Managementul riscului in inteprinderi si instalatiile industriale

Nimic in aceasta lume nu este constant, cu exceptia schimbarii.

( BUDDHUDA)

Capitolul I

1.1 Generalitati. Terminologie.Concepte fundamentale.

Fiabilitate totalitatea calitatilor unui sistem tehnic care determina capacitatea

acestuia de a functiona fara defectiuni intr-un interval de timp in anumite conditii date.
Fiabilitatea caracterizeaza siguranta in functionare a unui sistem mai simplu sau mai
complex in raport cu parametrii de exploatare.Tinind cont de etimologia cuvintului,
fiabilitatea sugereaza ideia de siguranta si incredere. Notiunea de fiabilitate poate fi
privita sub doua aspecte:calitativ si cantitativ,respectiv capacitatea unei intreprinderi sau
instalatii (produs) de a-si indplini functia/functiile specifice pe operioada de timp impusa,
si caracteristica intreprinderii/instalatiei exprimata prin probabilitatea indeplinirii functiei
impuse pe o perioada data in conditii de functionare specifice.
Definitia fiabilitatii contine cinci concepte fundamentale:
Conceptul de caracteristica F fiind o caracteristica a uneiinstalatii/produs, la fel ca si alte
caracteristici (turatie, putere) poate fi exprimata print-o valoare.
Conceptul de probabilitate-F fiind o probabilitate are valorea intre 0 si 1. tot din acelasi
motiv nu poate fi masurata direct ci determinata prin metode matematice.
Conceptul de functie-F presupune satisfacerea unei functii a indeplinirii unei misiuni sau
cerinte.Acest lucru implica definirea exacta a functiei si deasemeni precizarea starii
denefunctionare.
Conceptul de durata de functionare F presupune o durata de buna functionare exprimata
de obicei in unitati de timp (ore, zile, ani) dar se poate exprima si unitati care caracterizeaza
functionarea instalatiei/produsului (cicluri, conectari etc.).
Conceptul de conditii de functionare-reprezinta ansamblul conditiilor de exploatare
Fiabilitatea poate fi privita si ca o proprietate de conservare in timp a caracteristicilor
unui sistem (intrepridere, instalatie) drept pentru care se identifica cu componenta dinamica a
calitatii.Pentru mentinerea cit mai mult timp a caracteristicilor initiale a unui sistem sunt
necesare un ansamblu de activitati tehnice si organizatorice numite mentenanta.
Tipurile de fiabilitate intilnite sunt: previzionala caracteristica fazei de proiectare;
experimentala-caracteristica incercarilor de laborator;operationala-determinata pe baza
prelucrarii informatiilor din exploatare;nominala prescrisa in documentatiile
tehnice;intrinseca si extrinseca mai putin utilizate.
Tinind cont de aceste tipuri de fiabilitate fazele si etapele punerii in opera a unui sistem
tehnic/tehnologic legate de vectorii fiabilitatii sunt date in Fig.1.1

Proiect. Protip+ Omolog. executia montarea Probe Exploat. Mente-

testare tehnolog. tehnolog nanta.

Concept. Realiz. Exploat.

Punerea in opera a unui sistem tehnic/tehnologic

Fiabilitatea sistemului

Indeplinirea Asig.si mentinerea Durata de expl Cond. de expl.

corecta a funct. unui niv. de perf. data. specifice
perperforman

Fig.1.1

Factorii care determina fiabilitatea in exploatare pot grupati dupa cum urmeaza
(fig. 1.2)

intrinseci

De utilizare

Parmetr Parmetr
De conceptie De realizare De exploatare Um.de Um.de
deservire operare

materiali Umani.ob./sub materiali Umani.ob./sub materiali

sub

Fig. 1.2
Fiabil.operationala = fiabil.inerenta X Fiabil.de util.
Ro Ri Ru

Nonfiabilitate reprezinta probabilitatea unui sistem tehnic/tehnologic sa se

defecteze intr-un interval de timp dat (0;).
F:(0;) (0;1), F(0)=P( 0 <)
Cunoasterea valorii reale a fiabilitatii este impusa de necesitatea
fundamentarii corespunzatoare a strategiei de exploatare a sistemelor
tehnice/tehnologice.Aceste valori stau la baza elaborarii planului de mentenanta, de
prevederea unor sisteme de securitate tehnica.
Conceptele de securitate tehnica si risc tehnic sunt indisolubil legate de
conceptul de avarie majora. AM este una din consecintele posibile a le unui
accident tehnic, care presupune ca sistemul nu-si mai poate indeplini functiile
impuse ,poate sa-si piarda integritatea, si mai grav acest gen de avarie poate sa
afecteze sanatatea si chiar viata operatorilor cit si echilibrul si calitatea
ecosistemelor.
Din punct de vedere calitativ conceptul de securitate tehnica desemneaza
starea raporturilor dintre sistemul tehnic/tehnologic in discutie si celelalte sisteme
conexe, dar si raportul dintre sistemul analizat - operatori si mediu inconjurator
Legaturile mentionate se stabilesc ca urmare a impunerii unor functii sistemului cit
si aplicarii si respectarii anumitor masuri tehnice si manageriale in scopul
prevenirii si combaterii AM sau a evenimentelor generatoare de avarii majore.
Fiecarui sistem din multimea sistemelor dintr-o instalatie sau o intreprindere
I se asociaza un timp a de la punerea in functiune pina la aparitia unei AM,
aceasta valoare fiind aleatoare pe multimea E a valorilor a celorlalte sisteme
asemanatoare.
Din punct de vedere cantitativ, conceptul de securitate tehnica a unui sistem
tehnologic, reprezinta probabilitatea ca, in intervalul de timp [0;], sa nu se
produca la nivelul sistemului respectiv o avarie majora sau un eveniment generator
de avarie majora.

S:[0; ][0;1], S(0;)=P( a )

 Riscul tehnic asociat unui sistem tehnic/tehnologic reprezinta din punct de
vedere cantitativ probabilitatea ca in intervalul de timp mentionat sa se produca la
nivelul sistemului respectiv o AM sau un eveniment generator de AM

:[0; ][0;1], (0,)=P( a )

Experienta activitatii productive atesta faptul ca factorii de risc nu pot fi

eliminati total de accea in exploatarea sistemelor se accepta aprioric un nivel de
risc suportabil. Determinarea riscului acceptabil se face din stadiu de proiectare a
sistemului si este structurat pe criterii sociale in comparatie cu strategia fiabilitatii
sistemului care este structurata pe criterii manageriale.

1.2 Anomalii in functionare; Accident in functionare; Caderea; Avaria

Anomaniile in functionare sistemelor tehnice/tehnologice sau disfunctiile sunt

determinate au cauze dintre cele mai variate, dar cel mai des acestea sunt
determinate de nerespectarea parametrilor de exploatare.Acestea determina
intreruperi in functionarea sistemelor caracterizate drept accidente tehnice.Factorii
care pot determina disfunctiuni in functionarea sistemelor se pot clasifica dupa
cum urmeaza:
a) materiali de conceptie,realizare si operare
b) externi aleatori(conditii climatice)
c) factorul uman (incompetenta neatentie lipsa de informatie/inf.gresita)
d) mentenanta si exploatare tehnologica defectoasa
Factorii mentionati pot actiona si separat, dar pot actiona si conjugat cea ce
scurteaza timpul aparitiei accidentului tehnic sau chiar avariei care se va definii
mai jos, deci creste probabilitatea de producere a lor.Aparitia factorilor ce
genereza disfunctiile cit mai ales interferenta lor este total aleatoare. Din acest
motiv atit aparitia accidentului tehnic cit si a avariei este aleatoare.(fig.1.3)
Prin accident tehnic se intelege un eveniment intimplator si neprevazut
intervenit in timpul fuctionarii sistemului si detemina o cadere sau o avarie a
acestuia.In urma caderii (cedarii, defectarii) unui sistem, acesta inceteaza sa-si
exercite corect functiile pentru care a fost conceput.
Caderile pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
a) minore sau majore
b) progresive sau spontane
c) partiale sau totale
 d) permanente sau intermediare
e) potential periculoase (critice) sau catastrofe (avarii)
f) primare(cauzate de actiuni exterioare)sau secundare(cauzate de alte defecte din
interior)
Avaria presupune deprecierea semnificativa a caracteristicilor sistemului cea ce
inseamna ca sistemul nu numai ca nu-si mai poate indeplini functiile impuse, dar chiar
poate sa-si piarda integritatea fizica. Din categoriile de avarii potentiale ale unui sistem o
atentie deosebita trebuie acordata avariilor majore .Consecintele acestor avarii pot fi
deosebit de grave, cum ar fi:
a) risc economice d) ecologice
b) somatice e) mutatii genetice
c) letale

