Curs Profesori

Abilitati emotionale si sociale la scolarul mic
Inteligenta emotionala
Abilitatea de a percepe, intelege si exprima emotiile adecvat si de a le gestiona

asa incat sa permita atingerea scopurilor propuse.
abilitati emotionale si sociale la scolarul mic
Este capacitatea individului de a diferentia si cantari propriile emotii si ale

celorlalti, precum si capacitatea de a-si orienta propriile comportamente si
ganduri.
Componentele inteligentei emotionale
Intelegerea si interpretarea adecvata a emotiilor proprii si ale celorlalti
Constientizarea si trairea de emotii care pot facilita gandirea (pentru comunicare

eficienta, pentru atingerea scopurilor)
Intelegerea eficienta a informatiilor cu incarcatura emotionala
Folosirea eficienta a cunostintelor legate de emotii
Gestionarea propriilor emotii (starea de bine emotional)
emotiile
Apar din interactiunea individului cu mediul inconjurator
Au rol adaptativ, mobilizand resursele individului pentru a restabili o stare de

echilibru a organismului
Se exprima prin comportamente care devin mesaje pentru ceilalti
Se transmit , asigurand buna conectare, tranzactiile permanete intre indivizi

pentru ingrijire, comunicare, atingerea scopurilor
Emotii de baza (carol izard, 1971)
Interes
Bucurie
Surpriza
Tristete
Manie
Dezgust
Dispret
Frica
Vina
Rusine
Timiditate
Ostilitate fata de sine insusi
emotii
Reactii fiziologice corespunzatoare emotiilor:
bucurie: inima bate mair epede, muschi relaxati, senzatie difuza de caldura;
Frica: inima bate mai repede, muschi rigizi, tensionati, modificari ale respiratiei;
Manie : inima bate mai repede, senzatie de caldura, ard obrajii, modificari ale
respiratiei;
Tristete: nod in gat, gol in stomac, inima bate mai repede;
Baza fiziologica a emotiilor
Sistem nervos vegetativ (simpatic si parasimpatic) necontrolat voluntar

parasimpaticul mobilizeaza energia, salivatia, secretia gastrointestinala, ritmul
cardiac, sitemul de evacuare
simpaticul reglator este activ in situatii critice: frig, violenta, teama, manie
Sistemul endocrin reactii hormonale mai lente, fata de cele nervoase

controlate de hipotalamus prin hipofiza si hormonii corticotropi (hormoni de
stres eliberati de glanda suprarenala) care actioneaza la nivelul muschilor,
oaselor si tesutului limfatic
Dezvoltarea sistemului emotional la copil
Emotiile sunt universale

Se transmit, se impartasesc, se vehiculeaza prin comportament non-verbal
expresia faciala, fixarea ochilor, tonul vocii, gesturile corpului precum si prin
durata unui raspuns si intensitatea lui
Emotiile sunt contagioase, sunt intre creiere (daca intr-un grup de copii unul
tipa, vor tipa si altii, daca unul rade, vor rade si altii)
Rezonanta emotionala empatie este conditia necesara pentru comunicarea

emotionala
Fata umana este un receptor al emotiilor percepute la cei din jur si reflecta si
starea emotionala interioara
Tipat disconfort
Zambet confort (zambetul este un comportament innascut; copilul orb va

zambi la aceeasi varsta ca cel care vede, dar in timp va inceta, pentru ca nu
exsita raspunsul inapoi din partea mediului)
Interes
Dezgust
placere
Clasificarea emotiilor
Adaptative pozitive (ex. multumire, satisfactie)
- negative (nemultumire)
Dezadaptative pozitive (fericire extrema cu scaderea motivatiei)
- negative (frica, angoasa)
Emotiile sunt organizate dupa varsta de 2 ani in structuri afectiv-cognitive --

sentimente
abilitati emotionale
Abilitatea de adaptare la propriile emotii si la emotiile celorlalti
Trairea si exprimarea emotiilor

- a fi constient de ceea ce simti
- transmiterea adecvata a mesajelor cu incarcatura emotionala
- manifestarea empatiei
Identificarea si intelegerea emotiilor
- identificarea emotiilor pe baza mimicii si pantomimicii
- denumirea emotiilor
- intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor
Reglarea emotionala strategii cf cu varsta
Constientizarea emotiilor
Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ
Emotiile sunt insotite de modificari fiziologice, cognitive si de comportament
Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele

pozitive
Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative
Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare
Abilitati emotionale
o Reglarea emotionala strategii cf cu varsta
o Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ

o Emotiile sunt insotite de modificari fiziologice, cognitive si de
comportament
o Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele

pozitive
o Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative
o Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare
Particularitati ale constientizarii emotiilor
Varsta - la 3 ani copilul poate exprima bucurie, furie, frica, tristete,

dezgust (chiar daca nu le si numeste cu un cuvant)
- dupa 3 ani apare mandria
- la 5-6 ani - vina, rusinea (emotii sociale dezvoltate ca urmare

a ghidarii copiilor de catre parinti in vederea respectarii normelor de
conduita specifice culturii in care cresc)
o Modificari fiziologice plansul sau comportamentale copilul loveste

alt copil cand se infurie, chiar daca nu poate constientiza aceasta emotie
o Corelarea emotie- gand comportament
o Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii

are anunmite ganduri si poate alege comportamente variate (de ex in fata
fricii resimtite la intrarea in parc insotita de gandul de a nu se face de ras,
copilul poate alege sa se confrunte cu situatia sau sa fuga evitand
confruntarea)
Transmiterea adecvata a mesajelor cu sens emotional
o Capacitatea copilului de a transmite verbal sau non-verbal emotiile

presupune exprimarea lor sub o forma care favorizeaza adaptarea sociala
(comportament)
o De regula copiii exprima emotiile asa cum le simt, fara a fi influentati de

reguli de exprimare
o (la 3 ani de ex cand sunt furiosi se pot certa cu alti copii, ii pot lovi, iar
acestia nu vor mai dori sa se joace cu ei)
o Modelarea comportamentului, mai ales in situatii cu incarcatura

emotionala negativa este in grija adultului, care va ghida regulile de
exprimare
Corelarea emotie- gand comportament
- Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii

are anunmite ganduri si poate alege comportamente variate
- (de ex in fata fricii resimtite la intrarea in parc insotita de gandul de a nu

se face de ras, copilul poate alege sa se confrunte cu situatia sau sa fuga
evitand confruntarea)
Abilitati emotionale si sociale la scolarul mic
Este capacitatea individului de a diferentia si cantari propriile emotii si

ale celorlalti, precum si capacitatea de a-si orienta propriile
comportamente si ganduri.
Componentele inteligentei emotionale
Intelegerea si interpretarea adecvata a emotiilor proprii si ale celorlalti
Constientizarea si trairea de emotii care pot facilita gandirea (pentru

comunicare eficienta, pentru atingerea scopurilor)
Intelegerea eficienta a informatiilor cu incarcatura emotionala

Folosirea eficienta a cunostintelor legate de emotii
Gestionarea propriilor emotii (starea de bine emotional)
emotiile
Apar din interactiunea individului cu mediul inconjurator
Au rol adaptativ, mobilizand resursele individului pentru a restabili o

stare de echilibru a organismului
Se exprima prin comportamente care devin mesaje pentru ceilalti
Se transmit , asigurand buna conectare, tranzactiile permanete intre

indivizi pentru ingrijire, comunicare, atingerea scopurilor
Emotii de baza (carol izard, 1971)
Interes
Bucurie
Surpriza
Tristete
Manie
Dezgust
Dispret
Frica
Vina
Rusine
Timiditate
Ostilitate fata de sine insusi
emotii
Reactii fiziologice corespunzatoare emotiilor:

- bucurie: inima bate mair epede, muschi relaxati, senzatie difuza de
caldura;
- Frica: inima bate mai repede, muschi rigizi, tensionati, modificari ale
respiratiei;
- Manie : inima bate mai repede, senzatie de caldura, ard obrajii, modificari
ale respiratiei;
- Tristete: nod in gat, gol in stomac, inima bate mai repede;
Baza fiziologica a emotiilor
Sistem nervos vegetativ (simpatic si parasimpatic) necontrolat voluntar

parasimpaticul mobilizeaza energia, salivatia, secretia
gastrointestinala, ritmul cardiac, sitemul de evacuare
simpaticul reglator este activ in situatii critice: frig, violenta, teama,

manie
Sistemul endocrin reactii hormonale mai lente, fata de cele nervoase

controlate de hipotalamus prin hipofiza si hormonii corticotropi (hormoni
de stres eliberati de glanda suprarenala) care actioneaza la nivelul
muschilor, oaselor si tesutului limfatic
Emotiile sunt universale
Se transmit, se impartasesc, se vehiculeaza prin comportament non-verbal

expresia faciala, fixarea ochilor, tonul vocii, gesturile corpului precum
si prin durata unui raspuns si intensitatea lui
Emotiile sunt contagioase, sunt intre creiere (daca intr-un grup de copii
unul tipa, vor tipa si altii, daca unul rade, vor rade si altii)
Rezonanta emotionala empatie este conditia necesara pentru

comunicarea emotionala
Fata umana este un receptor al emotiilor percepute la cei din jur si

reflecta si starea emotionala interioara
Tipat disconfort
Zambet confort (zambetul este un comportament innascut; copilul orb

va zambi la aceeasi varsta ca cel care vede, dar in timp va inceta, pentru
ca nu exsita raspunsul inapoi din partea mediului)
Interes
Dezgust
placere
Clasificarea emotiilor
Adaptative pozitive (ex. multumire, satisfactie)
- negative (nemultumire)
Dezadaptative pozitive (fericire extrema cu scaderea motivatiei)
- negative (frica, angoasa)
Emotiile sunt organizate dupa varsta de 2 ani in structuri afectiv-cognitive

-- sentimente
Abilitatea de adaptare la propriile emotii si la emotiile celorlalti
Trairea si exprimarea emotiilor
- a fi constient de ceea ce simti
- transmiterea adecvata a mesajelor cu incarcatura emotionala
- manifestarea empatiei

o Reglarea emotionala strategii cf cu varsta
Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ
Emotiile sunt insotite de modificari fiziologice, cognitive si de

comportament
Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele

pozitive
Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative
Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare
Varsta - la 3 ani copilul poate exprima bucurie, furie, frica, tristete,

dezgust (chiar daca nu le si numeste cu un cuvant)
- dupa 3 ani apare mandria
- la 5-6 ani - vina, rusinea (emotii sociale dezvoltate ca urmare

a ghidarii copiilor de catre parinti in vederea respectarii normelor de
conduita specifice culturii in care cresc)
o Modificari fiziologice plansul sau comportamentale copilul loveste

alt copil cand se infurie, chiar daca nu poate constientiza aceasta emotie
Corelarea emotie- gand comportament
- Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii

are anunmite ganduri si poate alege comportamente variate
- (de ex in fata fricii resimtite la intrarea in parc insotita de gandul de a nu

se face de ras, copilul poate alege sa se confrunte cu situatia sau sa fuga
evitand confruntarea)

Capacitatea copilului de a transmite verbal sau non-verbal emotiile
presupune exprimarea lor sub o forma care favorizeaza adaptarea sociala
(comportament)
De regula copiii exprima emotiile asa cum le simt, fara a fi influentati de

reguli de exprimare
(la 3 ani de ex cand sunt furiosi se pot certa cu alti copii, ii pot lovi, iar
acestia nu vor mai dori sa se joace cu ei)
Modelarea comportamentului, mai ales in situatii cu incarcatura

emotionala negativa este in grija adultului, care va ghida regulile de
exprimare
Sub ghidajul adultului, copilul invata ca emotiile exprimate nu sunt

intotdeauna aceleasi cu cele traite (cand un copil iti ia jucaria si esti
furios, poti sa lovesti, ceea ce e inacceptabil sau poti exprima
nemultumire si tristete, ceea ce este adaptabil si acceptabil; cand primesti
un cadou care nu iti place, poti zambi pentru a nu jigni persoana care l-a
oferit) de la 4 ani
dupa 5 ani copiii respecta regulile de exprimare a emotiilor in situatii

sociale, chiar daca nu inteleg rationamentul regulilor (de ex. nu este
potrivit sa razi cand cineva se loveste)
Manifestarea empatiei
Capacitatea de a intelege starea emotionala traita de o alta persoana,

capacitatea de a fi in papucii altuia;
Empatia inseamna comportamente adecvate in spijinul si intelegerea unei

persoane aflate intr-un moment cu incarcatura emotionala negativa;
Empatia se exprima si se dezvolta in relatie cu adultul ingrijitor si

depinde de tipul relatiei de atasament;
Manifestarea empatiei
Copiii cu atasament securizant exprima cu mai multa usurinta empatia in

relatie cu covarstnicii si se integreaza deci mai bine in grup;
Empatia permite copiilor sa inteleaga gandurile si emotiile celorlati si sa
foloseasca strategii adecvate de reglare emotionala si de rezolvare a
problemelor;
Aceasta abilitate este un factor de protectie pentru dezvoltarile

psihopatologice;
La 3 ani imbratiseaza sau mangaie; la 5 ani vorbesc despre emotii: am

avut si eu o buba sia trecut, o sa vezi ca-ti va trece.
Intelegerea si recunoasterea emotiilor
Identificarea emotiilor exprimate non-verbal
Denumirea emotiilor
Intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor
Identificarea emotiilor prin mimica si pantomimica
Decodificarea adecvata a mesajelor emotionale ghideaza modul de

comportament;
Modul in care se interpreteaza reactiile emotionale depinde de experienta

anterioara privind manifestarea emotiilor (copiii expusi acasa si in
gradinita la reactii emotionale si discutii despre emotii reusesc cu mai
multa usurinta sa interpreteze corect mesajele celorlalti);
Decodificarea emotiilor
Decodificarea emotiilor
Dificultatile in recunoasterea emotiilor celorlalti duc la interpreatarea

eronata a mesajelor cu continut emotional, dar si la transmiterea unor
mesaje eronate ca raspuns la emotiile nedecodificate adecvat;
Apar astfel situatii conflictuale prin manifestarea agresivitatii;
La 3 ani copiii recunoasc bucuria, furia, tristetea, teama este adesea

confundata cu tristetea;
Incepand cu 5-6 ani copiii incep sa recunoasca mai multe emotii.
Denumirea emotiilor
Este necesara cunoasterea etichetelor verbale ale emotiilor;
Cunoasterea limbajului vorbit si a etichetelor verbale ale emotiilor depind

de frecventa cu care adultii folosesc pentru a denumi emotii cuvintele si
atrag atentia asupra evenimentelor cu incarcatura emotionala;
Cunoasterea si verbalizarea emotiilor ajuta la exprimarea adecvata a

situatiilor cu incarcatura emotionala, negocierea situatiilor conflictuale
prin intelegerea emotiilor celorlalti si alegerea solutiilor adecvate in
situatii problema.
Denumirea emotiilor
Conversatia despre emotii :
- Faciliteaza exprimarea propriilor emotii
- Intelegerea emotiilor proprii si ale celorlalti
- Intelegerea motivului comportamentelor celorlalti
- Intelegerea starilor emotionale ca situatii complexe
- Manifestarea empatiei
- Imbunatatirea intelegerii relatiilor dintre indivizi
Denumirea emotiilor
La 3 ani copiii diferentiaza intre emotii pozitive si negative sunt bine.

tata e bine, ma simt rau si cunosc eticheta verbala pentru bucurie,
tristete, suparare;
La 5 ani copiii pot diferentia intre bucurie, furie, tristete si teama;
La 6 ani copiii folosesc corect etichetele verbale si pentru dezgust si

surpriza.
Prerechizite:constientizarea emotiilor si verbalizarea lor; discutii in

mediul familial si educational despre situatiile cu incarcatura emotionala
Copiii invata cum se simt in diferite situatii, ca o situatie similara poate

produce emotii diferite la persoane diferite (sunt bucuroasa ca mama mi-
a cumparat o jucarie, ma bucur ca merg la piscina, dar lui Petru ii este
frica pentru ca nu stie sa inoate)
Copiii invata ca pot exista consecinte emotionale ale comportamentului

lor (i-am luat jucaria lui Petru si el a plans, i-am dat caietul Anei si ea
s-a bucurat)
La 3-4 ani copiii incep sa asocieze o emotie cu un anumit context social
La 3 ani copiii inteleg consecintele propriilor trairi emotionale cu ajutorul

unui adult
De la 5 ani copiii incep sa inteleaga si perspectiva celorlalti si cauzele

propriului comportament
La 5-6 ani, cu putin ajutor din partea adultului, copilul intelege si

consecintele propiullui comportament
Reglarea emotionala
Reglarea emotionala inseamna exprimarea unor comportamente adecvate,

dezirabile social, consecutiv monitorizarii, evaluarii si modificarii unor
reactii emotionale, mai ales atunci cand acestea sunt dezadaptative
La 3-4 ani copilul cauta apropierea fizica a adultului pentru a rezolva

situatiile cu incarcatura emotionala negativa
La 4 ani, copiii incearca sa-si reorienteze atentia catre alta activitate

atunci cand traiesc o situatie cu impact emotional negativ, intai cu
ajutorul unui adult, iar dupa 5 ani reusesc fara ajutorul acestuia
Reglarea emotionala
Dupa varsta de 6 ani incepe achizitionarea de strategii precum

minimizarea impactului negativ, reinterpretarea in termeni pozitivi
Invatarea acestor strategii nu se face spontan, ci prin modul in care

parintii reactioneaza si isi invata copiii sa reactioneze in relatii cu
emotiile negative
concluzie
Abilitati sociale
Capacitatea de a forma relatii sociale functionale cu co-varstnicii si

adultii
Permit atingerea propriilor scopuri tinand cont si de nevoile celorlalti
Sunt abilitati interpersonale si intrapersonale
Abilitati sociale
Interpersonale - realtionare sociala
interactiunea prin jocuri specifice varstei
- initierea interactiunii cu alti copii
- imparte obiecte/jucarii
- ofera/cere ajutor
- isi aseteapta randul
- adresarea respectuoasa
- rezolvarea de probleme folosind strategii adecvate

varstei
Intrapersonale - respecta regulile
- tolereaza situatiile frustrante
Abilitati de relationare sociala
Jocul acasa cu fratii si surorile
- la gradinita, in parc, la scoala
- ofera oportunitatea exersarii comportamentelor sociale
- ofera cadrul in care pot fi observate dificultatile de interactiune

sociala
- cadrul de invatare a reciprocitatii si cooperarii

Abilitati de relationare sociala
interactiunea prin joc
Jocul favorizeaza -invatarea regulilor sociale,
- dezvoltarea unor abilitati cognitive :atentie

focusata, stabilitatea atentiei, memoria, limbajul
- exprimarea emotiilor
- modul de interactiune cu ceilalti
La 3-4 ani copiii dezvolta jocul simbolic (se prefac), jocul fiind paralel
sau izolat; interactiunea incepe in grupuri de 2, cu copii de acelasi sex
jocul de cooperare
Jocul cu reguli apare dupa 6 ani
jocul
Initierea interactiunilor
Trecerea de la strategii non-verbale la strategii verbale
Formarea prieteniilor (copiii timizi sau cei prea entuziasti care nu-si
asteapta invitatia in joc au dificultati in formarea si mentinerea
prieteniilor)
Dezvoltarea abilitatilor de a initia interactiunile este atat in grija parintelui

, cat si a educatorului
Stimularea imaginii de sine si a stimei de sine
Initierea interactiunii
La 3-4 ani - interactiunea este initiata prina ctiuni non-verbale

zambeste altor copii, sta in preajma, observa expresiile faciel ale altor
copii (ca in jocul paralel)
La 4-5 ani comportamentele non-verbale ajung sa fie insotite de

verbalizare dovada reciprocitatii ofera jucarii, intreaba daca se pot
juca impreuna
La 5-6 ani apre capacitatea de a se integra intr-un joc deja inceput,
imitand actiunile celorlalti copii
Imparte obiecte/jucarii
Permite formarea prieteniilor prin dezvoltarea reciprocitatii interactiunii
Impartirea obiectelro faciliteaza integrarea in grup, cooperarea
Comportamentul apare prin implicarea adultului, care aduce exersarea

comportamentului si explicatii privind consecintele pozitive ale acestui
comportament
Imparte obiecte/jucarii
La 3 -4 ani adultul intervine si reaminteste faptul ca este nevoie sa

imparta jucarii(se poate exersa intr-un joc cu adultii)
Dupa 5 ani copilul icepe sa imparta fara sa li se ceara explicit, astfel

invatand ca o realtie se mentine prin reciprocitate
Cere/ofera ajutorul
Contribuie la dezvoltarea relatiilor reciproce
Porneste de la intelegerea faptului ca abilitatile noastre nu sunt

intotdeauna suficiente pentru rezolvarea unor probleme (a cere)
Oferirea ajutorului ca relatie de colaborare se invata din modelele oferite

si exersate impreuna cu adultii
La 3 ani, copilul cere ajutor, dar oferirea se face daca un adult ii cere sa
efectueze acest comportament
La 5-6 ani copilul poate capata mai multa autonomie, solicitand mai putin
ajutorul, dar poate oferi spontan ajutor celor mai mici
Isi asteapta randul
La 3-4 ani copiii pot sa isi astepte randul, dar de cele mai multe ori, este
nevoie de un adult sa le reaminteasca
Asteptarea devine astfel in timp o strategie de rezolvare a conflictelor ( de

ex. Sa foloseasca aceeasi jucarie, pe rand)
La 5 ani copiii isi asteapta randul fara sa li se aminteasca, uneori chiar
renunta la randul lor in favoarea altora
Isi asteapta randul
Asteptarea (isi asteapta randul) aduce ca abilitate reglarea emotiilor si

rezolvarea conflictelor care pot aparea in joc sau alte activitati de grup
Asteptarea randului este rezultatul invatarii si modelarii

compoportamentale sub ghidajul adultilor educator si parinte
Este o abilitate esentiala pentru initierea si mentinerea realtiilor cu cei de-

o seama
Folosesc formule de adresare politicoase
Daca adultii parinti si educatori folosesc formule adecvate te rog,

multumesc acestea sunt achizitionate rapid si de catre copii.
Folosirea formularilor politicoase depinde de achizitionarea limbajului

verbal
La 4-5 ani, cu ajutorul si dupa modelul adultului, cppilul poate imita
La 5-6 ani formularea politicoasa poate deveni un indicator al abilitatilor

sociale
Rezolvarea conflictelor prin startegii adecvate varstei
Conflictele apar frecvent in relatiile dintre indivizi (exista scopuri,

nevoie, convingeri, idei diferite)
Jocurile de cooperare si strategiile adecvate gasite cu ajutorul parintilor ii

ajuta pe copii sa rezolve conflictele
La 3 ani copilul nu stie sa rezolve adecvat aceste situatii si foloseste

agresivitatea lovesc, imping, arunca obiecte, tipa, ameninta pe ceilalti
copii ca ii bat
Intre 3-4 ani copiii recurg la ajutorul adultului si la evitare pentru

rezolvarea conflictului
La 4 ani copiii folosesc agresivitatea realtionala - ameninta cu excluderea

Exista diferente de gen privind folosirea agresivitatii baietii folosesc
mai degraba agresivitatea fizica si fetele pe cea relationala, desi , de multe
ori, ambele feluri de agresivitate sunt asociate
Dupa 5 ani apar comportamentele de negociere si compromis
Agresivitatea conflictuala poate scadea pe masura ce alte comportamente

sunt invatate sub ghidajul adultului
Atunci cand agresivitatea este inca prezenta dupa 5-6 ani este nevoie sa
luam in considerare: interpreatrea eronata a situatiei, evaluarea eronata a
propriior abilitati, limitarea repertoriului de mecanisme de reglare a
emotiilor, modele rigide de comportament in familie
Respectarea regulilor
Premisa pentru orice interactiune sociala
Orice context social este insotit der eguli si consecinte
Verbalizarea regulilor si repetarea acestora invata despre legatura dintre

situatie- comportament- consecinte
Copiii nu respecta regulile in mod spontan
Regulile se stabilesc impreuna cu o autoritate(parinte sau educator)
Regulile sunt frecvent explicate si discutate
Copilul are nevoie de contexte in care sa I se aminteasca regula si sa-si

exerseze comportamentul
Respectarea regulilor este un proces de invatare
Respectarea regulilor se dezvolta prin exersarea comportamentului
Consecinta este internalizarea regulii
Nerespectarea regulilor poate lua diferite forme: refuz, evitare

Daca acest comportament apare frecvent si este insotit de crize de furie
sau agresivitate, atunci poate fi vorba de o tulbuare psihopatologica a
conduitei
La 3-4 ani copiii sunt pregatiti sa respecte un set de 2-3 regilu acasa sau
la gradinita
La aceasta varsta, respectarea regulilor depinde in mare masura de

frecventa cu care adultul reaminteste regula
La 5-7 ani copiii pot retine 4-5 reguli, acasa si la gradinita, pe care le pot
respecta si fara sa li se aminteasca
La 6-7 ani copiii folosesc strategii verbale pentru a cere explicatii pentru
o regula (comportament adaptabil, pentru ca respectarea regulii nu
inseamna impunerea punctului de vedere al adultului parinte sau
educator- si nici respectarea a ceva neinteles sau considerat nedrept
Cu cat asemanarea este mai mare intre regulile negociate si respectate

acasa si la scoala este mai mare , cu atat creste gradul respectarii si
urmarii regulilor
Toleranta la frustrare
Este consecinta dezvoltarii abilitatilor de reglare emotionala
Permite inhibarea unor comportamente
Echivaleaza cu identificarea unor solutii in situatii conflictuale
Copiii cu dificultati in tolerarea situatiilor frustrante manifesta mai

frecvent crize de furie si agresivitate si fac tot posibilul sa obtina ceea ce-
si doresc, nereusind sa regleze emotiile negative generate de conflicte
Toleranta la frustrare
La 3-4 ani copilul invata sa-si reorienteze atentia catre altceva daca nu
are acces chiar in acel moment la jucaria sau jocul dorit; se intampla cu
ajutorul adultului
Dupa varsta de 5 ani copiii invata sa tolereze situatiile frustrante cu ajutor
din ce in ce mai putin din partea adultului rearientandu-si atentia si
minimalizand importanta unui obiect inaccesibil
Factori de risc in dezvoltarea abilitatilor emotionale si sociale
Factori intrapersonali
biologici temperamentul
- cognitivi teoria mintii
- nivelul de dezvoltare a limbajului
Factori interpersonali
- Familia cunostinte inadecvate despre etapele dezvoltarii si asteptari

nepotrivite de la copil
- reactiile parintilor in situatii conflictuale
- relatia de atasament
- atitudinile parintilor fata de emotii
- colectivitatea
Factori intrapersonali de risc
Temperamentul ofera predispozitia catre o anumita modalitate de

reactie emotionala si comportamentala
- Temperament usor bine adaptati social
- respecta regulile
- exploreaza mediul
- capabili sa dezvolte relatii cu ceilalti
- isi gestioneaza adecvat reactiile emotionale
temperamentul
Temperamentul dificil
- nu respecta regulile
- au dificultati in respectarea instructiunilor
- Interactiunile sunt caracterizate prin agrsivitate, crize de furie cand nu

obtin ceea ce-si doresc
- Perceputi ca agresivi si impulsivi
- Au dificultati cu gestionarea frustrarii in situatii cand sunt nevoiti sa

astepte
temperamentul
Temperamentul greu de activat
- retrasi, evita situatiile de relationare cu ceilalti
- Rar isi exprima emotiile si dorintele
- Au nevoied e incurajari din partea adultilor pentru implicarea in activitati

noi
- Timizi
- Predispusi la izolare sociala
- Reactii de teama si tristete excesiva in situatii noi, nefamiliare
temperamentul
Desi exista ideea preconceputa ca trasaturile temperamentale sunt greu

modificabile sau deloc, (asa e el; nu se poate face nimic), oferirea de
modele comportamentale adecvate la timpul potrivit, pe care copiii sa le
invete si sa le experimenteze, poate contrabalansa reactiile innascute
Neimplicarea, in schimb, va exacerba problemele comportamentale
Teoria mintii
Abilitatea de a intelege gandurile si starile emotionale ale celorlalte

persoane, ceea ce permite sa se prezica intentiile si comportametele
acestora
Capacitatea de a intelege faptul ca alte persoane au ganduri si emotii

deferite de cele proprii
La 3 ani copiii vorbesc despre ceea ce vor ,doresc, le place, in
schimb , abia la 5 ani reusesc sa explice comportamentele celorlalti
Deficientele privind teoriea mintii (vezi copilul cu autism) aduc

dificultatile de relationare, mentinerea prieteniilor, comportamentelor de
cooperare, esecsi frustrare in realtiile sociale
limbajul
Asigura comunicarea verbala
Cresc sansele unui comunicari sociale mai bune
Conversatiile depsre emotii faciliteaza identificarea realtiei cauza-efect

dintre evenimente, reactii emotionale si comportamente
Conversatiile permit interpreatrea situatiilor prin prisma emotiilor
Limbajul verbal permite invatarea unor strategii de reglare

emotionala:discutarea unor situatii, anticiparea unor posibile reactii
emotionale, rezolvarea de probleme, negocierea in conflicte
limbajul
Incurajarea exprimarii emotiilor expune mai putin copiii la riscul

dezvoltarii unor probleme legate de competentele emotionale sau sociale
Copiii care nu stiu sa-si exprime emotiile devin izolati, nu reusesc sa

interactioneze adecvat cu ceilalti si nu sunt expusi situatiilor care sa-i
ajute sa-si dezvolte compentente sociale si emotionale
limbajul
Copiii cu tulburari de vorbire - de ex balbismul pot dezvolta dificultati

la nicelul dezvoltarii competentelor sociale si emotionale
Copiii cu tulburari anxioase pot dezvolta probleme de limbaj si, ulterior,

se vor izola de ceilalti copii, scazand astfel sansele dezvoltarii unnor
abilitati sociale si emotionale
Copilul cu autism are semnificative dificultati de dezvoltare a

compententelor sociale si emotionale
familia
Cunoasterea etapelor de dezvoltare
- Atitudinea parintilor poate varia de la permisivitate excesiva la autoritate

dura
- Toleranta pentru comportamente neinvatate la o varsta sau intoleranta

pentru comportamente asteptate nerealist la alta varsta
- Pedeapsa frecventa nepotrivita gravitatii comportamentului mai ales

agrsivitatea fizica va conduce la interiorizare sau la folosirea modelului
parental ca modalitate de rezolvare a situatiilor conflictuale
- Atitudinea excesiv de toleranta dezvolta comportamente agresive si crize

de furie la orice incercare de a stabili limite sau a impune reguli
familia
Asteptari nepotrivite legate de copii
- Disciplinarea se face prin reguli aplicate cu consecventa
- Prin respectarea regulilor copiii invata comportamente acceptate social
- Inconsecventa parintilor si educatorilor privind regulile si consecintele

acestora conduce la sfidarea regulii, manifestari emotionale inadecvate ca
urmare a dificultatii copiilor de a prezice reactiile parintilor la
comportametele lor
Reacttile parentale in situatii conflictuale
Reactiile emotionale si comportementale ale parintilor in situatii

conflictuale devin sursa modelata pentru copii prin invatare
observationala
Expunerea copiilor frecvent la reactii agresive, la crize de furie care nu

este gestionata prin comportamente adecvate , la ostilitate si alte emotii
negative ii va determina pe copii sa exprime acelasi fel de interactiune cu
cei de-o seama
Realatia de atasament
Atasament securizant
- Copiii isi exprima adecvat emotiile, chiar daca sunt pozitive sau negative
- Copiii au incredere in faptul ca la exprimarea emotiilor parintii vor
raspunde consecvent
Atasamet evitant
- Copiii invata sa foloseasca strategii prin care isi mascheaza emotiile,

chiar daca acestea sunt traite intens, mai ales daca parintii descurajeaza
sau pedepsesc expimarea emotionala
Atasament rezistent
- Copiii exprima cu precadere emotii negative pentru atragerea atentiei

parintilor, pentru a acestia nu reactioneaza consecvent la exprimarile
emotionale ale copiilor
Atitudinea familiei fata de emotii
Reactia parintilor la exprimarea emotiilor copiilor:
- Descurajare
- Minimalizare
- Pedeapsa
- Incurajarea exprimarii emotionale
Consecinte:
- Izolarea in contexte sociale
- Agresivitate
- Ostilitate
- Abilitati emotionale si sociale de dezvoltare de relatii eficiente
Dincolo de incurajarea exprimarii emotiilor, este necessar sa existe si

contextele in care sa invete exprimarea adecvata
Parintii si educatorii sunt facilitatori, pentru ca ei controleaza mediul si

decid daca situatiile la care sunt expusi copiii sunt relevante pentru
procesul de invatare
In situatiile sociale parintii ofera ghidaj si antrenament incurajarea
copiilor de a se gandi la consecintele comportamentelor lor, inclusiv la
consecintele emotionale
Copiii actioneaza imitand modele!
Stiulul parental de a exprima emotiile:
- Discutii despre emotii
- Manifestari non-verbale grimase, gesturi, tonul vocii
Atitudinea critica, mimimizarea, ridiculizarea, evitarea discutiilor

despre emotii conduce la dificultati de identificare a emotiilor proprii la
copil, cat si la exprimarea lor, dar si la dificultati in dezvoltarea empatiei
si a comportametelor prosociale
Exprimarea non-verbala a emotiilor negative vs emotii pozitive
Reactia parintilor la exprimarea emotiilor copiilor:
- Descurajare
- Minimalizare
- Pedeapsa
- Incurajarea exprimarii emotionale
Consecinte:
- Izolarea in contexte sociale
- Agresivitate
- Ostilitate
- Abilitati emotionale si sociale de dezvoltare de relatii eficiente
Dincolo de incurajarea exprimarii emotiilor, este necessar sa existe si

contextele in care sa invete exprimarea adecvata
Parintii si educatorii sunt facilitatori, pentru ca ei controleaza mediul si
decid daca situatiile la care sunt expusi copiii sunt relevante pentru
procesul de invatare
In situatiile sociale parintii ofera ghidaj si antrenament incurajarea

copiilor de a se gandi la consecintele comportamentelor lor, inclusiv la
consecintele emotionale
Copiii actioneaza imitand modele!
Stiulul parental de a exprima emotiile:
- Discutii despre emotii
- Manifestari non-verbale grimase, gesturi, tonul vocii
Atitudinea critica, mimimizarea, ridiculizarea, evitarea discutiilor

despre emotii conduce la dificultati de identificare a emotiilor proprii la
copil, cat si la exprimarea lor, dar si la dificultati in dezvoltarea empatiei
si a comportametelor prosociale
Exprimarea non-verbala a emotiilor negative vs emotii pozitive
Exprimarea preponderenta a emotiilor negative nu dezvolta abilitatile

sociale de a relationa cu alti copii, copiii fiind perceputi ca mai putin abili
social;
Exprimarea emotiilor pozitive este esentiale pentru stabilirea interactiunii

cu ceilalti, pentru capacitatea de a rezolva eficient conflictele si pentru
dobandirea strategiilor de reglare emotionala
Gradinita/scoala
Crearea unei relatii bazate pe incredere si respect
O relatie de atasament securizant cu educatorul poate oferi baza de

siguranta pentru buna desfasurare a activitatii in clasa, chiar si pentru acei
copii care au acasa realtii dificile cu parintii lor
Atitudinea educatorului poate sa compenseze lipsurile din familie, sa-i
ajute pe copii sa se integreze social si sa dezvolte abilitati pentru a face
fata cerintelor scolare
Comunicare apta sa creeze o legatura
Se bazeaza pe respect si pricepere
Mesajul pastreaza intact respectul de sine al
partenerilor
Intelegerea si acceptarea empatica sunt anterioare sfaturilor si

instructiunilor
Drumuri blocate in comunicare
1. comanda
2. prevenirea
3. morala
4. sfatuirea
5. folosirea logicii
6. critica
7. etichetarea
8. analiza
9. reasigurarea
10. chestionarea
11. evitarea
12. lauda
Comanda
Forma
- Directionarea este oferita cu forta unei autoritati,

Fond
- transmite neacceptare
- poate cauza rezistenta si comportamente contrarii
- ia real responsabilitatea de la celalalt
Exemplu
Trebuie sa vezi realitatea:.
E nevoie sa
Sa nu spui ca.
Intotdeauna sa
Prevenirea sau amenintarea
Forma
-mesajul contine amenintarea unor consecinte negative daca indicatiile nu

sunt urmate (amenintare, predictia unor intamplari nefaste)
Fond
- Comunica neacceptare
- Invita la testarea consecintelor negative
- Poate cauza resentimente, furie, supunere
Exemple
A fi mai bine sa faci ce ti se spune, altfel.
Daca se mai intampla asta inca o data, atunci
Daca nu se schimba ceva, atunci.
Morala, predica, stabilirea sarcinilor
Forma
- Codul moralei este invocat si instructiunile pentru o comportare adecvata
Fond
- Genereaza sentimente de vinovatie
- Genereaza protest sau contra-morala
Exemple
Trebuie sa tii cont si de altii inaite de a face ceva
Trebuie sa iei lucrurile mai usor
Este de datoria ta sa
Doar daca te iubesti pe tine, ii vei iubi si pe altii
Nu ar trebui sa te simti asa
Viata nu e un bol de cirese
Sfaturile, sugestiile, oferirea de solutii
Forma
- recomandarea unui curs al actiunii
Fond
- Implica faptul ca celalalt este incapabil sa rezolve problema
- Ii impliedica pe ceilalti sa gandeasca solutii ale problemelor
- Cauzeaza rezistenta si dependenta
Exemple
Ceea ce ar trebui sa faci este
De ce nu. in loc sa.
Sa facem urmatorul exercitiu.
In aceste situatii, cel mai bine este sa.
Terapeutii zica sa..
Logica
Forma
- Persoana nu are abilitatile logice de rationament si are nevoie de ajutor
Fond
- Provoaca defensiva si contraargumente
- Celalalt se opreste din ascultare
- Celalalt se simte inferior si inadecvat
Exemple
ideea e ca suntem intr-un moment de criza
sa ne gandim la asta. Asa ca, atunci cand..
aici este eroarea:.
nu e nicio logica in ceea ce spui
Critica, judecarea, blamarea
Forma
- Ceva e in neregula cu persoana sau cu ceea ce a spus/facut
Fond
- Transmite incompetenta, slaba judecata
- Intrerupe comunicarea pentru frica dea nu fi judecat
- Acceptarea judecatilor celorlati ca adevarate
- Razbunare
Exemple
Este vina ta ca.
esti egoist sa ..
Gresesti cand..
poate chiar tu ai inceput
nu e o gandire matura sa.

Etichetarea, blamarea
Forma
- Dezaprobarea este semnificativa si este directionata catre individ cu

scopul de a-l face sa se rusineze, corecteze in comportament sau atitudine
Fond
- Transmite neacceptare, lipsa valorii si are efecte devastatoare asupra

stimei de sine
Exemple
Asta este chiar o prostie
Ar trebui sa-ti fie rusine sa
Cum ai putut face asta?
este lenes/agresiv/nu esti un om sa faci..
Analiza, interpretarea
Forma
-foarte comuna si atragatoare; cauta secretul ascuns de persoana si ofera

propriul nostru inteles
Fond
- Transmite amenintare, frustrare, sentimentul ca nu esti crezut
- Intrerupe comunicarea pentru frica de a nu fi expus sau distorsionat in

explicatii
Exemple
Doar nu vrei sa spui ca
ei bine, cred ca adevarata problema este
poate neconstient vrei sa spui ca.
asta este tipic pentru ..
ceea ce e in neregula este.

ceea ce vrei de fapt sa spui e .
Reasigurarea, consolarea
Forma
- Ajuta persoana sa se simta mai bine
- Nu inseamna nici ascultarea nici acceptare
Fond
- Transmite neintelegerea emotiilor
- Genereaza ostilitate (e usor pt tine sa faci asta)
- mesajul transmis: nu e in regula sa te simti rau
Exemple
La urma urmei, nu-i asa de rau
Sunt convinsa ca lucrurile se vor schimba pana la urma
Peste vreo 2 ani o sa vorbim de asta si o sa radem
Priveste intotdeauna partea plina a paharului
Nu-ti face griji de nimic
Chestionarea
Forma
- Probeaza
- Sub aspectul unei mai bune intelegeri, incearca sa afle mai multe
- Agenda ascunsa intrebarile raspunse adecvate care dau solutia corecta;

intrebarile adresate in interesul celui care intreaba
Fond
- Evitarea
- Anxietate
- Persoana isi pierde contactul cu sine in timp ce raspunde la intrebari
Exemple
ce te face sa te simti asa?
De ce ;cine; cum; ce-ti spune inima sa faci?
Chiar ai sa faci asta
Evitarea
Forma
-abate-i atentia de la asta
- distragera comunicarii ceea ce persoana spune nu este important or nu

trebuie urmat
Fond
- Mesajul este de evitarea a situatilor aparute, in loc de a incerca sa le

facem fata
- Problemele individului nu sunt importante
- Transmite lipsa semnificatiei individului
Exemple
sa vorbim despre asta altadata
sa-ti spun o poveste.
asta imi aminteste de.
sa ne rugam sa.
Lauda, aprobarea
Forma
- Ofera aprobare la ceea ce s-a spus si incheie comunicarea
- Ascultarea eficienta difera de aprobare si nu necesita in mod obligatoriu

aprobare
Fond
- Implica asteptari inalte si evaluare ulterioara
- Poate fi perceputa ca manipulatoare si cu nuante de superioritate pentru

ca celalalt sa ofere un comportament adecvat
- Cauzeaza anxietate daca propriile mele perceptii nu se potrivesc cu cele

aprobate
Exemple
Cred ca ai absoluta dreptate
Asta as face si eu
esti o persoana buna
ai procedat corect
Abilitati de comunicare
Ascultarea
Prezenta non-verbala
Asigurari verbale simple
Deschiderea usii
Ascultarea activa
Ascultarea activa
Prezenta
Perceperea intamplarilor si emotiilor
Feedback al intelegerii
Exprimarea empatiei si acceptarii
Atentie!
Acord, Acceptare, Aprobare sunt notiuni cu intelesuri diferite!!!!!!
Asculatrea activa
ajuta pe ceilalti sa identifice adevarata problema
Ofera oportunitatea de a aduce propriile solutii la rezolvarea problemei
Ex . Problemele sunt ca foitele de ceapa ( prezentarea problemei

-----adevarata problema)
strategii
te simti.. in legatura cu .
este cand.
nu poti.si atunci.
pare ca esti. in legatura cu
Cand se intampla chiar esti..
estiin situatia si chiar si..atunci cand.
Fereastra comportamentului
Zona de neacceptare
Abilitati de ajutor
- Empatia
- Acceptarea
- Realitatea
- Deschiderea in locul defensivei
- Suportul propriilor valori interne in locul judecatilor celorlalti
Abilitati de relationare
Mesajul declarativ eu
Ex.cred ca.
ideea mea este ca.
imi place sa cred ca.
pretuiesc.
imi displace..
Capcana simt ca tu.
Mesajul preventiv eu
Ex :
as vrea sa ca sa
am nevoie de. pentru..
M-ar ajuta daca. pentru ca sa
vreau pentru
Mesajul pozitiv eu
Ex
imi plac glumele tale pentru ca ma relaxeaza si ma simt bine
apreciez.
m-a ajutat real cand.
M-am simtit .. cand tu.
cand tu.eu..
Zona de non-acceptare
eu am o problema
Necesita confruntare producand o schimbare benefica, respectand stima

de sine a celorlati, pastrand relatia si nevoia de crestere a celorlati
Comportamentul este ceea ce persoana spune sau face, ceva ce poate fi

fotografiat sau inregistrat
Mesaje confruntative eu
- Descrierea fara a blama, a comportamentului
(capcana : intotdeauna faci asa, faci asa dinadins)
- Descrierea sentimentelor congruente (eu ma simt . cand)
- Descrierea efectelor concrete
Efecte:
- impact asupra mea, nu a altora
Concret, specific
Efect acum sau in viitor
Previne actiunea
Costa energie, timp, bani
Cauzeaza distres
Abilitati de rezolvare a conflictului:
Retragerea arat o preocupare redus att pentru rezultate, ct i pentru

relaiile interpersonale
Aplanarea se rezum la ncercrile personale de a mulumi toate prile

implicate n conflict. n aceast situaie sunt supraevaluate relaiile
interpersonale i sunt neglijate aspectele tehnice ale acestora.
Forarea este utilizat ndeosebi n cazul n care individul dorete, cu

orice pre, obinerea rezultatelor, fr a avea consideraie fa de
ateptrile, nevoile i sentimentele celorlali; se bazeaz pe fora de
constrngere a persoanei, care utilizeaz abuziv sursele de putere pe care
le deine asupra celorlalte pri implicate.
Compromisul presupune concesii reciproce, ambele pri obinnd

oarecare satisfacie. Compromisul este de fapt o soluie superficial de
mpcare a tuturor prilor care presupune sacrificarea convingerilor i
uneori a raionalitii.
Confruntarea este o abordare a conflictului care ia n considerare att

nevoia de rezultate, ct i relaiile cu prile implicate. Aceasta constituie,
probabil, singura cale de rezolvare definitiv a conflictului.
Strategii de relationare cu copiii
Adunati cat mai multe informatii despre copii(data nasterii, jocuri

preferate, situatii speciale din familie)
Ascultati ce va spun copiii (povesti despre intamplari placute din vacanta,

de acasa)
Discutiile cu copiii si mesajele non-verbale (impartasirea imtamplarilor

insotind mesajele non-verbale; consistenta dintre mesajul verbal si non-
verbal)
Interactionati cu copii veniti din medii diferite si istorice diferite, asa

incat orice comportament inadecvat este rezultatul unor diverse probleme
si nu o sfidare la adresa educatorului!
Implicarea in joc
Joc permite explorarea mediului, exprimarea emotiilor, descoperirea

solutiilor
Fiti creativi
permiteti copilului sa fie dirijorul jocului
Descrieti activitatile pe care le face copilul
Laudati creativitatea copiilor
Incurajati jocul copiilor
Implicarea parintilor
Colaborarea eficienta cu parintii este baza unei strategii comune de

educatie si disciplina
Sedinte sau intalniri particulare in care se discuta nu doar
comportamentele dificile, ci mai degraba progresele si aprecierea
educatorului pentru reusitele copilului
Utilizati carnetele sau telefonul pentru a informa parintii
Organizati activitati in care parintii pot fi implicati impreuna cu copiii
Colaborarea bazata pe egalitate, respect si reciprocitate
Implicarea parintelui
Discutati deschis cu parintele despre comportamentele copilului
Folositi mesajele la pers I in locul celor la pers a II a
Criticati comportamentul si nu copilul!!!!
Incercati sa obtineti si parerea parintelui despre problema
Incercati sa va focalizati pe ceea ce puteti face, in loc de lucrurile pe care

nu le puteti face
Orientati-va spre identificarea de solutii scopuri realiste, realizabile
Monitorizati progresele copilului impreuna cu parintele
Invatarea strategiilor de reglare emotionala
Reglarea emotionala depinde de:
- Temperament
- Maturarea neuronala
- Socializare
Oferiti stabilitate si fiti consecventi in reactii organizarea mediului prin

rutine, reguli si limite ofera siguranta prin pedictibilitate
Exprimati-va emotiile si incurajati copiii sa faca acelasi lucru
Vorbiti despre propriile emotii si despre felul in care faceti fata acestora
(atentie la onestitate!)\
Incurajati copiii sa vorbeasca despre emotiile lor evitati sa minimizati
sau sa negati sau sa catalogati emotiile copiilor ca fiind gresite sau
nepotrivite
Invatati copiii sa manifeste comportamente adecvate fata de reactiile

emotionale indiferent de valenta acestora. Reactiile copiilor nu sunt
indreptate impotriva educatorului!!!!
Stadiile reactiilor emotionale extrem de intense
Invatarea tehniciibroastei testoase
Invatarea tehnicii monologului pozitiv
Identificati situatiile in care se manifesta emotii puternice si folositi-le

pentru invatarea rezolvarii problemelor
- Identificarea problemei
- Oferirea cat mai multor solutii
- Evaluarea consecintelor fiecarei solutii
- Evaluarea strategiei folosite
Laudati incercarile copiilor de a-si gestina emotiile
Rezolvarea problemelor
- Identificarea problemei
(marcata de disconfortul emotional)
- Oferirea cat mai multor solutii
- Evaluarea consecintelor fiecarei solutii
- Identificarea celei mai bune solutii
- Implementarea solutiei
- Evaluarea strategiei folosite
Identificarea problemei
Incurajati copilul sa povesteasca ce s-a intamplat
Incercati sa identificati emotiile copilului, incurajandu-l sa le verbalizeze

fara sa-I fie minimizate sau negate
Reformulati problema astfel incat copilul sa inteleaga faptul ca nu situatia

genereaza emotia, ci gandurile noastre (interpretari uneori, care sunt
eronate)
Incurajati astfel dezvoltarea empatiei si a capacitatii de a vedea o situatie

din mai multe perspective
Identificarea solutiilor posibile si stabilirea consecintelor solutiilor
Ajutati copilul sa identifice solutii pentru problema identificata nu

oferiti solutii si nu le criticati pe ale lor le oferiti astfel autonomia in
gandire
Luati in calcul posibilele consecinte ale solutiilor propuse emotionale si

comportamentale
Discutati cu copilul cat mai multe consecinte posibile astfel incat sa nu fie
luat prin surprindere
Identificarea celei mai bune solutii si implementarea ei
Se alege solutia care are cele mai multe consecinte pozitive pentru toti cei
implicati
Tineti cont de faptul ca procesul de invatare este realtiv lent si apar

frecvent recaderi (de aceea copiii nu invata imediat si au nevoie de mai
multe contexte in care sa-si exerseze abilitatile)
Evaluarea solutiei
Consecintele sunt echitabile pentru poate partile
Genereaza emotii pozitive faras a raneasca pe nimeni
Pentru copil este important sa invete ca orice situatie este rezolvabila si

nu ca trebuie sa rezolve perfect orice situatie
Folositi povestile, jocurile, papusile pentru rezolvarea problemelor
Identificarea problemei
identificarea posibilelor solutii
evaluarea
consecintelor solutiilor
identificarea celei mai bune solutii
implementarea solutiei
Evaluarea consecintelor solutiei
Optimizarea realtiilor adult-copil
extrem de rar cauza unui conflict este unilaterala problema este doar
adultul sau doar copilului
adultul, la fel ca si copilul, poate avea dificultati in gestionarea relatiilor

emotionale
incarcatura emotionala negativa a adultului (surmenaj, probleme

familiale, de cuplu, mediu conflictual, nesiguranta, probleme la locul de
munca) scade toleranta la frustrari si poate duce la exacerbarea unor
reactii emotionale
- astfel, pe lng implementarea strategiilor de dezvoltare a competentelor

emotionale ale copilului, adultii relevanti din mediul copilului pot initia
un proces de optimizare a
- relaiilor interpersonale
- competentelor intrapersonale
Optimizarea relaiilor interpersonale
1. Managementul stresului
2. Comunicarea eficiena
3. Managementul conflictelor i rezolvarea de probleme
Managementul stresului
viaa adulta aduce, prin maturizare, asumarea simultana a mai multe

responsabiliti n diferite arii ale vieii: viaa de famile (rolul de so/sotie,
rolul de printe), viaa profesional (rolul de angajat, profesionist), viaa
sociala (rolul de prieten, membru al unui grup social)
domeniile vieii se influeneaz reciproc, astfel nct o frustrare dintr-un

anumit mediu poate duce la rspunsuri emotionale ntr-un alt mediu (ex.
frustrarea de la munca lipsa de tolerana a unui comportament al
copilului alteori tolerat, probleme acas cu copilul, soul irascibilitate la
munca, scaderea randamentului)
emotiile nu sunt reactii automate, necontrolabile i care nu pot fi

modificate, declansate de expunerea la anumite evenimente, ci depind n
mare msura de modul cum interpretam un eveniment trit
de aceea, putem sa modificam adaptativ felul n care raspundem

emoional la provocari, desi rezultatele nu sunt neaprat imediate i
necesita efort
interpretarea unui eveniment
acelai eveniment poate fi interpretat n mod diferit de persoane diferite
(ex persoane care vd o valiza uitata n mediu conflictual bomba,

pericol, iminenta de moarte => emoie =frica, reactii
biologice=transpiratii, creterea frecventei cardiace;
comportamente=fuga, cognitiv=focalizarea atentiei exclusiv pe salvarea
vieii; n mediu neconflictual un bagaj uitat => emotie=mila,
compasiune; reactii biologice - minime, comportamente =ignorare,
oferirea ajutorului pentru gsirea persoanei care a pierdut bagajul;
cognitiv)
interpretarea unui eveniment
reactiile celorlali pot parea exagerate sau nesemnificative, din cauza

importantei pe care o aloca evenimentului respectiv sursa de conflicte
aceeai persoana poate interpreta diferit un eveniment n situaii diferite
n funcie de o serie de factori, uneori aparent nesemnificativi, aceeai

situaie poate parea n unele zile de neacceptat, iar n alte zile tolerabila
Reactia intr-o situatie
cu toii preferam emotiile pozitive, dar emotiile negative au un rol

evolutiv foarte important, adaptativ, pentru supravieuire exemplu frica
evitam un cine care latra, dac copilul are febra, l tratam sau l ducem
la dr;
emotiile negative pot deveni problematice dac sunt prea intense, prea
frecvente, sau inadecvate, impiedicand astfel funcionarea normala
anxietate prea mare fobie de cini, hiperprotejam bebelusul; prea mica
ne musca cinele, nu tratam bebelusul
Managemetul stresului
Pentru a ne adapta ct mai bine posibilelor situatii problematice din

mediu, e necesara o diferentiere intre:
evenimente i interpretarea lor
interpretarea i emotia asociata
clarificarea i clasificarea emotiilor
Starea emotionala influeneaz:
felul n care interpretam situatiile (cnd suntem tristi, evenimentele neutre

cauta o conotatie negativ; dac suntem bine dispusi, evenimentele
negative sunt mai degrab provocari)
amintirile pe care le cream (bine dispusi, ne reamintim evemin plcute;

tristi evenimente negative)
solutiile la care apelam cnd trebuie sa rezolvam o problem (stare

pozitiva vedem mai multe soluii, alternative; tristi, furioi o soluie
nu foarte adecvat, sau nici o soluie)
Recunoasterea si denumirea corecta a emotiilor

cele mai multe persoane resimt emoii i le pot identifica
putem denumi o emoie, iar sursa s fie diferita (irascibilitate din cauza
oboselii trece cu odihna; irascibilitatea din cauza stresului de la munca
nu trece cu odihna)
normele socio-culturale pot inhiba exprimarea anumitor emotii (bieii

nu au voie sa plng, pot s se lupte cu ali biei pentru ca sunt curajoi)
Identificarea gndurilor asociate emotiilor
cnd resimtim o emoie, fie ca o putem eticheta sau nu, suntem att de
captivati de ceea ce simim, nct nu acordam atenie gndurilor,
imaginilor care stau la baza emotiilor noastre
o metoda eficiena pentru identificarea gndurilor asociate emotiilor este

pastrarea unui jurnal i estimarea nivelului de stres pe o scara de la 0
(distres absent) la 10 (distres maxim)
prin monitorizarea emotiilor, gndurilor i comportamentelor asociate

putem identifica un stil predominant de reacie la stres
jurnalul
Inlocuirea gndurilor dezadaptative cu cele adaptative
dup identificarea gndurilor, poate ncepe procesul de inlocuire a

gndurilor dezadaptative cu cele adaptative
pentru orice situaie, putem sa avem gnduri i atitudini diferite
Intreruperea gndurilor negative
cnd identificai prezenta unui gnd dezadaptativ, ncercai sa oprii sirul

gndurilor (STOP!), i implicai-va ntr-o activitate imediata
nu ncercai sa va impunei sa nu va gndii la un anumit lucru
exerciiu: nchidei ochii, hotarati-va sa va gndii la orice altceva dar NU

la un elefant roz. Dup 3 minute, notati de cte ori v-ai gndit la elefantul
roz
Inlocuirea gndurilor care determina emotii negative cu unele ce

determina emotii pozitive
poate fi eficient sa facei o lista a gndurilor ce va determina emoii
pozitive, pentru a le putea accesa mai uor n viitor
exerciiu: gndii-va la o persoana la care inei f mult; inchipuiti-va ca

are acelai gnd neplcut ca i dvs; ce I-ai spune sa o ajutati? - dezvoltati
acum gndii-va la dvs ca la o persoana la care inei f mult. Spunei-va

acelai lucru. - dezvoltati
Submninarea monologului negativ
emotiile negative vin adesea sub forma unui monolog sau a unui dialog
nu putem avea cetitudini n legtura cu ceea ce gndesc ceilali, sau cu

evenimente i motivatii de moment ale anumitor comportamente, de
aceea e probabil ca monologul (raportat doar la valorile proprii) sau un
dialog imaginar sa nu se potriveasc realitatii
ateptai sa va calmati, apoi discutati situaia respectiva
Derularea lenta a scenariului catastrofic
deularea imaginativa pana la capt a scenariului de care ne temem cel mai

mult, confruntarea cu frica, diminueaza fora destructiv pana la posibila
disparitie
Reprogramarea momentelor de ngrijorare
amanati explorarea emotiilor i gndurilor negative pentru un anumit

interval (1-2 ore/zi) i implicai-va ntr-o activitate
n intervalul alocat gndurilor negative, vei constata ca acestea i-au

pierdut din fora
Oglinda timpului
un eec privit doar din perspectiva prezentului poate parea o catastrofa
privind semnificatia unui eveniment neplcut din viitor (peste 1 an, 5 ani,
10 ani), devine un fapt banal
exerciiu: nchidei ochii, hotarati-va sa va gndii la orice altceva dar NU

la un elefant roz. Dup 3 minute, alegei oricre din variantele de
modificare a gndurilor de mai sus, apoi notati din nou de cte ori v-ai
gndit la elefantul roz .
Motivarea scolarului mic
Dupa Cosmovoci A., motivaia este definita ca procesul instictiv i

rational care apare la un individ atunci cand cauta sa satisfaca anumite
nevoi i dorinte. Intr-un sens mai larg, motivaia inglobeaza nevoi,
interese, intentii, tendinte, idealuri, care stau la baza conditiei umane i
care sustin realizarea anumitor actiuni, fapte, atitudini. Motivaia este o
stare interioara, o dorina puternica,o forta ce pune in miscare un individ
in vederea atingerii unui anumit obiectiv
Motivatia este componenta psihica energetica care ne pune in miscare,

care ne determina sa actionam pentru a ne atinge scopurile constiente sau
inconstiente.
In spatele fiecarei actiuni umane, sau comportament sta un motiv.
Din punct de vedere fiziologic, motivatia se concretizeaza in acele

impulsuri energetice care ofera combustibilul necesar activitatilor de zi
cu zi.
Abraham Maslow este cel care a definit motivatia a stabilit ierarhia

nevoilor in ceea ce se nmeste acum Piramida lui Maslow.
La baza piramidei se afla nevoile primare, fiziologice, care asigura

supravietuirea individului din punct de vedere fizic. (Hrana, apa, adapost)
Pe urmatoarea treapta se afla nevoia de siguranta personala (protectia

persoanei in fata pericolelor care vin din exterior si care ii ameninta viata)
Urmeaza de apartenta, de afiliere la un grup, nevoia de a fi cu ceilati
Pe treapta superioara se afla nevoia de recunoastere sociala, nevoia de

valorizare, de apreciere
Pe ultimul nivel se afla nevoia de autorealizare, nevoia persoanei de a-si

atinge idealurile.
Motivatia a fost clasificata in mai multe tipuri de-a lungul timpului:
Motivatie intrinseca (atingerea scopului determina satisfacerea propriului

Eu)
Motivatie extrinseca (scopul este exterior persoanei, mediul exterior este

cel care influenteaza atingerea lui, ex. recompensele)
Motivatie afectiva (are la baza nevoia de a apartenenta, de a obtine

aprobarea persoanelor pe care subiectul le investeste afectiv)
Motivatia cognitiva (are la baza nevoia de a stii, de a cunoaste, de a

explora noi orizonturi)
Motivatia pozitiva (are la baza obtinerea unor recompense imediate, in

special materiale)
Motivatia negativa (are la baza evitarea pedepsei, a sanctiunii, a retragerii

unor privilegii, retragerea afectiunii)
Caracteristicile varstei scolare mici
Specificul gndirii copilului de vrst colar mic se manifest printr-o

proprietate esenial, anume aceea de a fi concret-intuitiv. Aa cum arat
Jean Piaget, ne gsim n stadiul operaiilor concrete. Copilul gndete mai
mult opernd cu mulimile concrete, n ciuda faptului c principiile logice
cer o detaare progresiv de baz concret (se neag intuiia) iar operaiile
cer o interiorizare, adic o funcionare n plan mental.
Gndirea este dominat de concret- fiind specific vrstelor ntre 6/7 ani
i 10/11 ani. n aceast perioad percepia lucrurilor rmne nc global,
vzul lor se oprete asupra ntregului nc nedescompus.
Comparaia reuete pe contraste mari, nu sunt sesizate strile

intermediare;
domin operaiile concrete, legate de aciuni cu obiecte
apariia ideii de invariant, de conservare (a cantitii, volumului, masei

etc.);
apare reversibilitatea sub forma inversiunii i compensrii
putere de deducie imediat; poate efectua anumite raionamente de tipul:

dacatunci, cu condiia s se sprijine pe obiecte concrete sau exemple;
nu depete concretul imediat dect din aproape n aproape, extinderi

limitate, asocieri locale.
intelectul are o singur pist (J. S. Bruner), nu ntrevede alternative

posibile, catalogul posibilului se suprapune datelor concrete, nemijlocite;
prezena raionamentului progresiv, de la cauz spre efect, de la condiii

spre consecine
Analiza i sinteza sunt operaii de baz strns legate ntre ele,

caracteriznd orice proces de gndire. Prin analiz se nelege procesul de
desfacere sau descompunere a obiectului sau fenomenului n prile sale
componente, desprinderea mental a diferitelor nsuiri ale ntregului.
Forma elementar de analiz pe care o ntlnim mai ales la copil o
constituie desfacerea real a obiectului n prile lui componente. Sinteza
este procesul opus analizei i const n unirea pe plan mental, ntr-un tot
unitar, a prilor obiectului sau fenomenului.
Analiza i sinteza constituie dou laturi ale unui proces unic de gndire.
O condiie a acestui proces unic este comparaia, deoarece n aceasta este
implicat att analiza ct i sinteza.
Generalizarea i abstractizarea sunt operaii ale gndirii, indisolubil

legate, ca i analiza i sinteza. Generalizarea nu poate fi separat de
abstractizare, care ne permite s desprindem, s separm nsuirile
eseniale ale obiectelor i fenomenelor de cele neeseniale. Drumul
invers, de la general i abstract, la particular i concret se numete
concretizare. Concretizarea previne ruperea activitii de gndire de
activitatea perceptiv i de reprezentri
Copilul de aceast vrst reacioneaz printr-o gam variat de stri

afective, de plcere, de bucurie, de durere, de tristee, de insatisfacie la
reuitele sau nereuitele sale colare. n acelai timp, viaa afectiv este
dependent, pe de o parte, de anumite trebuine vitale, iar pe de alt parte,
de relaiile copilului cu mediul social din care face parte. Viaa lui este
astfel stimulat i ntreinut de modul n care sunt sau nu sunt satisfcute
anumite trebuine ce se leag de procesul de conservare a vieii (de
foame, de somn, de sete), de anumite trebuine ce se leag de convieuirea
social (de comunicare, de ocrotire). n msura n care ele sunt sau nu
satisfcute se instaleaz starea de confort sau disconfort afectiv.
Emoiile i sentimentele sunt legate de situaiile concrete n care se afl

copilul. Tonusul emoional accentueaz sensibilitatea i receptivitatea
copilului la schimbrile ce intervin n ambiana din care face parte.
Reaciile emoionale nu se nva, se triesc, ori de cte ori situaia
generatoare se repet. Prin finalitatea lor, emoiile sunt contradictorii,
unele avnd efecte pozitive, altele, efecte negative. n limitele posibilului,
procesul instructiv-educativ ar trebui s se desfoare ntr-o atmosfer de
bucurie i destindere n care predominante s fie emoiile pozitive.
Mecanismul subtil al alternanei recompenselor i pedepselor genereaz i
ntreine o asemenea atmosfer.
Dimensiunea relaional este determinat de statutul pe care copilul l

ocup n activitatea colar. La intrarea n coal copilul ajunge ntr-un
mediu aproape n ntregime diferit de cel familial, n locul unui grup
restrns copilul se confrunt cu o comunitate care funcioneaz altfel
dect cea din familie sau grdini. El face parte dintr-un grup a crui
activitate fundamental este nvtura i n care este egal cu partenerii
si. Statutul de elev genereaz sentimentul apartenenei la o colectivitate
constituit n afara dorinei lui, cu o ncrctur psihosocial diferit fa
de ceea ce ofer grupul primar familial. Dup cum remarc J. Piaget, n
aceast perioad se contureaz sentimentul social-moral al respectului
reciproc.n relaiile cu ceilali colegi copilul se simte acceptat de ctre
acetia, considerndu-se partener egal cu ei.
Studiile de psihologie social, centrate asupra dinamicii grupurilor, au pus

n eviden faptul c interaciunea institutor elev nu este singura care
influeneaz procesul cognitiv al copiilor deoarece:
climatul afectiv din grupul informal are o importan uria asupra

participrii elevilor la activitile colare;
Interaciunile dintre elevi se reflect n procesul de nvare.
Dac coala tradiional a avut o atitudine reticent i chiar a descurajat

cooperarea dintre elevi, pedagogii contemporani o favorizeaz, deoarece
grupul mediaz relaia dintre institutor i elev.
Relaiile elevului cu grupul clas influeneaz att dezvoltarea

personalitii ct i randamentul activitii de nvare.
Neculau i Zlate (1983) menioneaz procesele specifice clasei de elevi

ca grup:
procesul de realizare a sarcinii-dac ndeplinirea sarcinii apropie grupul

de scopul su, membrii vor fi motivai s depun eforturi pentru
realizarea ei;
procesele afective atracia dintre membrii grupului constituie o condiie

fundamental a performanelor colare, nalte, reprezint o surs de
satisfacie personal i un factor a coeziunii grupului;
procesul de influen care asigur uniformitatea comportamentelor.
La nivelul clasei, climatul este perceptibil, fiind n mod empiric definit ca

stare afectiv, atmosfer, moralul clasei.
Elementele ce caracterizeaz climatul educaional sunt.:
caracteristicile relaiilor sociale din clas;
comportamentele elevilor n situaii colare i extracolare;
tipul de autoritate exercitat;
gradul de ne/nelegere ntre cadrul didactic i elevi .
Climatul clasei influeneaz percepiile elevilor i ale institutorului i

reflect motivele pentru care elevii colaboreaz sau nu colaboreaz.
mpreun cu elevii pot fi definite cele mai preuite caracteristici ale clasei.
Respectul, responsabilitatea, grija fa de ceilali, cinstea, sunt cteva
dintre valorile culturale la nivelul clasei.
Fiind pui n situaia de a urmri scopuri comune, de a lucra mpreun,

comunicnd verbal sau prin alte mijloace membrii clasei devin contieni
c sunt o parte a ei. Fiecare are nevoie s aparin unui grup i s se simt
folositor altora, respectat ca individualitate i valorizat.
ntr-un asemenea mediu, elevii au un rol major n luarea unor decizii

legate de procesul instructiv-educativ i n construirea unor grupuri
educaionale.
Structurile interrelaionale ce se constituie la nivelul grupului formeaz

matricea de baz a socializrii la aceast vrst. Coordonarea
mecanismului cooperare-competiie constituie una din preocuprile
principale ale dasclului. Exagerarea competiiei se poate solda cu
apariia unor relaii conflictuale, dup cum ocolirea ei, n virtutea unei
viziuni deformate asupra reciprocitii i egalitii dintre copii, srcete
interaciunea psihosocial de unul din factorii stimulativi care o ntrein.
Cooperarea induce ideea de a face lucruri bine impreuna cu ceilalti, de a

face schimb de idei. Totodata stimuleaza copiulul si din punct de vedere
cognitiv punandu-l in situatia de a analiza mai multe idei si de a le
compila.
Dezvolta spiritul de echipa si abiltatile relationale ale copilului. Copiii cu

o toleranta crescuta la frustrare vor avea mai multa rabdare in cadrul
negocierilor de grup.
Competitia in urma caruia i se ofera un feed-back verbal copilului ii ofera
acestuia posibilitatea de a-si cunoaste propriile abilitati (ai progresat la
matematica, te descurci bine la scaderi, citesti cursiv si povestesti
exact), el stiind astfel unde se afla in fiecare moment.,
Pe de alta parte competitia cu scopul de a obtine note mari pune presiune

pe copil determinand anxietate, scadere a nivelului energetic si uneori
abandon.
Copilul se vede pe sine doar prisma rezultatelor obtinute, fara a stii care-i
sunt de fapt abilitatile. Faptul ca trebuie sa fie mereu primul determina o
comunicare mai scazuta cu colegii de clasa si lipsa schimbului ideilor.
La varsta scolara mica functioneaza in primul rand motivatia afectiva si

cea pozitiva. Din aceasta perspectiva copilul tinde sa multumeasca adultul
parinte sau invatator si sa primeasca recompensele de orice fel, evitand
pedeapsa. Astfel pot sa apara copiatul, memorarea continuturilor fara o
legatura logica, lipsa abilitatilor cognitive de a folosi cunostointele
dobandite (memorate), oboseala, atacurile de panica

Curs Profesori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Profesori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abilitati emotionale si sociale la scolarul mic

Abilitatea de a percepe, intelege si exprima emotiile adecvat si de a le gestiona

abilitati emotionale si sociale la scolarul mic

Este capacitatea individului de a diferentia si cantari propriile emotii si ale

Componentele inteligentei emotionale

Intelegerea si interpretarea adecvata a emotiilor proprii si ale celorlalti

Constientizarea si trairea de emotii care pot facilita gandirea (pentru comunicare

Intelegerea eficienta a informatiilor cu incarcatura emotionala

Folosirea eficienta a cunostintelor legate de emotii

Gestionarea propriilor emotii (starea de bine emotional)

Apar din interactiunea individului cu mediul inconjurator

Au rol adaptativ, mobilizand resursele individului pentru a restabili o stare de

Se exprima prin comportamente care devin mesaje pentru ceilalti

Se transmit , asigurand buna conectare, tranzactiile permanete intre indivizi

Emotii de baza (carol izard, 1971)

Ostilitate fata de sine insusi

Reactii fiziologice corespunzatoare emotiilor:

Tristete: nod in gat, gol in stomac, inima bate mai repede;

Baza fiziologica a emotiilor

Sistem nervos vegetativ (simpatic si parasimpatic) necontrolat voluntar

Sistemul endocrin reactii hormonale mai lente, fata de cele nervoase

Dezvoltarea sistemului emotional la copil

Emotiile sunt universale

Rezonanta emotionala empatie este conditia necesara pentru comunicarea

Dezvoltarea sistemului emotional la copil

Zambet confort (zambetul este un comportament innascut; copilul orb va

Adaptative pozitive (ex. multumire, satisfactie)

Dezadaptative pozitive (fericire extrema cu scaderea motivatiei)

- negative (frica, angoasa)

Emotiile sunt organizate dupa varsta de 2 ani in structuri afectiv-cognitive --

Abilitatea de adaptare la propriile emotii si la emotiile celorlalti

Trairea si exprimarea emotiilor

- transmiterea adecvata a mesajelor cu incarcatura emotionala

Identificarea si intelegerea emotiilor

- identificarea emotiilor pe baza mimicii si pantomimicii

- intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor

Reglarea emotionala strategii cf cu varsta

Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ

Emotiile sunt insotite de modificari fiziologice, cognitive si de comportament

Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele

Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative

Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare

Identificarea si intelegerea emotiilor

- identificarea emotiilor pe baza mimicii si pantomimicii

- intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor

o Reglarea emotionala strategii cf cu varsta

o Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ

o Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele

o Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative

o Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare

Particularitati ale constientizarii emotiilor

Varsta - la 3 ani copilul poate exprima bucurie, furie, frica, tristete,

- dupa 3 ani apare mandria

- la 5-6 ani - vina, rusinea (emotii sociale dezvoltate ca urmare

o Modificari fiziologice plansul sau comportamentale copilul loveste

o Corelarea emotie- gand comportament

o Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii

Transmiterea adecvata a mesajelor cu sens emotional

o Capacitatea copilului de a transmite verbal sau non-verbal emotiile

o De regula copiii exprima emotiile asa cum le simt, fara a fi influentati de

o Modelarea comportamentului, mai ales in situatii cu incarcatura

Corelarea emotie- gand comportament

- Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii