Coordonator:
Lector dr. Ursanu Grigore
Masterand:
Olariu Violeta-Vasilica
Iai
2017
INTRODUCERE
In contextul actual al sarcinilor pe care trebuie sa le rezolve scoala, educatia fizica se
include in programul promovarii personalitatii omului in concordanta deplina cu exigentele de
azi si de maine ale societatii noastre.
Sarcina principala a scolii consta in inarmarea elevilor nu numai cu cunostinte si
deprinderi, ci si cu capacitatea de a intelege lumea in complexitatea ei, de a se integra in ea. Una
din functiile educatiei fizice pate fi definita nu numai ca dezvoltare a calitatilor motrice, ci si ca
formare a conceptiei asupra sistemului motric al omului.
Elevii trebuie sa paraseasca scoala inarmati cu cunostinte tehnice, fundamentale
stiintifice, despre volumul si formele activitatii fizice, cu acele principii ale activititii fizice care
ii vor ajuta in tot cursul vietii.
Lectia de educatie fizica este eficienta nu numai atunci cand rezolva sarcini de moment,
in legatuta cu insusirea miscarii, formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice, efectuarea
exercitiilor, ci si cand, in acelasi timp, il face pe elev sa inteleaga importanta utilitatea si
necesitatea acestora in dezvoltarea personalitatii sale, in activitatea generala pe care o desfasoara
si o va desfasura.
Dincolo de formarea deprinderilor de miscare, dezvoltarea calitatilor motrice de baza si
initierea in diferite ramuri de sport, lectia de educatie fizica trebuie sa trezeasca in elev dorinta
pacticarii exercitiilor fizice.
Ipoteza cercetrii:
In cercetarea noastra am plecat de la ipoteza ca folosind tafetele si parcursurile
aplicative in cadrul leciei de educaie fizica se va obine o imbunataire semnificativa a
motricitaii generale a elevilor din clasele a V a.
Scopul cercetrii:
Pornind de la scopul educatiei fizice, acela de a contribui la intarirea sanatatii, asigurarea
dezvoltarii fizice armonioase a elevilor, insusirea priceperilor si deprinderilor motrice utile in
activitatea cotidiana si cele necesare performantelor sportive, ne-am propus sa introducem in
lectia de educatie fizica, indiferent de scopul ei (fie de invatare, de consolidare fixare, de
perfecionare, de control sau de concurs) stafetele si parcursurile aplicative ca mijloace de
obtinere a acestor deziderate.
Practica pedagogica ne-a determinat sa cautam si sa gasim mijloacele de contribuire la
dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor si ne-am oprit asupra stafetelor si parcursurilor
aplicative care fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se aplica priceperile si
deprinderile motrice si utilitare si care valorifica in conditii noi calitative, cunostintele,
priceperile si deprinderile insusite de elevi in lectiile anterioare.
Stafetele si parcursurile aplicative prin formele lor de organizare, materialele diverse
folosite, exercitiile cunoscute, dau un colorit emotional si avand elemente de intrecere, pot fi
folosite sub diferite forme la toate clasele.
Prin structura lor organizatorica se pot desfasura in diferite locuri si conditii: in sala de
clasa, in sali destinate educatiei fizice, pe holuri, pe terenul de sport si in orice conditii
climaterice.
Am organizat si desfasurat astfel de activitati in conditiile mai sus amintite si le-am
experimentat la clasa a V a.
Sarcinile cercetrii:
Sarcinile cercetarii se refera la studierea si rezolvarea obiectivelor concrete, care prin
insumare sa ne conduca la realizarea in mod corect si eficient a temei date
Sarcinile principale au fost:
- Experimentarea folosirii stafetelor si parcursurilor aplicative.
- Alegerea esantionului pentru cercetarea si testarea initiala si finala a claselor
experimentale.
- Stabilirea strategiei de cercetare.
- Stabilirea metodelor de cercetare.
- Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului.
- Formularea de concluzii si propuneri.
- Reflectarea in literatura de specialitate a temacticii propuse.
CAPITOLUL 1
Organizarea, cercetarea, etape, teste
Metodele de cercetare
Metoda observatiei
Observatia ca proces psihic de cunoastere activa, intentionata, planificata, sistematica are
la baza un sistem de referinte, idei, ipoteze, postulate furnizate de experienta si stiinta.
Observatia este considerata de Paul Fraisse primul moment al cercetarii experimentale. Este
contemplarea intentionata a unui obiect, documet, fenomen, proces.
Observatia este un rezultat al raportului dintre cercetator si natura.
Scopul observatiei este culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa permita
generalizare. In observarea stiintifica participa atat procesele senzoriale cat si procese logice,
intelectuale.
