Subiecte Comert International

1.Comentai pe scurt urmtoarea aseriune imaginea tradiional a corelaiei dintre

diplomaia politic extern i cea comercial extern s-a inversat

Trebuie sa acordam atentie sporita termenului inversat, deoarece analizand situatia din trecut,
diplomatia comerciala externa era o subdiviziune a diplomatiei, anexata politicilor externe, insa
nu avea o importanta la fel de mare. (Istorie: in trecut, se punea problema de separarea
puterilor, dispute teritoriale).
In prezent insa, intreaga politica externa este acum politica economica externa, deoarece in
toate tarile, guvernele acorda o importanta mai mare problemelor economice si negocierilor
comerciale decat celor politice. Pana si disputele politice se rezolva luand in considerare solutii
economice (vezi embargo-ul din cuba sau sanctiunile economice aduse Rusiei ca si consecinta
anexarii Crimeei.)

2.Comentai pe scurt urmtoarea aseriune "n prezent devine tot mai evident impactul
dimensiunii etice a agendei comerciale internaionale."

Politicile interne si diplomatia comerciala internationala se completeaza reciproc dar se si

exclud datorita diferentelor existente intre perceptia protectiei mediului sau interesele
consumatorilor. Sanctiuni comerciale eficace vin dinspre grupuri de consumatori si ONG care
fac presiuni asupra companiilor sa respecte cerintele etice si ambientale caz contrar
amenintand cu boicotarea anumitor produse . Astazi comertul trebuie sa se desfasoara
respectand si principiile eticii ( exemplu nu ar trebui sa fim de acord cu importul mobilei
provenite din tari care exploateaza irational padurile, sau sa cumparam produse care au fost
realizate prin exploatarea copiilor, adica etica sa nu nu permita sa facem un astfel de comert.)
Numai respectand criteriile etice comertul poate sa devina unul sanatos si corect.

3.Comentai pe scurt aseriunea o trstur de rezisten a actualului mediu politic este

corelaia dintre actorii principali ai jocului comercial i interesele pe care le reprezint
acetia

Devine tot mai clar faptul ca firmele (fie ca sunt CTN, fie ca sunt IMM) , asteapta anumite
masuri din partea guvernelor chiar in conditiile transformarilor de climat la nivelul economiei
globale. Una dintre ratiuni este ca doar guvernele pot stabili politicile care , in forma ocrotirii
sanatatii, educatiei si protectiei sociale, devin un important factor al competitivitatii firmelor.

4.Comentai pe scurt urmtoarea aseriune sistemul comercial internaional este unul

dintre cele mai importante instrumente ale managementului economic global

In primul rand, cand ne gandim la management la nivel global, putem descrie mai usor esenta
acestei functii prin prisma unui exemplu: CTN = companii transnationale.
Managamentul la nivelul acestor companii este deosebit de complex si are loc la o scara cat se
poate de larga. Trebuie de asemenea sa ne gandim la faptul ca, in prezent, comertul
international este tot mai mult o afacere intracorporatista. Practic, este elementul cheie in ceea
ce priveste prosperitatea unei entitati economice. De aceea, managementul trebuie sa ia in
considerare toate aspectele si modificarile ce ar putea aduce un beneficiu activitatii comerciale
si implicit, corporatiei. Comertul implica si anumite elemente de negociere si etica pe deasupra,
in consecinta cu cat o companie multinationala isi desfasoara activitatea in mai multe tari, cu
atat provocarea culturala pe care o intampina (multiculturalism si globalizare) managerii este
mai accentuata si imposibil de ignorat.

5.Comentai pe scurt urmtoarea aseriune sistemul comercial internaional a consacrat

corelaia dinamic dintre comer i dezvoltare economic"

6.Comentai pe scurt urmtoarea aseriune sistemul comercial internaional genereaz

i bunstare dar i pauperitate

Comertul international poate fi un fenomen pozitiv sau negativ, insa trebuie sa avem in vigoare
cateva exemple pentru a analiza aceasta asertiune.
Pro: - locuri de munca mai bune si mai bine platite, piete mai mari, mai multa stabilitate la nivel
regional+international, reducerea subdezvoltarii, imbunatatirea canalelor de comunicare
Contra: poate exacerba inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni, poate
distruge echilibrele ecologice, poate crea premise pentru coruptie si birocratie, fluxuri
comerciale nesigure, fiind influentate de relatiile comerciale si politice