Disf.datorate nestiintei
fact. de risc
1.lipsa informatiei
2.ignoranta
3.incompetenta ACCIDENT
TEHNIC
Disf.datorate fact. externi
Disfunctii tehnice
aleatori
1.factori de conceptie
1.conditii de clima
2. factori de constructie
2.conditii de circumstanta
3. factori materiali in exploatare

Disf. datorate fact.uman

1.fact.fiziologici(boli,oboseala)
2.fact. psihologici
3.fact.sociali
4.fact.economici

Fig.1.3

1.3 Analiza riscului

Gradul avariilor posibile intr-o instalatie/ echipament este apreciat in raport cu

consecintele ce le poate aduce acestea.Odata cunoscute consecintele avariilor acestea sunt
ierarhizate tinind cont de anumite criterii stabilite de comun acord cu toti factorii
interesati(consructor, proiectant,beneficiar, autoritati locale etc.).Avaria fie ea majora sau
minora in raport cu consecintele rezultate are un caracter aleator dat find casi accidentul care
o produce este aleator.
Pornind de la aceste considerente riscul tehnic asemenea securitatii tehnice poate fi
definit atit din punct calitativ cit si cantitativ.
- calitativ_exista posibilitatea producerii
- cantitativ _posibilitatea producerii lui este data de valoarea probabilitatii(
0 1 )

Posibilitatea aparitiei avariei si de riscul tehnic este in raport cu gravitatea consecintelor

acestuia cu gradul de accebilitate a unui asemenea risc de pericolul posibil. Ca urmare tinind
cont de toate aceste elemente se poate alcatui o ecuatie structurala de forma.
RISC=DxGxAx
Unde D-este pericolul posibil
G- gravitatea consecintelor producerii accidentului
A-acceptabilitatea
-probabilitatea
Fiecare dintre parametrii intrati in ecuatia structurala au atit o semnificatie cantitativa cit
si una calitativa. In multe cazuri tinind de acest aspect gradul de risc este reprezentat grafic.
(fig.1.4)

G (gravitatea)

Domeniul riscului
1 -limita inferioara de aparitie a
ricului acceptabil

2 -limita superioara de aparitie a riscului 2 domeniul riscului

inacceptabil
Domeniul
riscului
neglijabil 1

(probabilitatea)
Figura 1.4
Accidentele tehnice situate in zona riscului inacceptabil pot genera avarii majore din care
cauza trebuie sa li se acorde o atentie deosebita din partea tuturor factorilor
responsabili(proiectant, constructor beneficiar etc.). Acestia prin modificarea valorii
parametrilor care intervin in ecuatia structurala riscul aparitiei accidentelor poate fi deplasat
in zona riscului neglijabil sau acceptabil.
In practica inginereasca sunt situatii cind riscurile inacceptabile nu pot fi evitate, aparind
acele riscuri reziduale asociate unor avarii majore.Aceste riscuri reziduale constituie
obiectul de analiza a managementului riscului.Obiectul managementului riscului este
orientat spre gasirea unor solutii tehnice de proiectare, mentenanta, management tehnic si de
calitate care sa elimine sau sa reduca probabilitatea aparitiei avariilor majore. Sistemic
problematica managementului riscului se prezinta in figura 1.5
Identificarea disfunctiilor sistemului Identificarea factorilor de risc

Identificarea scenariilor posibile de

producerea accidentelor Evaluarea consecintelor tehnice

ANALIZA
Evaluarea riscurilor Evaluarea probabilitatii de producere a
RICSURILOR accidentelor tehnice

Fundamentarea unor criteriide evaluare a

Fig.1.5 gravitatii consecintelor accidentelor
Ierarhizarea riscurilor tehnice

Stabilirea limitelorde acceptibilitate a

consecintelor tehnice

Stabilirea metodelor de prevenire a avariilor

majore
Limitarea riscurilor

Stabilirea metodelor de neutralizare a

efectelor avariilor majore
ce

Controlul riscurilor reziduale

Managementul riscurilor

Planuri, strategii si masuri decriza

Se cunosc in practica inginereasca mai multe metode de analiza a riscului

tehnic/tehnologic dintre care cele mai importante sunt:
 a) Ce daca(what if )bazata pe multimea de intrebari puse la aparitia unui caz.
Metoda este limitata in timp, bazata mai mult pe experienta celui care analizeaza
cazul avind astfel un grad mare de subiectivism.
b) Catalogul (checklist) fundamentata pe o lista de verificare stabilita inainte pe baza
experientei anterioare.Lista de verificare nu este general valabila, ea suferind
modificari de la caz la caz cit si in functie de experienta celui care o
intocmeste.Lista faciliteaza indentificarea principalilorfactori de risc implicati in
exploatarea sistemului tehnic analizat.
c) Studiu de hazard si operare (Hazard and operability Study) este bazat pe o
investigare sistemica a incorectitudinilor ce pot aparea in proiectarea, realizarea si
exploatarea unui sistem tehnic/tehnologic. Metoda are partea ei de subiectivism
legata de experienta si pregatirea celui care face analiza, iar in timp dureaza mai
mult decit celelalte doua.
d) Analiza modurilor de defectare si efectele produse de aceste disfunctii(Fault mode
and Effects Analysis)- bazata pe analiza caderilor posibile ale organelor
componente ale masini/echipamentului si efectele produse de aceste
defectari.metoda necesita o modelare conforma si precisa a sistemului de catre
analist si presupune o buna pregatire profesionala a acestuia.Etapele analizei au un
caracter de generalitate , ele putind fi aplicate orcarui sistem tehnic.
Analiza arborelui defectarilor(faults tree analysis)-este structurat pe construirea unui
model logic al sistemului tehnic analizat si inlantuirea disfunctiilor care in final pot duce
la aparitia accidentului tehnic.Metoda este cea mai complexa dintre cele prezentate
permitind:
-identificare si evaluarea consecintelor posibile a unei disfunctii;
-cuantificare probabilitatii de producere a accidentelor tehnice;
- alegerea metodelor si mijloacelor de prevenirea accidentelor.
Metoda presupune existenta unei bogate cazuistici ,unui volum mare de date necesare
evaluarilor.
Aplicarea uneia sau alteia dintre metode este in functie de mai multi factori, cum ar
fi ; bugetul de timp de bani, numarul de variabile implicate, complexitate si
particularitatile sistemului tehnic analizat.
ANALIZA SISTEMICA A DISFUNCTIILOR SISTEMELOR

METODA MADS-MOSAR

2.1Generalitati

Complexitatea problemelor care apar in managementul riscului si a

sigurantei in functionarea sistemelor tennice/tehnologice impune tratarea sistematizata si
riguroasa a structurii lor . Analiza sistemica a sistemica a unui sistem tehnic/tehnologic
presupune tratarea sistemului atit ca structura formata din componente cit si
componentele si legaturile cese stabilesc intre ele astfel ca sistemul sa asigure
functionarea lui la parametrii proiectati. Metoda MADS(Mthodologie dAnalyze des
Dysfonctionnments des Systemes) are un caracter analitic, identificarea scenarilor
posibile de producerea accidentelor si evaluarea riscurilor presupune analiza legaturilor si
interactiunilor dintre componente si dintre acestea si parametrii de exploatare a
sistemelor.Analiza sistemica a posibilitatilor de aparitie a accidentelor si avariilor
presupune in acelasi timp si ierahizarea acestora, stabilirea mijloacelor de limitare si
chiar combaterea lor.In urma unei astfel de tratare se fundamenteaza criteriile de evalure
a graviditatii accidentelor si de aici gradul de acceptabilitate a lor, asumarea riscului
producerii lor.Trebuie mentionat ca asumarea riscului producerii unor avarii presupune
totodata si cunoasterea mijloacelor de neutralizarea efectelor dupa producerea unor astfel
de accidente.Tot in urma aplicarii metodei MADS de analiza trebuie sa rezulte si
posibilitatea aparitie a avariilor majore cit si mijloacele de prevenire a unor asemenea
avarii.Aplicarea metodei MADS trebuie facuta din stadiul de proiectare a sistemului in
consens cu constructorul si beneficiarul care exploateaza respectivul sistem.
Ca orce metoda care analizeaza riscul aparitiei unor accidente si metoda MADS
imbina doua maniere distincte de abordare; abordare analitica si viziunea sistemica.
Acest gen de abordare este justificat de complexitate sistemelor
tehnice/tehnologice ce nu mai permite abordarea dupa reguli general valabile a unui
studiu de risc. Studiul de risc presupune actual existenta unui colectiv interdisciplinar de
specialisti care sa abordeze problemele atit ca entitate de sistem cit si ca sistem integrat si
interconexat cu alte sisteme.
Metoda MADS a fost pusa in aplicare sub forma unei metode sistematizate de de
analiza riscurilor tehnologice, ce a avut un caracter limitat luind in considerare aproape in
exclusivitate riscurile care le poate creia exploatarea unei tehnologii sau a unui sistem,
fara a lua in considerare interconexiunile sistemului.(factori meteorologici ,factori de
 mediu, conservarea ecosistemelor etc.) Aceasta a fost numita conventional
MOSAR(Mthode Organise et Systmique d`Analyse de Risques)
MOSAR este o metoda care utilizeaza un model de referinta MADS ce identifica
evolutia starii de pericol, pornind de la sursa potentiala de pericol ,drumul posibil pe care
poate evolua aceasta si tinta pericolului.Tinta pericolului poate fi :
-distrugerea totala sau partiala a sistemului;
-pierderea sanatatii sau chiar vietii personalui;
-un impact major sau minor de mediu.
Implementare unui astfel de model permite evidentierea surselor potentiale de
pericol si interconexiunea disfunctiilor in vedera stabilirii scenarilor posibile de
producerea accidentelor tehnice.
Metoda MADS MOSAR poate fi definita prin urmatoarele caracteristici
principale:
a) a) imbina abordarea sistemica cu abordarea analitica, respectiv trateaza sistemul cu
interconexiunile lui interne si totodata pe acesta cu legaturile lui cu mediul inconjurator.
b) este o metoda structurala de analiza bazata pe tratarea pe etape si module, fiecare
modul avind mai multe etape. Modulele ca si etapele desi pot fi interconectate ele
pot fi tratate si ca entitati separate.
c) Permite abordarea participativa a tuturor factorilor interesati de analiza riscurilor
aparitiei accidentelor.
e) Permite analiza a priori a riscurilor tehnologice, astfel putind fi pusa in aplicare
inca din faza de proiectare.
Schematic legatura dintre elementele metodei se prezinta in figura 2.1

Analiza a EXPLOATAREA SISTEMULUI Analiza

priori a Factori Succesiunea accident posteriori
de Risc a
riscurilor
de disfunctii tehnic Riscurilor

Fig. 2.1

Nivelul inferior de aprofundare Modulul A constituie o abordare determinista a

problematicii riscurilor, in contextul unei viziuni macroscopice asupra sistemului . In
acest stadiu sunt analizate principalele surse de disfunctii si inlantuirea posibila a
acestora potrivit relatiei cauza- efect.In urma aplicarii metodei MOSAR la nivelul
modului A rezulta o analiza preliminara a principalelor riscuri de aparitie de accidente in
relatia dintre sistem si subsistemele invecinate, dintre sistem si mediu inconjurator. Nu
sunt implicati aici factorii de risc din interiorul sistemului, respectiv parametrii de
exploatare ,factorul uman in aplicarea tehnologilor alti factori interni.(fig.2.2)

Modulul B, este un nivel superior de aprofundare a metodei MADS-MOSAR, cind

problematica riscurilor aparitiei accidentelor este abordata la nivel microscopic si
totodata are si o latura cantitativa prin tratarea probabilistica a posibilelor riscuri.In
acesta faza de abordare sunt indentificate si analizate toate disfunctionalitatile care pot
produce accidente si grupate sistemic in:
-disfunctii de ordin tehnic;
-disfunctii de ordin operational;
-disfunctii de ordin functional.
Se examineaza in detaliu datele privind parametri tehnici de functionare, datele privind
exploatarea tehnologica, datele privind mentenanta sistemului.Schematic prezentarea este
facuta in figura 2.3.

Valorificarea experientei anterioare

Indentificarea risc-
rilor principale 4 Scenarii posibile
1 -principalele surse
de disfunctii 9
-scenariile accid. Evaluarea
principale principalelor 11
riscuri Negocierea ob.
Globale
6 10

Mijloace de
prevenire
2 3 5 7 8

Figura 2.2 12 13

Organigrama structurii Modulului A de aprofundare a metodei MOSAR

In care:1-modelarea sistemului tehnic/tehnologic ;2-mediul inconjurator; 3-metode,

procedee, mijloace si utilitati specifice;4- scenarii posibile de producerea accidentelor
principale; 5- metode, procedee, mijloace si utilitati de calcul; 6-consecintele
accidentelor principale; 7- (sub)sistemele tinta; 8-obiective negociate(riscuri acceptabile
si inacceptabile); 9- grila probabilitate gravitate;
10- alegera sistemelor tinta; 11-metode, mijloace si procedee de prevenirea producerii
accidentelor tehnice si/sau neutralizarea efectelor acestora (bariere de prevenirea
riscurilor); 12- riscurile controlate; 13-ricurile reziduale (cu impact grav asupra tintelor
potentiale)

Modulul B are in vedere corelarea principalelor variabile caracteristice procesului

tehnologic influientele perturbatoare, erorile umane in activitatea de operare si
meitenanta. Sub acest aspect acest modul permite teoretic indentificarea tuturor
scenariilor de producerea accidentelor tehnice rezultind o analiza detaliata a riscurilor in
functionare /exploatare.Aceasta analiza permite stabilirea legaturilor dintre evenimentele
primare (sursa accidentelor tehnice)si evenimentele finale (accidentele
nedorite),evaluarea consecintelor accidentelor si probabilitatea producerii lor, si stabilirea
metodelor si mijloacelor de prevenire a accidentelor. In urma scenariilor se stabilesc
barierele de prevenire a riscurilor tehnologice , avindu-se in vedere costurile si de aici
nivelul de acceptabilitate a unor accidente.
Structura modulara a metodei MOSAR permite o abordare selectiva a etapelor
caracteristice studiului,aceasta in functie de obiectivele immediate de mijloacele si
resursele disponibile. In acest context metoda are noua niveluri de aplicare diferite:
(fig.2.4. )
a) nivelul I (fig. 2.5a)-indentifica principalele surse de disfunctii si poate creia
scenariile de producere a accidentelor principale.
b) Nivelul II (fig.2.5b)- indentifica principalele surse de disfunctii si poate creia
scenariile de producere a accidentelor principale,iar in plus fata de nivelul I
stabileste barierele de prevenire a principalelor riscuri. Nivelul II ofera
posibilitatea parcurgerii ulterioare a etapelor sarite, respectiv A02 siA03
c) Nivelul III (fig.2.5c)- ologicaindentifica principalele surse de disfunctii si poate
creia scenariile de producere a accidentelor principale si totodata evaluiaza
principalele riscuri ale producerii accidentelor principale.
d) Nivelul IV (fig.2.5d)-complecteza nivelul II,cu etapa managementul riscului(
B05 ). Acest nivel se recomanda a fi abordat pentru sistemele ce nu reprezinta
riscuri majore in exploatare.
e) Nivelui V (fig.2.5e)- parcurge toate cele patru etape ale modulului A , de multe
ori suficient pentru rezolvarea problemelor ridicate de managementul riscului in
exploatarea sistemelor industriale.
f) Nivelul VI (fig.2.5f)-este corespunzator unei analize complete a ricurilor ce pot
aparea in exploatarea unui sistem tehnologic. Acest nivel presupune
indentificarea principalelor surse de disfunctii cit si a scenariilor de producerea
principalelor accidente, urmata de evaluarea si clasificarea riscurilor
 principale ,in acceptabile si inacceptabile (pina la A03 ) urmata de analiza
riscurilor ce pot aparea in exploatarea tehnologica .Aceasta analiza permite
stabilirea barierelor de prevenire a accidentelor tehnologice.
g) Nivelul VII (fig.2.5g)-reprezinta mai simpla a nivelului VI prin aceia ca evita
analiza posibilitatilor riscurilor accidentelor principale si negocierea
obiectivelor generale, vizind numai scenariile producerii accidentelor tehnice.
h) Nivelul VIII (fig.2.5h)- presupune numai analiza riscurilor producerii
accidentelor determinate de disfunctii in exploatarea sistemului.Este
caracteristic analizei sistemelor izolate de mediu inconjurator si ferite de
eventuale riscuri de proximitate.
i) Nivelul IX (fig.2.5i)-presupune abordarea completa a ambelor module. Este
recomandat analizei riscului din sistemele industriale complexe.

