Sunteți pe pagina 1din 16

GEORGE D.

FLORE,SCU

Andrei Vistierul

hndrei riatmanul-Logof'6tul
DELA SFARSITUL ,SECOLULUI AL XVI-lea

Rectificari si precinri la recenta brosura a d-lui I. lonascu


despre acesti boeri.

Martie-Pprilie 1936 .

www.dacoromanica.ro
GEORGE D. FLORESCU

Andrei Vistierul

Andrei hatmanul-Logofatul
DELA 5FAR,51-TUL 5ECOLULUI AL XVI-lea

Rectificari si precizari la recenta brosura a d -Iui I. lonascu


despre acesti boeri,

Martie-flprilie 1936

www.dacoromanica.ro
Intr'o brosura aparuta in cursul tuna, Februarie a affulai
curent si purtand titlul: Despre hatmanul moldovean Andrei,
ajuns mare logo fat al lui Mihai Viteazul (extras din revista
Cereetari Istorice", XXII, 9 pagini) d. I. Ionascu afirma
ca fostul hatman, parcalab si portar de Suceava at domnilor
Moldovei Petra *chiepul vi Aaron, este una si aceeavi per-
soana cu marele logofat Andrei al lu Mihai Viteazul intre
anii 1593-1595. In sprijinul acestei afirmari dupa ce au-
torul brosurii ni insira diverse fapte, aflate in cronicile mol-
dovene si in alte studii de data mai recenta, privitoare la
istoria Moldovei m acele vremi ni se redau, in anexe,
patru rezumate de documente, scoase din condica manastirii
Radu Voda dela Academia romans, documente din care au-
torul crede ca ar reesi identificarea de mai sus.
Din capul locului trebue sa spun ea din aoeste patru
documente, numai'trei pot fi invocate ca referindu-se la per-
soana lui Andrei logofatut muntean, caci anexa I este doer
un rezumat extrem de succinte al unui act al lui Radu Voda
eel mare, din 15 August 1506, amintind numai de intarirea
unei jumatati din movia Bucsani, unor boeri vlavceni, movie
din care ulterior, la 23 Iunie 1594, s'au vandut 800 de stan-
jeni, pe 12.000 de aspri, de catre Balea logofatut cu sotia sa
Stanca, lui Andrei marele logofat (v. anexa II a brosurii d-lui
Ionascu). Relev ca pentru acest document, infativat extrem
de rezumat, si care ar fi putut fi reprodus mai in,extenso,
flu ni se indica nici un izvor. I1 indic eu aci, dupa copia pe

www.dacoromanica.ro
care o am, scoasa sunt mai multi ani de atunci din .alts
condica a m-rei Radu Voda, necunoscuta d-lui Ionacu, cea
din 1794 dela Arhivele Statului (v. Condica I, fila 608 versa
(cerneala), azi fila 642 verso, cu maina de numerotat).
Ar mai fi fost bine ca d. Iona ,cu sa fi pus printre anexe
i actul de intarire a amintitei moii, lui Andrei vet" logofat
de catre Mihai Viteazul. Actul nu poarta data, insa are leatal
7103 (deci 1594-95) i se afla reprodus tot printre docu-
mentele transcrise in condica citata de catre d. Ionaeu (in
fiele mele, din condica I dela Arhivele Statului, fila 609 fats
(cerneala), sau fila 643 cu tampila). Racy faptul ca, cu
Coate ca hrisovul lui Mihai intarete o moie maul hoer
divanist al sau, totui, printre marturii, este trecut si acesta,
lucre care devine din ce in ce mai comun in cursul veacullui
al XVII-lea.
Privitor la actul de vanzare al lei Balea logofatul i al
sotiei sale Stanca, trebue sa fac o punere la punct. In con-
dica dela Arhivele Statului, gramaticul actului este trecut ca
fiind un Andrei ot Buz(au), iar in cea dela Academia ro-
mana este Dan, tot ot Buzau. Cunosc un singur act din
aceasta epoca i anume eel din 6 Iunie 1593 al carui gramatic
este tot un Andrei, insa faro alts mentiune. Privitor la gra
maticul Dan, de care se ocupa d. Ionaeu in nota 2 dela
pagina 6 a brourii d-sale, am de adaogat ca acesta imi este
cunoscut ca diac al multor hrisoave, Inca din domnia iui
Mihnea Voevod qi anume in 1578 la 30 Iunie, in 1579 la 10
Ianuarie, In 1580 la 12 August 0 30 August, in 1581 intr'un
document farce data, in 1582 la 10 Ianuarie 0 17 Februarie Si
in 1586 la 27 Mai, pretutindeni numit doar Dan logofat, adica
scriitor. La 11 Iunie 1590 11 aflu Dan ot Buzau 0 la 28
Ianuarie 1592: Dan logofat ot Buzau. In domnia lei Mihai
Viteazul, it hitahiesc ca gramatic all hrisoavelor din 3 Iunie
1594 (Dan dela Buzau), 27 Septembre 1597 (Dan Buzayschi
ot Zoreti) .'i 27 Mai 1598 (Dan dela Zoreti, Buzayschi).
Autorul ar mai fi putut releva Inca un fapt destul de
interesant, i anume ca vanzatorul odor 800 de stanjeni din
moia sa dela Bucani din Vlaca azi Vadull Lat este
numit Balea logofat in actul sau de vanzare la 1594, cand,

www.dacoromanica.ro
era in viata, si este pomenit ulterior, la 1620, cu rangul de
postelnic. Asi putea emite parerea ca va fi fost vtori logofat",
adica al doilea logofat, la 1594, dace nu chiar diac, caci
printre gramaticii hrisoavelor lui Mihnea Voda intalnesc cite-
odata pe un Balea logofat, si in urma va fi fost postelnic mic,
caci nu-1 intalnim nici odata in aceste vremuri in divan.

Pentru afirmatia categorica a d-lui Ionascu, care face


fondul lucrarii d-sale, tin sa accentuez ca ar fi trebuit dovezi
documentale si d. Ionascu ar fi putut fi in rciasura sa ni le
dea. Intr'adevar, nu am gasit nici in text, nici in note, nici in
anexe, asemenea dovezi ca. Andrei logofatul muntean este
tot unul cu fostul hatman moldovean, cu toate ca aceasta
afirmatie este justa. Din brosnra d-lui Ionascu ramane citi-
torului specialist sau nu doar prezumtia ca identificarea
este posibila. . .

Dovada concludenta pentru aceasta identificare reese


insa cu totul de aiurea, si anume din actul cu data de 23 Mlle
1622, din Iasi, dat de Stefan Tomma Voda, Domnul Moldovei,
despre care d. Ionascu aminteste la nota 4 dela pag. 4, insa
numai pentru a spune ca se intareste Tudosiei Andreiasa
gi ginerelui ei Vasilie Ureache stapanirea satului Bursuceni".
Informatia aceasta nu sprijina intru nimic afirmatia d-sale
despre identitatea odor doi boeri: Andrei hatmanul moldovean
cu Andrei logofatul muntean. Trimiterea d-tui Ionascu, in a-
mintita nota, la Suretele si Izvoadele d-lui Gh. Ghibaneseu,
indica filele 246-7. Intr'adevar ca la aoele pagini nu file,
aflam textul slavon al actului; traducerea neobositului publi-
cist de documente moldovene se afla insa la paginile 247-49.
Spre stiinta d-lui Ionascu, mai amintesc, ca si in interesanta
lucrare a d-lui Mihai Costachescu, privind genealogia boerilor
moldoveni Ureache, la pagina 8 nota 8, ni se da regestut
aoestui document hotaritor, asa cum trebuia sa ni-1 infati,seze
si d-sa in sprijinul afirmarei ca Andrei hatmanul mol-
dovean este una si aceeas persoana cu Andrei logofatul
muntean. Este straniu ca d. Ionascu, cu toate ca a avut la
indemana aceasta lucrare a d-lui Costachescu, de oare-ce o

www.dacoromanica.ro
. .

mentioneaza la nota 3 dela pag. 2 a brosurii d-sale, totusi se


refers la ea pentru informatii cu total diferite de cele ce in-
teresau fondul lucrarei d-sale, si tocmai dovada hotaritoare
a identitatii ce sustine, a aoelor doi Andrei, i-a scapat cu totul
din vedere.
Reproduc aci rezumatul actului, dupa d. Mihai Costa-
chescu:
Calugarii dela Voronet s'au parat de fata cu Todosia
cneaghina lui Andrei bit, batman i cu ginerile ei Vasitie
it
Ureache, pentru satul Bursuceni din tinutul Suoevii
Acest document, despre care atat d. Costachescu, cat si
d. Ghibanescu, ni spun ca se afla, in original, in colectia d4ui
Leon Ghika-Dumbraveni si in copie la d. Ghibanescu, este eel
.hotaritor in oeeace priveste afirmatia d-lui Ionascu. Pus alaturi
de marturia celor opt boeri munteni din 1620 (v. anexa III a
brosurei d-lui Iona*cu) si a hrisovului din 6 Martie 1628 at
lui Alexandru Voda Dias, Domnul Vinci Romanesti, (v. anexa
IV a brosurii), documentul lui .,Stefan Voda Tomsa ridica
oricarui cititor, mice indoiala ca Andrei hatmanul moldovean
nu ar fi fost una si aceeasi persoana cu Andrei logofatul
muntean. Intr'adevar in documentul anexa III, se aminteste
. de jupaneasa Theodosiia, trecuta in Moldova in domnia lui
Radu *erban Voda, si care se reintorsese in Tara Roma-
neasca in domnia lui Gavriil Movilla Voevod, pentru a.si
cauta de ocinile brairbatului ei Andrei logofeitul, iar in hrisovul
lui Alexandru Ilia*, vorbindu-se de cumpararea mosiei Buc-
sanii din Vlasca de catre Hrizea logofatut, se precizeaza ca
Vasile feciorul lui Ureache vornicul era soul Magdalinei
filers jupiineasti Theodosii.
Prin urmare, in loc de actul din 1506 dela Radu Voda
eel mare, care nu are nimic de cantat in brosura d-lui Ionascu,
d-sa ar fi trebuit neaparat sa publice in extenso, sau macar
in regest dupa d. Ghibanescu, cu mentiunea ca a fost amintit
si de catre d. Costachescu, documentul lui Stefan Tomoa.
Numai atunci cititorii brosurii d-sale ar fi fost convin*i ca
identificarea propusa de d-sa ,este intemeiata.

www.dacoromanica.ro
Evident ca d-lui Ionacu ii ravine meritul de a fi pu-
blicat pentru prima oars actele privitoare 1a moia Bucanii
din judetul Vlasca, atatea cate erau in legatura cu perso-
nagiul care-1 interesa. Totui, actul calor opt boeri munteni
din 1620, imi era cunoscut i mie Inca de mai multi ani i
anume din fisele inedite ale raposatului tefan D. Grecianu,
unde insa izvorul era urmatorul: Condica Radu Voda I fila
609 verso, la Arhivele Statului. Imi propusesem sa vorbesc
de acel act in lucrarea mea viitoare despre divanele yea-
curlier XV si XVI, cand facand identificarea boerilor lui
Mihai Viteazul, aveam sa diferentiez pe Andrei logotatul, de
Andrei vistierul lui Mihnea Turcitul.
Trebue insa sa combat o afirmatie pe care d. Ionacu
o face categoric in broura d-sale, atat la pagina 7, in prima
aliniat al rezumatutui marturiei celor opt boeri la 1620, cat
i la pagina 4 in aliniatull al 2-lea, i anume ca stingerea din
viata a lui Andrei logofatul' a lost in domnia lui Radu *erban
Voda. Am controlat rezumatul lui Grecianu prin izvorul.
aratat de d. Ionacu (condica m-rei Radu Voda dela Academia
romans ms. 4985 fila 52 verso) i s'a adeverit scrupulozitatea
batranului genealogist.
lath textul:
....iar cand au fost in zilele lui Sarban Voda, dupes'
moarte-a lui Andrei logo fat, harbatal jupiinesii Theodosii,
iar Balea post. au radicat
Prin urmare, nu in domnia lui Radu erban Voda s'a
stins din viata Andrei logofatul lui Mihai Viteazul, ci inainte,
i aui emite parerea ca putin dupa August 1595. De alt-fel, citirea
mai atenta a actului din 1620 al celor opt boeri, lass sa se
inteleaga ca Andrei logofatul nu era alaturi de sotia sa
Theodosiia, in domnia lui Radu erban Voda, deci inainte
de 1602, cand aoeasta s'a dus in Moldova. D. Ionacu mi-ar
putea riispunde ea nu se specifica in acest act ca Andrei
logofatul era raposat, insa asemenea lapsus" se intampla
adesea in vechile acte si tocmai de aoeea este greu a se pro-
nunta categoric.
Privitor la cariera de boar divanist muntean a lui Andrei,
d. Ionascu se sprijina pe afirmatia mea din lucrarea de anul

www.dacoromanica.ro
trecut asupra Bucurestilor dela sfarsitul veacului al XVIII-lea
(v. pag. 30 nota 112, relevata la d. Ionascu in nota 6 .dela
pag. 2) si anume ca pentru intaia oath el este vel" logoffit
al lui Mihai la 1 Octombre 1593. Trebue sa rectific aceasta
informatie gresit interpretata de .catre raposatul general
P. V. Nasturel, de oare-ce actul poarta data de 12 Julie 1594
iar primal document cu divan dela acest Voevod ramane eel
cu data de 7 Deeembrie 1593. D. Ionascu ne mai indica ,case
documente in ale caror divane afla si d-sa pe acest boer,
pans in Februarie 1595, insa combate afirmatia mea ca acest
boer ar fi ramas in marea logofetie pans in Mai 1595. Pentru
aceasta d. Ionascu invoca divanul actului dela 17 Martie 1595
(izvorul men fiind Acad. Rom., doe. XC/17, fare original,
aflat si in fisele Greceanu), In al carui divan aflarn ca mare
logoffit pe Miroslay. Adaog aci, la identificarea acestui Mis
roslav din lucrarea mea dela 1930 despre boerii din Mar-
gineni, ca acest boer din Rafov, sau Rahov, a mai fost ca-
satorit si cu fiica jupaneasii Buicai, a doua fats a lui Fartat
vornicul din vremea lui Vlad Voda Vintila, si ca aceasta
casatorie pare a se fi facut in zilele 1W Petru Voda eel tartar,
feciorul Chiajnei.
Amintesc ca din domnia lui Mihai Viteazul posed un
Insemnat material privitor la divanele sale vreo douasute
si farce a fi putut face Inca clasarea cronologica a documen-
telor dupe divane lucrare extrem de migaloasa dat fiind
ca unele acte, mai ales cele de prin condici, sunt cu anal
gresit, totusi pot afirma ca aceste divane se urmeaza
la intervale foarte scurte de multe on cu boeri decat
cei obisnuiti. Pe Andrei logofatul 11 intalnesc, cu aceasta
dregatorie, in perioada de care se ocupa d. Ionascu (v. nota 6
la pag. 2 a brosurei d-sale), nu in sane divane, ci in aproape
treizeci, afara de cele din 28 Mai 1594, cand aflu pe un
Chirca (cred insa ca leatul este gresit), din 12 lunie, cand
aflu pe Miroslav si din 7 lithe si 7 Octombre, cand intalnesc
pe Chisar, toate acestea din urma fiind din 1594.
Cu ocazia unui control amanuntit al tuturor divanelor
lui Mihai Viteazul, revin si eu acum asupra afirmatiei mole
din lucrarea atnintita de catre d. Ionascu, si constat ca pe

www.dacoromanica.ro
Andrei it mai intahiesc in dregatoria de mare logofat in-
cidental la 3 Mai, 19 Mai, 3 August si 24 August 1595.
Dela aceasta data inainte, cred ca Andrei dispare pentru
totdeauna dintre marturiile actelor liui Mihai Viteazul, si de
aceea moartea lui Andrei logofatul, despre care documental
din 1620, amintit de atatea on mai sus, ni spun ca in domnia
lui Radu Serban Voda, nu mai era in viata, asi crede ca se ,va
fi intamplat intre 1595-1602, si nu dupa acest din urma an.
Deci, in ceeace priveste cariera de vel" logofat muntean
a lui Andrei, data am gresit in 1935, din cauza greselii de
tipar relevata de d. Ionascu din lucrarea d-llui I. C. Filitti,
greseste si d-sa acum afirmand ca Andrei isi incheie cariera
in Martie 1595; ea se sfarseste precum reese din probele in-
fatisate de catre mine mai sus, dupa August al aoeluias an,
deci cu cinci luni mai tarziu.
Am vazut mai sus ca Andrei logofatul lui Mihai Viteazul
a fost casatorit cu o jupaneasa Tudosia, sau Theodosiia. Acte
amintite si infatisate de Care d. Ionascu in brosura d-sale,
ni spun ca au avut o flied Magdalita, sau Magdalina, casa-
torita cu Vasile Ureche. Ca acest Andrei logofat era diferit
de vistierul omonim al lui Mihnea Voda, mai reese si din
alte informatii genealogice, necunoscute d-tui Ionascu si anume
ca Andrei vistierul, ctitorul m-rei Sf. Joan eel mare, a fost
casatorit cu o jupaneasa Elena (informatie comunicata mie
de d. I. C. Filitti), ca a avut un Irate Dimitrie cu care ridica
biserica amintita (v. lucrarea mea citata asupra Bucurestilor
sfarsitului veacului al XVIII-lea, pag. 30 cu notele ajutatoare),
si ca el este parintele a doua fiioe: Catalina sotia lui Preda
of Cepturoaia, unul din cei trei frati Buzesti, si Smaranda
sotia lui Ambrino, fost sluger in Tara Romaneasca in domnia
lui Matei Basarab (inf. I. C. Filitti).
Pentru diferentierea oelor doi Andrei ca persoane, erect
ca mai este si o alts proba: simplut fapt ca se vorbeste ulte-
rior numai de un Andrei vistier ca ctitor si inzestrator al
Manastirii si nici data de un Andrei logofat, si ca nu aflam
nici un document, fie dela Andrei logofat, fie o intarire dom-
n.ea sc a a vreunei danii a aoestuia lacasului bisericesc bu-
curestean.

www.dacoromanica.ro
Kevin, de asemenea, asupra identificarei mele ca Andrei
marele vistier al lui Mihnea de pe la 1589 pans in August
1591, este una si aceeasi persoana cu Andronie sau Andronie
(nisi odata in fisele mele Andronic), vistierul divanelor lui
Stefan Voda Surdul din Julie 1591 pans in Julie 1592. Imi
mentin insa afirmatia ca acest Andronie vistier este diferit de
Andronic Cantacuzino, fiul lui *,aitanoglu si stramos al tuturor
Cantacuzinilor din Tara Romaneasca si din Moldova.
D. Ionascu adaoga, in aliniatul al 2-lea dela pag. 3 a
brosurei d-sale, ca s'ar putea ca Andronie vistierul lui Stefan
Voda Surdul dintre 1591-92 sa fie acelas Andronie vistierul
din Deoembrie 1593, colegul lui Andrei vel log.; on cu Andro-
nic (Andronie), din divanele muntene ale anilor 1599-1600.
Privitor la divanul din Decembre 1593" de care amin-
teste d. Ionascu, d-sa ni indica drept izvor manuscrisul No;
2530 dela Academia romans, fila 240. Complectez aceasta tri-
mitere, aratand ca este vorba de volumul I de copii de do-
cumente, privitoare la istoria bisericii dintre anii 1020-1599,
a fostului episcop Ghenadie Enaceanu al Ramnicului, si ca
documentul poarta data de 20 Decembre". Ar fi insa greu
ori-cui sa gaseasca documentul in chestie la fila indicata de
catre d. Ionascu, caci copia hrisovului se afla la fila 540.
In manuscrisul Academiei insa aflam documentului anul 1592,
evident gresit, caci la acea data Mihai Viteazul nu era Inca
suit in scaunul Tarei Romanesti, fapt pe care l'a observat,
pe semne, si d. Ionascu. In materialul meu de file, aflu si
eu regestul acestui act, datat din 20 Decembrie 1593, privitor
In intarirea &are un Duca a diverse ocine, in Olteni si Sam-
botin, cumparaturi dela Stanciul si dela fratele acestuia Stoica.
Izvorul meu este mai precis, si anume: Arh. St., Episc. Ram-
nic., path. 34, doc. 30, original slay, piele, cu traducere
din 1785.
In ceiace priveste divanul acestui document relev ca
marturiile domnesti ale lui Mihai Viteazul dela suirea in
scaunul Tarei Romanesti pana spre sfarsitull anului 1594
sunt urmatoarele:

10

www.dacoromanica.ro
11
Jupan Mitrea vel dvornic
ff Andrei vel logofat
Dumitru sau Dimitrachi spatar
Pangratie vistier
Patter' comis
Sarbul stolnic
Manta paharnic si - (

Coci vel postelnic


accentuand insa asupra faptului ca Sarbul nu apare ca stolnic
decat din Ianuarie 1594 ciici inaintea lui avem pe un Dra-
gomir care dispare Inca din Decembre 1593.
Marii vistieri ai lui Mihai Viteazul in acest prim an
de domnie sunt: Pangratie pans la 7 lulie 1594 caruia ii
urmeaza Statachi dela 17 August al aceluias an, did divanul
actului din 22 Julie 1594 nu poseda vistier.
In sprijinul celor afirmate mai sus posed in fisele mele
vreo patru-zeci de divane.
Este deci interesant a releva aci si divanul actului cu-
noscut in copie d-lui Ionascu din 20 Decembre" 1593, scris
de Bratul in Bucuresti. Il reproduc dupe original: .

Jupiin Mitrea vel dvornic


, Andrei vel logofat
Dt'imitrache spatar
Andronie vistier
Panes stolnic
Manta paharnic
Jupan Coci vel postelnic
Ispravnic Andrei vel logofat
. Din aceiasi zi, tot din Bucuresti, si avand acelas isprav-
nic al divanului, insa scris de un Badea, imi este cunoscut un
hrisov dela Mihai Viteazul catre Deatco logofat intarindu-i
o tiganca Rada cu fiica ei, cumparate dela un Voinea cu
fiul sau Staico din Novaci. Nu am putut afla originalul
acestui act, insa regestul it am din fisele inedite ale raposa-
tului general P. V. Niisturel, extras din condica episcopiei
Divanul acestui hrisov este cell amintit mai sus in
care aflam pe Pangrati ca vistier, pe Panes comis si ca stolnic
pe Dragomir, deed divanul cunoscut 'loud din primele luni

11

www.dacoromanica.ro
de domnie ale lui Mihai Viteazul parka la sfaritul anului 1593.
Cu toate ca in genere nu trebue sa ne sprijinim pe traducerile
de documente transcrise prin condicile mantistirilor, tota0
de data aceasta, in vedere ca marturiile domneti suntaceleasi
cunoscute nouri din acele vremuri, nu pot crede ca data sa
fie gregita.
Este curios deci ca in aceeai zi sa affam doi vistieri;
Pangratie si Andronie. *i mai curios este sa aflam printre
boerii divaniti pe Pana mare stolnic cand In toate celelalte
divane ale lui Mihai Viteazul aoesta este intotdieauna mare
comis. Tot aa de curios este i lipsa comisului din divan.
Sa fie oare o greeala a gramaticului Bratull in in0rarea
marturiilor domneti sau documental sa fie un fall0ficat.
Atat pecetea cat si monograma Voevodului precum si scrisul
hrisovului nu dau nimic de banuit, mai ales ca un Andronie
mare vistier imi este 0 mie cunoscut din multe divane ale
lui Mihai Viteazul insa nici odata in mod constant.
Intr'adevar ca alaturi de Andrei marele logofat aflu pe
acest vistier in divanele hrisoavelor din 8 Iunie 1594 i
16 Julie ale acellulaa an, pe semne ca loctiitor chiar al lui
Pangratie despre care am amintit mai sus ea dispare dupa
7 Julie 1594. Pe acest Andronie vistier 11 mai Intabiesc in
divanele lui Mihai Viteazul la 28 Septembre 1596 (fiind
totodata i martor in cartea mitropolitului Eftimie data m-rei
Glavacioc in aceiai zi), la 22 funk 1597 ca loctiitor al lui
Stoica, la 30 Julie 1597, 28 Decembrie 1598 0 la 14 lanuarie
1599, relevand insa si faptul interesant ea la 13 i la 15 ale
acestei ultime luni, mare vistier este tot Stoica.
Privitor la Andronie vistierul d. Ionascu ne indica doar
trei divane cunoscute d-sale i anume: primul din 8 tulle 1599,
iar celelalte din 1600, la 9 i 17 Iunie (v. note 7 dela pa-
gina 3 a brovrei d-sale). Autorul nu ni spun insa dela oe
Voevod emana aceste acte. Nu am putut controla pana acute
trimiterea indicata de Care d. Ionacu pentru primul din
aceste trei acte, insa pot sa afirm d-lui Ionacu ca celelalte
clout sunt dela Nicolae Voevod, feciorul lui Mihai Viteazul
(eel pe care istoria l'a botezat Nicolae Patra*co), lucru care
merita sa fie relevat, i oomplectez i aci informatiile d -lui

12

www.dacoromanica.ro
Ionascu, prim aceea ca din perioada dela 28 Ianuarie, pane
la 25 Iunie 1600, imi sunt cunoscute vreo doua-spre-zece do-
cuments cu divane dela acest tartar vlastar domnesc. Toate
aceste acte sunt date din Targoviste unde-si avea resedinta
Nicolae Voevod, si in toate vel" vistier este Andronie, pe
sand in actele emanate din cancelariile lui Mihai Viteazul,
majoritate din Balgrad si unul din Iasi, mare vistier at
acestuia era Barcan.
Evident ca acest Andronie vistier este tot unul cu
Andronie vistierul lui Mihai Viteazul.
a

In nota 6 dela pagina 2 a brosurei d-lui Ionascu, d-sa


precizeaza data la care va fi fost ridicata biserica Sf. Ioan
eel mare din Bucuresti de catre Andrei vistierul muntean,
eel mai tarziu in 1590", si d-sa isi sprijina aceasta intere-
santa si Inca inedita informatie pe un act din 1 Julie 1677.
Trebue sa spun indata ca anul acesta este gresit. Ca biserica
Sf. loan eel mare era cladita in domnia lui Mihnea Voda
adica a lui Mihnea Turcitul o aflasem si eu, insa in-
tr'adevar dupa ce fusese dat la tipar manuscrisul privitor la
planurile bucurestene, aparut in volum in primavara anului
trecut. Intr'o lucrare a mea in preparare, si in care asi fi
vorbit incidental si de m-rea Sf. Ioan eel mare, tineam sa pui
la punct aceasta chestie. Trebue totusi sa amintesc ca in-
formatia ridicarei acestei manastiri in timpul domniei lui
Mihnea Voda mai reese si din alte acte decat eel amintit
de catre d. Ionascu, si anume din hrisoavele lui Antonie Voda
din Popesti, din 20 August 1671, si al lui Constantin Bran-
coveanu din 2 Mai 1691. Privitor la data gresita a docu-
mentului amintit de catre d. Ionascu, precizez ca la 1677
era Domn al Tarei Romanesti Duca Voda, dela care imi este
cunoscut un act privitor la Sf. Ioan eel mare, insa din
12 Mai 1675 (v. Lampridi,. Ipirotica, la d. I. C. Filitti).
In acest act insa se spune numai ca biserica a fost ridicata
de catre Andrei vistierul, Para alte lamuriri. La trimiterea
indicates de catre d. Ionascu in nota 6 dela pagina 3 a bro-
urei d-sale cu toate ea si-a dat osteneala sa corecteze

13

www.dacoromanica.ro
Cu mana, in bros5urii, numarul manuscrisului dela Academia
Romana: 3526 in loc de 3536, a uitat totusi un lucru capital
i anume sa corecteze i anul documentului. Nu din 1677
este actul in chestie, cis din 1 tulle 1667, cand Voevod al
Tarei Romanesti era Radu Leon, dela care de alt-fel emani
documental. Deci iarasi o foarte regretabila greeaki de tipar.
Documentul acesta se refers la intarirea unei mosii din mar-
ginea Bucurestilor, numita Rosul, inchinata m-rei Sf. loan
eel mare de catre primul ei ctitor, Andrei vistierul, chiar la
ridicarea ei. La 9 Iunie 1588 Mihnea Turcitul intiirete in
Rosul si Coroolati stapanire unui Stoica, specificandu-se in
act ca acesta a infratit asupra acestor sate pe eel trei copii
ai lui: Dobra, Ciortina i Patru, ca sa fie trei frati neinpArtiti
in veci (v. Cond. Sf. loan eel mare la Academia romans,
ms. 3526 filele 28-29).
Asa dar Andrei vistierul trebue sa fi devenit stapan
pe mosia Rosul dupa 9 Iunie 1588, ca sa o poata inchina
manfistirii sale dela Sf. loan.
Cu aceste ultime informatii asi putea complecta cele
scrise de mine privitor la biserica Sf. loan eel mare din
Bucureti.
*
Din cele ce preced,- cred eh se pot trage urmatoarele
concluzii.
Andrei hatmanul moldovean este intr'adevar until si
acela personagiu cu Andrei logofatul muntean, insa dovada
n'o aduce d. Ionascu in cele noua pagini ale brosurei d- sale.
Am adus-o noi, in randurile de mai sus.
Prin aceasta, cade identificarea facuta de mine, a lui
Andrei vistierul lui Mihnea Voda Turcitul cu Andrei lo-
gofatul lui Mihai Viteazul. .

D. Ionascu are dreptate cand diferentiaza pe Andrei


vistierul lui Mihnea Turcitul de vistierul Andronie al lui
,Stefan Voda Surdul, care acesta poate fi identic cu Andronie
vistierul, inlalnit incidental in cate-va divan ale lui Mihai
Viteazul, si in tot timpul domniei lui Nicolae Patrasco.
Este foarte regretabil insa ca autorul, cu toata dorinta

14

www.dacoromanica.ro
de a da la iveala noui contributii istorice, a neglijat prea mult
supravegherea tiparului, ceeace constitue o siintita solider a
lucrarii, mai ales in ce privete trimiterile la izvoare.
Trebue sa adaog ca spre deosebire de mine, cand am
scris lucrarile aparute dupe razboi, d. Ionascu a avut
pentru ultima d-sale broqurii, documentele inapoiate
dela Moscova. Totui d-sa s'a multumit cu informatii cuiese
majoritate din condici. Acestea insa, scrise adesea de oameni
simpli, pacaluesc prin neexactittiti scuzabile pentru ei, insa
nescuzabile pentru oameni de tiinta din zilete noastre.
A avut dreptate d. I. C. Filitti cand indoindu-se de exactitatea
unora din contributiile aduse de d. Ionascu privitor la banii,
marl si mici, ai Olteniei, i-a atras atentia asupra greelilor
ce pot izvori din prea mare incredere in copiile de acte
de prin condici.

Bueureqti, MartieAprilie 1936.

15

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro