Viata fiecarui student este plina de decizii, decizii pe care fiecare dintre noi le luam zilnic.

Prima decizie importanta, care cu siguranta l~i va pune amprenta asupra viitorului nostru
profesional, a fost alegerea Facultatii de Electronica, Telecomunicatii ~i Tehnologia
I nformatiei.
,
Dupa 2 ani, o alta alegere, poate la fel de importanta, trebuie decisa cu foarte multa
maturitate. Cand spun asta ma refer la momentul alegerii specializarii pe care o veti urma
pana la sfar~itul facultatii, ~i care, cu siguranta, va va defini ca inginer.
Alaturi de conducerea Facultatii de Electronica, Telecomunicatii ~i Tehnologia lnformatiei
~i de reprezentanti ai tuturor specializarilor am sintetizat cele mai importante informatii
despre cele 5 specializari pe care facultatea le ofera studentilor sai. Am lncercat sa
surprindem atat aspectele pozitive, cat ~i cele mai putin pozitive, prezentandu-va lntr-un
singur material planuri de lnvatamant, pareri ale absolventilor ~i sfaturi ale cadrelor
didactice.

Probabil o pa rte dintre voi v-ati hotarat deja ce specializare veti urma; sfatul nostru este sa
cititi o data materialul prezentat. Daca Inca mai oscilati ~i nu ati luat o decizie, speram ca
actualul material sa va ghideze spre gasirea specializarii care va caracterizeaza eel mai bine.

Mult succes!
 PREZENTARE GENERALA

Facultatea de Electronica, Telecomunicatii ~i Tehnologia lnformatiei pregate~te ingineri In doua domenii:

- lnginerie Electronica ~i Telecomunicatii
- Calculatoare ~i Tehnologia lnformatiei

fn cadrul primului domeniu exista ~i posibilitatea studiului In limba engleza.

Anul universitar lncepe la 1 octombrie ?i este lmpartit In doua semestre egale, de cate 14 saptamani, In
care se desfa?oara cursuri, seminarii ?i laboratoare. Dupa lncheierea fiecarui semestru, urmeaza trei saptamani
alocate sesiunii de examene. Primele 5 semestre (adica 2 ani si jumatate), toti studentii facultatii studiaza aceleasi
materii, indiferent de domeniul de inginerie ales. La sfarsitul anului II de studiu, studen!ii din cadrul domeniului
Electronica ?i Telecomunicatii v-or face alegerea specializarilor. Alegerea, dar si posibilitatea de a putea studia
la specializarea aleasa se va face dupa media de absolvirea a anului 2. Specializarile din cadrul domeniului
Electronica ?i Telecomunicatii sunt: Electronica Aplicata (ELA), Tehnologii ?i Sisteme de Telecomunicatii (TST),
Retele ?i Software pentru Telecomunicatii (RST) ~i Microelectronica, Optoelectronica ~i Nanotehnologii (MON).
 TST - RST
"TEHNOLOGll $1 SISTEM E DE TELECOMUNICATll"
"RETELE $1 SOFTWARE PENTRU TELECOMUNICATll "

fn cadrul Facultatii de Electronica, Telecomunicatii ~i Tehnologia lnformatiei pregatirea viitorilor speciali~ti

fn domeniul comunicatiilor este asigurata In cadrul a doua specializari: Tehnologii ~i Sisteme de Telecomunicatii
(TST) ~i Retele ~i Software pentru Telecomunicatii (RST). lndustria, retelele ~i serviciile de telecomunicatii sunt
influentate, In mod decisiv, de cerintele crescande ale societatii pentru comunicatii ~i informatie. Obiectivele
principale ale producatorilor ~i operatorilor din telecomunicatii pot fi exprimate concis astfel: oferirea de servicii
multiple diversificate, retele de telecomunicatii cat mai intinse ~i cat mai rapide, cu un grad mare de acoperire
~i de accesibilitate, cu lndeplinirea cerintelor de calitate a serviciilor pentru un numar tot mai mare de aplicatii.

Obiectivele celor doua programe de studii, relative la calificarea pe care o vor obtine absolventii acestor
programe, constau In dobandirea cuno~tintelor ~i abilitatilor privind:
-intelegerea fenomenelor de transmisie ~i receptie a informatiei;
-o viziune asupra structurii ~i caracteristicilor diferitelor tehnologii ~i retele de telecomunicatii;
-selectarea, instalarea ~i exploatarea echipamentelor de telecomunicatii;
-proiectarea echipamentelor specifice diferitelor tehnologii de telecomunicatii;
-cunoa~terea tehnicilor ~i sistemelor de comutatie;
-cuno~tinte privind ingineria traficului in retelele de telecomunicatii (optimizarea ~i managementul traficului);
-conceptele, principiile ~i metodele folosite In retelele de telecomunicatii integrate, referitoare la arhitecturile ~i
protocoalele de comunicatie;
-proiectarea, implementarea ~i exploatarea retelelor de comunicatii fixe ~i mobile, precum ~i capacitatea de a se
adapta la cerintele implicate de noile tehnologii (generatia a patra ~i ulterioare);
- posibilitatea de a aplica tehnicile ~i instrumentele necesare dezvoltarii sistemelor software de comunicatie
complexe;
 "TEHNOLOGll $1 SISTEM E DE T ELECOMUNICA T ll"
"RETELE S,1 SOFTWARE PENTRU TELECOMUNICATll"

Facilitali oferite studentilor:

Programele de studiu TST ~i RST sunt coordonate de Departamentul de Telecomunicatii. Departamentul

colaboreaza, prin contracte de cooperare/sponsorizare, cu marii operatori de telecomunicatii ~i cu lntreprinderile
de profil din tara noastra (Romtelecom, Orange, Vodafone, Cosmote, Ericsson, Alcatel Romania, lntrarom, etc) ~i,
de asemenea, participa In contracte de cercetare internationale. Ca rezultat al acestor cooperari, se ofera locuri
pentru desfa~urarea practicii, adecvate cu pregatirea studentilor de la cele doua specializari de comunicatii, la
nivelul anului 3. Studentii celor doua specializari au beneficiat de un generos program de burse private ~i exista
oferte din partea agentilor economici de largire a acestora. in multe cazuri, aceste programe se continua cu diverse
forme de internship ~i realizare a proiectelor de diploma In companiile respective. Elaborarea proiectelor de
diploma poate ti realizata ~i In laboratoarele facultatii, eventual prin participare la numeroasele proiecte In care
este implicat departamentul de Telecomunicatii. Este vorba de proiecte nationale, europene (PC6, PC?), sau NATO.
Unele companii (Orange, Vodafone) ofera sau sponsorizeaza pachete de cursuri facultative finalizate
cu atestate date de companii. Exista diverse forme de stimulare a studentilor cu rezultate foarte bune, cum sunt
Premiile de Excelenta In Telecomunicatii oferite anual de compania Erricson. Perspectivele absolventilor. Situatia
lor In raport cu piata fortei de munca. Absolventii acestor specializari l~i gasesc u~or loc de munca In urmatoarele
directii:
Marii operatori activand In domeniul telecomunicatiilor (Romtelecom, Orange, Vodafone, Cosmote, Radiocom
etc.) - activitati In domeniile servicii, exploatare, dezvoltare;
Firme specializate In instalarea ~i lntretinerea echipamentelor de comunicatii (de ex. Centrul de Servicii pentru
Rad iocom unicatii);
Firme specializate In elaborarea de software pentru telecomunicatii
(de ex. ITC Networks).
Proiectare de echipamente pentru comunic.atii (Alvarion, Redline Communications ~.a.)
Proiectare de circuite specifice (Infineon, departamentul de proiectare de radiofrecventa);
Servicii de comunicatii pentru firme din alte domenii (de ex. administrare de retea)
 "TEHNOLOGll $1 SISTEM E DE TELECOMUNICATll"
"RETELE S,1 SOFTWARE PENTRU TELECOMUNICATll"

Programul de studii pentru specializarea TST

Prin programele analitice ale disciplinelor predate studentilor de la specializarea Tehnologii ~i Sisteme de
Telecomu nicatii se urmare~te asig urarea unei pregatiri fundamentale sol ide In aria vast aa telecomunicatiilor(d iscipline
prevazute de planul de lnvatamant In semestrele 3, 4 ~i, In mod deosebit,ln semestrele 5 ~i 6), dublata de o specializare
In domeniul diverselor tehnologii ~i sisteme de telecomunicatii, (discipline prevazute de planul de lnvatamant In
semestrele 7 ~i 8). Planul de lnvatamant a fost conceput cu o deschidere larga, folosind drept modele programe de la
universitati de el ita, cu specializari sim ii are. Pregatirea fundamentala In domen iu este asigurata prin discipline precum:
Teoria transmisiunii informatiei, Semnale ~i sisteme, Decizie ~i estimare In prelucrarea informatiei, Analiza
~i sinteza circuitelor, Microunde, lnstrumentatie electronica de masura, Prelucrarea digitala a semnalelor,
Comunicatii analogice ~i digitale, Med ii de transmisiune, Tehnologii de programare in Internet, Arhitecturi de
retea ~i Internet, Compatibilitate electromagnetica, Comunicatii de date, Tehnici ~i sisteme de transmisiuni
multiplex, Tehnici ~i sisteme de comutatie. Dezvoltarea domeniului telecomunicatiilor nu poate fi conceputa
fara implicarea sistemelor de calcul (hardware ~i software). In aceste conditii, planul de lnvatamant include o serie
importanta de disipline orientate catre arhitectura ~i utilizarea calculatoarelor cum ar fi: Arhitectura sistemelor de
calcul, Sisteme de operare, Baze de date etc. Specializarea In domeniul Tehnologii ~i Sisteme de Telecomunicatii se
realizeaza In semestrele 7 (partial) ~i 8. Pentru a perm ite conturarea unei imagini asupra competentelor pe care le pot
dobandi absolventii acestei specializari vom prezenta, pe scurt, temele abordate In disciplinele predate In anul IV.

Retele de Comunicatii; Aceasta disciplina ofera cuno~tinte privind unele notiuni fundamentale cu privire la
comutatia de circuite, comutatia de pachete, semnalizarile asociate legaturilor de comunicatie, traficul In retele de
telecomunicatii etc. Disciplina Comunicatii de date urmare~te prezentarea principiilor ~i a metodelor de transmitere
a datelor lncepand cu transmiterea In banda de baza, cu ~i fara semnal purtator, ~i pana la tehnici de protectie a
datelor ~i la retele de transmitere a datelor lntre calculatoare.
Procesoare de semnal in comunicatii. La aceasta disciplina sunt studiate caracteristicile generale ale
procesoarelor de semnal In scopul realizarii sistemelor digitale de prelucrare a semnalelor si a aplicatiilor In timp
real pentru telecomunicatii. Sunt prezentate: arhitecturi ale diferitelor familii de procesoare de semnal, limbaje
de asamblare specifice procesoarelor de semnal, tehnici de adaptare ~i optimizare a aplicatiilor scrise In limbaj C
pentru aceste procesoare, metode de proiectare a sistemelor de prelucrare digitala a semnalelor ~i a aplicatiilor de
prelucrare de semnal, realizarea sistemelor integrate pentru prelucrarea semnalelor.
Sisteme ~i tehnologii multiplex. ln cadrul acestei discipline sunt prezentate elementele de baza ale
tehnicilor utilizate In vederea transmisiei simultane, independente, fiabile ~i fidele a mai multor mesaje analogice
sau numerice pe acela~i suport fizic (linie metalica sau fibra optica), la o distanta oarecare - uneori foarte mare, de
ordinul zecilor de mii de kilometri. Se pun in evidenta caracteristicile esentiale ale mediilor de transmisie utilizate in
telecomunicatii ~i influenta lor asupra structurii sistemelor de transmisiuni analogice ~i numerice. Se insista asupra
problemelor de exploatare ~i planificare a legaturilor In conformitate cu Recomandarile Uniunii Internationale de
Telecomunicatii (UIT-T).
Tehnici de compresie a semnalelor multimedia; aceasta disciplina l~i propune sa prezinte unitar
principalele tehnici de compresie ~i codare audio/video. in acest context sunt trecute In revista cele mai utilizate
metode de compresie a imaginilor statice, a secventelor video precum ~i a semnalelor audio fie ele vocale, muzicale,
de banda lngusta, sau de banda larga. Tehnicile de compresie prezentate sunt ulterior agregate In aplicatii complexe
audio/video, atat din sfera stocarii sau distributiei de continut multimedia cat ~i din categoria comunicatii.
 "TEHNOLOGll $1 SISTEM E DE T ELECOMUNICA T ll"
"RETELE S,1 SOFTWARE PENTRU TELECOMUNICATll"

Disciplina Re\ele de comunica\ii mobile abordeaza principalele caracteristici, elemente ~i funqiuni ale
retelelor mobile de telecomunicatii. Sunt prezentate o serie de notiuni fundamentale cu privire la: propagarea
undelor radio, procedee de proiectare a retelelor radio mobile tinand seama de geometria retelei, de perturbatii
~i de trafic, algoritmii de acces multiplu, procedee folosite pentru initierea apelurilor ~i pentru asigurarea calitatii
comunicatiei In RCM celulare etc. Apoi se face o analiza succinta a unor sistem de comunicatii mobile reprezentative:
GSM, DECT, TETRA, UMTS (arhitectura retele, servicii ~i aplicatii specifice).
Disciplina Sisteme de comunicatie de banda larga f~i propune
sa asigure cunoa~terea de catre absolventi a notiunilor fundamentale cu
privire la o serie de tehnologii cum sunt: xDSL, B- ISDN, distributie pe cablu,
pe fibre optice, prin conexiuni realizate In microunde, precum ~i cu privire la
serviciile care necesita transmisiuni de banda larga: video, multimedia etc.
Disciplina Antene ~i Propagare familiarizeaza studentii cu aspecte fncepand
cu notiuni fundamentale cu privire la producerea, captarea ~i propagarea
undelor radio pana la prezentarea principiilor de functionare ~i de realizare
a celor mai des lntalnite tipuri de antene.
Pentru ca o parte din pregatire sa se realizeze diversificat, functie de
preferintele personale ale sudentului In fiecare semestru au fost introduse
pachete de discipline, optionale; De exemplu fn anul IV se remarca doua
pachete: Radar, Sisteme de operare ~i lnginerie audio, respectiv: Tehnici
de acces multiplu, Comunicatii optice ~i lngineria traficului.

Persoane contact pentru indrumarea studentilor (tutori) programul de studii TST:

Prof. dr. ing. Silviu Ciochina - birou 8104,
e-mail: silviu@comm.pub.ro
Prof. dr. ing. Simona Halunga - birou A322,
e-mail: shalunga@elcom.pub.ro
s.I. dr. ing. Mihnea Udrea - birou 8209,
e-mail: mihnea@comm.pub.ro
 ELA
"ELECTRONICA APLICATA"

Programul de studii Electronica Aplicata (ELA) pregate~te ingineri speciali~ti atat In domeniile devenite
clasice pentru electronica, cat ~i In spectrul modern al acesteia. O caracteristica esentiala a formarii viitorului inginer
de ELA este capacitatea acestuia de a se adapta cu u~urinta la problematicile diverse din punct de vedere aplicativ,
dar care au un numitor comun:,,blocurile functionale de baza" ~i ,,uneltele de asamblare'~
Electronica Aplicata moderna devine electronica sistemelor dedicate (embedded systems), termen care
se refera la o mare varietate de produse electronice avand comportamente ~i funqionalitate extrem de diverse,
la randul lor parte componenta integrata a unor sisteme mai complexe. Astazi mai mult de 99% din procesoare
opereaza mai degraba In sistemele electronice dedicate decat In calculatoarele devenite clasice. Aceasta noua
metoda de abordare structurala ~i conceptuala In electronica genereaza ~i este cheia unei competitivitati din ce In
ce mai accentuata In variate sectoare de activitate: industrie, telecomunicatii, medicina, tehnica militara, bunuri de
larg consum, energie etc.

Printre competentele specifice pe care aceste discipline le formeaza In cadrul programului de studii ELA se
numara crearea abilitatilor de a aplica cuno~tintele generale privind atributele de arhitectura ale sistemelor de
calcul, conceptele de proiectare ~i utilizare a sistemelor microelectronice programabile cu microprocesoare de
uz general ~i microcontrolere in sistemele de prelucrare digitala a semnalelor, robotica, sistemele de comanda ~i
reglare, furnizarea notiunilor de baza In domeniul structurilor hardware reconfigurabile, a uneltelor de dezvoltare ~i
proiectare specifice ~i metodelor practice de implementare a unui prod us fin it intr-o tehnologie reconfigurabila. Sunt
dobandite capacitati de folosire a programelor de testare ~i simulare, deopotriva pentru analiza ~i proiectarea unor
sisteme complexe cat ~i pentru validarea determinarilor facute pe modelele teoretice folosind metode analitice.
Un domeniu de perspectiva ancorat In sfera de preocupari a programului de studiu ELA este eel definit de
disciplina de Robotica, care incorporeaza elemente de inteligenta artificiala, automatizari, prelucrari de date ~i de
imagini. Actualul plan de invatamant a suferit o mutatie conceptuala moderna fiind realizata o larga deschidere
catre disciplinele ce deservesc domeniul de tehnologia informatiei: lngineria Software, Sisteme de Operare, Baze
de Date, Tehnologii de Programare in Internet, acestea fiind incl use in categoria cursurilor optionale.
Pe de alta parte, fiind cunoscute notiunile de baza In domeniul electronicii aplicate, se impune formarea
studentului in sensul dezvoltarii aptitudinilor ~i capacitatilor de a integra aceste cuno~tinte intr-o aplicatie (prod us
finit), cu satisfacerea unor cerinte impuse. Cu alte cuvinte, sunt necesare pe langa cursurile de electronica de
specialitate ~i a unelor comerciale care permit punerea In valoare a unor aplicatii intr-o lume dominata tot mai
mult de calitate, competitie ~i globalizare, cum ar fi cursurile de Calitate ~i Fiabilitate, Comer\ Electronic, Bazele
~tiintei lnforma1iei, Management ~i Marketing.
Toate cursurile de specialitate din programul ELA beneficiaza de laboratoare, unele dintre ele fiind dotate cu
aparatura ~i echipamente specifice domeniului, precum ~i cu tehnica de calcul. La momentul actual exista:
a) laboratoare cu specific didactic, pentru aplicatiile practice din domeniile respective;
De exemplu, in urma dotarii de catre firma Allied Telecsyn a fost modernizat laboratorul de Sisteme Electronice
Programabile.
b) laboratoare cu specific de formare-cercetare;
 ELA
"ELECTRONICA APLICATA"

Ca exemplu, se poate mentiona participarea la Platforma De Cercetare, Dezvoltare ~i Formare Profesionala

lnterdisciplinara fn Bioinginerie ~i Biotehnologie - BIOINGTEH': CNCSIS 2006-2008, In cadrul Departamentului de
Bioinginerie ~i Biotehnologie, UPB.
De asemenea, pe baza unor granturi ca~tigate prin competitie internationala, sunt In curs de amenajare
laboratoare de cercetare pentru studenti, masteranzi ~i doctoranzi, de exemplu dotarea efectuata de firma Hewlett
Packard ~i renovarea mai multor laboratoare printre care laboratorul de Modelare a Sistemelor ~i Semnalelor
Biomedicale.
Desfa~urarea activitatii de laborator este completata de obtinerea unor licente software pentru:Visual
Studio, Matlab, Windows XP, Microsoft Vista, Office 2007, LabView, SPICE, etc. Absolventii ciclului de licenta f~i pot
continua studiile la forma de invatamant de tip master, fiind oferite pentru acest modul de pregatire de 1,5 ani
specializari din cadrul general ELA ca: Electronica ~i Informatica Medicala, Electronica ~i Informatica lndustriala,
etc. Studentii masteranzi desfa~oara activitatile practice, de laborator ~i proiect, In laboratoare dotate corespunzator.
Corpul academic al facultafii care activeaza la programul de studiu Electronica Aplicata (ELA) are un
prestigiu recunoscut ?i o indelungata tradifie in cercetarea ?tiintifica, ilustrate prin carti publicate la prestigioase
edituri din fora ~i strainatate ~i articole apiirute in cele mai importante reviste internafionale de profil. Un ii dintre ei
sunt profesori invitafi la universitafi de prestigiu sau conduc ?COii doctorale de renume.
Persoane contact pentru indrumarea studentilor (tutori) programul de studii ELA:
Conf.dr.ing. FLORESCU Adriana - birou B228a,
e-mail: adriana.florescu@yahoo.com
Conf.dr.ing. UNGUREANU Mihaela - birou B 136,
e-mail: mickyungureanu@yahoo.de
As.dr.ing. NITA lulian - birou 8128,
e-mail: iulian_florin@yahoo.com
 MON
" MICROELECTRONIC..\ , OPTOELECTRONICA ~I NANOTEHNOLOGll"

Programul de studiu Microelectronica, Optoelectronica ~i Nanotehnologii (MON) pregate~te speciali~ti

pentru domenii traditionale ale electronicii ~i, deopotriva, foarte noi. Traditionale, daca se are In vedere ca orice
echipament electronic sau sistem de comunicatii lnglobeaza dispozitive ~i circuite integrate, produse tipice ale
microelectronicii ~i actuale de vreme ce optoelectronica s-a impus dupa 1990, iar tehnologiile CMOS nanometrice
au fost introduse, printr-o politica extrem de curajoasa ~i agresiva, foarte recent, in 2003 (tehnologia de 90nm) ~i
2005 (6Snm).

lnginerul de microelectronica a devenit un prestator de servicii de un tip special: el se afla la interfata

lntre o problema concreta ~i solutia ei, prin realizarea In siliciu. Clienti din cele mai variate domenii ii angajeaza sa
proiecteze, sa ofere consultanta, sa intermedieze realizarea fizica: este o situatie de invidiat pentru orice inginer
prin varietatea optiunilor intelectuale, financiare, prin existenta unei piete imense care pare a nu se mai satura, prin
fascinatia noului, prin multiplele posibilitati de afirmare a personalitatii proprii. Referitor la munca desfa~urata de
speciali~tii In microelectronica este potrivita sintagma: nu e important sa faci ce-ti place, ci sa-ti placa ce fad.
Ca urmare, programul de studiu Microelectronica, Optoelectronica ~i Nanotehnologii (MON) i~i gase~te pe
deplin justificarea printre specializarile de la facultatea de ETTI. Planul de lnvatamant a fost conceput cu o deschidere
larga, folosind drept modele programe de la universitati de elita cu specializari similare.
Un pachet de discipline familiarizeaza studentii cu modelarea ~i simularea componentelor microelectronice
~i optoelectronice ~i cu bazele teoretice ale prelucrarii semnalelor ~i comunicatiilor: Modelarea componentelor
microelectronice active, Dispozitive optoelctronice, Dispozitive dielectrice ~i magnetice, Tehnici avansate
pentru prelucrarea digitala a semnalelor, Sisteme optice de comunicatii. Se urmare~te cunoa~terea de diverse
programe de simulare in relatie ierarhica, corelatia cu precizia de calcul ~i tipul de circuit integrat sau sistem optic,
stabilirea unor limite fizice $i tehnologice in realizarea dispozitivelor pentru circuite integrate VLSI $i modificarea
unor modele fundamentale in acord cu evolutia procesului de scalare.
 MON
" MICROELECTRONIC..\ , OPTOELECTRONICA ~I NANOTEHNOLOGll"

0 alta categorie de cursuri, cum sunt: Bazele tehnologiei microelectronice, Testarea dispozitivelor
semiconductoare fi a circuitelor integrate studiaza tehnologiile ~i sistemele de testare din microelectronica ~i
optoelectronica. Se are In vedere lntelegerea proceselor tehnologice CMOS, BiCMOS ~i bipolare moderne, astfel
fncat studentul sa poata evalua resursele ~i limitarile caracteristice.
0 atentie speciala se acorda proiectarii ~i simularii circuitelor integrate VLSI analogice ~i digitale, prin
disciplinele: Circuite integrate de joasa tensiune ~i mica putere, Tehnici de proiectare pentru structuri VLSI
~i studiului microsistemelor inteligente la cursuri cum sunt: Senzori ~i traductori fotonici ~i Microsenzori.
Cursurile asigura competente pentru proiectarea de circuite cu tensiuni mici de lucru ~icon sum red us de putere, de
senzori folositi intr-un spectru larg de aplicatii.
Directia de microelectronica ~i nanotehnologii leaga domeniul dispozitivelor ~i circuitelor electronice de
eel al sistemelor de calcul. Cre~terea complexitatii ~i diversitatii sistemelor de calcul a declan~at un proces aparent
paradoxal: apropierea preocuparilor de proiectare a circuitelor electronice de cele legate de ~tiinta calculatoarelor.
Arhitectura sistemelor de calcul este puntea ce faciliteaza accesul direct de la nivelul circuitelor electronice la eel
al proiectarii ~i utilizarii sistemelor de calcul. ln discipline ca Sisteme de operare, Baze de date accentul este
pus pe probleme generale de ~tiinta calculatoarelor, iar prin aplicatii este aprofundata problematica specifica
sectiei. Se obtine astfel o buna pregatire generala, utila In domeniile cele mai diverse. Alte discipline prezinta
cele mai noi instrumente software din acest domeniu atat de dinamic: lnstrumentatie virtuala pentru sisteme
microelectronice, lnstrumente Software in Microelectronica.
Toate cursurile de specialitate de la specializarea MON beneficiaza de laboratoare de simulare ~i modelare cu
dotari hard (statii de lucru, IBM-RISC, SUN, HEWLETT-PACKARD, retele PC tip Pentium) ~i soft (pachete de programe
MENTHOR ,CADENCE, T-SUPREM IV, ATLAS, ATHENA, MEDICI ) de ultima generatie:

laboratorul de Experimentarea pe calculator a dispozitivelor si circuitelor integrate dotat de Hewlett-Packard;

laboratorul de Sisteme microelectronice, dotat de ATMEL Romania.
laboratorul de Circuite Integrate ~i Microsisteme, dotat de Compania Catalyst Semiconductor Romania, sunt
cateva exemple. Toate aceste laboratoare sunt angrenate In programe de cercetare internationala.
 MON
" MICROELECTRONIC..\ , OPTOELECTRONICA ~I NANOTEHNOLOGll"