IDENTIFICAREA
05RISCURILOR DE
FUNCTIONARE EVALUAREA
-DISFUNCTII TEHNICE RISCURILORa
-SCENARII POSIBILE DE
1 PRODUCEREA ACCID. 6

2 NEGOCIEREA
OBIECTIVELOR
a
7

4 5 ANALIZA
MIJLOACELOR DE
PREVENIRE A RISC.
a
3 8 10

9
11
16
MANAGEMENTUL
RISCURILOR
a
15
19 18
12 13

Figura 2.5
 14 1
7

Organigrama structurii Modulului Bde aprofundare a metodei MOSAR

In care:1-modelarea sistemului tehnic/tehnologic ;2-mediul inconjurator; 3-metode,

procedee, mijloace si utilitati specifice;4- scenarii de proximitate(de la A01 ); 5-retele de
arbori logici; 6-disfunctiile generatoare de accidente tehnice; 7-arbori generali de
defectare; 8-sistemele tinta; 9- grila probabilitate gravitate;10-barierele de prevenire a
producerii sau neutralizare a efectelor evenimentelor primare; 11-bariere de prevenirea
riscurilor principale (de la A04 ); 12-bariere de prevenire si protectie; 13-ricurile
reziduale evaluate (cu impact grav asupra tintelor potentiale); 14-rapoarte de securitate
si/sau siguranta; 15- metode procedee si mijloace pentru managementul riscului; 16-
planuri de criza/necesitate; 17-fundamentare optiuni; 18-cauzalitati si consecinte;
19-riscuri reziduale, cu impact grav asupra tintelor potentiale (de la A04 ).

2.2 Modelarea Sistemului Tehnic/Tehnologic

Sistem tehnic/tehnologic inseamna in contextul managementului riscului orce linie

tehnologica, instalatie tehnologica, utilaj, masina sau agregat, dar si aparat sau
componenta a celor de mai sus care participa la realizarea unei anumite activitati ori
functie denumita finalitate.In contextul managementului riscului sistemul
tehnic/tehnologic(ST/T) trebuie inteles ca un ansamblu complex care inglobeaza
elemente de natura materiala, umana si informationala dependente intre ele.Un ST/T este
caracterizat de :
Structura sistemului- caracterizeaza modul de structurare interna,
elemmente si legatura dintre ele;
Mediul inconjurator-caracterizeaza legaturile sistemului cu alte sisteme
aflate in exterior;
Caracteristicile functionale- cuprinde toate procesele desfasurate la nivelul
componentelor sistemului;
Evolutia in timp a sistemului (uzura)- desemneaza toate modificarile care
intervin ca urmare a functionarii sistemului;
Finalitatea-caracterizeaza modul cum isi indeplineste functiile pentru care
a fost creiat sistemul.
Asa cum se poate observa caracteristica care determina intr-o masura foarte mare
posibilitatea aparitiei unui accident este evolutia ST/T in timp respectiv mentenanta
sistemului, respeciv mentinera unui nivel ridicat de fiabilitate.In afara controlului
functional, respectiv a parametrilor sistemului mai sunt controlate si interacriunile
sistemului cu mediu inconjurator, care previne aparitia unor avarii majore sau aparitia
unor evenimente generatoare de avarii majore.Aceasta se traduce prin asigurarea unui
grad de securitate tehnica.
Modelarea ST/T-inseamna reprezentare printr-o schema simplificata dar sugestiva
a tuturor caracteristicilor sistemului. In urma modelarii sistemului trebuie sa se poata
indentifica toate componentele sistemului si deasemeni interactiunea acestora cu mediu
inconjurator. Trebuie precizat faptul ca se schimba conceptul de mediu inconjurator, in
acceptiunea modelarii mediul incojurator pentru o componenta devine atit mediul
inconjuratar propriu zis cit si celelalte componente ale sistemului, acestea fiind
considerate sisteme de sine-statatoare.
Componentele sau subsistemele unui ST/T sunt indentificate cu :
Componente materiale, formate din echipamente tehnice, mijloace de
transport, cladiri, cai de acces s.a.
Factor uman, identificat cu intregul personal care cotribuie la realizarea
functiilor sistemului.
Mediul inconjurator propiu zis, format din populatie si ecosistem.
Analiza conexiunilor si interactiunilor dintre elementele sistemului inlesneste pe
de o parte cunoasterea structurii si functionarii acestuia si pe alta parte si
cunoasterea disfunctiilor care pot constitui surse de pericol.Unul din scopurile
principale ale managementul riscului este tocmai identificarea acestor surse de
pericol.Un model generalizat de ST/T este prezentat in figura 2.6.

Fig.2.6 ISM MEDIU INCONJURATOR

Sisteme materiale
M1=SS1 Factor uman
Populatia
M2=SS2 Ecosistem
M3=SS3
O
1
M4=SS4
Mi-subsisteme materiale
O
2 Oi-factor uman
O SSi-componente
3
Interactiuni
 Modelul de referinta MADS al evolutiei starii de pericol arata prezenta factorilor
de risc care se manifesta in asa numitul cimp al starilor de pericol ce se indentifica cu
cimpul starilor care pot prejudicia integritatea fizica a sistemelor materiale(echipamente,
cladiri, mijloace de transport, cai de acces, etc.), sanatatea si integritatea fizica a
personalului angajat , a populatiei si calitatea ecosistemului.
Evenimentele generatoare de pericol se produc ca urmare a interactiunii dintre
sistemul sursa de pericol si sistemul tinta. Producerea evenimentului principal care
genereaza pericol are loc ca urmare a transmiterii unui flux de pericol care contine
energie materie si informatie.generarea pericolului deci initierea lui are loc la nivelul
sistemului sursa iar la nivelul sistemului tinta are loc evenimentul final intre cele doua
sisteme fluxul de pericol care transmite materia energia si informatia necesara producerii
evenimentului final. Trebuie mentionat ca in cimpul starilor de pericol interactiunea ditre
cele doua sisteme este reciproca, respectiv sistemul sursa poate deveni tinta si invers
sistemul tinta poate deveni sursa.
Pe baza acestei reprezentare sistemica simplificata se pot identifica barierele care
pot prevenii evolutia starii de pericol si deasemeni producerea avariilor majore. Barierele
care pot reduce posibilitatea producerii unei avarii sunt:
Bariera care previne producera evenimentului initial, respectiv la sursa. Acesta
bariera neutralizeaza sistemul sursa de pericol;
Bariera care previne producerea evenimentului final, a avariei. Este bariera de
protectie a sursei tinta;
Bariere care neutralizeaza actiunea fluxului de pericol. Actiunea acestor bariere
este destinata impiedicarii transmiterii energiei, a informatiei si a materialelor
care ar declansa evenimentul final, generator de avarii majore;
Bariere care neutralizeaza efectele cimpului starilor de pericol. Aceste bariere
au scopul de protejare a intregului ST/T, de a inpiedica aparitia unui cimp a
starilor de pericol.
Analiza interactiunilor dintre sistemele tehnice/tehnologice din punctul de vedere a
managementului riscului face obiectul Ingineriei Securitatii Tehnice, care abordeaza
problematica ricului pe principiul corelarii cuplului sursa- tinta. Un punct de vedere a
tratarii acestei problematici este data in tabela 2.1.

Tabela 2.1
Nr. Subsistemul Subsistemul Obiectul Obiective
Crt. sursa de tinta de studiu
pericol

1 Sistemul Sistemul Securitatea Protejarea

tehnic/tehnolog tehnic/tehnolog echipamentelor integritatii
 ic ic si siguranta in echipamentelor
functionare ;
Gestionarea
functionarii
echipamentelor
2 Sistemul Factorul uman Imbunatatirea
tehnic/tehnolog (personal Ergonomia conditiilor de
ic angajat) Securitatea munca
Muncii
3 Factorul uman Sistemul Fiabilitatea Eliminarea
(personal tehnic/tehnolog Factorului erorilor umane
angajat) ic uman in exploatare

4 Sistemul Populatia Higena si Protectia vietii

tehnic/tehnolog sanatatea si sanatatii
ic publica populatiei
Protectia Protejarea
mediului ecosistemelor
5 Populatia Sistemul Sociologia Prevenirea
tehnic/tehnolog psihologia infractionalitati
ic i
6 Sistemul ecosistemul Protectia Protectia
tehnic/tehnolog mediului ecosistemului
ic Ecologie
aplicata
7 ecosistemul Sistemul Studiul Limitarea
tehnic/tehnolog riscurilor impactului
ic naturale;Urban calamitatilor
ism naturale cu
ST/T
Integrare
obiectivelor
industriale in
ecosistemul
existent
 2.3 MOSAR MODULUL A

Asa cum s-a mai relevat Modulul A de abordare a managementului riscului

constituie o abordare macroscopica a ST/T investigat. Astfel, in cadrul acestui modul se
identifica sistemele sursa de pericol, disfunctiile care se pot produce la nivelul surselor
tinta cit si inlantuirea disfunctiilor posibile potrivit relatiei cauza-efect pina la aparitia
avariilor. Abordarea dupa Modulul A a managementului riscului inseamna numai tratarea
numai a interactiunilor de proximitate dintre subsistemele invecinate sau nemijlocit
legate intre ele. Sunt ca urmare tratate scenariile posibile de producere a accidentelor de
proximitate(principale). Indentificarea scenariilor posibile permit evaluarea cantitativa si
calitariva a consecintelor accidentelor principale si totodata estimarea probabilitatii de
producere a lor. Tot in urma stabilirii scenariilor se pot negocia limitele de acceptabilitate
a accidentelor principale, cit si stabilirea barierelor adecvate de prevenirea riscurilor.
In etapa actuala a dezvoltarii economice parcurgerea Modulului A in contextul
managementului riscului este absolut necesara dat fiind ca orce interactiune a sistemelor
are impact major asupra populatiei si asupra ecosistemelor. Protejarea populatiei si a
ecosistemelor este o actiune si o sarcina de nivel mondial stipulata intr-o multime de
tratate internationale.
2.3.1 Identificarea riscurilor de proximitate
Operatiunea de indentificare a riscurilor de proximitate presupune identificarea
tuturor surselor de pericol in raport cu sistemul tinta , urmata de alcatuirea scenariilor de
producere a accidentelor principale. In urma acestei operatiuni trebuie sa rezulte
organigrama din figura 2.7.

Experienta relevanta
Identificarea riscurilor de
proximitate

Date de intrare Date de iesire

Subsisteme compon. Scenarii de producerea
Conexiuni accidentelor principale
Mediu ambiant

Identificarea surselor Identificarea fluxurilor Identificarea

de pericol de pericol interactiunilor dintre
Surse de evenimente
sursele de pericol
modelare pericol initiale/final
 Fig. 2.7

Pentru alcatuirea acestei organigrame trebuie cunoscute toate subsistemele

componente ale sistemului investigat, formate din subsistemele materiale- M k SSi si
cele asociate factorului uman O j SS k .Trebuie cunoscuta deasemeni functionarea
acestor subsisteme cit si conexiunile dintre ele,care reprezinta cit si cu mediul
inconjurator.Mediul inconjurator ca participant activ in scenariile de risc trebuie
deasemeni bine identificat.
Identificarea riscurilor de proximitate este facuta in contextul identificarii si a
surselor tinta, care reprezinta cealalta parte a aceluiasi scenariu. Pentru realizarea
scenariilor de producerea accidentelor de proximitate si deci si identificarea celor doua
tipuri de surse se utilizeaza grila MOSAR. Grila MOSAR asociaza fiecarui subsistem
sursa de pericol un indicativ care sugereaza natura sursei de pericol (mecanic, chimic,
electric, etc. vezi anexa I)
Fiecare subsistem sursa de pericol identificat, poate initia un flux al pericolului,
cimpul starilor de pericol fiind sistemul tehnic/tehnologic analizat, care se afla si sub
influenta mediului inconjurator. Asadar cunoscinnd elementele; sursa de pericol, sursa
tinta, ST/T si mediu inconjurator se pot identifica toate disfunctiile, respectiv toate
fluxurile care pot duce la aparitia unui eveniment nedorit , un accident de proximitate.
Pentru tratarea unitara si completa a tuturor fluxurilor de pericol metoda MOSAR indica
utilizarea tabelelor de forma tabelei 2.2.

Tabela 2.2
Tipurile de Etapa punerii in Eveniment Eveniment Influientele
subsisteme opera initiator initial cimp.
surse de (proiectare,cons Factori clim.
pericol tructie Distanta
exploatare sursa-
,reparatie) tinta
Extern Intern Asociat Asociat Eveni Eveni
Mediu De mat. de fluidul m. m.
activ natura constr. ui princi final
intrise pal
ca
1 2 3 4 5 6 7 8
 Tabela 2.2 permite realizarea scenariilor de producera accidentelor prin inlantuirea
eveniment initiator-eveniment initial-eveniment principal(fluxul pericolului)-eveniment
final . Scenariile de producerea accidentelor de proximitate se obtin ca urmare in urma
identificarii evenimentelor initiatoare ,a celor initiale si a evenimentelor finale
caracteristice diferitelor surse de pericol.Metoda MOSAR considera subsistemele sursa
de pericol in care intra evenimentele initiatoare si din care ies evenimente finale sau
intermediare ce duc tot la un eveniment final. In figura 2.8 sunt prezentate mai multe
scenarii posibile de producerea accidentelor de proximitate.

EI 1 EF1 EI 1 EF1 EI 1
EF1
EI 2 EF2 EI 2 EF2 EI 2 EI 1
EF2

EI h EFi EI 3 EF3 EI 3 EF3

Ei h EP1
1 EF 1

EIN 1 EIN 5 EIN 2 EIN 3

EI 6 EF 2 EIN 4 EI j=EP2

Figura 2.8
SS m- sistem sursa; EP evenimente primare;
EI evenimente initiatoare; EIN evenimente intermediare;
EF evenimente finale;

2.3.2 Evaluarea riscurilor principale

 Operatiunea de evaluare a riscurilor principale numite si riscuri de proximitate
presupune :
a) estimarea consecintelor producerii acestor accidente pe baza scenariilor de
proximitate analizate anterior;
b) aprecierea calitativa a posibilitatilor de producere a acestor scenarii.
Datele de intrare cu care se rezolva aceasta problema sunt evident arborii pre-logici
pe baza carora s-au intocmit insiruirile de evenimente rezultind scenariile de
proximitate.In urma evaluarii riscurilor principale rezulta o analiza amanuntita a tuturor
evenimentelor care i-au parte la scenarii si totodata si a tintelor posibile. In cazul modului
A sunt analizate drept tinte ale evenimentelor si scenariilor de proximitate ; subsistemele
materiale din alcatuirea ST/T analizat (cladiri, echipamente tehnologice, cai de acces,
mijloace de transport, etc.),subsisteme marteriale aferente mediului inconjurator,
personalul angajat al ST/T si a sistemelor adiacente, populatia si ecosistemul.
Evaluarea riscurilor principale prin estimarea consecintelor asupra subsistemelor
mentionate este o problema de baza a menagementului riscului in itreprinderi industriale
si tot deodebit de complexa prin cunostiitele tehnice interdisciplinare care le reclama.
Astfel, riscuri de natura mecanica sau termodinamica reclama utilizarea metodelor,
procedelor si algoritmilor de calcul specifice Rezistentei materialelor, Organelor de
Masini respectitiv proceselor termodinamicii si termocineticii. In urma acestei analize
rezulta dimensionarea sau redimensionarea corecta a echipamentelor reducindu-se
probabilitatea aparitiei accidentelor de proximitate. In cazul unei actiuni violente similare
unor explozii trebuie avute in vedere prognoze si studii de balistica , de proagarea
undelor de soc cu consecinte asupra subsistemelor mentionate.Situatia este des intilnita la
distrugerea recipientelor sub presiune. Trebuie deasemeni amintit de unele scenarii
posibile ca urmare a desfasurarii unor reactii chimice cu viteze de reactii la limita de
explozie sau chiar mai mare, situatie in care evaluarea riscurilor se face pe baza
cunostntelor chimiei analitice, termochimiei etc.
Esimarea probabilitatilor de producere a accidentelor tehnice presupune
cunoasterea, cel putin in mod orientativ a probabilitatilor de producere a
evenimentelor din scenariile de proximitate. In general pentru aceasta se utilizeaza
cazuistica anterioara, respectiv valorificarea arborilor pre-logici, care
exprimaprobabilitatea producerii accidentelor de proximitate in numar de accidente
in unitatea de timp( h 1 ; an 1 ).

In absenta unei cazuistici aprecierea cantitativa de producerea accidentelor se face

prin calificativele:
1. improbabil; 4. probabil;
2. extrem de rar; 5. frecvent.
3. rar;
 6. Datele de iesire furnizate de acesta etapa a analizei producerii accidentelor
permit pe de o parte stabilirea efectelor ce apar in urma aplicarii unui scenariu
si pe de alta parte probabilitatea producerii accidentelor de proximitate.

2.3.3 Negocierea obiectivelor globale

Negocierea obiectivelor globale presupune:

a) stabilirea unei grile de probabilitate gravitate G ;
b) negocierea grilei mai sus stabilite in vederea stabilirii limitei de aceptabilitate a
accidentelor posibile;
c) ierarhizarea scenariilor de producerea accidentelor de proximitate in vederea
clasificarii lor dupa aceptabilitatea lor.
Datele initiale necesare efectuarii unei asemenea analize sunt:
a) Scenariile posibile de producerea accidentelor de proximitate (etapa A01);
b) Efectele posibile produse de accidentele de proximitate asupra surselor
tinta;
c) Probabilitatea producerii accidentelor de proximitate conform grilei G
Materializarea grilei G presupune stabilirea in prealabil a criteriilor de apreciere
a gravitatii consecintelor accidentelor, criterii care se negociaza cu toti factorii de
raspundere implicati in punerea in opera a unui sistem-tehnic/tehnologic, sau se
renegociaza cind acesta este in functionare.In anexa este dat modul de alcatuire a unei
grile probabilitate- gravitate ( G )
Criteriile de acceptabilitate a accidentelor au la baza o valoare de referinta a
produsului P, punctaj asociat probabilitatii producerii accidentelor si G nivelul de
gravitate,nivel negociat la inceputul operatiunilor de punere in opera a ST/T P G ref .
Valoarea de referinta a produsului este limita pina la care un accident de proximitate este
acceptat.
 Date de
iesire Exp. anterioara

Scenarii posibile
Negocierea
Date de intrare: obiectivelor globale
-scenarii A01 ;
-consecinte A02
Riscuri acc.
- posibilitate de producere A03
clasificate

Frontiera acc-
neacc
Date interm.
Stabilirea grilei Negocierea grilei Ierarhizarea
G G scenariilor

A13 A23 A33

Factori implicati in punera in opera

Natura si amploarea proceselor distructive
Considerarea celor mai posibile tinte

Figura 2.9

2.3.4 Mijloacele de prevenire a riscurilor de proximitate

Eliminarea riscurilor de proximitate este posibila daca sunt prevenite scenariile care
pot produce aceste scenarii. Metodele de prevenire au in vedere creierea unor bariere de
prevenirea producerii accidentelor de proximitate.Creiera acestor bariere este scopul
ultimei etape de analiza cuprinsa in modulul A. Succesiunea operatiunilor care alcatuiesc
aceasta etapa este data in figura 2.10.

Stabilirea mijloacelor Experienta anterioara

de prevenire a
riscurilor principale
A04
 Date de intrare
-Scenarii posibile A01
-riscuri princ. A02
-scenarii clasific. A03

Identificarea si clasif. Descrierea barier.

Definirea si Barierelor de de prevenire si Valorificarea
clasificarea prevenire si protectie protectie experientei
tintelor A24 A34 A44
A14

Riscuri
reziduale
Riscuri
controlate
Obiective globale Grila 2
negociate MOSAR
anexe Tabelul B ; grila 3 MOSAR; Tabelul C
anexe

Figura 2.10

Abordarea acestei probleme incepe cu definirea si clasificarea tintelor potentiale. La

definirea si clasificarea tintelor potentiale ce pot fi afectate de un accident de proximitate
se are in vedere natura lor (subsisteme materiale,ecosisteme populatie etc.) cit si
amploarea consecintelor asupra acestor subsisteme.
Cunoasterea detaliata a acestor subsisteme sursa tinta cit si a scenariilor de
producere a accidentelor inacceptabile permite identificarea si definirea barierelor de
prevenirea producerii acestora cit si modul de protectie a subsistemelor tinta a
accidentelor. Grila 2 MOSAR de modul in care se pot identifica si defini aceste
bariere(vezi anexe).
Metodele, mijloacele si procedeele de prevenirea producerii accidentelor de
proximitate inacceptabile se stabilesc inca din faza de conceptie a sistemului
tehnic/tehnologic si au in vedere urmatoarele obiective:
a) Prevenirea aparitiei evenimentelor primare initiatoare a accidentelor
principale
inacceptabile, se urmareste neutralizarea sau eliminarea surselor de pericol;
 b) Prevenirea aparitiei evenimentelor intermediare, care pot duce la
aparitia accidentelor sau amplificarea consecintelor acestora;
c) Creierea mijloacelor de protectie a sistemelor tinta astfel incit
evenimentele finale unui accident sa nu mai aiba loc sau consecintele lui sa fie mult
diminuate.
Toate aceste obiective au un singur scop, respectiv eliminarea posibilitatilor de
producerea accidentelor sau cel mult transformarea unui eveniment inacceptabil intr-unul
acceptabil.
Barierele de prevenirea accidentelor de proximitate, dupa natura lor se impart in :
-bariere tehnologice
-bariere de utilizare
Barierele tehnologice (BT) sunt acele bariere care fac parte intriseca din sistemul
tinta, cum ar fi ansambluri sau subansabluri ce au rolul precis de a preveni aparitia unui
accident nedorit. Aceste pot fi de tip static cum ar fi aparatori, capace de protectie,
blindaje, izolatii etc. sau de tip dinamic cum ar fi relee electrice, termice sau mecanice ce
corecteaza functonarea unui sistem pina la oprirea lui. De mentionat ca barierele de tip
tehnologic intra automat in functiune , fara interventia umana.
Barierele de utilizare(BU) sunt acele bariere datorate actiunii factorului uman
fundamentate prin regulamente de functionare a ST/T. Pe baza acestor regulamente
operatorul conduce astfel procesul tehnologic incit sa previna aparitia unor evenimente
ce duc la amorsarea unor accidente nedorite. Conducera procesului tehnologic este
asigurat de factorul uman prin sisteme complexe de supraveghere si control al procesului
tehnologic.
Atit barierele tehnologice cit si barierele de utilizare pentru a-si indeplini rolul
pentru care au fost creiate sunt amplasate la nivelul evenimentelor initiatoare primare sau
intermediare cit si la nivelul evenimentelor finale, din scenariile de producerea
accidentelor de proximitate inacceptabile.
Aceasta etapa a modulului A din managementul riscului dupa metoda MOSAR va
permite stabilirea :
- scenariilor de producerea accidentelor de proximitate inacceptabile;
- naturii si caracteristicile barierelor;
- evenimentele carora li se asociaza barierele;
- fazelor sau etapelor de punere in opera.
Alegerea barierelor pentru prevenirea producerii evenimentelor care duc la aparitia
accidentelor de proximitate inacceptabile trebuie facuta cu mare atentie astfel, ca aceste
sa aiba un nivel ridicat de fiabilitate, sa nu genereze ele insasi accidente nedorite sau sa
amplifice efectele nedorite ale accidentelor.

2.3 MOSAR- modulul B

 Modulul B constitue o abordare probabilistica a problemei riscurilor intr-un sistem
tehnic/tehnologic investigat. La investigarea sistemului , acesta este tratat la nivel
microscopic. Modulul a constitue un nivel superior de analiza de risc in functionarea
sistemelor . Abordare modulului B din metoda MOSAR presupune parcurgerea , cel putin
partiala a modulului A a aceleiasi metode.
Abordarea modulului B a metodei MOSAR presupune totodata cunoastera foarte
bine a proceselor tehnologice si a mentenantei sistemului supus analizei. Aceasta va
permite depistarea si tratarea tuturor disfunctiilor tehnice si operationale, care va permite
alcatuirea arborilor pre-logici de evenimente caracteristici modulului A , iar in continuare
indentificarea scenariilor posibile de producerea accidentelor tehnice.
Etapele care compun modulul B se succed similar modulului A , dar modul de
abordare este diferit. Aici, scenariile de producera accidentelor tehnice sunt materializate
sub forma arborilor generali de defectarecare fac legaturile intre evenimentele primare
intiatoare si evenimentele finale respectiv accidentele propiu zise. Analiza arborilor
generali de defectare permit atit evaluarea consecintelor producerii accidentelor, cit si
stabilirea barierelor de prevenire a producerii accidentelor. Pornind tot de la arborii
generali de defectare si de la scenariile de producerea accidentelor se poate dimensiona si
structura un ST/T astfel incit sa se evite sau neutraliza producerea accidentelor tehnice
inacceptabile. In tehnica este acceptata o probabilitate de producere a accidentelor
inacceptabile de 10 6 / an . In jurul acestei probabilitati (accident improbabil) se
structureaza si se dimensioneaza barierele de prevenire a acestor tipuri de accidente. Si in
aceasta situatie ramin riscuri reziduale care fac obiectul managementului riscului.
Asa cum se vede din organigrama modulului B (fig.2.5) acest modul are cinci
etape care trebuiesc parcurse.

.4.1 Identificarea riscurilor de functionare

Aceasta etapa presupune identificarea tuturor disfunctiilor care pot interveni la

nivelul ST/T investigat, in timpul functionarii lui.Dupa natura lor disfunctiile pot fi :
- disfunctii tehnice;
- disfunctii operationale.
Disfunctiile tehnice, sunt acele disfunctii care apar din defectarea , avarierea unui
subsistem din alcatuirea ST/T analizat. Disfunctiile tehnice sunt asociate factorilor
materiali de risc tehnic(factori intriseci) si a factorilor legati de conditiile de exploatare si
de conditiile mediului exterior.
Disfunctiile operationale sunt asociate erorilor factorului uman implicat in
exploatarea ST/T-ului. In aceasta categorie de disfunctii intra toate nivelurile de personal
implicat in exploatarea sistemului.
Organigrama primei etape de analiza a modulului B este data in figura 2.11.Din
analiza organigramei rezulta ca in aceasta prima etapa se modeleaza sistemul tehnologic
si ca urmare trebuie cunoscute subsistemele care compun sistemul, functiile indeplinite
de acestea si conexiunile ce se stabilesc itre subsisteme pentru indeplinirea
functiilor.Totodata se trebuie cunoscute implicarea mediului ambiant asupra functionari
sistemului, interactiune sistem mediu.
Identificarea riscurilor de functionare consta, pe de o parte in identificarea riscurilor
asociate factorului uman si pe de alta parte identificarea riscurilor legate de functionarea
subsistemelor materiale componente.
Pentru rezolvarea primei probleme se analizeaza detaliat implicarea factorului uman
in functionarea tuturor subsistemelor materiale componente, din care rezulta un complex
de reguli regulamente, norme, instructiuni, etc. , care statuiaza desfasurarea activitatii,
pentru indeplinirea functiei sistemului analizat.In urma acestei analize sunt identificate
toate disfunctiile operationale care pot surveni pe parcursul functionarii sistemului
analizat.
Pentru rezolvarea celeilalte probleme, respectiv identificarea disfunctiilor tehnice,
se fac analize serioase asupra functionarii fiecarui subsistem material care alcatuieste
sistemul analizat. Se fac deasemeni analize asupra conexiunilor dintre subsisteme, cit si
dintre acestea si mediul ambiant. Abordarea sistemica a identificarii disfunctiilor tehnice
este posibila prin utilizarea tabelului AMDEC(Analiza Modurilor de Defectare, Efectele
si aspectele Critice ale acestora) existent in anexa.
Odata identificate disfunctiile fie ele operationale fie ele tehnice pe baza inlantuirii
lor se construiesc scenariile de producerea accidentelor finale, arborii logici de defectare.

Experienta anterioara
Date de intrare Date de iesire
-Natura si functiile subsistem. -disfunctii tehnice si operat.
componente -scenarii de producera accident.
-conexiuni dintre subsistem -arbori logici de defectare
Date de intrare
-Natura si functiile subsistem.
componente
-conexiuni dintre subsistem
 Identificare riscurilor
de functionare
B01

Identificarea riscurilor cauzate de Identificarea riscurilor cauzate

implicarea factorului uman in intreactiuni de disfunctiuni tehnice in
exploatarea sistemului functionarea subsistem.comp.
B11 B21

Figura 2.11

2.4.2 Evaluarea riscurilor

Scenariile posibile de producera accidentelor tehnice cazate de disfunctii tehnice sau

operationale complecteaza scenariile de producera accidentelor de proximitate analizate
prin modulul A . Disfunctiile tehnice si operationale cuplate cu evenimentele initiatoare
de fluxuri de pericol, formeaza evenimentele primare, care se afla la originea producerii
accidentelor tehnice. Exista insa posibilitatea ca accidentele tehnice sa se produca fara
aportul evenimentele intiatoare ale modulului A , ci numai din cauza disfunctionalitatilor
tehnice si operationale.
Se remarca faptul ca imbinarea elementelor caracteristice modulului A cu elementele
caracteristice modulului B alcatuiesc arborii generali de defectare care inglobeaza
toate scenariile posibile de producerea accidentelor tehnice.Dezvoltarea si construirea
retelelor arborilor generali de defectare este posibila cu ajutorul pachetului de
programe SERENADE.
Scenariile de producere a accidentelor tehnice sunt rezultatul inlantuirii
evenimentelor nedorite primare, initiatoare de fluxuri de pericol, care sunt la originea
accidentelor tehnice si evenimentele nedorite finale, respectiv accidentele tehnice ce au
impact negativ asupra subsistemelor sistemului investigat si asupra mediului
inconjurator.In urma acestei etape de analiza se va clarifica evaluarea consecintelor
producerii accidentelor tehnice dupa scenariile generate de arborii generali de defectare
si totodata se va cuantifica probabilitatile de producere a evenimentelor nedorite primare,
intermediare si finale. Cum evaluarea consecintelor producerii accidentelor tehnice a fost
tratata la studiul modulului A, se va trata in special problema cuantificarii probabilitatilor
de producere a evenimentelor ce favorizeaza aparitia accidentelor tehnice.
Probabilitate producerii evenimentelor care sa duca la aparitia accidentelor tehnice
se obtine in urma unei analize amanuntite a functionarii subsistemelor componente a
sistemului tehnic/tehnologic,a sistemului in totalitatea sa cit si a functionarii sistemului in
conexiunea sa cu mediul ambiant. Deasemeni, cuantificarea probabilitatii mai sus
mentionata in sensul functiei matematice de probabilitate se poate exprima avind la baza
o cazuisica bogata, o baza de date solida care poate sa cuantifice frecventa aparitiei
evenimentelor nedorite si de aici probabilitatea producerii accidentelor.In anexe sunt date
probabilitatile aparitiei unor evenimente nedorite tipice, frecvent intilnite in exploatarea
ST/T.
Potrivit modelului MOSAR probabilitatea aparitiei si producerii unui accident
tehnic este produsul probilitatilor aparitiei si producerii evenimentelor primare
initiatoare, care genereaza fluxul de pericol, a aparitiei evenimentelor initial care
genereaza transmiterea fluxului de pericol, a aparitiei evenimentului intermediar care
transmite fluxul pericolului si respectiv a probabilitatii aparitiei impactului dintre fluxul
de pericol si sursa tinta a accidentului tehnic. Se determina ca atare toate probabilitatile
evenimentelor care se inlantuiesc pentru producerea unui accident tehnic dupa un
scenariu inainte stabilit.
Acest calcul al probabilitatilor producerii evenimentelor nedorite generatoare de
accidente tehnice este imperios necesar in vederea proiectarii structurilor si dimensiunilor
sistemelor tehnice sau tehnologice astfel incit consecintele unui accident tehnic sa fie
limitate la niveluri acceptabile.
La alcatuirea arborilor generali de defectare se utilizeaza prepozitile si /sau care
permite conditionarea generarii si transmiterii fluxului de pericol de anumite evenimente
se creiaza asa zisele porti de tansmitere a fluxului si/sau.
 EP1 EIN1
EIN2 EF1

EP2

Arbore pre-logic de evenimente

EPT2
EPO1 EIN8
sau EP2
sau EIN
EPO2 si
EPT1 EF2
EPO3

EP1
EPO4 EIN6

Arbore logic de defectare

GRILA MOSAR
CLASIFICAREA SISTEMELOR SURSE DE PERICOL

A. SISTEME SURSE DE PERICOL DE NATUR MECANIC

 A1. Aparate sub presiune
Hidraulice
Pneumatice
Mixte
A2. Componente sub strngeri mecanice
A3. Componente n micsre
Solide
Lichide
Gazoase
A4 . Componente care necesit manipulare
A5 Sistemele surse de explozii de natur fizic
A6. Sistemele susceptibile de cdere dela nlime
A7. Alte sisteme surs de vtmri
A8. Sisteme surse de vibraii i zgomote.

B. SISTEME SURSE DE PERICOL DE NATUR CHIMICA

B1. Sistemele surse de reacii chimice
B2. Sistemele surse de reacii chimice :
In mediu lichid
In mediu gazos
B3. Sistemele surse de toxicitate i agresivitate chimic
B4. Sistemele surse de poluare atmosferic
B5. Sistemele surse de pierderea oxigenului

C. SISTEME SURSE DE PERICOL DE NATUR ELECTRIC

C1. Sisteme n curent continuu sau alternativ
C2. Electricitate static
C3. Condesatoare de putere
C4. Surse de curent de frecven nalt

D. SISTEME SURSE DE PERICOL DE INCENDII

E. SISTEME SURSE DE PERICOL DE RADIAII

1. Radiaii ionizate
2. Radiaii UV-IR- vizibile
 3. Laseri
4. Microunde
5. Cmpuri magnetice

F. SISTEME SURSE DE PERICOL DE NATUR BIOLOGIC

1. Viruii
2. Bacterii
3. Toxine
G. SISTEME SURSE DE PERICOL DE NAT UR UMAN

1. de circunstante normale
2. aciuni intentionate
H. SISTEME SURSE DE PERICOL LEGATE ACTIUNEA
MEDIULUI
1. inundaii 3. inghe
2. furtuni 4. seisme
5. mediu agresiv natural sau industrial

ANALIZA RISCULUI : STUDIU DE CAZ

INSTALAIA DE BALAST- SANTIN DE LA BORDUL NAVELOR
A. Deranjamente privind pompa cum sunt:
 pompa nu se amorseaz;
-linia facuta incorect(valvula sorb sau aspiratie pompa inchise):
D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
-valvula sorb lasata deschisa(sorb din caseta goala):D=60% ;G=30% ;A=70%
;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

-neetanseitati pe traseul de aspiratie : D=60% ;G=50% ;A=40% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*50%*40%*50%
=6%

-supapa aspiratie blocata: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*80%*20%*50%
=4.8%
-pompa de santina defecta: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.%

pompa se dezamorseaz;
 -valvula sorb lasata deschisa(sorb din caseta goala):D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
-neetanseitati pe traseul de aspiratie : D=60% ;G=50% ;A=40% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*50%*40%*50%
=6%
-pompa de santina defecta: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4%
-pompa nu realizeaz debitul;
-linia facuta incorect(valvula sorb sau aspiratie pompa inchise partial):
D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

-valvula sorb lasata deschisa(sorb din caseta goala):D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
-neetanseitati pe traseul de aspiratie : D=60% ;G=50% ;A=40% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*50%*40%*50%
=6%
-filtru sorb murdar: D=60% ;G=50% ;A=60% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*50%*40%*50%
=9%
-supapa aspiratie blocata: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*80%*20%*50%
 =4.8%
-supapa de refulare blocata: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*80%*20%*50% =4.8%
-pompa de santina defecta: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50% =4.%

-pompa nu realizeaz nlimea de refulare.

-valvula refulara inchisa: D=60% ;G=50% ;A=60% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*50%*40%*50%
=9%
-supapa aspiratie blocata: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*80%*20%*50%
=4.8%
-supapa de refulare blocata: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*80%*20%*50%
=4.8%

-pompa de santina defecta: D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.%

B. Deranjamente privind maina de antrenare, cum sunt:

- motorul nu poate pomi;
-tensiunea de alimentare este redus mult sub limita admis: D=60% ;G=80% ;A=20%
;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
 =4.%
- una din faze este ntrerupt; D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=60%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%

- scurtcircuit n bobinajul rotorului la motoarele cu colector:

D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%
motorul se supranclzete;
-rezistenta mare exercitata de pompa :D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%
-cuplaj pompa motor defectuos:D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%
-spire scurtcircuitate :D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%
motorul nu dezvolt puterea necesar.
-spire scurtcircuitate :D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%

-tensiunea de alimentare este redus mult sub limita admis: D=60% ;G=80% ;A=20%
;p=50%
Riscul=D*G*A*p
 =50%*80%*20%*50%
=4.%

C.Deranjamente ce apar la separatorul de santina

-Pompa nu porneste
1.Releul de suprasarcina actionat:
D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

2.Nivel minim in tancul de santina:

D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

-Lampa care indica prezenta tensiunii nu se aprinde

1.Sistemul nu este alimentat cu tensiune;
D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

2.Intrerupatorul general in pozitia OFF:

D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
3.Lampa arsa: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
 -Lampa TRIPPED OVERLOAD aprinsa si pompa nu porneste:
Contactul releului F1 deschis: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

Spalarea inversa nu se opreste.Apa curata se duce in tancul de sludge:

Electrozii detecteaza prezenta uleiului: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
Presiune mica pe aspiratia din tanc.Spalare inversa continua
1.Pe linia de aspiratia din tanc neetansietati: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

2.Valvula de pe linia de sludge neetansa: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

3.Neetansietati ale domului: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

4.Sistemul aspira aer din tancul de santina sau pe la flansile treptei a doua:
D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
 =6,3%

Presiun mica de refulare a pompei separatorului.

Pompa defecta : D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

Concentratia uleiului in apa evacuata peste bord depaseste 15 ppm

Filtrele au depasit perioada de folosire: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
Valvulele pneumatice functioneaza defectuos:
1.Solenoid defect D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

2.Aerul de comanda contine apa :D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50% =6,3%

3.Teava de aer obturata de murdarie: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
4.Pistonul valvulei defect: D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

5.Presiune mica de aer: D=60% ;G=40% ;A=50% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=4,8%
 6.Lipsa tensiunii de alimentare D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50% =6,3%

Senzorii detecteaza ulei dar nu-l evacueaza

1.Apa de spalare inversa insuficienta sau deloc alimentare : D=60% ;G=40% ;A=50%
;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=4,3%
2.Pistonul valvulei de descarcare nu functioneaza alimentare : D=60% ;G=40% ;A=70%
;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=5,7%

Ulei in apa evacuata peste bord

1.Valvula cu 3 cai functioneaza defectuos D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

2.Teava de evacuare peste bord conectata cu teava de evacuare a uleiului

D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%

Incalzitorul nu functioneaza
1.Incalzitor defect D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
 =60%*30%*70%*50%
=6,3%

2.Lipsa tensiunii de alimentare D=60% ;G=30% ;A=70% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=60%*30%*70%*50%
=6,3%
Monitorul nu prevaleaza probe din cele 2 puncte diferite :
1.Valvula solenoid nu functioneaza :D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%
Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%

2.Obstructie in tubulaturile de probe :D=60% ;G=80% ;A=20% ;p=50%

Riscul=D*G*A*p
=50%*80%*20%*50%
=4.4%
 BIBLIOGRAFIE

1. D. Popescu; Alexandru Pavel Risc tehnic i tehnologic Editura Briliant Bucureti

1998
2. Roger Franks- Modelare si simulare in inginerie chimic- Editura Tehnic Bucuresti
1979
3. GH. Mihoc ; Virgil Craiu-Tratat de statistic matematic Vol.II Ed. Academiei Buresti
1977
4. George Ciucu ; Virgil Craiu- Inferen Statistic Ed. Didactic Bucuresti 1974
5. Tudor Darie- Contributii la studiul uzurii tribosistemului piston segmenti cmase de
cilindru pentru motoarele navale tez de doctorat Universitatea Dunarea de jos Galati
1986
6. C. Ionita; I Apostolache - Instalaii Navele de - Construcie i exploatare, Editura
Tehnic, Bucureti.
A. Beziris , Gh. Bamboi - Transportul maritim . Probleme tehnice
i de exploatare , Editura Tehnic, Bucureti, 1988
7. Idelcik, I., - ndrumtor pentru calculul rezistenelor hidraulice, Editura Tehnic ,
Bucureti, 1984
8. Nicolae Ganca - ntreinerea si exploatarea pompelor
9. Pavel Dorin - Maimi hidraulice, Editura tehnic
10.M. Serescu - Transportul maritim, Editura Lumina Lex, 1995
11.*** Registrul Naval Romn - Reguli pentru clasificarea i construcia navelor
maritime
12.*** Convenia MARPOL 73/78
13. ****Documentaia tehnic navei cargou mrfuri generale 7800 tdw
14.*** Theory of separation, Alfa Laval