7.Comentai pe scurt urmtoarea aseriune sistemul comercial internaional furnizeaz

numeroase oportuniti pentru actorii corporativi

Asemeni exercitiului anterior, ne vom concentra pe avantaje: sprijinirea actorilor ineficienti,

posibilitatea de extindere in cazul unei afaceri prospere, transpunerea mai facila in practica a
noilor tehnologii)
Piata de servicii poate fi de asemenea unul dintre elementele ce prospera de pe urma evolutiei
comertului international.
"* putem lua in calcul si determinantii lui porter

8.Comentai pe scurt urmtoarea aseriune sistemul comercial internaional se

confrunt cu numeroase schimbri de paradigm

Acest lucru se intampla in mare parte datorita faptului ca avem multi actori comerciali ce
incearca sa se manifeste simultan si sa-si sustina interesele, in ciuda faptului ca OMC face tot
posibilul pentru a creea un mediu cat mai transparent in care toata lumea sa aiba cat mai mult
de castigat. Avem TCD si de tranzit, ONG-urile, marile corporatii, CTN-urile, vorbim si de regiuni
comerciale. Se incearca diminuarea practicilor unilateralismului sau protectioniste, in acelasi
timp exista ramuri ce dezvolta noi modalitati eficiente comerciale (regiunile = laboratoare de
experimente / competitivitatea acerba instiga inovativitatea).
9.Analizai elementele definitorii ale actualului tablou comercial internaional.

Continuitatea perceptiei clasice, conform careia statele sunt principalii actori economici, insa e
necesara redefinirea rolului lor ca unic portdrapel al intereselor nationale.
Estomparea diferentelor dintre politica externa si cea ec. externa.

10.Analizai ctigurile obinute ca urmare a participrii la comerul internaional.

Mai multe locuri de munca (bine platite), piete mai mari, mai multa stabilitate
regionala/internationala, reducerea subdezvoltarii, dezvoltarea retelelor logistice si a canalelor
de comunicare.
11.Explicai de ce naiunile fac comer ntre ele.

In contextul actual, este tehnic imposibil si nerentabil sa produci la nivel national toate bunurile
si serviciile esentiale pentru functionarea unei economii moderne. De asemenea,
resursele/factorii de productie sunt impartite asimetric pe glob, dar si deoarece comertul este o
oportunitate deosebita prin care se pot solidifica relatii politice intre tari, se pot face schimburi
tehnologice cruciale pentru avansul statelor.

12.Comentai pe scurt impactul pe care redefinirea constant a raportului de fore n plan

comercial l are asupra comerului internaional.

CI continua sa creasca intr-un ritm alert (ne imaginam o progresie geometrica - nu putem
explica toate avansurile folosind aceasta regula, dar in unele cazuri descrie exact ce se
intampla. ex: ellon musk face cea mai mare fabrica de baterii din lume, s-a descoperit si o
tehnologie noua de baterii ce ajuta la incarcarea lor super rapida). Ideile maturizate in tarile
dezvoltate sunt din ce in ce mai preluate de TCD In acelasi timp, avem de-a face cu o redefinire
deoarece Europa si America, mari poli economici, trebuie sa isi asume provocarile lansate in
alte zone si sa caute solutii (China vine peste ei, crestere constanta de 7% a PIB-ului timp de
multi ani, am invatat si la economie mondiala). In acelasi timp, e un mediu volatil, competitiv, iar
intr-un mediu unde liberul schimb e in floare te astepti la astfel de schimbari.

13.Comentai pe scurt impactul pe care apariia i maturizarea gruprilor economice

regionale l are asupra comerului internaional.