Alte laboratoare completeaza pregatirea practica a studentilor. 0 parte a acestei pregatiri se obtine pe liniile
tehnologice ale Optoelectronica S.A, lnstitutului National de Microtehnologii {IMT), Catalyst - Semiconductor etc.,
unde studentii de la MON fac stagiu de practica. Laboratorul de Dispozitive semiconductoare avansate beneficiaza
de facilitatile tehnologice, unice In tara, de la IMT Bucure~ti.
Alte laboratoare completeaza pregatirea practica a studentilor. 0 parte a acestei pregatiri se obtine pe liniile
tehnologice ale Optoelectronica S.A, lnstitutului National de Microtehnologii {IMT), Catalyst - Semiconductor etc.,
unde studentii de la MON fac stagiu de practica. Laboratorul de Dispozitive semiconductoare avansate beneficiaza
de facilitatile tehnologice, unice In tara, de la IMT Bucure~ti.
Un avantaj major oferit de pregatirea furnizata de programul MON este dat de u~urinta cu care absolventii
acestei specializari pot sa migreze In oricare din domeniile electronicii moderne; drumul in sens invers este mult mai
greu de parcurs, iar uneori chiar imposibil.
Studentii absolventi ai progamului MON, cu rezultate meritorii, pot continua studiile la Master. Acest ciclu
ofera posibilitatea specializarii In: Microsisteme, lngineria calitatii ?i a fiabilitatii, Arhitecturi ?i sisteme microelectronice
avansate (Advanced microelectronics), Optoelectronica.
Corpul academic al facultatii care activeaza la specializarea Microelectronica, Optoelectronica ?i
Nanotehnologii are un prestigiu recunoscut ?i o indeJungata traditie in cercetarea ?tiintifica, i/ustrate prin
carfi publicate la prestigioase edituri din fara ?i strainatate sau articole aparute in cele mai importante reviste
internafionale de profil. O serie de profesori sunt personalitati ?tiintifice de notorietate, membri ai Academiei
Romane, Academiei Oamenilor de $tiinta sau ai unor cunoscute societafi academice ?i ?tiinfifice internafionale.
Absolventul specializarii MON se va identifica cu inginerul capabil sa:
proiecteze ?i sa toarne in siliciu sisteme microelectronice folosind abilitatea de a se adapta rapid la cele mai noi
instrumente software ?i tehnologii nanoelectronice;
realizeze ?i sa coordoneze un sistem de comunicatii optice;
lnteleaga cele mai subtile aspecte legate de computabilitate.

In Romania absolventii MON au posibilitatea de a alege dintr-un spectru larg de oferte de serviciu. Numarul
solicitarilor depa?e?te cu mult numarul absolventilor In fiecare an. in primul rand este piata companiilor de circuite
integrate: Infineon, Honeywell, Catalyst Semiconductor, Athmel, Microchip, 02 Micro etc. Apoi sunt firmele ce au
retele de fibre optice: Romtelecom, SNCFR, BNR, Electromagnetica Goldstar etc. De asemenea, sunt multe solicitari
din partea institutelor de cercetare: Optoelectronica S.A, IMT, sau institutele de pe platforma Magurele.

Persoane contact pentru lndrumarea studentilor (tutori) programul de studii MON:

Prof.dr.ing. $CHIOPU Paul - birou A408,
e-mail: schiopu.paul@yahoo.com
 Ce spun cadrele didactice?

Pentru a va oferi cele mai concludente informatii, am intervievat un profesor din cadrul fiecarei specializari
astfel:
- TST (Tehnologii ~i Sisteme de Telecomunicatii) - prof. Ruxandra TAPU.
- ELA (Electronica Aplicata) - prof. Anca POPESCU.
- RST (Retele ~i Software in Telecomunicatii) - prof. Eduard POPOVIC!.
- MON (Microelectronica, Optoelectronica ~i Nanotehnologii) - prof. Gheorghe PRISTAVU.
- CTI (Calculatoare ~i Tehnologia lnformatiei) - prof. Pupezescu VALENTIN.

intrebarea 1. De ce considerati ca studentii ar trebui sa aleaga aceasta specializare?

RT: Specializarea TST ofera studentilor un cadru adecvat pentru formarea In domeniu asigurandu-le cuno~tinte
de: selectare, instalare, configurare ~i exploatare a echipamentelor de telecomunicatii (fixe sau mobile), rezolvarea
problemelor specifice pentru retele de comunicatii multimedia ~i de banda larga: propagare In diferite medii de
transmisiune, circuite ~i echipamente pentru frecvente lnalte (microunde ~i optice).

AP: ln primul rand datorita contextului economic, social ~i binelnteles ~tiintific la nivel mondial. Cele mai mari eforturi
tehnologice de acum se concentreaza in zona de eficienta energetica, spatiu ~i securitate, schimbari climatice, solutii
alternative, sisteme inteligente, ~i a~a mai departe. Pentru fiecare dintre aceste domenii exista oa serie de lntrebari
pentru care electronica aplicata poate furniza raspunsurile necesare, alaturi desigur de domeniile specifice,. Va pot
da un exemplu simplu, din zona ~tiintelor spatiale. Poate ca pentru cei mai multi, atunci cand se gandesc la spatiu,
prima imagine care vine In minte este aceea a Statiei Spatiale Internationale ~i a cosmonautilor. Sigur, nu putem
fi toti cosmonauti. fnsa pe langa ace~tia exista un lntreg "ecosistem': daca ii pot nu mi a~a, care include segmentul
de sol, problemele specifice de proiectare ~i integrare a sistemelor de propulsie, probleme de comunicatii, de
sustenabilitatea vietii, etc. Toate acestea sunt sisteme electronice, realizate de ingineri elctronisti, ~i In special de cei
care ~tiu electronica aplicata.

Prof. Ruxandra JAPU

EP: Specializarea RST (Retele ~i Software de Telecomunicatii) se adreseaza studentilor care l~i doresc o cariera
in proiectarea, implementarea ~i exploatarea retelelor de comunicatii fixe ~i mobile (cu accent pe arhitecturi,
echipamente ~i protocoale de comunicatie), dar ~i celor ce doresc sa aplice tehnici ~i instrumente necesare dezvoltarii
sistemelor software de comunicatie moderne.

GP: Studentii ar trebui, in primul rand, sa aleaga specializarea care rezoneaza eel mai bine cu dorintele lor de viitor.
Aceasta specializare ofera o pregatire temeinica In domeniul microelectronicii, deci pasionatii de dispozitive, circuite
~i tehnologii de fabricare ar trebui sa o aleaga cu lncredere. Materiile sunt bine alese, deschizand perspective largi
atunci cand se pune problema angajarii.

VP: Studentii care vin la noi sunt de regula cei care sunt interesati de a se dezvolta In cateva directii de unreal interes
pentru viitor: programare, retele de calculatoare, inteligenta artificiala, prelucrari de imagini, etc. (exista o descrie
oficiala a sectiei noastre la adresa http://www.eaii.pub.ro/?courses=ingineria-informatiei-inf). Daca studentii
doresc cu adevarat sa progreseze intr-una dintre aceste directii vor gasi oameni profesioni~ti de la care pot lnvata
foarte multe lucruri. De asemenea, vreau sa subliniez faptul ca reu~ita este conditionata ~i de o alegere corecta
a directiei de studiu conform aptitudinilor fiecarui student. Fiecare trebuie sa ~tie ce i~i dore~te ~i sa actioneze In
consecinta. Sfatul meu pentru studenti este sa studieze aprofundat cat mai multe discipline in cadrul sectiei deoarece
cele mai interesante idei apar prin combinarea acestora.
 Ce spun cadrele didactice?

,r~1
. .", ,- Prof. Anca POPESCU
'I,

Yntrebarea 2. Cum arata profilul studentului ce urmeaza aceasta specializare?

RT: Studentul care urmeaza specializarea TST este preocupat de cercetare ?i inovare, fiind capabil sa rezolve probleme
practice pe baza cuno?tintelor teoretice dobandite.

AP: in primul rand trebuie sa aiba o lnclinatie catre proiectarea de solutii, o gandire analitica, sa fie atent la detalii ?i
sa Ii placa sa experimenteze.

EP: Aceasta specializare este recomandata atat studentilor care au abilitati ~i pasiune pentru lucrul cu echipamente
electronice complexe (proiectare, instalare, configurare) cat ~i celor care sunt interesa~i de tehnologii software
(client/sever, servicii web, aplicatii mobile, etc.).

GP: Studentul la MON este o fire creativa ?i perseverenta, calitati ce-i ofera toate ?ansele atunci cand se pune
problema dezvoltarii ?i testarii extensive de circuite, tehnologii ?i dispozitive.

VP: Studentul din cadrul acestei specializari trebuie sa aiba aptitudini tehnice, abilitati de programare ?i sa fie In
primul rand serios.

Tntrebarea 3. Cu ce cuno~tinte ar trebui sa vina studentul din anii anteriori?

RT: Cuno?tintele minim necesare pe care studentul trebuie sa le aiba sunt: notiuni fundamentale de semnale ?i
sisteme, analiza ?i sinteza de circuite, limbaje de programare, proiectarea ?i implementarea de circuite electronice
de complexitate medie.

Prof. Eduard POPOVICI

AP: Ca pentru orice specializare inginereasca, nu doar de la Electronica, e nevoie de matematica, fizica, ceva
cuno?tinte de programare ?i de design de circuite. Din acest punct de vedere cred ca programa din anii anteriori
acopera tot ce e nevoie.

EP: Evident ca este utila o cat mai buna pregatire anterioara In domenii fundamentale cum ar fi semnalele, sistemele
de procesare, programarea, toate acestea fiind baza acestei specializari. Totu~i, o parte dintre aceste elemente de
baza sunt reluate In contextul specializarii.

GP: Studentul ar trebui sa aiba cuno?tinte solide de Dispozitive Electronice, Circuite Electronice Fundamentale,
Circuite Integrate Digitale/Analogice, Materiale pentru Electronica, Masuratori In Electronica ?iTelecomunicatii. Sunt
necesare ?i cuno?tinte de programare.
 Ce spun cadrele didactice?

VP: Cei care vin la CTI ar trebui sa acorde o atentie speciala disciplinelor axate pe programare. Facultatea ofera
posibilitatea dezvoltarii In aceasta directie ~i studentilor care nu au cuno~tinte bogate de programare. Recomandarea
mea catre toti studentii este sa priveasca programarea ca pe un sport: daca nu este practicat In mod constant ~i
sustinut nu vor obtine rezultatele dorite. Marele ca~tig al facultatii noastre este faptul ca absolventii no~tri beneficiaza
de o pregatire foarte buna atat software cat ~i hardware oferindu-se astfel o viziune de ansamblu asupra lntregului
domeniu.

lntrebarea 4. Care sunt ~ansele viitorului absolvent pe pia!a muncii?

RT: Tehnologiile ~i sistemele de telecomunicatii reprezinta, poate eel mai dinamic domeniu al electronicii ~i,
In consecinta, firmele de profil se orienteaza spre asigurarea stagiilor de pregatire pentru studenti ~i apoi spre
recrutarea acestora. An de an domeniul telecomunicatiilor prezinta cea mai mare cre~tere din sectorul electronic.
Este o realitate faptul ca peste 90% dintre absolventii sectiei de TST l~i gasesc cu u~urinta un loc pe piata muncii In
meseria In care au fost instruiti.

AP: Reiau ideea de mai sus. Astazi totul se bazeaza pe electronica aplicata. De la smartphone-ul pe care II are fiecare,
pana la cuptoarele ~i frigiderele programabile, la sistemele inteligente de comanda ~i control. Piata este imensa. insa
are nevoie de speciali~ti. Motiv pentru care nu e suficient doar sa fii absolvent de ELA, trebuie sa vrei sa faci o meserie
din asta.

EP: intr-o pia!a a locurilor de munca In domeniul telecomunicatii foarte dinamica ~i In continua cre~tere In ultimele
doua decenii, specializarea RST a fost permanent una dintre cele mai cerute de marii angajatori (operatori de
telecomunicatii, integratori de solu!ii, etc.). Ne a~teptam sa ramana ~i In continuare a~a.

GP: Viitorul absolvent poate lucra fara probleme la firme de proiectare ~i testare de circuite integrate (ON
Semiconductor, Infineon, Microchip etc.). Salariile sunt adecvate unui inginer, iar locurile de munca folosesc din
plin cuno~tintele acumulate, oferind absolventului ~ansa de a construi o veritabila cariera, poate chiar de a obtine
recunoa~tere pe plan international a calitatilor sale.

VP: Absolut toti studentii care 1~i dezvolta cuno~tintele de programare 1~i gasesc un loc de munca (chiar In conditiile
In care situatia este din ce Ince mai dificila pe piata muncii).

intrebarea 5. Cum vedeti pe viitor aceasta specializare?

RT: In viitor, specializarea va fi orientata ~i mai mult pe aspectele practice ale meseriei de inginer electronist In
telecomunicatii prin adaptarea programelor analitice la nevoile actuale ale pietei muncii. Se urmare~te de asemenea,
~i cooptarea speciali~tilor din domeniu, ce activeaza In industrie, In procesul de lnvatamant.

AP: Cred ca accentul se va pune din ce In ce mai mult pe sisteme inteligente, roboti autonomi, sisteme de
monitorizare/supraveghere. De asemenea, cu sprijinul Centrului de Cercetare pentru lnformatie Spatiala, au 1nceput
sa fie dezvoltate proiecte din aria Spatiu ~i Securitate, astfel lncat studentii vor avea posibilitatea sa descopere ~i
acest domeniu.

Prof. Valentin PUPEZESCU

 Ce spun cadrele didactice?

EP: Odata cu avansul tehnologic catre retele de telecomunicatii din ce In ce mai inteligente, catre solutii cloud ~i
servicii web, catre retele de senzori ~i Internet ofThings, catre aplicatii mobile ~i platforme hibride (mobile ~i web),
foarte probabil ca aceasta specializare va trebui sa evolueze ~i sa se adapteze, dar cu siguranta va ti permanent lntre
cele din avangarda tehnologica.

GP: Aceasta special izare va ramane unu Id intre pa~ii esentiali catre avansare tehnologica, constituind, de fa pt, fundatia
progresului. Majoritatea materiilor studiate vor suferi probabil actualizari pe masura ce tehnologia avanseaza. Sper
ca, In viitor, calitatea studentilor sa fie factorul ce promoveaza ~i dezvolta aceasta specializare.

VP: Sper ca este recunoscuta importanta acestei specializari ~i ca vor fi introduse noi materii axate pe programare
in viitorul apropiat. Dezvoltarea facultatii trebuie sa tina cont ~i de cerintele celor din industrie. Astfel, conform
ultimelor statistici numarul absolventilor din facultatile de profil din Romania nu acopera numarul de locuri de
munca disponibile In domeniul IT din piata interna. Tot ceea ce ajuta domeniul IT trebuie sustinut ~i dezvoltat.

IBM
CREAREA DE FORTA DE MUNCA IN T ELIGEN T A CU IBM - SMAR TER WORKFORCE

--- - - - -
- - - ----
- T

IBM este lider In servicii ~i consultanta IT la nivel mondial, deservind clienti in peste 180 de tari. Compania
are peste 400,000 de angajati ~i sediul central in Armonk, SUA.
Solutiile ~i serviciile IBM raspund cerintelor clientilor din toate domeniile cheie: financiar-bancar, sanatate,
guvernamental, industria producatoare de autovehicule, telecomunicatii, educatie. Diversitatea ~i complexitatea
portofoliului IBM - incluzand hardware, software, servicii, dezvoltare de tehnologie ~i cercetare ~tiintifica -
diferentiaza in mod unic IBM de alte companii din industria IT. IBM a achizitionat peste 100 de companii in ultimii
zece ani, completand ~i extinzand portofoliul sau de produse ~i capabilitati.
Pentru al 21-lea an consecutiv IBM este liderul clasamentului companiilor ce au primit brevete de inventie. IBM
investe~te anual aproximativ 6 miliarde de dolari in cercetare-dezvoltare pentru lmbunatatirea abilitatii sale de a-~i
ajuta clientii sa inoveze.
 CREAREA DE FORTA DE MUNCA INTELIGENTA CU IBM - SMARTER WORKFORCE

in Romania, ca ~i In alte parti ale lumii, IBM pune la dispozitia clientilor solutii ~i servicii specifice 1iecarei
industrii prin intermediul speciali~tilor sai. Clientii IBM Romania, atat cei din tara, cat ~i cei din toata lumea, beneftciaza
de capabilitatile oferite de Centrele globale IBM fn Romania, localizate fn Bucure~ti: GPSG (Global Procurement
Services Group) and GDC EE (Global Delivery Center and Eastern Europe) ~i de IBM Innovation Center (llC). fn 2009,
IBM a deschis prima sa filiala GDC fn Bra~ov.

IBM sustine pregatirea profesionala

Pentru a raspunde provocarilor de astazi, sunt necesari speciali~ti cu o buna pregatire profesionala iar
universitatile au o contributie importanta fn ceea ce prive~te formarea resursei umane calificate ~i promovarea
inovarii In proiecte de cercetare ~tiintifica.
IBM recunoa~te valoarea adaugata pe care universitatiile o aduc fn societatea noastra ~i ofera o atentie
deosebita mediului academic. IBM a dezvoltat o serie de proiecte importante In universitati din tara, precum:
IBM Linux Competence Center, IBM CloudBurst Lab ~i IBM System Networking Student Lab.In cadrul Universitatii
Politehnica Bucure~ti, programul de instruire practica IBM- Baze de Date Suport pentru Afaceri In cadrul Academiei de
Studii Economice din Bucure~ti, precum ~i Laboratoare Software bazate pe tehnologia IBM Rational la Universitatea
Tehnica din Cluj-Napoca ~i la Universitatea Politehnica din Timi~oara.
Prin lnitiativa Academica IBM se ofera studentilor ~i profesorilor accesul la software, manuale ~i materiale
de curs, programe de instruire cu certificari, cat ~i oportunitatea de a cunoa~te strategia ~i inovatiile pe care IBM le
furnizeaza clientilor sai.

-g- lllm.oom!Jobs
-g-
ll11Jl!i
111.ljj 11i1r.!
II' 1
1ia1:11 11:1~11
l~onU a
11 ..

Programul de internship"E~ti pregatit pentru IBM"

In cadrul Programului de internship "E~ti pregatit pentru IBM': participantii i~i dezvolta abilitati precum
comunicarea, lucrul fn echipa, organizarea ~i planificarea In cadrul proiectelor. Mai mult, studentii vor lucra fn diferite
proiecte IBM, alaturi de colegi seniori.
Pentru a 1i selectati, participantii trebuie sa detina cuno~tinte minime despre limbaje de programare (OOP,
SQL, Java, PHP, C etc) ~i sa posede cuno~tinte avansate de limba engleza ~i cuno~tinte medii de limba germana/
franceza.
"Programul de Internship IBM ofera studentilor oportunitatea de a pune In practica o mare parte dintre
cuno~tintele acumulate in programele de fnvatamant universitar. Activitatile se orienteaza catre clienti din diferite
domenii: auto, ftnanciar-bancar, sanatate, institutii publice, etc, oferind astfel stagiarilor o experienta provocatoare,
ce le perm ite sa fti formeze o imagine de ansambl u asu pra med iului organizational, prin instru irea real izata de ech ipe
de speciali~ti IBM.
Mai mult decat o introducere in domeniul IT, programele de Internship IBM asigura o invatare permanenta,
progresiva, obiectivul fiind acela al unei colaborari de lunga durata, dincolo de perioada de stagiu" a mentionat
Alexandra Buzoianu, HR Partner, IBM Delivery Center In Romania, Europa Central a ~i Baltice.
Durata internship-ului este de 3 Iuni ~i se desfa~oara in cadrul IBM Delivery Center din Bucure~ti, Romania.
Pentru mai multe informatii accesati site-ul companiei www.ibm.com/employment/ro, sau trimiteti un
e-mail la adresa: internship@ro.ibm.com.
 HUAWEI
HUAWEI TECHNLOGIES CO. LTD

HUAWEI
Huawei Te(hnlogies Co. Ltd este o companie multinationala de retelistica, echipamente ~i servidi de
telecomunicatii cu sediul in Shenzhen, Guangdong. In momentul de fata este cea mai mare companie producatoare
de echiamente de telecomunicatii din lume, depa~ind principal ii competitori Inca din 2012.
Principalele activitati pe care Huawei le desfa~oara sunt construirea de retele de telecomunicatii, asigurarea
de servicii operationale ~i de consultanta ~i echipamente pentru lntreprinderile din toata lumea, dar de asemenea ~i
fabricarea de dispozitive pentru piata de consum.Din cei peste 150 000 de angajati, mai bine de 40% sunt angajati
In institutele de cercetare ~i dezvoltare din China, USA, Canada, UK, Pakistan, Franta, Germania, Columbia, Suedia
,lrlanda, India, Rusia, Romania ~iTurcia.
Pe piata din Romania, Huawei este prezent Inca din 2003 avand in prezent mai mult de 800 de angajati,
impartiti in trei mari departamente : biroul din Romania, centrul de asistentta fmanciara (ASSC) care deserve~te
37 de tari ~i centrul de servicii globale(GSC). Totodata, Huawei este partener strategic pentru toti operatorii mari
din Romania: Vodafone, Orange, Romtelecom, Cosmote, RCS&RDS ~i nu numai. La nivel mondial, mai mult de 80%
din companiile de top din telecomunicatii sunt parteneri Huawei, dar dintre acestea principale sunt: BT, Vodafone,
Motorola, France Telecom, T-Mobile, Talk Talk, Portugal Telecom, Cox Communications, Bell Canada, Clearwire.
ln Romania Huawei are aproximativ 800 de angajati, dar pana la finalul anului 2018 i~i propune sa ajunga la
peste 1ooo de angajati care sa lucreze in toate departame ntele existente in sed iile din Bucure~ti.
Profitul companiei Huawei este in continua cre~tere, iar pe plan local, in perioada 2014-2018 Huawei
aproximeaza profitul la 100M EUR.
 CONTACT

MON (Microelectronica, Optoelectronica ~i Nanotehnologii)

Persoane contact pentru Ind rumarea studentilor (tutori):

Profesor intervievat: Pristavu Gheorghe
Profesor coordonator: Prof. dr. ing. Brezeanu Gheorghe birou B102
e-mail: gheorghe.brezeanu@dce.pub.ro

TST - Telecomunicatii ~i Sisteme pentru Telecomunicatii

Persoane contact pentru Ind rumarea studentilor (tutori):

Prof. dr. ing. Halunga Simona - birou A322, e-mail: shalunga@elcom.pub.ro
Conf. dr. ing. Udrea Mihnea - birou 8209, e-mail: mihnea@comm.pub.ro
Profesor intervievat: Tapu Ruxandra
Profesor coordonator: Prof. dr. ing. Ciochina Silviu birou B104
e-mail: silviu@comm.pub.ro

CTI (Calculatoare ~i Tehnologia lnformatiei)

Persoane contact pentru Ind rumarea studentilor (tutori):

Profesor intervievat: Pupezescu Valentin
Profesor coordonator: Prof. dr. ing. Pa~ca Sever Viorel birou 8313
e-mail: pasca@elmed.pub.ro

ELA (Electronica Aplicata)

Persoane contact pentru i'nd rumarea studentilor (tutori):

Conf.dr.ing. Florescu Adriana - birou B228a, e-mail: adriana.florescu@yahoo.com
Conf.dr.ing. Ungureanu Mihaela - birou 8136, e-mail: mickyungureanu@yahoo.de
As.dr.ing. Nita lulian - birou B128, e-mail: iulian_florin@yahoo.com
Profesor intervievat: Popescu Anca
Profesor coordonator: Prof. dr. ing. Pa~ca Sever Viorel birou 8313
e-mail: pasca@elmed.pub.ro

RST (Retelistica ~i Software pentru Telecomunicatii)

Persoane contact pentru ind rumarea studentilor (tutori):

Prof. dr. ing. Zoican Sorin - birou A309, e-mail: sorin@elcom.pub.ro
~.I. dr. ing. Obreja ~er ban - bi rou A311, e-mail: serban@radio.pub.ro
~.I. dr. ing. Popovici Eduard- birou A311 bis, e-mail: eduard@elcom.pub.ro
Profesor intervievat: Popovici Eduard
Profesor coordonator: Prof. dr. ing. Ciochina Silviu birou B104
e-mail: silviu@comm.pub.ro