I

E,

T'l
a:

L:'

L9. Reglarea tensiunii de bord a autovehicolelor

!
t
1. Confinutul lucrlrii
prezentarea modului de funclionare a alternatorului tip EP -
1116 ( Electroprecizia S6cele; 12Vl50V)
Ridicarea caracteristicii generatorului:Uc = f(C!,i.*)
in funclie
de turafia (f)) Ei de curentul de excitalie
(i.-)'
Menlinerea constant5 a tensiunii (Uo=const') la variafia
m6rimilor o(t) +i i*(t) (reglarea tensiunii de bord)'
L
2. Aparatura necesari L
- standul de laborator realizat in acest scop;
L
- aparate de m6sur[ tensiune/curent;
- osciloscop .
t
3. Considerafii teoretice

Alternatorul autovehicolelor produce energia electrica

necesar[ L
funclionlrii acesteia. Tensiunea alternativd produsd in inf6gurarea
statoricd tifazatdeste datl de o relalie de forma:
U"r =k O i"r(V"r)
prin care circula
in care (o) este vitezaunghiulara de rotalie a rotorului
generat6
curentul de excitalie (i.*;. lJttetior, tensiunea alternativddfazat[
nominale
in stator este redresatl cu o punte ttrfazal|cu 6 diode' Valorile
sau Uo=24Vcc)'
ale tensiunii de bord sunt l2Vcc sau 24Ycc (Uo:12Vcc
caracteristicile alternatorului deriv6 din ecuafia anterioar[
:

- Caracteristica de turalie :
Uo=kr O l,*=.,
- Caracteristica de excitalie :
Uq = k2 i", In=",

Necesitatea regllrii tensiunii alternatorului de

la bordul
mecanic de
autovehicolelor Jeriva?in faptul cE alternatorul este antrenat
c6tre arborele cotit al motorului termic in timpul qi funclionarii
autovehicolului, t"tEiu motorului schimbindu-se frecvent
in limite
;!.!..,iilr"rei in acest sens se modific[ curentul de excitalie (i*) pentnr
a compensa varialiile de turafie astfel incflt produsul (Cli"*) va rEmdne
constant.

-47 -
 IE
-l
1e
,B cazul ideal corespunde unei varia{ii continue a curentului
( i._ ),
soiulia este insi complicatd gi incomodd. S-a generalizat
, bipozifionald a curentului. Varianta mai real5 folo-seqte
o ,eglare
un releu numit
,,conjunctor - disjunctor,, figura 1.
-1 -

_3

-T
-T
_ffi

-I Figura 1

_l Releul este format din bobina (Bob)

$i un contact (c). Dac6

l
curentul prin bobini (i*o) este mic (sau nur),
contactorul (c) este inchis gi
prin bobina de excitafie Bx) circuli un curent
de excitafie (r* ) mare

l (i., =flt in consecinf[ , tensiunea (uo) depaeqte

bateriei, dioda zenq (Dz) incepe s6 conducr,
tensiunea nomin alda

curentur prin bobina

releului deschide contactul c. Acum datorite rezistenlei
inseriate (R)

l
curentul de excitalie scade :

uo=**;;'*
scazdnd 5i tensiunea (uo).Apare astfel
un ciclu oscilant intrefinut in care
alterneazL starea contact inchis (ton) contact
deschis (toff). c- .a, ru*1i,
este mai il,,re cu atSt scade (ton) si cregte (tofl)
pro*, a menfine uo=ct.
(de pildA lJo:12 Vcc).

In figura 2 este prezentatli o solufie imbunatafiti

in care confrolul
t curentului prin releu este rearizat de tranzistorui
(r), prir.ipiri- o.
funcfionare rdmdndnd acelagi.
variantele mai noi tnlocuiesc releul cu un
I tanzistor de putere,
dup[ o schemE corespunzEtoare figrti2.

-48-
 7

&

k
j

r
tF

c'
F
tE

E.
F
&.

L
L
L

Figura 2 L

(t)
sursa E<12V, dioda (DZ ) este blocat6, Ia fel 9i tranzistorul
(r2) 9i
astfel inc6t curentul de excitalie (i.*)(hotlrdt de cdtre rezistenfele
(r3), la baza tranzistorului (T)) are valoare mare qi uo incepe s6
creasca
al tranzistorului
iar E>12V. Tranzistorul (t) ,,absoarbe " curentul de dup6
(T), curenrul de excitalie ii* ) qi implicit , tensiunea (Uo) incepe
sE scad5'

dar de o frecvenla mult mai ridicata

$i acum se stabilegte un ciclu oscilant
sunt substanlial
fafd de cantlanterior, astfel inc6t oscilaliile tensiunii Uo
mai reduse.

4. DeslEgurarea lucririi
4.1. Descrierea aparaturii folosite

motorul
Lucrarea sebazeazd pe standul experimental al alternatorului'
termic de antrenare fiind simulat printr-un motor electric {24Y
I 6A)'
Sistemul de alimentare a motorului este format din autotransformator

-49-
 _l
&i
&i

ffi

(AT), transformator cobordtor (Trl) gi puntea redresoare (p1).

ffi viteza de
rota{ie este misurati cu un turometru inductiv (n).
Sistemul de comandi a excitaliei alternatorului constd
dintr_un
ffi transformator (Tr2) gi o punte redresoare (p2) gi un poten{iometru
de
putere (P). curenful de excitagie este mdsurat de ampermetrui
(Aex), iar
curenful este modificat prin cursorul potenfiometrului (p)
Pentru a putea urmdn mai ugor funcfionarea regulatorului
de tensiune,
prin care se urmdregte obfinerea unei tensiuni coistante
de furafia motorului, dar gi de sarcin6 (faruri aprinse
rvr) mJir...n,
w sau stinse, etc) s_a
conceput un model electromecanic de regulator cu
funclionare pe
ffi principiul conjunctorului-disjunctor. contactul normal
ffi
inchis
disjunctorului va $y:,1p*".t.lfio.',etrul (p) astfel inc6t (ve)
(K) al
va creqte peste
valoarea de referinla (Vo'). La limita (Vo-+av)
dioda Zener (Dz)_ fi'guru
ffi 1- va satura franzistorul (t), bobina va anclanga, contactul
ffi (K) se va
deschide . Datoritd inserierii potgniiometrurui (P),
tensiunea (v6) incepe
r+1
.! sd scad5. La (v6"- av ) curentul diod ei Zener'r. uu anula gi'
! bobiru
,i declangeazd. contactur (K) se inchide din
nou, (vo) cregte pana tu
(Vo-* av ) gi incepe un nou ciclu autooscilant.

\
i
-_J

),1

l
I

"tI

"l

I
I

I
Fig 3. Schema conjunctorului-disjunctor

-50-
 B

n.+
i G
^H

N
I
E

I
I

I
tl .il

'*_
rlt ll r

I
I-
I al
ta.- :{ 2
-------r-------r- H t_
l l-l
L>.
I
ll

I t_

I
I
I

Fig 4. Schema de principiu a standului experimental

51
 p.i
EL] I
EI
EJ

Se va urmxri func{ionarea sistemului de

reglare automatr a tensiunii
ffi de bord cel pu{in penrru doui rurafii (nl) gi
1^i1, anarizindarrrtrir?ir"l
in care bobina este anclangat6, respectiv (at, pentru
) declangare, folosind
ffi un osciloscop.

B1
H
4.2. Identificarea elemetelor componente ale standului
experimental.

4.3. Alimentarea circuitului pentru controlul turaliei

motorului
ffi
electric de antrenare a alternatorului (autotransfonnator AT,
transformator coboritor Trr, etc.) cu alternatorur
neexcitat(i"* ).
4.4 Ridicarea caracteristicii de excitalie
ffi
se alimentezE kansformatorul (Tr2) gi se ridici
E caracteristica
H Uo = f(io) lu=",
p5st'dnd diferite valori ale turafiei, penfru
g: a completa tabelul I

T
|;
:t
;rJ
Tabelul I
I
i
Ul=
)

J
I
l
Uo[Vcc]

"l
J
U2:
I
1 Iex [A]

UoIVcc]

U3:
Iex [A]
E

-52-
 H

4.6 Ridicarea caracteristicilor de tura{ie G

Se menline i.* =ct' Ei se modific6 din autotransformator , turalia
alternatorului reprezentind datele din tabelul 2
G

G
Tabelul 2

I
I
I
I
Iex3:
I-
I

t_

4.5 Ridicarea caracteristicilor de reglaj t_

din figura 1 qi
se alimenteaza infagurarea de excitalie prin montajul
I

semodificdtura{ia(n),urmdrindevolu}iatensiunii(Uo).

-53-