In primul rand, aparitia gruparilor regionale lanseaza un efect de domino pentru tarile din
exterior: optiunile statelor de a tine pasul in acest mediu competitiv este fie sa adere la aceste
grupari (lucru care se intampla cu mare usurinta si este unul din punctele slabe ale acestei
miscari) sau sa isi formeze singuri o grupare alaturi de alta tari. CHAIN REACTION.
Marea problema ce rasare ca efect al acestei miscari este distorsioarea fluxurilor comerciale
traditionale, in mare parte din faptul ca se creaza centuri protectioniste (deoarece sunt
uniformizate reglementarile si se elimina bariere comerciale ce ii impulsioneaza pe membrii sa
importe/exporte cu tarile din regiunea respectiva in loc sa apeleze la CI).
Insa, exista si beneficii: se accentueaza concurenta, iar aceste grupari devin mici laboratoare
unde se experimenteaza noi norme de conduita pe plan comercial, ceea ce poate duce uneori
la descoperirea unor noi concepte pe plan economic international.

14.Comentai pe scurt impactul pe care diversificarea i sporirea eficacitii msurilor de

politic comercial l are asupra comerului internaional.

CI se deruleaza in conditii prevazute cu obstacole comerciale tarifare si netarifare, gama lor

imbogatindu-se continuu, ajungandu-se la conturarea unei lege a protectiei constante. Sunt
numeroase efectele negative ale barierelor comerciale: de la cele asupra consumatorilor,
subminarea bazelor specializarii, afectarea preturilor.

15.Explicai pe scurt modul n care globalizarea sistemelor de producie influeneaz

evoluia comerului internaional.

Globalizarea productiei inseamna ca e imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit

produs (sunt imbinate din componente ce provin din mai multe locuri). This is the beauty of
globalization (exemplul cu jeremy clarkson pe care cred ca ni l-a dat si proful de mia cu
produsele din mai multe tari). Avem de-a face cu un fenomen puternic de delocalizare, sau
dezintegrare verticala a productiei.

16.Comentai pe scurt impactul pe care adncirea procesului de instituionalizare la nivel

internaional l are asupra comerului internaional.

O scurta prezentare a contextului mondial dupa WWII si de ce era necesara o modalitate prin
care statele lumii puteau conlucra pe toate planurile. Din necesitate s-a vizat institutionalizarea
CI, aparitia GATT, crearea OMC (in 95). Cadrul institutional influenteaza schimburile comerciale
la fel de mult ca si factorul tehnologic sau dotarea cu resurse, deoarece institutile influenteaza
maniera in care sunt croite negocierile.

17.Comentai pe scurt impactul pe care factorii demografici l pot avea asupra comerului
internaional.

Cand vorbim de factorii demografici, ne referim la spor demografic descrescator, provocari

precum imigrarea si cresterea educatiei. Analizand aceste puncte ajungem la concluzia ca
marimea si compozitia cererii de importuri este afectata de f. demografici, lucru dat in mare de
nr. populatiei. Provocarile mentionate mai sus influenteaza costurile fortei de munca si
fundamentele specializarii productiei, fiindca asistam la o demografie asimetrica cauzata de
imigranti, de numarul de specialisti si asteptarile oamenilor de pe piata muncii.

18.Comentai pe scurt impactul pe care factorii investiionali l pot avea asupra

comerului internaional.
Investitiile straine influenteaza natura si structura schimburilor comerciale. Procesul de
dezintegrare verticala a productiei produce schimbari in fluxurile comerciale. Insa cand vorbim
de investitii, trebuie sa ne raportam la faptul ca cu cat volumul acestora este mai mare, va
creste proportional si volumul de schimburi comerciale. Investitiile in infrastructura aduce
jucatori noi pe piata, fiind un aspect crucial ce trebuie acoperit, asemeni infrastructurii
transporturilor (super importante) si prin intermediul investitiilor, o tara cu forta de munca slab
calificata poate promova in termen mediu/lung structuri de specializare in sectoare tehnologice
(cazul nostru zic). Concluzia este ca daca nu se investesc bani eficient, repercursiunile se simt
pe plan mond.

19.Comentai pe scurt relaia bidirecional dintre progresul tehnologic i schimburile

comerciale transfrontaliere.

Avansul tehnologic este un principal declansator al dinamicii si mai ales al structurii schimburilor
comerciale. Coreland tehnologia cu comertul international (demonstrat ca fiind cel mai
semnificativ sector atunci cand vine orba de inovare), observam impactele notabile asupra
costurilor de tranzitie. Noile modele explicative al schimburilor comerciale cu strainatatea iau in
considerare faptul ca intensivitatea tehnologica la nivel de companie determina momentul si
nivelul de internationalizare a activitatilor acesteia

20.Comentai pe scurt impactul pe care factorii logistici l pot avea asupra comerului
internaional.