Observatia stiintifica este caracterizata de:
caracterul fundamental teoretic si metodologic;
scopuri precis formulate;
sarcini precis delimitate;
inregistrarea sistematica a datelor;
publicarea si interpretarea datelor;
o buna pregatire a celui ce face observatia.
In aceasta lucrare observatia s-a facut astfel;
Preliminar observand:
- componenta clasei;
- omogenitatea clasei;
- nivelul de dezvoltare fizica;
- nivelul capacitatii motrice;
- nivelul calitatii motrice;
- frecventa participarii individuale;
- interesul de participare la lectie;
- calitatea lectiei de educatie fizica.
In timpul cercetarii:
- modul de executie al comenzilor;
- receptivitatea elevilor;
- influenta efortului specific asupra subiectilor;
- evolutia grupei martor si a celei de experiment;
- sesizarea factorilor perturbatori.
In cadrul orei de educatie fizica se urmareste:
a. felul in care elevul abandoneaza situatia cu usurinta, incredere;
b cum stabileste contactul uman cu ceilalti profesori, colegi, neutrii:
deschis, usuratic sau cu familiarism;
c. felul cum se organizeaza actiunea: cu atentie, lipsit de control,
necesitand permanent imbold;
d. felul cum se exprima prin cuvant, mimica, gest;
e. felul cum subiectul isi conduce propria organizare motrica;
f. cum reactioneaza la sarcinile propuse;
g. reactiile subiectului la propriul comportament, la rendamentul sau in
fata dificultatilor, succesului;
h. evolutia raportului cu examinatorul;
i. preocuperi si opinii marturisite de subiect.
Metoda conversatiei
Conversatia sau interviul consta in discutia tematica dintre cercetator si subiect. Se face
pe baza unor intrebari tematice, puse intr-o anumita ordine, raportate la clasa in care se afla
subiectul sau clasa respectiva.
Pentru o mai buna informare, in afara subiectilor cercetati s-au purtat discutii cu dirigintii
clasei, cu cadrele didactice si cu cadrele medicale ale scolii.
Metoda experimentala
Aceasta metoda este un sistem complex de cunoastere a realitatii, caracterizat prin
utilizarea rationamentului experimental. Metoda experimentala verifica o ipoteza si stabileste
relatii cauzale intre fenomene, fapte, etc..
Claude Bernard defineste experimentul drept o observatie provocata cu scopul de a
defini un control.
In vederea confirmarii sau infirmarii ipotezei lucrarii am stabilit doua grupe:
- experimentala: - clasele a IV a A mixte de la Scoala Generala nr.2 din Campina.
- martor: - clasele a V a B mixte tot de la Scoala Generela nr.2 din Campina.
Ipoteza se verifica atunci cand diferenta dintre rezultatele grupelor este semnificativa.
Metoda statistica
Pentru depasirea fazelor descriptive pline de termeni de comparatie subiectivi, in
activitatea sportiva s-au introdus calculele matematice.
Aceasta metoda confera o descriere mai precisa a fenomenelor, permite extragerea unor
cocluzii generale in functie de anumite reguli bine conturate precum si insumarea rezultatelor
cerceterii intr-o forma semnificativa.
Datele statistice permit cercetatorului sa determine gradului de omogenitate al
fenomenului sau populatiilor cercetate, tendinta centrala si deviatiile de la aceasta, gradul de
corelatie, gradul de corelatie dintre fenomene, ca si gradul de incredere, semnificatie pe care-l
reprezinta rezultatele cercetarii.
In urma experimentului si a datelor inregistrate am calculat urmatorii indici statistici,
considerati ca fiind reprezentativi pentru scopul cerceterii:
- Parametrii tendintei centrale in special media aritmetica bazata pe numarul total al
valorilor individuale si care ajuta si la calculul abaterii standard.
Metoda reprezentarii grafice
Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o intelegere mai usoara a
dinamicii fenomenelor urmarite precum si raportului dintre ele.
Organizarea experimentului
Cercetarea s-a efectuat la Scoala Generala nr.2 din Campina, timp de un an scolar, la
clasele a V a A, B mixte. Orele de educatie fizica cu acesti elevi s-au desfasurat conform orarului
claselor, saptamanal 2 ore, atat in sala de sport, cat si pe terenul de sport din incinta scolii.
Grupa experimentala a fost formata din clasele a V a A mixta.
Grupa martorilor a fost formata din clasele a V a B mixta.
Clasa a V a A,B sunt formate din 8 baieti si 6 fete fiecare.
Experimentul s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2009-2010, si a cuprins doua
testari.
1.Testarea initiala a elevilor din grupa martor si grupa experimentala am efectuat-o la inceputul
anului scolar la sfarsitul lunii septembrie.
2.Aplicarea experimentului in perioada septembrie 2009- mai 2010.
3.Testarea finala si-a efectuat in luna mai 2010 atat a elevilor din grupa martor, cat si a celor din
grupa experimentala.
Sarcinile cercetarii:
stabilirea subiectilor celor doua grupe martor si experimentala
stabilirea probelor de control
selectarea celor mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea capacitatii motrice
efectuarea testarilor initiale si finale
analizarea statistico-matematica a datelor rezultate in urma desfasurarii experimentului
formularea unor concluzii si propuneri
Interpretarea rezultatelor
a. Stafeta 1.
Descriere: -colectivul impartit pe echipe efectueaza: deplasare prin sarituri pe ambele picioare
pe barna de gimnastica, asezata longitudinal, rostogolire lunga inainte la saltea, restogoliri
laterale pe lungimea unei saltele, restogolire inapoi in ghemuit la saltea, alergare pe banca si
coborare prin sariture cu extensie.
- castiga echipa care executa corect si termina prima.
b. Stafeta 2.
Descriere: - colectivul impartit in doua echipe egala numeric
- efectueaza saritura in sprijin ghemuit pe lada; apoi saritura in adancime cu extensie, alergare
10 m, saritura in departat peste capra de gimnastica, rostogolire inainte in ghemuit, alergare la
coada sirului si transmiterea stafetei.
- castiga echipa care termina prima.
c. Stafeta 3.
Descriere: - elevii impartiti in doua echipe in sir, inapoia unei linii.
- startul se da din pozitia ghemuit , alergare 5 m, trecere preintr-un cerc, 2 piruete, saritura cu
rostogolire la lada, alergare peste obstacole joase, amplasate la intervale de 3 pasi, restogolire din
ghemuit in ghemuit pe saltele, sarituri succesive de pe un picior pe celalalt prin 4 cercuri asezate
pe sol in zig-zag si alergare la coada sirului.
- castiga echipa care termina prima.
d. Stafeta 4.
Descriere: - elevii impartiti in 2 echipe egale numeric, inapoia unei linii
- sarituri laterale peste banca de gimnastica, asezate longitudinal, saritura in sprijin ghemuit
printre brate la lada si aterizare pe saltea, alergare, bataie pe trambulina si saritura in stand pe
calul transversal, coborare cu saritura in adancime, trecerea printr-o cutie de lada si catarare la
scara mica, alergare la coada sirului.
- castiga echipa care termina prima.
PARCURSURI APLICATIVE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE
GIMNASTICA ACROBATICA
CLASA a Va
CLASA a V a BAIETI
CLASA a V a FETE
SARITURI LA UN APARAT DE GIMNASTICA
CLASA a V a
CLASA a V a BAIETI
CLASA a V A FETE
PROCEDEE TEHNICE DIN HANDBAL
CLASA a V a
CLASA a V a BAIETI
CLASA a V a FETE
CONCLUZII
Experimentul s-a desfasurat pe perioada unui an scolar, in care majoritatea lectiilor de
educatie fizica au avut 2-3 teme privind dezvoltarea calitatilor motrice, formarea si consolidarea
deprinderilor motrice specifice programelor didactice ale claselor aV a .
Corespunzator ipotezei am folosit, in toate lectiile pentru dezvoltarea capacitatii motrice,
la clasa experimentala, stafete si parcursuri aplicative.
Stafetele le-am folosit predominant in partea de dezvoltare a calitatilor motrice, iar
parcursurile aplicative si stafetele in veriga de formare si consolidarea deprinderilor motrice.
Datorita intensitatii limita impuse de stafetele si parcursurile aplicative pulsul elevilor a
atins valorile cele mai ridicate din intreaga dinamica a lectiilor respective, incat putem afirma ca
aceste doua momente sunt cele mai reprezentative pentru densitatea functionala a lectiilor.
Dorim sa evidentiem faptul ca prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative, lectia
de educatie fizica a castigat din punct de vedere al atractivitatii, elevii asteptandu-le si
participand cu o dispozitie motrica mare.
Rezultatele experimentului ne conduc la concluzia ca nivelul capacitatii motrice poate fi
dezvoltat si perfectionat mai rapid i mai eficient prin folosirea stafetelor si parcursurilor
aplicative in lectia de educatie fizica.
In urma experimentului, a datelor obtinute de grupa experimentala putem afirma ca
ipoteza acestei lucrari a fost confirmata, capacitatea motrica poate fi perfectionata prin folosirea
stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica si propunem folosirea acestora
mai des in lectia de educatie fizica.