuit dupa for-
le trimit la vistierie. mele prescrise in paragraful al doilea
Art. 111. Vistieria, la sfarvitul a- al articolului 109. 2)
nului, unind toate adeverintile pentru Asemenea se va urma i cu vclu-
care s'a vorbit intr'acest aiticol i in vele meseriavilor, indatorandu-se numai
cel de mai dinainte, va alcatui un ca- de a plati trimestrul indat ce se va
tastih arttor atat de mazalii cei intampla s se inchiza prvlla intru
molt, cat vi de cei ce vor fi dobandit care urma lucrul.
din nou acest privileghiu in tot cursul Art. 116 Fiindca numarul acestor
anului va infativa la Obvteasca A- oameni poate s se vi adaoge, s se
dunare, inputineze, de aceia Vistieria va alcatui
Dupa aceast alegere va alcatui in- o tabl desluvit i cu bund oranduial.
data foi nuo de dajdia mazalilor artatoare de toate schimbarile ce se
pentru anul de atunci curgator vi le va vor intampla ori mai multe sau mai
trimite ctre ocarmuirea judetului spre putine, intru felurimea acestor stri de
a se imparti dupa intocmirea para- oameni i pe tot anul o va infativa la
grafului intaiu al articolului 108:- Obvteasca Adunare dinpreun cu teate
Art. 112. Toji negutatorii i mev- ducumenturile cerute spre dovad. Dup
terii avazati cu tacsa lor in oravele. aceasta pe cel de atunci an, Vistieria
targurile unde i vor avea prvlifie va alcatui nuo table de cele de peste
de vanzare sau de mevtevug sau upde an dri a oranduelei negutatorilor
se vor fi afland slluij, vor raspunde a mevterilor.
datoria patentei lor la ocarmuirea ju-
detului prin mijlocirea starostilor lor, 2) In editia din 1847 acest aliniat a fost In-
dreptat pe temeiul schimbarifor fuute prin artico-
I) In editia din 1847, art. lid 0 III stint In= Tut 5 aI Iegiuirei asupa Cutiilor oboeti duprin
trunite Iaolalt In art. 111. orE.4e targuri.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 31

Art. 117 Tiani Statului, Inpr- orasul Craiova, precum i ingrijitori


lindu-se pe vtsii, se vor ocarmui de asupra osanditilor la Ocnd.
cAtre dvornicul Temnitelor din Printipat, Inchisorile din celelalte orase vor fi
carele va avea sub poruncile sale patru sub privigherea politmaisterului al fiesi-
subt ocarmuitori de ligani. Fiesicare cruia oras.
dintr'acesti subt ocarmuitori va fi in- Cat pentru strngerea i buna orn-
srcinat cu Ufl numr de vAtasii precum duiald ce are a se pzi la toate aceste
se vor hotAri de &are Vistierie, dupa temnite, se va urma intocmai dup re-
numrul birnicilor ce vor avea ori mai guille alcAtuite de cAtre mai suspomeni-
multi sau mai putini, sau dupa cum va ta comisie, paragraful 10, din articolul 65.
fi implinirea mai cu inlesnire f), dup Art. 118. Vaduva unui tigan bir-
foile pecetluite cu pecetea Domnului, nic, dui:A ce va istovi cel din urm
Dvornicul Temnitilor va da in toti anii trimestru, va rmanea apArat de ori
fiesiedruia vtaf ea-le o foae iseAlit de ce dajdie.
unde vor fi inscrise toate numele Acturile pentru tiganii ce se vor
tiganilor birnici coprinsi in fiesicare vA- insura i vor muri, se vor da de care
tsie i dajdja hotrit pentru fiesicare preotul ce se va afla la cununie sau la
familie. Peste acesti bani nimeni dintr' ingropare si se vor iscAli cel putin de
insii nu ,va avea s pltease nimic subt trei marturi. Fiesicare vtaf, aducand
nici un fel de pricinuire. Fiesicare subocarmuitorului de tigani birul tri-
vtaf este dator sA inplineasc dajdia mestrului, va avea dinpreunA cu clan-
dupa coprinderea acestor foi i intocmai sul i asemenea acturi. Iar subocarmui-
asemnndu-se cu articolele 96, 98 0 99: torul de tigani este dator s treac
Acest vtaf insusi va fi rdspunzator banii ce va primii in dosul foilor bin-
pentru datoria rspunderii birnicilor nicilor tigani, urmand intocmai dupA
supusi la a sa vtsie. Drept aceia cel din urm paragraf al articolului
s popreste fiesicare vtaf de a priimi 100 si insemnand adaosul sau lipsa ce
tigani birnici inscrisi la alt vtsie jar se va intampla in curgerea trimestrului
priimind, se va indatora a plti dajdia dupd acturile ce i. se vor da de cAtre
acelora la vtaful subt a cAruia vtsie vtaf 0 care vor rmanea la dansul
ar fi supusi acesti tigani priimiti de spre a le aldtura pe langa socoteard
dansul. spre dovad. Care aceasta, pentru ceia-
Se va face un asezAmant intre a- ce priveste la aceast oranduial a ti-
mndo Printipaturile pentru toti ti- ganflor, se va urma dup intocmirile
ganii Statului, ai manstirilor si ai altor alcAtuite in articofile 110 si 111.
particulari, carii vor fugi din Valahia Art. 119. Fiesicare subt ocarmui-
in Moldavia 0 inprotiv, ca s se dea tor de tigani va priimi dela dvornicul
innapoi dela o parte la alta. de Temnite obstesc catastih de djdii
Dvornicul Temnitlor, pe langa datoria iscAlit de dvornicul de Temnite, in care
strangerii dAjdiflor dela tigani, va avea vor fi inscrise numele tutulor dajnicilor
ingrijirea tuturor temnitilor din toga de subt a sa ocarmuire i rspundere
tam ; pentru care i vor fi inteaceasta de peste an a fiesicruia dinteacestea.
subt a sa ascultare un casier, doi Datorifle subt ocarmuitorului de plash'
scriitori, un secretar peste toate temni- sau de tigani sant cele urmtoare
tile, doi ingrijitori de temnite, unul
pentru orasul Bucuresti i altul pentru 1) SA trimit banfi la ocarmuirea ju-
detului sau dvornicia Politiei si a Tern-
1) Cuvintelcsau cum va fi implinirea mai nitilor; inteaceias moned va fi
cu inlesnire" s'au omis, diii eroare din textut priimit i s priimeascA cvitantie de la
editiei din 1831. samesul judetului.
2) Inaintea acestui aliniat, in editia din 1847 2) SA insemneze de la care orandu-
s'a intercaIat sectia II-a Iegiuirii din anul 1832
asupra Indreptrii oranduelii tiganilor StatuItii. ial de tigani au priimit acei bani, fe-

www.digibuc.ro
32 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

rindt -se foarte sa nu amestece priimi- muitorii plsilor i dupa ce le vor is-
rile unci orandueli cu ale altia, &Ali, le vor trimite la vistierie insofite
3) S tie condic de cvitntii ce va cu toate hrtiile spre dovad i i vor
da pentru priimire de bani spre a fi incheia socoteala cu casierul vistieriei
gata in orice vreme a rspunde la in- dupa orAnduiala ce urmeaza. Prifitr'a-
trebrile ce poate sa se intample a cest mijloc toate djdile vor fi impli-
se face. nite i toate socotelile incheiate pana la
4) SA fie ingrijitor ea, dupa ce va sfarsitul fiesicruia trimestru.
strange totalul fiesiearuia trimestru, s- Cand pentru pricini mai mari, se va
Lea ecstract socotelior sale si sa-1 intampla s ramae vreo rmsita, ocAr-
trimita la ocarmuirea judetului sau la muitorii judetilor i dvornicii Politiei
dvornicie inso-tit cu toate cele spre do- al Temnitei vor arata cu deslusire toate
vadal hartii, sau s le ducA insusi in pricinile la trimiterea socotelilor si se
cele Intaiu cincisprezece zile a cei din vor sili cat va fi prin putinta ca in tri-
urm lun a trimestrului. Atunci, (land mestrul urmator s, se implineascd a-
la ocArmuirea judetului sau la dvorni- ceste ramsite negresit i numaidecAt
cie cvitantiile ce va avea pentru randul sA se trimita la v'sherie spre rdfuirea
de banii trimisi mai innainte, i va in- socotelilor. De acum innainte ni4 se va
cheia socotelile i va 'Mgr* s se al- mai lua nici un fel de dare pentru
ture pe urma pe ranga cele ale trimes- evitntiile ce vor da subt ocarmuitorii
trului trecute, ca printr'acest mijloc sa" parcalabiilor, sau samesd subt ocAr-
se pAzease cea mai bung oranduiald muitorilor, nici pentru cele ce dau ci-
ce se poate a se pazi. novnicii vistieriei otcarmuitorilor, ju-
CAnd vreun birnic, dup trei zile a detilor si dvornicilor de Politic si de
trimiterii dorobantului asupr-i, nu-si Temnite. Cei urmatori inprotiva acestil
va istovi datoria rmAsitii sale de daj- orAnduell strasnic se vor pedepsi.
die .la care va fi legat, atunci subtocAr- Art. 121 9. Oeritul i vcritul
muitorul de plasa sau de t' gani va a- streinilor, sau darea legiuit intr'un so-
avea cdere a inchide pe un aseme- roc hotarit al anului pe vite mari si
nea rAu de plata birului, panal ce va mici cu care vin racuitorii Transilva-
istovi, fat-a ins de a putea sa ia dela niei de le psuneazA in pamantul Va-
clansul vre un f el de dare subt numire lahe si nu se coprind la nici o orn-
de gloaba sau alt cevas. duiald de dajnici, va urma a lor im-
Art. 120. Ocarmuitorii judetelor plinire ca i pe vremea trecutd, Acest
si dvornicii P6lifiei i al Temni-tilor, venit find din cele obstesti venituri,
priimind banii dela subtocarmuitori sau de acum innainte se vor vinde la Co-
dela starosti, vor ingriji ea, dupd da- chii-vechi, innaintea Obstestii Adundri,
rea de cvitantii catre acestia, numai de la cel ce se va arta cu conditii mai
cat s trimif banii la vistierie intr'acea folositoare pentru Stat.
monecla ce-i vor fi priimit. Vor arta Art. 1229. Passaporturile peste
'intru al lor taport dela care orandu- hotarle Tarii se dau Lira nici o plat.
iala de oameni sant sumele priimite Nimeni nu va putea trece granita
vor avea cu osebire bagare de seam sau DunArea, fArA a avea mai inthiu
a nu trdce nicidecum in socotelile unui passaport, afarA din lcuitorii sAlAsluiti
trimestru banii priimiti sau cheltuiti, pe hotarAle Moldaviei si a vecinatatii
dup porunci, in banii altui trimestru. 1) In editia din 1347 acest articoI era aI
In cele de intaiu dozeci i cinci 122=lea. Irs locuI lui se intercalase un artcot
zile a cei din urmA luna a trimestrului, 121 alcatuit din art. 7, 8, 9 0 fo ale IesMirii
vor orndui pe samesul a face ecstrac- din anul 1332, asupra ibtemecrii subtcarmuirilor
tul socotelilor trimestrului, dup cele ia bunei orandueli duprin sate.
9) Din aceleai motive In editia din 1847;
ce vor Inchila i nsui cu subt ocar- devenise art 123.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 33

Austriei, care vor trece pentni cele din chiza oona de sare pe a sa movie,
toate zilele daraveri ale bor. ffind c acest drept este numai al St-
Passaporturile se vor pecetlui cu pe- pnirei.
cetea Domnilor i apoi se vor inchipui 2) Acest ven:l de acum innainte" se
pentru lcuitorii oravului Bucurevti de va vinde prin strigare la Cochii-Vechi
catre Ministru Interiorului i pentru innaintea Obvtevtii Adunari, la cel
lacuitorii judetilor de atre otarmuitorii ce se va al-Ma cu conditii mai folosi-
de judet. toare pentru Stat i contractul [nu] se
Ministrul Interioruhii se va regula va putea face pe mai pulin de trei ani.
pentru numrul passaporturilor ce se 3) Preful sarii la gura ocnii se va
vor da, dup raporturile 'ce va da spa- hotri ate lei cincisprezece pentru
tarul Domnului i aceste raporturi vor suta de oc i cei ce vor merge s
fi intemeiate pe cele ce va priimi o cumpere acolo, vor fi slobozi de a
spatarul pe toat saptamana dela ofi- o vinde in tot coprinsul Printipatului ;
terii gendarmeriei ornduili asupra gra- jar peste hotarle trii are drept de a
nitilor ca s. revizuiasa asemenea pas- vinde sare numai, cumpratorul ocne-
saporturi. lor i dupa orice pret va putea.
Art. 123 1). Mitropolia, episcopfile Acesta Inca va fi indatorat sa indes-
toate mnastirile inchinate la cele tuleze capitala i toate celelalte orave
streine sau neinchinate, vor contrebui cu sarea trebuincioas la consumatia
la chieltuellie Statului pentru avazari lacuitorilor, f Ara de a putea la nici o
publice i pentru faceri de bine, cu intmplare s o vanz mahnult de ze-
partea veniturilor lor din avuturile ne- ce parale ocaoa, fiind adaosul de patru
mivaloare ce vor avea, precum se va parale la oca, peste vase coprinse in
hotari de ctre comisia hotarit in pa- pretul de 15 lei suta, o raspltire cu
ragraful al 6-lea, articolul 67. prisos pentru cheltuiala transportului
Se osebesc dinteaceasta regula ma- a inmagazierei 4),
nstirile ; Pantelimon i Colfea, fiinda Art. 126 5). Dar ffindca proprieta-
ctitorii kr le au ornduit veniturile rului i se cuvine zeciuigla din produc-
pentru finerea bisericilor vi a spitalu- tul srfi scoas din movia sa, s do-
rilor ce au numele acestor manstiri. bndeasca acest drept pentru ate oc-
Art. 124.2). Tacsa diplomelor pen- ne se vor deschide de acum innainte,
tru feluri de innltari in ranguri, se- va Irish' in bani, lar nu in natur ; j ca sa
hotari printr'o tarifa chibzuit in Ob- se gseasca inteun chip hotarit acea
vteasca Adunare. Aceasta tarifa int- ce i se cuvine pentru aceasta zeciuiala
rindu-se de Domn, va sluji de temeiu in bani, s se hotrasca drept lege ca
vistieriei, pentru strngerea acestor -preful hotarit de Stpanire pentru suta
bani. de oc sare, la gura ocnii, sa se im-
Art. 125 3). atcupul Ocnelor de par-teased in trei prfi, din cafe clod
sare se va lucra dupa chipul armalor parti s se socoteasa cheltuelile scoa-
1) Sarea strein este oprit a intra terii srii i o parte adevratul pref al
in jar vi nu se va putea scoate sare srii, din care se va da proprietarului
deal numai din ocnele coprinse in a zecea parte, indestulndu-se de catre
contract, dupa obiceiul ce se urmeaz ; cumprforul .venitului ocnelor sau de
precum i nimeni nu va putea sa des-. ctre ornduitii Stapnirii, and aceste
1) Idem, 124. In ditia din 1847 se modifica
ocne se vor cuta pe seama Statului.
articoTut in ce privqte mnstirge nand-Ur-Late
trimitandu.se fa anexa 1, a capitolului VIII, in- 4) In editia din 1847 se intercaIase in acest
dreptare facut pe temeita legiuirii din anul articof 0 art. 2 si 3 din Iegiuirea din 1832,
1833 asupra organizatii mnstirilor. supra popririi amPlpiatifor de a s face contrac.
2) In editia din 1847, art. 125. di de otcupuri.
3) In editia din 1847, art. 126. 5-) In editia din 1847, art: 127.
3

www.digibuc.ro
34 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEL

Iar ocnele de sare care lucreaza as- Art. 130. Obsteasca Adunare,
tazi i pe cat vreme vor mai lucra, dupa ce va lua toate incredintrile tre-
nu sant supuse la aceast nuo legiuire, buincioase asupra veniturilor Brilei,
ci au a se folosi mimai cu drepturile Giurgiului si ale Turnului, va hotrl ve-
cele ce sant prescrise prin cele mai nituri
dinainte ducumenturi. 1) Asupra prinderii morunului.
Se va indatora insa proprietarul a 2) Asupra vanrii baltilor,
da loc pentru deschidere de ocne ; a- 3) A poposirii corbiilor in liman,
cest loc s se margineasca fava cu Incrcate i neincArcate 9.
dansul i cti omul trimis din partea 4) Inchirierea vremelnicei intrebuin-
Stapanirei, in ctatime de pogoane, -Wit a magazlor Statului i, insfarsitk
cate cu adevrat vor fi trebuincioase pentru orice alta ramura de venit.
ocnii pentru gura, curte i bttur de Toate aceste venituri chibzuindu-se o-
carA, fr de a se coprinde i piasunea, data de Obsteasea Adunare i intarin-
caci aceasta o va da proprietarul, de du-se de Domn, vor sluji de temeiu
va avea, cu osebit tocmeala. pentru a lor priimire ; lar pana atunci,
Art. 1271). Satele ce era pan vor urma dupa conditiile anului ur-
acum oranduite in slujba ocnelor si a mator.
crora o parte de dajdie se pia-tea de Satele date in slujba vandrii pestelui
catre cumparatori, se vor aseza cu se vor aseza cu dajdia dui:id cum s'au
dajdia dup asemanarea si celorlalte vorbit i pentru toti ceibalJi lcuitori
sate si totalul banilor acestor dajdii se birnici ai satelor i carmuitorul acestor
va plati la vistrerie pe fiesicare trimestru venituri se va aseza cu dansele prin
de atre cumprtor ; va trebui Inc ca bune invoiri despre amando prtile,
drepturile i datoriile reciproce intre cum- Hind obicinuite la aceast slujba.
partor i lcuitorii acestor sate, sa se Pentru sfintele lacasuri ce se intrar-
reguleze dup un chip hotrit i drept. meazd 4): cel dela Braila cu hramul
Art. 128. Sumele venitului dela sfantului Arhanghel Mihail 0 cel dela
vmi, dac acestea vor urtna a se da Giurgiu cu hramul sfantului Nicolae, se
in vanzare ea pe vremea trecuta, se legiueste ea pentru fiesicare biserica
vor numara la casa vistieriei in soroa- s se dea lei 7000 pe tot anul, din ve-
cele hotarite prin contract ; iar cand niturile vanarii pestelui ce s'au impreu-
aceste vmi se vor carmui pe seama nat Printipatului Valahiei prin tractatul
Statului, veniturile lor se vor da in dela Adrianopol. Bisericii sfantului Ni-
vistierie randuri, randuri precum se vor colae dela Giurgiu, venitul birtului
si strange. ce este aproape de carantina, cum si
Art. 129 9. Mitropolia, episcopiile, venitul a do locuri ce sant 16120 ei-
manstirile i toate treptele nobililor tadel, a-wand unul 279 si celalalt 264
vor plati vama pentru toate lucntrile stanjini patrati. Bisericei sfantujui Ar-
ce vor scoate din tar i vor aduce in hanghel Mihail dela Braila, venitul u-
tara i vor contribui la toate cheltue- nui loc in oras, ce este lng bulevard
lile oraselor ce va cunoaste de trebu- in sum de stanjeni ptrati 543, care
inta, intocmai ea toate starile orasanilor ; este deopotriv cu venitui bisenicii
iar dupa aceasta, li se va pazi dreptul sfantului Nicolae i aceste venituri se
nedajniciei intocmit din vechime i vor
fi aparati de mice felurime de dare vor pniimi 0 se vor cheltui prin epi-
tropiile fiesicaria biserici i subt pri-
asupra avutctrilor lor miscatoare i ne.
miscatoare. 3) In locuI acestui aI treitea aIiniat, edia din
1847 a intercaTat sfarsituI art. 1 0 art: 2, 3, 4
1) In editia 1847, art 128. 0 5 din Iegea din 183e asupra ancrajului eta
2) In editia din 1847, art. 128 0 129 aka- portul Brilii
tuesc IaoIaft art. 129. 4) In editia 1847: 4intituIeaziko.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 35

vigherea maghistraturilor pomenitelor ar fi trebuincioask atunci va urma


orase precum unneaza i acum. vnzarea acei prti prin vnzare pu-
Art. 131. Mosii le coprinse in ra- blic la Cochi-Vechi sau se va face
elle Bri la, Giurgiului i Turnului, pre- schimb cu mijlocul ce va fi mai folo-
cum si bltile i astroavele, incepnd sitor Statului.
din malul stng al Dunrii i pn In Afard din capitalul in-
Art."132.
talvegul acestui rtt al Dunrii, se vor
semnat la. Casa Rezervii si al caruia
da dup dreptate innapoi adevratilor total se asigureaz cu hotrirea prin
proprietari; dar daca dupd trecerea cel din unna paragraf al articolului 65,
sorocului ce se va da pentru artarea once prisos de priimire s'ar dovedi in
trebuincioaselor ducumenturi, se vor feluri de ramuri ale veniturilor acestui
gsi cevasi pinnturi fr de stp- Printipat, precum i orice prisos ar
nitori, acele vor inchipui domen al putea s odrsleasc din sumele ho-
Statului si se vor carmui pe seama trite pentru feluri de cheltueli, se vor
folosului Statului. numra la Casa vistieriei, iar aceast
Prvliile ce snt in orasul Bucuresti casd se va da subt rspunderea vistie-
pe seama cutiei de milostenie, precum rului, care este indatorat s dea pen-
si once zidire public aflat astzi in tnt dnsa socoteal curat in toti anii
fiint si care se va putea cldi de a- la Obsteasca Adunare i s nu se a-
cum innainte, se vor coprinde aseme- tinga de ai si bani, ,dect numai pen-
nea in domentil Statului. tru trebuintele i intmplrile urmd-
Comisia, ce s'a ornduit inteadins toare
pentru acestea, se va indeletnici intru I. S acopere lipsa ce s'ar putea in-
alctuirea unui regulament pentru ocr- tmpla in priimirile vreunei ramuri din
muirea acestor propietti i pentru veniturile Statului, hotrite prin artico-
inbunttirea de care vor fi priimitoare lul 67, dup ce insa se va dovedi a-
dup temelurile ce s'au priimit de c- ceast lips dup cuviint.
tre Obsteasca Adunare de Revizie.
Nid o avere din cele coprinse in IL SA intmpine intmplrile pome-
domenul Statului nu se va putea ha- nite in paragrafurile din urm ale ar-
streina fr nici un cuvnt, nici prin ticolului 63 si 78, urmndu-se intocmai
vre o -porunc a capetenii Statului. cele hotrite pentru aceasta.
Daca ins dup5 o chibzuire a Obici- S inplineasc i alte trebuinte
nuitei Obstestii Adunri i pentru vre- ale Statului, cte se vor cunoaste intru
un- sfrsit de -folos public, dovedit du- adevr de ctre Domn dinpreung cu
p cuvnt, s'ar face cunoscut c in- Obsteasca Adunare, neaprate si de o
streinarea de o parte [a] acestui domen, folosint publica.

SECTIA VI
Chipul contabiliteitii Casii Vistieriei, adecd a tinerii
socotelilor cu bund ordnduiald.
Art. 133. Vistierul este insrcinat gulament i s Ingrijasc a se pzi
s asigureze implinirea banilor alcatuit toate contracturile facute cu Stpnirea
de fehni de dAjdii, precum si de ve- penh-u aceia ce priveste la priimire sau
niturile ce se dau in vnzare prin con-
tracturi la soroace prescrise. dare de bani
Este dator s indestuleze toate le- Yistierul va fi raspunzator pentru
giuitele cheltueli cerute prin acest re- toti casierii ornduiti in slujba vistie-

www.digibuc.ro
36 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

riei precum i pentru toti samesii ju- priimirilor i darilor anului trecut si,,,
detilor. cu osebit catastih de veniturile i chel-
Vistierul va ingriji ca la sfarsitul fiesi- tuelile anului dupa urm,
caruia trimestru toate socotelile de Vistierul se indatoreaz sa arate Ob-
orice dajdie s fie priimite la vistierie, stestil Adunari toate ducumenturile ce
ca priimirile sau cheltuelile unui tri- i se vor cere pentru fiesicare priimire
mestru O. nu treaca in socotelile altuia sau dare si urmarea chibzuirilor acestii
[ca] orice felurimi de dajdie sau alt Adunrii se va face cunoscut Dom-
venit sa inchipuiasc o socoteal in nuhii prin raportul prezidentului dup
parte pana la incheerea socotelilor care cel din urm paragraf al articolului 48,
are a se face la sfarsitul fiesicruia an. cap. IL
Art. 134. Se va alcatui socoteala Artarea urmrii acestor chibzuiri,
lmurita pe toata luna pentru priimire dupd ce se vor in-161.i de Domn, se va
si dare, pe lang care se vor altura depune la vistierie spre adeverirea cer-
toate ducumenturile cerute, adec cetarii socotelilor anului trecut i ca
contracturi de venituri, rporturi ctre sa slujasc de temeiu la priimirile
vistierie pentru trimiterea a feluri de cheltuelile anului ca va urma.
bani, poruncile Domnului pentru slo- Art. 136. Obicinuita Obsteasca
bozirea legiuitelor cheltueli si condica Adunare este chemata in fiesicare an,
uncre vor fi [in]scrise cvitantiile iscalite pe temeiul articolului 51 al capului II,
de persoanele ce vor priimi asemenea spre a cerceta socotelile tutulor veni-
bani. turilor i cheltuelilor tarii i sa fac
La incheerea de socoteli a vreunei Domnului cunoscut prin anafora ; dar
sume hotarite pentru o numire de chel- fiindc natura i inmultimea indeletni-
tuiala din celi chibzuite printeacest re- cirilor ei cum 0 putina vreme ce tine
gulament, de va ramanea vreun pri- adunrile sale, nu o pot erta ca s
sos, atunci acel prisos numaidecat se intre intru cercetare cu de arnruntul
va face venit la Casa Rezervii, cu in- a tutulor socotelilor, de aceia se va
semnare de care socoteala anume se intocmi un control obstesc ca in curge-
alcatueste. rea anului s cerceteze orice cheltuial
Art. 135. Tiindu-se socotelile du- a Statului, s adevereze prtimirile
pa chipul ce s'au zis, vistierul la sat-- s inlesneased Obicinuitei Obstestei Adu-
situl fiesicruia trimestru, va suppune nri indatorirea cercetarii socotelilor fa-
Domnului, pe langa al su raport, ba- rii push' asupr-i prin articolul 51 de mai
lent alctuit cu intemeere asupra do- sus artat. Controlul .se va asza dela 1
cumenturilor cerule printeacest regu- Ianuarie 1832, alcatuit de un sef al
lament. Controlului, de doi sefi de mese si de
Domnul va trimite aceast socoteal scriitorii trebuinciosi 9,
in cercetarea a sase boeri care se vor _Datortile a intaia mas sant sa pre-
alege pentru aceasta pe fiesicare an 0...teased condici i s le inpart pe la
de catre Obicinuita Obsteasca Adunare. Departamenturile ministerurilor, la o-
Acestia, dupa ce vor cerceta cu carmuirile de judete si la ceilalti 'ci-
scurnptate socotelile i vor orandui s novnici. Condicile yor fi inspnate,
se numere innaintea lor sumele ce vor snuruite i pecetluite cu pecetea Con-
fi de fao la Casa vistieriei, vor adre- trolului, spre a se trece toate priimirile
sa catre Domn, prin al lor raport, b- de bani i toate cheltuelile trii.
grile de seamd ce vor gasi cu cu- Apoi toate aceste condici vor infra
viirrt a se face.
Domnul va pastra acest fel de ,ra-
1) In eclitia din 1847 aliniateIe urmtoare
porturi in cantelaria sa, ca la sfarsitul ale acestui articoI sunt /nlocuite cut dispoztvide
anului s le trimit ctre Obsteasca A- paragrafelor 1, 94, 3, 4 0 din legea din 1831
dunare, dinpreun cu toate socotelile a OlDtescului ControL

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 37

in urma la a doilea mas a Contro- spnzur d'a dreptul i fume controlul.


lului, care este insrcinata sa cerceteze Art. 137. Catastihul prefurilor
una dup alta, orice priimire (nice curgtoare de toga.' felurimea produc-
cheltuiala a farik se va face, ori de turilor, a materialurilor. a vitelor, a
ctre ministeruri, ori de ctre ocr- buturilor, a salahorilor, a transportu-
muitorii de judet sau de cAtre orice rilor i altele, alctuindu-se pe toat
alt slujbas va fi i s adevereze de luna la Departamentul Trebilor din L-
este cheltuiala infra adevr fdcut untru, dup raporturile ce vor trimite
asemnat cu coprinderea contracturilor ocrtnuitorii de judete, va sluji de te-
sau cu instructiile ce se vor fi dat despre mein Controlului pentru pretuirea cum-
aceasta i cu socoteala cea cu tahmin prtorilor si a patilor ce vor urma
fcut de suma banilor ce ar fi tre- in socoteala Statului, cnd se vor canta
buit s se cheltuiascd i de s'a pazit asemenea socoteli si care nu vor fi
cursul monedii cu scumptate in fiesi- priimite, deat numai pe-ct se vor ase-
care dinteaceste lucrri. mna cu preturile cunoscute intru a-
Orice socoteal va fi de materialuri cest catastih sau Hind mai jos.
sau de alte lucruri, tot aceast mas Deci ornduitii sau comisarii ce s'ar
este datoare s incredinfeze de s'au insrcina cu asemenea cheltueli vor fi
teslimarisit la locul sau la obrazul ce indatorati, la alctuirea socotelilor ce
va fi fost ornduit pentru a lor priimire vor da, s insemneze zioa i locul unde
Dup cercetarea i adeverirea a ori-
ce fel de socoteal, seful Controlului se vor fi fcut antrolul va da
va da evitant slujbasilor, dac soco- fiesicruia dintrfacestia o condic snu-
telile acestora se vor gsi, dup orn- ruit i pecetluit cu a sa pecetie, un-
duial, dup ce se vor cerceta intea- de toff eei ce vor priimi banii s in-
cest chip toate aceste socoteli, se vor scrie cvitanfiile lor arttoare de lu-
trimite la masa I-ia, care asternnd ta-
bl general, o va suppune la sarsitul crurile pe care s'au dat banii si de a
anului la cunostiinf a Domnului dela care lor cttime.

SECTIA VII
Drepturi $i datorii reciproce Intre proprietar i al sau stean.
Art. 138. Acest comitet, dup ce peste trebuinta hranii familii sale si a
prin intocmirile dinapoi a desflinfat fe- indestulrii vitelor trebuincioase la lu-
lurimea abuzul-ilor ce s introduseseri crul pmntului, precum i prin Cam-
unul dup altul in administrafia Valahii purile de rezerv hotarite dupa arti-
si care era intru toate inpiedectoare colul 167 numai in folosul steanului
obstestii -Tericiri ; alaturnd cutre a- muncitor, comitetul asigureaz frd in-
ceasta dupa coprinderea articolului 64 doiald petrecerea i imfiintarea acestui
ornduiala scutelnicilor si a poslus- lcuitor, care pn acum era foarte
nicilor, in totalul [numruluij birnicilor vremelnicd. Acum drept toate aceste
tdrii, au adogat atre acestia o usu- mari folosuri ce s'au hotrit in favorut
rare asa de mare Inca au putut s lcuitorului, socotindu-s dela 23 A-
aduc . la lei 30 capitatia de preste an
a fiesicruia himnic. Asemenea i prin prilie a anului 1832, drepturile i da-
hotdritele pogoane de loc ce fiestecare
1) In editia din 1847 cuvinteIe care urtneaza
proprietar se indatoreaz dea s- tncepand, ea fi Controlia sunt suprimate de .
teanului satt, dup articolile 140 si 144, venind inutile fata de modificarea, pe care am
ale acestui regulanient, loc adec semnalat-o, a articotului precedent.

www.digibuc.ro
38 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

torille reciproce intre proprietar 0 al de islaz, precum i pogoanele de fnete


su satean, s vor aOza precum mai cele de aratura.
jos se arat 1). Pe acele mo0i unde vor fi paduri,
Art. 139. Obicinuita masura in proprietarul va da voe clca01or sai a
tara este pogonul 9 care are 24 prjini In lua lemne de foc din crnguri i pa-
lung 0. ase in lat i fietecare prajin durile care insu0 le va arata i numai
este de frei stnjeni domne0i, soco- pentru a lor neaparat frebuinta
tindu-se de msura statornica stnjenul dup .acela chip cu care s'a urmat
lui 'rban Vod, pn acum.
Art. 140. Proprietarii se inda- V. Cnd lcuitorul satean va avea
toteaz s'a" dea fie0caruia satean s- vite mai multe dect numrul mai sus
pe mo0a sa artat, sau va voi pmnt de artura
I. Un loc de 400 stnjeni ptrati la mai mult de cel ce i se da, pentru un
cmp 0 de 300 asemenea la munte, asemenea prisos, se va invoi cu buna
pentru casa sa, penfru curte, cu tre- tocmeal cu proprietarul, care va pro-
buincioasele imprejmuiri i pentru o timisi totdauna pe lcuitorii
grdina de legumi spre intrebuintarea pe a sa mo0e. Asemenea i lcuitorii
familii sale. Acest fel de locuri vor fi tot dupa acest cuvnt, savarqindu-0 in-
legate unul de altul 0 la o parte de datorirea zilelor de lucru ea-1re pro-
loc a moqiei care se va insemna de prietar hotarit prin pravild, precum
proprietar. -0 a lor munca, vor ajuta pe proprietar
IL Locuri de izlaz pentru patru vite la lucrul ce ar infrebuinta pe loc, in-
de munca, adeca boi, bivoli sau cal telegndu-se de sine ca aceasta se va
pentru o vaca de hran daca la- face prin bun imvoire, prin mijlocire
cuitorul va avea acest numr de vite de plata i. dup pretul curator 3).
ale lui, se va socoti pentru fie0care Art. 141. Drept toate aceste fo-
cap dinteaceste vite, cte o jumatate de losuri, lcuitorul stean va fi dator s
pogon de islaz 0 in loc de vac va lucreze, dupa vechiul obiceiu, doaspre-
putea lcuitorul sa tie zece oi sau zece zile pe an in folosul proprietaru-
capre. lui pe a eruia mo0e va fi a0zat, a-
Catre acestea, tot pe numarul deca patru zile primavara, patru vara
mai sus pomenit de cinci vite, ii va da patru toamna.
proprietarul trei pogoane de fan* Fle0care este dator s lucreze a-
pentru hrana lor pe lama. Daca lcui- ceste_ doasprezece zile cu al sau plug
torul nu va avea acest numr de vile sau cu carul su daca va avea, pre-
i se va da cu analoghie numai pe cele cum 0 cu numkrul dobitoacelor de
ce va avea dinteacest numr. munc, pentru care proprietarul 11 a-
IV. Asemenea Ii va da pana la trei sigureaza mijloacele hranei bor.
pogoane de loc de arturd, care 11 va Intmplndu-se ca lcuitorul sateen
lucra ori insu0, ori prin mijlocirea al- s nu mai aiba dobiloace, atunci va
tora numai pe seama sa, far s poat lucra aceste doasprezece zile cu mainile.
vreodata a il inchiriia cu bani, Art. 142. Zioa de lucru a lcui-
Proprietarul va insemna locurile de torului s'a socotit pe mrimea parnn-
tului, ce poate lucra un lcuitor pe
1) Artieolefe -138-146 au fost modificate prin seama sa, precum mai jos se arata.
legiuirea Indeplinitoare a sectiei a VII-ea, cap.
al 3,Iea din Reguiamentul Organic/ votata de I. Arafura de zece prjini pogo-
011teasea Adunare In 1832. ne0i in loc spart 0 de apte in te-
Pogonul este mcisura obicinuit care in lend se socote0e lucrul pe o zi pentru
Tara Rumerneasca se meisoarcl aria sau fata o pereche de boi de munca.
pamtintului. Aceasta masurd prin urinare, este
asemenea o fatcl ce coprinde in sine 1296 stiin-
jeni patrati. (Nota editoruhri din 1832). 3) Vegi nota 1.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 39

IL Grpatul de un pogon de aratatl, VII. Secerisul i clditul de trei cli


asijderea se socoteste lucru de o zi fiesicare ca de doazeci i sase znopi,
pentru o pereche de boi. lar znopul de patru palme in legatura
Un lacuitor cu carul de patru curmezisului, se va socoti lucru de o
boi nu se va putea trimite decal nu- zi ;cratul ins al ace's-tor cli va fi pe
mai pana Intr'o departare de cale de sarcina proprietarului.
doasprezece_ ceasuri, socolindu-se ca- VIII. La culesul i curfatul porum-
lea de un ceas de 2500 stnjeni si se bului de foi se vor socoti pe zi do-
va finea In seam cinci zile, adeca zeci banite i fiesicare banifa pe doa-
patru ducerea i intoarcerea, socotin- zecisidoa oca,
du-se zioa cate sase ceasuri i una IX. Cositul fnului pe un pogon de
pentru incarcat i descArcat. loc se va socoti lucru de o zi.
Un lcuitor cu. carul cu dol boi nu X. Pentru strnsul fnului i clditul
se va putea trimite decat numai in de- in cop* pe locul unde se coseste, se
partare de sase ceasuri i i se vor fi- va socoti un pogon lucru de o zi,
nea In searn trei zile peatru ducere lush' la coprinderea acestor para-
intoarcere i pentru incarcat si des- grafuri din urrad, pe unde vor fi locuri
carcat cu privaluri sau ocolite intre copaci
Daca lcuitorul se va intrebuffila la crnguri, se vor socoti trei sferturi
asemenea transporturi In vreme de dinteua pogon lucru de o zi.
lama, proprietarul Ii va da fnul tre- XL Lacuitorul ce-si va face zioa In
buincios pe searna vitelor sale, pe lucru Ve vie sau in alte slujbe afard din
drum, socolindu-se cte sase oca de cele ce s'au zis mai sus anume, va lucra
fan de o vita In dozeci i patru de din rasritul soarelui pna la al sau
ceasuri, appus, dndu-i-se pe var trei ceasuri
Un transport mai departat nu se va de odihn in do a. soroace i doa cea-
putea face cleat numai prin Invoke de suri In vreme de toamn.
bun tocmeard. Lucrul minelor, al scoaterii pietrilor
IV. Lucrnd lcuitorul cu carul pe 0 al transportului de cherestele marl
mosia uncle lcueste, este dator s lu- din munli, nu se va putea face dect
creze din rsaritul soarelui *la la al numai prin invoire de buna tocmeal.
&au appus si se vor da patru ceasuri XII. Orice lacuitor insurat, dndu-i-se
de odihn de vara i numai do pe locul hotrit printeacest Regulament
toamn. Oclihna de vara va fi pe do daca va slslui subt un acoperamnt
soroace. cu parinfii si, va fi indatorat sa lu-
V. Pentru toate seminfile ce se a- creze proprietarului zilele hotrite, La-
runca. numai Cu. mna, precum: gru, cuitorul holteiu, ce va slslui cu tatal
orz, ovaz, secara, meiu, cnipa si al- su in durgerea yielii cestor dupe ur-
tele, se vor socoti cinci pogoane de ma, va fi aparat de orice lucru pe
loc de lucru de o searna proprietarului, ca unul ce nu
Pentru toate semiatile puse in p- se impartsaste de pogoanele de loc
mnt i acoperite pe urma cu piciorul, ce se dau altor lcuitori.
precum porumbul i altele, i se va so- In fiesicare timp al anului, proprieta-
coti un pogon de loc, lucru de o zi ; rul va ingriji sa ia pe steni in lucru,
dar ffind indatorat lacuitorul a lucra pe rand, ca i acestia s poat a se
cu sapa, atunci i se va socoti pe zi, indeletnici fiesicare In parte-si la munca
trei sferturi dintr'un pogo% sa ; sant datori ins i lcuitorii din
VI. Pentru orice semanatur sau sa- parte-le, indat ce se vor chiema de
dire, ce are trebuinfa de sal* se va proprietar, numaidecat sa se arate
socoti o zi la sapa dintain, o a cincea spre a se rfui de a lor datorie sau
parte din pogon ; lar la sapa de a doilea, a-si pune In loc oameni destoinici de
o a patra parte. lucru, ca s nu pricinuiasca paguba

www.digibuc.ro
ao REGULAMENTUL ORGANIt AL VALAMEI

proprietarului, prin zbava ce s'ar face precum s'a hotrit mai sus anume, a-
la cea in vreme de trebuint savarvire a fund va face trebuincioasele indreptari,
lucrului ce privevte la a lor datorie. asemanandu-se cu coprinderea temeiu-
XIII. Lcuitorul va da proprietarului lui aveeat: ca adecd, lucru de o zi a
dijm, adec a zecea parte din rodul lcuitorului stean trebue sa se soco-
pogoanelor ce se coprind in paragraful teased pe marimea locului ce poate un
III vi IV din articolul 140 o va cara lcuitor s lucreze pe seama sa 1).
nsui pe movie la locurile ce se va Art. 143. Fiinded lcuitorii, ce
arata de proprietar, intocmai precum haladuese pe moiile proprietarilor, s
s'a urmat aceasta totdauna, afard din hrnesc i s neguttorese pe aceste
tocmeli prin buna voe, ce ar putea s sant deopotriv datori sa inles-
fie facute intre proprietar i plugar neasch i ei, din parte-le, neaprata
care ar avea putere de pravild. trebuinta de slujba ce vor avea pro-
XIV, Afara dintr'aceste doasprezece prietarii pe ale lor mou, precum au
zile de lucru, orice lcuitor stean va urmat obiceiul din Techime. pe acest
urma ca i pe vremea trecut s lu- temeiu dar, tot satul s indatoreaza sa
creze proprietarului o zi de plug, pe dea pe tot anul in slujba proprietaru-
movia unde va s1lui, precum vi de lui i pe aceiavi movie unde va
a-i edra inteo deprtare de cale de cate paint oameni la una suta familii,
vase ceasuri, un car de lemne Mat din pazindu-sa vi din partea satului i din
pdurea proprietarului i daca proprie- partea proprietaruhti conditiile urm-
tarul nu va avea pdure pe acea mo- toare
vie, atunci stenil vor cat-a cafe un 1-1.u. Ca sa lipseased orice cisla na-
car de fan, ori cinci sute oca grunte, pastuitoare stenilor, pe fievicare an
sau cincizeci vedre bautura. tot _satul, cu o glsuire sau cele mai
Lcuitorul ce nu va avea vite de multe glasuri, sa" osebease dinteinvii
mune, va lucra cu mainile trei zile in patru oameni la suta familii, insa oa-
loc de o zi de plug, lucru asemanat cu meni statornici ai satului i vrednici
coprinderea paragrafurilor V, VI, VII, de slujba vi sa-i dea intru slujba pro-
VIII, IX, X, XI i alte trei zile in, loc prietarului, subt numire de slugi in
de earatul unui car de lemne dupd toat curgerea acestui an, iar la al doi-
paragraful IlL Oricum ins, va fi slo- lea an s se facd de isnoava asemenea
bod lcuitorul stean s despgubeasca urmare i ava innainte, ca prin acest
in bani pre proprietar, afat pentru zioa mijloc sa ajung randul pe fievicare la-
de plug, cat i penfru carul de lemne. cuitor a se afla in slujba proprietaru-
XV. and proprietarul nu va avea lui salt, in curgere de un an, la o su-
la ce sa pue pe stenii sl a-i lucra mar de ani hotriti, fra a se npastui
pe a sa movie, va putea sal se desp- niciunul dintre cetavii acestui sat.
gubeasca in bani, dup osebitele pre- 2-lea, Lacuitorul, ce-1 va ajunge ran-
furi ce vor urma in fievicare locuri de dul sa slujeasc, are voe s dea in
lacuinta, care se vor botarl pe fievicare slujba proprietarului om in locul sat',
trei ani de catre Obvteasca Adunare, ins statornic i vrednic de toat sluj-
dupa cel de mijloc pret, luat din pre- ba, pe care sa se multumeasc vi pro-
turile urmate pe frei ani trecuti i a- prietarul.
cest fel de botarite preturi vor sluji 3-lea. Daca in .curgerea anului se va
de regul la reciprock daraveri ce intampla sa lipseasc vreunul din cei
vor urma intre proprietar i ar salt dati lacuitori in slujba proprietarului &n
stean, in curgerea fievicaria sorociri pricina fireasc, adeca ori de boal
de trei ani. fra de ndejde de indreptare, ori de
Daca Ecstraordinara Obvteasca A- moarte, satul va da altul in locul a-
dunare de revizie ar gasi vreo deslu-
vire la intocmirea lucrului de o zi, () Idem.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 41

cestuia i iarsi prin asemenea chip de cutila satului, se vor plti de atre sat,
alegere, din veniturile cutiel, ce se intocmesc
4-lea. Fiincla numrul familiilor du- printr'acest Regulament in fiesicare sat').
prin sate, fireste i s inmulteste Art. 144. Pentru moile ce vor
scade din nou-insurri i morti 0 din- avea o intindere mrginit si la care
teaceasta nu se poate pzi o dreapt proprietarul nu va putea sa dea sate-
analoghie de patru la said, fard de a nilor sl pogoanele de Mc, ce se in-
niijloci oarecare nepotrivire, ca s lip- datoreaza, se va impart toat intin-
sasc . orice prigonire ar putea s derea mosiei in trei parti deopotriv,
intmple intru aceasta intre proprietar din care do se vor da pe seama l-
intre ai si clacasi, s legineste ca cuitorilor i o parfe se va pstra pe
numrul. de 25 de familii dela care se seama proprietarului. Daca insa 0. du-
cuvine un orn in slujba proprietarului p aceast imprtire s'ar gsi lcuitori
s se socoteasa de complect (intreg), carii s nu aibA locuri de ajuns, ase-
and va trece de jumtate, adec and va menea lacuitori vor putea sd se mute
fi alatuit de treisprezece farnilii, Si pe pe alte moii, ins la sapte ani odat
acest terneiu se statorniceste ca tot sa- 0 anume, in curgerea acelui din urm
flu alatuit de 13 familii pra la 25 sa
an al catagrafiei, pentru ca nuoa cata-
dea unul; dela, 38 pnd la 50, doi ; tagrafie s poat a-i gsi a-i in-
dela 63 pn la 75, trei ; dela 88 pn scrie intre dajnicii aszrii Mr, ce vor
la 100, patru; precutn i Innainte cu ,dobandi din nou. La o asemenea
asemenea proportie, iar satul ce va fi intmplare, acest tel de lcuitori
alatuit de mai patine familii de 13, steni vor fi indatorati cu un an in-
nu se suppune la o asemenea dare, nainte s se marturiseasa la tribuna-
5-lea. Proprietarul, lund din partea lurile din amndo satele, ca printr'a-
satului asemenea oameni in slujba sa,
este dator s-i intrebuinteze jar pe a- ceasta sa poat fi scosi din foaia sa-
-ma moe, unde se vor fi aflnd lcuind tului de unde s vor rclica, priimind
numai in obicinuite slujbe ale mo- mai intaiu un bilet, dup forma ce se
va da i trecuti
siilor, prep= isprvnicei, pdurari, Ii vor hotri hlduirea in Main satului unde
argati, chelari i alte asemenea. Le va ; iar in curge-
da pogoanele hotdrite prin Regulament rea sorocirei catagrafiei nu vor putea
pentru trebuinta hranei familiei Mr si nu vor plti mai intiu, la satuldaca
svarsi o asemenea strmutare,
de
dobitoacelor Mr, fr nici o cerere
de dijrnd 0-i va scati de zilele unde vor fi s se radice, capitatia pen-
de zioa arturei si de crtura carului tru toti anii ce ar rmnea pand la
lemne sau de alte asemenea poveri implinirea pomenitei sorociri, precum
hotrite iarsi printr'acest Regulament, ctre proprietar drile de peste an,
pe at vreme se vor afla In slujba ce 'sear cuveni acestuia pe acel de a-
sa, pentru a Mr datorie, tunci curgtor an 0 asa, in puterea u-
Iar cnd asemenea slugi vor sluji nei asemenea isbrniri, nu va mai fi
proprietarului pentru datoria altora, indatorat la nici o dare ctre Vistierie
ce-i vor fi pus in locul Mr, atunci d- pn la innoirea sorocirei catagrafiei.
rile 0 scutirile pomenite mai sus, din Asemenea va fi slobod i proprie-
partea proprietarului, vor fi pe obra- tarul la implinirea prevAzut prin pa-
zul celui de rnd inteacel an, dar nu ragraful intiu al acestui articol ca, in
pe obrazul celor ce se vor afla in curgerea celui dupa urm an al soro-
slujb. cirei catagrafiei, sa deprteze pe lcui-
In curgerea anului ce se vor afla torfi ce ar avea prea mulfi, dupd ase-
asemenea oamen in slujba proprieta- mnarea intinderii mosiei sale. Va da
rului, a lor capitalie ctre Vistierie
zeciuiala acestii capitafii ornduit. la Idem.

www.digibuc.ro
42 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

ins de stire cu un an innainte atat cute cu invoial 'Mire amndo prtile,


lcuitorului cat i Stpanirei. nu pot s aib nici o inclinare cu viile
Art. 145. Pentru toate viile ce se suppuse la indatorire de ota0in, pen-
afl sdite pe proprietti streine 0 care truca acest fel de Invoeli imputerea
dup pravila frii, cea pana acum in crora s'au fcut acest fel de sadiri
fiint, shut suppuse la indatorire de sau cldiri, trebue s aibd i putere de
ota0ina, adec de a da ctre proprie- pravil 1).
tari din rodul lor o vadr la 20 vedre Art: 146. Numai proprietarul are
vin, Obicinuita Obsteasca Adunare, la drept de a vinde pe a sa mosie vine
cea Intaiu viitoare chemare a sa, se va rachiu sau alte buhiri i s. tie scau-
indeletnici s intocrneasca o nuo le- ne de carne i prvlii, fiindc aceste
giuire, privind atat drepturile proprie- drepturi shut alturate fireste la pro-
tarului cat 0 ale sditorilor. Ranh' atunci prietate, precum i folosinta dela mori,
ins, Marea Logofetie va strange toate helestee, pduri i allele asemenea.
trebuincioase acturi i alte stiinte, care s Drepturile i datoriile reciproce In-
slujeasc de temeiu la lucrarea acestii tre proprietar i stean, hotdrindu-se
legiuiri; iar de acum innainte niminea intr'acest chip, banii ce se lua para a-
nu va putea s fac nici un fel de sa- cum pentru stup feluri de alte 0-
dire pe proprietate strein, fr de a bideiuri, ce se incuibaser ori de -ob0e
urma mai intaiu un asAzamant in scris sau in parte, vor rmnea desputer-
de ea-1re amando prtile i pe care nicite i netinute in seam, fiindc de
se vor indatora deopotrivd a-I pzi. acum Innainte acest Regulament trebue
Se osebese dintr'aceasta, sdirile s se Pazeased ca o lege temeinic
orice fel de namestii, care Hind sdite nestrmutata 2).
pe proprietti streine prin tocmeli fa- 2) Idem.

www.digibuc.ro
LITERA A.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 45

LITERA A.
., It ,,
,, g -2 ra. Toata suma lefilor .,.,
1 -6 ioatA suma
.03
SLUJBE PUBLICE
6 Pe an pe an
t' , 0 Pe IunA

Tribunaluri.
1. Mahal Divan, insa :
Prezidentul marele ban . 1 2800 2800 33600
nenii -acestui Divan . . 6 2400 14400 172800
Proctrorul . .- . . . 1 1000 1000 12000
18200 218400 218400
2. Divanul judecatoresc a-
feizat in oraqul Bucuregi
Sectia civil
Prezidentul 1 2400 2400 28800
neni 6 2000 12000 144000
Pro curorul . .. . , 1 800 800 9600
15200 182400 182400
Sectia criminal
Prezidentul 1 2400 2400 28800
tleni 4 2000 8000 96000
Procurorul 1 800 800 9600
11200 134400 134400
3. Divanul judecettOresc a-
gizat in oraqul Craiova
Sectia civil
Prezidentul 1 2400 2400 28800
t'lenii 4 1500 6000 72000
Procurorul 1 700 700 8400
9100 109200 109200
Sectia criminal
PrezidentuI 1 1500 1500 18000
nenii 2 1000 2000 24000
Procurorul 1 700 700 8400
4200 50400 50400
4. Tribunalul de comerciu
aplzat in Bucuregi
Prezidentul 1 2000 2000 24000
.-lenii 4 800 3200 38400
Procurorul 1 700 700 8400
5900 70800 70800

www.digibuc.ro
46 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1e
g
SLUJBE PUBLICE II
,6
j3
:L}:

er, E z
,ic u"t
a.
- ... Z -
Toat& suma tailor

PI A
e un P e an
ToatA suma

Pe an

5. Tribunglut de comerciu ,
agizat in oraqul Craiovii
Prezidentul 1 1500 1500 18000
denii 2 500 1000 12000
Pro curorul 1 500 500 6000
-
3000 3600C 36000
6, Optsprezece tribunaluri .
de intdia cercetare din
18 judete
Prezidentii acestor tribu-
naluri 18 800 14400 172800
denii acestor tribunaluri,
eke doi pentru fie0care. 36 600 21600 259200
Pro curorii 18 500 9000 108000
45000 540000 540000
-
7. Tribunalul politiei in-
drepttoare pentru ora-
qul Bucurefti
Prezidentul 1 500 500 6000
denii acestui tribunal 2 400 800 9600
Procurorul 1 300 300 3600
1600 19200 19200
Lefile cinovnicilor ran-
dui-0 la toate canfela-
riile pomenitelor tribu.
naluri si cheltuelile
canfelarii.

8. Cantelaria Inaltului
Divan
Logofatul 1 1000 1000 12000
Avucatul 1 500 500 6000
Ajutorul logoatului. . . 1 400 400 4800
Reghistratorul sau condi-
carul 1 I 250 250 3000
Scriitori 2 I 150 300 3600
Cei intiu aprozi . . , 2 200 400 4800
Aprozii obicinuiti . ' . 4 60 240 2880
Un cinovnic mic Insdrcinat
eu ingrijirea .-lii 0 chel-
tuiala cantelarii . . . 1 80 80 960

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 47

,s.2 8. Toat surna lefilor -r,


oat& stuna
.1
..1 SLUJBE PUBLICE ,,,,.

1 :e". 5
1-6.

c 0.
re tuna Pe an pe an
2 0

Cheltuiah cantalarii . . . 150 1800


3320 39840 3984C

. Cantalaria Divanului ju-


decatoresc din Bucuresti
Sectia civil
LogofatuI 1 750 750 9000
Ajutorul acestuia . . 1 300 300 3600
Reghistratorul . . 1 200 200 2400
Scriitorii 2 150 300 3600
Cei intaiu aprozi . . , 2 150 300 3600
Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880
Un cinovnia mic insArci-
nat cu 1ngrijirea Oat 0
cheltuiala cantelarii 1 80 80 960
Cheltuiala cantelarii . . 150 1800
Sectia criminal
Logofatul 1 600 600 7200
Avucatul 1 500 500 6000
Ajutorul logofatului , 1 300 300 3600
Reghistratorul . . . . 1 200 200 2400
Scrittorii . . _, . 2 150 300 3600
Cel intaiu aprod , 1 150 150 1800
Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880
Un cinovnic mic 0 Insr-
cinat cu ingrijirea slii.
0 cu cheltuiala canta-,
larii , . . . , 1 80 80 960
Cheltuiala cantalarli . . 100 1200
, 4790 57450 57486

10. Cantalaria Divanului ju-


decatoresc din Craiova. ,
Sectia civil
Logofaul 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . . 1 200 200 2400
Reghistratorul . . . 1 200 200 2400
Scriitorii 2 100 200 2400
Cel intiu aprod . . . 1 150 150 1800
Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880
Cinovnicul 1nsrcinat cu
1ngrijirea slii. 0 cu .
cheltuiala cantelarii , 1 80 80 960

www.digibuc.ro
48 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

a Toata suma lefilor loata suma


SLURE PUBLICE
.3 .5 Pe Lura Pe an pe an
6
Cheltuiala cantalarii . . 100 1200
Sectia crirnnal5.
Logoatul 1 300 300 3600
Avucatul 1 300 300 3600
Ajutorul logofatului , , 1 150 150 1800
Reghistratorul , . 1 150 150 1800
Scriitorii 2 100 200 2400
Cel intaiu aprod . , . 1 120 120 1440
Aprozi obicinuiti . . '4 60 240 2880
Cinovnicul insrcinat cu
Ingrijirea s'alii si cheltu-
iala cantalarii . . . 1 60 60 720
Cheltuiala cantalarii . 1 60 720
3250 39000 39000

11. Cantelaria tribunalului


de comerciu din Bucu-
reqti
Logoatul 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . .- 1 250 250 3000
Reghistratorul . . 1 150 150 1800
Serfflorii . . . . , : 2 150 300 3600
Cel intaiu aprod . . 1 150 150 1800
Obicinuiti aprozi . . . 3 60 180 2160
Cinovnicul insreinat cu
ingrijirea shin si cu
cheltuiala cantelarii . 1 80 80 960
Cheltuiala. cantalarii . . 80 960
1690 20280 20280
12. Cantelaria tribunalului
de, comerciu din Craiova
Logofatul 1 300 300 3600
Ajutorul acestuia . . . 1 150 150 1800
RegInstratorul . . . 1 150 150 1800
Scriitorii 2 100 200 2400
Cel intaiu aprod . . . 1 100 100 1200
Obicinuiti. aprozi . . 2 60 120 1440
Cinovnicul insarcinat cu
Ingrijirea &dill si cu chel-
tuiala cantalarii . . , 1 60 60 720
Cheltuiala cantalarii . , 60 720
1140 13680 13680

www.digibuc.ro
REG1JLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 49

.1.
o 2, Toat.3. suma Iefilor ,,,
Loata suma
4 '71; 411-1
as 03z
SLUJBE PUBLICE
re Lunii Pe an pe an
0 .-1 u

13. Optsprezece cantelarii


pentru optsprezece tri-
bunaluri de intetia cer-
cetare.
Logofeti 18 200 3600 43200
Reghistratori 18 100 1800 21600
Scriitorii, cte trei pentru
fiesicare tribunal . 54 60 3240 38880
ate unul din cei intiu
aprozi 18 100 1800 21600
Aprozi obicinuiti, cte doi
pentru fiesicare tribunal. 36 40 1440 17280
Cheltuiala cantelarii cdte
50 lei pe lun pentru
fiesicare cantelarie . . 900 10800
12780 153360 153360
14. Cantelaria tribunalului
politiei indrepttoare din ,
oraqul Bucurefti
Logoftul 1 250 250 3000
Reghistratorul . . . 1 100 100 1200
Scritorii 2 100 00 2400
Cel intiu aprod. . . . 1 100 100 1200
Aprozi obicinuiti ; . . 4 60 240 2880
Cinovnicul ornduit cu in-
grijirea slii si cu chel-
tuiala cantalarii . . . 1 60 60 720
Cheltuiala cantelarii . . 60 720
1010 12120 12120
Toat- suma cheltuelilor
pentru Ad-tia Drepttii. 351 1696560

Pentru marele logont


ministru drepttii si
marele logoft al prici-
nilor bisericeqti.
15. Marele logof at, Minis- 1
trul Drepttii . . . 1 2500 2500 30000
16. Logofatul Pricinilor Bise-
ricesti 1 2000 2000 24000
4500 54000 54000

www.digibuc.ro
50 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1
1=!=1M
.7,.. o Toata suma lefttor
" w p., ,r,
t oata suma
ga SLUJBE PUBLICE N dz
E
.1 pe an
2= 0
,s ,1,-,
Pe tuna Pe an

Lefile cinovnicilor orn-


duiti in cantelarille a-
cestor doi mari logofefi
si cheltueli de cante-
larii.

17. Cantelaria Ministrului


Dreptatii
Directorul Departamentu-
lui Drepta[ii . . 1 1500 1500 18000
Acest director precum si
directorii departamen-
turilor din Luntru si
al Finantilor la rang nu
va putea fi mai jos de
cminar 0 va ochrmui
sub poruncile ministru-
lui, toate trebile minis-
terului, va avea subt
poruncile sale pe &Ape-
teniile sectillor 0 [in]
lipsa ministrului va in-
plini slujba acestui din
urm.
Nacealnicii de mese din
care mml va avea intru
ale sale datorii intri-
rile de orice fel de act
O. va pecetlui cu pece-
tea domneasc, cel de
al doilea va fi .insrci-
nat cu corespondenta
ce va urma cu tribuna-
lurile, pentru toate cele
ce privesc la ochrmu-
irea drepttii 0 la drep-
turile procurorilor si cel
de al treilea va fi na-
cealnicul mesii, unde s
vor inscrie ipotecile 0
foile de zestre . . . 3 500 1500 18000
Ajutorul acestora , . . 3 300 900 10800

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 51

.1 0
ToMA suma leffior i..
loatA suma
. SLUJBE PUBLICE o el
a .5. - - 2-- Pe an
Pe m& Pe an
Z 0 .-1' u

Reghistratorul insrcinat
cu primirea 0 darea
tuturor hrtiilor ce vor
privi la aceast canta-
larie 1 500 1500 3600
Scriitorii . . . , , . 6 150 900 10800
Cinovnicul ornduit cu in-
grijirea odilor 0 cu
cheltuiala cantalarii . , 1 80 80 960
Cheltuiala cantalarii . 200 2400
5380 64560 6456(

18. Cantalaria Logofeitului


Pricinilor Bisericeqti
Directorul cantalarli . . 1 750 750 9000
Nacealnici de mese, din
carii unul va avea infra
indatoririle sale cele ce
A raportuesc la ocr-
muirea 0 intrebuinta-
rea veniturilor mns-
tire0i, la pzirea re-
gulamenturilor intocmite
pentru aceasta 0 la pri-
dui de judecdti ating-
toare de acturile biseri-
ce0i. Cel de al doilea
s va insarcina cu in-
grijirea seminarilor 0
cu piivigherea trimo-
nillor obioinuite . . . 2 500 1000 12000
Ajutorii acestora . . . 2 250 500 6000
Reghistratorul ins Arcinat
cu priimirea 0 darea
tuturor hrtiilor ce vor
privi la aceast canta-
larie 1 300 300 3600
Scriitorii 4 150 600 7200
Cinovnicul ornduit cu in-
grijirea oddilor 0 chel-
tuiala cantalariei . . 1 80 80 960
Cheltuiala cantalariei . . 150 1800
3380 40560 40561

www.digibuc.ro
52 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
.
.0
F,' a Toata suma lefilor Toat& suma
Ts 1 SLUJBE PUBLICE kl. ct 0
Pe an pe an
Pe Iunt,
Z

Pentru trei ministri ma-


duldrii Sfatului Admi-
nistrativ
19. Mamie dvornic, ministrul
Trebilor din Luntru , 1 2800 2800 33600
20. Vistierul, Ministrul Finan-
telor 1 2500 2500 30000
2 1. Marele postelnic . . . 1 2500 2500 30000
7500 93600 93600
Lefile cinovnicilor alatu-
rati la fieqicare dintr'a-
ceqti ministri qi. cheltueli
de cantelarie

22. Ministfer]ul Trebilor din La-


untru
Directorul 1 1500 1500 18000
Sectia I
Secretarul, cApetenia a-
ceqtii sectii . . -. , 1 1000 1000 12000
Nacealnici de mese . , 2 500 1000 12000
Ajutori acestora . . . 2 300 600 7200
Reghistratorul insarcinat
cu priimirea tuturor hr-
tiilor ce vor privi la a-
ceasta sectie . . . 1 300 300 3600
Scriitori 6 150 900 10800 63600
5300 63600

Sectia 2-lea .

Secretarul, capetenia a-
ceqtii sectii . . . . 1 1000 1000 12000
Nacealnicii de masa . . 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . . 1 300 300 3600
Reghistratorul insarcinat
cu priimirea O. trimite-
rea tuturor hrtiilor ce
vor privi la aceasta sec-
tie 1 300 300 3600
Scriitorii 5 150 750 9000

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Ia
a

Toata suma lefilor Toatii supia


SLUJBE PUBLICE zsr
.>
4 ... G
Pe iuna Pe an pe an

Sectia 3-lea
NumArul cinovnicilor al-
turati la aceasta sectie
si a lor lefi vor fi in-
tocmai ea cele dela
seefia dintiu tot aces-
tui minister . . 12 3800 45600
Cinovnicul ornduit eu in-
grijirea odilor si cu
cheltuiala canfelarii . 1 80 80 960
Cheltuiala cantelarii . '. 400 4800
Cinovnici alAturati la mi-
nisterul Trebilor din LA-
untru, cari sa vor insr-
cina cu feluri de trebu-
inte, atingatoare de sluj-
be publice 10 250 2500 30000
14930 179160
Pctstrarea arhivelor: Sta-
tului Hind un object,
care meritariseste toat
luarea aminte a Stp-
nirii, va fi supt privi-
gherea ministrului din
LAuntru. Drept aceia
vor fi :
un nacealnic al Arhivelor. 1 1000 1000 12000
un supt nacealnic . . . 1 400 400 4800
scriitori 2 100 200 2400
slugi 2 60 120 1440
cheltuiga pentru cante-
larie si pentru linere 230 2760
SA va alAtura la ministerul
Trebilor din LAuntru o
tipografie cu indato-
rire de a publicui bu- .

letinurile prin care sA


vor da in cunostiinta
publicului acturile le-
giuitoare, inAlfArile in
slujbe, ornduiri set. Ac-
turile din toate depar-
tamenturile ministeriale
ihotAririle curtii iudecA-

www.digibuc.ro
54 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

"'roam suma lefilor Toatzt suma


-A 4
os
SLUJBE PUBLICE l'.41 g
:4.
u P e Tuna Pe an pe an

toresti si, cu un cuvant,


orice poate s. ajute ca .

s. se incredinfeze cei .

de supt obladuire, el
Stpanirea are o nein-
cetatA ingrijire spre in-
plinirea datoriilor sale,
pentru. care 0. s. hotA-
rase pentru tinerea unii
tipografii a Statului . 2000 24000 ,

18880 226560 226560


1

23, Ministerul Finantilor


Directorul 1 1500 1500 18000
Sectia 1-iu
Secretarul, capetenia a-
cestii sectii . . . . 1 1000 1000 12000
Nacealnicul de masA . . 1
500 500 6000
Ajutorul acestuia , . . 1 300 300 3600
Reghistratorul insrcinat
cu priimirea si darea
hartiilor ce vor privi la
aceast sectie . . 1 300 300 3600
Scriitorii 6 150 900 10800
Sectia a 2-lea -
CApetenia acestil sectii 1 1000 1000 12000
Ajutorul acestuia . . 1 500 500 6000
Casierul 1 750 750 9000
Ajutorii acestuia, unul cte
lei 400 si altul ate
lei 300 2 700 8400
Reghistratorul insrcinat
cu priirnirea si darea
hrtiilor ce vor privi la
aceast sectie . . . 1 300 300 3600
Scriitorii , 5 150 750 9000
Sectia a 3-lea
Secretarul, cApetenia a-
cestii sectii . . , . 1 1000 1000 12000
Nacealnic de masA . 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . . 1 300 300 3600

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 55

.z..
0)
t, ,.....
1:1
4
ToatA suma lefii ,oat& suma
.3.' SLUJBE PIJBLICE ti- 61

g i3 10: Pe IunA Pe an Pe an
Z o ,--t '

Reghistratorul Insrcinat
cu priimirea si darea
hrtillor ce vor privi la
aceast secsie . , , 1 300 300 3600
Scriitorii ., . . . . 5 150 750 9000
Cinovnicul insrcinat cu
Ingrijirea odallor si cu
cheltuelile cantelarii . 1 80 80 960
Cheltuelile cantelarii . 400 4800
11830 141960 141,960

24. Secretariatul Statului, a


marelui postelnic
Sectia 1-iu
Secretarul, cApetenia a-
cestii sectii . . . 1 1000 1000, 12000
Nacealnicii de mese . . 2 500 1000 12000
Ajutorii acestora . , , 2 300 600 7200
Reghistratorul insrcinat
cu primiirea si darea
hrtiilor ce vor privi la
aceast cantelarie . 1 300 300 3600
Scriitori 5' 150 750 9000
Sectia a 2-lea
Pentru limbi streine
,

Secretar pentru limba


turceasc 1 1000 1000 12000
Ajutorul acestuia . , . 1 500 500 6000
Secretarul frantozesc . . 1 1000 1000 12000
Scriitorii pe laugh' acesta. 2 500 1000 12000
Un cinovnic tiitor de con-
dic 1 300 300 3600
Ornduitul cu ingrijirea
salii 1 80 80 960
Cheltuiala cantelarii . . 500 6000
Postelnicei ornduiti spre
a fi trimisi in feluri
de slujbe 6 100 600 17200
Capetenia cglrasilor si. a
lipcanilor sau a curie-
rilor 1 150 150 1800

www.digibuc.ro
56 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

4,, t) I
TostA sums kfii ,,,
,t) .2), P. oat& sums
.cts SLUJBE PUBLICE 4 '-'-' d GI
0 v, ,1.6 P.. 2
N hula N an Pe an
g ,
o 13 ''

Opt clrasi si doispre- .

zece lipcani . . . . 20 1600 19200


8OJ

Can torul ecspedifii


Cpetenia acestui cantor
sau ecspeditor . , 1 500 500 6000
Scriitori ai si . , , 2 150 300 3600
Factori sau s1ujba0 , 2 60 120 1440
11300 135600 135600

25, Aghentul sau insarci-


natul cu trebile Tarii
pe leingei Poartd. Lea- .

FA cuprinzandu-s. 0
toate cheltuelile, afar
din daruri ce va fi in
trebuint s fac si .
care vor trebui a s.
plti pe seama casii
Domnului 1 5000 5000 60000
Secretari pe lng acesta, 3 2500 30000
7500 90000 90000

26. Polifia din capitala


Aga 1 2000 2000 24000
Cinovnic ornduit pe an- 500 6000
ga numitul . . . , i 500

Canrelaria aghii
300 3600
Capetenia cantelarii . 1 300
Reghistratorul insrcinat
cu priimirea 0 darea 150 1800
hrtiilor 150
Scriitorii 100 300 3600
Insrcinatul cu ingrijirea
,
odilor 0 cu cheltuiala 80
cantelarii 1 80 960
120 1440
Cheltuiala cantelarii . .
3450 41400 41400

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 57

.i..
suma Iefil ,ioata suma
I I
E
SLUJBE PUBLICE u
(r'',1- / '2
al c
pe an
Pe Iuna 1ean
0 .--t u

Cheltueli ale Politii


Comisari ai Politii pentru
cinci despartiri a ora-
sului Bucuresti . . . 5 500 2500 30000
Tot la acestia pentru in-
chiriere de case cate
lei 50 pentru fiesicare. 250 3000
Cate un scriitor pe langa
fiesicare 5 100 500 6000
Cheltuiala cantelarii aces-
tore, cate lei 30 pen-
tru o cantelarie . . 150 1800
Supt comisari ai politii,
cate trei pe lang fie-
sicare comisar . , . 15 _ 200 3000 36000
Mai marele peste tulumbe. 1 100 100 1200
Vor fi sapte tulumbe, din
care doa la agie si cafe
una in fiesicare despr-
tire a orasului, socotin-
du-sa cate vase tulum-
bagii pentru fiesicare
dintr'acestea . 42 40 165.0 20160
Sacagii, cate doi pentru
fiesicare tulumba 14 40 560 6720
Toporasi si. calla soco-
titi ate zece pentru
fiesicare tulumba . 70 40 2800 33600
Iar straja orasului si. a i

marginilor sale sa va
face prin jandarmerie .
Arhitectorul
_
1 500 500 6000

Partea dohtoreascd
Dohtori, cte unul pentru
fiesicare despartire a
rasului Bucuresti . 5 600 3000 36000
Moase, asemenea . . . 5 100 500 6000
-Dohtor veterinar . . . 1 250 250 3000
19240 230880 230880

www.digibuc.ro
58 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

J,. ,
ra Toat suma kfii Toat suma
SLUJBE PUBLICE -L/ g ' pe an
.
11
-r) Te him& Ee an

Lefile ectirmuitordor de
judete 0 cheltuelile can-
telarii lor
29. Ocarmuitorfi de judete 18 1000 18000 216000
Samesii sau cpetenii de
i cantelarii 18 300 5400 64800
Ajutorii acestora . . , 18 100 1800 21600
Scrittorfi, cte dot pentru
fiesicare cantelarie . , 36 60 2160 25920
.Cheltuiala cantelarii . , 1800 21600
29160 349920 349920
Polit-meisteri oranduiti In
toate orasele capetenfi
de judete ale Printipa- .
tului, ins : . . . .
La Craiova 1 500 500 6000
la alte orase, cApetenie de
judete 17 250 4250 51000
Acesti pofiti-maisteri vor 4750 57000 57000
fi supt poruncile ochr-
muitorilor de judefe,
cat pentru a lor indato-
riri, vor urma dupa
regulamentul orsenesc
asezat pentru Giurgiu
si Brila, precum si
dup regulamentul in-
tocmit.

Pentru infrumusetarea si
politia orasului Bucu-
resti, pe langa aceasta
vor fi insrcinati cu in-
grijirea inchisorilor du-
prin orase, fiesicar4
dinteacestia va avea
supt poruncile sale cte
cinci dorobanti, iar tre-
but* scrisului s't a r-
porturilor lor vor 'Mph-
ni-o prin cantelaria o-
cArmuitorilor dela cari
spdnzura si. insusi el.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 59

711.
.2 a` Toat. swim lefii Toat& sums
'75
SLUJBE PUBLICE 4 7:
pe an
Pe Tuna Pe an
0 (1)

Intocmirea acestii politii


va urma inteacest chip,
pn cnd veniturile
Statului vor slobozi ca
sa se adaoge cheltue-
lile trebuincioase, ins
cu priimirea Domnului
si a Obicinuitei Obstesti
Adunri.
30, Dvornicul de Temnite . 1 1500 1500 18000
Pentru cele ce privesc la
birul figanilor, persona-
lul i cheltuiala canfela-
rii va fi asemenea ca
a unii ocrmuiri de ju-
dete 4 560 6720
Iar pentru cele cg privesc
la ale temnitilor, s va
adoga
La statutul acestui dvor-
nic, oamenii i lefile
urmtoare
Casier . . . 300 300 3600
Scriitori 2 100 200 2400
Inspector asupra tuturor
temnifilor in Bucuresti
prin alte judefe ale
Printipatului si la ocne 1 500 500 6000
Cinovnicii ornduifi cu
ingrijirea temnitilor din
orasele Bucuresti
Craiova 2 350 700 8400
Betgare de seama. Dom- 3760 45120 45120
nil luaser asupr-le un
drept fr cuviinf de
a drui dintr'acesti ti-
gani pe la feluri de
particulari, ci find c
de acum inainte venitul
dela acesti tigani nu are
s mai fie a Domnului,
ci a Statului, drept a-
ceia s cuviv a in-
ceta abuzul de a s mai
drui

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEF

1 6)
.2 r:1*
Toat suma Iefii ,ioata suma
.1 SLUJBE PUBLICE 11 41z
E E .5 'a' '.4 Pe an
i4 Pe Iuna Pe an
-

31. Dvornicul de politie . , 1 1500 1500 18000


Cantelaria acestuia va fi
asemenea ea a unii o-
carmuiri de judet . . 4 560 6720
2060 24720 24720
Beware de second. Ora-
Fill Craiovei s va intru-
pa in judetul Doljului,
ea si toate eelelalte o
rase, locuri de cpetenie
a judetilor. S vor a-
doga numai doi supt-
oefirmuitori de plasa
pentru orasul Craiovei
si pentru carii se va
vorbi la vale,
32. Lefile supt ocarmuitorilor
de plsi sA vor uni cte
doa prqi dup cea de
acum a lor intindere
supt Ingrijirea numai
unui supt ocrmuitor,
iar pentru plaiurile ce
shift despre g r an it a 41

munfilor va fi cdte im
supt ocArmuitor In fie-
*are- plaiu, pentru a
lor mare Intindere....
si peste tot:
Suptocarmuitori de plaiuri. 17 200 3400 40800
Suptocrmuitori de plasa
din 18 judete . . , 74 200 14800 177600
Suptocrmuitorii peste ti-
ganii Statului, la vor-
nicia de temnite . . 4 150 600 7200
Asemenea la vornicia o-
zasului Bucuresti . , 4 150 600 7200
Suptocrmuitorii pe langa ."
onarmuirea judetului
-Dolji, pentru orasul
Craiovei 2 150 .300 3600 236400
19700 236400

www.digibuc.ro
REGULAMENTUI ORGANIC AL VALARIEI 61

t)
4. 2, Toatzt suma Iefii -e,
.!u,
loam mama
es 43
4 SLUJBE PUBLICE
E
E
:-. 6li -5 '2 g
Pe lurk& Pe an
pe an

33. Pentru dorobantii alei-


turati la feluri de. locuri
ale administrarii.
Dorobanfii langa agie si
langa cinci comisari al.
politii : 20 vor fi &Ala"-
refl. cte lei 70 fie0care
0 20 pedestri ate 45
pe luna 40 2300 27600
Asemenea pentru 18 o-
carmuiri de judete cte
zece dorobaati calareti
pentru fieskare, iar la
Braila sase si cite lei
60 unui dorobant pe
lima 176 10560 126720
Asemenea pentru vornicia
Temnitilor asupra tiga-
nilor Statului, ate lei
60 pe luna unul .,. , 14 840 10080
Asemenea pentru toti supt- -

ocarmnitorii plsilor si
ai plaiurilor, coprinzan-
du-sa si cei dupa langa
vornicia temnifilor, ate
doi pe langa fiesicare
subtocarmuitor de fi-
gani 0 cate lei 50 unui
dorobant calaret pe lung 190 9500 114000

Dorobanti pedestri din


care sase la vornicia
orasului Bucurestii si ze-
ce pe langa suptocar-
muitorii plsilor acestii
vornicii, cate lei 45 u-
nui dorobant pe lima . 16 720 8640
Asemenea pentru doa plsi
din orasul Craiovei . 4 180 2160
Asemenea pentru temnite
din orasul Bucurestii,
coprinzandu-s si leafa
capetenii lor eke lei 100
acestuia 0 ate lei 45 fie-
sicaruia dorobant pe luna. 1,1 550 66001

www.digibuc.ro
62 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHTEI

.a
. a, Tom& suma lefii Toat suma
..:,.-, ,
4 SLUJBE PUBLICE
s Pe an
4 Pe lun Pe an-
0 I i `-i

Asemenea pentru temnife


dela Craiova, Giurgiul
vi Brgila, socotindu-sg
vase la cea intiu vi
cte cinci la cele dupg
urmg, coprinzndu-s vi
lefile a trei capetenii
peste acevtia, ins cte
lei 75 acestora vi cte
45 fievicgruia dorobanf
pe lung 19 945 11340
Asemenea pentru strejui-
rea osndifilor la ocnele
Rmnicul vi Telega, cu-
prinzndu-s vi lefile de
doi cApitani al acestora,
la amndog ocnele ate
lei 350 fievicgruia, iar
dorobanfilor ate lei 45
unul pe lung . . . . 23 1600 19200

Asemenea pe langa mi-


nisteruri : a Trebilor din -
Lguntru, al Finanfilor,
al Dreptgfii vi al Prici-
nilor Bisericevti ale lei
60 pe lun fievicare do-
robanf . . . . . . 25 1500 18000
Asemenea pentru 18 po-
lifi-maisteri in 18 orave
cApetenii de judefe, so-
cotindu-s ate 5 do- .
robanfi pedestri pe Pan-
g fievicare polif-maister. 90 45 4050 48600
Aprozi clgri, s va adgo-
ga pe langa fievicare
judecgtorie cte 2 a-
prozi ealgri, ca s se
intrebuinfeze la cherna-
rea prigonitoarelor prfi
la judecata . . . . 52 60 3120 37440
1514 35865 430380 430380
3.917,820

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 63

MIMillM1
i ra,,) Toata suma Iefii n,
ioMA suma
14 SLUJBE PUBLICE 4ei A 5K
, .7., =
E
Pe tunA Pe an Pe all
0 .--T

Controlul general, ce
are a incepe dela 1-u
Ianuarie 1832.
Seful controlului . . 2 1500 1500 18000
Stolnacealnicii . . 2 500 1000 12000
Ajutoarele acestor dol 1 300 600 7200
Scriitori pe lnga aceste
doh' mese 6 150 900 10800
Reghistrator 1 300 300 3600
Cinovnic insrcinat cu in-
grijirea cantelarii . . 1 80 80 900
Cumprarea a feluri de
condici 0 cheltuiala can-
telarii 620 7440 60000
1527 5000 600001 3.977.820

www.digibuc.ro
LITERA B.

www.digibuc.ro
LITERA B.

Sumele de peste an a fiesic6ruia venit al Statului


Lei
socotite pe cat sa poata mai aproape de adevarat

1. Capitatia asupra tuturor plugarilor i muncitorilor, so-


cotinclu-sa numarul lor de doa sute mii familii j &ate lei 30,
fiesicare . 6.000.000
2. Capitatia asupra tiganilor Statului, socotindu-sa 3000
familii, din care ale aurarilor cate lei 50 si toti ceilalti cate
lei 30, fara osebire 12o.000
3. Raspunderea oranduelii mazililor, hotarita cate lei 45
pentru fiesicare i socotita pe cel de acum numAr de 3000
mazali 135.000
4. Dare pentru patentg. asupra negutatorilor si a mesteri-
lor, socotindu-sa pe un numar de 1 0000 patente i cate lei
5o, una peste alta 5oo.000
5. Oeritul cu vacaritul streinilor.. 100.000
6. Vanzarea ocnelor, socotindu-s pretul sarii pentru cea
din launtru consumatie cate lei 15 suta de oca i cuprinzan-
du-sa toate avaeturile, care la punerea in lucrare a Regula-
mentului au &A se numere in vistierie 4.558.000
7. Vanzarea sau ocarmuirea vamilor, cuprinzandu-sa
avaeturile, care asemenea, la punerea in lucrare a Regula-
mentului, au sa se numere la vistierie . 1.648.000
8. Dare pentru scoaterea boilor si a vacilor peste hotarale
Ora 336.000
9, Veniturile Brilhi, a Giurgiului si a Turnului, precum
a bltilor i a ostroavelor din malul cel stang al Dunarii, pang
intru al sau talveg 522.000
lo. Partea ce sa va lua din veniturile avuturilor nemisca-
toare a mitropoliei, a episcopiilor si a tuturor manastirilor.
fara osebire, chibzuite intr'aceast suma, dupa socotinta , 400.000
14.319,000

www.digibuc.ro
CAP. AL, PATRULEA

SECTIA I

,
Pentru cderile Ministrului Trebilor din Luntru

Art. 147. De acurn innainte Mi- capului dintiu din regulamentul case-
nistrul Trebilor din Luntru este in- lor fctoare de bine si de folos ob-
srcinat cu toat ocarmuirea cea din stesc precum si a patrulea sectie a ca-
luntru a Printipafului. pului a 8-lea din regulamentul organi-
Ocrmuitorii de judete s vor aseza cese pentru Invttura publica 1).
d'a dreptul supt poruncile sale, vor e) La fiesice ineetare de Domnie si
priimi ins porunci la cele ce vor tri- intmplandu-sa lipsa de Domn, el este
mite ceilalti ministri pentru toate cte pravilnic madular a vremelnicestii o-
iirivesc la departamentul fiesicAruia. crmuiri, dupa coprinderea sectii a do-
Va fi insarcinat: ilea a capului dintaiu din Organicescul
a) cu ocrmuirea a toatei Po Mil din Regulament.
luntru si de cte ori va face trebuinta f) La fiesice soroc pentru facerea
de a s lua msuri popritoare, s. va catagrafiilor, el este insarcinat cu in-
Intelege cu spatarul, va iscdli dup co- grijirea si privigherea de a s face si
prinderea articolului 122 toate pasa- a sa savarsi cu scumpatate intocmai
porturile ce s vor da pentru trecerea dup coprinderea sectii a patrulea dela
peste granit, capul Finantilor.
b) cu ocarmuirea tuturor municipalit- Dupa ce va cerceta cu osebit luare
ilor (obstimilor) catre care va trimite aminte catagrafia fiesicruia judet in
poruncile Stapnirii si va avea cu dn- parte, va insemna foile ei cu numire,
sele o corespondentie neincetat pentru incepnd dela cea dintiu pana la cea
toate cele ce ior avea inclinare cu o- din urm si o va iscAli, apoi inpreu-
sebitele interesuri ale obstimilor, nndu-le toate in sorocul cel hotrit,
c) cu ocrmuirea comitetului caran- le va da in mna marelui vistier care
trebue sl gteasca socoteala cheltue-
tinilor att pentru starea snttii din lilor anului.
luntru, din tara, cat si pentru linia ca- g) Este insrcinat cu privigherea ti-
rantinilor dupa articolile 186, 189, si nerii in bura stare a drumurilor din
191 a capului al saselea.
d) Este mdular al Comitetului Ge-
neral carele este insrcinat cu purtarea 1) Acest alirdat a fost suprimat in editia din
de grija a spitalurilor, a scoalelor pu- 1847 pentruc prin legea din 1831 asupra In..
blice si a tuturor caselor fcatoaIe de datoririlor Logofetii Trebilor Bisericefti aceste a-
tributiuni s'au luat Ministrului Trebilor din LA -
bine, dupa coprinderea sectii dintiu a untru.

www.digibuc.ro
70 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

tars, dup5 coprinderea sectii a II, a ca- i) Trebue s ingrijasca ca cei insr-
pului a cincilea din Organicescul Re- cinati cu postile s pAzeasc intru
gulament. toate conditiile din contractul ce au
h) Este insArcinat a privighea pentru fcut cu Stapanirea precum si cu c-
hrana lcuitorilor si de a fi bilsug in ltorii si ca ecspeditia pacheturilor 0-
tart, dura coprinderea sectiilor 3 si 4 carmuirii si a particularilor sa se fac
ale capului al cincilea din Organicescul cu toat ceruta scumptate.
Regulament.

SECTIA II

Pentru Sfatul Administrativ.

Art. 148. Ministrul Trebilor din vistierul, de logofatul Dreptatii, de lo-


Luntru, al Finantii si marele postelnic goftul Pricinilor bisericesti, de spta-
vor alcAtui un Sfat Administrativ supt rul si de postelnicul.
prezidentia maretui dvornic, ministru Acest sfat va fi supt insusi preziden-
Trebilor din Luntru. tia Domnuhii de cate ori va socoti de
Toate pricinile de trebuint ce vor trebuint a se sfAtui cu ministrii s'al a-
privi la trebile curgatoare din luntru, supra vreunii folositoare msuri admi-
la finantie si la comerciu s vor cer- nistrative, asupra vreunii nuo intoc-
ceta de chtre acest sfat si hotririle ce miri ce ar trebui s se &ca.
vor face dup temeiurile acestui Re-
gulament, intrindu-s de Domn, s sfatSfatul Administrativ, precum si marele
vor pune in lucrare : daca va fi neu- insemntoare, O.' pentru
al ministrilor pricinile cele
vor indatora a stran-
nire la socotintile sfatului, atuncea s
va adresa cu al ski rport ctre Domn ge stiintele trebuincioase la chibzuirile
si Domnul va hotri pricina and po- Obstestii Adunari, cum si proecturi de
ronc io scris. inbunttiri, care cu voia Domnului s
vor da in cercetarea acestii adunri 0.
Mdulrile acestui Sfat sant indatorate
daca odat s vor primii de aceasta
a s aduna totdeauna de do ori pe adunare si s vor inrri de cAtre Domn,
sapttnan, bez intamplrile cele grab- indat s vor pune in lucrare.
nice, care vor cere a s aduna si
peste zilele hotrite. Art. 150. Fiesicare din trei ministri
Fiesicare mdular al Sfatului pentru ai Sfatului administrativ isi va avea
partea ce priveste asupr-i va aduna departamentul su desprtit in sectii,
temeinice stiinte asupra strii satelor iar secretarul fiestecariia sectii va is-
si a pricinilor norocirii sau tticalosii call in toate hartiile si poruncile si va
lor, daca vreun proprietar sau arendas fi rspunztor inpreun cu ministru
va npstui pe steni, Sfatul Adminis- pentru toate trebile curgAtoare ce vor
trativ va instil* pe Domn spre a lua privi la aceast sectie. 1).
la asemenea intamplri msuri de po-
prire. 1) In editia din 1847 s'a adAogat art. 15e
un aI doilea aliniat i anume paragraful 17 din
Art. 149. Domnul va strange in- tabla litera A a capitoluIui Finanti 0 dispozitiile
naintea sa Sfatul ministrilor, care s va sectiei I din legea Indatoririlor Directorilor Depar .
alcatui de dvornicul din Luntru, de tamenturilor din 1833.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 71

SECTIA III

Departamenturile madularelor Sfatului Administrativ.

Departamentul Trebilor din Luntru in lucrare nuoAle mijloace, ce s'au prii-


mit de alte neamuri si care shut cu-
Art. 151. Departamentul Trebilor noscute de o mArime netagaduita.
din Luntru sA va Inprti in Frei sectii :
Cea Intaiu O. va indeletnici I b) De a sa da porunci ctre ocar-
a) Pentru corespondenta cu toate muitorii de judete ca arturile si se-
obstimile si cu ocarmuirea obstestii Po- mnturile de primAvarA si de toamn
lifii, dupa regulamenturile ce s vor s se facA fr' de gresal si cat va fi
alcatui pentru aceasta de acest sfat si prin putint mai multe, s vor lua stiinte
s vor intri, dupa toate cuviinfele ce- cu de amruntul alcAtuite si adevmte
rute, ca O. asigureze pazirea bunei o- asupra totalului luerArilor munch pA-
randueli si sa se facA cAzuta privighere mantului si asupra catAtimii productu-
pentru cea In parte sigurantie a fiesi- rilor.
cAruia salasluitor. SA vor face pe fiesicare sase luni
b) De a sa lua masuri atat in capi- table de toate aceste stfinfe, care vor
tal cat si In alte orase ale Printipa- sluji de a sa face cunoscut cattimea
-tului, spre a sa tinea inbilsugarea de producturilor frebuincioase la consu-
toate lucrurile ce vor fi de intaia tre- matia lcuitorilor si de a dovedi pre-
buintd, de a sl face privighere asupra turile curgtoare a lucrului campenese
preturilor si sA se la msuri inpofriva c) De a O. inbuntti felurimea gra-
Acomiei precupefilor. nelor spre a s aduce in stare de a s
c) De a se lua stfinfe adevArate a- transporta cu folos si prin targuri de-
supra preturilor producturilor si in- pArtate.
dustriei, asupra cherestehlor si a vi-
telor prin orase, sate si balciuri, pre- d) De a O. publica cele mai lucr-
cum si pentru preturile transporturilor toare mijloace pentru innaintarea si
si a lucrului de man, dupa artico- imbuntafirea soiului de felurimi de
hil 137, vite.
e) De a s primii cuviincioasele m-
d) De a fi adevAmte si inteo unime suri pentru intampinarea strAmutrii
cumpenile si msurile in toat pro- stenilor si de a fi s face Inlesniri,
vintia. indatorindu-s sa-si cldeascA lcuinfile
e) De a s lua masuri penfru sAn- regulate si de odihn, cu grajduri si cu
-late, de a s innainta facerea de bine ingradirile trebuincioase pentru inbun-
a vacsinei, a mijloacelor de Insnto- ttirea legumilor, a sAdirii pometurilor
sire precum si m'Asurile cuviincioase si mai vartos a dudArillor pentru cres-
inpotriva mortii vitelor. terea gandacilor de mAtase.
f) De a s face privegherea caran- Cea de al treilea sectie A va Inde-
tinilor penfru ea s se pAzeasca cu letnici :
scumptate regulile lor, dupa cum sant a) Pentru statistica tarii.
intocmite prin regulamentul caranti-
nilor. b) Pentru perilipsisul condicilor co-
Cea de al doilea sectie O. va inde- prinzAtoare de acturile Statului civil,
letnici : adecA nasteri, InsurAri si morti, care
a) Pentru desavarsirea si intinderea sA vor face prin mijlocirea mitropoli-
mestesugului muncii pinantului, puind tului si celor In lucrare epi s copi

www.digibuc.ro
72 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

dupa coprinderea anecsului ce pri- Sectia a doilea sA va insArcina cu


vevte la aceastA pricinA subt No. 3. 1). contablitatea, dupa intocmirile alcAtuite,
c) Pentru finerea cu cheltuialA in bu- la sectia a VI-lea a capului Finantilor.
nA stare a drumurilor celor mari A triilea sectie sA va insArcina:
mai vrtos a celor pe unde comunica- a) Sa priimeascA dela toate vAmile
file intocmite ar da mai multA Inks- vi dela portul BrAilii vi dela toate
nire i sigurantie. schelik, cele mai adevArate 0-lute a-
SA vor face poduri de lemn sau de supra tutulor lucrurilor de intrare vi de
piiatrA pe la trecAtorile gArlelor, a pi- evire. Dupa aceste vtiinte va alcAtui
raelor i pe unde vor fi mocirle, pen- bilantul comerciului i va insemna mar-
tnt ca sA se fie drumurile de comuni- furile, a cArora vnzare ori cu rdicata
catii in cea mai bunA stare. sau cu marunteaoa ar putea pricinui
d) Pentru ocArmuirea povtilor vi a paguba.
tuturor celor ce privesc la dnsele. b) SA se indeletniceascA pentru or-
e) De a s face table descriitoare ganizafia vAmilor dupa un chip mai
de dumbrAvi i pAduri i de a sA in- metoclicesc decAt cel ce au urmat pe
trebuinta mijloace de a le feri de ori- vremea trecutA, sA avaze asupra hota-
ce stricAciune i paguba inpotriva rAlor cantoare de vAmi i magazin.
drepturilor propriettii, precum 0 pen- unde sl vor plAti drptul vAmilor, pre-
tru cele mai bune mijloace intru a kr cum i de a numi pretuitori pentru a-
tinere. deverirea faturilor.
f) De o nuo inpArtire de hotarAle c) SA ingrijeasca a avea pe fievicare
judefilor spre a le indrepta vi a le da vase luni adevArate vtiinte pentru pre-
o intindere potrivitA, pe ct s va funk a tot felul de mArfuri, precum.
putea. pentru producturile pAmntenevti ce
g) Pentru corespondentia ce va ur- vor avea trecere i vnzare mai multA
ma cu comisiile ce sA vor insArcina cu in streintate.
directia vcoalelor i alte avAzAri pu- d) SA. gateasca izvoade asupra ma-
blice surilor ce trebue sl se ia pentnt inbu-
Departamentul Finantelor nAtAfirea porturilor DunArii vi mai vAr-
tos a celui dela BrAila, pentru a kr
Art. 152. Caderile vistierului nu finere in bunA orAnduialA i pentru fe-
sa vor intinde de acum innainte peste luri de alte avAzAri i intocmiri spre
ceiace privevte la ocrmuirea vistierii favorul comerciului celui din lAuntru
0 la desvoltarea comerciului. El va celui de afara, sarguindu-sa a-i da
'Mgr* i va asigura ea toate veniturile toatA slobozenia pe ct va fi priimitor
Statului sa intre in vistierie i va plati indeletnicindu-sA pe rnd, dupa un
banii pentru care va avea pravilnicA plan metodicesc, ca sA. lipseascA i sA
voe i slobozenie. depArteze toate pricinile ce ar putea
Toti samevii sa vor aveza d'adreptul sA aducA verice fel de inpiedicare att
subt poruncile sale. Cantelaria acestui la intinderea comerciului cEtt 0 la in-
departament s inpArtevte in trei sectii. dustrii.
Prin cea dintAiu sa va lucra cores- Art. 153, Marele postelnic este
pondentia cu ocArmuitorii i samevii veful cantelarii Domnului atAt pentru
judefilor i cu tug ceilalti ornduiti in
slujbe pentru cele ce privesc la partea treble_ din luntru cat i pentru cele
finantii. de afarA. Ava dar, prin mijlocirea lui
sA vor face cunoscute cAtre deosebi-
tele departamenturi cum i pentru 0-
1), 2) Ambele aliniate b i g au lost suprimate bicinuita Obvteasca Adunare, toate
In editia din /847, deoarece atributiunik respec-
tive au fost trecute prin Tegea din 1831 printre decreturile Domnului.
Indatoririle Logofetii Trebilor Bisericesti. Va finea corespondentia cu aghentii

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 73

Printipatului clin Tarigrad 0, la intm- pitacele Domnului ce s dau pentru o-


plare, cu Pasii duprin cettile mrginii, carmuirea trebilor din luntru precum
d'a dreapta a Dunrii. si cu priimirea tuturor jlbilor ce s
Asemenea va fi insrcinat 0 cu co- vor da ctre Domn.
respondentia consulilor curtilor streine, Cea de a doilea va fi insrcinat
ce s afi sdzatori in Printipat. Can- cu toat corespondentia Domnuhii in
telaria va fi desprtit in dol sectii g limbi streine.
Cea intaiu va fi insrcinat. cu toate

www.digibuc.ro
CAP. AL CINCILEA

Regulament asupra Comerciului.

SECTIA I

Pentru slobozenia comerciului.

Art. 154. Slobozenia comerciu- coprinderea tractatului dela Andriano-


lui, fiind stiut de toti c este mijlocul poll.
cel mai singuratic si infiintat pentru Art, 157. Negotul felurimilor pro-
destinderea lucrarii pamantului si in- ducturilor pmantenesti si a tuturor
naintarea a tot felul de meserie, care celor ce va nascoci de acum innainte
sant izvorul cel adevarat al fericirii innaintarea industrii, nu sa va supune
obstestii, de aceia esirea afara din ho- inlauntru, in far, la nici un fel de
tarul farii a vitelor, zaharelilor, a tot vam, nici la vreun monopol, caci atat
felul de materii pentru comerciu, lu- acestea cat si orice fel de havaet a-
crate sau nelucrate, este pentru tot- supra fabricilor s'au stricat si s'au des-
dauna sloboda peste tot tinutul si ho- puternicit pentru totdauna.
tarul Tarii Rumanesti, bez mrginirile Art. 158. Stapanirea va ocroti aye-
ce s vor chibzui de trebuinta pentru zarea fabricilor S'i- a manufacturilor
hrana lcuitorilor in vreme de lips, trgand din streinatate, prin fagaduinte
dupa cum s'au insemnat intr'acest Re- folositoare, pe mesteri si lucrtori, ce
gulament, care marginiri s vor des- vor voi sa se asaze aici in fara si
fiinta indata ce s va inplini scoposul dnd atat acestora, cat vi celor ce vor
pentru care s'au %cut. desavarsi vre o ramura de ori.ce in-
Art, 155. Porturile si . schelile dustrie premii (daruri de insufletire).
Dunarii sant slobode MI% deosebire Art. 159. Aducerea si scoaterea
pentru toate corbiile putrilor, care din Valahia in Moldavia, ce vor face
sant in pace cu Prea innalta Poart. lcuitorii Valahii si dinpotriv a orice
Art. 156. Orice product al pa- fel de product al farii, care sa va cu-
mantului Tdrii Rumanesti sau a mese- noaste ca este spre folosul amandurora
rii lacuitorilor ei, sa va putea vinde noroadelor, precum vite si alte pro-
slobod de catre stpanul sau, facand ducturi pentru trebuinta cea din toate
cu dansul orice va voi. Stpanul si zilele a lcuitorilor, sant slobode si ne-
cumparatorul s vor tocmi intre dansii supuse la nici un havaet sau vama.
dupa vointa lor, putand sa incarce a- Lucrurile ce vor fi vtmatoare comer-
cele producturi in corabii streine sau ciului unuia din amandoa printipaturile,
in chiar ale lor si sa le duca dupa precum trecerea turmelor de vite pen-

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAH1EI 75

--fru negpt i vnzarea kr in balciurile nu va putea lua nici o plata subt orice
tarii 0 peste hotarale vecinatatii. Ase- numire sau titlu va fi.
menea 0 caratul grnelor, a sarii 0 a Targurile 0 celelalte balciuri pentru
seului din Moldavia in portul Braila 0 vanzarea vitelor, care sa fac pe la ju-
alte schele ale Valahii este cu totul defile de munte, sa vor wza pe pa-
poprita. mantul Valahii dui:A vechiul obiceiu.
Art. 160. Pentru inlesnirea a14- Art. 161, Ob0easca Adunare, in-
veriului dintre lacuitorii politiilor cu data dupa strangerea ei, sa va indelet-
cei duprin sate, este netagaduit de tre- nici a face un 4regulament pentru varni
buinta, ca bez balciurile cele intocmite 0 o tarifa penfru lucrurile cele ce sant
0 se vor intocmi de acum innainte, sa sa plateasca atat- pentru cele ce vor
se aaze in fie0ce politie 0 ora., pre- infra in tara 0 vor fi ale parnntenilor
cum 0 prin schelile Dunarii, targuri in sau ale supwi[lor] Portii otomanice0i
zile hotarite ale saptamnii. cat 0 pentru cele ce vor e0.. Pentru
Taranii vor aduce aci vitele, legu- alcatuirea tarifii sa va luoa drept te-
mile, cherestelile, precum 0 orice alt meiu preturile de mijloc ale vnzarilor
lucru vor avea de vnzare, pentru ce s vor fi facut in curs de cinci ani
consumalia i hrana oamenilor. d'a randul.
Nici un avaet nu sa va lua pentru Suditii streini nu vor pi:all alta vama
aliver4u1 lor, nici vreun dregator i deck cea hotarita prin tarifa suditilor
cinovnic va putea cere ceva subt veri in cata vreme insa sa vor margini la
ce titlu sau numire. Negutatorii mar- negot cu radicata.
ginii d'a dreapta a Dunarii pot veni Obicinuita Ob0easca Adunare va
fara nici o poprire la targurile scheli- face schimbari, de va fi trebuinta, pe
kr pentru ca sa cumpere, ori sa van- fie0ce cinci ani la aceasta tarifa a
z tot cu aceia0 slobozenie ca 0 cei- lucrurilor ce infra 0 es afar din tara.
lalti, insa snt datori a sa supune in- Jandarmii cei oranduili pentru paza
tocmai coprinderii pravilii pentru ob- hotaralor n'au voe sa cear dela
teasca pone, precum 0 wzamantu- negutatori nici un havaet pentru tre-
rile celor hotarite in capul pentru ca- cerea producturilor, vitelor 0 altor
rantine, a nu purta nicidecum arme a- marfuri; ci ace0ia, dupa ce vor plati
supra-le 0 a plati vama intocmai du- vama, sant slobozi sa treaca fail nici
pa tarifa ce sa va alcatui. o alta bntuire.
Cat pentru targurile ce sa fac pe Art. 162. Dupa un vechiu obi-
mo0a vre-unui particular, acesta va ceiu, deosebitele clasuri de negutatori
alege locul cel cuviincios pentru acest 0 isnafuri au in politia Bucure0ilor
sfar0t, cu chip ca nici el s cerce un staroste mai mare, Spre a intam-
vre o paguba, nici negutatorii sa fie pina de acum innainte toate relile
stramtorati, din pricina ca locurile cele intrebuintari cate sa urma la alegerea
randuite pentru targuri nu sant indestul acestui mai mare staroste, el s va a-
de largi. lege de aici incolo de care straostii
La balciuri 0 targuri numai proprie-tuturor isnafurilor de negutatori 0
tarii vor putea sa vanza vin, rachiu, me0eri iacuitori ai orawlui de cape-
carne, paine, iar vrnd aceasta drep- tenie, dupa ce sa vor alege 0 ace0i
tate s o dea altuia, sa se tocmeasca din urma starosti de care isnafurile
cu acela cum s va putea invoi. kr.
Pentru prvliile i umbrarale 0 co- Toate poruncile 0 hotaririle St5pa-
arale ce va face proprietarul la acele nirii asupra negotului, sa vor da catre
balciuri 0 trguri sa se tocmeasca cu cel mai mare staroste, care strangand
negutatorii ; pentru pawnea vitelor sa pe starostii celor dintaiu isnafuri, le va
va face tocmeala intre proprietar 0 face cunoscute lor, dnd asupra ace-
intre stapanii vitelor, iar pentru obor ,ora porunci ori hotarari trebuincioase

www.digibuc.ro
76 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

publititate.Asemenea sA va purta dustrii pentru care, fAcand izvoade, le


pentru toate chibzuirile ce privesc a- supune prin raportul su judecAtii Sta-
supra mijloacelor negutatorii vi a in-

SECTIA II
Pentru mijloacele comunicaOlor.
Art. 163. Spre inlesnirea cornu- Art. 165. Pentru marele folosuri
nicatfilor celor din lAuntru i spre a ce putem dobandi din plutirea pe acele
da comerciului mai mult lucrare, mi- cinci mari garle care tree d'a curme-
nistru Trebilor din Luntru va ingriji zivul Valahii in lArgimea ei, adecA
a s drege drumurile cele mari, a s Jaiul, Oltul, Argevul, Dambovita i Ia-
tinea in bun stare vi a sA face poduri lomita, Domnul dinpreun cu,Obvteasca
pe fievicare an vi pe rand, dupa cere- Adunare va 'Mgr* a trimite ingineri
rea trebuintelor i dupa mijloacele cele mevteri ca s gaseasc mijloace spre a
in putinta Statului. curti matca Mr i dupa planul ce sA
Art. 164. Drumurile cele mici va hotri, lucrarea lor va urma nein-
care merg dintr'un sat intr'altul sau cetat dupA mijloacele ce vor fi in pu-
rspund in drumurile cele mari, sh vor tinta Statului, pan cand aceste garle
tinea in bunk' stare de care lcuitorii vor veni in stare de a fi priirnitoare
satelor vecine, cci folosul este al Mr, de plutire. Dar ffindcA multi stpani de
pentrucAV inlesnesc cornunicatia din- movii au asupra acestor garle mori,
tre danvii. zagazuri i poduri aducAtoare de le-
Obicinuita Obvteasca Adunare va giuite venituri i zare trebuesc a sA
intocmi chipul cu care sAtenii fAr deo- strica spre a s putea avAza plutirea,
sebire s cuvine a s indeletnici pe s vor chibzui mijloace pentru cuviin-
rand la aceste lucrAri, spre a nu s cioasa despagubirea acelor stpani, cu
npAstui cu verice chip, nici a &A cis- chipul cel mai inlesnitor mai eco-
lui intre &anvil pentru aceasta. nomic.

SECTIA
Pentru magaziile de rezerva.
Art. 166. Cea intaiu ingrijire a porumb sau meiu, hrana cea obicinuit
tmei bime oblAduiri, fiind privegherea a lAcuitorilor, care pe langa bilvugul
ce trebue s aiba pentru hrana noro- rodirilor, s pstreazA i mai multA
dului i intampinarea cat li va sta prin vreme deck celelalte zaharele, iar st-
putinta a orice fel de lips, atat im- panul moviei va luazeciuiala dintr'insele.
parte cat vi de obfte, de aceia spre a Art. 168. Toti sAtenii, fAr deo-
s impreuna aceast ingrijire cu do- sebire, vor alerga cu totii a ara, a se-
boda Ore din OA a chiar lucrurilor mane aceste holde de rezervA vi a strange
de intaia trebuintA, s va avaza in toate rodurile bor. Subtocarmuitorul plli dind
satele magazii de rezerv. preunA cu stpanul movii vor 'Mgr* a
Art. 167. Fievce stApan de mo- s despArti cu hotarA aceste holde vi a
vie, bez partea de Mc ce dupa coprin- sA lucra bine i in vreme cuviincioas.
derea articolilor 140 i 144 este dator Asemenea vor ingriji a s cldi patule
s dea stenilor dupa moviia sa, va sau magajii de rezervA, pe care tati
da de fievcare zece familii eke do stenii le vor face cu lemele stpanului
pogoane de Mc in judetile de munte moviei, de va avea pdure pe &Anse,
cate trei in cele de camp. iar de nu, stenii vor cumpAra lemne de
Aceste pogoane s vor semAna cu aiurea.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 77

Art. 169. Toate rodurile holde- verice altA trebuinta a Statului, sA um-
lor de rezerv s vor msura pe fie- ble la acele ptule sau magazii.
care an 0 s vor pune in pAtule sau Art. 172. La vreme de lips in
magazii deosebite, iar toat suma bu- parte sau de ob0e, lundu-s mai in-
catelor ce s vor fi a0zat prin ptule tiu voe dela Sfatul Statului, se vor
sau magazii, s va insemna cu do ca- impArti bucatele cele frebuincioase pen-
tastie, dintre care unul s va da in tru hrana celor lipsifi, dup foile ce sA
pstrarea judecAtoriei satului (articolul vor alcAtui de cAtre steni, clinpreun
264) 0 celdlalt adeverindu-s de cAtre cu judecAtorine lor sau cu proprieta-
subtocrmuitor sA va trimite prin mij- nil, pentru suma cea hotrit 0 de
locirea ocarmuitorilor care ministrul trebuinta hranei fiecAruia. Aceste foi
Trebilor din Luntru. sA vor cerceta mai intiu de subtocr-
Subtocrmuitoru i stpanul mo0ei muitori i sA vor is:Ali de damn, pe
pecetluind cu pecetea lor acele ptule carele vor frimite ei, prin mijlocirea
sau magazii, vor da cheia la judecd- ocarmuitorilor cAtre ministrul Trebi-
toriia satului, ca nimini sa nu poat lor din Luntru.
umbla la dnsele. ImpArteala sA va face innaintea
subtocarmuitorilor, care indat vor al-
Art. 170. De va fi fost bilug in trei cAtui foi de bucatele ce au rAmas prin
ani d'arndul inct sA nu fac trebu- ptule sau magazii, dndu-le iarA0 subt
int a umbla la aceste ptule sau ma- ingrijirea judecAtorillor satelor sau a
gazii, atunci subtocrmuitorii vor in- stpnilor mo0ilor, dupa cum s'au
tinta pentru aceasta, prin mijlocirea vorbit la articolul 169.
ocarmunorilor, mai intiu pe ministrul Art. 173. In anii dintiu, al doi-
Trebilor din Luntru, cernd a li sA lea 0 al treilea trebuincio0 pentru in-
da voe ca sA deschiz ptulile sau ma- tocmirea magaziilor de rezervd, minis-
gazine anului dintiu, pe care deschi- trul Trebilor din Luntru va lua mA-
zndu-le dupA porunca Stpnirii, vor surile cele de trebuint, ca nu care
imprti bucatele deopotriv, pe la toti cumva multa ecsportatie a porumbului
lcuitorii satului, carii le vor intrebuinfa s pricinuiascA prin sate vreo foamete.
la mice vor socoti ; jar bucatele anu- Pentru acest sfagit va aduna trebuin-
lui curgAtor sA vor pune in patulile cioasele Oil* 0 le va supune chib-
magazine cele d4drtate, ca, cu acest zufrii Domnului, ca sA se trimit Ob-
mijloc rodurile de frei ani, s se afie 0e0ii AdunAri, care, spre intampina-
totdeauna in pAstrare, ca sA se infre- rea rAului, va lua trebuincioasele m-
buinteze in vreme da lipsA. suri 0 tot acela0 msuri se vor pune in
Art. 171. StApanirea nu va putea lucrare i cnd magazine de rezerv sA
la nici o altA intmplare, nici pentru vor deArta din pricina anilorneroditori.

SECTIA 1V-lea

Pentru popriri.
Art. 174. Hrana satelor fiind in- seu va da sA se inteleagA cA curnd
tr'acesta chip asiguratA, trebue sA se sA va intmpla lips, attmci Obicinuita
asigureze i hrana oraelor, ingrijind Obqteasca Adunare, in lunile lui De-
asemenea ct va sta prin putint a nu chemvrie, Ianuarie i Fevruarie, cnd
sA aduce cea mai mica impiedecare la plutirea Dunrii i e0rea din farA
slobozeniia negotului in necurmare de a vitelor inceteazA, va ingriji sA se ga-
ani neroditori, cnd suirea prefului ce- seasca mijloace destoinice spre a [se]
lor spre hran, precum gru, carne asigura hrana politiilor, ori suind vre-

www.digibuc.ro
78 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

melniceqte vama zaharelilor ce es din Art. 176. Obicinuita Obsteasca


lara, ori hotarind a sa vinde cu tin Adunare va chibzui a gasi mijloace ca
pret mai mare si asemnat dupa ana- sa insufleteze industriia pmanteneasca
loghie, cu cel ce sa urmeaza prin si sa. inlesneasca cele dintaiu inceperi
porturile sau schelile Dunarii sau prin ale fabricilor ce sa vor aseza in fara
judefile de langa hotarul Austrii ; ori si daca pentru acest sfarsit sa va cu-
intrebuinfand tot deodata amandoa a- noaste ca este de frebuinfa a sa popri
ceste masuri sau, in scurt, poprind cu de a sa aduce din streinatate aici in
totul la cele din urma intamplri de fa/ niscareva mrfuri si lucruri, atunci
lips, esirea din tall a zaharelilor nu- Domnul va mijloci catre Prea Innalta
mai pentru o vreme hotarit. Poarta ca sa intareasca acea poprire
Art. 175. Cat pentru carne sau si sa o publice dupa oranduiala.
seu, sa va lua masuri popritoare nu- Art. 177. and sa va dovedi ca.
mai in vremile acelea cand sa va In- xreunul va fi trecut printr'ascuns mar-
tampla moarte .in vite, dintr'a cariia furl pentru ca sa nu plateasca varna,
pricina sa poate intampla lipsa de a- sa vor lua jumatate pe seama Staph-
mandoa aceste articole, ins si atunci nirii si jumatate pe seama celui ce le
sa se popreasca vitele de a nu esi a- va arata si a pichetului ce le va fi
fara din tara, dupa hotarirea Domnu- prins.
lui priimita si de Obsteasca Adunare.

SECTIA V.

Pentru lucrarea minelor.

Art. 178,.. and sa va descoperi mine, &and stpanului mosiei a zecea


niscareva mine in pamantul vreunui parte din Castig dupa ce sa vor scoate
particular, acesta slobod va fi sa le cheltuelile lucrarii si pe langa aceasta
lucreze singur, ori sa le inchirieze al- despagubindu-1, dupa cuviinfa, pentru
tuia dupa vointa lui, (and Stapanirii a stricaciunea ce vor fi pricinuit mosiei
zecea parte in natur, sau pltind vis- sale, sapatul si lucrarea minelor. Pa-
tierii a zecea parte din castig, scotand cura, pietrariile si alte producturi, care
mai intaiu la amndoa intamplarile sa intrebuinteaza de obste in Printipat
toate cheltuelile lucrarii. nu vor plati nici o zeciuiala.
Art. 179. Iar de sa va dovedi Beigare de seamd
ea' stapanul mosiei unde s'au gasit a-
ceste mine, dupa sorocul de opspre- Ministru Trebilor din Launtru 0 al
zece luni ce-i va da Domnul, nu va Finanfii sant insarcinati cu savarsirea
avea mijloc de a le lucra singur, nici tuturor celor ce s'au randuit printr'a-
va voi a le inchiriia altuia, atunci Dom- cest cap, fiestecare pentru cele ce pri-
nul dinpreuna cu Obicinuita Obsteasca vese asupra sa, dupa hotarale dregatorii
Adunare vor chibzui, de vor gasi cu ce s'au asezat prin capul de mai
cale, mijloace spre a le lucra acele nainte.

www.digibuc.ro
CAP. VI.

Regulament pentru Carantine

SECTIA I-iu

Pentru intamplarea carantinelor i a0zeirii cordonului Sanatatii.

Art. 180. Ca sa se pazeasca Va- lacuitorli dupa amandoa marginile pen-


lahia de biciul naprasnicii boale a ciu- tru toate lucrurile ce nu sant suppuse la
mei, sa' va aseza p marginea d'a stanga carantine, iar vreun calator nu sa va
a Dunarii, un cordon de sanatate ne- priimi niciodata inteinsele.
stramutat.
Linia carantinelor asezandu-sa odata,
Linia sanatatii s va alcatui de trei niciunul din cei ce vin dela linia d'a
mari carantine, de paint de al doilea dreapta a Dunarii, nu va putea sa traga
mana si de patru midi cantoare pentru la alte punturi decat numai la cele ce
schimburi. Locurile cele randuite pentru s'au zis mai sus. Cat pentru cei ce
carantinele cele mari snt Calafatul, pleaca din Printipat, vor putea trece
Giurgiul i Braila ; pentru cele de al far deosebire, atat prin cantoarele de
doilea mana Cernetii, Turnul, Zimnicea schimburi, cat i prin celelalte caran-
Calrasii i pentru cantoarele de tine si sa-si co** pe acolo produc-
schimburi Izvoarale, Bechetul inpotriva turile bor.
Rahovii, Oltenita i Pioa-Pietrii,
Art. 182. Va fi la fiesce mare
Art. 181. Cele trei mari caran- carantina un director, un al doilea di-
tine sa vor randui ea sa priimeasca rector i un dohtor, la fiesce carantina
multimea marfurilor ce sa trimet in de al doilea mam va fi numai un di-
tara, precum i pe calatori. rector si un dohtor i la fiesce cantor
de schimburi un sef, avnd fiescare
Cele de a doilea mana vor priimi dintr'aceste carantine trebuinciosul nu-
putine marfuri, ffind cA magaziile unde mar de cinovnici, dupa. tabla ce s'au
sant a sa. pazi si a a sa. curati nu sant alaturat subt litera D.
indestul de largi spre a lua multe mar-
furi, nici oamenii cei randuiti multi, Art. 183. Militia va pazi cordonul
ca sa poata sA ingrijasca de dnsele, Sanatatii cel asezat pa marginea d'a
ns calatorii sA vor priimi intr'insele. stnga a Dunarii. Dupa impartirea de
Cat pentru cantoarele de schimburi, obste a milifii pentru a pzi toata mar-
sa vor randui ea sa inlesneasca schim- ginea Dunrii despre Tara Rumnease,
burile ce fac pe toata zioa intre dnsii dela hotarul austriacesc 'Ana unde sA

www.digibuc.ro
80 REGULAMENTUI. ORGANIC AL VALAHIEI

varsg Siretul in Dunre sant oranduiti Pe la carantinele cele marl i pe la


1122 pezestrii i 344 cglreti, toti in strejile cordonului sanatgtii sa vor afla
numar de 1466 oameni. oameni de mai jos insemnati

Pezestri Cglretii

A. Langa carantinele de intaia man 50 8


B. Langa carantinele de al doilea mang. 25 4
C. Langa carantinele de schimburi 12 2
D. Pe la strejile cordonului sang:tat-11 . dela 5 pang la 6 2 pang. la 3
Dupa locuri, vor fi depgrtate strejile pe toata linia, penfru lcuinta trebuin-
una de alta dela trei sferturi pan la ciosilor ofiteri i soldati.
un ceas i jumatate cale. La- fiesce doazeci i patru ceasuri,
Pentru lcuinta gvardii carantinilor un 4ndarm calare va pleca catre pichetul
si a cantoarelor de schimburi, precum cel mai de aproape, mergand in susul
si a strefilor cordonului snttii, trebue Dungrfi i dupg ce sa va intalni cu
sa se fac bordee sau case de gard pichetul de mai sus zis, sa va intoarce
lipite cu pamant, dupa planul ce sa va iari innapoi i sa va urma asa din
inchipui mai intaiu i s va intocmi cu pichet in pichet pana la hotarul Austrii
chip a fi priimitor de numgrul cel tre- despre partea Orsovei.
buincios al ofiterilor, soldatilor i al Cu acest chip O. va pazi o cores-
cailor, dupa cum mai jos sa insemneaza pondentie- i o privighere neincetata pe
A. langa o carantin de intaia mang g toata marginea Dunarii.
O cazarng pentru 5 ofiteri si 70 sol- Art. 184. Slujba pe apa a linii
dati. Dunarii sa va implini cu 18 caice in-
Un grajdiu pentru 16 cai. trarmete, ocarmuite fiescare dintr'insele
B. Langa o carantina de al doilea mana g de un ()fifer si opt vaslasi i avand
O cazarna pentru 4 ofiteri si 35 trebuinciosul numr de jandarmi, in-
soldati. tocmai dupa coprinderea tot aceiasi
Un grajdiu pentru 10 cai. tabla subt litera D.
C. Lang un cantor de schimb Aceste caice sg vor imparti in vase
O cazarna pentru 3 ofiteri i 25 stantii i fiescare gtairtie intocmit fiind
soldati. de trei caice va Marna de o caranting,
Un grajdiu pentru 8 cai. care dupa pozitia ei va avea cea mai
D. Pentru streji g mare trebuinta.
O cazarna pentru 10 soldati. Unul din trei caice va pleca dela
Un grajdiu pentru 4 cai. stantia aceia care sa va afla asezat
Pe langa acestea trebue s se faca pe una din marginile hotarului ca sg
casute penfru doi ofiteri asezate pe la mearga la stantia cea mai de aproape
toate punturile cele dintre carantine s va intoarce iari innapoi, ur-
cantoare de schimburi, &and deprtarea mandu-sa inteacestas chip, dela o stantie
dintre dansele va fi mai mult de opt pan la ceilalt, pe tot cursul Dungrii
ceasuri cale. pang la ceilalta margine a hotarului
Alturata tabla sub litera C arata indat ce sa va intogrce caicul la locul
I-iu numarul cel dupa tahmin i pu- de uncle au plecat, un alt caic va pleca
terea gvardiilor I a strejilor ; 2-lea, pazind insa ca la fiesce stantie
numgrul castrtelor ce sant sg se faca sa se afle napristan doa caice i sg se

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 81

preumble zi i noapte, tot intr'aceia0 cinovnicilor ce el afl intr'insele, dupa


vreme, pe toat linia ce s'au rnduit coprinderea alaturatei table subt litera
fiecariia stntii. D, s'au ornduit prin art. 65 a ca-
Art. 185. Ca s se intmpine pului Finantelor, o suma pe fiecare an
,cheItuelile cele neaparate pentru tinerea de lei 600.000, care au s se ia diii
wzrii carantinii i pentru lefile tutulor venitul Statului.

SECTIA II
Pentru carmuirea a0zeirilor carantinei

Art. 186. Un comitet al snttii natii, cea de al treilea al cariia cel mai
alctuit de un mai mare inspector, de un de frunte loc va fi Bucure0ii, va co-
al doilea inspector 0 de un mai mare prinde judetele Mehedintii, Oltul, Tele-
bohtor s va awza in Bucure0i subt ormanul, Vlwa, Ilfovul, Ialomita, Brila
prezedentia ministrului Trebilor din Dmbovita, cea de al patrulea, a
Luntru, Acest comitet va rndui ceiace criia locul cel mai de frunte ca fi Pi-
prive#e asupra carantinelor, va prive- tetii va coprinde judetele Argewl
ghea neincetat i strapic, ca msurile Muvelul, cea da a cincilea al cAriia
ce s'au luat pentru sntatea obtii, s loc eel mai de frunte va fi Buzul, va
se pazeasc intoemai, fr cusur i va coprinde judefile Slam-Rmnicul i Bu-
putea s apze vremelnice#e cu slobo- zul i cea de a aselea, al cariia locul
zenia _Stapnirii nuo carantini la verice eel mai de frunte va fi Ploetii va co-
alt punt al printipatului, unde va cere prinde judefele Scuenii i Prahova.
trebuint. FieFare ocrmuitor va fi indatorat
Directorii i efii cantoarelor snt s privegheze asupra strii sndtatii
indatorati s rportuiase totdeauna din judeful su i s rportuiase tot-
comitetuhti pentru cele ce privesc asu- deauna comitetului, urmnd intocmai
pra carantinelor i asupra pazii regula- dup regulile ce s vor a0za pentru
menturilor celor pentru sntate. acest sfr0t i ingrijind a s. pzi.
Iar c3mitetul dup firea acestor ra- PieFe ocrmuitor din judetele cele
porturi va pune innainte nuo msuri coprinse in cea dintitt parte s va
de paza, trimitndu-s acest feliu de adresarisi, cnd trebuinta va cere, la
porunci care directorii i efii de can- dohtorul din Craiova, locul cel mai de
toare ea s le pue in lucrare. frunte al acei prti.
Comitetul snttii, dupa mrimea Asemenea vor urma i ocrmuitorii ju-
Intmplarilor i treapta intinderii boalei, detelor celor coprinse in partile de al 2-
va putea s adaoge numrul zilelor ca- lea, al 4-lea, al 5-lea 0 al 6-lea alergnd
rantinei, dar nu va putea niciodat s fieFare dintr'in0i la dohtorul eel a0zat
micpreze pe cele ce s'au hotrit de in locul cel mai de frunte al prtii sale.
acest regulament. Ct pentru ocrmuitori ai treilea
Art. 187. Tot acest comitet va fi prti, fiecare va -alerga la dohtorul
insarcinat cu privegherea asupra strii carantinei ce este a0zat In judetul su,
snttii din luntrul printipatului adeca cel de Mehedinti la dohtorul dela
pentru acest sfr0t s va imprti prin- Cerneti, cel de Olt la dohtorul dela
tipatul in 6 prti cea dintiu a criia Turnul, eel de Teliorman la dohtorul
cel mai de frunte loc va fi Craiova, dela Zimnicea, cel de ViaFa la doh-
va coprinde judetele Doljii i Gorjii, torul dela Giurgiul, cel de Ilfov la doh-
cea de al doilea a cariia cel mai de torul prtii ace0iia, eel de Ialomit la
frunte loc va fi Rmnicul din Valcea dohtorul dela Clra0, cel de Brila
va coprinde judefele Vlcea 0 Roma- la dohtorul carantinei i cel de Dm-
6

www.digibuc.ro
82 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

bovitA la dohtorul ce sl va aeza pentru a sA lua. La acest comitet sA va chema


acest sfarsit in Targoveste. sptarul de sA va socoti de trebuint.
Art. 188. Cel mai mare inspector Art. 190. Toti cinovnicii caran-
ce s va wza pentru amando prin- tinelor sA vor alege de ministerul Tre-
jipaturile, sA va alege de Domnul aces- bilor din LAuntrul sA vor IntAri de
tui printipat dinpreun cu gheneral Domn.
consul. El va avea in comitet mai sus Niel un cinovnic nu s va scoate din
sAdere in lipsa ministrului Trebilor din treaba sa de nu vor fi cuvinte destoi-
Luntru i cand s va intampla a sa nice, care sA vor dovedi prin tacrirul
duce ca sA vizitariseascA carantinele ce vor face 0 sA vor iscAli de mAdu-
sau s se indestuleze din cercetarea larile comitetului.
ce va face la fata locului, atunci in Art. 191. Ministrul Trebilor din
locul su va rAmanea cel de al doilea Luntrul este indatorat a da socoteala
inspector, care va fi indatorat s ra- pentru banii casii carantinelor. El va
portuiascd cAtre dansul pentru toate cate porunci a sA plti toate sumele de bani
privesc carantinelor i asupra stArii s- call au hotrat regulamentul a s chel-
nttii din luntrul jriL tui i va da cuvant pentru cheltuelile
Va fi insrcinat de a priveghea ne- cele ecstraordinare, pzind atat pentru
incetat asupra cinovnicilor cantelarii banii ce cl, cat i pentru cei ce prii-
comitetului ca s se afie fiware la me0e in casA, randuiala ce s afl as-
postul sAu la ceasurile cele randuite tzi in vistierie.
ca sA se pAzeascA cea mai bun orandu- Art. 192. Dohtorul eel mai mare
ial la pastrarea hartifior i condicilor. alege i randueste dohtori pe la deo-
Va deschide toate pacheturile care sebitele carantine, urmand atat pentru
sant scrise cAtre comitet i va hotri oranduiala lor, cat i pentru scoaterea
pricinile cele curgtoare, ingrijind ca lor din slujbA dupA coprinderea art.
s se porneascA scrisorile i sA se ia 190 asupra celorlalii cinovnici dupA. la
trebuincioasele msuri cat mai in graba ; carantine. El va fi indatorat sA ingri-
sA va corespondarisi cu ocarmuitorii jascA ca toti dohtorii sA-0 implineascA
carantinelor ale staturilor vecine ca s infra toate datorfile lor i sA albA tot-
se invoiascA intre dan0i asupra msu- deauna trebuincioasele dohtorii.
rilor ce trebue s se ia i va lua stiri Art. 193. Comitetul carantinelor va
dupa marginea d'a stanga a Dunrii ca alcAtui in limba rumaneascA i va publica
sA-i fie cunoscut totdeauna in ce stare fArA intarziere regulamenturi pentru zilile
sA afld sntatea in locurile acei mar- carantinei ce trebuesc sA facA trec-
gini sau in cele invecinate cu dansa. torii i lucrurile lor ; pentru chipul cu
Va priveghea neincetat asupra caran- care sA se curefe cordbfile i povara
tinilor ca sA se pAzeascA cu strsnicie lor ; cum s se apze aceast povarA
regulile ce s'au a0zat printeinsele prin magazii i ce fel de pazA sA se
sA se fie cea mai bund oranduial.
Asemenea va fi insArcinat cu toate facA la scoaterea peste hotar a produc-
turilor trii.
cele ce privesc asupra privegherii a
stArii snttii din luntru rii, iind Art. 194. Carantinele sA vor dl-
necurmat corespondentie pentru acest di dupa chipul celor mai bune a0zAri
sfar0t i pornind indat porunci pentru de asemenea fel, pe cat va sta in pu-
toate msurile ce sA vor socoti de tinfa printipatului de a cheltui.
trebuinta. Pentru acest sfar0t s va face un
Art. 189. Pentru toate intampl- numr indestul de ocli pentru cinovnici,
rile cele neprevzute sau ecstraordinare, odi comode pentru cAlAtori, magazii
ministrul Trebilor din Luntru sA va tari i largi peniru mArfuri, spitaluri
afla fat la chibzuirile comitetului ca Toate aceste nemestii sA vor cldi
sA hotrascA asupra msurilor ce sant cu mijloc de a sA inlesni slujba caran-

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 83

finelor 0 a fi peste putint de a s va face pa fiewe luna dupa prettil curga-


amesteca oameni intre dn0i cnd vor tor si s va intari de Comitetul Sa-
fi popriti. nttii, afara de vin i rachiu, a crora
Art. 195. Stpanul mo0ei asupra vanzare s cuvine dupa pravila stpa-
cariia s va afla carantine, ori cantorul nului mo0i 0 nu pot fi supuse la nici
de schimb, va tinea un birt cu cele o tarifa.
trebuincioase pentru calatori. Tarifa s

SECTIA ifi
Pentru regulile saridAtii ce privesc asupra caleitalor si a
marfurilor in carantina.

Art. 196. Verice calator, viind in and dohtorul va descoperi asupra


carantin, va fi indatorat, de este ev- vreunui calator venit dintr'acele locuri
ropian, s-si arate pasaportul sau, iar semne de cium, atunci acela sa va
de iaste lcuitor dupa marginea d'a izgoni.
dreapta a Dunrii, trebue s aiba tes- Art. 198. Tofi oamenii carei vor veni
chereaoa dregatorilor locului, dupa cum tot intr'aceia0 zi tot dintr'acel loc,
s'au urmat toldeauna, s vor pune tot inteaceia0 odae, cnd
alatorul, dupa ce va arata toate odaile nu vor fi indestule spre a sa da
pentru ate s va intreba, de care s fieFruia caltor cte una, dar nicio-
va alcatui tacrir, s va suppune la vizita data doi oameni veniti in deosebite zile
dohtorului, de va fi sanatos. SA va lua nu vor putea lcui amandoi la un loc,
in scris toate hainele lui, bani, carti afar numai cand va intmpla vreo
alte hartii, pe care va fi indatorat neaparat 0 mare trebuinta, care s va
s le dea la carantina ca sa le curate adeveri mai intaiu printr'un tacrir in
dupa regulile snttii. ins atunci s va socoti sorocul
Dupa aceasta i va spala tot trupul carantinei din zioa celor mai [in] urtn
inteo odae randuit pentru acest sfrsit veniti i primiti inteinsa.
imbrcandu-se cu hainele carantinei, Art. 199. Vericine intearmat ffind
va trece in odaia ce i sa va da din- infra in Valahia cu scopos sa treaca
tr'acel ceas. Cel ce va fi sadatos pima cordonul snttii, este indatorat mai
la a patrulea zi, va fi slobod din ince- intaiu s lase armele sale la canfelaria
putul cei de al cincilea zi a-0 la toate carantinei, unde s va trece numele
lucrurile sale 0 s iasa din carantina. calatorului cu insemnarea armelor ce
a Moral care nu va voi O. se in- au lsat acolo si la intoarcerea lui le
brace cu hainele carantinei, va fi inda- va lua innapoi tot cum au fost.
torat dea hainele sale ca s se
curete dupa oranduiald i dupd ce s Art. 200. Orice curier a verice
va suppune la toate celelalte formalitti natiii va fi, s va suppune la regulile
de mai sus zise, s va inbrca cu hai- cele intocmite pentru paza snttii
nele sale inteacestas chip curtite att numai ca pacheturile lor, dupa ce
va trece in odaia ce i sa va da ; din- s. vor afutna, pot a s da la un alt
tr'acest ceas numai, s vor socoti acele orn ce va fi trimis aghentul puterii a-
patru zile ale carantinei. ceia catre care pacheturile sant adre-
Art. 197. De s va ivi cium sate ca sa nu cerce slujba nici o in-
dincolo de Balcanuri, s vor indoi zilele tarziere ; insa la o asemenea intamplare,
de carantin, iar de sa va ivi dincoace curierul va fi indatorat a s afla fata
de Balcanuri sorocul carantinei va fi la curtirea pacheturilor, cartilor i ba-
de aisprezece zile. zfilor ce au adus el.

www.digibuc.ro
84 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

Art. 201. Marfurile sA vor im- tAtii i sA potrivesc la fieFare dintea-


parti in patru clasuri : ceste intamplAri.
1-iu. Cele ce nu sA suppun la nici o Cat pentru caicele ce vor veni nu-
carantinA precum untul de lemn, mA- mai dela marginea d'a dreapta a Du-
slime, icre scl. narii, pot indatA ce vor sosi sa des-
2-lea. Cele ce se pot curAti bagan- carce povara lor i. sA ia alte marflui,
du-le in apA, precum lAmai, chitre scl., fara sA se amestece cu lAcuitorii.
sau sA pot curati dupa ce sA vor Cand sA va intoarce vreun caic ru-
scoate din infasurarile intru care era manesc dela marginea d'a dreapta a
invluite i. sA vor arde acele infasu- Dunk-% oamenii dinteinsul vor suppune
rari si sA vor arunca apA pe cutiile la regulile cele askate pentru paza sA-
sau vasurile intru care &Ant, precum natatii i oranduite pentru ceilalti cAla-
bacanii, smochine, halba, scl. Aceste tori.
marfuri vor fi asemenea nesuppuse la Art. 203. Venice cAlator sau tre-
carantinA. cator de orice natie si rang va fi, sA
3-lea. Cele ce trebuesc sA se intinzA va. suppune a pazi strasnic regulile ca-
si sA aeriseascA, precum stofe, osebite rantinei si nu va putea la nici o in-
feluri de tesAturi, cl. Aceste lucruri tmplare sA treac cordonul sanAtatii,
din ceasul ce sa. vor intinde la vnt, farA a avea un bilet de sAnAtate, care
vor face qaisprezece zile carantina. i sA va da de directorul cand va esi
4-lea. Cele ce sA vor prelungi cu dela carantinA si care sA va adeveri
carantine pana la patruzeci i dod zile, de comandantul postului ostAsase.
precum lnuri scl. : sacii sA vor des- Art. 204. Ca sa se inlesneascA alis-
pica cu chip ea sA poatA vntul pe- veripl dintre taranii rumni cu lacui-
trece cu inlesnire printr'insele i sA torii marginii d'a dreapta a DunArii,
vor curati dupa regulile carantinei. sA vor aAza pe la carantine i can-
Blnriile sA vor supune pentru doa- toare de schimburi in zile hotArite a
zed i. patru zile la trebuincioase cu- fiesce saptamani, targuri infra care tA-
ratiri. ranii rumni vor aduce producturile
Comitetul SanAtAtii este indatorat sA lor ca sA le vanzA.
alcatuiasca cu desluire un catalog de- SA vor rndui alai-urea ca lazaretu-
plin pentru toate marfurile cate sA a- rile, locuri ocolite cu imprejmuiri intru_
duc la fieKare din cele mai sus zise care sA vor priimi lAcuitorii marginii
patru feluri. d'a dreapta a Dunarii : cu acest mijloc
Art. 202, Indata ce va sosi vreo linia carantinelor nu sA va trece nicio-
corabie, cApitanul ei va fi indatorat sA datA 0 taranii vor putea face negotul
arate paaporturile sale O. sa raspunza lor fArA sA se amestece cu lAcuitorii
la cele ce sA va intreba, pentru care marginii d'a dreapta.
sA va alcAtui tacrir ; dupa aceasta de Oarecare numAr de cinovnici vor
va voi cApitanul sau vreunii din cora- priveghea a sA pazi strasnic regulile
bia sa ca sA faca carantinA ori sA stea cele rnduite i. ca orice fel de mo-
in corabie ca sa-qi descarce marfa i neda sA se bage in otet. Cu toate a-
sA incarce alta, atunci sA vor pAzi ma- cestea nimini nu va putea sA vie in-
surile ce s'au luat pentru paza sAnA- teaceste targuri cu arme.

SECTIA IV
Pentru calcarea pravililor i pedeapsa ce sel cuvine.

Art. 205. Cei ce vor trece in si vor cAlca regulile carantinei, sA vor
I

silA sau inteascuns cordonul sAnAtAtii 1 pedepsi dupa chipul de mai jos :

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI as

L Cei ce vor infra in pmntul TArii II. Cele ce sA fac numai din lenevire.
RumAne0i, FAr a face carantin, s Art. 201 SA socotesc alcAtori
vor trimite la ocn, pentru toatA viata dup felul dintAiu :
lor '). a) Cinovnicul carantinei care va la-
IL De vor baga 0 mArfuri sau alte sa s treacA pe vreun eltor sau
lucruri, ahmci flindcA vina este indoit, rnrfuri, fdr s le suppue la toate re-
pentrucA au bgat mrfuri poprite 0 gulile sal:MAW, ce s'au intocmit pentnt
au calcat regulile cele a0zate pentru acest sfArsit.
paza snttii, s vor pedepsi cu lua- b) Santinela sau pichetul jandarme-
rea pa seama Stpanirii a lucrurilor riei, care dui:4 ce au prins pe vreun_
celor prinse 0 cu trimiterea la ocn cAltor ce umbla s treacA printeas
in toat viata a cAlcAtorilor cordonu- cuns cordonul santtii, il va lsa sa
lui. treac, fArA s-1 trimit la carantin-
M. Cei ce vor fi ascuns lucruri 0 cea mai de aproape.
s vor dovedi la sfarsitul sorocului ca-
rantinelor, s vor indatora a face ca- Art. 208. SA vor socoti ea ni0e
rantin a doilea oarA. cAlcatori de al doilea fel :
IV. Cei ce vor atinge vreun orn sau a) Cinovnicii carantinei ce vor fi_
lsat s treac mArfuri, care 0 de isi
lucru, care s. all Inc in carantin, vor fi acut zilele carantinei, cele cerute
cum 0 lucrurile ce le au Milts un a.- de pravil, dar nefiind indestul curtite
lAtor, care atunci intrase inteinsa, s'd
vor suppune asemenea a face de isnoa- putea s pricinuiascA vreo molevm de
v in carantin. ciumA.
V. De s va intAmpla ca vreunul sA b) Santinela sau pichetul jandarme-
cerce a cAlca pravila sau a trece cor- riei, care din grepla sa va fi lsat
donul santtii 0 strigAndu-i santinela vreun loc nepAzit, pe unde ar fi putut
de do ori sA se tragd, el nu s va ne0ine s intre in tarA si s'A, se ames-
trage, atunci santinela are voe s-1 tece cu cei cur*
impuqce. Art. 209. CAlcAtorii de intAiul fel
Art. 206. TO cinovnicii carantine- s vor pedepsi cu moartea.
lor, intrnd in slujbA vor jura a vor Art. 210. Cinovnicii cei mai mari
pzi intoemai pravila cea aqAzat pen- carii s vor dovedi clcAtori de al doi-
tru paza sAnttii. lea fel, sA vor scoate din slujbA 0 sA
CAlcArile ace0ii pravile sAnt de da. vor publica ca ni0e nevrednici de a
feluri : mai infra d'aci innainte in vreo slujba..
I. Cele ce s fac de bun. voe 0 Cei mai raid cinovnici s vor pe-
pentru vreun interes. depsi trupe0e.
1) In editia din 1847 articoluI 205, aliniatul I Art. 211. Penfru orice nedrep--
4,s'au indreptat potrivit cu comunicatia Gene- tate vor face sefii unei carantini sau
ralului Consulat al Rasa. 0 are cuprnderea oranduitii asupra cordonului anttii,
urmAtoare : sA vor scoate din slujba lor 0 vor plAti
a) Pmntenil ce vor Intra In parnntuI tArii
rum&negi, LAM a face caranting, se vor judeca prtii cei napastuite indoit pagubile
de cAtre dregtorifie de care vor spAnzura. ce vor fi cercat.

www.digibuc.ro
LITERA C.

www.digibuc.ro
TABLA SUPT LITERA C.
Deslufite oreinduiri a cvardiilor i avanposturilor ale Militii pe linia d'a staga a Dundrii
Numitrul oamenilor
t .g Mititii Numrul odailor caselor
Carantini 0 cantoara
4 Numrul avanpostu-
0 0 casernelorf cu aratare
1 a rilor 0 a oamenilor a
E
R
Bagare de seam
de schimburi E
de numrul oamenilor ce
1 pela fiecare ti .01

Ad intrnsele

Valahia Mica
Vorclorova 25 4 29 Cazern pentru 4 ofiteri Acest punt este ne-
0 35 soldati, grajd pentru apArat de trebuint
Dela Vorciorova la 10 cai. ca SA Intmpine le-
Cerneti. 4 5 avanposturl de 6 Orea tlharilor din
oameni pezestrii 0 Adachelesi pe mar-
de 3 clri. 18 9 27 Trei cazerne. ginea d'a stnga a
Dunrli.
Carantinii de al doi-
ilea mn Cernetii. 25 4 29 Cazern pentru 4 ofiteri Lcuinta efului
0 35 soldati, grajd pentru companii.
Dela Cerneti la lz- 10 cai.
voara. 8 7 avanposturi de 6
pezestri 0 2 careti. 42 14 56 Sapte cazerne.

Izvoarle, cantor de
schimb. 12 2 14 Cazern pentru 3 ofiteri
0 25 soldatf, grajd de 8
Dela Izvoarl la Calafat 14 13 avanposturi, 5 pe- cal.
zestri, 3 caareti. 65 39 104 13 cazerne fi un lca
pentru un ofiter la al 6-lea
sau al 7-lea post. 0,
'9

www.digibuc.ro
NumArul oamenilor
I:3 =
Milita Numarul odElor caselor
4" Numarul avanpostu-
Carantini 0 cantoara
,,,""

_o d 0 casernelor, cu aratare
rilor 0 a oamenilor s Bagare de seama
,.
de schimburi J., ......-
de numarul oamenilor ce
,
..e.a
15
pela fiecare (73 .1"-
zi,

o4
:1-ta

re4 4 Pt E-9
d intransele

Calafatul, carantina
de intaia man. 50 8 58 Cazerna pentru 5 ofiteri, Cvartirul batalio-
70 soldati, grajd de 16 caL nului 0 lacuinta
Dela Calafat la Bechet 22 21 avanposturi &ate efului companii.
5 pezestri 0 2 ca.-
lareti. , 105 42 147 21 cazerne, un laca pen-
tru 2 ofiteri, langa a ze-
, cilea sau a 11-lea avan-
posturL
Bechetul, cantor de
schimb. 12 2 14 Cazerna pentru 2 ofiteri Lacuinta efului
0 25 soldati, grajd de 8 companii.
caL
, Dela Bechet pana la
Izlaz. 13 12 avanposturi cate
2 calareti. 72 24 96 2 cazerne, lacaq pentru
un ofiter dela Celeiu
IzIazul. 12 2 14 Cazerna pentru 3 ofiteri
0 25 soldati, grajd de 8
cai.
I

......, ,..--.
Peste tot in Valahia
mica. 61 56 avanposturi. 438 150 558

www.digibuc.ro
E 1:: Numitrui oamengor
MiIitii. Numrul odailor caelor
Numrul avanpostu-
Carantini 0 cantoar ''''' 0. casernelor, cu artare
,...5 a rilor 0 al oamen ilor .... = Bagare de seamd
de schimburi LII w ..., ..,
de numrul oamenilor ce
a '-4
E pela fief care --,

-d"
sttOb
ta
R4 t
mri
(..)
o
E.
qad intrnsele.

In Valahia Mare !

Turnul, carantin de
al 2-lea mnd. 25 4 29 Cazern pentru 4 ofiteri
0 35 soldatii, grajd de
10 caL -
Deli Turnul la Zim-
,
nicea. 8 7 avanpostu4 cte 5
pezestri 0 2 alreti. 35 14 49 $apte cazerne.
Zimnicea, de al do-
ilea mn. 25 4 29 Cazern pentru 4 ofiteri Lcuinta efului
0 35 soldati, grajd de 10 companii. .
cai. .
Dela Zimnicea la
Giurgiu. 12 11 avanposturi cte
5 pezestri 0 cte 2
calreti. 55 22 77 11 cazerne, un lcaf pen-
tru, un ofiter intre al 5-lea
0 al 6-lea post.
Giurgiul, carantin
de intaia mn. 50 8 58 Cazern pentru 5 ofiteri, Cvartirul batalio-
70 soldati, grajd pentru nului 0 lcuinta
16 cai. fefului companii.
1

www.digibuc.ro
NumArul oamenilor
14 .g Numdrul odailor caselor
?a , Militil
.ii w numete avanpostu-
Carantini 0 cantoard c)
(1 0 casernelor cu ardtarea,
,.;.1 4- rilor 0 al oamenilor e Bagare de seamd.
de schimburi t4 pela fiecare .
de numrul oamenilor ce
'8. '6' ,..1 1d
e.21 o E.-.
qdd intrnsele.

Dela Giurgiul la 01-


tenita. 13 21 avanposturi, cte
5 pezestri 0 1 caldret. 60 12 72 12 cazerne, un lca pen-
tru 1 ofiter intre al 5-lea
0 al 6-lea post.
Cantor de schimb
Oltenita. 12 2 14 Cazernd pentru 3 ofiteri
0 25 soldati, grajd pentru
8 cai.
Dela Oltenita la Ca- .
lara0. 12 11 avanposturi, cte
. 5 pezestri, 1 caldret. 55 11 66 11 cazerne un lca. pen-
tru ofiter la Ciocane0i.
Cldra0i, carantind
de al doilea mnd. 25 4 29 Cazernd pentru 4 ofiteri
0 35 soldati, grajd pentru
10 cai.
Dela Cadra0 la Pioa
Pietrii. 16 15 avanposturi cte .

5 pezestri, 2 aldreti. 75 30 105 15 cazerne, lca. pentru


2 ofiteri la Dude0i.
Cantor de schimb la
Pioa Pietrii. 12 2 14 Cazernd pentru 3 ofiteri 0
25 soldati, grajd de 8 cat
. i

www.digibuc.ro
0 .t Numete oamenaar
MiIitii Numgrul odailor caselor
Carantini 0 cantoara 4 gu
Numele avanpostu-
,a
.E
si casernelor cu aratarea
E a. rilor si al oamenilor Bggare de seama
de schimburi
1E
4.),
pela fief care io
Ir..

A'
".
:0
e.,
0
de numgrul oamenilor ce
Ad Intrnsele.
P-cs
t)
0.4 o

Dela Pioa Pietrii la


Braila. 17 16 avanposturi, cte
5 pezestri, 2 cglgreti. 80 32 112 16 cazerne, un Ideas pen-
tru un ofiter lnga al
8-lea avanpost.
Braila, carantin de
intia. mna. 50 8 58 Cazerna pentru 5 ofiteri
0 70 soldati, grajd de 16
caL Lgcuinta sefului
companii.
Dela Braila png un-
cle sa. varsa Siretul
'in Dunare. 3 3 avanposturi cte 5
pezestrii, 2 cglareti.. 15 6 21 3 cazerne, lgcas pentru un
ofiter, unde O. vars Si-
retul In Dunare.
Peste tot in Valahia
Mare. 81 75 avanposturi. 574 159 733

Pentru amndoug
Valahiile. 142 131 posturi. 1012 309 1321,
..

www.digibuc.ro
94 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

&ware de seamcl. 1466 oameni 5 cazerne pentru 4 ofiteri, 35 sol


sent rnduiti pentru cordonul Oneida dati, 10 cai fie0care.
1321 sent hoteriti pentru gvardiile 0 5 cazerne pentru 3 ofiferi, 25 sol
avanposturile, dati, 8 cai fie0care.
Remn 145 pentru deosebitele slujbe 131 cazerne pentru 10 soldati, 10
pela cvartirurile batalioanelor 0 a corn- cai fie0care.
paniilor. 9 cerute pentru ofiterii posturilor
dintre dnsele.
7
Dupe socoteala ce s'au Mcut la pa- 8
ragraful 6, pe toate lungimea cursului
Dunerii, dela Ada-Calesi pene unde se Dupe temeiurile de mai sus aretate
varse Siretul in Dunere pentru o de- 0 privirea locurilor celor mai de folos,
prtare de 142 ceasuri sent trebuin- alegerea punturilor asupra carora tre-
cioase : bue se se apze avanposturile 0 ca-
3 gvardii de inteia mane zernele, precum 0 instructiile asupra
5 gvardii de al doilea mne, co- rnduelii slujbei cordonului, punerea in
prinzendu-se 0 a Vorciorovii. lucrare a strejilor care se se preumble
5 gvardii de al treilea mn, co- zi 0 noapte ; semnele dintre avanpos-
prinzendu-se 0 a Izlazului. turi, care o s aprinze noaptea, cnd
131 avanposturi. trebuinfa va cere 0 de ob0e strapica
Pentru lcuinfa lor este de trebuinte svir0re a tuturora datoriilor pentru
a se face: cordonul snettii, sent date in privi-
3 cazerne pentru 5 ofiteri, 70 sol- gherea 0 ingrijirea sptarului ca un
dap, 16 cai fie0care. ef a toatei militii.

www.digibuc.ro
L1TERA D.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 97

LITERA D.

Treceri mai mult, sau mai putin in lucrare asupra linii Dunrii.

Inpotriva Orsovii. Toti chlatorii, Piscul,, Desa, Rastul, Barea


precum i orice fel de marfh, alte punturi inpotriva Lomului
tree mai intaiu prin Orsova a Cebrului, treceri mici, Farb: de
dela hotarul austriacesc, merg ph nici un folos, prin care nu vin
urrnh la Vorciorova. Turcii cu nici mArfuri, nici chltori, deck
toate c vin d'a dreptul cu cake numai oameni netrebnici, de a-
intr'acest din urtna loc, dar nu ceia ar trebui ca aceste freceri
aduc niciodat marfuri nici au s se popreasch cu totul.
s cumpere cevasi de acolo.
Drept aceia, ar trebui c& orice Inpotriva Rahovii. Ph aci este
chltor, viind despre partea d'a o trecere pa unde vin putine
dreapta a marginii Dunrii, s se mArfuri si care mai obicinuite
popreasch a trece pe acolo. sant lan, piel de bou, piei
.o
de epure si care tree va fi
Inpotriva Barzii-Palanghii. S in Austria. Inteacest punt dar nu
va ashza acolo o carantin mica, P:1 va fi trebuinth decat de o caran-
suppush cei mai mari dela Ca- tinh mica pentru schimburi, care
lafat, dar de sh va intampla in s atarne de carantina cea mare
urm ea negotul Serbii, care a- a Calafatului.
curn sh face prin Cerneti, sh ia
clrumul Izvoarhlor, atunci s va Inpotriva Nicopolii si ph malul
aseza acolo o carantinh de al d'a stanga al Oltului. Aceasth tre-
doilea mktg. cere lucreaz indestul si de aceia
Inpotriva Cladovii. Mii ne- trebue s se asaze aci o caran-
gutatori vin aid ca s fach cum- tin de al doilea man.
phrtori din tarl. eat pentru Inprotiva Sistovului. Este o
mrfurile streine ce s aduc la schel mare, prin care trec mhr-
Cerneti si de acolo la Craiova furile ce vin din Rumele, Seras,
in alte ocuri, acestea vin dela Salonic, Ianina i alte locuri mai
Vorciorova, dupd ce au trecut dephrtate. Acestea sant marfuri
prin Orsova. Asa dar, la acest -2
de Tara Turceasch, precum ta-
punt, va fi trebuinth numai de o bacul arnrrtese, bumbacul din
carantin de al doilea man, Asia Mich, ce s numeste andra-
Inpotriva- Vidinului. Ad este o mit si de Karcagas i sh
mare schell, prin care trec mhr- va aseza dar aci o carantinh de
furile ce vin dela Nova, Sofia, al doilea man&
Samason, Dupleta, Scodra i alte
locuri ce- sh afl inch dela Ra- Patin mai sus de inpotriva Rus-
guza incoace. Mrfurile ce vin in ciucului, trecere mich, dar phau-
farh- printr'aceasth schel sant bitoare frii, pentruch find cam
C.) cele mai multe shpun, unt de o la o parte, trece printeinsa pe
lemn, mhtase, eafea, bumbac, o ascuns patachin i alte lucruri
tian rosu i altele. Drept aceia de comerci din cele poprite. pe
va fi neaphrat de trebuinf h. a s a- aceia aceasth frecere s va po-
shza la acest punt o mare carantinh. pri cu total.
7

www.digibuc.ro
98 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Inpotriva Rusciucului. Schela Inpotriva Harsovii. Trecere de


mare prin care tree marfurile ce putine marfuri si de negutatori
vin din Tarigrad, dela Andriano- care vin ca sa cumpere a-
poll, dela Cazanlac si dela Bul- colea zaharele alte lucruri de
garia, precum i cele ce vin prin negot din far, precurn miere,
'Varna dela alte locuri. Este dar cd
fasole, samnta de in si alte c.
neaparata trebuinta sa se asaze 0 De aceia sa va aseza intx'acest
intr'acest punt o carantina mare. punt o carantina mica pentru
Inpotriva Turtucai ; trecere schimburi, care sa atrne de ca-
cd
mica, unde sa va aseza o canon- rantina
-15 J
tina micA pentru schimburi, care
va atarna de carantina cea mare La marginea hotarului Valahii.
dela Calrasi. Schel mare, mai vartos pentru
cordbiile ce vin incArcate cu fe-
Inpotriva Silistri1 Schela mare luri de maduri turcesti sau euro-
prin care mai de multe ori vin pienesti i until din cele mai in-
neguttori cu bani ca sa cumpere lesnitoare punturi pentru senate-
cis
din tara feluri de lucruri de ne- rea marfurilor din tail. Drept a-
got, dar fndca intr'acest punt sa ceia sa va aseza inteacest loc o
o sfarsesc multe drumuri, eu co- carantina mare.
municatia atat p apa cat si p
uscat, va fi dupa trebuinta a sa
aseza aci o carantina de al doi-
lea mn.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHTEI 99

Socoteala cheltuelilor pentru carantine.

Numrul Pa luna PA an Toat suma


cinovni- anului
cilor Lei Lei
Lei

Comitetul Carantinilor.
Inspectorul cel mare 1 2047 24564
Al &ilea inspector . . 1 1000 12000
Secretarul cantelarii comitetului 1 450 5400
Ajutorul acesttuia din urm5, care va fi
insarcinat tot intr'aceiasi vreme a
tinea condica pentru toate brtiile
cte infra si es din ,cantelarie . 1 300 3600
Casierul . . . . . 1 300 3600
Cinovnicii cantelarii cate lei 100, fiesi-
care . . . 3 300 3600
Cheltuiala cantelarii 200 2400
Cinovnic insarcinat cu ingrijirea gill .
1 60 720
Toata suma cheltuelilor comitetului . 9 4657 55884 55884

Carantine marl.
1-itt. Carantina dela Calafat.
Directorul . . . .
1 500 6000
Ajutorul directorului 1 300 3600
Dohtorul care se va indatora catre a-
ceasta s fie si spiterie mica. 1 50 00
0 moas . . . 1 6 72.6
Dragoman care trebue sa stile rum-
g neste, turceste si o limba evropie-
neasca . 1 200 2400
Secretar . . .
1 250 3000
Cinovnicii cantelarii cte lei 160 fie
*are . . 2 200 2400
Cheltuelile cantelarii 100 1200
Slugi insrcinati cu privigherea cala-
torilor ce s vor afla in carantin
si cu ingrijirea de a aerisi si a afu-
ma lucnirile si oamenii, eke lei 60
fiesicare . . . . 4 240 2880
Alte slugi carii s vor intrebtlinta in
slujba magaziilor, ate lei 50 fiesicare. 12 600 7200
Pentru cumprtoarea afumatorilor si
trebuincioaselor lemne pentru Incal-
zitul odailor.

www.digibuc.ro
100 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Toata suma
Numgrul PA lun PA an
cinovni- anului
cflor Lei Lei
Lei

Directorul Ins va fi indatorat sa-si dea


socoteala, fndc acest condeiu s'au
trecut dupa socotinta . 400 4800
Pentru hrana a patru cai, carii vor fi
pe seama directorului si a dohtoru-
lui ca s poatA 4mndoi s se pre-
umble cercetner linia carantinflor ce
li s vor incredinta, de chte ori va
cere trebuinta . -r 60 720
Postalionul, carele va fi insArcinat cu
ingrijirea cailor . 1 40 480
Tulumbagii pentru Intrebuintarea unii
tulumbe, cate lei 50 fiesicare 2 100 1200
36 3550 42600
2. Carantina dela Giurgiul.
Toate lefile i cheltuelile dinpreun5. 26 3550 42600
3. Carantina dela Braila.
Toate lefile i cheltueliie clinpreuna . 26 3550 42600
Toat suma cheltuelilor pentru trei
carantine maxi 88 10650 127800 127.80e

Carantine de al doilea mana.


1-iu. Carantina dela Cerneri.
Directorul . 1 350 4200
Dohtorul 1 350 4200
Mow . 1 50 600
Dragomanul 1 150 1800
Secretarul 1 200 2400
Cinovnicul cantelarii 1 100 1200
Slugi ins6rcinate cu privigherea c615.-
torilor ce s vor afla In carantinA
cu ingrijirea aerisitului i afumatul lu-
crurilor i oamenilor cte lei 60 fie-
sicare 2 120 1440
Alte slugi carii s vor intrebuinta in
slujba magaziilor. cfite lei 50 fiesicare. 6 300 3600
Pentru cumparatoarea afumAtorilor
trebuincioaselor lemne pentru Inc61-
zitul odailor, InsA directorul va fi

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 101

To ata suma
Numarul Pa luna Pa an
cinovni- anului
cfior Lei. Lei
Lei

indatorat sa-si dea socoteala, ffindca


acest condeiu s'au trecut dupa so-
cotint . . . . 15o 1800
Pentru hrana a patru cai, carii vor fi
pe seama directorului si. a dohtoru-
rului, ca s se preumble amndoi
cercetand linia carantinilor ce li s
vor incredinta, de cate ori trebuinta
va cere . . . . . 6o 72o
Postalionul carele va fi insarcinat cu
ingrijirea cailor e . 1 4o 48o
Tulumbagii pentru slujba unii tulum-
be, eke lei 5o, fiesicare 2 loo 12oo
17 2 o3o 2436o
1 Carantina dela Turnul.
Toate lefile si cheltuefile dinpreuna . 17 2o3o 2436o
3. Carantina dela Zimnicea.
Toate lefile si cheltuefile dinpreuna 17 2o3o 2436o
4. Carantina dda Clraqi.
Toate lefile si. cheltuelile dinpreuna . 17 2o3o 2436o
Toata suma cheltuelilor carantinilor de
al doilea mna . . . 68 812o 9744o 9744o

Carantine mici pentru schimburi.


1-iu. Carantinet mica pentru schim-
buri dela Izvoare
Seful acestii carantini . 1 25o 3000
Secretarul sau . . . . 1 loo 12oo
Slugi insarcinate cu privigherea celor
ce vin in carantina ca sa-si faca
se: imburile lor si. cu ingrijirea aeri-
sitului si a afumatului marfurilor ce
aduc aici, cte lei 60 fiesicare . 4 24o 288o
Cheltuiala cantelarii, cumparatoarea a-
fumatorilor si a trebuincioaselor lemne
pentru incalzitul odailor si seful va
da socoteala directorujui carantinii
de care atrna aceasta mica carantina. 15o 1800
6 740 888o

www.digibuc.ro
102 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

Toata suma
Numarul PA luna Pa an
cinov- anului
nicilor Lei Lei
Lei

2. Carantinei mica pentru schimburi


dela Bechet
Toate lefile vi cheItuefile dinpreuna, a-
dogndu-s lei 800 pentru lefile pe
lun ce s vor da la 16 slugi carii
vor Intrebuinta la slujba acevtii mici
carantini . . 22 1540 184io
3. Carantind mica pentru schimburi
din Oltenita
Toate lefile vi cheltuelfie dinpreun . 6 74o 888o
4. Carantind mica pentru schimburi
dela Pioa-Pietrii.
Toate lefile vi cheltudile dinpreuna . 6 74o 888o
Toata suma cheltuelilor pentru caranti-
nele cele mici de schimburi 40 276o 45120
Tinerea a .18 caice, care sa vor intre-
buinta pe apd, la slujb a linii Dundrii.
Ofiteri, cte unul de caic vi cte lei
15o de fievicare . . . . 18 27oo 32400
Vslavii, cte 8 de caic 0 cte lei 4o
fievicare dintre ei . . . 144 576o 6912o
Aceste cake inpArtite in vase locuri . i
hotrite vi fievicare loc avnd cte
trei caice vor athrna anume de ca-
rantinile Brilii vi a Giurgiului, unde
va fi cte un capitan de port.
Cpitan de port . . . . 2 5oo 6000
Toat suma cheltuelilor pentru tinerea
a 18 caice . 164 896o 1o752o 1o7.52o
Lefile a vapte dohtori care s vor orn-
dui inlauntru 'in tara, pe la locurile
de capetenie a fievicaruia despartiri
rnduite pentru ingrijirea snattii
obvtii vi eel de al vaptelea in oravul
Trgovivtii . . . 7 35000 35.000
Lefile einovnicilor cantelarii comitetului
carantinilor pentru corespondentia cu
deosebitele desprtiri ce snt ave.-
zate pentru paza santtii inluntru
in tara . . . .
Toata suma
.
_ - -
55o 6600 6.600
475.364

www.digibuc.ro
103

Bagare de seamd. In suma cea de ce privesc la dnsele si la facerea cai-


obste a tuturor cheltuelilor pentru Prin- cilor pnduite pentru a sluji, Incat peste
tipat, condeiul carantinilor luandu-s putini an!, aceste aszri s fie prea
la lei 600.000 I far toate cheltuielile lor bine 1ntocrnite, att asupra strii zidi-
numai la lei 475.364, pe fiesicare an rilor cat si asupra inlesnirii negotului,
va prisosi lei 124.636 Aceasta sum a comodittii cltorilor, a treptii sigu-
se va intrebuinta, dupa im chip regulat,rantii snttii, care este cel dintaiu
la svarsirea tuturor asezrilor caran- lucru la care priveste aceast intoc-
tines% la cumpratul tutulor lucrurilor mire.

www.digibuc.ro
CAP. VII

Pentru cdtarea judectilor in Valahia i pentru


intocmirea i cdderile judecdtoriilor.

Art. 21Z Desprtirea puterilor qi. fiestecare deosebit in dog despgrtiri,


ocarmuitoare si judecgtoreasca fiind cu- dintre care una va judeca cu apelafie
noscut cg este neapgrat de trebuinta pricini pnliticesti si ceialalt pricini
pentru buna ornduialg in pricini de ju- criminalicesti.
decatg si pentru paza drepttilor parti-
cularilor, aceste dog ramuri de ocr- Ill De dog judectorii de comerciu
muire vor fi de acum innainte cu totul asgzate in orasele mai sus zise si care
deosebite. vor judeca cu apelatie pricinile de negot.
Art. 213. De judecafile se vor IV. De o judecgtorie de politic subt
cauta in Vallahia ; privigherea aghi, a cria datorie se va
I. De judecgtoriile judetilor, care mgrgini in cutarea de pricini mici, ce
vor judeca la intia cercetare toate s vor intmpla in Bucuresti,
pricinile de judecatg, adecg politicesti, V. De un Innalt Divan sau Innaltd
de vini mici si mari 1) si de comerciu. Curte de apelatie care va judeca toa-
Il. Ire dog Divanuri judecgtoresti, te pricinile desvrsit, frg a avea ju-
asezate in politiiile Bucurcsti si Craiova decata lui apelatie.

SECTIA I

Canoane de oWe.

Art. 214 Judecgtorii cari se vor dintre dnsii cei ce se vor argta vred-
orndui toti de cgtre Domn, afarg din- nici si cu bung purtare, se vor lgsa in
tre judecgtorii judecgtoriiilor de co- slujba kr pe un al doilea si al treilea
merciu, cei ce se aleg de cgtre cei mai curs de trei ani. Cu acest mijloc lsnd
mari neguttori, vor judeca in numele Stgpnirei toat slobozenia de a-i schim-
Domnului (Print-111u. ba in acei dintaiu ani, vom putea
Art. 215. Tali judecgtori Divanului ajunge, ail sl se intmple vreo necu-
celui mare si a celorlalte judecgtorii viinfg, dinpreung cu sporirea bunelor
se vor orndui pentru trei ani, jar ngravuri si pgsind cu incetul, la nee-
putul neschimbgrii judecgtorilor. De a-
1) Prin art. I al legii pentru cAderea judecam ceia spre a putea cunoaste bine jude-
toriaor, vinile mid s'au dat In competinta judec.i.
ton& fie Intaia cercetare. catorii, mgrimea dregatoriilor kr si a

www.digibuc.ro
106 REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

pretui toat intinderea datoriilor lor Art. 219. Nimini nu va putea a


spre a a0za inteaceiasi vreme prin fi judecAtor sau procurator de nu va
toate judecAtorfile un fel de pravilA avea ceruta vArstr, de nu va 0i in-
de obiceiuri, rezemate in inceputuri destul pravila pmntului 0 de nu va
temeinice 0 tot intr'un fel, dupA tre- jura mai intiu c va fi credincios pra-
cerea de zece ani din zioa ce sA v vilii i c nu s va abate niciodatA din
pune in lucrare acest regulament, de calea dreptatii. Acest jurmnt se va
va gasi cu cale Domnul i Ob0easca face asupra Sf. evanghelii, in sala judecA-
Adunare, tafi judecAtorii, ornduindu- toriei i innaintea tutulor mdularilor ei.
se odatA, de &Aire Domn, vor rmnea Art. 220. Logofatul9 se va orndui
neschimbali pentru totdauna, afar nu- de cAtre Donau, Datoria lui va fi a al-
mai cnd vor cdea intru invinovtire, &Atli anaforalele i toalte celelalte acturi
ori se vor innAlia la alte dregatorii mai inscrisuri ce privesc la judecatorie
mari sau se vor lepada de bun voe, lnga care este aAzat, precum 0 a a-
Art. 216. Se vor orndui pe la deveri cu iscAlitura sa toate aceste
judecdtorii procuratori, logofeti, conde- hrtii. Pe lnga aceasta este dator s
cari i un numr trebuincios de scrii- citeascA innaintea judecAtorilior toate
tori, vechili i aprozi. jAlbile, toate sineturile i alte inscrisuri
Art. 217. Procuratorul se va o- ale prigonitoarelor pArli, s pastreze ca
rndui de Domn i va priveghea a se credinfl hrtilie ce vor da oamenii la
pAzi cu scumptate pravila i regula- judecat, care care va rmnea rspun-
menturile, potrivindu-se numai la intm- zAtor pentru orice pagub, cnd se va
plarile la care se aduc, a se svr0 fura ori se va pierde vreo hrtie din
intocmai hotririle judecAtii 0 a Mgr* grepla i lenevirea sa, sau dintr'a sup-
pentru toate cte privesc asupra pazii pu0lor sAi.
bunei orndueli 0 a linistirii Nu va putea el s intre in lucrarea
De aceia toate pricinile cte se cauta slujbei sale de nu va da mai intiu
la judecatoria aceia, lnga care procu- bun i destoinicA chez4ie.
ratorul va fi ornduit, trebuesc a i sl Art. 221. Condicarul va pstra
face cunoscute. El se va afla fafa la condicile intru care va trece cu eau-
cercetarea i hotarirea tutulor pricinilor duiall i luare arninte toate hotAririle
de judecatA, ins nu va putea fi de de judecata i acturile judecAtoriei, rA-
fa.% cnd judectorii, tragndu-se in mind In rAspundere. Scriitorii se vor
deosebit odae, se chibzuesc intre alege de ctre logofatul pentru care
Art. 218. Cnd nu se va pAzi va fi rspunzAtor.
pravila sau se va intmpla in finutul Art. 222. Zapciul judecatoresc va
judecAtorii sale vreo mare rea intre- Infl* innaintea judecAtii pe prigonitoa-
buintare, procuratorul va iqtiinfa pe rele pArli, in zilele i ceasurile cele
marele logoft, ministru Dreptlii, ca hotArite de cAtre prezident.
s se dea in judecatA, de va fi trebuinta Aprozii vor cherna la judecat, mer-
Invinovtitul judector i s-0 ia pe- gaud la casa prigonitoarelor pArfi
deapsa cea dup pravilA. in0iinfndu-i de zioa i ceasul intru
CAtre aceasta se va indatora el a care au a se infAtip, vor face cunos-
trimite marelui logoft de do ori pe cute anaforallie i celelalte hotAriri ale
an perilipsis (prescurtare) de toate pri- judecAtorii, care printein0i se vor pune
cinile cAte s'au arAtat la judecAtorie In lucrare.
in cele trecute pse luni, insemnnd pe Cnd pritul 1cue0e la un loc mult
cele ce au luat sfr0t i pe cele ce au departe de unde se afla judecatoria, a-
ramas nejudecate, tunci se va cherna la judecat de unui
din doi aprozi clri ce se vor afia. pe
1) Acest aliniat Iipseste In editia din 1847
find Inlocuit su anexui No. 1" 2) 3) In editia 1847 : grafierul".

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORANIC AL VALAHIEI 107

langa fiestecare judecatorie. cunoscuti marelui logofat, care va ra-


Art, 223 Zapcfi judecatoresti porta pentru dansii Domnului.
.aprozii, nesavarsind datorfile slujbei lor Art. 228, Rudele pana la a doa
pricinuind paguba prigonitoarelor spita nu s pot randui judecatori tot
parti dintr'a lor lenevire, nu numai se la aceiasi judecatorie.
vor scoate din slujba, ci s vor inda- Art. 229, Orice judecator poate
-tora a plati pagubile celor ce le au a nu se priimi sa judece o pricina
cercat. I. Cand insusi are interes la acea
Art, 224. Formalittile cele ran- pricina ;
duite de pravila pentru alcatuirea jai- Cand intre judecator i una din
bilor i altora inscrisuri ce dau prigo- prigonitoarele parti se afla judecata
nitoarele parti In judecatata, precum politiceas ca.
trebuinta ce cearca ele de mai multe Art. 230, La orice pricina politi-
ori de a se judeca prin oameni cu mai ceasca, comerciala sau criminaliceasca,
multa stiinta de pravila, cer ca stapa- cercetarea se va face in auzul tutulor
nirea s asaze un numar hotarit de a- cu usile judecatoriei deschise, afara
vocati. numai de pricinile ce se vor intampla
Art. 225. Vor fi priimiti de avo- intre mueri cu barbatii lor, daca pu-
cati cei ce au oarecare stiinta de pra- blicitatea lor va putea pricinui .vata-
vila i cari sant cunoscuti de oameni mare bunelor naravuri i ipolipsului
cinstiti. familiei lor ; cercetarea acestor fel de
pricini sa se faca cu usile inchise, iar
Acestia vor- infra in lucrarea slujbei
lor, dupa ce i vor trece numele lor, hotarirea lor de fat innaintektutulor.
in condica cantelarii marelui logofat Art. 231. Cand parerile judecato-
dup ce vor priimi dela Stapanire rilor vor fi impart-fie, parerea celor
carte in scris de slobozenie. mai multi la numar va birui.
Judecatorii ce nu vor voi s se
Insa cu toate ca se afla avocati stiuti uneasca
Stpanire, prigonitoarele parti nu vor indatora cu parerea celor mai multi se
sant poprite de a nu se judeca insale sau anaforalii s scrie din josul alegerii
ce
pentru pricinile foe-de judecat, de vor pentru care nu s'au s'a facut, cuvantul
v01, sau de a-si orandui alfi vechili in unit.
cari pot s se increaza. Judecatorii ce nu se vor fi aflat fata
la toata cercetarea unei prigoniri, nu
Cu toat6 acestea, Stapanirea va o- vor putea s iscaleasca hotarirea ei,
randui avocati cu plata pe langa Innal- caci, intr'alt chip urmand, se vor pe-
-till Divan i langa despartirile crimina- depsi ca niste gresiti.
licesti, ca cand vinovatul in pricini cri- Orice anafora de judecat iscalit
sau de invinovtiri mai mici de mai putini judecatori sau de eei ce
va zice ca n'are avocat, judecatoria sa-i nu vor fi fost fata la cercetarea ei, se
oranduiasca unul care s se insarcineze va socoti desputernicita i netinuta in
cu judecata lui pana la sfarsitul ei. seama.
Art. 226. Avocatul nu va fi prii- Art. 232. Anaforaoa va coprinde
-mit a se judeca in locul celui ce l-au pe scurt i far viclenie sineturile ce
oranduit, de nu va arata mai intaiu s'au artat in judecata, zisele fiesicaria
adeverinta i va fi indatorat a vorbi dintre prigonitoarele par% aratarea
totdeauna innaintea judecatoriei cu res- marturilor, chibzuirea i hotarirea ju-
pectul ce i se cuvine. decatorilor, capetele pravilii ce privesc
Art. 227. Logofatul, condicarul la acea pricina.
avocatii ce nu vor pazi datorfile lor Toate alegerile i anaforalele jude-
dupa dojnirea ce le va face prezi/ cafilor se vor frece in condici indat
clentul nu sa vor indrepta, se vor face fara a lasa vreun rand nescris, sau a-I

www.digibuc.ro
108 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

stinge cu condeiul, pe care condici La inceputul fiestecgruia semestru,


marele logofgt le va insemna pe foia prezidentul i procuratorul fiestecgriia
cea dintaiu sau cea dupe urmg, tea- judecgtorii, trebue s fac raportul lor
gandu-si sahul su pe fiesicare foae cgtre marele logofat pentru toate voile
pecetluindu-le cu pecetea gospod. ce s'au dat In vremea trecutelor sase
Intr'aceste condici vor iscgli atat pre- luni j sg ingrijascg neincetat ca ju-
zidentul cat i toti judecatorii, dui:A decgtorii ce sg aflg fatg s urmeze a
coprinderea art. 231 si logofgtul va veni in toate zilele la juclecat.
adeveri cu iscglitura sa. Apoi scotndu- Orice prezident, vrnd s.' se ducg
se copie adeverit de prezidentul i pe- undevasi, va fi indatorat s cearg voe
cetluit cu pecetea judecgtoriei se va da dela logofatul eel mare, care de va fi
la mainile fiescgruia prigonitoare prti, numai pentru zece zile o va da-o dela
cari vor iscgli e au priimit-o, din josul iar de [va] fi pentru mai multe
orighinalului cel trecut in condici. zile, trebue s o dea prin stirea
Art. 233. Judecgtorfile vor auta Domnului.
judeeti in toate zilele afara de Dumi- In lipsa prezidentului, cel mai mare
nica, Joia i sgrbtorlie cele mari. la rang dintre judecgtori va implini
Fiesce zi de judecat va tinea eel putin slujba sa.
patru ceasuri, incepand dela nog cea- Art. 236. Dintre dreggtorii de
suri europienesti, inaintea pranzului. mai sus insemnati eel ce va lipsi mai
Inteaceast vreme judeatorii nu vor multe zile d'arandul, frg sg ia mai
putea cguta vreo altg treabg ; Inca de intaiu voe i fgr pricing dovedit de
va fi de trebuint, sau gloat de ju- boalg sau de vreo alt intamplare, va
deati, pot ei s judece i dupg prnz. pierde intaiasi data leafa sa pe o lung,
Art. 234. Vacantii pentru judecg- a doa oarg, pe dog luni, urmndu-se
torii sant cele urmtoare, adecg: totdauna cu acest mijloc inainte.
Saptamna Crciunului, sptmna
Art. 237. Prezidentul va ingriji a
cea mare a postului, sgptamana Pati- se pgzi buna oranduialg in zilele de
sgptmana Pastilor i peste a- judecatg, ajutndu-se pentru acest sfar-
cestea, o lung pe an, dupg cum se sit cu aprozii judgcgtoriei. Toti cti
urmeazg i acum. 1) se vor afla fat la judecatg, vor petrece
Despartirile criminalicesti i judecg- in tgcere, purtandu-se cu cuviinciosul
toria agiei nu vor avea vacantii. Cat respect. Daca vreunul dinteacestia se
pentru celelalte judecgtorii, prezidentii va purta cu obrznicie, ori vorbind
lor vor orndui un judeator, care O. tare si facnd sgomot, ori cu verice
stea napristan, ca sg pregatesca in vre- alt chip necuviincios, prezidentul va
mea vacantiilor pricinile cele mici si grab- porunci aprozilor ca s scoatg pe acela
nice si s ornduiascg a se cerceta. afarg din odaia judecgtoriei. De se va
Art. 235. Verce judecator sau impotrivi el si de va intra iargsi in
slujbas al vreunei judecgtorii, care va odae dupg ce va scoate afarg, pre-
fi silit s mearga pentru multe zile la zidentul va porunci ca s pue mna pe
mosia sa sau in alta parte a Valahii, dnsul i sa-1 inchizg la poprealg pentru
trebue mai intiu sg ia voe in scris 24 ceasuri, Asemenea i &And vreuna
dela prezidentul, Ms odat in curs de din prigonitoarele parti va necinsti pe
sase luni ; iar de va fi ea s lipseasca ceilalt inaintea judeatii in scris sau
mai mult de zece zile, atunci voia s prin graiu. Judecgtorii vor judeca in-
va cere dela logofgtul cel mare, care data' pricina i vor osandi pe vinovatul
cu priimirea Domnufui i pentru vreme dupg marimea greselei (obrazniciei)
hotgrit o va da. (ocgrii).
1) In 1831, acest articoT se moclikicit printeo Art. 238. Toate impiezisatele ve-
Iege asupra vacantiaor. nituri ale judeatorilor i celorlalti ci-

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 109

novnici dup la judecatorii, cum 0i. ze- rsc de catre judecatoriile ce s'au
ciuiala ce se lua subt numire de impli- int o emit.
neal din toate sumele de bani 0i. alte Art. 241. Toate judeatile in pri-
cereri, ce se afl in prigonire, se stric cini politice0ti vor fi intemeete pe con-
0i s desputerniceaza pentru totd'auna; dica printipatului Valahii, cea publicat
0 spre a putea judecatorii a-0i pzi la anul 1818; iar pricinile de comer-
vrednicia haracterului lor printr'o pur- ciu se v'or judeca dup condica de
tare cinstit 0i laudat, s'au ornduit comerciu a Frantii, care se va tlmci
tutulor judecatorilor 0i cinovnicilor dupa in limba rumneasc, lundu-se dintr'in-
lnga judeatorii lefi cuviincioase, care sa toate cte se vor potrivi la starea
shut insemnate in tabla cea alturate OHL Indat ce se va aduna Obicinuita
lng capul Finantelor subt litera A. Obqteasca Adunare, va rhfidui o comi-
Art. 239. Toll lcuitorii printipa- sie ca s alcatuiasca o condicA deplind
tului snt suppu0i fr deosebire a se politiceasc 0 criminaliceasck care
judeca la judecItoriile ce s'au intocmit ; dup ce se va cerceta 0 se va priimi
asemenea 0i. toti streinii ce s aft' subt de atre adunare, se va suppune la
ocrotirea vericaria puteri, pentru pri- intarirea Domnului. Tot aceia0i comisie
gonirile ce vor avea cu pmntenii. se va indeletnici a face cuviicioasele
Art. 240. Mitropolitul 0 episcopii regulamenturi pentru trecerea in condicA
tkii ca s nu-si lase neimplinite sfin- a sineturilor de stpnire, a tinerii,
tele lor datorii 0i duhovnice0tile ingri- arhivelor 0 a asezrii in bun orn-
jiri ce trebue s aib pentru turma lor, duial a tutulor acturilor care asigu-
nu vor putea fi fata, nici a se amesteca reaza lcuitorilor averea drepttilor lor
la cercetrile 0 judecatile ce se hot- celor politice0ti 0 a propriettilor lor
SECTIA II

Judecatoriile judetilor.

Art. 242. Judecatoriile judetilor Art. 244. Judecatoriile de Mt&


se vor imprti in judectorii de intia cercetare s vor alcatui de un prezident
cercetare 0 in judectorii du prin sate, 0 de alte doa mdulare.
sau de impciuire. Art. 245. Ctre aceasta s" vor
orndui pe langa fie0care dintr'aceste
I. judectorii, toti ceilalti cinovnici tre-
Pentru judecatoriile de inteda buincioqi pentru care s'au vorbit la
cercetare. articul 216.
Art. 243. Osebim subt numire de Art. 246. Nimini nu va putea fi
judecatorie de intia cercetare, jude- judector sau procurator la aceast
catoria ce se va aska in oraqul scau- judecatorie de nu va fi in vrst de
nului isprvnicesc a fie0caruia judet, a- 25 ani.
vnd putere s judice. a intaia cerce- Art. 247. Toate jlbile s vor da
tare qi cu pornire de apelatie inpotriva catre prezidentul judecatorii, care dupa
hotrirei ei, toate pricinile politice0ti ce va insemna in dosul lor zioa intru
de vini mici 01. mari 0 de comerciu care le-au primit, le va pune 0 numd-
ce se va intmpla in judetul acela rul. Dupa aceasta O. va trece indat
intru care va fi a0Azat. ') numele jluitorului 0i. pricina jluirii lui
1) In editia din 1847 se adaug IA art. 243
intr'o condi A iscAlit de prezident
modificArite votate In matcrie judecatoreasai pus in pastrare la cantelaria judec-
de Obsteasca Adunare in 1831 0 1832 toriei cu insemnarea veleatului intru

www.digibuc.ro
110 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

care i-au trecut spre a-i inativa pri- Yericine sA va cherna la judecat de
cinile dupa rndul veleatului, incepnd vreun aprod sau i sA va arAta hotri-
dela cea mai veche. rea judecAtii prin care s'au osndif,
Art. 248. SA va trimite iodat neviind la judecat, va fi indatorat sA
prtului copie adeveritA dup acea se iscAleasc inteacea condicA, insem-
jalbA insotit cu rvavu de soroc nnd zioa i ceasul intru care s'au che-
isait de prezidentul. mat sau i s'au artat hotdrirea.
Cnd prtu nu va fi acasA i s va De va lipsi de acas prigonitoarea
afla lipsind afar% din tinutu judecAtoriei, parte, aprodul va lasa rAvavul de soroc
unde i are lcavul sAu, prezidentu ii la lcavul ei, iar cel ce va priimi, va
va trimite Ilya de soroc pri mijlocirea fi indatorat s se iscAleascA in condicA,
judeatoriei locului Infra care s va ca i prigonitoarea parte, de sA va
afla. afla acas.
Sorocul ce s dA pentru inftivarea Ct pentru rAvavul pe soroc ce sA
la judecat, s va hotAri dup canoa- trimite cAtre vreun Wean, in fipsa lui
nele cele de mai jos. de acasA, s va da in mna preotului
Cel ce s chiamA la judecatA, de va vi a unuia dintre juratii ai satului, care
lcui cu deprtare de vase ceasuri de snt datori sA isaleascA in condecute
locul intru care s aflA judecAtoria, va sA-1 triimita indat catre acela, cAci
avea o zi soroc peste aceia 'infra care urmndu-sA infr'alt chip, ii vor raspunde
au priimit rAvavul, iar de va lcui mai orice paguba i sA va intmpla din
pe departe, va avea soroc attea zile, lenevirea kr. 1)
de ate ori s vor afla cte 6 ceasuri Verice cAlcare a regulior de mai
intre lAcavul su i locul judecAtoriei. sus, desputernicezA jalba, care sA so-
Ins zilele intru care sA chiam. cotevte netinuta In seamA, ca cnd nu
s sfrvavte sorocu nu sa vor socoti. s'ar fi pornit nici de cum, iar jluitorul
CAtre aceasta va putea judeatoriia sA. poate sA o porneascA de al doilea.
dea 0 al doilea soroc, deaca cel ce Art, 251. De nu va veni pritul
s'au chemat la judecat va dovedi cA la judecat, dupd intia chemare, sA
din pricini mari s'au poprit de aa
inativa obicinuitul soroc. La intmplri
va chema i a doua oarA i cnd dui:4
doA chemri i n hotritele soroace
grabnice, judecAtorul va cherna la ju- nu sA va inftiva nici singur, nici prin
decatA vi in soroc scurt fArA s avtepte vechili, atunci pricina sA va judeca in
sfrvitul obicinuitelor soroace, cnd lipsa lui dupa sineturile dovezile
adec sA va putea primejdui pricina protivnicului sAu, ce s va afia fata.
Art. 252. Prezidentul va scoate
Art. 249. Cand pentru cei ce lip- din condicA, dup rndul veleatului, in-
sesc afarl din hotaru trii Rumnevti semnare de pricinile ce trebue sA se
li sA va da soroc, dupA analoghia de- infAtiveze intr'o saptamn, pe care o
pArtArii locului tuide s vor afla, atunci va da-o zapciului judecAtoriei, porun-
prezidentul judecAtoriei sA va adresa cindu-i ca sA trimitA s cheme pe pri-
chtre marele logofat, trirnitnd copie gonitoarele prti In zilele i ceasurile
adeverita dupA jalba jluitorului. A- hotarite.
cesta va fi indatorat a o trimite p- Art. 253.De vor fi pricinile ce sA
rtului In cea mai scurtA vreme, In-
vtiintndu-1 de sorocul intru care tre- 1) In editia din 1847, la acest alinat s'a ma
bue sA se inativeze ori nsui, sau adaogat : S vor petzi /nsA pentru lacutorii de
prin vechili. afar& ceIe legtnte de pravilA asupra tmpului
Intru care acesta nu pot fi chemati la judecatA...
Art. 250. Fiece aprod va avea Editorul motiveazA adausul din text ca deter-
o condecA isalit de prezedentul ju- minat de faptul cA el alcatueste sfarstuf para.,.
grafului 2 al legiuirei asupra vremii vacanVlor
deatoriei lnga care este ornduit. din anul 1831.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 111'

sa. inati$eaz la judecat simple 0 pe descopere ffinta pricinii 0 sa ascuite,


curt, s vor judeca la intia infatwre ; aratarea marttu-ilor, facand pentru toate
iar de vor fi mari 0 incurcate, 7 prezi- raportul sail : daca lucrul pentru care
dentul va porunci prigonitoarelor parti merge judecatoriul in fate locului ea
sa-0 aduca tacrirurile Mr in scris 0 s-1 vaza ori sa.-1 pretueasca cere Olin-
subt a lor iscalitura. tele ce nu le are el, va lua inpreuna
Art. 254. Spre a s inlesni cer- cu dansul oameni cu 0-illnf de acel
cetarea pricinilor celor mari 0' in- lucru, care vor da prerea Mr 9.
curcate 0 spre a nu zabovi hotarfrea Atunci raportul s va iscali de ju-
lor, prigonitoarele pat* trebue s duca decator 0 de oamenii tu 0finta, iar
la cantelaria judecatoriei cu trei zile &and acetia nu vor 0i s iscaleasca,
eel putin mai inaintea infatiarii Mr, sa va vorbi in raport pentru aceasta,
toate tacrirurile scrise 0 iscalite de 0 punerea degetului lor va sluji drept
dansele. isclitura.
Le vor aduce insa dupa chipul de Art. 251 Cand judecatorfi vor
mai jos : socoti c s'au indestulat de toat curge-
Zabetul 1) judecatoriei, eruia s va rea pricinii, i0 vor da hotrirea Mr ;
fi dat jalba cea adevrit de preziden- insd anaforaoa sa se faca dupa multi-
tul, o va face cunoscut indat part- mea glasurilor.
tului. Acesta in trei zile dupa in0iin- Prezidentul va aduna indat 0 in
tarea ce au luat, va face raspunsurile odaia de judecat parerile judecatorilor
sale in scris, pe care le va da zapciu- Incepand totdeauna dela cel mai mic
lui ca printr'insul sa se feed cunoscute la rang.
protivnicului sau. Cu toate acestea judecatorii pot s
Dupa aceasta jluitoriul are asemenea se trag intealta odae de vor socoti
frei zile soroc ca sa citeasca raspun- ca. trebue &A se chibzuiasca fare damii.
surile cele inpotriva cererii lui 0 sa.-0 Dupa aceasta vor egi iara0 in odaia
&c intampinarile sale, pe care le va de judecata ca sa-0 dea hotarirea Mr,
da zapciului ca sa le trimita paratului, care totdauna 0 fall nici o osebire
carele de va mai avea ceva0 a ras- s va cuvanta cu glas mare inaintea
punde inpotriva, are iar5.0 soroc de prigonitoarelor parti 0 a tutuior celor
alte trei zile. ce s afl fata. 3).
Art. 255. Dupa ce prigonitoarele Art. 258. Orice cerere pentru
parti vor ispravi intr'acesta0 chip toate care s va pomi jalba la judecatorfia
tacrirurile lor, aprodul le va educe la de intala cercetare, va cerca mai in-
cantelaria judecatoriel, unde fie0care taiu mljlocul impaciuirii. Prezidentul
dintr'insele va da Inscrisurile sale, lu'and judecatoriei va cerca a impaciui pe
dela logofat adeverinta de priimire. prigonitoarele parti mai innainte de a
Apoi prezidentul va orandui o zi infra ele in judecata. De le va putea
afara din cele ce Oat hotarite pentru impciui va da la mAna fiecarttia
judecati, intru care toti judectorii snt clintrInsele carte de impaciuire, ce sa
indatorati s se strnga la un loc, ca va trece in condica cantelarii intru care
sa citeasca cu luare aminte scrisurile vor iscali amandoa partile, lar nepu-
de mai sus zise, care s vor citi 0 a tandu-sa impca, vor fi slobode de a
claol oara la inftiprea pricinii. sa Infatip la judecata.
Art. 256. Catre aceasta, prezi- Art. 259. In prigoniri de lucruri
dentul va putea sa orandueasc la tmele m4catoare 0 pentru datoriide bani, pa-
intamplri un judecator sa mearga In
fata locului, de va fi trebuinta, ca sa asupra 2) In editia &in 1847 se adaogtt textul legii
preturtIor judecAtorwi votata de Ob-
oeascaAdunare in 1831.
I) In editia din 1847 cuvantuI zabetut este 3) Idem art. 9 at Iegii asupra scitcleriler jude.
InIocuit cu .zapciuI.. atorqti din 1831.

www.digibuc.ro
112 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

ritul s va trage la judeatoria a lo- care s va dovedi ca s'a inftisat a-


cului unde-si are lcasul su, jar pentru produl la acea parte.
lucruri nemisctoare, precum i pentru Cnd prigonitoarea parte va lipsi de
cereri de despagubire pentru pagubile 'acask aprodul va lsa copia de ana-
ce s'au pricinuit la holde, de clcare fora la un orn de ai casii, care s va
de pamnt, de aszarea pletrilor stra- iscli in condick iar negasind pe ni-
mutate i alte asemenea s va trage meni sau nevoind nimeni din oamenii
la judecatoria locului, unde s afl lue- casii a se inscrie in condic, aprodul
rul de prigonire. va fi dator a se mai intoarce si a
and s va cere lucruri nemisetoare, doilea oara i cnd iarsi nu va gsi
o mostenire sau orice alt prigonire pe nimeni, atunci s va urma precum
coprinztoare de feluri de lucruri, care s'au zis mai sus pentru cei ce nu voesc
s se afle in multe judete, atunci jalba a priimi anaforaoa.
sa se dea la judecatorfia locului, unde Orice prigonitoare parte nu va fi
pritul 10 are lcasul su, afar sazdtoare in orasul aszrii judeatoriei
numai cnd amndoa prtile vor primii va fi datoare inflisindu-s s arate
prin inscris subt a lor iscalitur i tre- pe unul din lcuitorii statorniciti intr'
cut in condica cantelarii, s se judece acel oras, care s va insrcina prin
la judectoria jluitorului. inscris iscalit de amndoi a priimi in lipsa
Art. 260. Cel ce s va osndi acei prigonitoare parti, toate hrtfile
de care o judectorie de intia cer- cte vor privi la acea prigonitoare
cetare, va avea soroc de clod luni ca parte si care indreptndu-se la acea
s pornease apelatie. 1). gazd, s vor socoti intocmai ca cnd
Acest soroc va curge pentru hot- ar fi indreptate cAtre Insui acea parte
ririle judeatilor ce s fac fat find ins lcuitorii trani duprin sate nu vor
amndo prtile, din zioa infra care fi supusi la aceasta formalitate, dar
prin darea copii de anafora s vor prezidentul judecatoriei locului va avea
face cunoscute acele hotriri prigoni- ingrijire pentru unii ca acestia, la in-
toarelor prti la care vor privi. Spre tmplare de a lipsi, ca copfile de ana-
aceasta cel ce va priimi copie de ana- forale sa li s trimit prin subtochr-
fora, va fi dator a iscli in condica a- muitori in priimirea juratilor, care pe-
prodului ce-i va aduce acea copie cu deoparte, datori vor fi a le da ace-
insemnare de leatul, luna, zio intru lora la care vor privi, iar pedealta vor
care va fi prfimit-o, sau in condica can- trimite prin subt-ocrmuire la judec-
elarii dac s va intmpla torie adeverint cu insemnarea de lea-
a s da anaforaoa de logofatul de tul, luna i zioa priimirii, din care zi
anaforale. s va socoti curgerea sorocului apelatii
Cnd nu va voi una din prigonitoa- puindu-s acea adeverint la dela pri-
rele prti a priimi copia de anafora cinii.
a isedli in condick precum mai sus Iar pentru hotririle judeatilor ce
s'au zis, atunci aprodul va face artare se face 'in lipsa unei prti, acea parte
prezidentului judecatoriei de aceast osndindu-s, va avea soroc de opt
impotrivire, care pe loc o va trimite zile de cnd i se va face cunoscut ho-
cu otnosenie ctre politie. Atunci poli- trirea, ca inftisndu-s inteaceast
tia va da pe loc ajutor politienesc vata- curs de vreme la acea judecatorie de
fuhli de aprozi, ca s aduc pe acea Care care s'au osndit, sa-si arate cu-
parte, care de nu va voi iar a priimi vintele care 1-au inpiedicat de a veni
copia de anafora, va iscAli politianul la soroc i s-si afle cuviincioasa in-
in condica aprodului, avnd a curge destulare la drepttile ce va avea, in-
atunti sorocul apelatii din zioa intru trnd judectoriia in de isnoava cer-
1). In editia 1831 : ,,trei luni" cetare a pricinii iar neartndu-s

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET 113

osnditul inteacest soroc de opt zile, cercetarea si urmarea intre ale jude-
nu va mai fi priimit innaintea judec- ctilor in pricini criminalicesti, dupa
-toriei ce-1 va fi osndit, dar va putea canoanele ce s'au intocmit pentru des-
porni spre indreptare apelatie la mai prtirile criminalicesti, a Divanurilor
innalt judecat in sorocul cel legiuit, judecAtoresti si in pricini de comerciu
socotit din zioa intru care s va fi dup ornduelile ce s'au asezat pentru
fAcut cunoscut hotrirea. Intocmirile judecAtorfile de comerciu. 2)
coprinse inteacest paragraf privesc deo- Art. 263. Frezidentul judecAtoriei
potriv si la hotririle Divanurilor. de intia cercetare va putea cere aju-
Ape latia se va da ctre prezidentul torul jandarmeriei ce s va alla in
cei mai mari judecAtorii la care sA partea locului de cte ori va avea tre-
cuvine s o judece. buint pentru tinerea bunei orndueli
Daca partea cea osndit va lasa sA si pentru sAvarsirea poruncilor i a ho-
treacA sorocul apelatiei ce mai sus s'a tririlor judecatii, cnd va intAmpina
insemnat frA s porneasc apelatie, inpotriva. 9
hotArirea judeatorii de intia cerce- II.
tare va dobndi trie si se va pune in Pentru judecdtoriile de prin sate
lucrare. 9
Art. 261. In pricini criminalicesti, sau de impaciuire.
prezidentul judectoriei de intiia cer- Art. 264. Spre a nu fi siliti la-
cetare, indat dupa judecata si osn- cuitorii satelor a s duce pe la orasele
direa vinovatului, va fi indatorat s-1 seaunilor isprvnicesti du prin judete
trimit, in bun pazA ctre despartirea pentru jluiri de prea putin pret, care
criminaliceasc de care spanzurA jude- mai multe ori O. intmpl intre dnsii
cAtoriia. si spre a nu sa cheltui pentru acest
Prezidentul va trimite tot inteaceiasi fel de lucruri, s va asza in fiescare
vreme, cAtre prezidentul desprtirii de sat judecAtorie de impachiire intocmit
mai sus zis si. toate hrtfile cte pri- de preotul si de trei jurati ce O. vor
vesc asupra pricinii. alege de lAcuitorii satului, ins pentru
Asemenea s va ui-ma si pentru ho- cercetarea judecatilor ce urmeaz intre
tAririle ce s fac in pricini de vini mici,
vteni in pricini de stricAciune ce fac
Mil numai cnd oshnditul va arata vitele pa pamnturi roditoare, flindc
innaintea judecAtorilor si In scris ca nu dup pravila stpnii vitelor s osn-
voeste s porneascA apelatie. dese a plti toatA paguba ce va fi
La asemenea intmplare, procura- pricinuit si cA s poate intmpla ca
torul va avea trei zile soroc, ca s vitele ce va fi fcut stricAciune sA fie
defimeze hotrirea, scriind inpotriva chiar ale juratilor, de aceia, la aseme-
ei catre judecAtoria cea mai mare, ins nea intmplri stpnu mosiei 111%0
aceasta trebue s o fack att cnd sau cel ornduit din partea sa va intra
alegerea judectoriei de intiia cerce- inpreun cu preotul si juratii satului
tare osndeste pe vinovat, ct 0 cnd in cercetarea acestor fel de pricini,
il desvinovteaz, de cite ori adecA adecA de verice cAlcare si striccAiune
nu va fi urmAtoare pravilei. 2) de vite a viecAruia 4).
Art. 262. Judecatorfile de intia Acesti jurati sA vor alege de isnoav
cercetare, vor urma intocmai pentru pe tot anu si vor lua fiescare din una
1) Am reprodus textuf .a.A cum a fost corn. 3) Idem potrivit Iegiuirii asupra cAderii jude.
pletat prin legea modificatoare art. 26o, 278 f i catoribr In pricini criminalicesti.
325 din 1832. Aliniatek 2, 3, 4, 5 fi 7 nu 4) Partea final& a aliniatutui, dupA cuvintele
figureazA in editia din 1831. . tcuitorii statului. s'a suprimat in editia din 1847
2) Modificat in editia din 1847 potrivit Iegitti- spune editorul, fiind indeplinit prin regula-
rei din 1832 asupra atributiilor procuroritor. mentul asupra stricaciuniti pricinuite de vite".

www.digibuc.ro
114 .REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

din trei trepte ale sgtenilor, osebiti tmng fare steni, silindu-sg a-i impgca
dupg treapta si starea avuturilor kr. cu prigonitoarele pgrti1).
Cu acest chip juratii ce sg vor lua De-i va impca, s va da carte de
din fiescare treaptg, dela cea mai .cu impaciuire la mna fiescgriia pgrti, care
stare pang la cea mai sgracg, vor Mfg- carte s va seri de preotul si s va
tisa obrazul kr si vor Mgr* ea un orn iscli att de toate mdulrile judeca-
de cutare treapta sau de cutare stare torii ct si de prigonitoarele prti sau
O. nu s ocroteascg mai mult dect al cel ce nu va stie A serie, dui:A ce va
altia. insemna in carte acea intmplare, va
Tot acesti jurati vor putea s se pune degetul sgu in loc de iscgliturg.
aleagg de isnoavg pe al doilea si al trei- Art. 266. -- Iar neputnd s'a-i im-
le an, set., daca satul este multumit de pace aceast judeatorie, va da la mna
purtarea kr si daca ale kr trebui ii
prigonitoarelor pgrti, carte doveditoare
va slobozi. eh' nu s'au putut impgca, cu care s
se arate el la judecgtorila de inthia
Art. 265. Judeatoria de impd- cercetare ; cu toate acestea judecgtoriia
ciuire intr,acestas chip intocmit, s va de impgciuire poate sg judece prigoni-
aduna in toate Duminicile si celelalte rile sgtenilor care nu s sue mai mult
srbatori dupg esirea bisericii, la casa de taler zece sau cincisprezece si hp-
preotului, ca sg cerceteze kate prigo- tgrirea ei pentru acest fel de pricini
nirile ce s vor if intmplat pe o sgp- sg va pune in lu rare).
SECTIA HI
Pentru divanurile judecatore0.

Art. 267. Divanurile judecgtoresti Art. 270. FieFe despartire a


snt in Valahia mai mari judecgtorii, unui Divan va avea un prezident dintre
care judec apelatiile ce s dau inpro- mgdularik ei si va judeca numai pri-
tiva hotgririlor judecgtorillor de intaia einile ce s aduc la cgderile ei. Pe
cercetare. langg fiesce Divan s vor orndui toti
Art. 268. Divanurile vor fi dog ceilalti frebuinciosi cinovnici pentru care
la numgr, dintre care unul sg va afla s'au vorbit la articulul 216.
in Bucuresti si celalalt in Craiova. Art. 271. Niminea nu poate fi
Cel dintiu va judeca toate apelatiile la aceste Divanuri judecgtor sau logofgt
ce sg vor da inprotiva hotririlor ju- de nu va avea vrstg de 27 ani, nici
decgtoriilor din freisprezece judete de prezident unii despgrtiri de nu va fi
dincoace de Olt, in vreme ce cel d'al de 30 ani deplin.
doilea va judeca hotgririle judecgtoriilor Art. 272. Divanurile judecgto-
de cinci judete de dincolo de Olt. resti avnd drept s judece hotgririle
Art. 269. Divanul din Bucuresti judecatorfilor de intdia cereetare,, vor
sg va alcgtui de dogspreze-e mgclulare strica si vor indrepta toate alegerile
alese alintre boerii cei vrednici si cu kr, cte vor fi fcut inpotriva pravilii,
stiintg I sapte dintre acestiia vor intocmi ori c n'au pgzit formalittile sau ca-
despgrtirea politiceascd si ceilalti cinci petele ei.
despgrtirea criminalice as cg.
Divanul Craiovei sd va alcgtui de i) In eaitia din 1847, aliniatuI 1 al art, 265
opt mdulare dintre care cinci vor fi este modificat potrivit Iegei din 1837 asupra da-
foriiIor Intro partea judecAtoreasc& 0 otarmui-
pentru despgrtirea politiceaseg si trei toare.
pentru cea criminaliceascg. 2. Idem.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 115

1 in paragrafurile 2, 3 0 4 ale art. 260 3).


Pentru despeirrirea politiceasca II

Art. 273. Dispartirea politiceasca Pentru despeirtirea criminaliceascd.


va judeca numai apelatiile ce s dau Art. 279. Desprtirea criminali-
in pricini politiceati.
ceascg va judeca ca toate judecgtile
Art. 274. Zapciul Divanuhd va judecgtoriilor de inthia cercetare Mcute
face cunoscutg protivnicului apelatia In pricini de vini marl. i mici 4).
dinpreung cu copila alegerii, intocmai Art. 280. In 24 ceasuri dupg
dupg formele i regulile ce s'au In- sosirea pritului i punerea lui la po-
semnat la art. 248, 249 i 250. prealg, prezidentul despgrtira crimina-
Art. 275. Precurn i cnd va va aduce innaintea sa ca s-1
face trebuintg de tacriruri, zapciul va cerceteze. Paritul sd va intreba
pzi forrnalittile ce urmeaz la jade- L De n'are ceva0 a mai adgoga sau
cgtoriile de intaia cercetare, dup co- a mai schimba la cea dintiu aratare
prinderea articulului 254. a lui ; 2-lea, de 'au ales vreun avocat
ca sg se judece in locul sgu.
Art. 276. and paritul asupra Cnd paritul va zice c n'are avocat,
cgruia s va porni apelatia nu va veni prezidentul ii va orndui unul dintre
la judecatg, dupg ce s va cherna de avocatii Divanului, cgruia va da toate
doa ori d'arndul, hotrirea asupra inscrisurile ce privesc la acea pricing
apelatii sg va da dui:4 coprinderea ca s le citeascg i sg. se preggleascg
art. 251, far pentru celelalte s vor pentru ocrotirea pritului.
pgzi cele ce s coprind In art. 247, 252, Art. 281. Daca dupg acest raport
253, 255, 256, 257 i 263. 1) dupg cetirea tutulor inscrisurilor ce
Art. 277. Desprtirea politiceascg dovedesc vina, despartirea criminali-
va hotgri desvarit, frg a mai avea ceascg va ggsi cu cale ca invinovatirea
judecata ei apelatie, pang la pret sau pritului este indestul doveditg, va po-
la sumg de lei 5000 capital sau lei 500 runci ca dela popreal sg se pue indat
venit, cnd adecg hotgrirea ei va fi In Inchisoare.
intio glasuire cu a judecgtorii de intala Art. 282, Iar daca din potiivg
cercetare. Asemenea sg vor hotri des- sg va incredinta c pra este minci-
varit i toate parile pentru care pri- noas i cd fapta invinovatirii nu este
gonitoarele parti In judecatg aflandu-se mare, va porunci a sa slobozi paritul,
la aceastg despgrtire, vor priimi a sg dndu-s p chez4ie pang la cea desg-
judeca desgvarit i. fr apelatie 3). vxit hotarire a judecgtii lui.
Art. 278. Art. 283.
Pentru orice alta in- aducg Prezidentul poate s
pg toti
tmplare, afard de aceia ce s'au In- socoti de trebuintL marturii cari s vor
sernnat in articulul demai sus, eel ce s
va socoti npstuit dupg hotgrirea des-
pgrtirii politiceti, va avea soroc de 3) Prin legea modificatoare din 1832 Obsteasca
Adunare modific& art. 278, dndu-i urmtoarea
dog luni ca s-0 porneascg apelatia redactare : Pentru orice altd intiimplare afard
sa. SA vor pgzi intocmai cele coprinse de aceia ce s'a insemnat in articolul de mai sus,
cel ce sd va socoti ndpdstuit dupd hotdrirea
despdrtiirii politicetti, va avea soroc de o lund
I) In editia din 1847 s'a suprimat din enume.- ca sa-ti porneascd apelatia sa. Sa vor pdzi in-
rarea articolefor, art. 2.63, ca until ce a fost mo- tocmai cele coprinse in paragrafurile 2, 3, 4,
dificat ulterior. 5, 6, 7, 8, 9, ti 10 ale articolului 260."
Modificat In editia din 1847 In concordant& 4) Modificat In editia din 1847, potrivit legiu-
cu legiuirea asupra caderii judeaktorillor si a irii asupra caderii judectoriilor In pricini crimi.
Divanurilor din 1831. naTicesti i potrivit legii asupra judeatorii

www.digibuc.ro
116 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIHEI

Ins daca acei marturi lacuesc mult lui a arAta ioate cte stie asupa pricinii.
departe de locul unde s aflA asAzat Art. 288. Logofatul va scri fiesce
Divanul, prezidentul va insrcina pe artare i va insemna adogrile, schim-
judecAtoriia de intia cercetare a locu- brile i deosebirile ce pot fi infra
lui unde i au ei lcasul kr ca s. le arAtrile de atunci a unui martur
ia mArturiia in scris p. care luandu-o Infra cele de mai n'ainte ale lui.
o va trimite pecettuitA cAtre prezidentul La fiesce no arAtare a marturului,
ce au cerut-o. prezidentul va intreba pe pritul de
Art. 284. Tot marturul ce sA va n'are cevas a rspunde inpotriv. and
cherna s-si dea marturiia sa, este dator pritul va voi sA infrebe ceva pe un
sA vie. Cheltuiala venirii marturilor s. martur, s va adresa cAtre prezidentul,
va plAti dela prit de sA va osndi, iar ca prin mijlocirea lui s. i sA facA
de sai va desvinovti dela pris. intrebare.
Art. 285. and sA vor isprvi Art. 289, Ascultndu-sA marturii
aceste formalitti i pricina va fi gata prisului, judecAtorii vor urma a asculta
de a sA judeca, prezidentul va orndui pe marturii pritului. Acesta va
zioa Intru care trebue sA se InfAtiseze. putea cere ca marturii, dndu-si mAr-
Pritul s. va infAtisa cu avocatul sAu turia kr, sA iasA afarA din odaia jude-
si cu trebuinciosi paznici. cAtoriei, va putea IncA sA cear ca un
Prezidentul Ii va cere sA.-i spue nu- martur sau mai multi ce i vor fi dat
mele, porecla, vrsta, meserfia, lAcasul mrturfia kr s se cheme iari ca sA
locul nasterii sale. se intrebe de isnoav ori deosebi sau
Art. 286. DupA aceasta, logofatul innaintea altor marturi.
va celi cu glas tare inscrisul InvinovA- Art, 290. and multi sA af16 cA-
tirii sale si-i va face cunoscut numele zuti tot inteaceiasi invinovtire, prezi-
ir arturilor ce s'au adus spre mrturie. dentul va putea scoate din odae pe
Daca paritul va socoti cA are cuvnt unul sau pe mai multi pariti innainte,
a nu priimi pA unul sau pe mai multi pe vremea sau in urma artrii unui
marturi din cei adusi, trebue sA arate martur, ca sA-i cerceteze deosebi, insA
judecAtorii cuvintele sale, pe care le va fi indatorat sA facA cunoscut fies-
va priimi sau nu, dupA curn va gsi cAruia prt, ce nu sA aflA fatA la a-
cu cale. ceastA cercetare, ceiace va fi dovedit
Art. 287. Prezidentul va Mgr* in lipsa lui, din intrebrile sale.
ca marturii pn a nu-si da mrturfia Art, 291. Marturul ce sA va do-
lor sA nu se afle in odaia judectoriei vedi cA au mrturisit minciuni sA va
va lua trebuincioasele msuri ca sA pune la popreal pfinA cnd sA va
nu sA sfAtuiascA infra dnsii. De aceia judeca,
va porunci ca fiescare martur sA se Art. 292. Dupg. ce sA vor isprvi
cheme deosebit a-si da mrturfia sa. toate trebuincioasele formalitti penfru
and un martur sA va cherna ca sA- indestularea judecAtorilor, precum
si dea mArturlia sa, prezidentul il va toat cercetarea, prezidentul va intreba
pune mai intaiu sA jure cA va vorbi pe judecAtori cu aceste cuvinte: Este
frA sliial, far vrAjmAsie, fArA prtinire indestul dovedit din inscrisurile ce s'au
cA va spune curat adevrul ; pe urm arAtat si din mArturfile ce s'au dat, cA
Il va intreba de numele, porecla, Var- pritul este vinovat pentru cutare fur-
sta, meseriia, lcasul i locul nasterii tisag, cutare omor sau cutare alt. vin
sale, de cunoaste pe paritul mai na- mare ori mica, ce au fcut cu toate
Mte de a cdclea In vinovAtire si de imprejurrile cele coprinse in scrisul
este rudA cu pritul sau cu prisul parii sale r
panA la care spitA. Dupa aceste car- JudecAtorii pn a nu da hotrire
cetAri prezidentul va porunci martur- pricinit, vor putea sA se traga In de-

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 117

osebi odae, ca sA se chibzuiascA intre articulului 261, cu aceastA deosebire


danqii i dupA aceasta vor veni iargqi numai, cA in pricini de vini mici, des-
in odaia judecAtoriei, unde prezidentul pArtirea criminaliceasa va judeca de-
va aduna pArerile bor. sAvar0t, fail a avea judecata ei ape-
Art. 293. and cele mai multe latie, toate invinovAtirile cate sA pe-
pAreri osandesc pe prtul, atunci pre- depsesc cu inchisoare pan la doh' luni.
zidentul va ceti cu glas tare innaintea Art. 297. StApanirea va ingriji ca
tutulor celor ce s aflA fat 0 a part- temnitile sA fie sigure 0 curate ca sA
tului, capul pravilei dupA care se osan- nu sA vatAme sAnAtatea vinovatilor.
de0e ; logofatul va scrie anaforaoa tre- Pentru Intocmirea temnitilor 0 a altor
cand intrInsa capul pravilii cel osanditor Inchisori, se va alcAtui un deosebit
0 in eel mai scurt soroc o va da-o jude- regulament. Pentru aceasta dar, Domnul
cAtorilor sA o iscAleascA. ) dinpreund cu Obicinuita Obqteasca
Art. 294. Orice hotArire de ju- Adunare, indatA dupa strangerea ei, va
decat, datA asupra unui boer ce s'au orandui o comisie pentru alcAtuirea
osandit la vreo pedeapsA trupeascA, acelui regulment.
ori de necinste, precum inchisoare la Vinovatilor sA va da imbrAcAmintea,
puFArie, trimitere la ocnA cl., nu sA va hrana, lumanArile, lemnile de foc, din
putea pune in lucrare panA cand Dom- banii ce s'au oranduit pentru acest
nul nu-1 va scAdea mai Intaiu de qUar0t la capul Finantelor. Cat pentru
cinstea lui, luandu-i rangul sau celelalte avaetul ce pltea vinovatii cand sA
titluri. slobozea dela Inchisoare, sA va des-
Art. 295. and o pricinA data puternici, stricandu-sA pentru totdeauna,
in cercetarea despArtirii cuimina1ice0i din zioa ce sA va pune in lucrare acest
nejudecatA Inca, va infat4a a-tat de regulament. 3)
mari ImprejurAri, Meat procuratorul va Art. 298. Domnul va putea sA
socoti cA este de trebuintA a sA cerceta micwreze pedeapsa vinovatilor i incA
inpreunA de amandoA despArtirile, a- a-i erta la unile intamplAri. Pedepsele
tunci va da de 0ire marelui logofat, cu tAerea mainilor sau cu moarte, pre-
ministrului Dreptatii, care dupa porunca cum 0 cazna sau muncile, sA stria 0
Domnului va hotAri adunarea la un loc sA desputerniceazA, fArA a sA mai putea
a amandoA despArtirile, oranduind zioa urma de acum innainte.
strangerii lor. Osanda confiscatii avuturilor, ca una
Art. 296. SA va urma intocmai ce este inpotriva pravilii 0 a obiceiu-
pentru toate celelalte, dupA coprinderea rilor tArii nu sA va putea urma niciodatA.

SECTIA IV

Pentru judeceitonile de comerciu.

Art. 299. JudecAtoriile de comer- dau inpotriva hotAririlor a judecAtorillor


ciu sant judecAtorii mai mari, care ju- de intaia cercetare.
decA pricini comerciale, apelatiile ce sA Aceste judecatorii sA vor afla una
1) In editia din 1847, unicului aliniat al arti- in politia Bucureqti i alta in politia
coItilui 243 i se adaog& art. 14 din legiuirea a- Craiovei, dup coprinderea articolului
supra caderii judecatoriilor tn pricini criminate si 268.
corectionale din 1832.
2. Articolul e modifcat In editia din 1847,
fiind Inlocuit cu diverse dispozitiuni luate din 3) Modificat In editia din 1847, potrivit re-
aceiasi legiuire asupra cAderii judecatorigor In gulamentului de organizare a temnitelor.
pricini criminale i comerciale.

www.digibuc.ro
118 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Cea dintaiu sa va intocmi de cinci unde s afl scaunile ocarmuirii ale ju-
inadulare i cea de a doilea de trei. detilor, fiesce staroste va trimite ma-
Art. 300. Pentru politia Bucuresti, relui logofat la doi ani odata o kae
prezidentul i unul din mdularile ju- de doisprezece negutatori, lcuitori ai
dectoriei s vor orandui de Domti, celor orase si care vor plati cea mai
lar ceilalti Frei s vor alege prin balo- mare patenta.
tatiei intr'o adunare intocmit din cei Marele logofat va scoate din foae pe
mai insemnati neguttori ai politiei. cei ce nu vor avea cerutele calitti
Pentru intocniirea acestii adunari, va intocmi alte foi, pe care pecetluin-
starostea de negutatori cu ajutorul sta- du-le cu pecetea gospodului, le va tri-
rostilor celor mai mari isnafuri din po- mite judecatorilor din fiesce judet.
litie, va face o foae de treizeci negu- Cei ce s vor afla trecuti in kae,
Mori, cei mai ludati pentru capita- s vor chema pe rand ate doi, de cate
lurile, purtarea cea cinstit i buna o- ori s va infampla la acele judecatorii
randuial ce pazesc in trebile kr. prigoniri de comerciu.
Aceast foae sa va da marelui lo- Prezidentul Ii va pofti cu do zile
goat ca s o iscJeasc i sa hotarasca mai naintea infatisarii pricinii.
zioa intru care s va face alegerea. Acestiia vor judeca i vor iscali din-
Art. 301. In zioa cea hotarit, preun cu ceilalti judecatori, hodririle
starostea va strange la casa starostiei ce s vor da in asemenea pricini.
pe tofi neguttorii cei trecuti in foaia Art. 306. Judeatorii comerciu-
de mai sus zisa, ca sa aleaga prin ba- lui vor judeca toate prigonirile ce sa
lotatie pe acele trei mdulare a jude- vor naste din vreo fapta de comerciu.
catoriei de comerciu. Se socotesc fapte de comerciu:
Aleii s vor 'Mari de Domn, dupa I. Cumpratul zaharelilor si a mr-
raportul logofatului celui mare si f- spre a s vinde de a doa
furilor
cand juramantul cel obicinuit, vor infra oara sau a s inchiriia ori in na-
indat in slujba kr. tur sau dupa ce sa vor lucra i sa vor
Art. 302. Pentru politia Craiovei face bune de intrebuintat.
numai prezidentul s va orandui de Orice intreprindere de fabrici, co-
Domn, iar celelalte doh' mdulare s misioane, transporturi pe apa ori pe
vor alege de negutatorii politii. uscat.
Pentru acest sfarsit, doisprezece din HE. Verice trimitere de mrfuri de
cci mai laudati negatatori ai politiei mice fel vor fi.
care vor plati cea mai mare patenta, IV. Toate asezmanturile dintre ban-
s vor strange in zioa cea hotrit de- cheri, negutatori i neguttorasi i kate
marele logofat subt prezidentia starostii
indatoririle ce s nase din polite.
politiei i vor alege doa madulare dupa
coprinderea articolului de mai sus. Art. 307. Caderile judecatoriei
Art. 303. Nimeni nu va putea s de comerciu s hotrsc dupa pofira
se aleaga judecator de nu va fi in vat.-pricinii fara s se socoteasca starea
sta de treizeci ani deplin si de nu sa meseriia prigonitoarelor parti.
va fi negutatorit cu cinste cinci ani. Asa dar, cand prigonirea va fi pen-
Art. 304. Judecatorii sa vor a- tru vreo fapta de comerciu, judecatorii
lege de isnoava pe fiesce doi ani, cad comerciului s cuvine a o judeca, desi
o vreme mai indelungata petrecuta in nu va fi una din prigonitoarele pat*
slujb pubfica, poate sa vateme intere- negutatori.
surile cele particulare. Asemenea prigonirile dintre negu-
Domnul va orandui la aceste jude- Mori pentru pricini politicesti i nein-
catorii pe tott celialti cinovnici tre- climate cu negotul, precimi vanzare de
buinciosi. lucruri nemiscaloare, impartire de mos-
Art, 305. Pan celelalte orase, tenire, socoteli de epitropie i alte

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 119'

asemenea, s vor judeca numai de ju- Art, 311. Mostenitorii i vAduva


decAtoriile unui neguttor s vor judeca la juder.
Art. 308. Bileturile de ornduiala cAtoriia de comerciu pentru toate fap-
iscAlite de neguttori i fcute pentru tele ce privesc la negotul raposatului.
lucrAri neguttoresti sA vor judeca de
.
Art. 312. and la o cerere ce
judecdtoriia de comerciu. s va fi acut inaintea judecAtoriei de
Ins dac aceste bileturi vor fi f- comerciu, pritul s va impotrivi, fa-
cute pentru alte lucrri, iar nu de ne- cnd alt cerere dela jAluitor, pe care
got, precum cele ce s dau pentru numai judecAtoriia politiceascA poate
zestre agaduita i neplatitA, pentru s o judece, atunci cererea cea dintiu
dobndire de lucruri nemiscatoare, nu sA va judeca pana cnd judecatorila
pentru cumprat de zaharele, In intre- politiceasca va hotAri pe cea de al
buinta cumprAtorului si a familii sale, doilea a jAluitorului, precum adecA,
sA vor judeca numai de judecAtoriia cnd unul tras Hind din judecata ju-
politiceasc. decatorii de comerciu ca s plteascA
De vor fi bileturile de ornduiall a- un bilet, va cere si el dela jluitor un
getarisite in dos de vretm negutAtor, legat sau o socotealA de epitropie.
atunci iau haractirul politilor i trebue Atunci judeatoriia de comerciu tre-
s se judece de judectoriia de comer- bue s nu judece pricina biletului, pan
ciu desi nu vor privi la niscareva fap- cnd judecAtoriia politiceasca va hotri
te de negot. asupra cererii paritului pentru legat sau
Iar agetarisite de vreun obraz care
nu este negutAtor, s vor judeca de pentru darea socotelii epitropii.
judecAtoriia politiceasca, afarA numai Art. 313. Hotririle judecdtoriei
de vor fi acute pentru lucruri negu- de comerciu s vor pune In lucrare,
ttoresti. cu toate cA s'au pornit apelatie inpo-
Art. 309. JudecAtorila de comer- triva lor, ins eel ce au cstigat jude-
du va judeca pe lnga acestea toate cata este indatorat sA dea destoinicA che-
prile cAte s pornesc de negutAtori zsie sau sA pue la judeatorie lucruri
inpotriva comisionarilor, factorilor, cal- de pret indestulat, ca cnd va cstiga
felor i slugilor, precum i pirile aces- judecata cel ce au pierdut-o, dupa a-
tora inpotriva acelora pentru plat de pelatiia ce au dat, s fie asigurat pentru
simbrie. pagubile ce i s'au pricinuit din pricina
JudecAtoriia de comerciu va judeca svrsirei a hotArirei cei dintAiu.
asemenea bilantul i celelalte catastise AceastA sigurantie sA se facA innain-
ale mofluzului negutAtor i va cerceta tea celui ce s'au osndit ca s se poat
datorilie ce cer dela dnsul, va pretui impotrivi cnd chezsiia, ori lucrurile
lucrurile ce da el spre plata datorni- ce s'au pus la judecAtorie nu vor fi
cilor sAi.
Art. 310. and s va intAmpla destoinice ca s-1 despAgubeascA ; pen-
a sA cerceta socoteli i catastise de tru celelalte s va urma intocmai dup
comerciu, judecAtoriia va orndui intr' coprinderea articohtlui 277 si 278.
adins unul sau trei negutAtori, dupa Art. 314. Cel ce nu a suppune-
trebuint, de nu s vor- uni prigonitoa-
rele pArti a-i* alege ele ca s cerceteze la hotArirea judecatorii de comerciu
aceste socoteli i catastise ; find aces- s va pune la inchisoare.
fila trebue mai nainte de toate s in- Art. 315. Urmarea intru ale
cerce a impAca pe prigonitoarele prfi judeatilor la aceste judectorii, este
numai cnd nu-i vor impAca, atunci
vor putea infra In cercetare ca sA faca intocmai ca i cea ce s'au ornduit
In urma raportul lor inscris cAtre pentru despArtirile politicesti ale Diva-
judeatorie. nurilor judecatoresti.

www.digibuc.ro
120 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA V

Pentru judecatoriia Politii.

Art. 316. JudecAtoriia Poll-4i sA asupra cercetArii ocarmuitorilbr, iar pen-


va intocmi de doi judecAtori vi de un tru mice alta intmplare, vinovatul sA
prezident 0 va judeca toate invinovA- va da in judecata judecAtorii de intia
tirile cele mici, precum injurAturi, bAtAi cercetare, care . singura poate sA o
vi alte greveli, ce sA vor intampla in judece.
politia Bucurevti, 9 Pricinile ce sA vor Art. 318. Mevterii care vor voi
inftiva la aceastA judecAtorie sA vor sa dea contracturilor ce fac intre dnvii
judeca pe scurt, f Ara inscrisuri vi vechile.
Art. 317. Fan judete invinovA- un haractir mai vrednic LI'de credintA,
-tirile cele mici, care sA osndesc numai sA vor duce la aceastA. judecAtorie ca
la inchisoare de trei zile, snt lsate le intAreascA.

SECTIA VI

Pentru Inaltul Divan.

Art. 319. Acest Divan va inchipui nu va fi in varstA de 35, nici prezident


cea de a treilea vi de urmA treapt de de nu va avea 40 ani deplin. .

judecatorie ; va fi cel mai Inalt Divan Art. 322. Cel ce sA va jdlui in-
al Printipatului Valahii vi va judeca potriva hotaririi unii judecAtorii fAcutA
desAvxvit toate apelatiile ce sA dau cu desAvarvire fArA a mai avea ape-
1npotriva hotAririlor Divanurilor jude- latie, cu cuvnt cl nu avea cAdere
cAtorevti vi judecAtoriflor de comerciu. 2) acea judeatorie sA o facA, va fi inda-
Art. 320. Inaltul Divan sA va In- torat sA pue mai intiu depozit in mna
tocmi de vase judecAtori vi de un pre- logoatului cte doi lei la sutA din pre-
zident, carele este Marele ban. 8) tul lucrului pentru care sA prigonesc,
Domnul va orndui lnga acest Divan insotind rAvavul de priimirea banilor
pe toti ceilalti trebuinciovi cinovnici cu jalba sa, ca de nu va fi priimitA cere-
pentru care s'au vorbit la art. 216 al rea lui, acea sumA sA rAmde pe seama
acestui cap. temnitilor ; iar dinpotriva, fnd priimitA,
Art. 321. Nimini nu sA va putea Divanul va porunci a i sA da Inapoi
orndui judecator la Inaltul Divan de att acei bani, cat vi ceiace va fi plAtit
protivnicului sAu dupa hotArirea ce s'au
1) Completat In editia din 1847 cu dispozitiu- fAcut cu desAvrvire pentru pricinA ce
nile regulamentuIui asupra deosebirei judecatoriei nu sA cuvinea sA se judece cu desAvar-
Ilfovului. vire, ci cu apelatie la mai inaltA jude-
2) Articolul 319, a fost modificat prin Iegiuirea
din 1832 asupra hotarfrilor lnaltului Divan i a cAtorie ; insA nu sA suppun la aceasta
alcatuirei Curtii de Revizie, dar, spune editorul punere de bani la canfelarie :
din 1847, practica a dovedit cA e mai bine sa I. Cei ce aduc obraz al Statului.
se lase In lucrare cea dintai alcatuire a art. 319. II. Osnditii in pricini criminalicevti.
In ediVa din 1847 s'a mai adaogat insa u-
niculin aliniat at acestui articol, cuprinsul. art. 19' III. SAracii carei vor avea dovadA
al regulamentului din (832 asupra caderil jude- in scris de sArAciia lor 0 iscAlitd de
catoriilor In pricini criminate 01 corectionale. oameni cinstiti vi vrednici de credintd.
3) In edivia din 1847 se adaoga dispoziViile Art. 323. Orice sA va plti dupA
privitoare la Infintarea a doi supleanti in Inal-
tul Divan, legiuire votat in 1831 de OF1teasca hotArirea unii judecAti ce o va strica
Adunare. Inaltul Divan, sA va intoarce inapoi.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 121

CAtre aceasta, urmarea intr'ale ju- Art. 325. Sorocul de a da jalb


decAtilor la acest Divan este intocmai care Domn inpotriva hotArkii Inaltulul
cu ceiace s'au rnduit pentru celelalte Divan spre a sA cerceta de isnoavA va
judecAtorii, cu aceastA osebire, cA la fi de o lunA.
cea dintiu i a doilea treaptA de ju- SA va urma intocmai dupa coprinderea
decAtorie pot prigonitoarele pArti, pen- paragrafului 2, 3, i 4 al articolului 250. 2)
tru aducerea vreunui Inscris s cearA Art. 326. Venice hotArire a Inal-
soroc pe care judecAtorii 11 dau sau nu, tului Divan prin care osAndete la vreo
dup felul i imprejurArile pricinii, iar pedeapa trupeascA ori defdimAtoare, s
la inaltul Divan cererea de soroc spre va face cunoscutA Domnului, care dupA
a aduce vreun afi inscris, nu este prii- ce o va intAri, va porunci a sA pune
mitA, pre:um nici vreo problim nuoA, in lucrare. 3)
care nu s'au fAcut la judecAtorfile cele Art, 327. and un judecAtor sau
mai mici. o judecAtorie intreagA va cAdea in vreo
Art. 324 ,1) HotAririle Inaltului invinovAtire sau vin pentru cele ce
Divan sA fac cunoscute Domnului prin privesc la slujba sa, Domnul va trimite
mijlocirea marelui logofAt i Domnul pricina in cercetarea Inaltului Divan,
poruncete a sA pune in lucrare hotA- care va judeca acest fel de pricinA
ririle ce vor fi fAcute cu unirea glasu- inaintea marelui logofat i gsindu-1 vi-
rilor tuturor judecAtorilor sau cele ce novat, va in0iinta pe Domnul de pe-
ffind fAcute de cele mai multe glasuri deapsa ce hotAraqte, pravila, dupa mA-
sA vor potrivi intocmai cu hotririle rimea ImprejurArilor.
celorlalte mai mici doA judecAtorii. Art. 328. De sA va pti vreunul
Dar cnd doA mAdulare a Inaltului sau mai multe mAdulare ale Inaltului
Divan vor fi de o impotrivA pArere eu Divan pentru vreo ving sau oarecare
a tovaroilor lor asupra unii pricini, invinovAtire asupra datoriilor dregAto-
care la judecAtorfile cele mai mid nu riei lor, sA vor judeca inaintea amn-
s'au judecat tot inteun fel, atunci partea doaA despArtirilor Divanului judecAto-
cea osnditA poate sA cearA prin jalbA resc adunate la un loc i avnd pre-
cAtre Domnul a i sA cerceta pricina de zident pe insui Domnul.
isnoavA i Domnul o va trimite Inaltului
Divan poruncind a intra in al doilea Art. 329, Orice urmare
cercetare dinpreunA cu marere logoft judecAtilor atAt politiceascA, comerciala,
cu prezidentii tuturor judecAtorfilor criminaliceascA, care va fi trecut
din pofifia Bucure0ii, afar numai de nc pn toate treptele judecatoreti,
prezidentul judecAtorii care va fi judecat nu va putea s prelungeasca, de va fi
acea pricinA Inpotriva hotAririi ei prin putintA, mai mult de 18 luni, bez
s'au pornit apelatie cAtre Inaltul Divan. intrnplarea ce sA copKinde la art. 249.
Divanul inteacesta chip intocmit, va Art. 330. De sA va intmpla pri-
da dupA multimea glasurilor cea, desA- cinA pentru care pravila nu pomenete
vqitA hotArire a sa, pe care o va in- nimic sau de va fi vreun cat) al ei In-
tAri-o Domnul, poruncind a sA pune n tunecat 'Meat sA nu sA poatA potrivi cu
lucrare. JudecAtile hotArndu-sA cu hotArirea, Inaltul Divan, candu-0 pare-
acest chip O.' vor socoti sAvqite pen- rea lui asupra duhului acelui cap de
tru totdeauna fArA sA poat vreuna din pravilA, sau gasind de trebuint a sA
prigonitoarele pArti in nici intr'o vreme,
nici In domnia Domnului, ce sA and In 2) Prin legea modificatoare din 1832, 01:0esca
scaun( nici intru a motenitorilor sAi, Adunare da art. 325 redactiunea urrnA toare :
sl cearA a sA judeca sau a sl cerceta Sorocul de a da jalba cdtre Domn inpotriva
hotdririi Innaltalui Divan spre a se cerceta de
judecata sa de isnoavA. va fi de 15 zile. S6 va urma intocmai
dupti coprinderea paragrafului 2, 3, 4, 5, 6, 7,
I) 0 3) Modificate In editia din 1847. 8, 10 al articolului 260."

www.digibuc.ro
122 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

alcAtui altu1 va instiinta pe Damn prin- cind a sA alcAtui un izvod de legiuire,


fr'un raport cu deslusire i Domnul Il insA de va fi trebuintA.
va da in cercetarea unei comisii subt Acest izvod, priimindu-sA de Obstea-
sca Adunare i intArindu-sA de Domn,
prezidentfia marelui logoft, porun- va avea tArfia pravilii.

SECTIA VII

Pentru caderile marelui logofeit.

Art. 331 Domnul va priveghea gAtorii lor va recomanda pe cei


strasnic asupra judecAtorfilor din tot ce sA vor arAta mai cu deosebire prin-
coprinsul Valahii prin mijlocirea minis- tr'o bunA i lAudatA purtare.
trului sAu al DreptAtii si al procura- Marele logofat fiind asAzat intre
torilor, ca buna orAnduialA in pricinile deosebitele trepte de judecItorfi
ce sA nasc urmarea intru tre Domn, toate raporturile prezidenti-
ale judecAtilor, precum i hotAririle lor si a procuratorilor acestor judecA-
lor, sA fie intocmai dupA coprinderea torii, cum si apelatiile inpotriva hot-
regulamenturilor si a- pravililor celor ririlor Inaltului Divan, sd vor supune
ornduite. Domnului prin mijlocirea lui, dupA co-
Mare le logofAt va ingriji a aduna prinderea paragrafului al doilea al art.
toate trebuincioasele stiinte, va merge 324. IntArirea hotAririlor Inaltului Divan,
insusi spre cercetare pe la toate jude- poruncele de a sA pune in lucrare,
catoriile, cum si la Inaltul Divan i va intAririle mezaturilor si a vanzArilor
putea a sA afla WA, de va fi trebuintA, cu un cuvnt toate pitacele domnesti
la adunArile lor. asupra orAduelii judecAtoresti, sA vor
Va instil* pe Domn pentru cinov- adeveri de marele logoft prin iscA-
nicii ce sA vor depArta de datorfile dre- litura sa.

SECTIA VIII

Pentru trecerea in condicei a zeilogirilor i a foilor de zestre.


Art. 332. Mare le logofAt va avea linen in seamA zapisul imprumutArii
In despArtirile cantelarii sale o masA ca sa-i arate suma banilor cu care o
pentru trecerea in condicA a zlogirilor sA-1 imprumute i zAlogul ce sA dA spre
si a foilor de zestre. Trecerea sl va siguran.
face indat fArA a lAsa vreun rand DupA acestea, marele logofat va cer-
nescris in doA .condici igsemnate pe ceta mai ntiu daca imprumutAtorul
foia dintiu si din urmA cu sah pe datornicul au legiuita vfirst
fiescare foae i pecetluitA cu pecetea credintndu-sl cA nu sA aflA nici o
gospod, una dinteaceste condici va fi pravilnicA impiedecare la aceastA im-
randuitA pentru trecerea tuturor dato- prumutare, va porunci judechtoriei lo-
riilor cu zAlog de lucruri nemiscAtoare cului unde sA aflA zAlogul, sA cerceteze
ceilaltA pentru trecerea foilor de subt rAspunderea sa daca acel lucru
zestre. este inteadevAr al datornicului i sl
Art. 333 Orice imprumutAtor cu instiinteze de aceasta.
zalog va fi dator a se inflisa eu dator- Art. 3 5 4. SA vor trece in condicA
micul inaintea marelui logoft,
sAu numele i porecla ImprumutAtorului
subt os'And. pentru neurmare, a nu sA a datornicului, sorocul plfil banilor,'

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIHEI 123

suma cea imprumutata silelul zalogului cand zestrea s va intoarce inapoi,


precum 0 zapisul ce au fcut tocmi- ipotesiarii ') sa vor infatisa la cantelaria
toarele parti intre dansele, carii vor aceia unde acturile s'au trecut in con-
iscali in josul foii, wide va adeveri ma- dica ori la logofatia cea mare, sau la
rele logoft, care intarind in urm chear
zapisul imprumutarii il va da in mana judecatoria judetului ca sa fie fata &and
imprumuttorului. s vor sterge din condica si s adeve-
Art. 335. Orice foae de zestre reze aceasta pe marginea ei cu iscali-
s va trece din cuvant in cuvant in turile lor, s va urma intocmai pentru
aceasta dupa coprinderea articolului
condica cea randuita pentru acest sfar-
de maf sus.
git, subt osanda pentru neurmare a nu
Art. 339. La mutarea lucrurilor
sa tinea foia in seaml 0 cu coprindere
de tot lucru miFator 0 nemiqcator, de zestre sau a unui zalog, ipotesiarii.
O. vor infatiqa la cuviinciosul loc ca
sau de suma banilor dati de zestre, sa stearga actul dintaiu si sa treaca in
precum si de asazmntul ce s va fi
fcut intre amando partile, foia de
condica pe cel nou, urmndu-s intoc-
mai dup coprinderea a vdoua articole
zestre sa va intari de marele logofat
de mai sus.
dupa ce s va trece in condica.
Art. 340. Trecerea in condica a
Art. 336. Deci dupa oranduelile zlogirilor 0 a foilor de zestre sa vor
articulului de mai sus lacuitorii politii face fara nici o cheltuiala sau alta
Bucure0ilor s vor adresa la logofatul Oath' de bani.
cel mare, iar cei duprin judete s vor
adresa la judecatoria judetului intru care Art. 341. Lacuitorii duprin sate
10 au lacaqul lor sau unde s va afla nu sa supun _la aceste formalitti ca
zglogul nemiscator ori dat de zestre. s nu sa stramtoreze adzamanturile
La aceste intamplri judecatoriile ju- lor, pentru care acest fel de masuri
detilor sant indatorate a lua cuviin- sant pentru acum de prisos 0 poate
cioasele 0iinte si a sa intocmi pentru sa fie sarcin pentru aan0i.
trecerea in condic 0 intarirea acestor
fel de acturi dupa coprinderea articu- Art. 342. Toate vanzarile prin
lulu'. 33Z 333, 334 0 335. mezat a nemiqcatoarelor lucruri s vor
Art. 337. Judectoriile judetilor face far nici o cheltuiala sau alt
dare de bani in judecatoriile de intaia
vor fi indatorate a trimite in trei zile cercetare duprin judetele unde lacuesc
catre logofetia cea mare copie adeve- ipotesiarii sau unde sa afla lucrurile
rita de orice foae de zestre ori con- cele ce s vand, urmndu-s pentru
tract de zalogirile ce s vor fi fcut in aceasta intocmai dupa cuvantarea pra-
condicile cantelariilor, ca s se treaca vilii, ins s se in0iinteze logofatul cel
0 in condicile logofetii cei mari Ase- mare ca .s intareasca stapanirea cum-
menea va urma si logofetia cea mare paratorului cu mai multa putere. 2)
care judecatorii pentru toate acturile
de zalogire ori de zestre a nemisca- 1) Editia din 1847 Inlocuwe cuvAntuI: ipo.
toarelor lucruri ce sa AA in judetile tesiarii. cu ,,partiIe interesante.
acelor judecatorii. 2.) In editia din 1347 se adaoga la finde ar-
ticduIui : a Ceitre aceasta se vor urma f i rein
Art. 338. Cand sa va slobozi lu- duelile coprinse in anecsul cu N. 5 al acestui .
crul nemiqcator de subt zalogire sau cap", anexii publicota In acea editie.

www.digibuc.ro
124 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA IX
Pentru hoteirniciia tutulor moOlor din Valahia.
Art. 343. Spre a s da sfarsit la sineturile prigonitoarelor parti, insA co-
o multime de judecAti ce sa ivesc ne- misia va 'Mgr* mai nainte de toate ca
incetat din pricina calcArilor hotaralor sa-i inpace si cand nu sA va putea, va
de mosii s va orandui inteadins in face raportul ski catre Divamtl jude-
fiesicare judet o comisie ca sa hotA- decatoresc arAtandu-si pArerea sa, dupA
rasca toate mosiile de acolo. care va da copie prigonitoarelor parti
Art. 344. Aceste comisii sa. vor si eel ce nu sA va multumi va da a-
intocmi fiesicare de frei boeri dintre pelatie catre Inaltul Divan, care va ju-
care niciunul sa nu fie stapan de mosie deca desAvarsit si va hotari pentru
in judetul unde sa va orandui si de un totdauna hotarale acelor mosii.
inginer ca sa radice harta. Art. 347. DupA ce sA vor ispravi
Art. 345. Cu un an mai nainte hotarniciile cu acest chip sA vor pune
de a incepe aceastA hotarnicie, sA va in pastrare la arhiva Inaltului DiVan
publica in toatb judetile, ca intrfacest hartele cele cu lAmurirea hotaralor si
soroc, vericine va avea a sa jelui penh-u asemAnate cu cele ce va da acest Divan
cAlcare de pamant sA dea jalba sa cAtre pela minile fiescAruia proprietar, dupA
Domn, pentru a camia priimire va lua ce le va adeveri.
adeverinta dela marele logoat. Toate
aceste jAlbi inpArtindu-sa pan judete, Aceste harte vor sluji a nu sA mai
sa vor trimite in cercetarea comisii stramuta pietrile hotaralor si pentru
fiesicaruia judet. orice alta nedomirire in pricina lor,
proprietarul care dupa aceasta hotAr-
Toate hotarAles mosiilor pentru care nicie va indrazni sa calce pAmant dela
nu sA va fi pornit jalba catre Domn in vecinul sAu, nu numai cA-1 va da Ina-
sorocul de mai sus, vor ramanea nestrA- poi, ci Inca va plti vecinului pretul
mutate dupA stpanirea ce au curs. acelui pAmAnt, dupa pretuirea ce sA va
Art. 345, Aceste comisii, bez face in fata locului.
cartea de hotArnicie, vor da fiescaruia
proprietar si harta mosii sale, cu in- Art. 348. Proprietarii vor plati
semnarea hotarAlor mosii invecinate, trebuincioasele cheltueli ale acestii ho-
unde nu va fi nici o prigonire, vecinii tArnicii.
vor iscali pe liniile hotarAlor dintr' Obsteasca Adunare va hotari pretul
aceast hartA, care sa va hdeveri si platii, precum si dreapta analoghie a ei,
de catre mAdularile comisii, iar unde asemenea va orandui prin intr'adins
va fi prigonire, hotarale sA vor insemna instructie regulile ce trebue sA pazeasca
dupa. ce sA vor cerceta cu luare aminte aceste comisii de hotArnicie.

www.digibuc.ro
CAP. VIII

Dispozitii Generale
Art. 349. Acest comitet indelet- II. Ornduirea In feluri de slujbe
nicindu-sa prin capetele dinapoi intru Publice.
inbunttirile ce privesc la felurimea III. Chipul ocarmuirif avuturilor bi-
ramurilor Administratii Printipatului serice0i.
Valahii, au trebuit s ia in bagare de W. Invatatura publica.
seama 0 cele urmatoare : V. Temeiurile unei uniri mai de a-
L Inaltarea in ranguri 0 ranguri fr proape intr'amando& Printipaturile.
de slujba, adeca paialcuri.

SECTIA I

Pentru inaltarea in ranguri


Art. 350. Abuzul paialacurilor ce ca printeaceste dregatorii 0 s1ujba0i
da Domnii dela o vreme incoace cu dupa vechimea slujbei 0 dui:A treapta
mare inlesnire s'au fost facut pricina destoinicii fiesicaruia s poata a ajunge
de multe 0 grele necuviinte. prin inaltri treptelnice 0 asemanate cu
Ca sa se dea dar un sfarsit acestui ale lor meritela cele mai man slujbe.
abuz, de acum inainte nimenea nu va Art. 351. Oricare rumn, nefiind
putea dobandi nici o inltare de rang in traapta nobililor, sa va osebi prin
decal numai dupa adevarata slujba ce slujbe publice, Domnul il va face cu-
va savar0, aflandu-sa lucratori in once noscut 0130e0ii Adunari ca s i sa
treab va fi ornduit. dea dreptul de noblete, ori numai pe
Catre aceasta, Domnul va putea sa al ski obraz sau mo0enitoare, dupa
dea pentru slujbe insemnatoare care mrimea slujbelor ce va savar0. Aw,-
Stat, titluri de noblete. zarea unui asemedea la treapta nobletii,
Pentru aceasta, Domnul va orandui s va face prin actul Ob0estii Adunari
ca Ob0easca Obitinuita Adunare sa intarita de Domn. Sa vor intocmi con-
hotrasca un numar de ranguri pe dici unde sa vor inscrie cartile de no-
rand pentru cte trele ramurile admi- blete 0 aceste condici s vor depune
nistrative,- judecatoreasca 0 ostaasca, 0 s vor pastra in Arhivele Statului.
SECTIA II
Pentru ornduirea in feluri de slujbe.
Art. 352. Toti dregatoril 0 o- nistratii, ostaeti 0 judecatoresti sa vor
I

randuitii in feluri de slujbe ale Admi- I alege 0 sa vor numi de Domn.

www.digibuc.ro
126 REGULAMENTUL ORGANIC AL NALAHIEI

Pentru tofi ocarmuitorii de judet, Art. 356. Schimbarea slujbasilor


samesii i cinovnicii politicesti ai ca- pe tot anul, care sA obicinuia panA a-
rantinilor, Sfatul Administrafiv va arAta cum 'in Valahia, Bind vtmtoare sluj-
Domnului cate doi candidati pentru bei, sA doboarA cu totul.
fiesicare Mc deschis i Domnul va ale-
ge dinteacestiia cate unul. Orice oranduit in slujba administra-
Art. 353. Toti suptocarmuitori de fil s va numi pe trei ani, afarA dintr'o
plAsi si de plaiuri s vor alege de cA- gresalA vAdit i urmatA dupA o pre-
tre nobilii i proprietarii de mosii a gafire sau cand mnsui sA va trage din
liesicArtfia judet, dinpreunA cu ocannu- slujbA dup a sa vointA. Daca insA in-
itorul judetului. Acestlia vor arAta la teaceasta curgere de vreme va da do-
Sfatul Administrativ cate doi candidati vezi de vrednicA purtare, va urma in
pentru fiesicare plasA i plaiu i acest slujba sa. Pentru aceasta slujbasii vor
Sfat va supune a lor oranduire la ale- avea vreme s cunoascA mai bine ale
gerea Domnului. lor datorii, dobandeascA toatA tre-
Subtocarmuitorii de plsi vor fi a- buincioasa ecsperient ; i slujba pre-
lesi pe o curgere de trei ani intre cei cum si meritul nu von ramanea fArA
insemnati ai judetului sau negasindu-sa rAsplAtire.
acolo numhul cerut si din cei ce sA Cat pentru cei oranduiti in partea
vor afla in judetele invecinate. judecAtoreascA sA va urma intocmai
Art. 354. Aiributfile subtocar- dupa intocmirile coprinse in articolul
muitorilor de plAsi snt 215, capul VII.
L SA inplineascA cu intregime toate
datorfile intru care sA indatoreazA dup Art. 357. Toti oranduitii in sluj-
intocmirile capului III al acestui Re- bA, fArA osebire, sant datori la a lor
gulament.
IL SA apere pe saleni de orice n- numire, sA facA i s iscaleascA jurA-
pshiire i sfilnicA luare, ce li sA va mantul urmAtor
face din partea trecAtorilor sau a ve-
ricAruia altuL Pentru aceasta vor in- Jur in numele Prea Sfintei Troiti,
shin% ocarmuitorul judetului i daca sA slujese la slujba ce mi i'au Mere-
nu s va face cuviincioasa indreptare dintat cu ravnA, cu credirrtd l cu
despagubire, sl vor adresa la minis- dreptate, fArA de a ma abate din da-
trul Trebilor din LAunh-u. torfile prescrise, precum si de a pAzi
III. SA instiinteze ocarmuitorul jude- pravilile si de a respecta institutfile
Willi de orice s'ar urma intru a Mr patrii mele".
plas, precurn si de intmplrile de e- Art. 358. Domnul va orandui a
pidemiii, de moarte in vite, de file-
cAciuni si de orice altA intamplare O. face prin ai sAi ministrii, proiecturi
ecstraordinar sau vAtAmatoare satelor. de lege pentru atributifle politii, a o-
Art. 355. Trecandu-sA lefi pen- carmuitorilor de judete, a samesilor
tru acesti slujbasi in socoteala casii a altor slujbasi a cArora datorie nu s'ar
Statului, de acum innainte nu vor putea gAsi hotrite cu indestula deslusire in-
s cearA nimic dela lcuitorii satelor,
nid s priimeascA cevas subt orice nu- tr'acest regulament. Aceste proiecturi
mire va fi 1). sA vor da in cercetarea Obstestii Adu-
nAri priimiindu-sA odatA de cAtre
1) In edta din 1847, articoluI 355 este ad.lo- aceasta intArindu-sA de Domn, vor
gat ca tatim alinmat articoluIui precedent. In Io-
cuI articoIului 355, editorul din 1847, pune art. sluji cAtre oranduitii in slujbe de re-
1. 2 i 3 din Iegea din 1892 asupra Intemeerei gule nestrAmutate i cAtre fiesicare pen-
supt carmuiraor 0 a bunei orandueli de pin
sate. t= partea ce i sA cuvine.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 127

SECTIA Ill

Clirosul bisericesc i ocarmuirea avuturilor sale.

Art. 359. Ca s se pazeasca cu preuna cu episcopfi in lucrare i cu


toat intregimea vechile prerogative a logofatul Trebilor Biserice0i. Acest re-
clirosului Valahii i. sa se intmpine de gulament s va da de Domn in cerce-
acum innainte tot abuzul, ce s'au fost tarea Obicinuitei ObOeqtii Adungri
introdus in ierarhia bisericeasca, mi- dup ce sa va primi de cake aceasta
tropolitul i episcopii cei in lucrare, s va intri dup toate cuviinfele, va
dupa intocmitoarele legi ale tarii, s avea putere de lege 2).
vor alege dintre biserica0i pamnteni, Art. 363. Pentru abuzurile i da-
cunoscuti pentru a lor pilduit evlavie, rpanarile fcute foarte adesea de ca.-
statornica invttura i cercata destoi- tre egumenii mngstirilor celor inchi-
nicie. nate, la carii ocrmuirea avuturilor bi-
Alegerea acestor duhovnice0i pas- serice0i s'au fost incredintat, este nea-
tori s va face dupg. drepturile 0 obi- prat ca aceast pricin s se pue in
ceiurile tarii de cgtre Obicinuita Ob- bun oranduiala. Drept aceia, o comisie
qteasca. Adunare dinpreun cu boerii alcatuit subt prezidentia mitropolitului,
din treapta dintaiu ce nu s vor afia de logofgtul Pricinilor Bisericqfi, de
madulri ai acqtii adunri. pafru boieri 0 de patru ornduiti din
Dupa ce s va intari alegerea de partea Sfintelor Locuri, adeca Sfntul
de Domn, alesul pastor numai decal Mormnt, muntele Sinai, Sfnt-Agura
sa va inscauna Intr'a sa dregatorie i o 0 din Rumeli, sa vor indeletnici intru
va crmui dupa canoanele bisericeqti cercetarea titlurilor i altor acturi a-
dup pravilile i obiceiurile ce shut tingatoare de mnstirile cele inchinate,
legiuite pand acum In tara. sa vor sftui asupra urmatelor mai
Art. 360. Mitropolitul sa va alege nainte abuzuri i asupra proiecturilor
dintre trei episcopi, ce vor fi in lu- de indreptare 0 in cele dupa urtna va
crare, adeca al Ramnicului, al Buzului hotari partea din veniturile kr, ce sa
0 al Argeqului, avand calittile cerute va putea da in casele Statului pentru
dupa articolul de mai sus 0 va priimi fapte de faceri de bine.
dupa vechiul obiceiu canoniceasca in- Vor fi oranduiti madulari ai aceqtii
tarire dela patriarhul Tarigradului. - comisii pentru mnstirile neinchinate
Art. 361. Mitropolitul i episcopii la keun i. streine i patru biserica0 pa-
vor fi nestrmutati intr'ale kr numiri, mnteni ale0 de cgtre mitropolitul
afara numai la intmplare de abateri carii vor fi parta0 intru toate chibzu-
din duhovnicetile kr datorii 0 de o irle de cte ori sa vor urma
purtare politiceasc vtmtoare Sta- pentru aceste mnastiri.
tului, dovedit de Obicinuita ONteasca Lucrarile aceqtii comisil savr0ndu-
Adunare i cunoscuta de Domn 9. sa i Intarindu-s dupa cuviinta, logo-
Art. 362. Cuvincioasele simbrii a fatul Pricinilor Bisericeti va fi insr-
iconomilor 0 a protopopior, precum cinat sa ingrijasca a sa pazi cele ce sa
darile pentru botezuri, cununii, ingro- vor hotarl.
pari, s vor hotari printr'un regulament Cgtre aceasta, tot intru datoria Lo-
ce sa va alcatui de mitropolitul din- gofatului bisericesc snt i urmatoarele
insemnri I
o ArticoluI 361, In editia din 1847 este adtt..
ogat ca ularn aniat art. 36e. In locul situ, se 2) Irk editia din 1847, art. 362 este modificat
intercateaz un nou articof 361 din art. 1, 0 mult mrit prin intercalarea dispozitiaor Iegei
3 ale legii din f833 asupra seminarelor. din 1833 asupra protopopilor i preotifor.

www.digibuc.ro
128 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Domnul prin mijlocirea marelui lo- negresit avocafi spre a sA judeca in


gofat al Pricinilor Bisericesti, privi- locul lor ; iar dumnealui vel logofAt va
gheazA ca tot clirosul din Valahia sA sprijini judecAfile lor prin toate
se poarte cu bunI ornduialA si sA nu
calce pravilele si legiurile cele asezate mijloacele, ca sA ia sAvArsire in
inteacest prinfipat vreme si. s dobAndeascA partea ce va
and vreunul din partea clirosului avea dreptate, legiuita indestulare. SA
bisericesc sA va amesteca la lucrurile deosibesc inteaceastA regula preatii de
care privesc numai la ocArmufrea Dom- mir, carii pentru scApAtAciunea lor nit
nului, pricinuind printr'aceasta turbu-
rare la linistea si buna orAnduialA a vor fi in stare sA plAteascA avocatilor.
publicului, ori va infra in cercetare de Hirotoniile cliaconilor si a preotilor,
pricini care privesc la judecAtoriile po- fiind trebuinf A a sA urma pe temeiurile
liticesti, precum si. nand va cAlca pra- legiuirilor ce sAnt pentru aceasta, de
vilile si legiuirile acestui prinfipat, ori acum innainte nici un diacon sau preot
nu sA va purta cu bung oranduiala du- nu s va hirotonisi pAnA a nu face
p al salt haracter, atunci logofatul
Pricinilor Bisericesti va face cunoscut marele logofAt raportul salt cAtre Domn,
Domnului pe aceia si. va cere ca sl se arAtnd atAt trebuinta ce este, eat 0
dea vinovatul in cercetarea pArinte- cA s'au priimit de vrednic de cAtre
lui mitropolit, fatA aflAndu-s si marele arhiereul cel ce va fi sA se hirotoni-
logoat, spre a s judeca si. a-si lua seascA si. pAnA a nu da Domnul voe
cAzuta pedeapsa. Asemenea 0 cAnd si. slobozenie in scris pentru aceasta.
vreunul din dregAtorii. mireni va su- SA inceteze insA mice luare dela a-
pAra vreun obraz bisericesc la cele ce cestiia si de cAtre cei politicesti si de
privesc asupra datoriilor slujbei sale cAtre cei bisericesti.
sau 11 va necinsti intealt chip, marele Tot la eaderile marelui logoft sA
logof At il va face cunoscut Domnului, cuvine atAt privigherea asupra ocAr-
cerAnd ca s se dea vinovatul in cer- muirei avuturilor miscAtoare si. nemis-
cetarea si judecata judecAtoriilor poll- catoare a tuturor mAnAstirilor si schi-
ticesti spre a sA pedepsi dupA mAri- turilor a celor slobode din printipat,
mea gresalii. cat si asupra scoalelor teologhicesti
Nici un schit sau manAstire sau vre- pentru care va ingriji dinpreunA cu ar-
un alt chinovion nu sA poate intocmi hiereul eparhii, ca toate regulile ce sA
in Valahia fAr a s da de stire mai nror intocmi printeun deosebit regula-
intAiu marelui logofdt ca printeinsul O. ment asupra profesorilor, stiintelor si.
ia voia si slobozenia Domnului. bunei orAndueli s se pAzeascA intoc-
Asemenea 0 nici un egumen nu sA mai intru toate.
poate aseza pe la toate mndstirile, in Fiindc s'au addogat la canfelaria a-
toatA tam, pana a nu sA. infAtisa Dom- cestii logofetii condicile ce privea la
nului prin marele logoat dinpreuna cu feremoniile publice, de aceia la acest
mitropolitul si pana a nu sA intAri de fel de intmpldri, fArAmoniile s vor
Domn, W a s indatora s plAteascA regula dela aceastA canfelarie 9.
vreun ban subt nici un fel de numire ;
asijderea si. orice starit sA va alege,
numaidecAt s se feel cunoscut mare- I) In editia din 1847, ultimile 11 aliniate ale
lui logott. articoIulului s'au scos, trimitandu-se printr'un a-
Fiindca nu se cuvine ca obrazele liniat unic, In ceiace priveste manAstirile Inchi-
bisericesti sA se traga prin judecAto- niate la rnduelile special intocmite In anexa 1
riile politicesti pentru pricini de jude- del.. acest capitol.
Se adaogA un nou articol 364 cu dispozitiuni
cat-A, marele logorat va ingriji ca a- din leg& asupra Indatoririlor si rangurilor logo .
cestiia avAnd judecAti sa-si orAnduiasca fetid bisericesti 0 asupra manAstirilor Inchinate..

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIE/ 129

SECTIA

Pentru invatatura publica.

Art. 364. Invttura publicA tre- publice trebue a s tracta intr'aceast


bue asemenea a fi objectul ingrijirii limbA, care este ceia ce sA intrebuin-
privigherii Stpanirii, ca cresterea tine- teazA i intru toate slujbele sfintei cre-
rilor s fie inteir eiat pe inceputurile dinte.
celui mai sntos moral '). Art. 367. Ca s se poatA creste
Epitropiia Invtturilor pubfice va al- fiii celor In slujbe publice, dupa un
cAtui regulamenturi pentru organizatiia chip asemAnat cu al viitoarei soarte,
a tutulor asAzArilor de crestere, f recum sA va cldi in orasul Bucurestii un co-
pentru toate cursurile invtturilor legiu hotArit pentru cresterea de una
care vor trebui s urmeze i le va su- sutA scolari dinteaceast treapt.
pune la priimirea Domnului prin mij- Acesti scolari vor avea inteacest
locirea ministrului Trebilor din L- colegiu lcuintat hrana, lumanarea, In-
untru cAlzirea si vor urma cursul Invtturi
Toate scoafile particulare precum a lor lor in casele publice Intocmai ca
Coltii i allele ce sant acum intocmite ceilalti scolari de afarA.
ce s vor mai intocmi de acum Innainte, SA va aseza cAtre aceasta In c4pi-
sA fie cunoscute StApanirei si ea va a- tal, o cas de crestere pentru cinci
vea bgare de seamA asupra sistemii zeci ffice i srmane ale slujbasilor Sta-
Invtturilor ce sA cuvine a s linea In tului, care i vor avea acolo lAcuinta,
fiesicare scoal prin mijlocirea cinstitei hrana i cresterea, dupl un chip cu-
Eforii a scoalelor. viincios.
Art. 365. StApanirea va intre- Aceste do institutii s vor organiza
buinta o intr'adins ocrotire cAtre trupul &pa un regulament ce sA va alcAtui
Academii i catre scolarii care sA vor de Epitropia Invtturii Pubfice, care
osebi prin a lor Innaintare la invA- va hotAri intr'aceasta i oranduiala
tturi i. carii vor da dovezi de talen- chipul priimirii acestor numAr de
turi i vrednicA purtare 3). fiice.
Art. .:16'6. SA vor intocmi scoale Art. 368. Pentru tinerea colegiu-
incepAtoare pentru ainando secsurile lui i casa de crestere, s rmae a sA
In fiesicare capetenie de loc a judeti- chibzui de cAtre Domn dinpreun cu
lor, unde sA vor Invta cunostintele Obsteasca Adunare, mijloacele prin
elementare, dupa metodul lui Lancas- care a intampine cheltuelile trebuin-
ter ; sA vor da acstor asezri toatA in- cioase i mai inlesnitoare, ori din ve-
tinderea Inainttoare i asemAnat cu niturile Statului, ori cu luarea acelor
suma banilor hotAriti pentru invttura do parale la leu sau prin alt mijloc.
publica. Art. 369. Epitropiia Invtturii
Cursul invtturpor va urma In lim- Pubfice va chema mArimea de suflet a
ba rumaneascA, nu numai pentru *Mies- cettenilor sAi ca sA ajute aceste folo-
nirea scolarilor i desvarsirea limbii sitoare asezAri prin hrziri de bani
ci Inca pentru cA toate trebile legaturi, care vor sluji intru cresterea
veniturilor i intru a asigura statorni-
1) Vezi nota precedentA. Constitue inceputul cirea i innaintArile.
articolutui 365 'in editia din 1247. Art. 370. Cat pentru epitropii
2) AliniatuI acesta este inlocuit In editia din ce privesc la ingrijirea nevarsnicilor sd
1847 printr'o trimitere ce se face Ia regulamen. va urma dupa chipul de mai jos.
tul fcoalelor non mntocmit.
3) In editia din 1847, art. 365 este trecut ca De va fi epitropul oranduit prin dia-
uItim aniat at art. 364. t sA urmeze dupa acea diatA, iar de
9

www.digibuc.ro
130 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

nu va fi &a% sa se aleaga de judea.- O. fie datori ca la fie0care an s dea


torfia locului din cele mai de aproape socoteala la judecatorfia locului pentru
rude dua povata pravilii. Amando lucrrile lor in parte 1).
felurile de epitropi ce s'au zis mai sus,

SECTIA V

Inceputuri de o unire mai de aproape intre arnandoCi PrintipaturiIe.

Art. 371. Inceputul, religiia, obi- sa insa cu proprietarii acelor mo0i 0


ceiurile 0 cea de un fel limba a inputerniciti cu slobozenie de voe din
sala0uitorilor inteaceste dol printipa- partea judecatorfilor satelor, far nici
turi, precum 0 cele deopotriva tre- o dare, nici facndu-li-s vreo inpie-
buinte snt indestule elementuri de o decare din partea Stapanirii.
mai de aproape a lor unire, care pana Art. 375. Monedile vor avea a-
acum s'au fost poprit 0 s'au zabovit, nu- celas curs 0 ace1ea0 preturi in amn-
mai dupa inprejurri intamplatoare 0 do printipaturile, intocmai dupa co-
cele urmate dupa dnsele bunile do- prinderea articolului 65.
bndiri 0 urmarile folositoare ce ar o- Art. 376.Puterea de sine stapni-
drazli dintr'o apropiere a acestor doa toare 0 savar0toare pentru finerea bu-
popule, nu pot fi supuse la nici o in- nei orndueli 0 pentru rpaosul ob0ii,
doiala ; inceputurile, dar, s'au aezat ornduirea in toate slujbele, cea intaiu
inteacest regulament prin cea de un comanda a jandarmerii snt preroga-
fel de cladire a temeiurilor adminis- tive alturate obladuirii Domnului sta-
trative in amndoa Wile. pnitor, care va urrna intru a lor o-
Art. 372. Lcuitorii din amndoa carmuire ca 0 mai nainte insa dupa
printipaturile s vor inparta0 de toate temelurile intocmite printr'acest regu-
folosinfile negutatore0i, dua. temeiu- lament.
rile intocmite la capul V, articolul 159 Art. 377. TO boerii ce s vor
al acestui regulament 0 vor dobndi afla in slujba sau nefiind in slujba, pre-
deopotriva in fiqice eparhie la al lor cum 0 toti s1ujba0i Statului, snt da-
negot acelea0 drepturi civile ce vor tori sa dea Domnului supunere 0 as-
avea 0 pamntenii. Caderea de a do- cultare ; abatndu-s insa din ale lor
bndi intr'o tar sau intealta proprie- datorii, dupa ce vor fi mai intaiu ju-
tali micatoare sau nemicatoare este decati, sa osndesc a se pedepsi du-
asemenea data lcuitorilor din amn- pa coprinderea pravililor.
dol printipaturile. Art. 378. Verice boer sau ne-
Art. 373. Facatorii de rele, cri- gutator rumn este slobod sa cargo-
minalii Statului, dezertorii precum 0 reasca in streinatate pntre loctrile
datornicii ce vor scapa dintr'un prin- unde interesurile personale 11 vor po-
tipat intr'altul O. vor da innapoi deopo- vatui, fara sa poata cineva0 a-1 popri,
triva inpreuna cu toate lucrurile ce afara numai de intamplari prevazute
vor lua cu dmii, dupa intocmirile u- de pravila.
nui aqezamnt de dare innapoi ce sa 0 pravila intr'adins alcatuita va pune
va legiui intr'amndoa stapnirile. in or.nduiala indatoririle tuturor la-
Art. 374. Lacuitorii satelor salal- cuitorilor, pentru ceiace prive0e la
luiti pe hotarul acestor do tart avnd cvartiruirile militare0i 0 la care va
trebuinta de a trece vremelnice0e din-
tr'un hotar pe altul, pentru munca s-
tene0ii iconomii pe moqiile invecinate, In 1) Partea Gnat& a articolului este modificata.,
editia din 1847, Inlocuindu-se cu o trimitere la
vor fi slobozi de a o face tocmindu- regulamentul scoalelor.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 131

urma a s supune figcare (afarA nu- care sA dovedeascA cA poate sA se


mai de vreo intmplare neobicinuit) facA intru adevAr folositor Statului
pn cand sA vor zidi cazarne ale Sta- petrecnd aa zece
ani socotiti din
tuhti sau sA vor invoi ob0irile intru zioa arAtArii sale cAtre StApnire 0 a-
gsirea mijloacelor pentru aceste cvar- rAtndu-sA totdeauna prin purtAri cin-
tiruri. stite, i sA va da document de natura-
Art. 379. Orice strein, de orice lizatie, dupA toate formele cerute
rang cre0inesc, va veni aid in tarA atunci sA va inscrie intre pmntenii
va voi sA dobandeascA drepturi politi- Statului i va dobfindi toate acele drep-
ce0i de pamntean, sl nu le poat turi politice0i cate au 0 cei adevArati
dobAndi fr un document la mn, pAmnteni, intrebuintndu-sA de Domn
care i sA va da de cAtre Domn, dup5. 0 in slujbe de ale tArii pentru care
o mai intiu chibzuire a Obicinuitei va fi destoinic.
Ob0e0ii AdunAri, iar chibzuirile acetii 4-lea. DacA vreun strein sA va in-
AdunAn i intArirea Domnului vor ur- sura cu pmfinteancA nobilA i va da
ma pe temeiurile urmAtoare dovezile mai sus arAtate, atunci soro-
1-iu. Streinul din nou venit, dorind cirea anilor de naturalizatie, sA va so-
a sA naturaliza in tazA, va li dator sA coti pe un nurnAr de qapte ani numai,
se arate cAtre StApnire cu jalbA, do- iar neavnd acest fel de dovez't, insu-
vedind al sAu capital 0 alte avuturi ce rarea cu pmfinteancA nu poate de a-
va mai avea prin alte locuri sau me- cum innainte sA-i dea drept de natu-
seria ce va cunoa0e i prin care s'ar ralizatie.
fagadul a sA face folositor Statului. .. 5-lea. Ian streinii, uneltind numai ne-
2-lea. Obicinuita ONteasca Adunare gutatorii i industrii i dorind a dobndi
din porunca Domnului va cerceta ale numai drepturi obicinuite de pAman-
sale dovezi i va raporta Domnului. tean, iar nu 0 politice0i, in ceasul ce
3-lea. Daca dupa aceast cercetare sA von inscrie intre corporatiile loculni
sA va face cunoscute de adevArate do- sA vor supune la cele dupeste an
vezile streinului, atunci acesta va putea. dri pentru dreptul de patbntA i pentru
intrebuinta al sAu capital in orice cum- cheltuelile or4ene0i, numaidect sA vor
pArAtoare de acareturi va voi, prin innumAra intre pAmntenii Statului
ale sale in parte lucrAri sA va sill sA vor avea acelea0 drepturi ce au 0
dea dovezi de a sa destoinicie, prin pAmntenii negutatori i industria.0.

www.digibuc.ro
CAP. IX.

Regulamentul osteqesc 1)
SECTIA 1 2)

Temeiurile formarii Militii.

Art. 379. Dupa pontul al trac- manteneasca in Printipat dupa urmtorul


tatului de pace din Andrianopoli, ce chip :
intare0e singurii stapaniri romane0i ot- Art. 380. Militia printipatului
carmuirea cea din launtru a printipa- Valahii se comandue0e intru mai mare
de catre spatarul 0 se alcatue0e de
tului, neaparat trebue0e : 1-iu, spre paza
granitilor pe cat se atinge de negot qi o0iri de pezestrime 0 de cavalerie
0 de carantine, 2-lea, spre paza bunei inpartita in trei polcuri. 8)
Art. 381.
orandueli 0 a ob0e0ii 1ini0i in prin- catuevte din doao Fie0ecare polc se al-
tipat, O. se formeze o o0ire intocmita doa escadroane. batalioane 0 din
pe temeiuri statornice 0 intru care Art. 382. Polcurile, batalioanele
Stapanirea sa-0 poata odihni creclinta. 0 escadroanele se insemneaza supt nu-
Drept aceia, se intocme0e militia pa- mirile urmatoare:

1) Regulamentul ostdvesc pentru militia pd- Adunare de Revizie rezultA cA in vedinta de


mcinteneased a Prinfipatului Valahii" a avut, la Ia 13 Martie 1831, Vornicul Alexandru Ghica
Inceput, fiinta deosebita de aceia a Regulamen- vel spatar au citit Capul al 9-lea pentru Re-
tului Organic. In editia din 1831 a Regulamen- gulamentul Ostdvesc al MHO Romtinelti". care
tului Organic, el s'a publicat separat, precedat nu era altceva decat capuI I al acestui Regula.
de o tabla de materii care aratA cA se sub- , ment, dar acest Cap al Regulamentului Os-
impArtea in patru capuri. Cu toate acestea nu tdsesc" a fost primit atat de Comitet cat 0 de
se publica decat cap. L Restul capitoIelor 0 anu- 04teasca Adunare sa facd parte din Orga-
me cap. II, Ill 0 IV al acestui regulament, de0 nicescul Regulament al Printipatului vi sa in-
sunt indicate In tabla de materie, nu se gAsesc chipuiasca pe cel de al IX-lea vi din urind
totus in volum. Aceste capitole sunt rezumate In Cap al acestui Regulament" Aceasta dispozitie
art. 425, 426 0 427, ce publicam mai jos 0 par se refera, dupa cum am spus, numai la primul
a fi rAmas regulamente interioare cari n'au facut din cele cinci capitole ale initiaIului Regulament
obiectul unei (egi votate de Ob0easca Adunare. ostAsesc.
Ultimul capitol (art. 427), privitor la partea 2) In textuI editiei din 1832 se Intrebuinteaza
judecatoreasca a fost publicat de dL profesor In cuprinsuI Regulamentului ostisesc, denumirea
Stefan Berechet ca Avezdmiint ostdvesc pentru de desparfirea" In loc de sectie. Prin incadrarea
straja pdmdriteneascd a Valahii din 1832, lavi Regu(amentului ostAsesc In RegulamentuI Organic,
1929, dar acest a;eztimAnt nu a fost supus nici- normal a fost pentra uniformitate, sA tntrebuintam,
data discutiei Oblteltii Adunari pentru a putea ca 0 editorul din 1847, denumirea Sectia"
fi considerat o legiuire propiu zisit. 3) In editia din 1847 cuvAntul polc este in-
Din desbaterik ce au avut loc ln Ob0easca Iocuit pretutindeni cu acela de regiment

www.digibuc.ro
134 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Bata lion 1-iu. Escadron 1-iu


Polcul intaiu
1 Bata lion al 2-lea. Escadron al 2-lea

Bata lion al 3-lea. Escadron al 3-lea


Polcul al doilea
1 Bata lion al 4-lea. Escadron al 4-lea

Bata lion al 5-lea. Escadron al 5-lea


Polcul al treilea
1 Bata lion al 6-lea. Escadron al 6-lea

Art. 383. Militia pamnteneasc doctor 1


se comndueste de sptarul, ajulandu-
se cu un stab (tat-major), dup cum soldati de nernd 12
se insemneaza in tabla No, 1. Peste tot 586
Art. 384. Polcul se comndueste
de polcovnic, batalionul de maior si In fiescare escadron sant :
escadronul de cpitan.
capitan 1
Art. 385. Batalionul se alcatueste
din patru roate, roata din do ploto- porucici 2
nuri si plotonul din vase despArtiri. praporgici 4
(Caut litera A).
iunc4ri. 4
Art. 386. Escadronul se alcAtueste
din patru plotonuri, plotonul din patru unter-offiteri . . . 14
desprtiri (Caut litefa B).
trambitasi 2
Art. 387. In fiescare batalion sant:
soldati de rand . . 160 1)
maior 1
soldati de nerand . 3
cApitani 4
porucici
Peste tot 190
8
praporgici . . 8 In fiescare pole dar, de toate rangu-
rile sant 1552.
iuncAri 16
i
unter-offiteri . . . . 48 1) Din porunca fostutui Plenipotent, prezident
al Principatelor cu nr. '79 din 1838 s'au mai
tobosari . . . . . 8 adaogat ?tic& zece soidati de fiecare escadron. De
aceia edivia din 1847 a Regulamentului Organic
soldati de rand . . . 480 aratit 170 de soldati In toe de 16o.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAMEI 1.35

Peste tot militia coprinde s

Pedestrime Cavalerie

Maiori 6

Capitani 24 . . . 6

Porucici 48 12

Praporgici 48 24

Iuncari 96 24

Unter-offiteri 288 84

Muzicanti 48 12

Soldajd de rand ._2880 960 1)

Doctori 6

Scriitori si soldati de nernd . . . 72 i 18

Peste tot 3516 1140 2)


Peste tot pedestrime si cavalerie 4656 3)
Osebit de acestia :
Seful militii 1

Ajutor al spatarului, polcovnic 1

Polcovnici . 3
De jurna stab-offiter . . 1

Aghiotanti mai marl. . . . 3


Scriitori . . . . 8
Peste tot . . . 4673 4)

1, 2, 3) Din cauza adausului despre care vor. cauza sporului de 6e de soldati de Mild, ci 0 prin
beste nota noasta precedenti, editia din 1847 adaogirea unui capel ;Master al muzicii", a
a Regulamentului Organic inlocuese cifreIe 96e, unui tambur-major" 0 a 36 muzicanr, aceasta
114e si 4656, cu 1 o2o, 120o 0 4716. In urina poruncii nr. 79 din 1833 a Plenipo.
4) Idem cu 4772. Aceasta nu numai din tentuIui Prezident al Principatelor.

www.digibuc.ro
136 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Art. 388. Mrunta alcAtuire a 576 oameni vi la 96 desprtiri de ca-


polcului se insemneazA in tabla subt valerie aduce spor de 192 oameni
No. 1. cnd i dupa acest adaos suma ovtirilor
Art. 389. Daca mai pe urm nu va fi mnc destul, atunci in loc de
inprejurArile ar aduce trebuint de a un rnd in fievcare despArtire, s se
s spori suma acevtii ovtiri atunci frl adaoge &Ale doao rnduri, care fac
atingere de cttimea poleurilor i a
escadroanelor, s se adaoge cte un spor de 1536 oameni. Asemenea se
rnd (adecA doi oameni) in fievcare va urma i mai nainte, pAzindu-se ins_
despArtire. Acest adaos la 288 des- numArul ,hotArit al offiterilor 0 al unter-
pArtiri de pedestrime aduce spor de of fiterilor.

SECTIA II

Pentru strngerea militii sau chemarea in slujba.

Art. 390. Strngerea militii se unei pArti de oameni indatorati prin


lucreazA prin scris obvtesc i prin in- scrisul obvtesc, care aceast parte de
hare in slujbA de bun voe, dupa oameni se va tinea in seam la urm-
anecsul No. 1. i) torul soroc de luare in slujbA 0 la
Art. 391. Toate stArile (clasele) orice intAmplare, pstrarea otirli infra
dajnicilor snt suppuse scrisului obvtesc intregimea sa, va fi supt inadinsA in-
care se va inchipui prin osebit avAzA- grijire a sptarului i va rAmnea intru
mnt al Divanului. responsabilitatea sa 8).
Art. 392. Dupa cea IntreagA for- Art. 397. Urmnd aceast ovtire
mare a militii, slujitorii, catanele, pla- a fi todeauna intru intregimea sa vi
iavii j toate celelalte bresle, Cate se hotrindu-se vremea slujbei a El. de 6
vor afla supt asemenea ntimire, se des- ani, pentru ea s poatA rAmnea in
ffinteazA i oamenii ce le alcAtuia in- slujbA desttfi soldati vechi spre invA-
fra In rndul dajnicilor. tAtura recrutilor, o a treia parte a tu-
Art. 393. Se priimevte in slujbd tutor rangurilor de jos, slujind numai
de varstA numai dela 20 pn la 30 ani. cei dintiu trei ani, se va slobozi din
Art. 394. Pmntenii numai eel slujbA, slobozindu-se Ina cei care vor
cu printi, cu familie cu mo0e ,se fi mai provti i locurile lor sA se umple
vor priimi in slujbA 2). indat prin chemarea scrisului a anu-
Art. 395. Vremea slujbei va fi de lui al patrulea.
6 ani, Asemenea se va urma i la al cin-
Art. 396. Urmnd ovtirea aceasta cilea vi la al vaselea an, slobozindu-se
a se afla intru intregimea sa totdauna, din slujb cAte o a treia parte
la fievcare 4 sau 6 luni, se va face Trecnd cei dintAi vase ani ai slujbei,
ingrijire a se inplini lipsa celor morti. atunci indatA, la inceputul intiului
Aceast lipsA se va implini intiu cu an a al doilea strngeri de militie, se
cei de bun voe veniti In slujbA, pe va slobozi din slujbA cate o a vasea
carii comandirii polcurilor vor Mgr* parte 0 asemenea se va urma pentru
a-i aduna, sau in lipsa acestora, se va toti ceilali unnAtori ani;
Indeplini prin chemarea in slujb a Cu acest chip cea mai mare parte
din soldati va fi totdeauna bine
TextuI atticoItdui este modificat prin legea invtatd.
reeutArii din 183g.
2) In editia din 1847 s'a scos cei cu movie",
pentkia nu seint tofi ldcuitorii proprietari". 3) Modificat prin Iegea recrutatii din 1833.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 137

Art. 398. Peste tot trebuesc recruti . 4380 recruti


Ava dar la cel dintai soroc de 6 ani
la 1-lu Ianuarie, anul f 833 trebuesc 1460
la 1-iu Ianuarie, anul 1834 ft 1460
la 1-iu Ianuarie, anul 1835 1460 ff

Pentru al doilea soroc de vase ani


la 1-iu Ianuarle, anul 1836 trebuesc . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1837 It . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1838 ff . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1839 11 . 730
la 1-lu Ianuarie, anul 1840 . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1841 If . 730

Cu acest chip in cursul celor dintai suma oamenilor ce vor voi s mai
do soroace de vase ani, slujba se scur- ramae in slujba dupa inPlinirea soro-
teaza dela trei pana la cinci ani, afara
numai de cele do. al 6-lea parti dupa cului vi de suma oamenitor de buna
=ma, care vor sluji intregi vase ani. voe veniti sa la slujba i sptarul, din
Art. 399. Catre sfaqitul fievcarui parte sa, aduce aratarea aceasta in
soroc hotarit pentru nuoa strangere cunovtinta Domnului mai din vreme
de recruti, comanclirii polcurilor supun cu randuiald ca suma chematilor sa nu
cunovtintei sptarului, vtiinta lamurita de treaca trebuinta

SECTIA Ill
Pentru privileghiurile i inerea militii.

1. Pentru rangurile de jos. de cite vase ani, atunci tatat, muma,


Art. 400. Taal i muma, nevasta nevasta i copii nevarsnici se vor scuti
in toat viiata lor de mice dajdie, dupa
vi copii nevarsnici ai celui dupa scris porunca Divanului2), carele va da intr'a-
indatorat, ori de buna voe intrat in dins patenta celor de iznoava intrati
slujb, in toata vremea slujbei sale, sant in slujba.
scutiti de orice dajdie prin inteadins
porunca a Divanului i intamplandu-se Art. 402. Soldatii, ce vor arata
a nu avea familie a sa, i se da slobo- vrednicie in slujba kr, se vor innalta
zenie a scuti o alta familie, fie 0 sfreina, la vacantfile intampltoare in rangurile
insa nu va putea scuti mai mult de o de caprari 0 de unter-offiteri.
familie fievcare ostav 1). Art. 403. La toate rangurile de
jos se da deplin inbracaminte i arme,
Art. 401. Daca sau dintre eel dupa formele hotarite in tabla No. 3.
dupa scris chiematd, sau dintre cei de Inbracamintea aceasta, dupa trecerea
buna voe intrati in slujba, se vor gasi hotaritului soroc de slujba, ramane a
a voi sa ramhe in slujba frei soroace
2) Editortd din 1847 ?nIocuete cuvAntuI Di-
1) In editia din 1847 art. s'd modificat pom vanului" cu Domnului", c.ci DivanuI nu are
trivit Iegii recrutatkain 1833. cadere administrativA.

www.digibuc.ro
138 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

lor, afara din arme, care vor ramnea dupd cum este intarit in regulamentr
la polcuri. cap. I, despartirea 8, unde se cuxinteaza.
Art, 404, La toate rangurile de drepturile i caderile rangurilor osta-
jos se da leafa i bani de hrana (vezi qti la trecerea din slujba sau la mu-
tabla No. 1 0 No. 2). tarea In slujba politiceasca.
Art. 405. Cavaleristului se da Art. 408. Dupa cea desavar0t
un cal, care, dupa trecerea sorocului formare a militii, boerii de orice ran-
de 6 ani ai slujbii, ramne al lui. guri i feciorii de boeri se vor pril-
Art, 406. Pentru furajul 0 pot- mi in slujba iuncari 0 nu mai putin
covitul unui cal sant hotarni 120 lei de tm an snt datori- sa slujasca intr'a-
pe an, dar intamplandu-se a sa innlta cest rang ; inplinindu-sh a.cest sorocr
preturile, spatarul va cere dela Domn dupa rndul vechimii, se vor putea
adaos la aceasta suma, indreptnd cere- Malta in cel intaiu rang offiteresc des-
rea sa prin cuvinte desluOte i vred- chis ; intamplandu-sa insa ca cel mai
nice 0 Domnul va slobozi cerutul a- vechiu in slujb dintre iuncari sa nu
daos dupa puterea ce Ii este data prin aib tiinfele trebuincioase, atunci cel
Regulamentul Finantelor. dintiu dup dnsul indata urmator, va
Drepturile i privileghiurile cu care fi avansarisit i ap treptat se va urma..
se folosesc rangurile de jos, se vor in-
semna in bileturile de priimirea in Art. 409. Cnd formarea va a-
slujba, ce sa vor da fiqcaruia cnd junge intru deplina savar0re, atunci
va infra in slujb i carele trebue sA innaltarea Oab i ober-offiterilor se va
fie dupa forma alaturata supt No. 6. urma dupa rndul vechimii.
Art. 410. Numarul luncarilor nu
2. Pentru tab i ober-offireri. se marginete, insa lefile i tinerea lor
Art. 407.
se sloboade numai pe numrul celor
La inceputul formarii ce se socotesc ai complectului.
boerli feciorii de boeri se
priimesc in slujb i prilmesc feluri Art, 411,Leafa i furajul cailor se
de comenzi randuite lor, dupa semu- hotarsc pentru 0ab i ober-offiteri in
irea rangurilor cu care au fost cinstiti, tabla No. 1 0 No. 2.

SECTIA IV

Datoriile de ol:Dte ale miliii i ceiderile cdipetenii ei. Dizlocatie.


r,
Art. 412. Paza granitilor, a ca- slujbei precum s'au hotarit in articolele
rantinilor 0 a vmilor, cordonul de cele mai sus. Spatarul va fi dator
sanatate, slujba din launtru, slujba po- da offiterilor i celorlalti comandiri de
litii orawlor i judetilor, privegherea comenzi instructiile trebuincioase ca sa.
lucratoare pentru inplinirea dajdfilor poata ei privighea cu folos spre sigu-
snt incredintate militii. rantia ocolurilor lor, ce li sA vor in-
Art. 413. Sptarul, pin a sa in- semna pe inpartirea judetilor i ca sA
susire de capetenie a militii, este insar- dea mana de ajutor localnicilor car-
cinat de a inplini polcovniciile i capi- muiri oricand vor fi pravilnicete chie-
taniile, care au incetat de a mai fi, mati la aceasta.
prin comenzi din militia pamanteneasca. Art. 414, Spatarul ca o capete-
Spre aceasta va ingriji, dupa regulile nie a toatei inarmatei puteri a locului
hotarite in art. 383 0 in cele urmatoare este dator a avea in tot minutul masuri
a implini trebuintele tuturor partilor luate spre gonirea i prinderea faca-

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 139

torilor de rau si a turburtorilor, ori intamplarile de talharie, sant datori a


in ce loc se vor arata 1). s intelege cu carmuirea politiceasca
Art. 415, Sptarul, nemaifiind a locului. Orice urmare de sines din
indatorat, dupa art, 212, cap, VII a partea capetenii militii romanesti, pre-
inplini nici o judecatoreasca datorie, cum si din partea suppusilor sai, se va
afara numai la pricina de disciplina socoti silnicie 1).
ostasasc, va fi dator a da in cele cu Art. 417. Soldaii, carii dupa ce-
caderi carmuiri pe facatorii de rele, rerea pravilnica ce se va face, se vor
indata ce-i va prinde 2). intrebuinta de catre cele politiceqti cu
Art. 416, La orice intamplari de cadere carmuiri ale locului, nu vor in-
rnsuri marl spre poprirea vreunei plini nici o porunca decat cele ce li
rutati, spatarul este dator a se inte- sa vor orandui de catre offiterii si co-
lege mai nainte cu ministru celor din mandirii lor si nu se vor intrebuinta
Luntru, dupa care sptarul va da po- decat la ceiace va privi la legiuit
runcile sale unde se va adea. Aseme- slujba lor 3).
nea si orice comandir de comand sau Milijiia se va inparti pe la orase
oranduit, de orice rang ar fi, afara din judete in urmtorul chip :
Batalion 1-iu. Escadron 1-iu,
la Bucuresti.

Polcul intaiu, in Bucuresti.

Batalion al 2-lea. Escadron al 2-lea,


la Giurgiu.

Batalion al 3-lea. Escadron al 3-lea,


la Focsani.

Polcul al doilea, la Ploesti.

Batalion al 4-lea. Escadron al 4-lea,


la Pitesti.

Batalion al 5-lea. Escadron al 5-lea,


la Calafat.

Polcul al treilea, la Craiova.

Batalion al 6-lea. Escadron al 6-lea,


la Craiova.

1) In editia din 1847 art. 412-414 sunt In-


3) In editia din 1847 art. 417, riimas numai
Inculte cu texte din leg& asupra sfujbei cu ceI dinteti alinlat, cad celelaIte se suprimi de
asupra formaluirei dorobantilor i asupra pagei
Dunstrii., editor, devine art. 419. Se suprimii de asemenea
2) bAditia din 1847 art. 415' 0 416 Intrunite In Intregime art. 418, iar art. 419 i urmAtoa-
akAtuesc art. 418. devirv art. 42o 0- urmtoarete.

www.digibuc.ro
140 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

Art. 418. Cele in amAruntul re- vor da pArti de ostiri, cApitanul rA-
gule pentru dislocatie se coprind in mne cu intiul ploton, avnd pe lnga
alAturatul izvod Litera B. dnsul pe cel mai mic porucie, pe feld-
Art. 419. Polcurile, batalioanele vebelul i pe captinarmuzul ; plotonul al
escadroanele, rnduite la cordonul 2-lea se ocrmueste de porucicul cel mai
SAnAtAtii, trebuesc schimbate in fiescare vechiu al roatei i pe lnga dnsul sA allA
an dupa a spatarului chibzuire, lund praporgicul unter-offiterulplotonuluitn-
ins totdeauna seama ca, fiescare ba- plineste atunci slujb a feldvebelului, iar unul
talion i escadron d'arndul s tie din unter-offiteri slujba captinarmuzului.
garnizonul in Bucuresti, ca s nu fie Cnd se vor deslipi do desprtiri
prea risipit ostirea i cu aceasta s dint'o roat unter-offiterul le comAn-
sporeascA popririle inVatAturii. dueste, unul din cAprari inplineste sluj-
Art. 420. Sptarul, dupa Inpre- ba feldvebelului, iar altul al captinar-
jurAn i dupa bagArile de seam ce muzului ; despArtirile singurite se vor
urmeazd a face locurilor, poate adaoga comndui de cAprarul cel mai ve-
sau inputina, in voe, pArtile de nstiri chiu soldat inplineste slujba captinar-
din toate punturile printipatului. muzub.i. Asemenea se va urma si pen-
Art. 421. La inprtirea acestor tru cavalerie.
ostiri pe la orase i judete, trebue Art. 423. Cnd vor fi inpreunate
negresit sA se pAzeascA tocmirea ei ; inteun punt pedestrime i cavalerie,
toat partea de ostiri trebue s aiba cel mai mare in rang din offiterii a-
o apetenie pentru paza mndurora ostirilor comAndueste i pe
pentru ingrijirea iconomicestii prti. una i pe alta intru cele ce privesc la
Art. 422. Cnd dintr'o roat se chibzuirile ce vor trebui a se face.

SECTIA V
Pentru otcarmuirea militii.

Art. 424. Militia sA ocrmueste rilor, a jumttilor de plotonuri, a plo-


dup ostsescul regulament ce s in- tonurilor i altele,
parte in 4 capete, adeca 4-lea despArtire Intocmirea frontu-
1-in Cap: AsAzAmnturi obstesti pen- lui, a coloanelor, a careelor i deose-
tru formarea bitelor miscAri.
2-lea Cap : Invttura pedestrului si a 5-lea desprtire Prvili pentru os-
cavaleristului, slujba de garnizon si de tsasca slujba de garnizon si de forpost.
forpost, dupa anecsul No. 2, Art. 428, Regulilejotoirmuirei.
3-lea Cap : Regulile otcrmuirii mi- Capul 3-lea aratA regulile rnduite
litii, dupa anecsul No. 3. pentru otcrmuire si se inparte dupa
4-lea Cap I Condica judecAtoreascA cum urmeazA
si de distiplin, dupa anecsul No. 4 1-iu despArtire Regulamentul otcr-
Art. 425. Invaptura ostafeascet.. muirei acestii milifli, drepturile, res-
Ostirile se Inv* dupa regulamentul ponsabilitatea i indatoririle.
ostsesc, capul al 2-lea. 2-lea desprtire Regulamentul co-
Acest cap coprinde misarieatului.
1-a despArtire MiscArile trebuin- 3-lea despArtire Regulamentul pro-
cioase pentru mnuirea vieantului si al furajului.
2-lea desprtire s Umplutul puscii 4-lea despartire Regulainenturile ot-
inpuscarea la semn. crmuirii bolnavilor, slujba i tinerea
3-lea despArtire Facerea despArti- spitalurilor.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 141

Art. 427, Partea judecdtoreasd. 0 nelegiuirile catre obste, se vor ju-


Toate abaterile din slujba si neas- deca de catre politicestile judecatorii,
cultarea se pedepsesc dupa aszaman- ce vor avea cadere ca O. le cerceteze
tul capului al 4-lea din Regulamentul fara osebire de ranguri si hotririle se
ostasesc, iar prigonirile intamplatoare vor aduce intru svarsire iarasi de
in pricini politicesti, cum si vinovtiile ctre puterea politiceasca.

SECTIA VI
Pentru inbreicaminte si arme.

Art. 428. Pedestrimea este filar- 20 bucti pentru infanterie 0 de 10


mata cu pusci, cu baioneta ; unter-offi- penh-u cavalerie, de un surtue de panza
terii si tobosarii au tesacuri prinse de alba (chile si o manta de postav sur.
palasc. Art, 431. Gatitura cailor este un
Art. 429. Cavaleria este inarmata -frau, o sa, o perna si un cioltar.
cu cate un pistol, o sabie si o sulita Art. 432, Inbrcmintea offiterilor
de lemn incaputata cu fier si cu ste- este asemenea cu a soldatilor, cu deo-
gulet albastru 0 galben de camlot. sebire numai ca custurile sant de fir si
Art. 430. Inbracamintea se al- Inca ell o osebire oranduit pentru deo-
catueste de un surtuc de postav albas- sebirea rangurilor offiteresti dela treap-
tru, cu custuri si cu postav galben, t praporgicului pana la a sptarului
pantaloni largi, ciaco de hartie neagra, (Vezi inbracamintea offiterilor si a sol-
palasca de teletin negru cu fisecuri de datilor amaruntata in Tabla No. 3).

_
SECTIA VIlf
Pentru socoteli.

Art. 433. Articolul 65 al Finan- plateasca sumele hotarite pe tot anul


tilor randueste pe un an suma de dupa socoteala aratat in Tabla No. 5
2.500.000 lei 9 pentru tinerea n01 ro- si inchipuit pe asazamanturile acestui
mnesti : dinteaceasta suma au s. se Regulament, Tabla No. 1, 2, 3,
S'a randuit o sum osebita, slobozita innaintea acestui
Pe anul 1830
( Regulament. De aceia si nu infra in socoteala aceasta.

Lei Parale
Pe anul 1831 2.078.024 . , 30 Afara din cheltuiala de
Pe anul 1832 2.192.039 . . 34 peste an pentru tinerea
Pe anul 1833 2.651.698 . . 4 armelor facute din suma
Pe anul 1834 2,192.039 . . 34 randuita pe anul 1830.
Pe anul 1835 2.081.698 . . 4
Peste tot pentru 5 ani 11.195.500 . . 26

1) In 1831 chiar, s'au mai aciaogat 25o.000 ( consecintA, toate cifrele sunt modificate In editia
Iei. De asemenea In 1833, Ina 15.000 lei. In I din 1847 a Regulamentului Organic.

www.digibuc.ro
142 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Lei Parale
Care aceasta sumele slobozite pe tot anul de cte . . 2.500.000
Pentru eei inthi cinci ani intrupnd o suma de . . . . 12.500.000
Ramne din sorocul dinthiu de qase ani un prisos de 1.304.499 . . 14
5i sorocul al 2-lea de 6 ani, cum 0 soroacele urma-
toare vor avea in punere la cale o suma de . . . . 15.000.000
Dar cheltuelile rnduite in tabla No. 5, pe fieware soroc
de 6 ani, ajungnd pana la suma de , . . 14.147.950 . . 30
Ramne din fieqcare soroc prisositoare suing de . . . . 852047 . . 10
Art. 434. Din aceste prisositoare mare innltare a preturilor, sau la in-
sume ce sa vor aduna d'a rndul din tmplatoare trebuinte de cheltuiala pen-
sumele hotarite pentru socotelile dup tru sporirea de oameni in militie,
an, sa va inffinta o cash' de bani ost-
sasca, ale caria fonduri se vor intre- Nu se vor putea intrebuinta aceste
buinta spre intmpinarea cheltuelilor fonduri, fara voe data. a Domnului 0
ecstraordinare, la o intmplare de o a Obqt*ii Adunari a Divanului.

SECTIA VIII

Drepturile rangurilor osti#4ti i regule a peal in intrarea in slujbei.


Art. 435. Privindu-se la trebuinta Art. 438. Cei ce de bun voe
ce este de a sa ingriji pentru felurimile vor lsa slujba, pot de iznoava fi prii-
de comenzi ale militii celii din nou miti, dar numai dupa inplinirea de doi
f ormata, s'a hotrit ca ffinta until rang ani ce vor fi mijlocit dupa cererea
politicesc sh se socoteasca cadere a slobozenii din slujba, tot cu acelaq rang
dobhndi un rang ostqsc asemuit dupace au avut atunci 0 tot cu aceia0 ve-
Tabla de comparatie aci alaturata 0 nu- chime. Vremea ce va urma dupa cere-
mai la singura 0 una intamplare a rea slobozenii nu s va socoti a slujbei.
formdrii militii ; iar la urma, nimeni 0 Art. 439. Cei ce trechnd in slujba
de orice rang nu va putea infra in politiceasca vor fi dobndit vreun rang
mai mare, mai infra b./10 in slujba
slujba decht duph intarirea Domnului
0 numai ca un cadet, dupa cum s'a ost4asca cu acela rang ce au avut,
hotarit pentru noblet. lasndu-o.
Art. 436. Ostaqii ce iau slobo- Art. 440, 5tab 0 ober-offiterii,
zenie din slujba, pot cere un rang poli- dupa slobozeniea lor din slujba, de vor
ticesc potrivit cu rangul lor ostaOsc, fi trecut in slujbh politiceasca sau nu
daca nu vor fi avnd vechimea rangu- qi vor voi s intre iaraqi in slujba os-
lui de trei ani. Vor avea insa cadere tapsca, se vor innhlta in urmatoare
la un rang mai innalt de vor avea ve- ranouri la vacantfile intmplatoare, insa
chimea dupa regulile urmatoare : dupa o nou dobndita vechime de qase
Art. 437. Offiterii, luandu-0 do- luni slujite ; iar in coprinsul acetii vre-
bozeniea din slujba, de vor fi slujit trei mi, se vor innalta in vacantifie ce sa
ani in acela rang ce avea in urma, vor deschide, numai offiterii ce s'au
priimesc, prin intarirea Domnului, un aflat in necontenita slujba.
rang mai sus, iar la inprotiva tree in Art. 441. Domnul alege pe
politiceasca slujba cu rangul ce au avut 5eful Militii, fax% sa poata s aleaga
lsAnd ostapsca slujba. dinfre cei tivili, ci numai dintre pol-

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANW AL VALARIET 1 43

covnicii mi1iii, gat din cei ce s vor Art. 444 'J. Mutarea din ranguri
afla in slujbA, ct i dintre cei ce se ostssti in cele politicesti, se va sAvArsi
vor fi tras din slujbA cu rang de sptar dup urmAtortil Regulament.
sau de polcovnic. hang-Wile in rangurile a) $eful Militii, slujind trei ani in
de polcovnici si a offiterilor in ranguri rang de sptar are drit la toate cele
de stab-offiteri se vor urma peste toat mai mari ranguri, dupa plAcerea
oastea. Innltarea in toate rangurile de Domnului.
ober-offiteri se urmeazA in coprinsul
polcului, osebindu-se totdauna intre b) Comandirul de pole poate sA se
infanterie i eavalerie. Innltarea treptat mute in slujba politiceascA cu rang de
din rangul de iuncr in eel de offiter agA, dar slujind inteacest cin trei ani,
se va face pe temeiul art. 408, despr- are cAdere pan la rang de al 4-lea
Urea al 3-lea a Regulamentului ostsse. vorni-.
Dintre unter-offiteri numai cei carii c) Comandirul de batlion poate trece
vor fi isprvit cursul invtturii ost- in slujba politiceascA cu rang de cAmA-
ssti si se vor cunoaste a au cunos- ras, iar slujind trei ani cu rang de agl.
tintele trebuincioase i pentru rangul d) Comandirul de roatA trece cu
offiteresc, se vor avansarisi la vacantii, cu rang de paharnic, iar slujind trei ani
nu ins mai nainte de trei ani ; se vor cu rang de clucer.
osebi dinteaceast regula cei care vor Comandirul de zvod trece cu rang
arAta osebitA vrednicie i atunci se vor de sArdar, iar slujind trei ani cu rang
innlta in rang de offiter mai nainte de de paharnic.
acest hotrit soroc i &And nu vor fi f) Supt-comandirul de zvod trece cu
vacantie, cu osebire numai a nu vor rang de pitar, iar slujind trei ani cu
priimi leafA.
rang de sArdar.
Art. 442. Toi offiterii intrali Iunchrii i unter-offiterii, fiind feciori
acum si la inceputul formrii de boer de al 4-lea clas, feciorii de
nu vor fi slobozi din slujbA, nici schim- neguttori 0 de alte trepte care au
bati in slujb politiceascA innaintea so-
rocului de trei ani, iar dupa aceia 10 dereapentru cin offiteresc, dup copri-
pot lua slobozeniea si a se schimba in ani pot trece445,
in art.
cu
dupA slujba de trei,
rang de pitar.
politiceasc pe tot anul, ingrijindu-s
ca sA dea inscrisele cereri in cursul
vremii dela 1-iu Septemvrie Ora la i) Art. 443 0 444, In efts din 1832, sunt
1-iu Ianuarie. Intrunite Intr'un singur articol. Editia din 1847
Art. 443.-7Dintre offiterii ce vor fi le deosebe0e In dotia articole distincte t anume
444 0 445. Asupra numerotarii articolelor In a.
slujit vase ani, au voe esind din slujbA ceast din urm ediie, vezt nota 3 dela
sA poarte mundirul fAr epoleturi. pag. 139.

www.digibuc.ro
144 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Tab IA potrivitoare rangurilor politiceti cu cele ost44ti, pentru priimirea


boerilor i a feciorilor de boer in slujb; a se intrebuinta la
inceputul formArii Militii

RANGURI POLITICE$TI RANGURI .0STSA$TI

I-iu CLAS
Vel sptar Sef a toat Militia
Vel hatman
Vel vistier
Vel dvornic
. Inpotriva comandirului de pole
Vel postelnic
Vel aga
Vel cmra
al II-lea CLAS
Inpotriva comandirului de batalion
Vel clucer
Vel caminar
Vel paharnic
Vel stolnie Inpotriva comandirului de roat
Vel comis

al III-lea CLAS
Vel sArdar Inpotriva comanclirului de zvod
Vel medelnicer
Vel sluger
Vel pitar
Vel armas
Vel Atrar
Jnpotriva supt-comandirului de zvod

Vel clucer de arie

www.digibuc.ro
TA B L I TE,
De Statul tuturor gradurilor Militiei,
tinerea, inbrceimintea si gdititura cailor
si socotele.

:74,.....

10

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 147

TAMA No. 1
Statul tuturor rangurilor Militii Ronainefti a Printipatului Valahii
cu lefi qi finerea lor

Tinerea 0 potcovituI
Leafa in Tel Hrana In Iei
cailor .12 w '71
NUMIREA ,Y g
o
RANGLLRILOR Fiesca.
Field:I-mkt Tuturor ftiia Tuturor FievcAruia Tuturor 1 41

Pentru
Spatarul (ghenml 6 cai
inspector) . . . . 24.o o o 24.000 72o 72o 24.72o

2 Adghiotanti, luati
din numrul prapor-
gicilor- d i n polcuri Pentru
(primesc leaf din pol- 2 cal
curile lor) . . . . 24o 96o 96o
Pentru
Ajutor p e langa 3 cal
sptarul, polcovnic. 7.2oo 7.2oo 36o 36o 7.56o

Cantelaria sa

Pentru
Polcovnic a dghio- 3 cal
tant comandant . . 7.2oo 7.2oo 36o 36o 7.56o
3 adghiotanti mari Pentru
capitani sau poni- 2 cai
cici 3 000 9 000 24o 72o 9.72o
8 scriitori . . . 24o 1.92o 18o 1.44o 3.36o

P e n t r u cheltuiala
cantelarii si a scrii-
torilor 6.000
Pentru
2 cal.
Doctoral veterinar 2.000 2.000 240 24o 2.24o

Peste tot finerea de-


jurnutui qtab, pe an 51.32o 1.44o 336o 62.12o

www.digibuc.ro
148 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

TABLA No. 2
Statul tuturor rangurilor unui polc qi linerea lor

Leafa in tel
Incles-tularea tirana fr pot. ,t
Ii14 in lei covitul cailor -Z
NUMIREA ,3 t i'
E gi 1 4, g
RANGURILOR 2g
z f.. Eiecivia Tutu lor Ftt- Tuturor Firer: Tuturor tt." -ci e

Pentru
P cal
Polcovnic . . . . 1 7.2oo 7.2go 24o 24o 7.44c

Infanterie

Pentru
Maiori, comandirii P. cai
de batalion . . 2 5,000 1 o,000 24o 48o lo.48c
Capitani, comandiri
de roata . . . . 8 3.000 24.000 24.00c
Porucici, comandiri
de zvod , 16 2,400 38.400 38.4oc
Praporgicii, din a-
ce0ia 1 adghiotant
al polcului 0 al in-
tAiului batalion ; 1 AcIghtotantul
Ftculut:di Aod.
adghiotant la al
2-lea batalion; 1 ?ea BataIion7
pentru ate
cvartir - maister 0 un cal
un easier , . . 16 1.800 28,800 120 24o 29.o4o
Feld-febelii, cte 1 la
roat 8 3oo 2.400 18o 1.44o 3.84e
IuncArii, cate 4 la
roata; unter-offiteri
din cari 8 captinar- .

muzi, [cate until la


roata, 16 de zvo-
duril 0 32 mai mid. 88 24o 21.12o 18o 15.84o 36.96e
Soldati de rand . . 96o 72 69.12o 18o 172.800 241.92o
Tobopri . . . . 16 72 1.152 18o 2.800 4.o32
mai marl 1 4.800
Doftori 8.800 8.800
mai mi d 1 4.000
Fildceri, ct 1 la
batalion . 2 78o I.56o 18o 36o 1.92o

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 144

Indestularea Hrana fi pot.


.52. Leafa tn Iei covitul cailor
tn lie
NUMIREA .. c
3
'el .g

RANOURILOR gg
4 Fiesca."
ruia
,am. or Fie1c li.
ruia TutuIor
Fiescit.
cum TutuIor al 4)5 j
,

Feldfebeli cte 1 la
batalion . . . . 2 78o 156o 18o 36o - - 1.920
Soldati
cte 2 la roat
de ner.nd,
. 16 48 768 18o 2.88o - - 1648
Scriitori . . . . 6 24o 1.440 18o 1.o8o - - 2.loo

Cavalerie

CApitani, comancliri
de escadron . . 2 3.000 6.000 - - Pentru
cAte 3cai
36o 72o 6.72o

- -
Pentru
cate Scai
Porucici . . 4 2.400 9.600 24o 96o lo.56o
- -
. .

Praporgici. . . . 8 1.800 14.400 24o 1.92o 16.32o


Vahmeisteri. . . . 2 3oo 600 18o 36o 12o 24o 1.2oo
IuncAri . . . . 8 25o 2.000 18o 1.44o 12o 96o 4.400
Linter - offiteri, din
-cari 2 captinarmuzi
si vahmeisteri mai
mici 8 26 25o 6.5oo 18o 4.68o 12o 3.12o 14.3oo
Soldati de rnd . . 32o 96 3o.72o 18o 57.600 12o 38.400 126.72o
Trmbitasi . . . 4 96 384 18o 72o 12o 48o 1.584
De nernd . . . 4 48 192 18o 72o 12o 48o 1.392
Potcovari . . . . 2 25o 5oo 18o 36o 12o 24o 1.1oo
Pentru cheltuiala
cantelariei . . . - - - - - 2.400

Peste tot pentru toate


rangurile polcukii. - - - 293.336 268.92o 48.48o 612,800
Peste tot pentru cte
trele polcurile . . - - - 880.008 8o6.76o - 145.400 18322o:.

www.digibuc.ro
150 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

TABLA No. 3
inbreicaminte a Haifa Printipatului Valahii

Misura
'5
o; GATrruRA PEDESTRIMII
:E gi Lei. Parole
Coturi Desete
Z

3 Mondir de postav albastru, ltime de


doi arsini . . . . . 1 3 8 24 2o
La dnsul snur de postav galben, ltime
de doi arsini , . i . 1 I lo
PnzA de captusal, lAtime de un arsin . 2 12 2 3o
Tot la dnsul pnzA galbenl pe poale,
ltime de un arsin , . . 3 4 5
Siret lat de lnA galben . .. . 7 I 16
Siret pentru gulere si manic'. . . 15 1 5
6 Nasturi de alamA . . . 17 1 28
Copci la guler . . . . 4 8
3 Pentru cusutul mondirului . 1 22
3 Pantaloni de postav albastru, ltime de
doi arsini . . . . 1 3 21
CAph4ea1 de pnzA latA de un arsin . 3 4 3 10
Pentru snur postav galben ltime de
doi arsini . . . . . 1 1 10
Pentru cusutul lor . . . lo
2 Chitele de pnz ltime de un arsin , 1 6 10 9
2 Pantalon de pni, ltime de un arsin . 2 lo 6 14
1 Cmsi de pnzA, While de un arsin . 2 8 11
1 Penh-u cusutul lucrurilor de pnzA . 39
3 Chivr de hrsie neagra cu cozoroc si
fund de postav galben . . . 1 13
3 La chivrA gAtitur de ln galben . 1 1
6 La chivArA pajurA de &lama cu numA-
rul polcului . . . I 1 26
6 La chivArA o subt-bArbie cu solzi
de alam . . . . 1 2
2 Musama penhv toc la chivr, ltime
de un arsin , , . 1 5 8 4o
1 CravatA (gtar) de postav negru 1 lo
3 Manta de postav sur, ltime de 12 de-
gete . . . 1 11 30 lo
$nur de postav galben . 1 3o
Postv albastru pentru guler lis lo
Pentru cusutul mantelel . 2o
GAitan de lnA neagrA . . 6 2 24
RinzA penhv cAptusalA, ltimea de un
arsin . . . . , 3 1 4 12

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 15t

..- . ut MAsura
4sk ' -Ci
GATITURA PEDESTRIMII Let Pare&
2' Z Cotur Degete

6 Nasturi de alam , . . . 7 28
6 Ranite (geamantane de piele neagrA (iuft)
cu catarAmi . . . . 1 14
6 Curele pentru ranite de iuft negru . 1 2
6 PalascA de iuft negru. . . 1 9 30
1 Cisme . . . . . . 2 15 2a
1 Pentru cusutul si unsul cismelor. . 2 2 2c
3 aret de aur pentru feld-febeli la guler
si. mnici . . . . . 2 2o
3 Siret de aur pentru unter-offiteri la
guler. . . . . . . 1 lo
3 Siret de 'aur pentru efreiteri la pagonuri. 4 2 20
3 Pentru tobosari la mondir siret de
lAnA galbena . . . . 24 4 8
3 Temleac (fundA) de lnA galbenA la
sabie la
1
.
Pentru tinerea puscii
, .
.
.
.
.
.
1
_ 1
la
1 Pentru tinerea tesacului . . . la
1 Pentru tinerea tecii de baionetA. . 5
1 Pentru tinerea tobelor . . . 1
I. Pentru cremeni si. hrtie pentru fisicuri . 5

Geititura Cavaleriei
3 Mondir de postav albastru, lAtime de
doi arsini . , . . . 1 3 8 24 2e
La dnsul snur de postav galben la-time
de doi arsini . , . . 1 1 la
PanzA de cAptusalk lAtime de un arsin. 2 12 2 3e
Tot la dnsul pAnzA galbend pe la poale,
lAtime de un arsin . . 3 4 5
$iret de lnA galbenA la guler si la m-
old , . . . . . 7 1 lb
GAitan pentru cusAturi la guler si la
mneci . . . . . 15 1 5
6 Nasturi de alaml . . . . 13 1 12
Copci pentru guler.. . . 4 8
3 Pentru cusutul mondirului. . . 1 22
3 Pantaloni" de postav albastru, latime
de doi arsini . . . . 1 3 21
La dnsii panzA de cAptusala latA de
un arsn _. . . . . 3 4 3 lo

www.digibuc.ro
52 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

,-.
... . u ..
... s,
MAsura
2g GTITURA CAVALERIEI E pi.
Lei Parate
ti
Coturi Degete
z

$nur de postav galben, ltime de 2 arini. 1 1 lo


Penh-u cusutul lor . . . lo
2 Chitel de pnza, lat de un arin . 1 6 10 9
2 Pantaloni de pnz, lath' de un arin . 2 1o 6 14
1 Cmi de pnzA, lat de un arin . 2 8 -- 11 --
1 Pentru cusutul tuturor lucrurilor de panzA 39
3 Chivr de hat-0e neagra, cu cozoroc
0 fund de postav galben 0 fund . 1 __ __ 13 __
6 Pe chivr tabl de alam . .
1 _ 1 26
3 GAtituri de ln galben cu do5. funte, 3
9 La chivr o subt-barbie cu solzi de
alam . . . . . 1 -- -- 2
2 Muama pentru toc la chivr, de un
anin 0 opt degete latimea . . 1 5 8 4o
3 &Allan galben cu o funt pentru pistoale. 1 3 --
6 Temeleac de piele . . . . 1 lo
1 Cravat (gtar) de postav negru. . 1 10
3 Manta de postav sur de 12 degete de lat. 1 11 30 lo
La dnsa nur de postav galben. .
T ii.
3o
Postav albastru pentru guler . . /2 lo
Pentru cusutul mantelii . . . 2o
Gaitnuri de ln neagr . . 6 2 24
Phnz pentru cAptual, lata de un
arin . . . . . 3 1 4 12
6 Nasturi de alamd . . . . 7 28
3 aret de aur pentru vahmeisteri, la
guler 0 mnici . . . . 2 2o
3 $iret de aur pentru unter-offiteri, la
guler . . . . . 1 -- lo --
3 $iret de aur pentru efreiteri, la pagontii. 4 2 lo
3 Pentru trmbita0 la monclir iret de
Mug galbena . . . . 24 4 8
1 Cisme, dog. perechi . , . 2 15 2o
1 Pentru cusutul 0 unsul cismelor. . 2 2o
6 Portepei (curele de sabie) de piele
neagr cu ctrmi . . , 1 3
6 Palaca de iuft negru . . . 1 9 3o
6 Pinteni . . . . 1 2
1 Penh-u tinerea sulitii . . . 5
1 Pentru tinerea sbii . . . 2
1 Penh-u tinerea pistolului. . . 5
1 Pentru cremene 0 hrtie penh-u fiicuri. 5

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 153.

MAsura
,e1 .c
GATITURA CAVALERIEI Lei Parole
Eg gi
4 .-- Coturi Degete

Gdtitura calului
,
6 Sa de lemn . . . 1 lo
6 Curelarimea . . . . 1 3o
3 Ibnci (podnic) , . . . 1 14
3 Pie le peste ibnci . . . . 1 9
6 Perna de luft negru . . . 1 12
3 Dasagi . . . . . . 1 2 2o
1 To lba pentru orz, de pnza . . 1 30
3 Capestre . . . . . 1 2o
Pentru perie 0 tesala, odata 3
1 Pentru perie pe tot anul .
.
.
.
. _ io
6 Scarile , . . . . . 2 2
6 Zabale . . , . . 1 2o
1 Pentru unsul curelarimei . .
.
. _ 1 2o
3 Cioltar de postav albastru, latime 2 ,
agini . . . . 1 2 12
Postav galben pentru inprejurul ciolta- .
rului latime de doi aqini . . 6 3 3o
Captqala de pnza la dnsul, lata de
un aqini . . . . . 4 4
Pentru cusut 0 ata . . . . 1
6 Flamburi (steguor) de camlot albastru
0 galben , . . . . 1 1 12

Bagare de seamd
$apcile soldatilor se fac din rm0turile croelii mondirurilor.
Mondirile acelor de ne-rnd, snt tot un fel cu ale pezestrimei 0 cava-
leriei, insa far& cusatura 0 gaitanuri la guler 0 mnici 0 in loc de chivara a
singura ppe.
Uniforma Offiferilor
Sptarul are cusaturi de fir la guler, la poale, la mnici 0 la buzunri
pang la chivara, un bru de aur cu catarama de aur 0 cu marca Printipatului.
Uniforma tab-Offiterilor
Polcovnicul are cusaturi de aur la guler, la mnici 0 la poale, bru de
aur cu cataramd de aur cu marca Printipatului 0 pana la chivara.
Maiorul se deosebe0e din ober-offiteri prin Oret lat la guler 0 la mnici ;
iar la poale cusatura tot a ober-offiterilor, bru de aur cu catarama de argint,
cu marca de aur 0 margioara de argint.

www.digibuc.ro
154 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAMEI

Uniforma Ober-offiterilor
CApitanul are bru de piele cu lustru, inprejurat cu qiret de fir de jum-
tate deget, cu cataraml de aur, cu marca de aur i chenar de aur ; mondirul
este asemenea cu al ober-offiterilor cu aceia0 custur, numai de aur.
Porucicul are bru de piele cu lustru, cu catarama de argint, cu marca
de aur i margioara de aur ; monclirul custura asemenea cu a cApitanilor.
Praporgicul are bru de piele cu lustru, catarama de argint, cu marca de
-argint, cu mrgioara de aur ; uniforma i custura asemenea cu a porucicului.

TABLA No. 4
Inbraccimintea

Fie*Arui orn Tuttilor

Lei IParale Lei Parate


I. La Infanterie
Feld-febeli . . 24 22o 23 5.293 32
Iuncri . . . . . 96 210 23 2o.215 8
Unter-offiteri . . . . 264 210 23 55.591 32
Efreiteri . . . . . 288 2o1 33 58.125 2o
So ldati de rnd . . . . 2.592 199 13 516.65o 16
Toboqari . . . . . 48 2o4 31 9.829 8
Soldati de ne-rnd . . . 80 162 16 13.5o7 8

Peste tot . . 679.213 4

II. La Cavalerie
Vah-meisteri . 6 212 32 1.276 32
Iuncri . . 24 2o2 32 4.867 8
Unter-offiteri . . . . 78 2o2 32 15.818 16
Efreiteri . . . . . 96 195 12 18.758 32
Soldati de rnd . . . . 864 192 32 166.569 8
Trmbitaqi . . . . . 12 197 2.364
So ldati de ne-rnd . . 18 153 2o 2.763
Gtihira la cai . . . . 1.098 1 o5 2 115.344 38
Peste tot . . 327.762 12

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 155

TABLA No. 5

De cheltuelile fiefccirui an pentru Milifie, Intru soroc de fuse ani


de la 1830 pawl la 1837

Lei Parale

Pe anul 1830, de la 1-a Ianuarie, leafa tuturor cinurilor 622.985 131/3


Pentru hrana rangurilor de jos 538.440 _
Pentru cumplratul a 1.098 cai
Pentru hrana 0 potcovitul cailor
Pentru Intreaga cumprtoare a 1.098 ale, gatirea oa-
219.960
99.440 -
menilor 0 a cailor
Pentru cheltuiala cantalarii
1.006.975
8.800
3.540
16
--
Pentru odat cumprtoare a 48 tobe 0 12 trmbite
Peste tot . . . 2.500.140 29hIs

Pe anul 1831, dela 1-iu lanuarie


Leafa tuturor rangttrilor.
Pentru hrana rangurilor de jos . ,
931.328
808.200
--
Pentru cumprtoarea pe tot anul de 183 cai pentru
schimbare (remonte) la al 6-lea parte cte 200 lei 36.600
Pentru furajul 0 potcovitul cailor 148.800
Pentru cheltuiala cantelarii 13.200
Pentru finerea munitii 139.896 30
Pentru tinerea armelor 3.673
Peste tot . . 2.081.698

Pe anul 1832
Leafa tuturor rangurilor . . . . . 931.328 --
Pentru hrana rangurflor de jos
Pentru cumpratul pe un an a 183 cai
808.200
36.600 --
Pentru hrana 0 'potdovitul cailor
Pentru cheltuelile cantalarli
Pentru finerea lucrurilor munitii 0 cumprtoarea
148.800
13.200 -
hainelor de varl 250.238 20
Pentru tinerea armelor .. . 3.673 14
Peste tot . . . 2.192.238 3

www.digibuc.ro
156 REGULAMENTOL ORGANIC AL VALAIREI
\
I=ON

Lei Parale

Pe anul 1833
Leafa tutulor rangurilor. . . . 931.328 --
Pentru hrana rangurilor de jos .
Pentru cumpratul a 183 cai . .
. 808.200
36.600 --
Pentru furajul vi potcovitul cailor .
Pentru cheltuiala cantalarii . .
.

Pentru inbrcmintea ovtirii vi tinerea pe un an a


148.800
13.200 -
munitii . . 709.896 30
Pentru finerea armelor . ' 3.673 14
Peste tot 2.651.698 4

Pe anul 1834
Leafa tutulor rangurilor.. . . 931.320 --
Pentru hrana rangurilor de jos
Pentrti cumpgratul pe an a 183 cai ,
.
.
.
.
808.200
36,600 --
Pentru furajul vi potcovitul cailor .
Pentru cheltuiala canfalarii .-.

Pentru tinerea lucrurilor munitii inteun an vi cumpa-


.
.
148.800
13.200 -
rtoarea hainilor de varl . . 250.238 20
Pentru tinerea armelor , , .. 3.673 14
Peste tot . 2.192.039 34

Pe anul 1835
Leafa tuturor rangurilor.. . 931.328
800,200
--
Pentru hrana rangurilor de jos . .
-
Pentru cumparatul pe an a 183 cal.
Pentru furajul vi potcovitul caflor
.
. ,
36.600
148.800
13.200
--
Pentru cheltuiala cantalarii . .
Pentru tinerea a toate munitii pe un an . 139.896 30
Pentru tinerea armelor . . . 3.673 14
Peste tot 2.081.698 4

Suma inthiului soroc de vase ani . 13.699.314 29'1/3


.
ScAzAndu-sa cheltuelile anului 1830 . 2.500.140
Asemenea vi cheltuelile tinerii armelor pe anul 1831. 3.673 14
Peste tot pentru ceilalti 5 ani 11.195.500 26

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 157

#1I,

e Parate

Cheltuelile de pe tot anul pentru al 2-lea fi al


3-lea fi urmdtoarele soroace de gase ani
Pe anul 1836
Leafa tutulor rangurilor 931.328
Pentru hrana rangurilor de jos 808,2oo
Pentru cumpiratul a 183 cai pe tin an 36.600
Pentiu furajul si potcovitul cailor . 148.800
Pentru cheltuiala cantalarii . 13.2oo
Pentru intreaga inbriciiminte a oamenilor ci gtitura
calor 1.006.975 16
Pentru finerea armelor 3.673 14
Peste tot 2.948.776 30

Pentru anul 1837, cheltuelile aseminate cu ale anu-


lui 1831 . . . 2.o81.698 4
Pentru anul 1838, cheltuelile aseminate cu ale anti-
lui 1832 . . . 2.192.o39 34
Pentru anul 1839, aseminate cu ale anului 1833 2.651.698 4
Pentru anul 1840, aseminate cu ale anului 1834 2.192.o39 34
Pentru anul 1841, aseminate cu ale anului 1835 2.o81.698 4
Peste tot penh-u al 2-lea soroc de case ani 14,147.95o 3o

Pentru al 3-lea, al 4-lea si toate celelalte soroace de


case ani, se va cheltui in fiesicare, tot atta sumi
cat si in sorocul al 2-lea, adeci . 14.147.95o 30
In cursul acelor din urmi 5 ani ai 1-iului soroc se vor
cheltui pe fiesicare an obicinuit, cite 2.239.loo 5
Iar pentru al 2-lea soroc de case ani si celelalte pe
fiesicare an, cite . 2.357.991 18

www.digibuc.ro
158 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

TABLA No. 6
Carte de slujba
1Vo....
N. N., din Satul N. N., din Judetul N. N., s'a primit in slujba ostaqasca a
Tar Romane0i, in puterea osebitului ostaOsc Regulament, cu toate privile-
ghiurile 0 toate datoriile a inplini, precum se arata aici, mai la vale.
1
Tatal 0 muma, nevasta 0 copii nevarsnici a celui dupa obvtesc scris, sau.
de buna voie intrat, vor fi scut* de orice dajdie, pe vremea cata va fi in
slujba, in puterea articolului 400.
2
Tot omul va priimi hrana, inbracamintea intreag, dupa forma 0 la so-
roacele hotarite in alaturata Tab la, (vezi Tab la No. 3), asemenea 0 armele.
Soldatul de infanterie va avea o puqca cu baioneta; unter-offiterii, osebit de
puca, vor avea Inca semii-sabii, precum 0 tobopri.
Soldatul de cavalerie va avea un pistol, o sabie 0 o sulita cu steag gal-
ben 0 albastru.
3
Fie0care, dupa vrednicia sa, se va innalta in grad de feld-febeli 0 de
unter-offiteri 0 va priimi leafa dupa gradul sau. Soldatul de infanterie, osebit
de inbracaminte 0 de hrand, va priimi pe an cate 72 lei 0 soldatul" de cava-
lerie va priimi 96 lei, afara din hrana 0 potcovitul calului. Unter-offiterul [de
infanterie va priimi lei 240 0 cel de cavalerie lei 250 pe an, osebit hrana 0
potcovitul calului.
4
Cavaleristul va priimi un cal, care dupti. 6 ani de slujba va ramnea al
lui de tot.
5
Datoriile militii sant s 1) a pazi granitele, vamile 0 carantinele; 2) a sa-
vir0 slujba inluntru, a tinea lini0ea ob0ii prin oraqe 0 judete 0 a privighiea
asupra stringerii dajdiilor.
6
Cel ce infra in slujba se indatoreaa a sluji 6 ani.
7
Daca dintre soldati se vor gsi a voi sa-0 urmeze slujba indelungime de
trei ori ase ani, atunci aceia vor fi scutiti pentru toata viata lor de tot felul
de dajclie dinpreuna cu tatal, muma 0 nevasta lui.

www.digibuc.ro
Dizlocatie a Militiei Pamnteneti a
Printipatului Valahii
mic

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 161

POLCUL 1-iu Bucuresti In orasil Bucuresi


pentru Clrattli iar
In Bucuresti ln tinut pentru 4uj
Batalionul 1-iu. ba pollteneascA.
si in tinutul
Escadronul 10iu i Plotonut I.iu fflovtilui. 528 129
BatalionuI al 2.k.a. La Giurgiu.
EscadronuI aI 2-tea.

Roata 1-iic
Plotonul 1-iu si jumtate
din 1-iul ploton al esca- Turnu. 66 22 .

dronului al 2-lea.
Plotonul al 2-lea :e.
Jumtate din plotonul 1-iu 1 Zimnice. r.:
al escadronului al 2-lea. i 66 21 &
E
Roata a 2-lea o
,-o

Plotonul 1-iu si. jumtate de i


.
'6

<
plolon din plotonul al 2-lea .m.

din al 2-lea escadron ju- Giurgiu. 99 21 .g


4-.:
mtate de ploton din plo- I
<
tonul al 2-lea. ,,,;-
.5
Roata a 3-lea -5
11
o
0 desprtire din al 2-lea ) Oltenita. 66 -5
ploton al al 2-lea escadron. 11
pl.'
Al 2-lea ploton din al 2-lea
roat, jumtate din al 2-lea Clrasi. 99 22
ploton..

Roatd a 4-lea
Plotonut 1-iu.
0 desprtire din al 2-lea plo- Dudesti. 66 11
ton al al 2-lea escadron.
Plotonul al 2-lea.
Jun-Mate a al 3-lea plo- Pioa-Pietrii. 66 21
ton, a al 2-lea escadron.
1.o56 258 Afar/. dui 2 plo.
tonuri ce sik aflit
Pang& polcul aI
2-lea
11

www.digibuc.ro
162 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

POLCUL AL 2-lea La Ploeti.


Batalionul al 3-lea.
La Fogani.
EscadronuT al 34te.

Roata 1-in
Valenii de
Plotonul 1-iu. Munte 66 Pentru vaini
In dreptul tre- streaja la granite
Plotonul al 2-lea. catoarei Bu- pentru Austria.
zaului. 66
Roata a 2-lea
Pontru vettnA,
Plotonul al 4-lea din al 2-lea
escadron. 132 43 rantinA i Iinia Du-

Roata a 3-lea
Jumatate din 1-iu ploton al In judetul
escadronului al 3-lea. Brailei 33 22 Caraule pentru

Jumatate din phitonul 1-iu, al buna randuiaitt


In judetul
2-lea ploton din al 3-lea pentru feluri de
escadron. Ialomitii 33 43 slujbe politiene;ti.
Plotonul al 2-lea O. al 3-lea In judetul
ploton din 43-lea escadron. Slam-Ramnic 66 43
Roata a 4-lea
Plotonul 1-iu.
Jumatate din 1-iul ploton In judetul
al escadronului al 3-lea. Buzului 66 21

Plotonul al 2-lea.
Jumatate din al 4-lea ploton In judetul
din al 3-lea escadron. Scuenii. 66 21
l3atalionul al 4-lea

Roata 1-in
Plotonul 1-iu.
Jumatate din al 4-lea ploton In judetul
din escadronul al 3-lea. Prahovei. 66 21

Plotonul al 2-lea. Dragoslavele


in dreptul 66 Pentru yama 0 pa
za granitei cAtre
Austria.

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 163

Roata a 2-lea
Plotonul 1-iu
Jumtate din plotonul 1-iu Judetul
al escadronului al 4-lea. Dmbovitii 66 21

Plotonul al 2-lea.
Jumatate din plotonul 1-iu In tinutul
al escadronului al 4-lea. celului 66 21

Roata a 3-lea.
Plotonul 1-iu. In judetul Ar-
Plotonul al 2-lea din esca- geplui
dronul al 4-lea. 66 43
Plotonul al 2-lea.
Plutonul al 3-lea din esca- In judetul 01-
dronul al 4-lea. tului. 66 43
Roata a 4-lea,
Plotonul 1-iu.
Plotonul al 4-lea din esca- In judetul Te-
dronul al 4-lea. leormanului 66 43

Plotonul al 2-lea.
Plotonul al 4-lea din esca- In judetul
dronul 1-iu. Vlaca, 66 43

1.056 430 Se coprind i dot\


POLCUL AL 3-lea La Craiova Plotonuri Me Pol.
cului I-iu.
Batalionu! al 5-lea.
Escadronul al 5.Iea. La Calafat
Roata 1-iu.
La plaiul Co-
zu i alte tre- Pcntru treaja gra
Plotonul 1-iu.
cAtoare in nitelor ctre Auc
}hug. 66 tria.

Plotonul al 2-lea.
Jumtate din plotonul 1-iu Vrciorova 66 22
al escadronului al 5-lea.
Roata a 2-lea.
Plotonul 1-iu.
Jumatate din plutonul 1-iu chela Cra-
al escadronului al 5-lea. 1
iovei 66 31

Plotonul al 2-lea.
Al 2-lea ploton din esca- Goroj 66 43
dronul al 5-lea.

www.digibuc.ro
164 REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Roata a 3-lea.
Plotonul 1-iu.
Al 3-lea ploton din esca- Calafat. 132 43
dronul al 5-lea.
Roata a 4-lea.
Plotonul 1-iu.
Jurnatate din plotonul al
4-lea al escadronului al Bechet. 66 22
5-lea.
Plotonul al 2-lea.
Jumatate din plotonul al
4-lea din escadronul al Izlaz. 66 21
5-lea. F

Batalionul al 6aka.
La Craiova.
Escadronuf al 6.lea.
Roata 1-iu.
Plotonul 1-iu. In drept la Ro-
tertuni pas. 66
Plotonul al 2-lea. Vulcan pas. 66
Roata a 2-lea.
Plotonul 1-iu.
Jurntate din plotonul 1-iu In judetul
al escadronului al 6-lea. Vilcii. 66 22
Plotonul al 2-lea.
Jurntate din plotonul 1-iu In j udeful
al escadronului al 6-lea. Gorj. 66 21
Roata a 3-lea
Plotonul 1-iu.
Plutonul al 2-lea din esca- In judetul
dronul al 6-lea. Mehedinti. 66 43
Plotonul al 2-lea.
Jurnatate din plotonul al 3-lea In judetul
din escadronul al 6-lea. Dolji. 66 22
Roata al 4-lea.
Plotonul 1-iu.
Jurnatate din plutonul al 3-lea La Craiova. 66 21
dln escadronul al 6-lea.
Plotonul al 2-lea.
Plotonul al 4-lea din esca- In judetul
dronul al 6-lea. Romanati. 66 43

www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII

www.digibuc.ro
TABLA
de cate se coprind in cele noa capete ale Regulamentului Organic.

CAP. I.
PENTRU ALEGEREA DOMNULUI
Pag.
SECTIA I. Intocmirea Obqte0ii Adunri Ecstraordinare
SECTIA II. Vremelnica Ocirmuire . 4
SECTIA ifi. Chipul alegerii Domnului 5

CAP. II
PENTRU OBICINUITA OB$TEASCA ADUNARE 9

CAP. III
FINANTA
SECTIA L Desputerniciri sau oboriri. 13
SECTIA II. Cheltuelle Statului . 16
SECTIA III. Ramuri de veniturile Statului . 19
SECTIA IV. Chipul catagrafiilor i a inpartirii dAjdilor i altor dri . 20
SECTIA V. Inplinirea birului i a altor venituri ale Statului . . 26
SECTIA VI. Chipul contabilittii Casei Vistieriei, adec a tinerii dArii
socotelilor cu bun oranduial . . 35
SECTIA VII. Drepturi i datorii reciproce intre proprietar i al su
stean . , 37
LITERA A. Bugetul slujbelor publice 45
LITERA B. Suma de peste an a fie0cAruia venit al Statului. . 67

www.digibuc.ro
168 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Pag.

CAP. IV
SECTIA I. Pentru cgderile Ministrului Trebilor din Luntru . 69
SECTIA II. Pentru Sfatul Administrativ . 70
SECTIA III. Departamenturile mdularelor Sfatului Administrativ 71

CAP. V
REGULAMENT ASUPRA COMERCIULU1

SECTIA I. Pentru slobozenia comerciului . 74


SECTIA II. Penh-u mijloacele comunicatiilor , . 76
SECTIA EL Pentru magazine de rezervA . . 76
SECTIA W. Pentru popriri . . 77
SECTIA V. Pentru lucrarea minelor 78

CAP. VI
REGULAMENT PENTRU CARANTINE

SECTIA I. Pentru intmplarea carantinelor si ash6ril cordonului


Snttii . 79
SECTIA II. Pentru crmuirea asz6rilor carantinei . . 81
SECTIA III. Pentru regulile snttii ce privesc asupra eatorilor si
a mArfurilor .in carantin . 83
SECTIA IV. Pentru cAlcarea pravililor 0 pedeapsa ce s cuvine 84
LI:17RA C. Deslusite ornduiri a cvardiilor si avanposturilor ale rnilitii
pe linia d'a stnga a Dundrii. . 89
LITERA D. Treceri mai mult sau mai putin in lucrare asupra linii
Dunrii . . 97
Socoteala cheltuelilor pentru carantine 99

CAP. VII
PENTRU CATAREA JUDECATILOR IN VALAHIA $1 PENTRU
INTOCMIREA $1 CADERILE JUDECATORIILOR

SECTIA I. Canoane de obste . . , 105.

www.digibuc.ro
REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 169

Pag.
SECTIA II. Judectoriile judetilor . . 109
L Judecatoriile de intaia cercetare . 109
IL Judeatoriile de prin sate sau de imp Aciuire . 113
SECTIA III. Pentru divanurile judecatore0i . . 114
L Pentru desprtirea politiceasc . 115
II, Pentru desprtirea criminaliceasc 115
SECTIA IV. Pentru judecdtoriile de comerciu , . 117
SECTIA V. Pentru judeatoriia Po litii . 120
SECTIA VI. Pentru Innaltul Divan . 120
SECTIA VIL Pentru cderile marelui logoft . 122
SECTIA VIII, Pentru trecerea in condicA a zalogirilor 0 a foilor de
zestre . . 122
SECTIA IX. Pentru hg,trniciia tutulor moqiilor din Valahia . . 124

CAP. VIII
DISPOZITII GENERALE

. SECTIA I. Pentru innaltarea' in ranguri . . 125


SECTIA II, Pentru ornduirea in feluri de slujbe . . 125
SECTIA Ill. Clirosul bisericesc 0 ocrmuirea avuturilor sale , . 127
SECTIA IV. Pentru invthtra publica . . . 129
SECTLN. V. Inceputuri de o unire mai de aproape intre amndoa
Printipaturile . . 130

CAP. IX
REGULAMENTUL OSTASESC

SECTIA I. Temeiurile formrii militii . . 133


SECTIA IL Pentru strngerea militii sau chemarea in slujba i . 136
SECTIA M. Pentru privileghiurile 0 finerea militii . . 137
SECTIA IV. Datoriile de ob0e ale militii 0 caderile apetenii ei.
0.
Dizlocatie . . . . 138

www.digibuc.ro
170 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Pag.
SECTIA V. Pentru otearmuirea militii . 140
SECTIA VI, Pentru inbracaminte vi arme . , 141
SECTIA VII. Pentru socoteli . . 141
SECTIA VIII. Drepturile rangurilor ostvvti vi regule a pAzi In intrarea
In slujba , . . 142
Tab la potrivitoare rangurilor politicevti cu cele ostvvti pentru priimirea
boerilor vi a feciorilor de boeri in sluj135. . . . 144

TABL1TE DE STATUL TUTUROR GRADURILOR MILITII,


TINEREA, 1MBRACAMINTEA 51 GAT1TURA CAILOR
51 SOCOTELE.

TABLA 1::). 1. Statul tuturor rangurilor militiii romnevti a Printi-


patului Valahii, cu lefi vi tinerea lor . . 147
TABLA No. 1 Statul tuturor rangurilor unui pole vi Onerea lor , 148
TABLA No. 3. Inbrcminte a militii Printipatului Valahii . 150
TABLA No.. 4, Inbracamintea militii . . . 154
TABLA No. 5. Cheltuelile fievicarui an pentru militie, intru soroc de
vase ani dela 1830 pn la 1837 . , 155
TABL No. 6. Carte de sluib . . . 158
Dizlocatie a militlei pmintenevti a Printipatului Valahii . . 159

SFAR5ITUL REGULAMENTULUI ORGANIC AL VALAH1EL

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC
AL MOLDOVEI
=,c

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC
AL MOLDOVEI

CAP. I

Pentru alegerea Domnului

SECTIA I

Inlormarea Obstestii Ecstraordinare Adunan l).

Art. 1. Conventioanea de Acher- dari, stolnici, medelniceri, cluceri, slu-


man intrind dritul alegerii Domnilor geri, pitari, jigniceri 0 vatrari, cari s
Moldavii vi Valahiei de catr tagma vor alege de atrA fruntavii fievticarue
boerilor cu obvteasca invoire a lcuito- tinut.
rilor, alegirile s vor face de MIA Ob- e) de un deputat al Academiei Na-
vteasca Ecstraordinare Adunare, care tionale de InvAtAturA.
pentru aceasta s va intruni in capitaliea f) de doizAci 0 until deputati a cor-
Printipatului. poratiilor (isnafuri) a oravilor, de ne-
Art. 2. Aceast Ecstraordiriare gutitori cu patentA.
Adunare va fi alcAtuit in Moldova de Peste tot : unasutd triizci vi doi a-
una sut tritzki vi doi alegatori vi legatori.
anume : Art. 35 Spre a putea fi mdulare
a) de Preosfintie Sa printele mitro- al Obvtevtii Ecstraordinare Adunri :
politul 0 de doi episcopi eparhioti : a) trebue boerie dela rangul de mare
Romanul vi Huvul. logoft pana vi vornic de Politie, s fie
b) de patruzci 0 cinci boeri vi a- nscut 0 lcuitori in Moldova, sau
nume de logofetii cei mari, de vornicii nscuti, lcuind vi inpmanteniti in Mol-
de Tara de Gios vi de Tara de Sus, dova. Conditiea ins de a fi nscuti
de hatman 0 de hatmanii de Prut, de in Moldova nu este cervut dela fetile
visternici, de vornici de obvtie, de pos- nscute din parinti cari au priimit in-
telnici vi de vornici a Politiei, cari boeri, dighinatul (inpamntenire) de 40 ani vi
pra la implinire numrului de patru- cari s'ar afla lcuind in Moldova.
zni si cinci sA vor priimi ca alegtori, b) Pe langa aceste boerii, dela ag
dupa rndul intAimii pzite in ierarhie pn-vi banul, trebue sA fie proprietariu
rangurilor. in Moldova, cel mai putin de o movie
e) de triizaci boeri dela ag, pfing Intriaga, Mil rAzAsie si boeriu, fiiu de
vi ban, anume agii, vornicii de aprozi, boeriu.
sptarii 0 banii.
d) de triizAci 0 doi deputati a tinu- 1) In textul comisiei din 1835: Informeiluirea
turilor dela comis pn 0 vatrar vi a- Obfteftii ,Extraordinare Adundri", (Academia
niline comivii, caminari, paharnici, sr- RomanA, manuscrisul nr. 99)

www.digibuc.ro
174 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

c) Deputatii tinuturilor, asAmine, sA c) Ocirmuire va numi un boeriu din


fie boeri, f de boeri, avnd in tinutul rangurile intai spre a fi prezedent la tra-
unde sa vor alege o mosie lAcuita si gire sortilor, iar acel mai vechiu 0
slobodA de tot feliul de ipotecA (amanet). mai mare la rang din aceastA adunare,
d) Deputatul Academiei de InvAtAturA va inplini dregatorie de secretariu, insa
nationalA, sA fii moldovan cu stiintA, mA- fAr jignire dritului sau de a sA trage
dulariu al acestui institut si cu ralvnA si pentru dnsul sort.
pentru himinare natiei. d) Dupa ce va chierna prezidentul
e) Deputatii corporatiilor de pre la tar- anume pe fiesticare dintre mAdulArile
guri sA fie nascuti moldoveni, cu stiintA de adunArii, ci sA vor afla fata, apoi ii
carte si cu bune purtAri, far% a avea va pofti ca fiesticarile dintre lei, dupA
nici un feliu de protectie streinA 0 sA rndul intimei de rang, sA-si scrie
aib in orasul unde s vor alege, una numile si rangul sAu pe un bilet ce i
sau mai multe averi nemiscAtoare, cu sA va da de cAtrA prezidentul si pre
pret cel mai putin de cinci mii lei, a- carile insusi sA-1 arunce in urnA (vas).
farA de tArgurile cele mici a tinuturilor Bileturile vor fi toate de acelas feliu de
unde negasindu-sA persoane cu averi hrtie de o formA si toate de o potrivA
nemiscAtoare de pretul sus arAtat, va invAlite.
fi slobod a sA alege deputat si din per- e) DupA ci sA vor aduna toate bile-
soanile cari ar avea averi nemiscAtoare turile in urnA, secritariul adunArii va
de pret de triimii lei. trage mai intAi un bilet si apoi fiesticari
f) Nici unul din mAdulArile aceste nu persoanA, ci va esi prin sorti alegatoriu
va fi priimit in Obsteasca Ecstraordinare ,la Obstiasca Adunare EcstraordinarA,
Adunare, dacA nu va avea triizAci ani va trage indatA biletuI urmAtoriu si cu
impliniti. acest mijloc') sA sA urmezi tragire sortilor
g) Insusimea de mAdulariu al Obstestii pAn sA va implini numArul de triizAci
Obicinuite AdunAri nu inpiedicA nici alegatori legiuiti prin reglement.
cum de a putea fi ales de alegAtoriu la f) La fiesticare tragire a sortilor in
la Obstiasca Ecstraordinare Adunare. parte, persoana chiematA ca sA traga,
Art. 4. Pentru alegire de triizAci sA va ingriji de a amesteca bileturile
boeri dela aga pra si banul sA sA ur- din urnA si pre acel ci va esi, cetindu-1
meze in acest chip : cu glas mare 0 intelegAtoriu, il va
a) SA va face o foae de toti acesti arAta prezidentului 0 acelor de fatA,
boeri, ci lAcuesc in Esi si afarA pe la iar acest nume sA va scrie indatA pe
tinuturi, cari vor avea insusirile cersute o foae 0 sA va iscAli de prezidentul,
prin art. 3, litera b. de secritariul si de persoana ci au tras
b) Acesti boeri sA vor intruni in acest bilet. Duph aceasta, persoana in-
Esi, la zioa si locul insAmnat, spre a sAmnatA prin sorti, sA va publicarisi
pAsi la alegire prin sorti a triizAci mAdulari al Obstestii AdunAri Ecstra-
alegAtori. Ei sA vor aduna toti la 9 ordinare. AceastA operatie sA va innoi
ceasurl dimineata, iar tragirea sortilor la fiestecare tragire.
sd va incheia in aceiasi zi, de va fi cu g) In urmA prezidentul va face cu-
putintd, sau adaozi cel mai trziu. Ci noscut numile celor triizAci alegAtori si
sA atinge de acei cari de boalA sau tot in aceias sAsiie, va da la mna
altA legiuitA inpiedecare, n'ar putea sA fiestecArue din mAdulAri adeverint A is-
fie in persoanA de fatA la tragire, a- cAlitA de dnsul 0 de secretariu.
cestie in scris vor instiinta pe guvernul h) Prezidentul va inpArtA0 OcAr-
carile va recomendui prezidentului a- muirii Provizorie foae intru cari sA
cestii adunAri de a inscrie numile lor cuprinde isprava tragirii sortilor, penfru
pe bileturi si de a li tragi cu sorti
inpreunA cu numile altor mAdulAri ce 1) In redactia din 1835 chip", in Ioc de
vor fi de fatA. mijloc".

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 175

ca sa-i fie cunoscuta. Asamine, alegatorii de niamuri si de mazili, va pasi pe


esiti prin sorti, vor infatosa adeverintile rand 1ntru alegire a doi deputati cu
lor Ocarmuirii, care dupa adeverirea covarsire glasurilor in chipul urma-
pe foae sus aratata va i incredinta a- toriu:
deverintile cu isclitiirile iei. In urm a) Fiesticarile din alegatorii acei
s va face pubficatie de numele per- trepte va numi doa persoane din nu-
soanelor esite prin sorti i foae, in care mrul inscrisilor in foae, cu insusime
sa aftA insamnate, sa va pastra in arhiva de a putea fi alesi a tinutului i va is-
mitropoliei. cAli numile sau In fiinta celorlanti. Dupa
Art. 5. Daca cu trecire vremii rostire in acest chip a socotintilor ale-
s'ar intampla ca boerii, dela mare logo- gatorilor a aciiasi trepti, aceli doa
fat pan i vornicii de politie, sa nu persoane asupra carora sa vor uni mai
fie indestui spre a implini numarul de multe glasuri vor fi socotite de alese
patruzaci i cinci alegatori la Obstiasca a intregii trepte.
Ecstraordinar Adunare, atunce lipsa b) Daca. cate trei trepte s'ar uni
sA va implini dintre boerii starii urma- asupra celor doa persoane, cari au a
toare din cei mai ve chi si Mai mari sa alege, atunci aceste vor fi cunos-
la rang, dila aga 'Ana 0 la ban; ash"- cute de deputafi, iar la din inprotiva
mine sa va urma pentru acesti dipe intamplare, numele a deosebitelor per-
urrna, cand nu vor fi indestui spre a soane alesa de celi trei trepte sa vor
implini parte lor de alegatori. Atunce arunca intru o urna i sA vor tragi ca
fipsa numarului pan la triizaci sa va niste sorti i celi doa. nume ci vor esi
implini dintre boerii rangurilor urma- dintaiu vor fi alesi deputati.
toare, art. 2 litera e, supuindu-sa insa Art. 9. Cel mai mare si mai ve-
la insusirile cerute arL 3. chiu la rang clintre boerii fiesticarue
Art. 6. Deputatii de pre la tinu- tinut va inplini datorie de prezedent
turf sA vor alege de care notabilii acela al carue rang urmiaza indata
fiesticarue tinut, adica dupa acesta va inplini aceia a secre-
a) De catra boerii a tuturor rangu- tariului, insa fara jignire dritului lor de
rilor. Lacuitorii pe la tinuturi cari nu a fi balotarisiti.
vor avea insusirile cerute de a fi ma- Art. 10. Ispravnicul fiesticaruia
dulari ai Obstestii Adunari Ecstraordi- tinut, insrcinat spre aceasta de catra
nare, precum si de catra fiei boerilor Ocarmuire, sa va 'Mgr* de a aduna pe
mosinasi, desi nu vor fi priimit inch' boerii cu drit de a putea fi alesi i pe ale-
ranguri. gatori dupa foae ci i sa va triimite de ca-
b) De cAtra niamurile i mazilii a tra caimacami (art. 22) si insusi sa va
carora documenturi s'ar fi cunoscut afla de fata spre a privighe implinirea
leginite la anul 1792 de catra Domnul legiuirii i paza bunei orandueli. Inpre-
Alexandru Moruz i cari ar fi proprie- una cu ispravnicul sa va afla iconomul
tari de movie si alesi de clasurile lor, sau protopopul tinutului, insa i unul
cate dol de ocol si de triapta, daca altul sant opriti dela inpartasirea
insa ocolu poate da acest numar, de lucrarilor adunarii sau de a le povatui
catra privighetorii ocoalelor a fieste- prin oricari mijlocire. Intamplandu-sa
caruia tinut, dupa ce lei se vor asaza. ispravnicul sa fie mosinean finuta i sa
Art, 7. Toti acesti alegatori intru- alba insusirile de a putea fi ales de-
nindu-sa la zioa hotrit in rezklentia putat, atunci Ocarmuirea va triimite un
fiestecarue finut, li sa va cefi foae cu- boeriu comisar, din celi mntiu sau al
prinzatoare de numile tuturor persoa- doilea ranguri, pentru a inplini vre-
nelor, carele vor avea cersutele insusiri melniceste dregatoria ispravnicului si a
spre a fi alesi cliputati. privighea alegirea.
Art. 8. Fiesticare din aceste trii Art. .11. Indata ci sa va inchia
clasuri, adic de boeri sau fil de boeri, tragire sortilor, foae numilor deputati-

www.digibuc.ro
176 REGLEMENTLIL ORGANIC AL MOLDOVEI

lor sA, va adeveri de ispravnicul sau Art. 15. Corporal-file orasului Esii,
de comisariul randuit 9 si de iconomul dui:A indemnare starostelui de neguti-
sau protopopuL In urm, se va triimite tori, inputernicit de Ocarmuire Provi-
la Ocarmuirea vremelnicA (provizorie), zorie, vor numi dintre ele cte trii
care va publicarisi nunule alesilor de- persoane dinteacele mai in stare si mai
putati. cinstite, cari ar avea i insusirile cersute
Art. 12. Cu patru zile, cel mai [de] art. 3, litera e. DupA ci sA va
putin, innaintea zilei hotrite a dischi- face aceast alegire i foae numilor
derii Obstestii Ecstraordinare Adunri, incheindu-s de call starostile, Oat.-
deputatii fiesticruia tinut, dinpreun muire va numi dintre eli un prezident
cu adiverinle lor, sa vor infatosa la un secretariu. In urm starostile s .
Ocarmuirea provizorie, care, cercetan- va ingriji de a aduna madulrile nu-
dule dup foae numilor, le va incredinta mite la zioa i locul insmnat spre a s
iscAlindu-le si in urmA va pune foae face tragire prin sorti acelor trii de-
in pstrare la mitropolie. putati i eari va urma intocinai aup
Art. 13. Deputatul Academiei chipul insmnat la art, 4. Starostile sA
National de InvAtturi, avnd insusirile va afla fatA la acea adunare pentru
art. 3. lit. d. trebue a fi acel de a privighea implinire legiuirii i pa-
men, cal va fi dat publice 2) dovezi de zirea bunei orndueli. In unnA staros-
a sa destoinicie i carile va fi ales de tile va adiveri foae fiumilor deputatilor,
ctr trupul academicesc. oprit fnd de a sa amesteca el in ale-
Art. 14. Deputatii corporatiilor gire persoanelor prin orice chip.
de pi la targuri s vor alege in urrnA-
toarea analoghie Art. 16 Pentru deputatii corpo-
ratiilor dela celelante targuri de rezi-
Pentru orasul Eii . 3 dentii isprAvnicesti, ispravnicul, dupa
Harlul porunca ci va avea dela Ocannuire, va
Targul Frumos pofti pi starostile ca sA adune, la zioa
locul hotArit, corporatfile, spre a
Botosanii 2 pAsi la tragire prin sorti a dipotatilor
Dorohoiu i Herta I
ornduiti din parte targurilor, in urmare
chipului insmnat la art. 4. Starostile
Flciiul i Husii . sa va afla fata la tragire sorlor, va
Vasluiul privighiea pAzire bun orndueli i va
BArladul . . 2
fi indatorit de a adiveri foae cuprin-
zAtoare de numile deputatilor si de a
Galatii 2 o da la isiiravnicul, carIle asemine
Tecuciul 1 adiverindu-o, o va triimite la OcArmu-
ire, spre a sA publicarisi. Incheindu-sA
Focsanii 2 tragire sortilor, aleii vor urma dupa
Bacul 1 cuprindere art. 12.
Romanul 1
Art. 17. DacA in zioa alegerii
Niamtul i Piatra . . 1 Domnului n'ar putea fi de fata vreunul
Flticenii 1
din alegtori pentru vreun legiuit cu-
vant, o asmine intmplare nu va putea
Douzeci i unul peste tot. intrzia sau -inpiedeca operatiile adu-
nArii, cari in toate intmplrile va psi
i) In Analele Parlamentare, torn I, partea spre alegirea Domnului, dacA trii din
pag. 83 s'a transcris din eroare comisia rein- patru pArti cel putin din numrul intreg
duite in Icc de comisariul randuit"
2) %Klein : ,.destoinice dovezi" In Ix de a alegatorilor vor fi intruniti in sala
publice dovezi". sesiilor.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 177

SECTIA II
Ocarmuirea Provizorie (vremelnica).

Art, 18. La fiesticare Domnie, nedreptate s'au diprtat de driturile ci


fnd lipsa de Domn, trei caimacarni vor le dau Insuirule lor, pot, in vadea de
luoa indata crma guvernului. Acesti 22 zile insmnate din zioa ce sa va
cairnacami vor fi, dup drit, marele face publicarisirea foilor att in capi-
logofat, ministrul din Launtru i prezi- tafie eat i pe la tinuturi, sa arte
dentul Innaltuhti Divan 2) carile la ceririle lor la Obicinuita Obsteasca
intAmplare de intre-domnie s'ar fi gland Adunare, care, de le va afla terneinice,
in slujba lucrtoare. Acesti trii dreg- va face raportul sat' catra Ocarmuire
tori inpreun vor ocrmui toate pri- pentru ca pretendatoriul sa fie indata
cinile printipatului pana la inscaunarea asazat in driturile sale.
Domnului. Ei vor cherna indata pe Art. 22. A cince zi, dupa ci vor
Obsteasca Obicinuita Adunare spre a infra caimacamii in dregatorie, ei vor
-pune in lucrare masurile ornduite la pubficarisi toile de boerii tuturor ran-
art. 20. gurilor, art. 2 , att de acii ci
Art. 19. Caimacamii, pe vremea lcuesc in Eqi, cat 0 de acii de pe
ocArmuirii lor, nu vor putea da titluri afard la tinuturi, precum si de notabili.
de evghenie, nici vor putea intri pri- Totodata atunci, ei vor triimite catr
cinile de giudecati, nici vor putea ispravnicii tinuturilor cart tirculare spre
scoate pre cei ci s vor afla in dreg- a aduna pe alegatori i pe a1ei, dupa
torii publice, afara nurnai pentru o toile ce li sa vor triimite.
dovedita mare vinovatie3). Intmplndu- Art. 23. Ispravnicii, in 24 cea-
s ca vreun post sa fie in lips de suri dup priimirea acestor foi, vor
dregator, cairnacamii nu vor orndui triimite publicatii pe la toate partite
decAt numai vechil. tinuturilor, insmnnd zioa i locul re-
Art, 20. In zioa intrarii in dre- zidentii in care sa se afle adunati tofi
gtorie, caimacarnii se vor. indeletnici acii cu nsuirile cersute.
a face foi, dupa izvoadile pregatite Art. 24, Nici o tragire de sorli
pentru aceasta, sa nu s faca pan a nu trece 25 zile
a) Foile boerilor, a rangurilor era- dela publicarisirea foilor, pentru ca sh
tate la art. 2, precum si ale notabili- aiba vreme cuviincioasa a-si face ar-
lor, cu insamnarea lacuintii lor in cu- trile lor, cei ce sa vor socoti jigniti
prindere art. 6. intru drepttile lor.
b) Asamine caimacarnii vor face si Art, 25. La 40 zile dupa publi-
foae candidatilor Domniei, scriind in ia catia foilor i dupa trfimitere eartilor
nurnile boerilor, ci ar fi avnd nsui- tirculare, alegirile madulrilor a Ob-
rile cerute de art. 28. Ei vor inscrie stestii Ecstraordinare Adunri, trebue sa
insu0 numile lor, de vor fi avnd se savarsasca in tot cuprinsul printi-
insusirile cerute i incheindu-s toate patului i in 10 zile dupa aceasta toti
aceste operatii innainte gatitoare pentru alegatorii trebue sa se adune In E.0
alegirea Domnului, toile se vor pune in spre a s afla in Obsteasca Ecstraor-
pstrare la mitropolie. dinar Adunare, care sa va deschide
Art. 21. Cei ci vor socoti ca. cu la 61 zile in urma numirii caimaca-
1) In verskinea corniiei din 1835 : ,,vor lua milor.
ctirma guvernulai. Indata acefti caimacami" etc. Art. 26. Caimacamii supt a lor
s) ldem : Domnescului Divan". , rspundere snt indatoriti a lua cu-
3) In manuscrisele 349 0 9c9 dela Academia viincioasele msuri pentruca alegirile,
RoinZina 0 in editia din AnaleIe Parlamentare
dupa cuvanitil vinovatie urmeaza In paranteza: att in capitalie, cat i pe la tinuturi,
(delit)". s se urmeze dup formele askate
12

www.digibuc.ro
178 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

prin acest reglement i ca toate ope- iar de va urma Inca de a sa mai abate,
ratille atrnatoare sa se faca dupa buna atunci puterea Inplinitoare 11 va 1ndemna
ornduire i liniste. de a sa departa din sala sesulor. In-.
tmplndu-sa inpotrivire, atunci puterea
Cel ce sa va abate din legiuirile cu-
inarmata sA va intrebuinta catra eel invi-
prinse in acest cap sau carile ar cuteza de
a invita vreo neornduiaa in adunrile ttor, carile intru pedeapsa nesupunerii
alegatoare, pre acela prezidentul il va sale sa va pune la inchisoare pfina la
cherna intAia data la pazirea datoriei, inscAunarea Domnului nou.

SECTIA Ill
Chipul alegirii Domnului.

Art. 27. Domnul se alege pe episcopul de Roman va inplini datoria


viiat. El trebue sa alba 40 ani deplin de prezident. Pre zidentul va fi agiutorat
O. fie din familie moldovana, a ea-. de patru scrutatori (adeveritori balo-
ruia evghenie sa. fie suitoare cel mai tarisirii), din cari unul va inplini datoria
putin pna la bun, liar inpamantenirea de secretar. l pentruca boerii a carom
sa pnd la tata. El sa. va alege numai ranguri s'au insamnat la art. 2, literile
intre boerii cei mai vrednici, avnd b i c, deputatii tinuturilor i corpo-
ranguri de mare logofdt, de mare vornic ratiilor ce alcAtuesc aceasta adunare
al Tarii de gios 0 al Tarii de sus, de sa alba fiestecare al lor scrutator, eel
hatman sau de vistiernic sau cari, mai innalt la rang si mai vechiu intre
dupa punerea in lucrare a acestui re- reprezentantii acestor clasuri va inplini
glement, ar avea ranguri potrivite cu aceasta datorie, 'MA fara perdere dri-
cele sus insmnate, adica prezident al tului de a putea fl ales; Ian ceialanti frii
Innaltului Divan si ministrii, devi acestia scrutatori de a putea votarisi, dupa
nu s'ar afla in slujb lucratoare. Pe insusirile fiesticaruia.
lnga acestea, cel mai mare fiu al Art. 30. Prezidentul, inpreun
Domnului carile la rposarea, abdi- cu scrutatorii sus aratati, va cerceta
catila paretisis sau discaunarea adiverintele fie0icaruia mdular pe
sau ar fiagiuns la legiuita rostul inteimii rangului. Gasindu-sa
vrsta, dupa pravilile Orel, se va bune ilegiuite, prezidentul va rost in-
priimi in num6rul candidatilor de Dom- trarea fiesticaruia in ONteasca Adunare
nie ; sa intalege insa ea i celelelante secretariul li va trece in foae ma-
formalitale cersute spre adiverirea mul- dularilor.
timei glasurilor spre a face alegirea Art. 31 Mitropolitul cu episcopii
sa legiuita, vor fi deopotriva. i cAtr vor merge la biserica inpreuna cu toate
dnsul pazite. celelante madulari a 0130e0ei Ecstra-,
Art. 28 Caimacam vor putea fi ordinare Adunari i, dupa ce sa va
madulari ai Obstestii Ecstraordinare sarba sfnta liturghie, va face un cuvnt
AdunAri 0 a sa inpartsi de lucrarile in semi spre a arata adunaril marimea
ei sau ca niste alegatori pentru alegire scoposului pentru care s'au adunat.
Domnului sau ca niste candidati de Dupa aceasta va citi cu glas mare 0 inta-
Domnie, dupa driturile ci va avea legator formula urmatoriului giuramnt
fie0icarile dintre iei, cu rangul j cu Giur a la alegire ce voiu face, nu
insusirile sale. voiu urma nici un interes in parte, nici
Art. 29. Mitropolitul va fi le- ma voi pleca la vreo streina ademe-
giuitul prezident al Ob0estii Ecstraor- nire, nici la vreun alt cuget cleat la
dinare Adunari ; iar intmplndu-sa acela al binelui obstesc."
boala sau vreo alta inpedicare, atunci $i apoi apropiindu-sa fiesticare mA-

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 179

dular catre treptile oltarului i puind Art. 39. Intmplndu-s ca boe-


dreapta pe sfnta evanghelie va rosti riul a rangurilor intiu, care ar inplini
cu glas mare: "aceaste le giur". datorie de scrutator, sa fie in numarul
Art. 32. Dupa ci sa vor inplini candidatilor, atunce, cnd sa va face
toate aceste formalitale i giuramntul, balotatie pentru dnsul, cel mai vechiu
s vor inturna toti la sala sesiilor, unde intre boerii rangului sau va inplini
prezidentul va inpartasi foae candida- datoria sa de scrutator.
filor si a insusirilor cersute spre a Art. 40. Ispravindu-sa balotatia
putea fi ales Domn. Dupa aceasta se fiestecrue candidat, numarul bilelor ce
va pi spre balotatie prin chemare va fi iit i va fi scris pe foae sa va
anume a fiesticaruia candidat, urmnd adiveri cu iscaliturile prezidentului si a
inthimea rangurilor. scrutatorilor,
Art. 33. La inceputul balotatiei Art. 41. Intmplandu-sa ca la
fiestecarue candidat, mitrcipolitul va sfrsitul balotafii doi sau mai multi
da la fiesticare alegAtor cte doa bile: dintre candidati sa aib deopotriv
una alba, care insamneaza priimire numar de bile albe, atunci ei sa se supuie
alta neagr, cari insmnaza nepriimire la al doile balotafie.
cnd unul din madulari va fi che- Art. 42. La incheiere balotatii
mat spre a-si da votul, el va slobozi tuturor candidatilor, acela carile dintre
in urna voturilor, ce va fi acoperit, dansii va avea mai multe voturi de
una din amndo4 bilele, alba sau nea-: priinta in bile albe, va fi alesul Domn.
gra, precum va voi i pe cealanta ,o Art. 43. Sfarsindu-s balotatie,
va slobozi in ceialanta urn, ce va fi mitropolitul, tot in acea sesie a carii
asamene acoperita pe o masa de operatie nu va inceta pang la incheiere
alature. lor, va trece actul isprvii in foae unde
Art. 34. Fiindcd voturile au a fi tai- voturile s'au scris, iscalind actul insusi
nice, fiesticarile din madularile chemate mitropolitul, 11 infatosaza episcopfior
spre slobozirea bilelor se va feri de a scrutatorilor, cari tot asemine il vor
sa vedea ele cal de putin de catra nime. iscali. Apoi propovdueste pe persoana
Art. 35. Fiesticare din candidati ci s'au ales de Domn, orndueste a
nu va votarisi atunci cp.nd sa va face sa scoate copie de pe actul sus aratat
balotatie pentru dnsul. o imprtasaste guvernului provizor.
Art. 36. Toate madularile adu- Art. 44. Dupa alegire Domnului,
'aril vor sag:lea i atunci numai are mdularile Obstestii Ecstraordinare
voie fiesticare a sa ridica, cnd s va Adunri, in aceia sesie, vor iscali dupa
cherna de cara prezident spre a-si da intime rangurilor arzmagzariu catra
votul stt. Poarta, spre a s cere investitura
Art. 37. Prezidentul cu scruta- (intarirea Domnului), precum i o nota
torii vor sidea intr'un loc al salii de ofifiala spre a instiinf a pe Curtea pro-
unde s poata videa pre toate mdul- teguitoare despre alegirea Domnului.
rile adunarii i asmine s poata fi de Insa, spre a s putea inchfia toate aceste
tofi vazuti. operatii in aceiasi sesie, caimacamii
Art. 38. Cand s vor scoate din s vor 'Mgr* de a alcatui mai inti amn-
urrna bilile, dupa balotarisire fiestica- doa artatile acturi, lasnd kc spre
rue candidat, s vor numara de catra a inscrie numile Domnului ales,
scrutatorul ornduit intru aceasta treaba, Art. 45. Aceast Ecstraordinara
carile va face cunoscut in glas mare si Obsteasc Adunare chemat fiind numai
intelegator ate bile albe i cte negre pentru alegire Domnului, nu poate avea
au esit. Secretariul va inscrie pe o vreo alt insusire. Ea, in fapt, s des-
foae, in poslovita, numrul kr ur- fiinteaza indata ce s va sfrsi aceasta
mndu-s intr'acestas chip pfin la cel alegire i sa vor iscali amndo actu-
de pe. urma candidat. rile sus aratate. Fiesticari din madulari,

www.digibuc.ro
180 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON EI

!Ara a nu se desfiinta adunarea, este provizoriu va alcAtui in urmare vechiului


dator a incredinta adiverinta sa de obiceiu pAstrat in arhivele si istoria
alegAtor in minile mitropolitului, carile farii.
spre pstrare le va pune in arhiva In zioa sArbrii si a sfintirii care
mitropolii, declarnd desfnfarea Ecs- urmeazA in vechea catedrald a Sf.
traorclinarii Obstesti AdunAri. Nicolai, in minutul ce Domnul sA va
Art. 46. Caimacamii vor urma a infAtosa la treptele oltariului pentru ca
inplini datorie lor pn la investitura s. priimeascA miruire, el va rosti, puind
desvarsit a Domnului. DupA aceasta mna pe sfnta evanghelie, urmAtoriul
ei vor fi datori a da samA lui, precum giurmant :
si Obstestii Obicinuite Adunri, despre Giur in numele Prea sfintei si
dregatoria lor si intrebuintarea banilor nedesprfitei Treimi de a pAzi cu sfin
Statului. teme att legile cat si asezmnturile
Art. 47. Srbarea inscAunrii printipaturui Moldaviei, dup A reglementul
Domnului si teremonia cersut sA vor statornicit si de a stArui a lor pazd si
hotri prin un reglement ce guvernul urmare intru toat tAria".

www.digibuc.ro
CAP. II

Organizatia nsuiriIe Obicinuitei


i

Oboeoi Adundri.
Art. 48, Obsteasca Obicinuita A- prin fiescare tinut, in analoghie s vor
dunare va fi inchegata dup urmtoriul hotri pn la inplinirea cerutului nu-
chip : mr de deputati.
a) de mitropolitul, carile va fi pre- La fiestecare din nou chiemare a
zident acestfi Adunri i carile nu va acestii Adunri, s va da din Casa
avea dect un glas ca i celelalte Rezervii ate una mie lei de fiestecare .

mgclulri. deputat de tinut, spre despgubirea


b) de doi episcopi eparhioti : Ro- cheltuelii lor pe toat vremea sederii
manul i Husul. lor In capitalie.
c) de sasasprezace boeri din acfi de Art. 49. Persoanele ce vor in-
la_ rangul marelui logoft pn si la chega Obsteasca Obicinuit Adunare
acfi de rangul bniel. Acesti boeri s vor priimi In chipul urmatoriu :
trebue s fie pmnteni sau inpmn- a) Mitropolitul, ca un prezident
teniti, dup vechiul obiceiu si a crora amndoi episcopii eparhioji au drit a
vrst O. nu fie mai putini de triizeci fi mclulri acestei adunri. .
de ani i sd fie lcuitori in orasul b) Acei sasesprezece boeri, dela
Aceste insusiri snt neaparat cersute rangul de mare logofat pra i banul,
pentru boerii alegatori i cei alesi din s vor alege in capitalie prin balotatlea
capitalie. covrsirea glasurilor de cAtr toti
d) de sassprezece deputati tinutasi, boerii acelor ranguri, afard de ministrii,
cte unul de tinut, ales intre proprietarii carii nu pot fi mdulri ale acestii a-
mosinasi aceluiasi tinut, boeriu fifth de dunri, nici a votarisi (a da glasuri)
boeriu, cunoscut cu bune purtri intru alegirea mdularilor sale, fiindc4
in vrst cel put-in de triizeci ani ; trii- alcAtuirea proecturilor si a smilor,
zaci i patnt mAdulri, peste tot : inftosate dupa capul al IV. a acestui
De si s'ar scadea numrul tinuturilor, reglembnt, s'au incredintat ministrilor,
spre a le face toate de mai potrivit care vor fi de fata la Obsteasca Obi-
intindere, precum s'au askat la art. 139'). cinuita Adunare, fiescarile pentru partea
cap. al IV, totus numrul de sasspre- sa, spre a da cerutele lrnuriri si cu-
zece deputati nestrmutat s va pstra vinte intru dovezile inprtsirilor, fcute
atunce persoanele ce au a sa alege de Domn la aceast adunare.
Asemene i acii sasesprezece de-
f) In proectuI initial a fost probabil art. "135* putati tinutasi, stt vor alege prin balo-
cifra care s'a pAstrat din eroare In textuI votat
de Oboeasca Adunare (Acad. Rom. manuscri- tatie i covrsirea glasurilor, de cAtra
seIe : 909 i 4414). toti mai de frunte boeri sau fil de boeri,

www.digibuc.ro
182 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

in vrstA cel putin de dohzeci 0 cinci derea kr sA va adiyeri prin iscAliturile


ani, cunoscuti prin bune a kr purtAti prezidentului 0 a secritarilor.
0 lcuitori pe la tinut, unde are sA se c) DupA aceasta, asupra socotinfelor
facA alegirea acestor deputafi. scrise, sA va incepe darea voturilor
d) Tot acele mAdulAri a Obvtevtii fetilor adunate, dela cel mai mic in
Obicinuite Adunri vor Inplini sarcina rang, In sus, pn la mitropolitul vi in
kr In curs de cinci ani. Insuvirea de dreptul fievtecAreia socotinfi, att In
a fi mdulariu acevtii adunAri, nu oprevte condicA ct si In deosebit hrtie, O.
de a fi numit vi la alte posturi a Sta- va scrie numrul glasurilor vi sA va
tuhfi. La intmplare cnd dregatorii In iscAli de toate mdulArile Obstevtii. A-
slujbA ar fi alevi mAdulAri al Obvtevtii clunAri, rmne Ins slobod ea la aceastA
Obicinuite AdunAri, Domnul pe vremea de- pre unnA operatie, a o face ava
precum s'au artat sus, sau a intre-
sesiilor fievtecArfia convocatii, va rndui
in locul kr pe alfii, care vor fi inpli- buinta tainicul scriuten.
nitori datorii acelor posturi vi vor lua d) Indat dup aceasta sA va alcAtui
pe giumtate din leafa lipit la acele anafora pe temeiul glasurilor celor mai
slujbe. multe vi dupA ce sA va ceti In auzul
Art. 50. Indat ce sA va intruni tuturora, sd va iscAli de prezidentul, de
aceast adunare, ea in fievtecare an va vasA boeri, de la rangul marelui logofAt
numi doi secretari vi doi a lor deplini- pn vi postelnic vi de vasA deputafi,
tori, care fAr pierdirea dritului de a care anafora dinpreun cu pomenita
votarisi, sA vor alege cu covrvirea mai sus osebit hrtie, cuprinzAtoare
glasurilor din snul adunrii. Ea nu va de isprava socotintelor, sA va supune
putea infra in sfAtuire de pricini, nici cunovtintii Domnului, iar condica, a
a votarisi, dect numai cnd do din cAriia cuprindere adeverit prin iscAli-
trii prti, cel putin, din intregul numr turile tuturor mAdulrilor adunArii, ur-
al mdulrilor sale, s vor afla intrunite meazA a fi din cuvnt In cuvnt intoc-
in sesie. Ea va finea jurnal de toate mai cu a osebitei hat-Hi, va rmne
lucrArile sale. Pricinile s vor hotri ca un jurnal in- arhiva adunArii. Ase-
dupA covrvirea glasurilor. mine sA se urmeze vi la intamplArile
Art. 51. Toate hotArfrile Obici- prevAzute ja. art. 56.
nuitei Obvtevti AdunAri s. vor supune Art. 52. Aceste hotArin nu vor
cunovtintii Domnului, prin anafora is- avea putere de legiuire, dect prin
cAlit de cAtr prezidentul vi vase boeri, intArirea Domnului, carile rmne in
dupA intaimea rangurilor 0 de cAtr vointa Sa de a le intri sau ba, WA
vase deputati, iar alcAtuirea anaforafii de a da mAcar cuvntul penfru care
sA va face dupA chipul urmAloriu : nu le intArevte. Nu va avea insA dreptate
a) Cetindu-s innaintea Obvtevtii A- de a face El dela sine schimbri in
dunAri fidula Domnului, asupra cArfia aceste hotAriri, dar va putea orivicnd
urmeazA a sA face schepsis, ia sA va a pune innaintea adunrii prefacerile
indeletnici intru aceasta, ori Intru a- ce le va giudeca de priinfA 0 apoi la
ceiavi zi, sau mult pn in trii zile vi cele de iznoavA supus lui socotintf,
mai intai sA va dezbate asupra priimi- rmne la voinf de a slobozt tau a
rei, nepriimirei, sau asupra prefacerilor opri intArirea Sa.
ce sA vor socoti de cuviinf a sA aduce Art. 53. MAdulArile acevtfi adu-
la acele cuprinse In jidulA. nAri, carii vi in urmar hotrfrei incheete
b) Acele socotinti, cte sA vor spri- dupa covrvirea grasurilor, ar avea incA
jini cel putin de vas mdulri macar o deosebitl socotint, nu vor putea a
ale adunArii, sA vor scrie de cAtr a- o adrestif prin vreun act, anafora sau ja-
mndoi secretarii, trecndu-le unul in lobe pentru legiuirea socotintii kr, IscAli-
condicA 0 altul In osAbitA hartie vi sA forii unui asemenea act sA vor insmna
vor ceti in auzul adunrii, iar cupsin- adunrii vi. sA vor depArta din sinutei,

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 183

ca niste turburAtori a rnduelii asezate, a le face cunoscute si la amndoA Curtile,


puind In locul kr alte inAdulAri. InsAmnand i mijloacile cele mai Inles-
Art. 54. La sesiile adunArii din nicioasA spre indreptarea kr ; asemenea
fiestecare an, Domnul este indatorit a dupA vechiul obicei, ea va putea face
supune la cercetarea ei sAmile luaturilor Domnului punere innainte asupra a tot
si a daturilor obicinuite i ecstraordi- feliul de lucru privitori la obstescul
nare, facute atht de Departamentul Fi- folos, rugandu-1 ca sA binevoiascA a le
nantului, cat si de cialalti ministrii a lua In bagare de samA.
deosebitelor ramuri a Ocarmuirii pA- Art. 58. Toate proecturile de
mntesti, asemine i sAmile date a ca- legiuire si de regulamenturi nouA, tre-
selor obstesti de facere de bine, care cfind piste marginile unei simple po-
dupA vechiul obiceiu al pAmntului, au ronci, slobozite de Domnul pentru in-
epitropii Ion plinirea legiuirilor celor In fntA, trebue
Adunarea obsteascA poate Incredinta a fi supuse mai Innainte dezbaterei Ob-
cercetarea acelor szni la o comisie al- stestei Obicinuite AdunAri.
cAtuit din mAdulArile sale, sau a le Art.59. Ea va giudeca asemine des-
cerceta insus In deplinA sesie si a arAta pre folosul tuturor mAsurilor obstesti sau
Domnului catahrisurile ce ar descoperi ecstraordinare, care privesc cAtrA sigu-
in acele smi. Asemine ea va fi Impu- raMia tArii sau care cer nescaiva intre-
ternicitA intru impArtirea birului asupra buintAri de bani sau oranduele legiui-
dajnicilor, intru strAngerea veniturilor toare.
Statului i intru a kr Intrebuintare, Art. 60. Obsteasca Obicinuita
intemeindu-sA cu sfintenie pe legiuirile Adunare va dezbate i va inchie pr-
cuprinse In al DI cap al acestui reg- ecturile contracturilor ale obstestilor
lement. Intre aceste nu va putea urma orandAluiri, va privighie pentru pAstra-
nici o prefacere i nici o scoatere rea averilor publice, va indemna lucra-
ecstraordinarA de dAri de bani nu sA rea pAmntului i industria, va regularisi
va putea face, WA mai innainte Invoire impreunA cu Domnul toate cele ce atfir-
amanduror Puterilor. nA la IndAmnarea i Inlesnirea negotului
Art. 55. Orice act sau hotArire din lAuntru si de afarA, va privighiea
a Obstestii Obicinuite AdunAri si a penfru cele ce privescu cAtrA potrivirea
Domnului, ce ar fi Impotriva privile- cantAritului si a mAsurilor, pentru scoa-
ghiilor Printipatului i Impotriva tracta- le, pentru Casa sAracilor i pentru alte
turilor sau a hatiserifurilor inchiete In asAzAmAnturi de faceri de bine. Aseme-
favorul sAu, ori impotriva dreptAtilor nea va privighiea penfru ape, pentru
Curtii Suzerane sau Curtli Protectuitoare, drumuri, pentru temniti, pentru caran-
trebue sA fie socotit fAr de nici o tinA, pentru averile bisericesti pentru
putere i neinfiintat. tinerea unei jandarmerii nationale, cum
Art. 56. La intAmplare de rAz- pentru altele de aceste. Inteun cu-
vrAtire sau neoranduialA insAmnAtoare vnt, aceastA adunare va urma a fi
intre mAdulArile Obstestei Obicinuite de acum innainte, In puterea legiuirilor
AdunAri, Doinnul va putea urni pe o organicesti a pAmntului, pAzitoare dri-
vreme pe aceastA adunare, Indatorit turilor i sporitoare fericirei compatri-
ffind a face fArA intarziere raportul sAu
cAfrA Innalta PoartA i Ohl Curtea Pro- Art. 61. Insusirile Obstestii
tectuitoare, cerfind imputernicire de a Obicinuite AdunAri, insAmnate la articu-
putea chiema i intruni o altA ObsteascA rile de mai sus, in nici o intamplare nu
Obicinuit Adunare. vor putea Impiedica lucrarea puterii
Art. 57. Obsteasca Obicinuita A- suverane de administratie si de paza
dunare are drit de a arAta prin ana- bunei orfindueli 0 a linistei publice, ce
tomic cAtr Domnul, pAtimirile 0 tn- este data Domnului, pe temeiul asAzA-
gitirile i incA la vreme de nevoe, manturilor si a vechilor obiceiuri a tArii,

www.digibuc.ro
1 84 RE GLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. 62. Obsteasca Obicinuita In fiestecare an sesia acestii adunri


Adunare nu va putea de acum innainte va tinea dou luni, dar Domnul va
a avea nici o putere giudecatoreasca, putea, de va afla de cuviinta, a prelungi
flindca aceasta este dat de acum innainte acest termin in intamplAri ecstraordi-
nare, ce s'ar putea inftosa 0 care ar
unui osebit Divan sau unui Innalt Tri-
bunal giudeatorescu, de carile s va face trebuincioas o asemine prelun-
vorovi la al VIII cap acestui reglement. gitoare intindere. Pe rang acestea, Im-
Art. 63. Aceast adunare s va fatosindu-sa oarecare mare intamplare,
numi de acum innainte Obsteasca Obici- Domnul o va putea ecstraordinar intrunii).
nuit Adunare. Domnul este indatorit
de a o chiema la E0 in tot anul la
inceputul lui Dechemvrie, fiindca vaned- I.) In editia din 1837, ca urinare Iucrarilor
conn.,iei din 1835, s'a adaogat la finele acestui
rile vmii si a Ocnii s fac la 1 ghenari capitol: Anecsa litera A : Pentru inteimpinarea
Finantului trebue asemine s necomplectului seanselor Oboeftii Obicinuite
s inceapa de atunce. Adunari".

www.digibuc.ro
CAP. III

Reglement de Finant.
Art. 64. Spre statornica intemeiare vami i altele i cu un sangur bir direct
a Reglementului de Finant, carele de a- (deadreptul) i statornic, inpartit asupra
cum innainte trebue a sa pki intru luatu- dajnicilor.
rile si daturile Statului, s'au giudecat cu d) De a legiui un chip de Inscriere
trebuinta: (catagrafie) cuprinzatoare de toate trep-
a) A face incepere de la desfiintarea tile ce au a purta sarcinile obstesti In
tuturor drilor jignitoare i asupritoare totul sau in parte.
birnicilor, atat din pricina feliurimei e) De a intampina toate abuzurile
acestor dri, cat si din chipul stran- urmate intru strangerea darilor, prin
gerei lor, precum si dela oborirea asezarea until mijloc regulat si de un
privileghiurilor abuzive -(catahristi- singur feliu intru adunarea lor.
coase). D De a regularisi chipul Contabilitalii,
b) A orandui, dupa aceasta, &Arlie adeca a socotelilor pentru luaturile
cheltuelile neaparate pentru fiestecare daturile Statului.
an si inzstrarea caselor de facere de g) Si in urm de a statornici pe
bine si de folosinti obstesti. temeiurile sus- aratate, indatoririle sate-
c) A itntampina aceste cheltuele cu veni- nilor earl proprietar i indamanarile ce
turi indirecte (lturalnice), precum: ocni, acesta ar face stenilor.
SECTIA I
Pentru abolitii sau desfiint6ri.

Art. 65. Necuviintari asupritoare Art. 66.SA obor asemine i toate da-
fiind alunecate din vreme in vreme rile, care supt feliurite numiri 0 In deose-
'Ultra strangerea darilor numite r u s u- bite vremi, au lost puntre asupritoare
ma tur i, ca unile ce nu sant priimitoare pentru dajnici, puind piedica agriculturei
de o regula asmanata cu aceia a bi- pricinuindu-le paguba simtitoare, atat
rului direct, incat s fie feria de tot prin feliurimea chipului strangirei acestor
feliul de impilri, aceste dri adunati dari, cai i prin cea dela sine volnicit,
pana acum cu nume de gostin, deset sporitoare a for adaogire. Aceste sant
Una si vadrarit, prectun i toate ana- a) Cele cinsprezece parale ce s
logurile osabitelor case obstesti si a lua de fiestecare leu piste soma birului
iraturilor trase din aceste venituri dec direct, supt nutne de rsuri pentru Casa
earl deosabitele dregatorii, shut de lefilor, precum i orice alt venit latu-
acum innainte cu totul oborite. ralnic ce s vrsa In aceiasi casa.

www.digibuc.ro
1 86 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

b) Soma care afarA de birul obici- Art. 67. Toll preotii poporeni,
null sA ia pentru tinerea poctelor cantretii bisericesti vor fi
toate dArile in naturA atingdtoare de scutiti de darea unui galban pe an,
aceasta, banii timirasilor ce sa plAtesc care dupA vechiurile testamenturi 2)
de &ail pentru
cAlArasii tinuturilor era datori fiestecare dintre dansii sA
expeditia poroncilor visteriei In cuprin- plateascA la Casa Scoalilor Nationale 0
sul Ord, precum i scutirea surugidor, pentru acestila sA vor pAzi legiuirile
a cArucerilor 0 a altor slujitori a po- cuprinse in inadirtsul asezAmant alAtu-
telor. turat subt litera A 9.
c) DArile in orz, lemne, larbA, fan, Art. 68. Ddrile, care piste bir
precum i toate havalelile ce sA urma sA lua dela tiganii Statului, pentru van-
pentru curte i grajcliurile domnesti zarea catarilor lor sau supt nume de
a lui bas-besleagA, toti acei care supt gloaba i cate asemine, snt oborite.
nume de lemnari, de joldinari, de cAr- Art. 69. Slujitorii, pleti i alte
bunari i altii asemine erau scutiti de bresle care slujea la deosebitele dre-
bir, vor infra in numArul birnicilor. gatorii i sp, e paza margindor i in
d) Toate &rile din nou, ce supt lAuntru tArii, vor infra in randul daj-
deosebit numiri s'au pus de curand nicilor indatA ce sA va infiinta jandar-
asupra negutitoriei vitelor Moldovii, meriea (paza intr'armatA), dupa cuprin-
care in toatA vremea esea din tar% derea capitului aprozii cu simbrie
fArA oprire, said asemine pentru tot- penh-u toate dregAtoride 4). IarA pupil
deauna oborite i sloboda lor expor- toti lucrAtorii intrebuintati in slujba
-tatie nu va fi supusA cleat legiuitei ocnilor, vor urma ca para acum a in-
plAti a vAmii dupA art. 79 . plini datoriile lor in privirea folosurilor
e) Toate vAmuirile din auntrul f Arii de care ei sA bucurA, pe tern eiul hri-
aceia ce sA lua pang astAzi pe van- soavelor ce le dAnueste intrebuintarea
zdrile i sehimburile ce sA fAcea la pamanturilor atarnAtoare de OcnA. Fie-
zile de targuri, la iarmaroace in orase, stecAruia din acesti slujbasi sA va da
in targuri i prin satile ate un peciu pe fata sa, fAcut dui:A
f). ToatA darea in naturA i toate formile cuviincioase pentruca alti oame-
havalelile supt orisice numire ar fi. ni din treptile birnice sa nu poatA a sA
g) Tofi banii ce sA strangea penh-u folosi de scutirea acestora.
cutia milelor dela vornicii satelor, dela Art. 70. Hrisoavile care pentru
slujitori i lela alte trepte, pogonaritul, sare i scutirea vitelor de vamA s'au
vadra starosteasca, orhd starostesc, dat la boeri i la mAnAstiri, precum
cAldrAritul, harabagilicul, cantAritul, cu- pentru mortasApie, afard de acele prevA-
nita, spiridoniia 1), toate &rile asupra zute la articui 130 51, rAman fArA nici
berAridor si a velnitilor Ord, mai ales o lucrare ca niste vAtArratoare venitu-
and si importatia a tot feliul de spirt
este pentru totdeauna opritA, in sarsit
2) Editiile tipArite au ptb cuvantul statuturi"
toate aceste luAri, oranduite pentru In locut aceluia de .testamenturi" Intrebuintat in
deosebitele ease obstesti sA oboarA ca manuscrisele ce copiazA textuI original din 1831.
unile ce sant asupritoare i inpiedicA- 3) Editiile tiparite fac trimitere ta anexa B. InA
toare negotului. trucat anexa A a lost intercalatA ulterior, de co-
misia din 1835, am restabilit textul
si nota de sub art. 63.
1) In editia din 1837 ca si in manuscrisul 99 ) In editiile tiparite in loc de aprozii cu
dcla Academia RomAnA se dan nume de ordine simbrie pentru toate dregynoriile" s'a publicat :
diferitelor dAri inccpAnd insA deab a eu vadra slujitorii dregcltoriilor ateit acelor din capitalie
starosteascA, care are numarul I. Am suprimat cdt i acelor de pe afard, dupd osdbitd punere
numerele de ordine in conformitate cu textul la cale". Am reconstituit deci textut initial. Cf.
manuscriselor nr. 349. 9o9 i 4414, pentruca ama Anale parlamentare,. Tom I, Partea 11, p. 93.
a fost textul initial. Cf i Analele parlamentare 5) In editia din 1837 0 in manuscrisul nr. 99:
Partea lI. Buc. 1893, p. part. 129"

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 187

rilor Statului i pentrucA nu au a face ar putea indeplini numArul volnici1or-


cu driturile cele sfinte a propriettii slujbavi cuveniti lui dupA dritul sta-
de averi nemivcAtoare sau mivcAtoare 9, tornicit, visteriea Ii va plAti capitatiea
drituri care dup invechitele avezImAn- pentru adi ce el nu ar putea
turi a frii, vor fi pAstrate In veci nerAv- VII.) Proprietarii carii au do sute
luite intru toatA a lor intindere, fr sau kin Mai putin numr de steni sta-
a fi supuse dect numai la sloboda torniciti pe moviia kr, sA vor folosi
intrebuiMare i voint a proprietariului. Cu dritul de a avea doi oameni din
Art. 71. De vreme ce ffinta scu- zAce familii cu aceleavi condifii mai
telnicilor, a breslavilor vi a slugilor s sus arAtate.
oboarA pentru deapurure i lucrarea VIII.) TO boienli cu ranguri avnd
pmntului trebue a fi agiutorat dritul scutelnicilor, urmeazA a priimi,
totodat a sA statornici o despagubire precum i pan acum, in curgerea vietii
pentru acei din boeri fArA moii, sA lor o despagubire de doAzeci i patru
legiuescu urmAtoarile puneri la cale lei de scutelnic; vAduvile i copiii aces-
Art. 72. I.) Oricare proprietari tora pn la legiuita varstA, vor lua in
de movie lAcuit, afard de .rAzAvi, giumatate.
are drit a lua de pe fivtecare din moviile Boerilor ce sA vor sAvarvi din viiata
sale 0 in folosul a pAmntevtii sale gos- vi nu vor avea sotii sau copii, sA li sA
podArii, un mu din 10 familii, supt vteargA scutelnicii in acelav evert in
numire de slujbavi-volnici. Acest drit care s'ar intmpla a lor sAvarvire, nedn-
va ramnea In veci legat cAtrA proprieta du-sA banii despagubirei scutelnicilor
va trece cu ia in orice mutare dela pe intreg evertul acela, iar pentru boerii
o fat cAtrA alta. ce sA vor sAvrvi avnd sotii sau copii,
Proprietarii care nu ar avea ran- sA se sloboadA la sotiile sau copiii lor
guri i mnstirile, precum i mitropolia banii despAgubirei pe intreg numArul
episcopiile, sA vor folosi de asemine scutelnicilor rangurilor lor In evertul acela
drit Intru toat a sa intindere. in care s'ar svrvi i apoi dela iTer-
III). vor fi scutiti de tul ce va urma dui:A acela, sA se
lucrul boerescului, hotrit prin re- ingiumAtteza scutelnicii i sA se treacA
glement. la casA cu numArul pe giumatate a scutel-
IV). Proprietariul este indatorit a nicilor rangurilor, pe care asemine nu-
lAsa incA la acevti oameni atte zile, cte mAr s se plAteasca i banii despAgu-
vor fi trebuitoare la fievtecare timp a birei. 0 asemene legiuire sA se iae de
anului pentru intrebuintarea la insuvi prav i pentru toti boerii ce de la zi
a lor pmnteascA iconomie, spre sigu- 1-iu Ghenari 1832 vi incoace s'au sA-
ripsirea hranii lor 0 a famillei kr. varvit din viiat. La intmplare a fi copii
V). Proprietariul nu va putea lua pe ortani i vAduv dela douA insofiri a
acel al zecilea om, dect numai dintre unuia i aceluiavi svrvit din viiatA
stenii de starea al doilea 0 al triilea. boeriu ingiumAtAtarea cuvenit a banilor
VI). Proprietariul sA va alcAtui prin despAgubirei scutelnicilor rangului ace-
invoial cu 2). AlcAtu- lui boeriu, sA se sloboadA la casa sa,
irea trebue sA fie in scris i niciodatA de unde in deopotriv msurA sA se
snag. Acea in scris invoialA fAcut spre impArtvascA fetile acele cte vor fi.
aceasta, trebue sA fie incredintatA de IndatA insA ce o cucoan vAduv s'ar
isprvniciea loctlui. Atunce cnd stea- cAstori in al doilea cununie, sA piarda
nul nu ar voi sA priimeascA conditfile dreptatea inpArtvirei dintru aseminea
propuse lui sau cnd proprietariul nu ingiumAtAtirea aceia a banilor despA-
gubirei scutelnicilor sA fie numai in
1) Ibidem. S'au aditogat In 1835 cuvintele sau
mifcatoare", care n'au figurat In textul iniiat folosul copfilor orfani. Boerii i cucoa-
votat In 1831. nele ce au inbrtovat i ar inbrtova
2) In textul tipArit In 1837 : Slajbafii volnici". shima monahiceascA, cu o asemenea

www.digibuc.ro
188 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI

urmare sa nu piarda nicicum dreptatea orfanilor de boeri, dupa un deosabit


despagubirei scutelnicilor, ci sa aib ase- asezamant, a. cruia punere la cale vor
minea dreptate nestramutata pe viiata fi alcatuite cu un chip lamurit i p
IX). TO boerii Mira mosii i cu ran-
guri, precum i acei aseminea lor, carii XII.) Din somile prisosite la aceasta
in viitorime s'ar boeri, vor priimi o Casa, prin contenirea mai sus zisa, sa
pensie pe viiata, dupa o gheneralnica vor legiul tasplatiri in bani, pentru sluj-
tabl a somilor ce s'ar cuveni fieste- bile facute tarii i dovedite prin docu-
caruia, socotite pe analoghia de vase- menturi cu bun i cuvenita forma.
zci lei de scutelnic. Vduvile i orfanii XIII), Toli oamenii zaciuielii mai sus
boierilor acest tagme, pan la legiuita zise, vor fi pururea scutiti de bir, de
varsta, sa vor folosi cu giumatatea aces- orice havalele cu plata sau fara plata,
tii pensii, precum si de cvartir ostinesc,
X). Pentru plata pensiilor mai sus Art. 73. Domnii nu vor avea drit
zisa, este hotarita din veniturile Statu- in viitorime a da nimrui scutelnici
lui soma trebuincioasa, care poate nu vor putea 'MO a scoate, nici a
fi urcata pana la un milion de lei ingadui de a se scoate din randul
pe an. nicilor, nici un om pentru slujba boe-
XI). Dupa contenirea despagubirei de rilor sau altor particulari, afar de
24 lei, data pe curgirea vietii boerilor zciniala satenilor, legiuit prin art. de
proprietari cu drit de scutelnici, Casa mai innainte, in folosul lucrarii Oman-
Pensiilor venita in sporire, va plti nu- tului. Domn vor fi raspunzatori de
mai t3oerilor JAM mosii i vaduvilor i toata lucrarea Inprotiva acestii randueli.

SECTIA II
Despre cheltuelile Statului.
Art. 74. Cheltuelile de piste an Lei
a Statului s'au asezat precum urmeaza
II. Lista tivila a Domnului
Lei pentru tinerea Sa, a familiei
I. Darea la sfarsitul fieste- si a Curtii Sale . 800.000
caruia an catra Innalta Poar- Domnul nu va putea de
ta, in urmarea tractatului de acum innainte a trage pen-
Andrianopoli, cuprinzandu- tru sine nici un ram de ve-
se si acele numite Gianzili, ituri, nici a cere dela nime
Richiabie, precum vreo dare in bani sau in
dispagubire pentru acea din natura.
partea sa deplina i vecinica HL Lefile tuturor dregato-
lasare in folosul Moldovii, rilor Statului, dupa alaturata
a tot feliul de dari in natura, foae supt litera B 4). . . 1.800,000
angarii i havalele supt orice
numire 500.000 Pentru inclzirea
luminarea deosebitelor tri-
1) UltimuI aliniat este adaosat textuIul initial bunaluri, departamenturi
de c&tre comisia din 1835 vi figureaza ca atare cantelarii 60 000
in editiile tipArite.
2) Am intrebuintat cuvantul Urcatd", dci cu
o singurii exceptie (mss. 349) manuscrisele dela 4) La aceastd sornd s'au mai adaos 150.000
Academie Intrebuinteaat cuvntut urmatd". lei, dupd o dispozitie a Obfteftii Adundri,
3) S'au suit la soma de 700.000 lei, dupd intdritd de Prezidentul Deplin - Inputernicit'
acea din urmd conventie dela Sanct-Petersburg" (Ibidem). In editia din 1837 se face trimitere la
(Nota la editii e din 1837 qi 1849). anexa Iitcra D.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO% EI 189

Lei Lei
V. Lefile i cheltuelile progon, pe langa zece ce
aghentulul Moldovii la Cons- sant acuma, precum s'au zis
tantinopoli, cu secretariul mai sus, daca mai in urmA
a sa cantelerie . . . . 100.000 Domnul cu Ob0easca Adu-
VI. Sambria aprozilor in nare nu vor intampina nis-
slujba deosebitelor tribuna- caiva greutti intru inplinirea
luri, departamenturi i vami') 207.005 -acetii masuri. Sa intelege
Gatirea i inerea ca scaderea somii, ce anume
unui corpos de- straja pa- mai sus sa. afla hotarita
manteasca, dupa capul al pentru aceasta slujb, nu sa
VIP). 805.000 va putea face deck numai
VIII. Awzarea i inerea dupa inplinirea contractului
carantinelor pe malul stang de astazi a Poilelor.
a Dunrii, dela gura Prutului, X. Blancheturi de poeta
pana la hotarul Tarii Ro- pentru slujba Ccarmuirei 30.000
maneqti, dupg. capul al VI. 100.000 XI. Soma hotarit pentru
IX. Cheltuellie trebuin- pensie supt nume de despa-
cioase pentru tinerea Po- gubire pentru toti acii care
telor cu surugii i toate cele prin a lor rang, inscris pana
trebuincioase 633 000 la 25 Aprilie 1828 in condica
Poelele se vor da in van- boeriilor in visterie pastrat,
zare eke pe trei ani, prin au drit a avea oarecare nu-
strigare la Cochii-Vechi, cu triar de scutelnici . . . . 500.000
pretul cel mai de gios i plata Pe langa aceste s vor da
pe ceas de fieqtecare cal, pe tot anul ate cincimii lei
sa va hotri de catra Ob- calugaritilor dela monastirea
teasca Obicinuita Adunare. Varaticul i douknii cincisute
Una mie cai indestui pentru lei calugaritilor de Agapie.
trebuinta Statului, de sa va Aceasta pensie, care este
socoti cate pafrusute lei pe totdeauna hrazita, sa va
calul, toat cheltuiala s sue inparti la calugaritile cele mai
la 400 mil. lei. Aceasta soma, sarace, dupa un izvod facut
scazandu-sa din pssute trei- un de catra Preosfintitul
zaci i trei mii qasasute mitropolit.
lei, ce s'au insmnat la para- Aceast soma, dupa legiu-
graful acesta, prisosasc doua- irile art. 72 X 0 dupa tre-
sute treizaci i trei mii ps- buinta despagubirii, poate fi
sute lei, care sa sA alatureze urmata OA. la un milion
la Casa Pensilior, iar daca. de lei pe an, cuprinzandu-sa
cu vreme soma de 400 mii intru aceasta i prisosul so-
lei nu va fi indestula. spre mii asupa tinerii Potelor
tinerea Pottelor, sa va a- dupa art. 74 IX.
daogi Inca. zece parale de Domnul i 0130easca Obi-
1) S'au suit la soma de 323.770 lei, dupd cinuita Adunare vor face
o dispozi(ie a Oboeftii Adundri, intdritd de dreapta inpartire acqtii sotni
Prezidentul Deplin-Inputernicit, la 21 Fevrarie de despagubire dupa teme-
1833.". (Ibidem). iurile mai sus hotarite. Plata
2) "S'au mdrginit in soma de 650.000 lei, pensilior sa va face pe trei
dupd dispozifiile Olotelti Adundrii, intdrite de
Prezidentul D3plin-Inputernicit la 29 Mart 1834. luni. Vaduvile dui:A acela
(lbidem). temeiu vor urma a avea

www.digibuc.ro
190 _ _ORGAN1C AL MOLDOVEI
REGLEMENTUL a

Lei Lei
de acum innainte pensie po- asezat de Domnul inpreun
trivita cu giumatatea num- cu Obsteasca 0 bicinuita A-
rului de scutelnici ce avea dunare 2). 125 000
barbatii lor. Soma ce va XV. Dregired drumurilor
ram`nea din stngerea1) aces- celor mari si a podurilor
tor pensii, pe viata hotarite inlauntru tarii. . . . . 75,000
cu nvme de despagubire, Potrivit cu aceasta. soma
sa va intrebuinta la tnzes- Domnul inpreuna cu Ob-
trarea unei Case de Pensie, steasca Obicinuita Adunare,
randuit numai in folosul va hotari pentru aceasta sluj-
dregatorilor Statului, celor ba pretul zilii lucrului si a
politicesti si militresti sau caraturei, cu care pret vor
a vaduvilor lor, dupa slujba fi indatoriti a luau satenii
unui hotarit numar de ani tinuturilor unde acest feliu
si dupa dregatoriile pe care de drumuri au sa s intoc-
acestiea ar fi Inplinit cu masca si de care ei mai
cinste dupa alturatul anex, ales s folosasc.
litera C. XW. Lefile doftorilor, hi-
Domnul inpreuna cu Ob- rurghilor si a moasilor din
steasca Obicinuith Adunare capitalie si alte orase a trim-
vor face un reglement pen- turilor e 120.000
tru catimea pensiilor, ce pe Acesti doftori vor avea
rnd au a O. da fiestecarue si indatorire de a hultui pe
din sus artatii dregatori, la sate vactina.
indata ce prin raposarea ace- XVII. Casa Mililor, hotarita
lor cu drit de a avea ba- infra agiutoriul familiilor s-
neste despgubire pentru race, a cerstorilor si nepu-
scutelnici, aceste some vor tinciosilor, ce nu s vor
infra in Casa Pensiilor. mai ingadui pe ulit. . . 100.000
XVIII. Pentru Casa Apelor
Inzstrarea Caselor de in capitalie 75 000
Faceri de bine si de Obstesti XIX. Pentru inchisoarea
Folosuri in soma de 812.000 publica si tinerea acelor in-
lei, ins : chisi. Din aceasta soma sa
XII. Tinerea shoalelor pu- va zidi in orasul Esii o in-
blice in capitalie si in cele- chisoare publica 3). . . . 36,000
lante orase de capetenie, pre- XX. Penh-u despagubirea
cum si pentru o tipografie somii ce- pn acum tragea
si biblioteca publica. . . 200.000 spitalul Sfntului Spiridon,
XIII. Tinerea unui seminar gall de veniturile averii
pentru invttura tagmii bi- sale. 21.000
sericesti. 60 000 XXL Casa Rezervii , , 259.975
XIV. Pardositul cu peatr
a orasului Esii. Peste tot : 6.652.575
Pieatra trebuincioasa la
aceast pardosire O. va Cara 2) Comisia din 14335, in Ioc de ac,..st aliniat,
de catre sateni cu un pret adaoglt la finde aliniatului precedent, dupa cu-
vntul Eoi, potrivit cu legiuirile cuprinse in
I) Cele mai muIte manuscrise ca 0 In editia an csa drept litera M".
din 1837 striingerea". Am intrebuintat Insa 3) Comisia din 1835 suprimA ultima propo
cuvantuI stiingire", dupit cum I-am gasit numai zitte, care, aa fiind, nu mai figureazA in tditiile
ln manuscrisul 99 dela Acadmia RomanA. tipArite. Probabil inchisoarea fusese zidita.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 191

Aceste cheltuele hotArindu-sA inteun b) Oricare altA ecstraordinarA chel-


chip statornic, vor sluji de temeiu nes- tuialA, cunoscut de, foks ob0esc
trAmutat pentru wzarea birurilor de o trebuintA neapAratA, s va intm-
altor venituri a Printipatului, rnduite pina cu numArAtoare prin strigare la
de a le intmpina 0 nu vor putea fi Cochii-Vechi cu preful cel mai gios,
intrebuintate pentru alte slujbe de ct iar soma sA va luoa din aceastA casA.
pentru cele mai sus insmnate. Intmplndu-sa sA nu agiungA somile
Art. 75. Aqezarea unei Case de Casei Rezervei, atuncea sA va urma
RezervA, socotindu-s a fi trebuincloasA, dupA legiuirile art. 54, cap. II.
pe lngA soma ce i s'au hotArit, vor Art. 77. Epitropiile a deosAbi-
intra In aceastA easA prisosul veniturilor felor case de folosuri i faceri de bine
publice, precum i acele ce s'ar naqte ob0e0i, insmnate in aceastA sectie,
din vreun alt nou venit a Statului. vor alcAtui inadinse reglementuri, care
Art. 76. Cheltuelile ace0ii case dupA cercetarea Ob0e0ii Obicinuitei
s'au hotdrit in chipul urmAtoriu AdunAn i intdrirea Domnului, cu amA-
a) Lipsa veniturilor Statului orAn- runtul sA vor urma de cAtrA deosAbitele
duite prin acest reglement, se va In- epitropii intru administratiea acestor
deplini prin somile aceqtii case. case pe temeiul anexului litera D

SECTIA ifi
Despre veniturile Statului

Art. 78. Pentru de a intmpina Iar inpArtirea banilor birului sus po-
toate sarcinile i cheltuelile sus arAtate, menit, o vor face lAcuitorii intre dAn0i,
fArA a aduce jignire proprietAtii averilor dupA cea din vechi obicinuinf A a kr
nem4cAtoare, care este temeiul lucrArii pentru neasuprirea vreunue, sA sA
pAmntului, a industriei 0 a fericirii incredinteze acea inpArtire de giudeca-
tarii, vor infra In Visteria Statului ve- toriea sAteascA 0 de proprietariul sau
niturile i birurile hotArite prin acest vechilul sail i pe tot Cfertul sA sA
reglement, precum urmeazA mai gios, triimatA tAblitA la isprAvnicie spre re-
care venituri snt cu apropiere pretuite vizie i pAstrare.
in foaia supt litera E2). b) Tofi acei ce pltesc pe patente
personale cu inswiri de privilighieti
I. Birul. anume mazilii. ruptaqii i ruptile vor
plAti pe an cate triizaci lei de gospo-
Art. 79. Spre a s inlesni inct dariu, far negutitorii i me0erii vor
sA poate strngerea birului, birnicii sA plAti fie0ecare1e de la 50 1)&1 la 500 lei.
vor aqAza in do mari despArtiri Patentile industrierilor vor cuorinde
a) Acei fArA patentA, precum sAtenii pe acei ce fin dughianA, fabrice mari
lucrAtori de pAmnt indeobste i figa- mici cl. i acei ce urmeazA vreun
nii Statului, vor plti pe an la casa me0equg fArA a tine dugheanA.
visteriei cte triizeci lei de gospodariu, Tacsia de peste an ce are sa pIA-
adicA cte qapte lei 0 giumAtate la teasc fie0ecine aintre dn0i va fi
Cfert. SA vor scuti de toatA darea dupA soma sus ardtat, inpArtit in
ganii mandstirilor 0 a particularilor. analoghia intinderii negotului sAu, sau
dupA ch.0igul me0equgului sau, ce va
i) In textut litera G, pc care am In avea, Ob0easca Obicinuita Adunare va
focuit o cu litera D care 1i corespunde ea a face aceastA inprtire pAzind temeiul
patra litera in alfabetul
2) Am infocuit litera D din textul chirilic, cu dupA care acei ce negoatA lucrurile
E coresponzAtoare, din textuI latin. trebuincioas i folositoare sA plteasca

www.digibuc.ro
192 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

mai putin deck acei ce vand marfuri vechile lr drituri de proprietate


de lucs 1). vor urma a fi nesupuse la orice feliu
de dare pentru avuturile lor miscatoare
Dan indirecte sau letturalnice sau nemiscatoare.
IL Ocne. Intrebuintarea sarii flind IV. Darea din averile
neaparata pentru toate startle lacuito-
rilor, adaogirea pretului acestui pro- Partea din veniturile de toate moiile
duct, far% a ingreuta in parte vreuna acareturile manstiresti, atat a celor ce
din aceste stri, sa face mai pupil sim- atarna dela scaunile mitropoliei si a epts-
titoare, indmneaza apararea averii copilor Moldovei, precum Slatina, Rasca
birnicilor i inlesneste scaderea birului celelante, cat si a celor ce shut inchi-
la catimea sus aratat. Asa dar i in nate la mnstirile stretne, precum
privirea scaderii pretvlui de moneda, Golia, Galata, Triisfetitele i celelante,
preful de una surd oc sare, la ocna vor fi scutite de aceste dart. Sf. Spirt-
pe Mc, s va asaza de zece lei si in don, care fine spitalul, mnstirile
tara pan la douazaci i cinci lei, tar nu Neamful, Scul, Varaticul, Agapia
mai mult, cuprinzandu-sa in acest pret Florestii, unde sant asezate i s tin
transportul si orice alte cheltuele. Aceste soboar de calugri si de calugrite,
preturi, asezate fiind odat pe totdea- asaminea i rrinstirea Socola, hotart
una, nu s vor putea spori supt nici un pentru asezarea seminariului. Insa In
feliu de cuvant sau numire. privirea indamanarii mnstirii Neam-
tului, aceasta va tinea cu a sa cheltu-
Driturile vmii. Tarifa vmi- ial, in Targul Neamtului, un spital
lor pentru toate producturile, lucruri
altele ce s'ar scoate din tara sau pentru tritzaci bolnavipartea barbateasca
femeiasca, in care spital va avea
s'ar aduce de pamantent sau de supusii tot cu a sa cheltuiala, un doftor, uil
Inaltei Porti, sa va hotari prin Obstea- spitari i toate cele trebuincioase, dupa
sca Obicinuit Adunare cu intrirea reglementul ce sa va face de obste,
Domnului si in chipul cel mai folositoriu pentru toate spitalurile trii.
pentru tara.
Iar pentru ecsportatta vitelor, care
este ramul de frunte a negotului Agiutoriul din partea mitropoliei
tarii, s'au legiuit ca se va plti de bon, si a episcopiilor Romanului fi a
de vac si de cal, ale o giumatate Huqului.
de galban i cafe un galban de sasazaci Aceasta soma va sluji spre tinerea
capite de vile mici. seminariului Socolii i sa va altura
Tagma bisericeasca i toate treptile cafra celelante venituri a Scoalelor
nobile vor plati "Tama la marginea tarti carele i aceste asmine sA
pentru toate lucrurile i producturile afl supt privighLerea unii epitropii
ce ar scoate din tar% sau ar aduce. deosbite.
Afara de aceste plati, treptele sus ara- Art. 80. Aceste inclatortri a mi-
tate vor pasha nerasluit i nejignit tropoliei, a episcoptilor si a manastirilor
nu jignesc nici cum dreptatile proprie-
Editia din 1837, In conformitate cu tucra- talii, fiindca manstirile inadins sant
rile cornisiei din 1 Apr& 1835, modific textul inzastrate cu avert atat nationale cat si
art. '79 at. b. impArtind negustoril i me0erii pe
trei categorii, potrivit art. 11 0 24 din anexa R, particulare, pentru inplinirea bunelor
intitulati : Pentru deoseibitele clasuri a ldcui- fapte placute lui Dumnezeu si de obste
torilor din Printipatul Moldovei fi pentru a lor folositoare, intocmai dupa vrednicul de
dreptati fi datorii respective". pomenire, crestinescul scopos al zidi-
La sfetr0tuI articohilui se adaoga In aceia0
editie dispozitiuni privitoare Ia lmpartirea In dota torilor si a inzestratorilor acelor sfinte
cIase contribuabao a vAduvtor mailoruptasiIor. lacase.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 193

Veniturile inteimpldtoare care cuprinde 60 grAunfa de aur


6 3/J3 gramnfa de migla in prat de 31 2
V. V eniturile .dela viile streinilor. lei galbAnul sau de 14 sorocovefi, dupa
Streinii care au vii in tarA vor da cursul de astAzi a galbAnului si a so-
in loc de vdrriL, ce ptiA acum pltea, rocovAtului.
cte zAce lei pa an de fiestecare po- AceastA prefuire va fi de temei ne-
gon. strAmutat a cursului monedii, In toate
VL Darea ce i pana acum sa luaturile i alejverisurile din lAuntrul
luoa dela berbeci, oile i caprile Moldovii.
pastorilor streini, ce vin in rara Art. 82, Tot pAmntul inpresurat
pentru varat fi ernat 9. din a stnga DunArii sA va da In deplinl
Acest venit sA va vinde pe an prin intreagA stApnire acelor ce prin
Cochii-Vechi, precum i panA acum dAnuiri i vrednice documenturi vor
s'au unnat. Acei ciobani sant indato- dovedi drepturile lor pentru aceste
ritfl a sA invoi cu stApAnii mosiilor averi. Iar clacl, dupa trecerea tenni-
pentru locul pAsunii si a ernaticului ce nuluice 26 va da spre infAtosarea
va trebui la vitele lor. documenturilor si a hrtiilor doveditoare
s'ar afla oarescare pArti de loc fArA
VII Venitul portului scrisorilor stApAn, atuncea din acele sA va inchi-
pentru ecspeditia In launtru tetra. 0 pui o fiintA de avere a Statului, care
gheneralnicA cantorA a patei de scrisori sA va ocArmui in folosul lui. Aceste
sA va aseza in capitalie pentru cores- averi nu sA vor putea in vremea vii-
pondenfia cu tArgurile de cpitenie a toare instreina supt nici un feliu de
prinfipatului i pAnA la marginile pricinA prin hotArirea numai a $efului
Ocrmuirea va organist aceastA cantorA Statului ; ins dacA dupa sfAtuirile Ob-
va aseza tarifa pentru plata cArtilor2). stestii Obicinuitei AdunAri i pentru un
scopos de obstesc folos, dupa cuviint
VIII. Venitul pasaporturilor, slobo- doSedit, s'ar cunoaste cA instreinarea
zite de cAtrA Domnul pAmntenilor ce unii pal-0 de acea avere a Statului ar
ar voi sa marga piste hotar, plAtind fi trebuincioasA, atunce sA va face vn-
tacsie Cate zece lei de pasport. Aceste zarea publica prin Cochii-Vechi sau
pasaporturi, pecetluite cu pecetea dom- un schimb cu cel mai bun folos a
neascA sA vor protocoli de postelnicul. Statului.
Insus supusii streini nu vor putea esi Art, 83 Ce sA atinge de ramurile
din hotarele Moldovei ar a li sA venitului orAsAnesc, spre intmpinare
revedui pasaporturile de cAtrA politie. cheltuelilor trebuitoare pentru politia
Mocanii streini vor urma a trece piste aceste venituri snt InsAmnate in
margine ca i mai innainte. Soma adu- deosAbit reglement supt litera F 3), ce
nata din aceastA tacsie la sfarsitul lies- asazA temeiurile dupa care sA cuvine
tearuia an va trece in visteriea pA- a sA ocArmui Munitipalitaoa capitaliei 4)
mnteascA. orndueste chipul adunArii veniturilor
Art. 81. Pretul tuturor monedelor precum i intrebuinfarea acelor somi.
de aur sau de argint, ce vor Infra in Acest reglement munitipal va sluji de
Moldova, sA va statornici dupa a lor temeiu i pentru celelante orase a prin-
de sine, curatA i adevAmtA valor, tipatului, aducand insA la acele prefa-
potrivit cu acea a galbanului de Olanda, cerile cerute de starea fiestecAruia
oras.
1) In editia din 1837 : ernatic i vdratic".
2) Atit editia din 1837, cat i aceia din 1846, 3) In editia din 1837, : "litera In textut
arata In not& c negasinciu-se rtiment tmator sza chirilic din 1831 "litera Ea. Transcris de noi : 1i
ia asupra sa tinerea cantord Postei, pentru care tera F pentru a pastra ordinea Iiterilor In alfa-
se fixase prin regularnent o garantie de 5200 lei, betut Iatin.
Cantora a ramas In desfiintare. 4) In editia din 1837 : .Eforia capitaki.
13

www.digibuc.ro
1 94 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOI FI

SECTIA IV
Chipul facerii inscrierii sau a catagrafiei.
Art. 84. Pentruca toate treptele Art. 86. Aceste comisii de tInu-
dajnice sA poarte sarcinile i cheltuelile turi, asemenea, vor Inscrie in cete
Statului, sA va face de obste o inscri- pe toff tiganii Statului, care sA vor trece
ere de toti lAcuitorii dajnici a Moldovii, in o singurA condicA. OcArmuirea sA va
dupa temeiurile urmAtoare Mgr* In cuviincioasA vreme a afla
a) 0 osAbit comisie sA va randui mijloace de a statornici lAcuinta aces-
in fiestecare tinut spre inscrierea tuturor tora, spre a-i intrebuinta la lucrarea
dajnicilor. AceastA comisie va fi alcd- pArnntului sau la alte mestesuguri de
tuit de un boeri a rangurflor intAiu, industrie prilejnice contenirei nestatorni-
carile s nu fie mosinasi in acel tinut, ciei si a IndreptArii soartei lor pe te-
de deputatul ales de cAtrA ace! tinut pen- meiul anecsii supt fitera G 9.
tru Obsteasca ObicinuitA Adunare, pre- Art. 87. Acestesi comisii de tinu-
cum si de iconomul sau protopopullocului. turi, dupA ce vor sAvarsi inscrierea
b) Spre mai multA Inlesnire a lucrArii, acestor fr patente dajnici, vor incepe
ispravnicul va inprtAsi tiinuIe ce sA vor a Inscrie treptile priviligheate, precum :
cere i va da tot trebuinciosul agiutori. neamuri, postelnicei i cealanti si pre
c) AceastA comisie este indatorit a toti aciea care supt aseminea numiri
umbla din sat in sat, a aduna pe toti sA scutesc de tot feliul de dare. Acestiea
lAcuitorii, pe preotii poporului, pe pro- vor fi indatoriti a infAtesa acturile ce
prietari sau pe vechilul sAu, a supune Ii inputerhicesc a purta aceste numiri
la giurAmAnt pe vornicelu satului, pe si a nu plAti nicicum bir, precum hri-
trii din fruntasi, pe trii din mijlocasi soave si drese spre dovadA a bastenii
trii din codasi, p entru ea sA arate lor i sA vor osbi din acii ce nu vor
adevArul numArului familiilor satului putea da aseminea dovezi. Numile aces-
spre a sA inscrie in foae. Vorniceli, bg- tora sA sA inscrie in foaia cuviincioasA
trAnii trecuti in vArst5 i vAcluvile sArace fiestecruia, cu arAtare anume a
ce nu vor fi in stare de a da bir, sA epohii in care li s'au dat acest feli de
vor arata in deosbi. priveleghii.
d) Tot aceastA comisie va inscrie Art. 88. SA va face asemine cu
[asAmine] ') i toate bisericile anume, lmurire o foae de mazilii i ruptasii
precum i pe toti preatii, diaconii ceialalti a tinutului, adicA de ae: t
cAntAretii In slujba bisericeascA. crii prin vrednice documenturi ar do-
Art. 85. Tot intru aceiasi foae sA vedi tragirea lor din familii vechi de ma-
vor inscrie i acei din dajnici, care zili. Comisia va fi indatoritA a insAmna
lAcuind prin apropiete cotunuri, nu sA all In aceastA foae ziva i anul dinpreunA
cuprinsi intre lAcuitorii aceiasi parohii. cu documenturile infAtosate spre dove-
Foile sus arAtate sA vor face pentru direa dritului lor. Iar cati din acestia
fiestecare sat dupA o forma data Intru s'ar dovedi cA priimirea lor In aceastA
aceastA. Fiestecare foae sA va adeveri treapt este abuzivA, sA vor inscrie
de stpAnul moe sau, in lipsa lui, de intru o foae alAturatA care acea a
cAtrA vechilul lui, de preotul satului satului, unde le-ar fi i lcuinta. AceastA
si de giurati. Tosi acestiea vor fi In urmare sA va pAzi i pentru orice alt
asAmAnatA rAspundere pentru oricare priviligheat.
trecere cu vedere sau neadevAr ce s'ar Art. 89. Aseminea sA vor inscrie
aluneca In a lor arAtare.
2) In ed;tia din 1837 litera 0", In manuscrisele
1) Cuvnttil aasaminey este adAosat numai din 1831 litera I. Am transcris trisa cu litera J
In editia din 1837. coresputiglitoare In alfabe tit latin.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 195

In ,o0bit. baie i jidovii aflatori cu supt adevarata br earmuire pe tofi


lacuinta In targ, precum i toti negu- acei ce n'ar fi infatopt pasaporturi in
titorii aretini de orice relighie ar buna i cuviincioasa forma, date de
inpartindu-i in stari, dupa instructiile Ocarmuire cAruia ei s'ar arata a fi su-
ce ;li s vor insmna. Asemine urmare p-u0. Consulii puterilor evropiene cu
sa va gazi i pentru meterii de oriee rezidentii In aceste printipaturi sa vor
meOewg, care s vor inscrie in deose- pofti a sa inprta0 de aceast co-
bite corporatii (bresle), dupa me0eu- misie, spre inlesnirea acelor adeveriri
gurile la care s. indeletnicese. Tiganii ce desfiintarea protectiei lor dobandite
sant o -particularnica propieta, atat acii cu catahrisis inprotiva wzmanturilor
de prin targuri, eat i acii de prin sate, inchiete 0 care au pricinuit adeseori
nu s vor inscrie, nici vor fi euprin0 neincuviintari i dezbateri nepriincioase
de aceste randuri. intre Ocarmuirea pamantease 0 con-
Art. 90. La fie.ltecare din nou sulaturi.
inscriere, Ocarmuirea va da far plata Art. 93. Iar cat pentru aghentil
fieOecaruia din fetile aratate la art. 79, consulaturilor awzati In deosbitele tinu-
litera b eat o patent cuprinzatoare turi a printipatului de calva ani supt
de catimea drii sale de piste an. nume de staroste 0 care, insu0ndu-i
Art. 9.1. Ace1ea0 comisii vor dritul de giudecatorie 0 de protectie
lace anurne numaratoare Inscrierii po- asupra racuitorilor pamanteni, inpiedica
goanelor de vie a streinilor. lucrarile ocarmuirei, acetia trebuie far
Art. 92. Un mare numr de oa- intarziere a s cherna indrapt. 0-
meni nscuti in Tara Turceasca sau carmuirea printipatului indatorita fiind
in Printipaturi, gasind dupd vreme chi- a cunoate numai pe consulii i aghentii
puri de a lua o protectie strein 0 de consulaturilor numiti de puterile evro-
a O. apara ca un sudit a vreunei puteri, piene i inputerniciti cu berat sau f er-
spre a s folosi de privileghiurile man a Innaltei Porti,in urmarea legatu-
scutirile hotrite prin tractaturi pentru rilor inchiete.
acei adevarati supu0 acelor puteri, Art. 94. Este netagduit ca jidovii
viind In tar cu papporturi in buna ce sant inpr4tieti prin Moldova, al
cuviincioas forma, neaparat de trebu- crora numr cre0e din zi in zi i cea
inta este ca comisiile catagrafiei sa mai mare parte din ei traesc cu vat-
fie insrcinate a trece intru o foe ob- marea interesurilor pamntenilor, folosin-
teasca pe toti negutitorii sau meterii du-sa de toate mijloacile spiculatiilor
asezati In printipat supt nume de suditi cu scaderea industriei i fericirii
streini. In aceasta foae sa va insamna cbste0i. Spre vindecarea, neat s poate,
a Mr nume i porecla, natiea din care a ace0ii neincuviintrii, comisfile vor
s zic, a Mr stare sau meserii, lacuinta insamna in foaia inserierii starea
Mr de acum, averile nemiKatoare ce metewgul fieOecaruia jidov, pentruca
ar avea in tara 0 in urrna pasaporturile acei ce nu vor avea vreo stare sau me-
sau documenturile adeveritoare de a teug i carii, fara a urma vreun
br natie 0 de vremea venirii Mr in me#ewg folositori, ar teal fall capatai,
printipaturi. Obteasca Obicinuita Adu- sa fie departati din tara i nid altii
nare, dupa cercetarea ce va face de aseminea s nu mai poat infra in
aceste foi, le va spune cu a ei observatie Moldova.
Domnului, carile din partea sa sa va Art. 95. Spre inlesnirea facerii
adresui la Innalt Poarta, pentruca In- inscrierii lcuitorilor capitaliei, s va
preun cu ministrii Puterilor streine orandui pe aga la comisiea tinutu-
din Constantinopoli, o comisie innadins lui
s sa randuiasca la fieOecare provintie, Art. 96. Soma trebuincioasa spre
spre adeverirea documentelor de nati- intampinarea cheltuielilor persoanelor
onalitate acelor fete 0 de a supune intrebuintate la aceste comisii de in-

www.digibuc.ro
196 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLBOVEI

serf ere, s va hotari de Ocrmuire cre0erii. inpoporrii (adaogirea noro-


s va da din banii afltori in casle dului), In privinta lucrrii pamn-
Statului. tului 0a industriei, pentru unii
Art. 97.Inscriirile s vor face ca ace0iia s va pzi cu nestramutare
la fie0ecare apte ani, dupa chipul a0zamanturile hrisovului Domnului Con-
aqezat 0 la fie0ecare innoire a lor intru stantin Mihai Racovit Voevod din anul
al aptele an s vor pzi Intocmai 1752, Iunie 9, in cuprinderea caruia,
regulile pomenite. dupa inplinirea de as luni, ei vor plati
Art. 98. Dupd ce s va sfr0 bir pana la 15 lei de familie, jar din fil
o aqa inscriere Intru toate ramurile ei lor, acii ce s vor na0e In Moldova,
de catre sus pomenitele comisii, Ob-- castorindu-s, vor plti bir deopotriva
teasca Adunare va numi un comitet cu cielanti dajnici pamnteni. Drept
alcatuit din sinul ei, care inpreuna cu aceia, pentru hrisoavele de mai nainte,
visteriea, In vadea insmnata, s va in- sa va pazi legiuirea hrisovului Domnu-
deletnici cu adeverirea titlurilor a lui Constantin Mihai Racovita Voevod.
deosabitelor sus zise priviligheate trepte, c) Dajnicii, carii dupa ce au lsat
a carora dreptati sa vor aqeza cu pamntul Moldovii sa vor Inturna iar4,
nestramutare, intocmai dupa legile nu vor dobndi nicidecum driturile tiara-
wzamanturile trii, pentruca veni- zite streinilor veniti dintaia0 dat in
turile Statului sa nu mai cerce, precum tara. Satenii, care s vor strmuta dintr'un
pn acum, nestatoinicie ea sa sa printipat intr'altul, s vor da indrpt
curme catahrisurile alunecate prin urzi- despre amndo prtile indat ce sa
rea va face cerire.
Art. 99. Dup ce s va savari d) Streinii, carii pentru negoti sau cu
inscrierea tuturor treptilor lacuitoare oricare me0e0ig, ar veni sa sa wze
in Moldova in Moldova, la sosirea lor s vor inscrie
A.) Tot streinul lucratoriu de pamnt, asamine in cuviincioasa lor corporatie.
ce ar veni s sa statorniceasca in (breasla) 0 nu vor putea urma me0e-
Moldova, unul ca acesta neputnd cu wgu1ui lor, pana a nu dobndi hotarita
aseminea insu0ri atrna de nici o stie- patent i pan a nu plati tacsiea lor.
in protectie, sa va inscrie intru os- In aceast regula nu sant cuprin0 fabri-
hire 0 in curgirea de acei cantii care ar introduce In tara oare-
ani va fi numitul scutit de toata darea, care ram de industrie folositoare ei,
jar daca dupa trecerea acestui termen, in Guvernul va da unora ca acestora carte
ppte ani urmatori, va plati giumatate de scuteal pentru un numr de ani
din birul hotarit pentru cielanti dajnici hotriti. Aceasta0 rnduial s va unna
a trii dupa inplinire de zece ani so- 0 in priinta pmntenilor ce ar voi sa
cotifi din zioa statornicirii sale, sa va faca acest feliu de a0zainnturi. Iar
trece numele su In rndul celorlanti clasificatiea tuturor lacuitorilor Moldovii
dajnici i va plati birul deopotriv cu sa afl insamnata In anecsa supt literall').
acei de lot.
B.) Iar co1oni0ii bejenari, pe care
proprietarii i-ar aduce din streinatate I) In editia din 1837: litera R", in cea din
cu cheltuelile lor, pentru inlesnirea 1831 cu Iitera chirlliat Z.

SECTIA V
Strangirea birului i a altor venituri ale Statului.
Art. 100. De vreme ce starea a birului, ce 0 din chipul adunrii lu
cea bun i indmnarea dajnicilor pan acum urmat de catra ocola0
deraza nu numai din cumpanita inprtire alti zapcii, pricinuitori de o multime de

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 197

catahrisuri, incat cheltuelle cu acest mindu-s de sAteasca giudecatorie s


feliu de asupritori era foarte grele pen- sA triimit indat la isprAvnicie cu
-tru lcuitori, spre dizrdcinarea in oaminii alesi din sat, fr a putea
veci a acestor catahrisuri, Ocarmuirea rzma nici un fell de raspundere asupra
-va inprti la fiestecare sat tipArite t- proprietarului sau inftositoriului lui.
blie cuprinzAtoare numrului fameliilor Art. 102. Dar pentru a s in-
dajnice i acei de piste an some a tampina rmsiturile care pururea
birului lor, dup catimea hotrit la aduc vtmare lcuitorilor, giudetul s-
art. 79, supt indatorire ins ca toti tesc dinpreun cu vornicelul vor insAm-
lcuitorii aceluies sat sa fie unul pentru na stpanului pe acei eu rmsita sau
altul rspunzAtori, despre totimea bi- neurmtori a plti i atuncea acesta Ii
rului ce are a plAti satul lor. Aceste va indatori a-si plti partea kr in
-1Ablite vor fi intocmai cu tabula vista- terminul ce li s va orandui i pentru
riei i cu acele triimis la isprvnicii. acei indArApnici va face la isprvnicie
Oamenii fr cAptaiu, acii care dup arAtare pentru a fi siliti la platA. Cat pen-
meseriea kr nu sA indeletnicesc cu tru satile lcuite de rzsi, tblita s va
lucrul pmantulul precum: haidAii, incredinta la eel mai de frunte dintre ei,
vAcarii, porcarii, carile dinpreun cu giudetul stesc
asemine, a cArora petrecire este ne- cu vornicelul vor inplini intru strangi-
statornicA si care in alte locuri vAreazA rea birului dela steni, datoritle sus
si In alte erneazA, nu pot fi uniti cu arAtate a stpanului unii intregi
satele la bir, precum nici odinioarA au Art. 103. Dup facerea inscrierei
fost, pentru e nici Ii inchizAsluese de tiganii Statului, OcArmuirea va
satile pe niste asemenea ce nu au nici inprti la ocolasul fiestecAruie cete cate
o statornicie. Pentru aceasta asezandu- o foae cuprinzAtoare de numrul fami-
s asupr-le capitatie de treizAci lei, liilor a cetii aciea si a somii birului
s li s inprtascA la fiestecare peciuri kr, care s va strange pe Cfert i s
pe nume i fata arttoare de darea va incredinta indat samesului tinutului
lor de piste an, supt indatorire ea tot unde s'ar afla ceata, carile va adeveri
proprietariul i stenii care ar vroi s priimirea banilor, scriindu-i in dosul
tocmascA unul sau mai multi de acestia, foaii.
s nu-i poat priimi in slujbA fr Art. 104. SA va inpArti cate o
ardtarea peciului i plata &aril kr .patent personal fa toti privilighiatii,
eAtr isprvniciea locului, strfuindu-s adecA mazilii i cielanti, precum si la
ace', care dinprotiv ar urma cu in- industrieri (cet eu mestesuguri) de mice
doit platA. relighie si stare ar fi ; cei inti vor
Art. 101. Do din aceste tblite incrediritg soma tacsiei lor la privighito-
pecetluite cu pecetea Domnului si pro- riul ocolului iar i cei de al dole la
tocolite de visternicul, sA vor da fies- starostii corporatfilor, care vor adeveri
tecAruia sat : una la sAtescul judet priimirea banilor seriind in dosul pa-
art. 309 '), cap. al. VIII , pentruca tentii.
obstia satului s stie adevArat soma Art. 105. Somile birului adunate
birului su de piste an i cealant vrsate in casa tinutului, dupa arti-
tablita s va da proprietariului mosinasi curile 101, 102 si 103, O. vor insmna
sau vechilului sau. Banii birului a anume i s vor inscrie in poslovit de
fiestecAruia sat, intocmai dupa somile cAtr samesul tinutului In dosul tblifii
tablitii sale, s vor aduna la fiestecare incredintate proprietariului satului sau
'Ofert de cAtr vornicelul satului, supt vechilului su. Unul sau altul din acesti
privigherea proprietariului sau a vechi- doi va adeveri soma pltita, iscAlind
lului su ori a cumpArAtoriului .izvodul trimis ispravnicului de cAtre
visterie. La sfarsitul anului, vistieria va
1) In editia din 1837: ctart. 3194. avea ingrijire de a aduna toate acest

www.digibuc.ro
198 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

table pentru ca Obsteasca Obicinuita gerea birului prin oranduelile sus ark"-
Adunare sa se poata incredinta de tate, toti ocolasii intrebuintati pana a-
dreapta 'stringire a birului, dupa cum cum infra strangerea birului prin sate
sau legiuit. sa desfiintaza. Nu privighetoriul de
Art. 106 1). Pentru a se siguripsi care sa va vorovi la art. 404, cap. IX,
dila o inscriere la alta intregime biru- nici starostii corporatiilor, nici slujbasii
lui a fiestecaruia sat si a se intmpina Statului, nici vorniceii satilor nu vor
grelile inpregiurari i neprevazutile ne- putea supt nici un cuvant cere dela sa-
voi ci se pot intampla in sanul vreunii teni si de la alti dajnici vre o gloaba,
obstii, fiestecare sat, targ i plasa de zaciuiala sau ori ce alta dare in folo-
oras va avea cate o cas, carora sul lor ; iar de sa vor purta inprotiva
sa oranduesc veniturile urmatoare acestii legiuiri, sa vor pedepsi cu as-
a) Fiestecare dajnic va plati la a- prime, precum i proprietariul sau ve-
ceasta casa o a zacea parte piste birul chilul sau care ar cuteza a face cel mai
sau cel pe tot anul. mic catahrisis intru strangerea birului,
b) Cei de curand insurati, cari dupa sau carii, dupa ce il vor strange, nu-1
obiceiul pamantului era scutiti de bir vor da samesului tinutului, sau, in sfir-
in anul dinti, vor plati la casa dila sit, ar par cu nedreptul pe sateni cA
4 pana la ').2 lei pe an, soma care nu sant urmatori a plati. Ispravnicii
dupa indemanarile lor se va hotari de administratori vor avea intru aceasta
cAftA obstie cand vor infra in al doile privigherea cea mai lucratoare si tor
an a casatorii lor pand la cea din face indata aratare visterii pentru a-
nou facere a catagrafiei. cest feliu de abuzuri; iar dinprotiva,
Banii acestii case vor fi pentru a se ispravnicii se vor scoate din slujba
acoperi cheltuelile ordinare ecstra- vor cadea in cea mai mare raspun-
ordinare al obstii acie, precum sambrie dere pentru ca au ingaduit acest feliu
vornicelului, cate un leu de casa de asuprire.
lipsa birului Cfertului pricinuita din Art. 108. Daca de la o inscriere
partea 2) vre unui satean. Aseminea la alta s'ar intampla in vre un tinut
tot din aceast casa va da obstie sa- sau sat oarecare ardere mare sau
tului cheltuelile triimiior cari ar mer- moarte, sau vreo alta nenorocire in-
ge la scaunile ispravnicesti sau la ca- tamplatoare, care ar face neputincioasa
pitalie pentru pricinile satului. plata birului, atunci Sfatul Administra-
Ocarmuire acestii case se va incredinta tit, alcatuit dupa capul al IV-le, dupa
preotului satului i giudecatoriei satesti cercetare la fata locului, va lua indata
vornicelului, carele va strange a- masurile trebuincioase spre usurarea
ceast mica dare a zeciuelii piste bir, acelora carora li s'ar intampla neno-
1ntemeindu-sa pe tablita yistieriei. h- rocire. Sfatul Administrativ va pastra
vodul daturilor si a luaturiior acestii jurnaluri cu lamurire pentru aceste
case sa vor tine de catra preotul sa- incuviintate scaderi, cari se vor supune
tului i sa vor adeveri de catrff sus la Obicinuita Obsteasca Adunare.
pomenitii ocarmuitori acestii case. Art. 109. Orandaluirile obstesti a
Art. 1073). Siguripsindu-sa gran- ocnilor, a vamilor, precum si a veni-
turilor intamplatoare, nu se vor face
1) In editia din (837, art. 106 a devenit pe mai mult de cat pe Ini anii i in-
prima parte a art. 1o7. treaga lor soma se va varsa in casale
2) In Ana(ele parlamentare, ca i in editia Statului in coprinderea contracturilor
din 1837 (mss. 99) moartea unui sdtean., incheete cu cumpartorii.
In manuscrisele nr. 349, 909, 4414 dela Acade-
mia Roman& partea vreunui sdtean.,
3) In editia din 1837, art. 107 este alatuit tatea lnsiintArei directe a slitenilor de attre is
dirt intrunirea art. 106 0 107 la care se mai pravnic asupra sarcinilor ce se vor cere de la ei
adaogA un aTiniat final referitor la obligativi- prin privighetorii de ocoale.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 199

SECTIA VI
Pentru contabilita (tinerea socotelilor).

Art. 110. Visternicul este insar- este incredintat r edactia (alcatu-


einat de a siguripsi priimirea banilor irea ) i pzirea contracturilor incheete
atat a birului, a obtetilor orandaluiri cu cumparatorii vmilor, a ocnilor 0 a
0 a altor intamplatoare venituri a Sta- altor ramuri a veniturilor Statului, in
-tului i adeverind same01or tinuturilor cuprindere vanzarii prin Cochii-vechi
priimirea acestor a tot feliul de some, fcuta de catre ONteasca Obicinuita
le va trece inteo condica qfruit Adunare.
pecetluit cu pecetea domniasca Art. 114. Visternicul va privighe
numit condica luoaturilor, cari se vor ca la sfar0tu1 fietecaruie Cfert toate
adiveri la fie0e care Cfert de catra socotellie diosebitelor feliuri de dari s
mdulrile Sfatului Administrativ. fie sosite 3) la vistierie i ca luaturile
Art. 111. Cheltuelile awzate prin daturile unui Cfert sa nu se amestice
acest reglement se vor trece in alta a- cu celelante i ca fieOecare fel de venit
semine i diopotriva condica faruit s inchipuiasc o deosebita socoteala.
i pecetluit cu pecete domneasca, in Casieriul visterii va tine adivarate
care vor iscali toti ministrii, fieqtecare lmurite condici de randuiala incasuirii
in partea sa, pentru priimire pe Cfert 0 a cheltuelii fcute dupa fanduellie
a lefilor persoanilor departamentului articurilor atingatoare de aceasta i va
sau'), precum i toti acei cari vor priimi fi raspunzatoriu pentru orice irosire a
bani din casa Statului, ori pentru lefile banilor incastuti
br sau pentru trebuinte publice Art. 115. Urmandu-se tinere soco-
numai cu aceast condica numit a tellior cu chipul ce s'au aratat, madula-
daturilor 0 in puterea jurnalurilor in- rile Sfatului Administrativ la sfar0tul
cheete a Sfatului Administrativ cuprin- fieOecarue Cfert vor face revizie soco-
zatoare unor aa plti va putea vister- telilor i cercetare somilor ramase in
nicul 4-0 lichee socotelile and se va casle Statului i dupa aceasta vor su-
face cercetarea lor de catra Ob0easca pune i Domnului isprava acestui ade-
Obicinuit Adunare. veritoriu control.
Art. 112. Nici o dare de bani Art. 116.Drept aceia, s va a0za un
piste somile hotrite nu se va putea controlor, in secsia postelnicului, se-
face de catra visternicul, de cat numai critariului Statului 4), spre a adiveri
in intamplari grabnice i ecstraordinare toate somili a le regularisi in chip
aceasta dupa incheere de jurnal iscalit lamurit, spre a putea fi supuse ONtetei
de toate maduldrile Sfatului Adminis- Obicinuite Adunri.
trativ, intrit 0 de Domnul. Art. 117. Domnul va supune la
Art. 113. Visternicul va privighea sfar0tui fieOecaruia an aceste a lor ra-
cu o necontenit i statornica sarguinta porturi la ONteasca 0 bicinuita Adunare
ca strangerile banilor din tara sa se dinpreund cu smile visternicului de
faca intru toate intocmai dup art. 101, toate luaturile i daturile anului savar0t,
102, 103 0 104 a acestui reglement,
ca somele incasuite la tinuturi s se
triimata indat la visterie cu bun paz 2) In editia tipritk din 1837 : (redactia)
alcUtuirea".
de jandarmi. Same0i tinuturilor vor fi
raspunzatori pentru toat irosire sau 3) In manuscrisele 9o9 0 4414 : socotite, In
mss 99, 349, In editia tipAritA In 1837 0 In
pierdire banilor obqteti priimiti de ea- Analele Parlamentare .,sosite",
tre dan0i. La ingrijirea visternicului 4) In edi ia din 1837 ca i In manuscrisul nr.
99 cuvintele : in secria postelnicului, secrita.
1) In manuscrise ei". riului Statului", s'au suprimat.

www.digibuc.ro
200 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

precum 0 budge sau inchipuirile Sama in acest feliu infatopta de vis-


cheltuelilor anului viitoriu. terie, dup ce s va cerceta in Ob0ea-
Visternicul este dator a infatoa Ob- sca Obicinuita Adunare, in cuprinderea
0e0ii Obicinuite Adunritoate do comen- art. 54, cap al II, incuvintndu-sa 0._
turile adeveritoare ce i s'ar cere asupra a de Domnul, M. va aqAza in arhivile
oricare soma de ob0e0i1uaturi saudaturi. visteriei.

SECTIA VW).

Drepta0 si datorii din partea proprietariului catre lucratoriul


de parnant si asemine din partea acestue catra proprietor.

Art. 118. Dupa ce prin clispo- era nehotarte in numAr, precum dove-
sitiile de mai sus s'au desfiintat deosa- desc vechile obiceiuri cuprinsA in uricul
bitele abuzuri, ce din vreme in vreme Domnului Grigorii Ghica din 1777, Sep-
s alunecasa in ocarmuirea printipatului temvre 30, anume glasuind cd in acea
ca nkte pricini opritoare fericirii ob- epoha s'au statornicit acel nehotarit
0e0i 0 dupa oborirea scutelnicilor, lucru in zaciuiala zilelor anului, adica
bresla0lor 0 a slugilor i a slujitorilor, in numr de 36 zile 0 ca vremelnic
a carora intrare in randul birnicilor a- numai pn dupA indreptare starii sa-
duce in folosul acestora o scadere in- tenilor lucratori de pamnt s'au rnduit
semnatoare in partea drii fie0ecarue lucrul, carile urmeazA 0 pan astazi in
din dajnici, prin care chip s'au statoricit cuprinderea formalnicilor acturi din 1
acum birul ocarmuirii la numai 30 lei Ghenarie 1776 0 20 Maiu 1777.
pe an de gospodariu 0 dupa ce asupra Art. 120. Spre a intmpina dar
tuturor acestora s'au priimit msuri 0 intru aceasta de sine volnicitele ce-
privitoare la folosul cel adevarat a lu- riri 0 spre a sa deprta necuviintele
cratorilor pamantului sateni, comitetul, curgatoare din nedomirire 0 nestator-
acest dreapta cugetare pazind, s'au nicie, comitetul au inceput mai intiu
indeletnicit 0 pentru drepttile 0 dato- a orndui pmntul ce proprietariul este
riile proprietariului catra stenii lcui- datoriu a da satenilor mo0ei sale piste
tori pre pmntul salt 0 a acestora acel al tarinei de reserva (indestulatoare
catra proprietariu, stpanul pmntului in vreme de lipsa) hotrit chiar numai
lcuintii lor. pentru folosul lcuitorilor, dup capul
Art. 119. In privirea acestor drep- al V-lea ; iar lucrul ce piste an este
turi 0 indatoriri a imbelor part, p- sateanul datoriu a face proprietariului,
manful ce este de dat sateanului de au rmas precum se afla pAnA astazi
catr proprietariu nu era hotarit prin hotrit prin sus ardtatul hrisov, la ca-
vechile aazAmnturi, cnd din altA rile tot spre folosul stenilor s'au f Acut
parte zilile lucrului ce sa cuvin mo0ei oarecare schimbri despre aratul 0 sa-
ceriwl ce s'au hotArit in msuri cva-
1) Intreaga aceasta sectiune (art. 118 132) drate dupa art. 125, lit a. 0 b.
se modificA potrivit legel votate de Obicinuita Art. 121. Cat intru adaogire lu-
04teascA Adunare la 9 0 15 Martie 1833. crului cuprins in hrisovul Domnului
(Vezi: Analele parlamentare, Tomul III, partea Grigorie Ghica Voevod din 30 Septem-
11-a, pp. 395 423). Textut acestei lest modifi-
catoare, cuprinzAnd In total 37 de articoIe, eAc vrie 1777, rmne la Domnul, inpreuna
substituit de comisia din 1835 artcoIelor acestel cu 0130iasca Obicinuita Adunare, a o
sectiuni astfei cA editiile tiparite ale Reglementu- pune in lucrare indata ce va erta in-
IM Organic al Moldovel tiparesc o sectie a Vil a bunAtAtirea strii lucratorilor pamntu-
cu totul alta decAt acefa initialA din 1831, pe
care o publicam noi, dupa copii manuscrise. lui, precum prin ace1a0 act sA hotara0e.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 201

Art. 122. Pmnturile ce s. dau Art. 124, Lcuitoriul ce va avea


-de catr proprietariu stenilor lcuitori mai multe vite de cat acele mai sus
datornicul lucru de peste an din artate, ori care va voi s are o mai
prtea lcuitorilor propriettii, s'au chib- mare parte de loc piste acel lui rinduit
zuit asupra f al ci i, care este m- s va invoi prin bun tocmal cu pro-
sur ptrat 1) obicinuit in tara. Falcea prietariul, care protimisis purure sa da
-este o fata de parnant in lung de opt- lcuitoriului asezat pe mosia sa. Cu
zci si de patru in lat ; prjina aceiasi dreptate i lcuitoriul dupl in-
-este de trei stnjini, fiestecare de opt plinirea ornduitelor sale cAtre proprie-
_palme domnesti ; asa dar falcea este o tariu datorii i dupa svarsirea a insusi
fat de Mc in msur de stnjini p- lucrului hranei sale, va agiuta pe pro-
trati 2.880. prietariu in trebuintile economiei de
Art. 123. Proprietariul este datoriu pre mosia sa cu bun invoial i dup
de a da fiestecrue lacuitoriu a mosiei curgatoriul pret.
sale : Art. 125. Fiescare stean este
a) Un loc de cas si de cuviincioasa datoriu a face pe an, pentru proprie-
ingrditura i locul gradinii de legume tariul pe cAruia movie se afld asezat
in casnica trebuint, cuprinznd toate sau pe o alt mosie in deprtare de
aceste 400 stnjini ptrati la parte patru ceasuri de satul su, lucru hotrit
cmpului, iar la parte padurii de prin achtl mai sus artat, precum
munte pan la 300 stanjini. Asupra a- urmeazA
rcestui loc nu s va luoa de la dansii a) Ziva de artura in moin este de
nici o dijm. Cat pentru ingradituri, zAce pasi in curmez'is de fiestecare plug
stenii snt slobozi de a s invoi cu numai de opt pa0 in telin. Pasul
proprietarii pentru nuefi i parii tre- cuprinde ses palme domnesti. Lungi-
buinciosi, ori de a-si aduce de pe aiu- mea pmantului de aratur neaflndu-
rea sau de a face santuri in locul Mr. sd hotarit in acest articul al hrisovului
Aceste locuri de cas i grdini vor da prilejuri de catahriss. Spre intoc-
fi de acum innainte alturate unele mirea nedomiririi acestii legiuiri, s
.catr altile i la locul insmnat de pro- hotdreste ea zioa de artura in moin
prietariu. s fie socotit eke cincisprzece prjini
Proprietariul va randui locul p- flcesti de prechea de boi, cuprinzandu-
sunii cte o falce i giumatate de O.- s in aceasta smnatul si grapatul sau
tean, ce va avea cinci vite insusi a cincisute patruzaci stanjeni ptrati, iar
sale, sau de ar avea mai putine, locul in telina doisprezece prjini flcesti sau
psunii s va da dupa analoghiea vitelor patrusute trlizaci si doi stnjeni ptrati.
acelui stean. In acest numr de vite b) La prsit, fiestecare lacuitor va
lcuitoriul este datoriu a avea patru boi prsi pe zi doisprazece prjini flcesti sau
de giug sau cai de inhmat 1 o vack patrusute triizaci i doi stnjeni ptrati.
iar in locul vacii este In voia sa de a c) La scire, fiestecare stean va s-
tine zece oi sau capre. cera pe zi.
c) Una falce i giumtate iarb de d) Culesul i caratul popusoilor la
coas pentru ernaticul vitelor sale. LA- coseriu precum i facirea coseriului,
-cuitoriului ce nu va avea 4 sau 5 vite niciodat n'au fost obiceiu in tara a
i s va da un al:14 pofrivit cu vitele s socoti in zilile boerescului, ce au
,ce ar avea. fost datoria lcuitorilor a face acest
d) Se va da fiestecrue din steni, lucra frd a O. scadea din zile, precum
avnd vite sau neavnd, cte o falce caratul painii albe la arie. Acest
giumtate pmnt pentru artura lui lucru s va face ea si mai innainte,
trebuincios. farl scdea din cele doisprezece zile ;
aceasta s intlege c va fi pe mosia
1) In mss. 9c9 pdstrate, uncle sant smnturile.

www.digibuc.ro
202 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

e) Cosihtl a giumatate de falce de cte do cara lemne de foc pe insw


iarba inpreun cu adunatul i clditul mo0ea unde se aft' lcuitoriul ;
este socotit pentru dol zile. Deci a cast i) Acest lucru este hotrit pentru
lucru pentru o falce este socotit in locul de cas a steanului i pentru
patru zile, inpreun cu Ingraditura sto- gradina in trebuinta sa, precum i pe-
gului. tru p4unea vitelor trebuinciose la hrana
f) Zile le ce fie0ecare Wean va in- familii sale 0 la iconomie sa, fiindca
trebuinta la lucrul hotrit in aceste nici un feliu de dijm nu sa ia de la sa-
cinci paragrafuri de mai sus, asemine tean pentru acel loc. Iar cat pentru
zliele intrebuintate la orice alta lu- pmnturile de tarina 0. de fang, care
crare 0 a pamantului cerquta de pro- shut ornduite la art. 123, steanul va
prietar, se vor scdea in acest chip da dijma din tot produchil de tarina
doisprezece zile a lucrului de peste an din 0 de fang, pe care II va cara tot pe
care patru primvara, patru vara acea mo0e la locul oranduit de pro-
patru toamna. prietariu, dupa obiceiul urmat i [Dana_
g) Orice Wean, dupa ce au agiuns acum. Se intelege ca dejma din 10 una
la legiuita II-di-sta.* de doizeci0cinci ani, a ppuqoilor, a cartofilor, a legumilor
este datoriu i nefiind casatorit, a face o vor da-o stenii cu acee0 msur ce
lucrul hotrit in paragrafurile de mai pentru ei vor intrebuinta in masura
sus. SA intelege ca proprietariul ii va producturilor stranse. Iar pentru grae
da pamantul ce este rnduit 2) prin de tot feliul vor da din 10 dal una alesa
wzamantul sus artat, iar hotteiul care de proprietariu. Prin acest chip vor
n'au agiuns la legiuita varsta 0 de ar conteni toate catahrisurile carile pana
fi3) bun de lucru se va scuti de aceast acum au putut urma intru aceasta ;
Indatorire, pentru ca' ea se inpline0e j) Daca proprietariul, dupa ce va da
de parintele su. Nevolnicii vor fi scutiti stenilor si 4) pamnturile ornduite la
de aceasta. art, 123, nu ar avea indestul loc ca
h) Piste zilele mai sus pomenite sa-i intrebuinteze pe acee0 mo0e sau
fie0ecare gospodariu se mai indatore0e pe alta in deprtare de patru ciasuri,
a lucra pentru proptietariu doi zile va priimi in bani dila stenii sai plata
clac pe an, in orice lucru a Oman- zililor in lucrul mai sus hotrit cu pre-
tului va avea el trebuinta. Afara de lui ce la fie0ecare trii ani se va orandui
aceste, satenii vor intocmi iazurile de catra Ob0easca Obicinuita Adunare,
morile, fiind aceste i pentru a lor in-
lundu-se de temeiu preturile curga-
toare In trii ani de mai innainte. A-
lesnire. Asemine s intocmasca i orice
alte acareturi se vor afla pe mo0e ; semine se va urma pentru stenii carii
iar acele ce se vor zidi din nou, se fiind bolnavi, nu ar putea inplini lucrul
vor lace de catra stapanul moqdii cu hotrit ;
plat de la sine. Aceste se ornduiesc k) Stenii nu sant volnici a rscum-
pentru toate mo0i1e de ob0e, boiere0i para cu bani lucrul ce ei sant da-
manastire0i. Iar pe la mo0ile bole- tori a face 0 aceasta ramne numai
re0i snt datori a da stenii i cate o in vointa stapanului de a o
podvoada, aducnd stapanului moqii Art. 126. Rmne in sloboda voe
cele trebuincioase pentru ma i ase- a proprietariului 0 a lacuitorilor de
mine fie0ecarele gospodariu este dato- orice sat a face intre ei invoieli cu build
rim a aduce pe an stapanului mo0i priimire pentru lucrul de preste an care
se cuvine moiei. Aeest feliu de invoeli
CuvntuI alta" numai In manuscrigul nr. incredintate de ispxvnicia tinutului se
349.
2) In manuscrisul nr. 349 : hotarit" In Ioc
de reinduit". 4) In Analele Parlamentare sateanului", in
3) Idem, va fi" in Ioc de ar fi". Ioc de stenilor sdi".

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MQLDOVEI 203

vor pazi intocmai si de catra proprietar la lucrul mai sus hotarit, ci afar de dejina
si de catr satenii Sal. vor plati In bani analogon a 12 zile cu
Art. 127, Daca proprietariul nu pretul ce va fi oral:Ida de catra Obsteasca
ar putea da la vreunii din stenii si Obicinuita Adunare, art. 125, lit. j.
numrul de falci oranduite la art. 123, Art. 129. Din toate viile si sadu-
se vor putea muta aiurea, platind mai rile care se alfl pe orice mosie, pro-
ismainte Stapanirei birul pe un an si prietariul va lua in tot anul din rodul
proprietariului pretul lucrului a unui an kr zaciuiala obicinuita, iar pentru cele
Intreg. Steanul insa nu se va putea ce sa afla cu tocmeli sau cu embatic
muta de cat prin stirea Stapanirii si a se va urma plata ca pana acurn. De
proprietariului si numai in anul cel de acum innainte insa nimine nu va putea
pre urma a vremii oranduite pentru face nici un feliu de sadiri pe mosie
catagrafie. Spre aceasta ei vor fi inda- streina, fail a incheia mai intai cu
toriti a face cu un an mai innainte proprietariul ei o tocmal, pe care
cunoscut giudecatoriilor satesti aman- Imbe partite vor fi datorii a o pzi.
Art. 130
doror satilor, asemine si la ispravniciea Nirnine altul de cat
tinutului pentru ca numile kr s fie numai proprietariul are dritul de a vinde
sterse din izvodul satuhii unde ei lcue, pe mosiea sa vin, rachiu sau alte bu-
priimind o adiverinta dupa forma ce turi si a avea casapii sau dugheni spre
se va orandui si sa se treac in izirodul vanzare a orice lucruri. Aceste dreptati
satului unde ei ar voi sa se mute cu sant nedesprtite de proprietate, ase-
lacuinta. Iar In vreme dila o catagrafie mine ca si. luoare venitului din mori,
pana la alta, sateanul nu are voe a se iazuri, paduri, de la podurile de piste
muta de cat numai dupa ce va inplini ape mari si altile asemine. Proprietarii,
formalitalite mai sus zise si dupa ce va cari au iarmaroace prin targurile si
plati satului pe care II parseste 9 birul satile lor, vor luoa dela vanzatoriul
pentru toti anii cati vor fi pana la mortasipie ale 4 Orate de cap de
viitoarea catagrafie si "stapanului pretul vita si alte 4 de la cumparatoriul spre
lucrului pe un an intreg. Dupa aceia dispagubirea emas ului c se mica
ace! Wean nu va mai fi Indatorit a plati de vitile aduse la acele iarmaroace.
birul pe anii vfitori pana la sosire vii- Art. 131 Mocanii pastori sau cio-
toarii catagrafii. Asernine este volnic banii cu turmite kr, precum si tiganii,
si stapanul a diparta in curgirea anilor nu vor putea sta pe o mosie de cat
flila o catagrafie pana la alta pe satenii cu priimire proprietariului, iar la din
caril ar fi de prisos piste analoghie Inprotiv urmare vor fi raspunzatori
mosii sale. Va face ilia cu un an mai pentru toate pagubile pricinuite de catra
Innainte cunoscut aceasta atat satenilor turmile sau si de vitile kr.
cat si Ocarmuirei. Art. 132. Pre langa driturile sus
Art. 128. Satenii carii lacuescu aratate, fiestecare proprietar, afara de
pe mosii razasesti nu vor fi indatoriti razesi, vor luoa dipe fiestecare din
mosiile sale un orn din 10 familii lin
4) Ibidenn ei trdefte. in toc de il pareisefte" cuprinderea legiuirilor articului 72.

www.digibuc.ro
ANECSA L1TERA A
Pentru a0zeirnantul tagmei biserice0 din toata lard.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA A ').

Pentru aOzdmemtul tagmei bisericeti din toatd tara.


Spre a se putea tine in starea cea mai incuviintat urmeaz6
a i sei face marginire prin aceste mai gios insemnate articule.

Art. I. La fiestecare biserica de care dascal sa va da cte una falce


pe mosii mnstiresti, boeresti sau r- giumatate pentru aratur si cafe una
zssti care va avea lcuitori numr pentru fnt, care s vor lucra i sa
mai putin de 50 pana. la 100 ca sa nu vor strange de catra dnsii insusi, din
s pricinuiasca' vre un feliu de zatic- care loc de hran i fnt, precum
nire la slujbile bisericesti din pricini din locul casii cu a gradinii pentru un
ispititoare, boale i aHile, s'au hotarit preot i un diiacon, coprins in 16 prjini
s fie doi preoti, un diiacon, doi dascali, la partea campului si la munte i in
barbati incuviintati i vrednici ; iar in mosii strmte 12 prlini, iar la dascali
cele mai mari sate, cu lcuitori pan ca si la lacuitori. Preotilor, diiaconilor
la 400 i mai multi sa nu sa ingaduie dascalilor nu li sa va cere de &Mr
mai mult de cat 4 preoti, doi diiaconi proprietari nici un fel de dare sau
cielanti doi dascali, carora de catr dejma, precum nici zile de boeresc,
proprietariul mosiei li s va da pentru nici claci sau plata pentru locul caselor
hrana casii lor preotilor trii flci de lor ; iar cei ce vor avea trebuinta de
aratur, trii %Id de fnat 2) la partea mai mult imas de artura sau de fanat
cmpului i do flci poi pentru emas, s se invoiasca cu proprietariul sau
iar la partea muntelui do Wei i giu- posesorul moiei. Dinteacesti slujitori
matate pentru care loc va avea ingri- bisericesti care vor avea pe mosie vii
jire preotul numai pentru smnta tre- sau prisaci cu stupi, oi, sa aiba a da
buitoare, iar lucrarea toat sa fie inda- stapnului mosiei adetul dup obiceiu
toriti lcuitorii in timpurile cuviincioase ca i cielanti lcuitori, sau precum s
a o savrsi si a o aduna la casele va invoi cu proprietariul. Dar la mo-
preotilor, pentru ca prin chipul acestii siile cele mai mici s vor margini pe
inlesniri sa poata far zaticnire a-si pazi preoti. i diiaconi cu multamire celor
datoriile atf cab% biserica, ct i &all% pentru hran, dupa starea mosiei
lacuitori, dupa osbite instructii ce i s dup analoghia ce sa va socoti cu o
va da. Unui diiacon i s va da doh' parte potrivita, ceva mai mult de cat
Wei pentru aratur i doa pentru fnt, a unui lcuitor fruntas, iar dascalilor
care sa va lucra i s va strange in intocmai ca unui lcuitor, dandu-li-sa
vreme tot ca i a preotului. De fieste- lemne de foc pentru trebuinta lor la
mosiile de codru si cu paduri bez apar-
1) In editia din 1837, anexa litera B. turile, insa de acele picate pe gios i prin
2) Idem, se adaoga: 4cina( de unulo stirea stapanului mosiei ; iara pentru in-
3) In editia din 1837 ca 0 In manuscrisuI nr. tocmirea caslor lor si a heiurilor celor
99 se adaoga dupe, : do fdlci i giumdaltev
cuvintele : pentru ardturd i dod falci fdriat, de prin pregiurul caslor sa li sa dee lem-
gard imaf o falce j giumatateo. nul trebuincios, daca va fi pe mosie.

www.digibuc.ro
208 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. IL FiindcA In unile sate, ind asemine apArate pentru toatA viiata
dupa cerirea proprietariului sau a lA- lor de bir ; iarA pentru locul de hranA
cuitorilor, sA gAsAsc acum dupA aceastA ce-i va trebui sA se invoiascA cu pro-
asAzare mai multi slujitori pe la biserici prietariul, Asemine sA nu fie supArate
piste all sA hotArAsc sA fie, cersuti pe capul lor si de boeresc.
fnd pentru alte sate si avndu-si la- Art. VI. Pentru prescuri i vinut
cuintile lor acolo, nu s'au mai dus la trebuincios la bisericA de slujit, fiindcA
locul pentru care s'au hirotonisit, pand prin darea oranzilor pe la jklovi, care
cnd vor inplini ei locul in lipsa celor dovedit este cA ei jidovii pricinuesc
ce vor muri, proprietarii sau posesorii multA necuratAnie in bAuturA, vor fi
nu-i vor supAra la zilele boerescului, indatoriti proprietarii prin vechilul, po-
ca unii ce sant slujitori bisericesti, de sesorul sau vAtaful ce-I vor avea, la
cat pentru locul de hranA, fnat i imasi fiestecare movie cu bisericA, a av-ea
ce le vor trebui, vor fi datori unii ca toatA ingrijirea atat pentru vin, cat vi
acestia a s invoi cu stApanul pentru fAinA curatA de prescuri, lum-
Art. III Preotii, diaconii i cei- nAri de cearA, untdelemn pentru can-
lalti slujitori legiuit hotAriti pentru bi- dele i tAmae, a da preotilor neapArat
sericA, precum i acei ce vor prisosi, pentru totdiauna.
dupA art. al 2-lea, nu vor fi supdrati A rt. VIL Pentru slujbile preotifor
intru nimic la nici un fel de clAri ce acele de nevoi, ce urmeazA cAtrA PA-
vor fi pe acuitori, precum nici cu cuitori, sant indatoriti In. toatA vremea
pastoiuri (cvartiruri) sau cu strejeri cu osrdie i fArA pregetare a le inplini,
pAmantesti. f Ara' a cuteza sA cee de la Licuitori
Art. IV. Pricinile duhovnicesti vreun ban si multdmindu-sA cu aceia
de giudecatA ce sA vor intampla a ce fiestecare se va proerisi a-i da,
avea oarecari parte bisericeascA intre pentru cA tagma preotascd prin acest
sine, sA vor infatosa la protoiereii ti- nou asAzAmnt s'au folosit nu numai
nutului si la arhiereul eparhiei spre cu scutirea de plata tuturor rustunatu-
punere la cale, iarA de sa. vor intampla rilor, dar Inca i Cu indatorire ce s'au
pricini de giudecata politicesti intre pus .lAcuitorilor a le lucra locul ce Ii
parte bisericeascA sau i cu parte mi- sA da de cAtrA proprietari.
reneascA, shut datori a veni la chie- Art. VIII. Pentru peciurile de cunu-
marea ce i sA va face de cAtre giude- nie sd se in cinci lei de la lAcuitori fArA
cAtoria ce-i va trebui i cand va urtna osAbire, iar tiganii vor plAti cate un leu.
pentru mice pricinA a sd rAdica vreo Art. IX. Dajdia preotilor, atat a
parte bisericeascA de a sA aduce la celor in slujbA, cat si a celor ce pri-
oricare instantie a giudecAtoriei politi- sosAsc dupA art. al II-le, va fi de acum
cesti, acea ridicare pentru persoana nestrAmutat cte doAzeci lei pe an,
bisericeascA sA va cere de pe la tinu- adicA zAce lei la Sfntul Gheorghie
turi prin protoiereii tinuturilor, iar de zAce lei la Sfantul Dimitrie, a diiaconilor
pe la politfile unde snt scaunile arhie- patrusprezace, adicA sapte la Sfantul
reilor eparhialnici, de la mitropolie Gheorghie i apte la Sfntul Dimitrie,
prin dicasterie si de la episcopi prin iar dascalii cate opt lei pe an, adicA
consistorie. patru la Sfntul Gheorghie i patru la
Art. V. VAduvile ce vor rAmne Sfntul Dimifrie
acelor bisericesti, un an de zile sa-si
priimascA de la bisericA o parte dreaptA 1) In editia din 11337 urma : Anecsa litera
C. Pentru infiinfarea i tinerect slujitorilor",
analoghisitA cu inpArtasire si a preotului care nu figureaza In textul initial al Reglernen-
ce va infra in locul celui mort, rAma- tuIui Orgaric.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA B.
Statul de lefile dregatorilor.

CAP. III : FINANTE. 14

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 211

Statul de lefile dregdtorilor


4
, .42-1
o Cl
o
c
01
4... 0 2 Soma
RAMURI GIUDECATORESTI 4 0_, z
o st 4 peste tot
'6 .ts 0 o
a-, F.,.
.A O.

I. Innaltul Divan
Prezidentul 1 2.000 2.000 24.000
Mdulrile acestui Divan . . 6 2.000 2.poo 144.000
Mduldrile diplinitoare , 6 L000 1.000 72.000
Directorul canteleriei 1 750 75o 9.000
Secretari . 3 400 12oo 14.400
Scriitorii directorului 2 15o 3oo 3.600
Scriitorii canteleriei 6 2oo 12oo 14.400
Reghistratorul 1 2oo 2oo 2.400
Arhivariul Divanului cu agiutoriul
su 1 3oo 3oo 3.600
Priimitoriul jalubelor (izbasa) . . 15o 15o 1.800
Cheltuiala canteleriei _ 1
3oo 3.600
Arhivistul Statului 1 1.5oo 1.5oo 18.000
Secretariul 1 5oo 5oo 6.000
Scriitorii
Cheltuiala canteleriei - 2 25o
- 5oo 6.000
1.82o
II. Ministrui Iustitiei 324.62o

Ministrul fustitiei cu rang de


Logoft Mare . . .. . . 1 2.000 2.000 24.000
Directoruf canteleriei 1 750 750 9.000
Secretarii sau sefii meselor . 3 5oo 1.5oo 18.000
Scriitorii lo 2oo 2.000 24.000
Revizorii 4 25o 1.000 12.000
Gheometrii 4 400 1.600 19.2oo
Iurisconsulti (Pravilisti)
Cheituiala canteleriei
. . .
- -2 1.000 2.000
2oo
24.000
9.000
III. Divanul giudeeatorese 132.600

Vornici 4 1.5oo 6.000 72.000


Sptariul i 800 800 9.600
Banul 1 600 600 7.2oo
Caminariul 1 5oo 5oo 6.000
Directorul canteleriel 1 5oo 5oo 6.000
Secretarii 3 3oo 9oo lo.800
Scriitorii 6 2oo 12oo 14.400
Reghistratorul 1 2oo 2oo 2.400
Arhivariul cu agiutoriul su
Cheltuiala canteleriei
.
- 1 3oo 3oo
3oo
3.600
3.600
134.600

www.digibuc.ro
212 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

. ,
RAMLIRI GIUDECATORESTI
e.)

g
g r Suma
o
E
u
4-4
4 MI
d peste t 0 t
o o
= P.%
.-.

IV. Trebunalul de negot


Prezidentul 1 800 800 9600
GiudecAtotiul-asesor . . . , 1 5oo 5oo 6oco
Asesorul negutitoriu 1 3oo 3oo 3600
Directorul canteleriei 1 2oo 2oo 2400
Scriitorii 2 loo 2oo 2400
Cheltuiala canteleriei 50 600
V. Trebunalul politiei 24.600
indreptatoare
Prezidentul , . 1 5oo 5oo 6000
Asesorii 2 25o 5oo 6000
Secretariul 1 15o 15o 1800
Scriitoriul 1 loo loo 12oo
Cheltuiala canteleriei 3o 36o
VI. Trebunalul criminalicesc 15.36o
Prezidentul , 1 1.000 l000 12000
GiudecAtorii-asesori 2 5oo l000 12000
Directorul canteleriei 1 3oo 3oo 3600
Condicariul , 1 2oo 2oo 2400
Scriitorii 2 15o 3oo '3600
Ispravnicul temnitii 1 15o 15o 1800
Duhovnicul 1 3o 3o 36o
Advocatul 1 5oo 5oo 6000
Cheltuiala canfeleriei. . . . , 5o 600
VII. Trebunalurile de pe la 42.36o
rinuturi
Prezidentdi tribunalurilor tinutu-
rilor Esii, Suceava, Niamtu
Bacau, PuMa 5 800 4000 48000
Asesorii-giudeatori la aceleasi 11-
nuturi lo 5oo 5000 60000
Condicarii 5 3oo 15oo 18000
Scriitorii 15 loo 15oo 18000
Cheltuiala canteleriei loo 5oo 6000
Prezidentii tribunalurilor de la 15o.000
tinuturik Botosanii, Dorohoiu,
Romanu, FIldiu, Tutova, Vas-
luiu, Tecuciu si Covurluiu . . 8 7oo 5600 672oo
Giudecgorii-asesori 16 400 6400 76800
Condicarii 8 25o 2000 24000
Scriitorii 24 loo 2400 28800
Cheltuiala cantelariel 1oo 800 9600
2nA 4nn

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 213

o
z Suma
RAMURI GIUDECATORESTI o
peste fot

Prezidentul tinutului Harlukii. 1 600 600 72oo


Asesorii giudecatori . 2 400 800 9600
Condicariul 1 25o 25o 3000
Scriitorii 3 loo 3oo 3600
Cheltuiala canteleriei 5o 600
24.000
,Prezidentii tinuturilor CArligatura
Herta. . . 2 5oo l000 12000
Asesorii giudecatori 4 3oo 12oo 14400
Condicarii 2 25o 5oo 6000
Scriitorii 6 loo 600 72oo
Cheltuiala canteleriei 50 loo 12oo
40.800
Ramurile administrative
VIII. Sfatul Administrativ.
Departamentul pricinilor din
Launtru.
Ministrul 1 2.000 2000 24000
Seful sectiilor 3 5oo 1500 18000
Scriitorii, din cari trii vor fi re-
ghistratori 15 2oo 3000 36000
Arhivariul pentru intregul Depar-
tament 1 400 400 4800
Cheltuiala canteleriei . . 3oo 3600
86.400
Departamentul Finanfului.
Ministrul 2.000 2000 24000
Sefii sectiilor 2 5oo l000 12000
Casieriul sau samipl 1.000 b000 12000
Agiuratoriul casieriului . . . 1 250 25o 3000
Scriitori. din care doi vor fi re-
ghistratori 12 2oo 2400 28800
Arhivariul departamentului . 1 400 400 4800
Cheltuiala cantelariei 3oo 3600
88.2oo
IX. Postelniciea.
Marile postelnic 1 2.000 2000 24000
Sefii sectiilor 2 5oo l000 12000
Seful sectiilor pentru corespon-
dentie in limbi streine 1 1.000 l000 12000
Scriitorii in limbi streine 2 5oo 1 000 12000
Controlior 1 75o 750 9000
Scriitorii 4 2oo 800 9600

www.digibuc.ro
214 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

4.1
c
,t
4c o T'
4c z--
= 0
i Suma
RAMURI ADMINISTRATIVE .-?. ?, .-- 4-' 4
9, 0 if, ,0 = peste tot
0.. o. u
4" c., c,0
-

Postelnicei . , 4 loo 400 4.800


2 curieri. . . . ,
2 vdtaji de calrasi .
. 2.400
. 1.2oo - - 600 7.2oo
lo lipcani ,
Cheltuiala canfeleriei
3 600
- - 2oo 2.400
93.000
X. Ispravnicii administratori finu-
tului Putna si Covurluiu . . 2 L000 2.000 24.000
Casieri sau samisi 2 3oo 600 7.2oo
Scriitori
Cheltuiala carrtelariilor . . . . -
4 loo
50
400
loo
4.800
1.2oo
37.2oo
Ispravnicii administratori finutului
Esii, Suceava, Neamfu si BacAu. 4 800 3.2oo 38.400
Casieri sau samisi 4 3oo 1.2oo 14.400
Scriitori
Cheltuiala canfeleriilor . . . -
8 1oo
5o
800
2oo
9.600
2.400
64.800
Ispravnicii administratori de Boto-
sani, Dorohoiu, Roman, Flciiu,
Tutova, Vasluiu si Tecuciul . 7 7oo 4.9oo 58.800
Casieri sau !amisi 6 3oo 2.loo 25,2oo
Scriitori 14 loo 1.400 16.800
Cheltuiala canfelariei . . . . 5o 35o 4.2oo
lo5.000
Ispravnicul administrator de liar-
lu 1 600 600 72oo
Casieriu 1 300 3oo 3.600
Scriitori
Cheltuiala canfelariei
2 loo
- 2oo
5o
,
2.400
600
13.800
Ispravnici administratori de Herfa
si Carliggtur 2 5oo 1.000 12.000
Casieri 2 3oo 600 7.2oo
Scriitorii
Cheltuiala canfelariei -4 loo
50
400
loo
4.800
1.2oo
25.2oo
Privighetorii de ocoale , . . 76 loo 7.600 91.2oo
91.2oo
Epistatul podurilor si a sosalilor, 1 900 9oo lo.goo
Scriitorul sk'u si cheltuiala canfe-
leriei sale - - 3.400
4 A g--11

1) Intregit acest uItim capitol bugetar cu cdrele din editia din'1837.

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVEI 215

o
Soma
RAMURI INPLINITOARE a-o
peAe tot

Ramurile inplinitoare
XI. Pentru partea giudecato- L

reased.
Vornicul de aprozf. 1 1.5oo 1.5oo 18.000
Vtaful de aprozi 1 25o 25o 3.000
Ceausul de aprozi 1 2oo 2oo 2.400
Ispravnicul de aprozi 1 loo loo 1.2oo
Scriitorii 2 loo 2oo 2.400
Cheltulala canteleriei 25 3oo
27.3oo
Armasul cel mare 1 5oo 5oo 6.000
Al doile armas 1 2oo 2oo 2.400
8.400
Pentru politic
Aga 1 1.5oo 1.5oo 18.000
Directorul canteleriei 1 2oo 2oo 2.400
Scriitori 2 150 3oo 3.600
Vtavul agiei 1 loo loo 1.2oo
Vtavul de tulumbagli pe
an.
16 tulumbagii cte 36o , 576o 1.3oo 15.600
2o sacagii cte 36o . 9360
Cvartalnicii orasului Eii . 12 4o 48o 5.76o
Cheltuiala canteleriei 150 1.800
Pentru tinerea tulumbelor sl a
uneltilor 150 1.800
50.1601)

Suma peste tot: 428 1.800moo

1 ), In editia din 1837, printr'o gre;ali de adunare 48.960 in Ioc de .5o.16o..

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA C..
Pentru alcatuirea pensiilor.

CAP. Ill : FINANTE.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA C ' ).

Pentru alcdtuirea pensiiilor.


Art. I. Zaciuiala din numarul la- la inchierea smilor &Ara Ob0easca
cuitorilor din mo0ileproprietarilor, Adunare, fara care slobozirea banilor
dupa rnduiala pomazuita prin art. 71 nu va fi legiuita.
0 72, cap. al 3-lea a Finansului, fiind Art. IV. In condica pensiilor
o despagubire in locul ce facea slugo- rsplatitoare sa va inscrie prisosul ce
scutelnico-breslaqii in folosul iconomiei va unna dupa toate daturile din con-
rurale, iara pensiile dupa acela0 articol dica pensiilor scutelice0i, cum 0 spo-
hind in locul banilor ce visteriia platea riurile ce din vreme in vreme sa vor
cafe 24 lei pe an de un scutelnic in lamuri de raposarea persoanelor cu
folosul celor ce avea aceasta dreptate. acest drit.
Casa pensiilor va fi alcatuita pna la Asamine sa vor inscrie i daturile
un milion lei pe fie0ecare an din vi- la persoanile ce sa vor invrednici a
steria Statului i s inparte in doua c4tiga pensiile rasplatitoare a carora
ramuri t una adeca indeplinitoare le- daturi vor fi iara0 dupa rnduiala aqa-
giuirii pomazuite eke 24 0 cate 60 lei zata la art. III.
pe an pentru un scutelnic, dupa co- Art. V. Spre a avea la vreme
prinderea aceluia0 articol, iara alta re- Ocarmuirea Oiln de raposarea fie0e-
gularisitoare de pensia cuvenita acelor &aria persoane din acele ce dobndesc
ce prin slujbe insamnate 0 de folos dreptatea pensiilor scutelniceqti 0 de
pamntului s vor face vrednici de o acele ce dobAndesc dreptate pensiilor
rasplatire multamitoare. rasplatitoare, ministerul din Launtru pe
Art. IL toata luna va da tiin visteriei de pre-
Pentru aceasta soma vor
ficloud condici garuite cu pecetea facerile urmate, caci dupa acele in0iin-
Domnului, una a ramului intai supt On are a sa regularisi 0 a sa inchie
numire de pensiile scutelnice0i, alta a samile.
ramului al doilea supt numire de pen- Art. VL Plata pensiilor i scu-
suIe telnice0i i rsplatitoare are a sa face
Art. IIL g In condica pensiilor scu- din triminie in triminie, dupa rnduiala
telnice0i sa vor inscrie toate daturile Cverturilor.
acele caste dozaci i patru i cate 60 Art. VIL Pensiile rsplatitoare
lei pe an, dupa art. 74 din Finanta ca o multmire din partea Statului
dupa isvodul alaturat supt lit. A, a) Care acii care inplinesc slujba
care daturi vor fi adeverite cu dregatoriile politiceasca i militieneasca
iscalitura a insu0 persoanelor ce sa cu osdrdie, cinste i fra prihanire de
cuvin a-i lua sau a vechililor lor, la varsta de optsprezace ani i innainte.
ce vor avea vechilimele incredintate b) Cara acei sau catra familiile lor,
de dregatorii tinuturilor spre infatoqare care din pricina primejdioaselor slujbe
in care s'ar afla, s'ar beteji, ori ar
() In editia 1837, pag. 64, dispogitide: Pentru muri.
alcdtuirea pensiilor", devin anexa Iitera Catra acii care s'ar afla in slujba

www.digibuc.ro
220 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

pmntului vreme indelungatA i ar a- Cei ce vor suferi o betegire ne-


-giunge la stare de bAtrnet. volnicA, vor dobAndi pe giumAtate din
CAtr acii caril prin iscusinta Mr leaf a cinului Mr.
vor descoperi folosinti nouA in icono- b) VAduva i nevrsnicii copii a ce-
mii rurale i industril sau In altele Mr ce-0 vor perde viata In primejdia
asmine. slujbii, vor dobndi giumAtate din leafa
e) CAtr acii carii s'ar IntAmpla a cuvenit cinului mortului, ins vAduvile
face vreo grea slujbA 0 de mare foMs pe viat, iarA copiii pAn la legiuita
patriei. vArsta.
Art. VIII. Pensiile atingAtoare de Art. X.Pensiile atingatoare de lite-
litera A din art. 7 s inpart In trii rile d i e din art. 7 sA vor da dupA
stri inchipuirile ce Ob0easca Obicinuita
a) Cei ce vor sluji fAr. prihnire Adunare inpreun cu Domnul vor face
dozeci ani legluifi i s vor trage din in asmine intAmplare, pe pravAtul
slujbA, vor dobndi o a tria parte din folosului ce slujbile sau iscodirile Mr
leafa cinului Mr. ar pricinui Statului.
b) Cei ce vor inplini. cu asmine Art, XI. Fie0ecare cinovnic po-
neprihnire slujba de triizAci ani legiuiti liticesc i militienesc este datoriu sA do-
s vor trage, vor dobandi leafa pe vedeasca a sale urmAri de slujbe ne-
giumAtate. prihnite prin formulearnoi spiso c,
e) Cei ce vor sluji cu asmine ne- fcut pe fie0ecare an de cAtre ocar-
prihnire slujba de patruzAci ani, vor muitoriul postului in care s'ar afla slu-
dobndi douA a tria jind ; larA ministrii i prezidentii Diva-
Art. IX. Pensiile atingAtoare de nurilor 0 a giudecAtoriilor sA cA0ige
litera B din art. 7 se inpart in dou stAri aceasta de la insu0 Domnul.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA D.

CAP. III: FINANTE.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA D1).

Despre casale obstesti.

CAP. I
Gheneralnice puneri la cale.
Art. I. Ace le opt case de faciri Art. V. Epitropie va fi rspun-
de bine sau de folosint obsteasc, adica atoare de orice indosire sau r intre-
Casa mililor, a copiilor aflati, a spita- buintare a banilor incredintati in a sa
lului din Sant Spiridon, a doftorilor, a paz, daca aceasta ar unna din a ei
scoalii poblice din manstirea Sfintilor gresal sau nebgare de sam, cari
Ierarhi, a seminariului din Socola, a aceasta tot s va inputa pn la cea
apilor si, in sfirsit, a podurilor din Esi, din protiv dovadk
se vor uni de acum innainte supt pri- Art. VI. Leafa samiMui a fies-
vighere unui comitet chentral alcAtuit ticaria cas s va hotri de &Aft% co-
de epitropiile ce astzi sfint sau cari mitetul chentral dupa stare fiesticriea
dup vreme se vor orndui pe temeiul cask dar nici unuia nu i s va orndui
art. 54 din al 2-lea cap al Reglemen- mai mult de patrusuti lei pe lurid, so-
tului si carii vor administra pe flesh- cotindu-s intru aceasta si chelhiiala
care cas in diosebit. canteleriei.
Art. IL Aceste epitropii vor fi fr Art. VII. Samisul va tine soco-
leaf. tial cu amruntul de veniturile si
Art. III. Fiesticare epitropie va cheltuelile fiestecarue an 0 aceasta o
avea langa sine un samis si un scriitoriu. va trece cu rnduial in condice snu-
Art. IV. Epitropie fiesticrie case ruite 0 intrite cu pecete comitetutui,
va luoa veniturile casi pe an, dup iar condeiu de rmsiti s nu poata
art. 74 din al 3-lea cap al Finantilor. arAta.
Epitropie se va inftosa totdeauna ca Art. VIII. El va fi supus epitro-
ingrijitoare casi ce i s'au incredintat, piel vi-i va da socotiala de starea casi
dar nici va putea hicra de la sine, nici totdeauna des cte ori A va cere.
a face ce mai mia. Intrebuintare din Art. IX. Leafa scriltoriului s va
capitalulurile acestii case, fax% stire co- hotri asmine de catr comitetul chen-
mitetului, sau fr inputernicire a cei tral, dar nici unuia sa nu i s rndu-
mai mari prti de mdulri. . iasca mai mult de o sutd cincizAci lei
pe lun si el va fi supt proronca epi-
tropiei sau a samisului.
1.) In editia din 1837: Anexa litera E. Despre Art. X. Epitropiile mai sus nu-
casile oboefti". Textul acestei anexe este insl. mite vor alcatui un comitet chentral
foarte mult modificat prin adttogirea unor arti.-
cote noi. Articolele initiate pastrate au in noua statornic si vor lucra toate inpreun la
redactare alte numere de ordine. administratiea caslor.

www.digibuc.ro
224 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA
JnsuiriIe comitetului.

Art. XL Comitetul chentral va toate mosfile i alte averi a diosAbitelor


cuprinde in administrafiea sa toate ca- casA de facire de bine, cari au asmine
sale de faceri de bine si de folosinf averi nemiscAtoare.
obsteasc. Art. XX. Aceast orndAluire sA
Art. XII. El sh. va aduna de do va face in mezat in ffinfa Sfatului Ad-
ori pe sAptmn spre tractarisirea ministrativ si a mdulrilor comitetului
pricinilor atinghtoare de interesurile cel mult pentru liii ani. Ea sh. va face
casler. cunescut prin publicatii dupA cerirea
Art. XIII. El va fine sesfile sale comitetului prin ispravnici si gazete
inteun loc anume ornduit in sfnta cu noAzAci zile innaintea strigrii cei
mitropolie unde va fi i canfelerlea lui. intai in mezat.
Art. XIV. El va avea drit de Art. XXI. Comitetul va privighie
privighere asupra tuturor casAlor ca aceste publicalii s sA facA numai
va da agiutor, sfat i protectie fiesti- de cat la vreme hotrit.
cAriea epitropii la once prilej ; el insA Art. XXII. Darea cea de pe urmA
nu va putea da nici o hothrire de cat va unna numai dupA trii strigAri des-
numai cand cel putin doh' din trii prli partite una de alta prin un rstimp
din tot numArul mAdulArilor vor fi de de cinci zile.
faf la Adunare. Directorul canfeleriei Art. XXIIL Aceast dare sA va
indat va incheia jurnal despre hotrirea face de cAtrA Sfatul Administrativ
ce sA va da, cAruia i sA va orndui mAdulArile comitetului in public celui
leafa cuvfincioas. ce va da mai mult, cu tocmalA sA pia-
Art. XV. Cernd trebuinfa, comi- teascA in numArAtoare orhnda fiesticArue
tetul sA va adresui cAtr Domnul prin an din sase in sase luni innainte
organul ministrului din . Luntru, dupA pentru siguranfia vadelii contractului,
art. 140, cap. IV a Sfatului Adminis- el va da chizsie indestul i legiuit.
trativ. Art. XXIV. Directorul canfeleriei
Art. XVL Comitetul va strui comitetului va inchee indat jurnal
asupra datornicilor tuturor caslor carii despre aceast dare si se va trece in
ar intarzie cu plata si va rspunde la condicA anumi fAcuth, arAtAnd i numile
toate hartiile adresuite inprotiva casAi. pozifie moiei, prefurile date si nu-
Art. XVII. Comitetul va fi inda- mile cumprtoriului. Acest jurnal, In-
torit a derceta odat pe an starea ve- tArit cu iscAliturile Sfatului Adrninistrativ,
niturilor si a cheltuiellior casAlor ce i a comitetului si a cumpArAtoriului, se
sA va supune innainte de epitropiea va pune in arhivile comitetului.
fiesticAriea casA i va hotAri cu cum- Art. XXV. Contractul sA va face
pAnir pentru fiesticare an soma chel- in numile casAi in doh copii, din cari
tuelilor pentru anul viitorifi dupa ana- una iscAlitA de mAdulrile comitetului,
logon veniturilor, care nici la o intmplare se va da cumpArAtoriului i cielantA,
nu vor putea fi covirsitn de cheltuieli, supt iscaitura acestue, va rmne la
care apoi sA vor supune Obstestii cornitet. Casa va priimi o al trifle
Obicinuite AdunAri dupA art 54, cap. copie.
II a Reglementului. Art. XXVI. Ori i ce contract
Art. XVIII. ToatA socoteala cer- Incheet de vreun epitrop di la sine si
cetatA j incheet de comitet sA va fArA formile insAmnate in articurile de
intAri cu pecetea lui i s va iscAli de mai sus, se hotArAste innainte de nele-
fiesticare epitrop. giuit i rsuflat.
Art. XIX. Comitetul va orndlui Art. XXVIL Nici o avere Mar-

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC AL 1110LOOVEI 225

ngtoare de Casa a Facerilor de bine naturg, comitetul, la aceasta, va urma


nu poate fi instreinatg la ori 0 care toate indatoririle puse in kicina aceasta
intamplare prin vanzare de veci ; iar asupra egumenilor de mnstiri prin
pentru schimbul a unii din averile ne- condica politiciascg a Domnului Cali-
miFAtoare cgtrg o altg de asgmine mach.

SECTIA II
Despre cantelaria comitetului.

Art. XXVIII. Comitetul chentral Art. XXX/. El va avea langd sine


va avea o cantelerie alcAtuit: un scriitoriu i un condicariu pentru a
a) de un director a canteleriei cu a scrie 0 a trece in condicg toate har-
leafg de 5oo lei pe lung. tulle trebuincioase.
b) de un scriitoriu &ate 15o lei pe Art. XXXII. El va priimi i va pgs-
lung. tra toate socotefile ce i sg vor da din
c) de un condicariu cu 15o lei pe partea epitropfilor 0 le va pune inna-
lung. inte comitetului ori0cand sg vor cere.
Art. XXIX. Dreggtorii canteleriei Art. XXXIII. El va fi indatorit a
vor fi ale0 de comitet supt a sa rgs- six*iinta pe comitet de ori0ce neoran-
dere 0 nu se vor putea scoate din duialg ce ar afla in socoteli i va fi
locurile lor decal cu dovezi binecuvan- rgspunzgtoriu penh-u ori0ce pagubg ce
tate de a Mr necredintg. ar urma din a lui nebAgare in mild,
Art. XXX. Directorul canteleriei in pgzire celor de mai sus arAtate.
sg va insgrcina de toatg corespondentie Art. XXX/V. Directorul cantele-
comitetului cu celelante locuri giude- riei va pgstra toate documenturile de
cAtore0i i ocarmuitoare i va alcgtui danii i altile asgmine atarngtoare de ca-
va pgstra toate contracturile, jurna- sale ob#qti 0 le va inpArtg0 la epitro-
lurile i acturile. pii Mr ori0cand sA vor cere.

CAP. II.
Despre Casa Milelor
SECTIA I
Despre intrebuintarea capitalurilor acestei case.

Art. XXX Y . Casa Milelor fiind la micmarea capitalurilor 0 la numgrul


aqezatg numai pentru agiutoriul milelor cel mare al sgracilor, cea mai mare
0 a familfilor scApgtate, capitalurile soma a milelor se va da numai cu cea
aceqt case vor sluji de acum innainte mai mare crutare.
mimai la agiutorinta sgracilor f altul Art. XXX VIII. FieOecare milg
nimine nu va mai avea drit la de la 15 pang la 40 lei pe lung se va
aceasta. da dupg starea trebuintilor jAluitoriului,
Art. XXXVI. Toate aceste mile luand Msg. in bagare de samg starea
se vor inpgrti regulat pe elerturi, ce au putut avea in satietate mai innainte.
Art. XXXVIL Nici o pensie nu Art. XXX1X. Venitul casei fiind
va trece peste soma de 40 lei pe lung, de o sutg mii lei pe an, milele se vor
nici va fi mai micg de 15 ; iar cgutand inpgrti dupg chipul sus insgmnat.
15

www.digibuc.ro
226 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA II
Despre insusirile si conditiile cerute pentru a avea o mild.

Art. XL. Nici o mila nu se va nile acele care dupa starea kr nu le e


putea da pana cand persoana ce va cu putint a se miqura pAn la gio-
cere asknine agiutoriu nu va arata, sime aceia de a cere din casa in cas
dupa cuviint5, dovezi despre starea mila i pe cere comitetul le va socoti
sa de lipsire. Aceasta dovada va vrednice de osebire.
urma dupa adiverinta preotului de Art. XLII. Pmntenii se vor
popor, iscalit de un poporan din protimisi totdeauna celor streini.
cei mai insamnati, avnd epitropiea Art. XLIII. Toate ceririle in
pe Laugh aceasta dreptate a se pH.- catigarea unii mile se vor adresui
roforisi penfru sine, de va socoti de catra Domnul, alturandu-se marturiea
cuviint. lipsir, precum s'au aratat in art. 40,
Art. XLI. Persoanile necasatorite cum i raportul epitropiei cu indeplina
i fr numeroasa famine, iars avand al-Mare desprestarea jaluitoriului, asami-
kate puterile morale qi fiziceti, nu vor ne i despre numirea milelor slobode.
avea drit nici la o mila de vor da .1 Asupra acestui raport, Domnul va da
dovezi de a kr lipsa, osabit de persoa- p oron ci le cuviincioase.

SECTIA ifi
Forme le cerute pentru plata milelor.

Art. XLIV. Persoanile, care dupa a miluitului, iar pe la tinuturi se vor


inplinirea conditiflor cerute se vor inparti prin dregatori, cari vor fi datori
priimi la inpartairea agiutoriului a a face inpartirea kr in fiinta a proto-
-casei milelor, se vor trece la conclica popilor tinutului i vor triimite tabla
i, dupa soma ce li se va orndui, adiverita qi de protopopi.
vor prilmi un bilet insmnat cu pecetea Art. XLVI. Condica in care se
Ocarmuirii. vor scrie miluiii va cuprinde numile,
Art. XLV. Acest bilet se va arata porecla b lcuinta fietecaruia miluit,
totdeauna cnd miluitul sau vechilul aratand atdt in numere cat i in slova
lui se va infatoa pentru priimirea milei soma hotarit fietecaruia. Un extract
i samiul, ce va raspunde plata, o va din a ceast condica se va triimite la
insmna in dosul biletului. Aceasta in-. preotul parohiei pentru fietecare rniluit.
smnare, iscalindu-sa de sami la zioa Art. XLVII. and miluitii i-ar
priimirii, se va trece inteo condica a- schimba lacuinta, s'ar castori sau s'ar
nume i va sluji in loc de cvitantie. Ve- savar