Ne vom raporta mai mult la exemple pentru a comenta acest punct. In primul rand, costurile de
transport (producator-utilizator): influenteaza volumul, directia schimburilor CI. De asemenea,
acesti factor ne spun daca firma e capabila sa exporte si cum isi organizeaza productia in
strainatate. In consecinta, reducerea ecartului (preturi tara origine/destinatara) + diminuarea
costurilor de transport = sporirea gamei de bunuri atrase in circuitul CI. Trebuie sa luam in
calcul atunci cand calculam costurile si elemente precum distanta geografica, disponibilitatea si
calitatea retelelor de infrastructura, concurenta si costurile carburantilor.

21.Analizai principalele fore (determinani) care influeneaz piaa internaional a

serviciilor.

Sectorul serviciilor dobandeste din ce in ce mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor
comerciale. Cererea a devenit mai mare, mai informata si mai receptiva la piata serviciilor.
De asemenea, intensificarea utilizarii tehnologiei informatiei, diminuarea distantelor economice
dintre state, diversificarea optiunilor, accentuarea caracterului comercial al serviciilor sunt factori
notabili. Se maturizeaza conceptul de serviciu global (de cautat exemple)

22.Comentai clasificarea serviciilor n funcie de criteriul corelare cu piaa bunurilor.

a) servicii incorporate in bunuri (filme, carti)

b) servicii complementare comertului cu bunuri (transport, depozitare, distributie)
 c) servicii care substituie comertul cu bunuri (franciza, leasing-ul)
d) servicii care comercializeaza independent de bunuri (asigurari de persoane, servicii
contabile si de audit, juridice, medicale)

23.Comentai clasificarea serviciilor n conformitate cu prevederile GATS

- Deplasarea persoanelor fizice

- Serviciile de transport
- Serviciile financiare
- Transporturile maritime
- Telecomunicaiile de baz.

24.Printre principalele trsturi specifice ale comerului cu servicii regsim.

- are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr-o dinamica superioara celui
cu bunuri
- natura tranzactiilor se modifica frecvent
- serviciile pot fi percepute ca activitati, performante si avantaje
- sunt nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si a beneficiarilor

25.Analizai instrumentele de politic comercial folosite n comerul cu servicii.

- restrictii cantitative (volumul/valoarea tranzactiilor)

- masuri bazate pe pret (taxe furnizori/controlul tarifelor)
- obligatia de a crea firme pe un teritoriu anume
- obstacole tehnice (autorizatii)
- masuri specifice pietelor publice (achizitii guvernamentale, stimulente)

26.Explicai pe scurt avantajul absolut ca teorie care explic fundamentele comerului

internaional.

Adam Smith (1776) sustine ca adevarata avutie nu consta in rezervele de aur/argint, ci in

resursele disponibile schimbului de care dispune o tara (prin liber schimb sporesti bunastarea).
Antiteza la mercantilism + Teoria: trebuie produse si exportate eficient bunurile si serviciile care
detin un avantaj absolut (costuri mai mici comparativ cu celelalte tari). Nu raspunde la
intrebarea: ce se intampla cu tarile care au avantaj absolut la toate/la nimic? (exemplu)

27.Explicai pe scurt avantajul relativ ca teorie care susine fundamentele comerului

internaional.

Teoria avantajului relativ/costurilor comparative de productie (David Ricardo si Robert Torrens):

ia in considerare conceptul de cost de oportunitate si pleaca de la premisa ca teoria anterioara
are mai degraba o dimensiune intuitiva decat practica. Avantajul relativ este ctigul realizat de
o naiune care produce i vinde la extern bunuri pe care le realizeaz cu costuri mai mici relativ
la alte bunuri naionale, iar n schimbul lor procur alte mrfuri a cror realizare la intern se
dovedete mai puin avantajoas. (exemplu)

28.Explicai pe scurt) diferena n ce privete dotarea naiunilor cu factori de producie ca

teorie care explic fundamentele comerului internaional.

Teoria mai este cunoscuta si sub denumirea de modelul Hecksher-Ohlin ce sugereaza ca

dotarea cu factori de productie difera de la o tara la alta. (terenuri fertile/rezerve de petrol -
Catan) si in consecinta, bunurile sunt diferite n funcie de tipurile de factori de producie utilizai
pentru realizarea lor.
Conform modelului H-O-S: Factorii de producie sunt abundeni(ieftini) i rari( scumpi); => O
ar va avea un avantaj comparativ la produsele pentru a cror realizare se folosesc factori de
producie abundeni

29.Explicai pe scurt impactul parcurgerii fazelor ciclului de via al produselor asupra

fundamentelor comerului internaional.

Avem 3 etape in ceea ce priveste ciclul de viata al produsului: Inovativ - Matur - Standardizat.
Conceptul este de asa natura incat sa faca fata mediului competitiv, uneori poate chiar sa duca
la nasterea unor noi competitori. De asemenea, este un proces ce asigura o dezvoltare a
locurilor de munca, deoarece in ultima faza, in general firma cauta perspective noi in strainatate
pentru a-si minimiza costurile, practic sustinand anumite principii ale comertului international
(liberalizare, impotriva masurilor protectioniste, poate chair si incurajarea dezintegrarii verticale
a productiei).

30.Explicai pe scurt rivalitatea strategic global i impactul acesteia asupra

fundamentelor comerului internaional.

Teoria rivalitatii strategice globale se stabileste pe baza dezvoltarii avantajelor competitive

sutenabile, cu scopul de a domina piata globala. Aceasta monopolizare poate fi atinsa prin
detinerea de DPI, investitii in CD (cercetare-dezvoltare) si prin asumarea efectelor economiei de
scara (cant. factorilor de productie creste) si de gama (costurile scad marind varietatea).

31.Explicai pe scurt dimensiunea geopolitic a teoriei avantajelor competitive ale

naiunilor

Natura concurenei i a surselor de competitivitate difer de la o ar la alta i de la un sector la

altul.Locul optim pentru activitile unei companii depinde de: strategia adoptat, gama de
produse sau servicii, evoluiile tehnologice internalizate i DPI pe care le posed;
natura concurenei n economie nu se centreaz pe starea de echilibru ci pe o permanent
transformare;
32.Analizai determinanii factoriali care pot influena avantajele competitive ale unei
naiuni.

- Resurse umane (numar),

- resurse naturale ( abundenta, calitate),
- resurse de cunostiinte (tehnice, stiintifice),
- resurse de capital (volum, disponibilitate),
- infrastructura, clima.
Acestia sunt determinantii factoriali de luat in calcul.

33.Analizai determinanii cererii i modul n care acetia pot influena avantajele

competitive ale unei naiuni.

Cererea oferind bazele economiei de scara influenteaza eficienta proceselor productive si

determina dinamica inovarii. Cererea opereaza pe 3 axe: compozitia/dimensiunea/determinantii
cresterii (mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte tari).

34.Analizai modul n care corelarea dintre sectoarele unei economii poate influena
avantajele competitive ale unei naiuni.

Avantajele detinute intr-un sector ofera un potential avantaj si sectoarelor cu care este integrat
pe verticala si orizontala (vorbim de industrii din amonte si aval).
Sectoarele din amonte contribuie prin accesul rapid si eficient la cele mai avantajoase input-uri.
De asemenea, schimbul de DPI si rezolvarea in comun a anumitor probleme stiintifice conduce
la solutii mai rapide si avantajoase.

35.Analizai modul n care strategiile, structurile i rivalitile dintre companii pot

influena avantajele competitive ale unei naiuni.

Pentru a asigura un succes in plan international, avem de luat in calcul atitudinea autoritatilor,
natura guvernarii corporative, motivatia managerilor si rivalitatea dintre firme (care este benefica
deoarece creeaza presiune ce duce la cresterea calitatii, insa obliga firmele sa inoveze si ajuta
la evitarea esecurilor).

36.Explicai pe scurt unilateralismul ca i component a sistemului comercial

internaional.

Obiect al neo-protectionismului, unilateralismul este cea mai controversata componenta a SCI.

Masurile de operare sunt preponderent temporare, apeland la instrumente precum limitari
voluntare la export, protectie administrata sub forma de masuri antidumping si salvgardare, ce
rezulta in restrictionarea temporara a fluxurilor comerciale. Infloreste mult in anii 60, iar statele
OMC isi modifica adesea legislatia pentru a crea premise pentru folosirea protectiei
administrate.
37.Comentai succint aseriunea: n logica unilateralismului, exportatorii strini sunt
compensai pentru efectele negative generate de restriciile aplicate

O trasatura de baza a limitarii voluntare la export este ca rentele generate de aplicarea

restrictiilor comerciale revin natiunilor exportatoare. Astfel, firmele tinta ale restrictiilor cantitative
sunt compensate pentru pierderile inregistrate ca urmare a diminuarii volumului valoric al
exporturilor.

38.Comentai succint aseriunea: n logica unilateralismului, restriciile comerciale

folosite sunt rspunsuri la poziii consolidate pe pieele de import care prejudiciaz
anumite sectoare interne

In general, sunt invocate motive simple, bazate doar pe faptul ca un exportator strain are o
prezenta semnificativa pe piata ce sugruma un anumit sector sau o anumita firma, ajungand la
premisa conform careia o masura protectionista este benefica pentru activitatea si prosperitatea
agentilor interni. Se pot analiza anumite variabile economice pentru a fundamenta aceste
restrictii: volumul importurilor, ponderea lor in totatul de consum intern. Acestea sunt argumente
ce previn imbunatatirea in continuare a pozitiilor pe piata deja puternice.

39.Menionai i comentai derogrile (excepiile) de la principiile fundamentale ale GATT.

In primul rand, derogarile se aplica in cazul TCD si de tranzit, acestea fiind: derogari de la
normele multilaterale de conduita, nivel mai redus al obligatiilor asumate, perioade mai flexibile
de punere in aplicare a angajamentelor (exemplu cu uruguay cred, 6/10 ani), acordarea de
asistenta tehnica si sprijin.
Admiterea temporara de restrictii cantitative (sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in
relatiile comerciale dintre partile contractante la importul unor produse care ar periclita productia
interna sau in scopul de a contribui la echilibrarea balantei de plati.

40.Analizai funciile sistemului comercial mutilateral.

- forum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale

- obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala
- creator de coduri de conduita pluri si multilaterale in planul politicilor comerciale
- conturarea unui nou parteneriat international

41.Explicai raiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esenial al sistemului

comercial multilateral actual.

Aplicarea principiului nediscriminarii in relatiile dintre participanti presupune acordarea reciproca

ca regula neconditionata a CNMF si a principiului tratamentului national. Ambele ancore ale
stabilitatii sistemului vizeaza comertul cu bunuri, cu servicii si cu DPI. E important deoarece
ofera sanse egale tarilor indiferent de marimea acestora, insa este si eficient, deoarece
modificarea regulilor multilaterale in functie de un participant in parte este un proces costisitor,
de asemenea reduce costurile si durata negocierilor.

42.Explicai pe scurt reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial internaional.

Pe scurt, reciprocitatea reflecta dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism. Apare si in

procesul de aderare de noi membri, intrucat acestia dobandesc pe cale multilaterala toate
facilitatile.

43.Explicai pe scurt transparena ca principiu al sistemului comercial internaional.

Transparenta reprezinta procesul nedistorsionat dpdv informational si fluctual de punere in

aplicare a angajamentelor asumate. Sunt notificate reglementarile legale, aplicarea
instrumentelor de politica comerciala etc. O conditie deosebit de importanta este ca trebuie sa
fie realizata in dublu sens, acest lucru fiind vital pentru credibilitatea sistemului.

44.Explicai pe scurt salvgardarea ca principiu al sistemului comercial internaional.

Salvgardarea (orcotirea) se bazeaza pe 3 prevederi:

- folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective noneconomice = protejarea
sanatatii si a securitatii
- asigurarea concurentei loiale
- prevederi ce permit interventia din ratiuni economice

45.Formulai o metafor pentru sistemul comercial internaional i susinei-o

argumentativ pe scurt.

Panza de paianjen

46.Enumerai principiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale.

- fiecare PC (parte contractata) decide daca participa sau nu la negocieri

- niciunei PC nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale (trebuie sa fie de egala
valoare)
- concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral
- de rezultatele negocierilor beneficiaza toate PC.
47.Explicai pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi
multivalente de concesii.

In cadrul negocierilor sunt aduse argumente si probe, sunt formulate pretentii si obiectii, se fac
oferte de facilitati, la fel ca in cazui oricarui tip de piata, orice negociator va fi preocupat sa
obtina cat mai mult posibil in schimbul unui panel cat mai mic de facilitati. Astfel, pe parcursul
negocierilor, se regurge la setul de concesii multivalente. Principalul avantaj al negocierii este
abordarea unei palete foarte largi de probleme si astfel se sporesc sansele ca negociatorii sa
gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile.

48.Explicai pe scurt de ce n cadrul negocierilor comerciale multilaterale echitatea este,

de cele mai multe ori, mai important dect eficacitatea.

S-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pentru
echilibrul pe care-l aduc. De asemenea, este foarte dificil ca o solutie bazata pe eficacitate sa
fie posibila,

49.Explicai pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt jocuri concureniale

desfurate n mai multe etape.

Procesul negociativ presupune mai multe etape, incepand cu actiunea unei tari care initiaza
negocieri, conducand la conturarea agendei de negocieri, continuand cu negocierea propriu-
zisa si aplicarea rezultatelor. Negocierea propriu-zisa are si ea mai multe etape: perioada de
studiere a propunerilor, in care participantii isi exprima preferintele, apoi negocieri consistente
(participantii solicita concesii). Stadiul final se incheie cu concluzii si cu redactarea formei
definitive a protocoalelor.

50.Comentai obiectivele care urmau s fie ndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay.

- liberalizarea+extinderea CI in avantajul tuturor PC = eliminarea/reducerea barierelor

comerciale (ne)tarifare
- imbunatatirea SCI = norme de conduita mai clare, obligatorii, convenite pe cale
multilaterala
- sporirea interdependentei dintre pol. com. si pol. sectoriale = efect sinergic intre
dimensiunile comerciala/financiara/institutionala
-
51.Comentai principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei
Uruguay.

- tratament favorabil pentru TCD, acestea nu trebuie sa ofere concesii incompatibile cu nivelul
lor
- principiul angajamentului unic
nu se iau masuri anti-conduita/anti-flux
angajament treptat, incluzandu-i pe toti cei ale caror interese sunt afectate
domenii de negociere: taxe vamale, masuri netarifare, comert cu produse
agricole/textile, suventii, salvgardarea, comertul cu servicii
Schimbare de paradigma: s-a vorbit despre reglementari interne, practici moderne de
afaceri, politicile in domeniul concurentei
s-a discutat despre comertul cu servicii, despre TRIPs (trade-related aspects of
intellectual property)
52.Analizai principalele deosebiri care se pot identifica ntre GATT i OMC.

- GATT = acord provizoriu / OMC = organizatie internationala (baze legale solide)

- GATT are PC / OMC are membrii
- GATT = comert cu bunuri / OMC = comert cu bunuri + servicii + DPI
- GATT = 10 acorduri / OMC = doar 28 la runda Uruguay
- GATT = fara reforme / OMC = de 10 ori doar in acordul cu privire la agricultura
- GATT = acord al diplomatilor (articole concise, termeni precisi)
-
53.Analizai funciile pe care le ndeplinete Organizaia Mondial a Comerului.

- crearea conditiilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor

multilaterale
- forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri
- administrare mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membri
- gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor
membre
- cooperarea cu celelalte organisme interntionale pentru a se obtine un nivel sporit de
coerenta la nivelul procesului decizional global

54.Menionai principalele 5 aspectele sensibile nscrise, n ultimii ani, pe agenda

negocierilor comerciale multilaterale.

- gruparile economice regionale

- comert si mediu/investitii
- politicile in domeniul concurentei
- transparenta in domeniul pietelor publice
- simplificarea practicilor si procedurilor comerciale
- comertul electronic

55.n conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comerul

internaional cu servicii se pot meniona.

-toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS

- CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze
temporare
- transparenta reglementarilor
- angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii
- liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare