Sunteți pe pagina 1din 56

Abilitati emotionale si sociale la scolarul mic

Inteligenta emotionala

Abilitatea de a percepe, intelege si exprima emotiile adecvat si de a le gestiona


asa incat sa permita atingerea scopurilor propuse.

abilitati emotionale si sociale la scolarul mic

Este capacitatea individului de a diferentia si cantari propriile emotii si ale


celorlalti, precum si capacitatea de a-si orienta propriile comportamente si
ganduri.

Componentele inteligentei emotionale

Intelegerea si interpretarea adecvata a emotiilor proprii si ale celorlalti

Constientizarea si trairea de emotii care pot facilita gandirea (pentru comunicare


eficienta, pentru atingerea scopurilor)

Intelegerea eficienta a informatiilor cu incarcatura emotionala

Folosirea eficienta a cunostintelor legate de emotii

Gestionarea propriilor emotii (starea de bine emotional)

emotiile

Apar din interactiunea individului cu mediul inconjurator

Au rol adaptativ, mobilizand resursele individului pentru a restabili o stare de


echilibru a organismului

Se exprima prin comportamente care devin mesaje pentru ceilalti

Se transmit , asigurand buna conectare, tranzactiile permanete intre indivizi


pentru ingrijire, comunicare, atingerea scopurilor

Emotii de baza (carol izard, 1971)

Interes

Bucurie

Surpriza

Tristete

Manie
Dezgust

Dispret

Frica

Vina

Rusine

Timiditate

Ostilitate fata de sine insusi

emotii

Reactii fiziologice corespunzatoare emotiilor:

bucurie: inima bate mair epede, muschi relaxati, senzatie difuza de caldura;

Frica: inima bate mai repede, muschi rigizi, tensionati, modificari ale respiratiei;

Manie : inima bate mai repede, senzatie de caldura, ard obrajii, modificari ale
respiratiei;

Tristete: nod in gat, gol in stomac, inima bate mai repede;

Baza fiziologica a emotiilor

Sistem nervos vegetativ (simpatic si parasimpatic) necontrolat voluntar


parasimpaticul mobilizeaza energia, salivatia, secretia gastrointestinala, ritmul
cardiac, sitemul de evacuare

simpaticul reglator este activ in situatii critice: frig, violenta, teama, manie

Sistemul endocrin reactii hormonale mai lente, fata de cele nervoase


controlate de hipotalamus prin hipofiza si hormonii corticotropi (hormoni de
stres eliberati de glanda suprarenala) care actioneaza la nivelul muschilor,
oaselor si tesutului limfatic

Dezvoltarea sistemului emotional la copil

Emotiile sunt universale


Se transmit, se impartasesc, se vehiculeaza prin comportament non-verbal
expresia faciala, fixarea ochilor, tonul vocii, gesturile corpului precum si prin
durata unui raspuns si intensitatea lui

Emotiile sunt contagioase, sunt intre creiere (daca intr-un grup de copii unul
tipa, vor tipa si altii, daca unul rade, vor rade si altii)

Rezonanta emotionala empatie este conditia necesara pentru comunicarea


emotionala

Dezvoltarea sistemului emotional la copil

Fata umana este un receptor al emotiilor percepute la cei din jur si reflecta si
starea emotionala interioara

Tipat disconfort

Zambet confort (zambetul este un comportament innascut; copilul orb va


zambi la aceeasi varsta ca cel care vede, dar in timp va inceta, pentru ca nu
exsita raspunsul inapoi din partea mediului)

Interes

Dezgust

placere

Clasificarea emotiilor

Adaptative pozitive (ex. multumire, satisfactie)

- negative (nemultumire)

Dezadaptative pozitive (fericire extrema cu scaderea motivatiei)

- negative (frica, angoasa)

Emotiile sunt organizate dupa varsta de 2 ani in structuri afectiv-cognitive --


sentimente

abilitati emotionale

Abilitatea de adaptare la propriile emotii si la emotiile celorlalti

Trairea si exprimarea emotiilor


- a fi constient de ceea ce simti

- transmiterea adecvata a mesajelor cu incarcatura emotionala

- manifestarea empatiei

abilitati emotionale

Identificarea si intelegerea emotiilor

- identificarea emotiilor pe baza mimicii si pantomimicii

- denumirea emotiilor

- intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor

Reglarea emotionala strategii cf cu varsta

Constientizarea emotiilor

Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ

Emotiile sunt insotite de modificari fiziologice, cognitive si de comportament

Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele


pozitive

Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative

Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare

Abilitati emotionale

Identificarea si intelegerea emotiilor

- identificarea emotiilor pe baza mimicii si pantomimicii

- denumirea emotiilor

- intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor

Constientizarea emotiilor

o Reglarea emotionala strategii cf cu varsta

o Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ


o Emotiile sunt insotite de modificari fiziologice, cognitive si de
comportament

o Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele


pozitive

o Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative

o Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare

Particularitati ale constientizarii emotiilor

Varsta - la 3 ani copilul poate exprima bucurie, furie, frica, tristete,


dezgust (chiar daca nu le si numeste cu un cuvant)

- dupa 3 ani apare mandria

- la 5-6 ani - vina, rusinea (emotii sociale dezvoltate ca urmare


a ghidarii copiilor de catre parinti in vederea respectarii normelor de
conduita specifice culturii in care cresc)

o Modificari fiziologice plansul sau comportamentale copilul loveste


alt copil cand se infurie, chiar daca nu poate constientiza aceasta emotie

o Corelarea emotie- gand comportament

o Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii


are anunmite ganduri si poate alege comportamente variate (de ex in fata
fricii resimtite la intrarea in parc insotita de gandul de a nu se face de ras,
copilul poate alege sa se confrunte cu situatia sau sa fuga evitand
confruntarea)

Transmiterea adecvata a mesajelor cu sens emotional

o Capacitatea copilului de a transmite verbal sau non-verbal emotiile


presupune exprimarea lor sub o forma care favorizeaza adaptarea sociala
(comportament)

o De regula copiii exprima emotiile asa cum le simt, fara a fi influentati de


reguli de exprimare
o (la 3 ani de ex cand sunt furiosi se pot certa cu alti copii, ii pot lovi, iar
acestia nu vor mai dori sa se joace cu ei)

o Modelarea comportamentului, mai ales in situatii cu incarcatura


emotionala negativa este in grija adultului, care va ghida regulile de
exprimare

Corelarea emotie- gand comportament

- Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii


are anunmite ganduri si poate alege comportamente variate

- (de ex in fata fricii resimtite la intrarea in parc insotita de gandul de a nu


se face de ras, copilul poate alege sa se confrunte cu situatia sau sa fuga
evitand confruntarea)

Abilitati emotionale si sociale la scolarul mic

Este capacitatea individului de a diferentia si cantari propriile emotii si


ale celorlalti, precum si capacitatea de a-si orienta propriile
comportamente si ganduri.

Componentele inteligentei emotionale

Intelegerea si interpretarea adecvata a emotiilor proprii si ale celorlalti

Constientizarea si trairea de emotii care pot facilita gandirea (pentru


comunicare eficienta, pentru atingerea scopurilor)

Intelegerea eficienta a informatiilor cu incarcatura emotionala


Folosirea eficienta a cunostintelor legate de emotii

Gestionarea propriilor emotii (starea de bine emotional)

emotiile

Apar din interactiunea individului cu mediul inconjurator

Au rol adaptativ, mobilizand resursele individului pentru a restabili o


stare de echilibru a organismului

Se exprima prin comportamente care devin mesaje pentru ceilalti

Se transmit , asigurand buna conectare, tranzactiile permanete intre


indivizi pentru ingrijire, comunicare, atingerea scopurilor

Emotii de baza (carol izard, 1971)

Interes

Bucurie

Surpriza

Tristete

Manie

Dezgust

Dispret

Frica

Vina

Rusine

Timiditate

Ostilitate fata de sine insusi

emotii

Reactii fiziologice corespunzatoare emotiilor:


- bucurie: inima bate mair epede, muschi relaxati, senzatie difuza de
caldura;

- Frica: inima bate mai repede, muschi rigizi, tensionati, modificari ale
respiratiei;

- Manie : inima bate mai repede, senzatie de caldura, ard obrajii, modificari
ale respiratiei;

- Tristete: nod in gat, gol in stomac, inima bate mai repede;

Baza fiziologica a emotiilor

Sistem nervos vegetativ (simpatic si parasimpatic) necontrolat voluntar


parasimpaticul mobilizeaza energia, salivatia, secretia
gastrointestinala, ritmul cardiac, sitemul de evacuare

simpaticul reglator este activ in situatii critice: frig, violenta, teama,


manie

Sistemul endocrin reactii hormonale mai lente, fata de cele nervoase


controlate de hipotalamus prin hipofiza si hormonii corticotropi (hormoni
de stres eliberati de glanda suprarenala) care actioneaza la nivelul
muschilor, oaselor si tesutului limfatic

Dezvoltarea sistemului emotional la copil

Emotiile sunt universale

Se transmit, se impartasesc, se vehiculeaza prin comportament non-verbal


expresia faciala, fixarea ochilor, tonul vocii, gesturile corpului precum
si prin durata unui raspuns si intensitatea lui

Emotiile sunt contagioase, sunt intre creiere (daca intr-un grup de copii
unul tipa, vor tipa si altii, daca unul rade, vor rade si altii)

Rezonanta emotionala empatie este conditia necesara pentru


comunicarea emotionala

Dezvoltarea sistemului emotional la copil

Fata umana este un receptor al emotiilor percepute la cei din jur si


reflecta si starea emotionala interioara
Tipat disconfort

Zambet confort (zambetul este un comportament innascut; copilul orb


va zambi la aceeasi varsta ca cel care vede, dar in timp va inceta, pentru
ca nu exsita raspunsul inapoi din partea mediului)

Interes

Dezgust

placere

Clasificarea emotiilor

Adaptative pozitive (ex. multumire, satisfactie)

- negative (nemultumire)

Dezadaptative pozitive (fericire extrema cu scaderea motivatiei)

- negative (frica, angoasa)

Emotiile sunt organizate dupa varsta de 2 ani in structuri afectiv-cognitive


-- sentimente

abilitati emotionale

Abilitatea de adaptare la propriile emotii si la emotiile celorlalti

Trairea si exprimarea emotiilor

- a fi constient de ceea ce simti

- transmiterea adecvata a mesajelor cu incarcatura emotionala

- manifestarea empatiei

abilitati emotionale

Identificarea si intelegerea emotiilor

- identificarea emotiilor pe baza mimicii si pantomimicii

- denumirea emotiilor

- intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor


o Reglarea emotionala strategii cf cu varsta

Constientizarea emotiilor

Emotiile sunt reactii subiective la un eveniment particular pentru individ

Emotiile sunt insotite de modificari fiziologice, cognitive si de


comportament

Emotiile congruente cu scopurile, dorintele, nevoile individului sunt cele


pozitive

Emotiile incongruente cu scopul individului sunt cele negative

Identificarea emotiilor contribuie la procesul de adaptare

Particularitati ale constientizarii emotiilor

Varsta - la 3 ani copilul poate exprima bucurie, furie, frica, tristete,


dezgust (chiar daca nu le si numeste cu un cuvant)

- dupa 3 ani apare mandria

- la 5-6 ani - vina, rusinea (emotii sociale dezvoltate ca urmare


a ghidarii copiilor de catre parinti in vederea respectarii normelor de
conduita specifice culturii in care cresc)

o Modificari fiziologice plansul sau comportamentale copilul loveste


alt copil cand se infurie, chiar daca nu poate constientiza aceasta emotie

Particularitati ale constientizarii emotiilor

Corelarea emotie- gand comportament

- Dupa varsta de 6 ani copilul poate deveni constient ca in anumite situatii


are anunmite ganduri si poate alege comportamente variate

- (de ex in fata fricii resimtite la intrarea in parc insotita de gandul de a nu


se face de ras, copilul poate alege sa se confrunte cu situatia sau sa fuga
evitand confruntarea)

Transmiterea adecvata a mesajelor cu sens emotional


Capacitatea copilului de a transmite verbal sau non-verbal emotiile
presupune exprimarea lor sub o forma care favorizeaza adaptarea sociala
(comportament)

De regula copiii exprima emotiile asa cum le simt, fara a fi influentati de


reguli de exprimare

(la 3 ani de ex cand sunt furiosi se pot certa cu alti copii, ii pot lovi, iar
acestia nu vor mai dori sa se joace cu ei)

Modelarea comportamentului, mai ales in situatii cu incarcatura


emotionala negativa este in grija adultului, care va ghida regulile de
exprimare

Transmiterea adecvata a mesajelor cu sens emotional

Sub ghidajul adultului, copilul invata ca emotiile exprimate nu sunt


intotdeauna aceleasi cu cele traite (cand un copil iti ia jucaria si esti
furios, poti sa lovesti, ceea ce e inacceptabil sau poti exprima
nemultumire si tristete, ceea ce este adaptabil si acceptabil; cand primesti
un cadou care nu iti place, poti zambi pentru a nu jigni persoana care l-a
oferit) de la 4 ani

dupa 5 ani copiii respecta regulile de exprimare a emotiilor in situatii


sociale, chiar daca nu inteleg rationamentul regulilor (de ex. nu este
potrivit sa razi cand cineva se loveste)

Manifestarea empatiei

Capacitatea de a intelege starea emotionala traita de o alta persoana,


capacitatea de a fi in papucii altuia;

Empatia inseamna comportamente adecvate in spijinul si intelegerea unei


persoane aflate intr-un moment cu incarcatura emotionala negativa;

Empatia se exprima si se dezvolta in relatie cu adultul ingrijitor si


depinde de tipul relatiei de atasament;

Manifestarea empatiei

Copiii cu atasament securizant exprima cu mai multa usurinta empatia in


relatie cu covarstnicii si se integreaza deci mai bine in grup;
Empatia permite copiilor sa inteleaga gandurile si emotiile celorlati si sa
foloseasca strategii adecvate de reglare emotionala si de rezolvare a
problemelor;

Aceasta abilitate este un factor de protectie pentru dezvoltarile


psihopatologice;

La 3 ani imbratiseaza sau mangaie; la 5 ani vorbesc despre emotii: am


avut si eu o buba sia trecut, o sa vezi ca-ti va trece.

Intelegerea si recunoasterea emotiilor

Identificarea emotiilor exprimate non-verbal

Denumirea emotiilor

Intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor

Identificarea emotiilor prin mimica si pantomimica

Decodificarea adecvata a mesajelor emotionale ghideaza modul de


comportament;

Modul in care se interpreteaza reactiile emotionale depinde de experienta


anterioara privind manifestarea emotiilor (copiii expusi acasa si in
gradinita la reactii emotionale si discutii despre emotii reusesc cu mai
multa usurinta sa interpreteze corect mesajele celorlalti);

Decodificarea emotiilor

Decodificarea emotiilor

Dificultatile in recunoasterea emotiilor celorlalti duc la interpreatarea


eronata a mesajelor cu continut emotional, dar si la transmiterea unor
mesaje eronate ca raspuns la emotiile nedecodificate adecvat;

Apar astfel situatii conflictuale prin manifestarea agresivitatii;

La 3 ani copiii recunoasc bucuria, furia, tristetea, teama este adesea


confundata cu tristetea;

Incepand cu 5-6 ani copiii incep sa recunoasca mai multe emotii.

Denumirea emotiilor
Este necesara cunoasterea etichetelor verbale ale emotiilor;

Cunoasterea limbajului vorbit si a etichetelor verbale ale emotiilor depind


de frecventa cu care adultii folosesc pentru a denumi emotii cuvintele si
atrag atentia asupra evenimentelor cu incarcatura emotionala;

Cunoasterea si verbalizarea emotiilor ajuta la exprimarea adecvata a


situatiilor cu incarcatura emotionala, negocierea situatiilor conflictuale
prin intelegerea emotiilor celorlalti si alegerea solutiilor adecvate in
situatii problema.

Denumirea emotiilor

Conversatia despre emotii :

- Faciliteaza exprimarea propriilor emotii

- Intelegerea emotiilor proprii si ale celorlalti

- Intelegerea motivului comportamentelor celorlalti

- Intelegerea starilor emotionale ca situatii complexe

- Manifestarea empatiei

- Imbunatatirea intelegerii relatiilor dintre indivizi

Denumirea emotiilor

La 3 ani copiii diferentiaza intre emotii pozitive si negative sunt bine.


tata e bine, ma simt rau si cunosc eticheta verbala pentru bucurie,
tristete, suparare;

La 5 ani copiii pot diferentia intre bucurie, furie, tristete si teama;

La 6 ani copiii folosesc corect etichetele verbale si pentru dezgust si


surpriza.

Intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor

Prerechizite:constientizarea emotiilor si verbalizarea lor; discutii in


mediul familial si educational despre situatiile cu incarcatura emotionala

Copiii invata cum se simt in diferite situatii, ca o situatie similara poate


produce emotii diferite la persoane diferite (sunt bucuroasa ca mama mi-
a cumparat o jucarie, ma bucur ca merg la piscina, dar lui Petru ii este
frica pentru ca nu stie sa inoate)

Copiii invata ca pot exista consecinte emotionale ale comportamentului


lor (i-am luat jucaria lui Petru si el a plans, i-am dat caietul Anei si ea
s-a bucurat)

Intelegerea cauzelor si consecintelor emotiilor

La 3-4 ani copiii incep sa asocieze o emotie cu un anumit context social

La 3 ani copiii inteleg consecintele propriilor trairi emotionale cu ajutorul


unui adult

De la 5 ani copiii incep sa inteleaga si perspectiva celorlalti si cauzele


propriului comportament

La 5-6 ani, cu putin ajutor din partea adultului, copilul intelege si


consecintele propiullui comportament

Reglarea emotionala

Reglarea emotionala inseamna exprimarea unor comportamente adecvate,


dezirabile social, consecutiv monitorizarii, evaluarii si modificarii unor
reactii emotionale, mai ales atunci cand acestea sunt dezadaptative

La 3-4 ani copilul cauta apropierea fizica a adultului pentru a rezolva


situatiile cu incarcatura emotionala negativa

La 4 ani, copiii incearca sa-si reorienteze atentia catre alta activitate


atunci cand traiesc o situatie cu impact emotional negativ, intai cu
ajutorul unui adult, iar dupa 5 ani reusesc fara ajutorul acestuia

Reglarea emotionala

Dupa varsta de 6 ani incepe achizitionarea de strategii precum


minimizarea impactului negativ, reinterpretarea in termeni pozitivi

Invatarea acestor strategii nu se face spontan, ci prin modul in care


parintii reactioneaza si isi invata copiii sa reactioneze in relatii cu
emotiile negative

concluzie
Abilitati sociale

Capacitatea de a forma relatii sociale functionale cu co-varstnicii si


adultii

Permit atingerea propriilor scopuri tinand cont si de nevoile celorlalti

Sunt abilitati interpersonale si intrapersonale

Abilitati sociale

Interpersonale - realtionare sociala

interactiunea prin jocuri specifice varstei

- initierea interactiunii cu alti copii

- imparte obiecte/jucarii

- ofera/cere ajutor

- isi aseteapta randul

- adresarea respectuoasa

- rezolvarea de probleme folosind strategii adecvate


varstei

Intrapersonale - respecta regulile

- tolereaza situatiile frustrante

Abilitati de relationare sociala

Jocul acasa cu fratii si surorile

- la gradinita, in parc, la scoala

- ofera oportunitatea exersarii comportamentelor sociale

- ofera cadrul in care pot fi observate dificultatile de interactiune


sociala

- cadrul de invatare a reciprocitatii si cooperarii


Abilitati de relationare sociala
interactiunea prin joc

Jocul favorizeaza -invatarea regulilor sociale,

- dezvoltarea unor abilitati cognitive :atentie


focusata, stabilitatea atentiei, memoria, limbajul

- exprimarea emotiilor

- modul de interactiune cu ceilalti

La 3-4 ani copiii dezvolta jocul simbolic (se prefac), jocul fiind paralel
sau izolat; interactiunea incepe in grupuri de 2, cu copii de acelasi sex

jocul de cooperare

Jocul cu reguli apare dupa 6 ani

jocul

Initierea interactiunilor

Trecerea de la strategii non-verbale la strategii verbale

Formarea prieteniilor (copiii timizi sau cei prea entuziasti care nu-si
asteapta invitatia in joc au dificultati in formarea si mentinerea
prieteniilor)

Dezvoltarea abilitatilor de a initia interactiunile este atat in grija parintelui


, cat si a educatorului

Stimularea imaginii de sine si a stimei de sine

Initierea interactiunii

La 3-4 ani - interactiunea este initiata prina ctiuni non-verbale


zambeste altor copii, sta in preajma, observa expresiile faciel ale altor
copii (ca in jocul paralel)

La 4-5 ani comportamentele non-verbale ajung sa fie insotite de


verbalizare dovada reciprocitatii ofera jucarii, intreaba daca se pot
juca impreuna
La 5-6 ani apre capacitatea de a se integra intr-un joc deja inceput,
imitand actiunile celorlalti copii

Imparte obiecte/jucarii

Permite formarea prieteniilor prin dezvoltarea reciprocitatii interactiunii

Impartirea obiectelro faciliteaza integrarea in grup, cooperarea

Comportamentul apare prin implicarea adultului, care aduce exersarea


comportamentului si explicatii privind consecintele pozitive ale acestui
comportament

Imparte obiecte/jucarii

La 3 -4 ani adultul intervine si reaminteste faptul ca este nevoie sa


imparta jucarii(se poate exersa intr-un joc cu adultii)

Dupa 5 ani copilul icepe sa imparta fara sa li se ceara explicit, astfel


invatand ca o realtie se mentine prin reciprocitate

Cere/ofera ajutorul

Contribuie la dezvoltarea relatiilor reciproce

Porneste de la intelegerea faptului ca abilitatile noastre nu sunt


intotdeauna suficiente pentru rezolvarea unor probleme (a cere)

Oferirea ajutorului ca relatie de colaborare se invata din modelele oferite


si exersate impreuna cu adultii

La 3 ani, copilul cere ajutor, dar oferirea se face daca un adult ii cere sa
efectueze acest comportament

La 5-6 ani copilul poate capata mai multa autonomie, solicitand mai putin
ajutorul, dar poate oferi spontan ajutor celor mai mici

Isi asteapta randul

La 3-4 ani copiii pot sa isi astepte randul, dar de cele mai multe ori, este
nevoie de un adult sa le reaminteasca

Asteptarea devine astfel in timp o strategie de rezolvare a conflictelor ( de


ex. Sa foloseasca aceeasi jucarie, pe rand)
La 5 ani copiii isi asteapta randul fara sa li se aminteasca, uneori chiar
renunta la randul lor in favoarea altora

Isi asteapta randul

Asteptarea (isi asteapta randul) aduce ca abilitate reglarea emotiilor si


rezolvarea conflictelor care pot aparea in joc sau alte activitati de grup

Asteptarea randului este rezultatul invatarii si modelarii


compoportamentale sub ghidajul adultilor educator si parinte

Este o abilitate esentiala pentru initierea si mentinerea realtiilor cu cei de-


o seama

Folosesc formule de adresare politicoase

Daca adultii parinti si educatori folosesc formule adecvate te rog,


multumesc acestea sunt achizitionate rapid si de catre copii.

Folosirea formularilor politicoase depinde de achizitionarea limbajului


verbal

La 4-5 ani, cu ajutorul si dupa modelul adultului, cppilul poate imita

La 5-6 ani formularea politicoasa poate deveni un indicator al abilitatilor


sociale

Rezolvarea conflictelor prin startegii adecvate varstei

Conflictele apar frecvent in relatiile dintre indivizi (exista scopuri,


nevoie, convingeri, idei diferite)

Jocurile de cooperare si strategiile adecvate gasite cu ajutorul parintilor ii


ajuta pe copii sa rezolve conflictele

La 3 ani copilul nu stie sa rezolve adecvat aceste situatii si foloseste


agresivitatea lovesc, imping, arunca obiecte, tipa, ameninta pe ceilalti
copii ca ii bat

Intre 3-4 ani copiii recurg la ajutorul adultului si la evitare pentru


rezolvarea conflictului

Rezolvarea conflictelor prin startegii adecvate varstei

La 4 ani copiii folosesc agresivitatea realtionala - ameninta cu excluderea


Exista diferente de gen privind folosirea agresivitatii baietii folosesc
mai degraba agresivitatea fizica si fetele pe cea relationala, desi , de multe
ori, ambele feluri de agresivitate sunt asociate

Dupa 5 ani apar comportamentele de negociere si compromis

Rezolvarea conflictelor prin startegii adecvate varstei

Agresivitatea conflictuala poate scadea pe masura ce alte comportamente


sunt invatate sub ghidajul adultului

Atunci cand agresivitatea este inca prezenta dupa 5-6 ani este nevoie sa
luam in considerare: interpreatrea eronata a situatiei, evaluarea eronata a
propriior abilitati, limitarea repertoriului de mecanisme de reglare a
emotiilor, modele rigide de comportament in familie

Respectarea regulilor

Premisa pentru orice interactiune sociala

Orice context social este insotit der eguli si consecinte

Verbalizarea regulilor si repetarea acestora invata despre legatura dintre


situatie- comportament- consecinte

Copiii nu respecta regulile in mod spontan

Regulile se stabilesc impreuna cu o autoritate(parinte sau educator)

Regulile sunt frecvent explicate si discutate

Respectarea regulilor

Copilul are nevoie de contexte in care sa I se aminteasca regula si sa-si


exerseze comportamentul

Respectarea regulilor este un proces de invatare

Respectarea regulilor se dezvolta prin exersarea comportamentului

Consecinta este internalizarea regulii

Nerespectarea regulilor poate lua diferite forme: refuz, evitare


Daca acest comportament apare frecvent si este insotit de crize de furie
sau agresivitate, atunci poate fi vorba de o tulbuare psihopatologica a
conduitei

Respectarea regulilor

La 3-4 ani copiii sunt pregatiti sa respecte un set de 2-3 regilu acasa sau
la gradinita

La aceasta varsta, respectarea regulilor depinde in mare masura de


frecventa cu care adultul reaminteste regula

La 5-7 ani copiii pot retine 4-5 reguli, acasa si la gradinita, pe care le pot
respecta si fara sa li se aminteasca

Respectarea regulilor

La 6-7 ani copiii folosesc strategii verbale pentru a cere explicatii pentru
o regula (comportament adaptabil, pentru ca respectarea regulii nu
inseamna impunerea punctului de vedere al adultului parinte sau
educator- si nici respectarea a ceva neinteles sau considerat nedrept

Cu cat asemanarea este mai mare intre regulile negociate si respectate


acasa si la scoala este mai mare , cu atat creste gradul respectarii si
urmarii regulilor

Toleranta la frustrare

Este consecinta dezvoltarii abilitatilor de reglare emotionala

Permite inhibarea unor comportamente

Echivaleaza cu identificarea unor solutii in situatii conflictuale

Copiii cu dificultati in tolerarea situatiilor frustrante manifesta mai


frecvent crize de furie si agresivitate si fac tot posibilul sa obtina ceea ce-
si doresc, nereusind sa regleze emotiile negative generate de conflicte

Toleranta la frustrare

La 3-4 ani copilul invata sa-si reorienteze atentia catre altceva daca nu
are acces chiar in acel moment la jucaria sau jocul dorit; se intampla cu
ajutorul adultului
Dupa varsta de 5 ani copiii invata sa tolereze situatiile frustrante cu ajutor
din ce in ce mai putin din partea adultului rearientandu-si atentia si
minimalizand importanta unui obiect inaccesibil

Factori de risc in dezvoltarea abilitatilor emotionale si sociale

Factori intrapersonali

biologici temperamentul

- cognitivi teoria mintii

- nivelul de dezvoltare a limbajului

Factori interpersonali

- Familia cunostinte inadecvate despre etapele dezvoltarii si asteptari


nepotrivite de la copil

- reactiile parintilor in situatii conflictuale

- relatia de atasament

- atitudinile parintilor fata de emotii

- colectivitatea

Factori intrapersonali de risc

Temperamentul ofera predispozitia catre o anumita modalitate de


reactie emotionala si comportamentala

- Temperament usor bine adaptati social

- respecta regulile

- exploreaza mediul

- capabili sa dezvolte relatii cu ceilalti

- isi gestioneaza adecvat reactiile emotionale

temperamentul

Temperamentul dificil

- nu respecta regulile
- au dificultati in respectarea instructiunilor

- Interactiunile sunt caracterizate prin agrsivitate, crize de furie cand nu


obtin ceea ce-si doresc

- Perceputi ca agresivi si impulsivi

- Au dificultati cu gestionarea frustrarii in situatii cand sunt nevoiti sa


astepte

temperamentul

Temperamentul greu de activat

- retrasi, evita situatiile de relationare cu ceilalti

- Rar isi exprima emotiile si dorintele

- Au nevoied e incurajari din partea adultilor pentru implicarea in activitati


noi

- Timizi

- Predispusi la izolare sociala

- Reactii de teama si tristete excesiva in situatii noi, nefamiliare

temperamentul

Desi exista ideea preconceputa ca trasaturile temperamentale sunt greu


modificabile sau deloc, (asa e el; nu se poate face nimic), oferirea de
modele comportamentale adecvate la timpul potrivit, pe care copiii sa le
invete si sa le experimenteze, poate contrabalansa reactiile innascute

Neimplicarea, in schimb, va exacerba problemele comportamentale

Teoria mintii

Abilitatea de a intelege gandurile si starile emotionale ale celorlalte


persoane, ceea ce permite sa se prezica intentiile si comportametele
acestora

Capacitatea de a intelege faptul ca alte persoane au ganduri si emotii


deferite de cele proprii
La 3 ani copiii vorbesc despre ceea ce vor ,doresc, le place, in
schimb , abia la 5 ani reusesc sa explice comportamentele celorlalti

Deficientele privind teoriea mintii (vezi copilul cu autism) aduc


dificultatile de relationare, mentinerea prieteniilor, comportamentelor de
cooperare, esecsi frustrare in realtiile sociale

limbajul

Asigura comunicarea verbala

Cresc sansele unui comunicari sociale mai bune

Conversatiile depsre emotii faciliteaza identificarea realtiei cauza-efect


dintre evenimente, reactii emotionale si comportamente

Conversatiile permit interpreatrea situatiilor prin prisma emotiilor

Limbajul verbal permite invatarea unor strategii de reglare


emotionala:discutarea unor situatii, anticiparea unor posibile reactii
emotionale, rezolvarea de probleme, negocierea in conflicte

limbajul

Incurajarea exprimarii emotiilor expune mai putin copiii la riscul


dezvoltarii unor probleme legate de competentele emotionale sau sociale

Copiii care nu stiu sa-si exprime emotiile devin izolati, nu reusesc sa


interactioneze adecvat cu ceilalti si nu sunt expusi situatiilor care sa-i
ajute sa-si dezvolte compentente sociale si emotionale

limbajul

Copiii cu tulburari de vorbire - de ex balbismul pot dezvolta dificultati


la nicelul dezvoltarii competentelor sociale si emotionale

Copiii cu tulburari anxioase pot dezvolta probleme de limbaj si, ulterior,


se vor izola de ceilalti copii, scazand astfel sansele dezvoltarii unnor
abilitati sociale si emotionale

Copilul cu autism are semnificative dificultati de dezvoltare a


compententelor sociale si emotionale

familia
Cunoasterea etapelor de dezvoltare

- Atitudinea parintilor poate varia de la permisivitate excesiva la autoritate


dura

- Toleranta pentru comportamente neinvatate la o varsta sau intoleranta


pentru comportamente asteptate nerealist la alta varsta

- Pedeapsa frecventa nepotrivita gravitatii comportamentului mai ales


agrsivitatea fizica va conduce la interiorizare sau la folosirea modelului
parental ca modalitate de rezolvare a situatiilor conflictuale

- Atitudinea excesiv de toleranta dezvolta comportamente agresive si crize


de furie la orice incercare de a stabili limite sau a impune reguli

familia

Asteptari nepotrivite legate de copii

- Disciplinarea se face prin reguli aplicate cu consecventa

- Prin respectarea regulilor copiii invata comportamente acceptate social

- Inconsecventa parintilor si educatorilor privind regulile si consecintele


acestora conduce la sfidarea regulii, manifestari emotionale inadecvate ca
urmare a dificultatii copiilor de a prezice reactiile parintilor la
comportametele lor

Reacttile parentale in situatii conflictuale

Reactiile emotionale si comportementale ale parintilor in situatii


conflictuale devin sursa modelata pentru copii prin invatare
observationala

Expunerea copiilor frecvent la reactii agresive, la crize de furie care nu


este gestionata prin comportamente adecvate , la ostilitate si alte emotii
negative ii va determina pe copii sa exprime acelasi fel de interactiune cu
cei de-o seama

Realatia de atasament

Atasament securizant

- Copiii isi exprima adecvat emotiile, chiar daca sunt pozitive sau negative
- Copiii au incredere in faptul ca la exprimarea emotiilor parintii vor
raspunde consecvent

Atasamet evitant

- Copiii invata sa foloseasca strategii prin care isi mascheaza emotiile,


chiar daca acestea sunt traite intens, mai ales daca parintii descurajeaza
sau pedepsesc expimarea emotionala

Atasament rezistent

- Copiii exprima cu precadere emotii negative pentru atragerea atentiei


parintilor, pentru a acestia nu reactioneaza consecvent la exprimarile
emotionale ale copiilor

Atitudinea familiei fata de emotii

Reactia parintilor la exprimarea emotiilor copiilor:

- Descurajare

- Minimalizare

- Pedeapsa

- Incurajarea exprimarii emotionale

Consecinte:

- Izolarea in contexte sociale

- Agresivitate

- Ostilitate

- Abilitati emotionale si sociale de dezvoltare de relatii eficiente

Atitudinea familiei fata de emotii

Dincolo de incurajarea exprimarii emotiilor, este necessar sa existe si


contextele in care sa invete exprimarea adecvata

Parintii si educatorii sunt facilitatori, pentru ca ei controleaza mediul si


decid daca situatiile la care sunt expusi copiii sunt relevante pentru
procesul de invatare
In situatiile sociale parintii ofera ghidaj si antrenament incurajarea
copiilor de a se gandi la consecintele comportamentelor lor, inclusiv la
consecintele emotionale

Copiii actioneaza imitand modele!

Atitudinea familiei fata de emotii

Stiulul parental de a exprima emotiile:

- Discutii despre emotii

- Manifestari non-verbale grimase, gesturi, tonul vocii

Atitudinea critica, mimimizarea, ridiculizarea, evitarea discutiilor


despre emotii conduce la dificultati de identificare a emotiilor proprii la
copil, cat si la exprimarea lor, dar si la dificultati in dezvoltarea empatiei
si a comportametelor prosociale

Exprimarea non-verbala a emotiilor negative vs emotii pozitive

Atitudinea familiei fata de emotii

Reactia parintilor la exprimarea emotiilor copiilor:

- Descurajare

- Minimalizare

- Pedeapsa

- Incurajarea exprimarii emotionale

Consecinte:

- Izolarea in contexte sociale

- Agresivitate

- Ostilitate

- Abilitati emotionale si sociale de dezvoltare de relatii eficiente

Atitudinea familiei fata de emotii

Dincolo de incurajarea exprimarii emotiilor, este necessar sa existe si


contextele in care sa invete exprimarea adecvata
Parintii si educatorii sunt facilitatori, pentru ca ei controleaza mediul si
decid daca situatiile la care sunt expusi copiii sunt relevante pentru
procesul de invatare

In situatiile sociale parintii ofera ghidaj si antrenament incurajarea


copiilor de a se gandi la consecintele comportamentelor lor, inclusiv la
consecintele emotionale

Copiii actioneaza imitand modele!

Atitudinea familiei fata de emotii

Stiulul parental de a exprima emotiile:

- Discutii despre emotii

- Manifestari non-verbale grimase, gesturi, tonul vocii

Atitudinea critica, mimimizarea, ridiculizarea, evitarea discutiilor


despre emotii conduce la dificultati de identificare a emotiilor proprii la
copil, cat si la exprimarea lor, dar si la dificultati in dezvoltarea empatiei
si a comportametelor prosociale

Exprimarea non-verbala a emotiilor negative vs emotii pozitive

Atitudinea familiei fata de emotii

Exprimarea preponderenta a emotiilor negative nu dezvolta abilitatile


sociale de a relationa cu alti copii, copiii fiind perceputi ca mai putin abili
social;

Exprimarea emotiilor pozitive este esentiale pentru stabilirea interactiunii


cu ceilalti, pentru capacitatea de a rezolva eficient conflictele si pentru
dobandirea strategiilor de reglare emotionala

Gradinita/scoala

Crearea unei relatii bazate pe incredere si respect

O relatie de atasament securizant cu educatorul poate oferi baza de


siguranta pentru buna desfasurare a activitatii in clasa, chiar si pentru acei
copii care au acasa realtii dificile cu parintii lor
Atitudinea educatorului poate sa compenseze lipsurile din familie, sa-i
ajute pe copii sa se integreze social si sa dezvolte abilitati pentru a face
fata cerintelor scolare

Comunicare apta sa creeze o legatura

Se bazeaza pe respect si pricepere

Mesajul pastreaza intact respectul de sine al

partenerilor

Intelegerea si acceptarea empatica sunt anterioare sfaturilor si


instructiunilor

Drumuri blocate in comunicare

1. comanda

2. prevenirea

3. morala

4. sfatuirea

5. folosirea logicii

6. critica

7. etichetarea

8. analiza

9. reasigurarea

10. chestionarea

11. evitarea

12. lauda

Comanda

Forma

- Directionarea este oferita cu forta unei autoritati,


Fond

- transmite neacceptare

- poate cauza rezistenta si comportamente contrarii

- ia real responsabilitatea de la celalalt

Exemplu

Trebuie sa vezi realitatea:.

E nevoie sa

Sa nu spui ca.

Intotdeauna sa

Prevenirea sau amenintarea

Forma

-mesajul contine amenintarea unor consecinte negative daca indicatiile nu


sunt urmate (amenintare, predictia unor intamplari nefaste)

Fond

- Comunica neacceptare

- Invita la testarea consecintelor negative

- Poate cauza resentimente, furie, supunere

Exemple

A fi mai bine sa faci ce ti se spune, altfel.

Daca se mai intampla asta inca o data, atunci

Daca nu se schimba ceva, atunci.

Morala, predica, stabilirea sarcinilor

Forma

- Codul moralei este invocat si instructiunile pentru o comportare adecvata

Fond
- Genereaza sentimente de vinovatie

- Genereaza protest sau contra-morala

Exemple

Trebuie sa tii cont si de altii inaite de a face ceva

Trebuie sa iei lucrurile mai usor

Este de datoria ta sa

Doar daca te iubesti pe tine, ii vei iubi si pe altii

Nu ar trebui sa te simti asa

Viata nu e un bol de cirese

Sfaturile, sugestiile, oferirea de solutii

Forma

- recomandarea unui curs al actiunii

Fond

- Implica faptul ca celalalt este incapabil sa rezolve problema

- Ii impliedica pe ceilalti sa gandeasca solutii ale problemelor

- Cauzeaza rezistenta si dependenta

Exemple

Ceea ce ar trebui sa faci este

De ce nu. in loc sa.

Sa facem urmatorul exercitiu.

In aceste situatii, cel mai bine este sa.

Terapeutii zica sa..

Logica

Forma
- Persoana nu are abilitatile logice de rationament si are nevoie de ajutor

Fond

- Provoaca defensiva si contraargumente

- Celalalt se opreste din ascultare

- Celalalt se simte inferior si inadecvat

Exemple

ideea e ca suntem intr-un moment de criza

sa ne gandim la asta. Asa ca, atunci cand..

aici este eroarea:.

nu e nicio logica in ceea ce spui

Critica, judecarea, blamarea

Forma

- Ceva e in neregula cu persoana sau cu ceea ce a spus/facut

Fond

- Transmite incompetenta, slaba judecata

- Intrerupe comunicarea pentru frica dea nu fi judecat

- Acceptarea judecatilor celorlati ca adevarate

- Razbunare

Exemple

Este vina ta ca.

esti egoist sa ..

Gresesti cand..

poate chiar tu ai inceput

nu e o gandire matura sa.


Etichetarea, blamarea

Forma

- Dezaprobarea este semnificativa si este directionata catre individ cu


scopul de a-l face sa se rusineze, corecteze in comportament sau atitudine

Fond

- Transmite neacceptare, lipsa valorii si are efecte devastatoare asupra


stimei de sine

Exemple

Asta este chiar o prostie

Ar trebui sa-ti fie rusine sa

Cum ai putut face asta?

este lenes/agresiv/nu esti un om sa faci..

Analiza, interpretarea

Forma

-foarte comuna si atragatoare; cauta secretul ascuns de persoana si ofera


propriul nostru inteles

Fond

- Transmite amenintare, frustrare, sentimentul ca nu esti crezut

- Intrerupe comunicarea pentru frica de a nu fi expus sau distorsionat in


explicatii

Exemple

Doar nu vrei sa spui ca

ei bine, cred ca adevarata problema este

poate neconstient vrei sa spui ca.

asta este tipic pentru ..

ceea ce e in neregula este.


ceea ce vrei de fapt sa spui e .

Reasigurarea, consolarea

Forma

- Ajuta persoana sa se simta mai bine

- Nu inseamna nici ascultarea nici acceptare

Fond

- Transmite neintelegerea emotiilor

- Genereaza ostilitate (e usor pt tine sa faci asta)

- mesajul transmis: nu e in regula sa te simti rau

Exemple

La urma urmei, nu-i asa de rau

Sunt convinsa ca lucrurile se vor schimba pana la urma

Peste vreo 2 ani o sa vorbim de asta si o sa radem

Priveste intotdeauna partea plina a paharului

Nu-ti face griji de nimic

Chestionarea

Forma

- Probeaza

- Sub aspectul unei mai bune intelegeri, incearca sa afle mai multe

- Agenda ascunsa intrebarile raspunse adecvate care dau solutia corecta;


intrebarile adresate in interesul celui care intreaba

Fond

- Evitarea

- Anxietate
- Persoana isi pierde contactul cu sine in timp ce raspunde la intrebari

Exemple

ce te face sa te simti asa?

De ce ;cine; cum; ce-ti spune inima sa faci?

Chiar ai sa faci asta

Evitarea

Forma

-abate-i atentia de la asta

- distragera comunicarii ceea ce persoana spune nu este important or nu


trebuie urmat

Fond

- Mesajul este de evitarea a situatilor aparute, in loc de a incerca sa le


facem fata

- Problemele individului nu sunt importante

- Transmite lipsa semnificatiei individului

Exemple

sa vorbim despre asta altadata

sa-ti spun o poveste.

asta imi aminteste de.

sa ne rugam sa.

Lauda, aprobarea

Forma

- Ofera aprobare la ceea ce s-a spus si incheie comunicarea

- Ascultarea eficienta difera de aprobare si nu necesita in mod obligatoriu


aprobare
Fond

- Implica asteptari inalte si evaluare ulterioara

- Poate fi perceputa ca manipulatoare si cu nuante de superioritate pentru


ca celalalt sa ofere un comportament adecvat

- Cauzeaza anxietate daca propriile mele perceptii nu se potrivesc cu cele


aprobate

Exemple

Cred ca ai absoluta dreptate

Asta as face si eu

esti o persoana buna

ai procedat corect

Abilitati de comunicare

Ascultarea

Prezenta non-verbala

Asigurari verbale simple

Deschiderea usii

Ascultarea activa

Ascultarea activa

Prezenta

Perceperea intamplarilor si emotiilor

Feedback al intelegerii

Exprimarea empatiei si acceptarii

Atentie!

Acord, Acceptare, Aprobare sunt notiuni cu intelesuri diferite!!!!!!

Asculatrea activa
ajuta pe ceilalti sa identifice adevarata problema

Ofera oportunitatea de a aduce propriile solutii la rezolvarea problemei

Ex . Problemele sunt ca foitele de ceapa ( prezentarea problemei


-----adevarata problema)

strategii

te simti.. in legatura cu .

este cand.

nu poti.si atunci.

pare ca esti. in legatura cu

Cand se intampla chiar esti..

estiin situatia si chiar si..atunci cand.

Fereastra comportamentului

Zona de neacceptare

Abilitati de ajutor

- Empatia

- Acceptarea

- Realitatea

- Deschiderea in locul defensivei

- Suportul propriilor valori interne in locul judecatilor celorlalti

Abilitati de relationare

Mesajul declarativ eu

Ex.cred ca.

ideea mea este ca.

imi place sa cred ca.

pretuiesc.
imi displace..

Capcana simt ca tu.

Abilitati de relationare

Mesajul preventiv eu

Ex :

as vrea sa ca sa

am nevoie de. pentru..

M-ar ajuta daca. pentru ca sa

vreau pentru

Abilitati de relationare

Mesajul pozitiv eu

Ex

imi plac glumele tale pentru ca ma relaxeaza si ma simt bine

apreciez.

m-a ajutat real cand.

M-am simtit .. cand tu.

cand tu.eu..

Zona de non-acceptare

eu am o problema

Necesita confruntare producand o schimbare benefica, respectand stima


de sine a celorlati, pastrand relatia si nevoia de crestere a celorlati

Comportamentul este ceea ce persoana spune sau face, ceva ce poate fi


fotografiat sau inregistrat

Zona de non-acceptare

Mesaje confruntative eu
- Descrierea fara a blama, a comportamentului

(capcana : intotdeauna faci asa, faci asa dinadins)

- Descrierea sentimentelor congruente (eu ma simt . cand)

- Descrierea efectelor concrete

Zona de non-acceptare

Efecte:

- impact asupra mea, nu a altora

Concret, specific

Efect acum sau in viitor

Previne actiunea

Costa energie, timp, bani

Cauzeaza distres

Zona de non-acceptare

Abilitati de rezolvare a conflictului:

Retragerea arat o preocupare redus att pentru rezultate, ct i pentru


relaiile interpersonale

Aplanarea se rezum la ncercrile personale de a mulumi toate prile


implicate n conflict. n aceast situaie sunt supraevaluate relaiile
interpersonale i sunt neglijate aspectele tehnice ale acestora.

Zona de non-acceptare

Forarea este utilizat ndeosebi n cazul n care individul dorete, cu


orice pre, obinerea rezultatelor, fr a avea consideraie fa de
ateptrile, nevoile i sentimentele celorlali; se bazeaz pe fora de
constrngere a persoanei, care utilizeaz abuziv sursele de putere pe care
le deine asupra celorlalte pri implicate.

Compromisul presupune concesii reciproce, ambele pri obinnd


oarecare satisfacie. Compromisul este de fapt o soluie superficial de
mpcare a tuturor prilor care presupune sacrificarea convingerilor i
uneori a raionalitii.

Zona de non-acceptare

Confruntarea este o abordare a conflictului care ia n considerare att


nevoia de rezultate, ct i relaiile cu prile implicate. Aceasta constituie,
probabil, singura cale de rezolvare definitiv a conflictului.

Strategii de relationare cu copiii

Adunati cat mai multe informatii despre copii(data nasterii, jocuri


preferate, situatii speciale din familie)

Ascultati ce va spun copiii (povesti despre intamplari placute din vacanta,


de acasa)

Discutiile cu copiii si mesajele non-verbale (impartasirea imtamplarilor


insotind mesajele non-verbale; consistenta dintre mesajul verbal si non-
verbal)

Interactionati cu copii veniti din medii diferite si istorice diferite, asa


incat orice comportament inadecvat este rezultatul unor diverse probleme
si nu o sfidare la adresa educatorului!

Implicarea in joc

Joc permite explorarea mediului, exprimarea emotiilor, descoperirea


solutiilor

Fiti creativi

permiteti copilului sa fie dirijorul jocului

Descrieti activitatile pe care le face copilul

Laudati creativitatea copiilor

Incurajati jocul copiilor

Implicarea parintilor

Colaborarea eficienta cu parintii este baza unei strategii comune de


educatie si disciplina
Sedinte sau intalniri particulare in care se discuta nu doar
comportamentele dificile, ci mai degraba progresele si aprecierea
educatorului pentru reusitele copilului

Utilizati carnetele sau telefonul pentru a informa parintii

Organizati activitati in care parintii pot fi implicati impreuna cu copiii

Colaborarea bazata pe egalitate, respect si reciprocitate

Implicarea parintelui

Discutati deschis cu parintele despre comportamentele copilului

Folositi mesajele la pers I in locul celor la pers a II a

Criticati comportamentul si nu copilul!!!!

Incercati sa obtineti si parerea parintelui despre problema

Incercati sa va focalizati pe ceea ce puteti face, in loc de lucrurile pe care


nu le puteti face

Orientati-va spre identificarea de solutii scopuri realiste, realizabile

Monitorizati progresele copilului impreuna cu parintele

Invatarea strategiilor de reglare emotionala

Reglarea emotionala depinde de:

- Temperament

- Maturarea neuronala

- Socializare

Oferiti stabilitate si fiti consecventi in reactii organizarea mediului prin


rutine, reguli si limite ofera siguranta prin pedictibilitate

Exprimati-va emotiile si incurajati copiii sa faca acelasi lucru

Invatarea strategiilor de reglare emotionala

Vorbiti despre propriile emotii si despre felul in care faceti fata acestora
(atentie la onestitate!)\
Incurajati copiii sa vorbeasca despre emotiile lor evitati sa minimizati
sau sa negati sau sa catalogati emotiile copiilor ca fiind gresite sau
nepotrivite

Invatati copiii sa manifeste comportamente adecvate fata de reactiile


emotionale indiferent de valenta acestora. Reactiile copiilor nu sunt
indreptate impotriva educatorului!!!!

Stadiile reactiilor emotionale extrem de intense

Invatarea strategiilor de reglare emotionala

Invatarea tehniciibroastei testoase

Invatarea tehnicii monologului pozitiv

Identificati situatiile in care se manifesta emotii puternice si folositi-le


pentru invatarea rezolvarii problemelor

- Identificarea problemei

- Oferirea cat mai multor solutii

- Evaluarea consecintelor fiecarei solutii

- Evaluarea strategiei folosite

Laudati incercarile copiilor de a-si gestina emotiile

Rezolvarea problemelor

- Identificarea problemei

(marcata de disconfortul emotional)

- Oferirea cat mai multor solutii

- Evaluarea consecintelor fiecarei solutii

- Identificarea celei mai bune solutii

- Implementarea solutiei

- Evaluarea strategiei folosite

Identificarea problemei
Incurajati copilul sa povesteasca ce s-a intamplat

Incercati sa identificati emotiile copilului, incurajandu-l sa le verbalizeze


fara sa-I fie minimizate sau negate

Reformulati problema astfel incat copilul sa inteleaga faptul ca nu situatia


genereaza emotia, ci gandurile noastre (interpretari uneori, care sunt
eronate)

Incurajati astfel dezvoltarea empatiei si a capacitatii de a vedea o situatie


din mai multe perspective

Identificarea solutiilor posibile si stabilirea consecintelor solutiilor

Ajutati copilul sa identifice solutii pentru problema identificata nu


oferiti solutii si nu le criticati pe ale lor le oferiti astfel autonomia in
gandire

Luati in calcul posibilele consecinte ale solutiilor propuse emotionale si


comportamentale

Discutati cu copilul cat mai multe consecinte posibile astfel incat sa nu fie
luat prin surprindere

Identificarea celei mai bune solutii si implementarea ei

Se alege solutia care are cele mai multe consecinte pozitive pentru toti cei
implicati

Tineti cont de faptul ca procesul de invatare este realtiv lent si apar


frecvent recaderi (de aceea copiii nu invata imediat si au nevoie de mai
multe contexte in care sa-si exerseze abilitatile)

Evaluarea solutiei

Consecintele sunt echitabile pentru poate partile

Genereaza emotii pozitive faras a raneasca pe nimeni

Pentru copil este important sa invete ca orice situatie este rezolvabila si


nu ca trebuie sa rezolve perfect orice situatie

Folositi povestile, jocurile, papusile pentru rezolvarea problemelor

Identificarea problemei
identificarea posibilelor solutii

evaluarea

consecintelor solutiilor

identificarea celei mai bune solutii

implementarea solutiei

Evaluarea consecintelor solutiei

Optimizarea realtiilor adult-copil

extrem de rar cauza unui conflict este unilaterala problema este doar
adultul sau doar copilului

adultul, la fel ca si copilul, poate avea dificultati in gestionarea relatiilor


emotionale

incarcatura emotionala negativa a adultului (surmenaj, probleme


familiale, de cuplu, mediu conflictual, nesiguranta, probleme la locul de
munca) scade toleranta la frustrari si poate duce la exacerbarea unor
reactii emotionale

- astfel, pe lng implementarea strategiilor de dezvoltare a competentelor


emotionale ale copilului, adultii relevanti din mediul copilului pot initia
un proces de optimizare a

- relaiilor interpersonale

- competentelor intrapersonale

Optimizarea relaiilor interpersonale

1. Managementul stresului

2. Comunicarea eficiena
3. Managementul conflictelor i rezolvarea de probleme

Managementul stresului

viaa adulta aduce, prin maturizare, asumarea simultana a mai multe


responsabiliti n diferite arii ale vieii: viaa de famile (rolul de so/sotie,
rolul de printe), viaa profesional (rolul de angajat, profesionist), viaa
sociala (rolul de prieten, membru al unui grup social)

domeniile vieii se influeneaz reciproc, astfel nct o frustrare dintr-un


anumit mediu poate duce la rspunsuri emotionale ntr-un alt mediu (ex.
frustrarea de la munca lipsa de tolerana a unui comportament al
copilului alteori tolerat, probleme acas cu copilul, soul irascibilitate la
munca, scaderea randamentului)

Managementul stresului

emotiile nu sunt reactii automate, necontrolabile i care nu pot fi


modificate, declansate de expunerea la anumite evenimente, ci depind n
mare msura de modul cum interpretam un eveniment trit

de aceea, putem sa modificam adaptativ felul n care raspundem


emoional la provocari, desi rezultatele nu sunt neaprat imediate i
necesita efort

interpretarea unui eveniment

acelai eveniment poate fi interpretat n mod diferit de persoane diferite

(ex persoane care vd o valiza uitata n mediu conflictual bomba,


pericol, iminenta de moarte => emoie =frica, reactii
biologice=transpiratii, creterea frecventei cardiace;
comportamente=fuga, cognitiv=focalizarea atentiei exclusiv pe salvarea
vieii; n mediu neconflictual un bagaj uitat => emotie=mila,
compasiune; reactii biologice - minime, comportamente =ignorare,
oferirea ajutorului pentru gsirea persoanei care a pierdut bagajul;
cognitiv)

interpretarea unui eveniment

reactiile celorlali pot parea exagerate sau nesemnificative, din cauza


importantei pe care o aloca evenimentului respectiv sursa de conflicte
aceeai persoana poate interpreta diferit un eveniment n situaii diferite

n funcie de o serie de factori, uneori aparent nesemnificativi, aceeai


situaie poate parea n unele zile de neacceptat, iar n alte zile tolerabila

Reactia intr-o situatie

cu toii preferam emotiile pozitive, dar emotiile negative au un rol


evolutiv foarte important, adaptativ, pentru supravieuire exemplu frica
evitam un cine care latra, dac copilul are febra, l tratam sau l ducem
la dr;

emotiile negative pot deveni problematice dac sunt prea intense, prea
frecvente, sau inadecvate, impiedicand astfel funcionarea normala
anxietate prea mare fobie de cini, hiperprotejam bebelusul; prea mica
ne musca cinele, nu tratam bebelusul

Managemetul stresului

Pentru a ne adapta ct mai bine posibilelor situatii problematice din


mediu, e necesara o diferentiere intre:

evenimente i interpretarea lor

interpretarea i emotia asociata

clarificarea i clasificarea emotiilor

Managementul stresului

Starea emotionala influeneaz:

felul n care interpretam situatiile (cnd suntem tristi, evenimentele neutre


cauta o conotatie negativ; dac suntem bine dispusi, evenimentele
negative sunt mai degrab provocari)

amintirile pe care le cream (bine dispusi, ne reamintim evemin plcute;


tristi evenimente negative)

solutiile la care apelam cnd trebuie sa rezolvam o problem (stare


pozitiva vedem mai multe soluii, alternative; tristi, furioi o soluie
nu foarte adecvat, sau nici o soluie)

Recunoasterea si denumirea corecta a emotiilor


cele mai multe persoane resimt emoii i le pot identifica

putem denumi o emoie, iar sursa s fie diferita (irascibilitate din cauza
oboselii trece cu odihna; irascibilitatea din cauza stresului de la munca
nu trece cu odihna)

normele socio-culturale pot inhiba exprimarea anumitor emotii (bieii


nu au voie sa plng, pot s se lupte cu ali biei pentru ca sunt curajoi)

Identificarea gndurilor asociate emotiilor

cnd resimtim o emoie, fie ca o putem eticheta sau nu, suntem att de
captivati de ceea ce simim, nct nu acordam atenie gndurilor,
imaginilor care stau la baza emotiilor noastre

o metoda eficiena pentru identificarea gndurilor asociate emotiilor este


pastrarea unui jurnal i estimarea nivelului de stres pe o scara de la 0
(distres absent) la 10 (distres maxim)

prin monitorizarea emotiilor, gndurilor i comportamentelor asociate


putem identifica un stil predominant de reacie la stres

jurnalul

Inlocuirea gndurilor dezadaptative cu cele adaptative

dup identificarea gndurilor, poate ncepe procesul de inlocuire a


gndurilor dezadaptative cu cele adaptative

pentru orice situaie, putem sa avem gnduri i atitudini diferite

Intreruperea gndurilor negative

cnd identificai prezenta unui gnd dezadaptativ, ncercai sa oprii sirul


gndurilor (STOP!), i implicai-va ntr-o activitate imediata

nu ncercai sa va impunei sa nu va gndii la un anumit lucru

exerciiu: nchidei ochii, hotarati-va sa va gndii la orice altceva dar NU


la un elefant roz. Dup 3 minute, notati de cte ori v-ai gndit la elefantul
roz

Inlocuirea gndurilor care determina emotii negative cu unele ce


determina emotii pozitive
poate fi eficient sa facei o lista a gndurilor ce va determina emoii
pozitive, pentru a le putea accesa mai uor n viitor

exerciiu: gndii-va la o persoana la care inei f mult; inchipuiti-va ca


are acelai gnd neplcut ca i dvs; ce I-ai spune sa o ajutati? - dezvoltati

acum gndii-va la dvs ca la o persoana la care inei f mult. Spunei-va


acelai lucru. - dezvoltati

Submninarea monologului negativ

emotiile negative vin adesea sub forma unui monolog sau a unui dialog

nu putem avea cetitudini n legtura cu ceea ce gndesc ceilali, sau cu


evenimente i motivatii de moment ale anumitor comportamente, de
aceea e probabil ca monologul (raportat doar la valorile proprii) sau un
dialog imaginar sa nu se potriveasc realitatii

ateptai sa va calmati, apoi discutati situaia respectiva

Derularea lenta a scenariului catastrofic

deularea imaginativa pana la capt a scenariului de care ne temem cel mai


mult, confruntarea cu frica, diminueaza fora destructiv pana la posibila
disparitie

Reprogramarea momentelor de ngrijorare

amanati explorarea emotiilor i gndurilor negative pentru un anumit


interval (1-2 ore/zi) i implicai-va ntr-o activitate

n intervalul alocat gndurilor negative, vei constata ca acestea i-au


pierdut din fora

Oglinda timpului

un eec privit doar din perspectiva prezentului poate parea o catastrofa

privind semnificatia unui eveniment neplcut din viitor (peste 1 an, 5 ani,
10 ani), devine un fapt banal

exerciiu: nchidei ochii, hotarati-va sa va gndii la orice altceva dar NU


la un elefant roz. Dup 3 minute, alegei oricre din variantele de
modificare a gndurilor de mai sus, apoi notati din nou de cte ori v-ai
gndit la elefantul roz .
Motivarea scolarului mic

Dupa Cosmovoci A., motivaia este definita ca procesul instictiv i


rational care apare la un individ atunci cand cauta sa satisfaca anumite
nevoi i dorinte. Intr-un sens mai larg, motivaia inglobeaza nevoi,
interese, intentii, tendinte, idealuri, care stau la baza conditiei umane i
care sustin realizarea anumitor actiuni, fapte, atitudini. Motivaia este o
stare interioara, o dorina puternica,o forta ce pune in miscare un individ
in vederea atingerii unui anumit obiectiv

Motivatia este componenta psihica energetica care ne pune in miscare,


care ne determina sa actionam pentru a ne atinge scopurile constiente sau
inconstiente.
In spatele fiecarei actiuni umane, sau comportament sta un motiv.

Din punct de vedere fiziologic, motivatia se concretizeaza in acele


impulsuri energetice care ofera combustibilul necesar activitatilor de zi
cu zi.

Abraham Maslow este cel care a definit motivatia a stabilit ierarhia


nevoilor in ceea ce se nmeste acum Piramida lui Maslow.

La baza piramidei se afla nevoile primare, fiziologice, care asigura


supravietuirea individului din punct de vedere fizic. (Hrana, apa, adapost)

Pe urmatoarea treapta se afla nevoia de siguranta personala (protectia


persoanei in fata pericolelor care vin din exterior si care ii ameninta viata)

Urmeaza de apartenta, de afiliere la un grup, nevoia de a fi cu ceilati

Pe treapta superioara se afla nevoia de recunoastere sociala, nevoia de


valorizare, de apreciere

Pe ultimul nivel se afla nevoia de autorealizare, nevoia persoanei de a-si


atinge idealurile.

Motivatia a fost clasificata in mai multe tipuri de-a lungul timpului:

Motivatie intrinseca (atingerea scopului determina satisfacerea propriului


Eu)

Motivatie extrinseca (scopul este exterior persoanei, mediul exterior este


cel care influenteaza atingerea lui, ex. recompensele)

Motivatie afectiva (are la baza nevoia de a apartenenta, de a obtine


aprobarea persoanelor pe care subiectul le investeste afectiv)

Motivatia cognitiva (are la baza nevoia de a stii, de a cunoaste, de a


explora noi orizonturi)

Motivatia pozitiva (are la baza obtinerea unor recompense imediate, in


special materiale)

Motivatia negativa (are la baza evitarea pedepsei, a sanctiunii, a retragerii


unor privilegii, retragerea afectiunii)
Caracteristicile varstei scolare mici

Specificul gndirii copilului de vrst colar mic se manifest printr-o


proprietate esenial, anume aceea de a fi concret-intuitiv. Aa cum arat
Jean Piaget, ne gsim n stadiul operaiilor concrete. Copilul gndete mai
mult opernd cu mulimile concrete, n ciuda faptului c principiile logice
cer o detaare progresiv de baz concret (se neag intuiia) iar operaiile
cer o interiorizare, adic o funcionare n plan mental.

Gndirea este dominat de concret- fiind specific vrstelor ntre 6/7 ani
i 10/11 ani. n aceast perioad percepia lucrurilor rmne nc global,
vzul lor se oprete asupra ntregului nc nedescompus.

Comparaia reuete pe contraste mari, nu sunt sesizate strile


intermediare;

domin operaiile concrete, legate de aciuni cu obiecte

apariia ideii de invariant, de conservare (a cantitii, volumului, masei


etc.);

apare reversibilitatea sub forma inversiunii i compensrii

putere de deducie imediat; poate efectua anumite raionamente de tipul:


dacatunci, cu condiia s se sprijine pe obiecte concrete sau exemple;

nu depete concretul imediat dect din aproape n aproape, extinderi


limitate, asocieri locale.

intelectul are o singur pist (J. S. Bruner), nu ntrevede alternative


posibile, catalogul posibilului se suprapune datelor concrete, nemijlocite;

prezena raionamentului progresiv, de la cauz spre efect, de la condiii


spre consecine

Analiza i sinteza sunt operaii de baz strns legate ntre ele,


caracteriznd orice proces de gndire. Prin analiz se nelege procesul de
desfacere sau descompunere a obiectului sau fenomenului n prile sale
componente, desprinderea mental a diferitelor nsuiri ale ntregului.
Forma elementar de analiz pe care o ntlnim mai ales la copil o
constituie desfacerea real a obiectului n prile lui componente. Sinteza
este procesul opus analizei i const n unirea pe plan mental, ntr-un tot
unitar, a prilor obiectului sau fenomenului.

Analiza i sinteza constituie dou laturi ale unui proces unic de gndire.
O condiie a acestui proces unic este comparaia, deoarece n aceasta este
implicat att analiza ct i sinteza.

Generalizarea i abstractizarea sunt operaii ale gndirii, indisolubil


legate, ca i analiza i sinteza. Generalizarea nu poate fi separat de
abstractizare, care ne permite s desprindem, s separm nsuirile
eseniale ale obiectelor i fenomenelor de cele neeseniale. Drumul
invers, de la general i abstract, la particular i concret se numete
concretizare. Concretizarea previne ruperea activitii de gndire de
activitatea perceptiv i de reprezentri

Copilul de aceast vrst reacioneaz printr-o gam variat de stri


afective, de plcere, de bucurie, de durere, de tristee, de insatisfacie la
reuitele sau nereuitele sale colare. n acelai timp, viaa afectiv este
dependent, pe de o parte, de anumite trebuine vitale, iar pe de alt parte,
de relaiile copilului cu mediul social din care face parte. Viaa lui este
astfel stimulat i ntreinut de modul n care sunt sau nu sunt satisfcute
anumite trebuine ce se leag de procesul de conservare a vieii (de
foame, de somn, de sete), de anumite trebuine ce se leag de convieuirea
social (de comunicare, de ocrotire). n msura n care ele sunt sau nu
satisfcute se instaleaz starea de confort sau disconfort afectiv.

Emoiile i sentimentele sunt legate de situaiile concrete n care se afl


copilul. Tonusul emoional accentueaz sensibilitatea i receptivitatea
copilului la schimbrile ce intervin n ambiana din care face parte.
Reaciile emoionale nu se nva, se triesc, ori de cte ori situaia
generatoare se repet. Prin finalitatea lor, emoiile sunt contradictorii,
unele avnd efecte pozitive, altele, efecte negative. n limitele posibilului,
procesul instructiv-educativ ar trebui s se desfoare ntr-o atmosfer de
bucurie i destindere n care predominante s fie emoiile pozitive.
Mecanismul subtil al alternanei recompenselor i pedepselor genereaz i
ntreine o asemenea atmosfer.

Dimensiunea relaional este determinat de statutul pe care copilul l


ocup n activitatea colar. La intrarea n coal copilul ajunge ntr-un
mediu aproape n ntregime diferit de cel familial, n locul unui grup
restrns copilul se confrunt cu o comunitate care funcioneaz altfel
dect cea din familie sau grdini. El face parte dintr-un grup a crui
activitate fundamental este nvtura i n care este egal cu partenerii
si. Statutul de elev genereaz sentimentul apartenenei la o colectivitate
constituit n afara dorinei lui, cu o ncrctur psihosocial diferit fa
de ceea ce ofer grupul primar familial. Dup cum remarc J. Piaget, n
aceast perioad se contureaz sentimentul social-moral al respectului
reciproc.n relaiile cu ceilali colegi copilul se simte acceptat de ctre
acetia, considerndu-se partener egal cu ei.

Studiile de psihologie social, centrate asupra dinamicii grupurilor, au pus


n eviden faptul c interaciunea institutor elev nu este singura care
influeneaz procesul cognitiv al copiilor deoarece:

climatul afectiv din grupul informal are o importan uria asupra


participrii elevilor la activitile colare;

Interaciunile dintre elevi se reflect n procesul de nvare.

Dac coala tradiional a avut o atitudine reticent i chiar a descurajat


cooperarea dintre elevi, pedagogii contemporani o favorizeaz, deoarece
grupul mediaz relaia dintre institutor i elev.

Relaiile elevului cu grupul clas influeneaz att dezvoltarea


personalitii ct i randamentul activitii de nvare.

Neculau i Zlate (1983) menioneaz procesele specifice clasei de elevi


ca grup:

procesul de realizare a sarcinii-dac ndeplinirea sarcinii apropie grupul


de scopul su, membrii vor fi motivai s depun eforturi pentru
realizarea ei;

procesele afective atracia dintre membrii grupului constituie o condiie


fundamental a performanelor colare, nalte, reprezint o surs de
satisfacie personal i un factor a coeziunii grupului;

procesul de influen care asigur uniformitatea comportamentelor.

La nivelul clasei, climatul este perceptibil, fiind n mod empiric definit ca


stare afectiv, atmosfer, moralul clasei.
Elementele ce caracterizeaz climatul educaional sunt.:

caracteristicile relaiilor sociale din clas;

comportamentele elevilor n situaii colare i extracolare;

tipul de autoritate exercitat;

gradul de ne/nelegere ntre cadrul didactic i elevi .

Climatul clasei influeneaz percepiile elevilor i ale institutorului i


reflect motivele pentru care elevii colaboreaz sau nu colaboreaz.

mpreun cu elevii pot fi definite cele mai preuite caracteristici ale clasei.
Respectul, responsabilitatea, grija fa de ceilali, cinstea, sunt cteva
dintre valorile culturale la nivelul clasei.

Fiind pui n situaia de a urmri scopuri comune, de a lucra mpreun,


comunicnd verbal sau prin alte mijloace membrii clasei devin contieni
c sunt o parte a ei. Fiecare are nevoie s aparin unui grup i s se simt
folositor altora, respectat ca individualitate i valorizat.

ntr-un asemenea mediu, elevii au un rol major n luarea unor decizii


legate de procesul instructiv-educativ i n construirea unor grupuri
educaionale.

Structurile interrelaionale ce se constituie la nivelul grupului formeaz


matricea de baz a socializrii la aceast vrst. Coordonarea
mecanismului cooperare-competiie constituie una din preocuprile
principale ale dasclului. Exagerarea competiiei se poate solda cu
apariia unor relaii conflictuale, dup cum ocolirea ei, n virtutea unei
viziuni deformate asupra reciprocitii i egalitii dintre copii, srcete
interaciunea psihosocial de unul din factorii stimulativi care o ntrein.

Cooperarea induce ideea de a face lucruri bine impreuna cu ceilalti, de a


face schimb de idei. Totodata stimuleaza copiulul si din punct de vedere
cognitiv punandu-l in situatia de a analiza mai multe idei si de a le
compila.

Dezvolta spiritul de echipa si abiltatile relationale ale copilului. Copiii cu


o toleranta crescuta la frustrare vor avea mai multa rabdare in cadrul
negocierilor de grup.
Competitia in urma caruia i se ofera un feed-back verbal copilului ii ofera
acestuia posibilitatea de a-si cunoaste propriile abilitati (ai progresat la
matematica, te descurci bine la scaderi, citesti cursiv si povestesti
exact), el stiind astfel unde se afla in fiecare moment.,

Pe de alta parte competitia cu scopul de a obtine note mari pune presiune


pe copil determinand anxietate, scadere a nivelului energetic si uneori
abandon.

Copilul se vede pe sine doar prisma rezultatelor obtinute, fara a stii care-i
sunt de fapt abilitatile. Faptul ca trebuie sa fie mereu primul determina o
comunicare mai scazuta cu colegii de clasa si lipsa schimbului ideilor.

La varsta scolara mica functioneaza in primul rand motivatia afectiva si


cea pozitiva. Din aceasta perspectiva copilul tinde sa multumeasca adultul
parinte sau invatator si sa primeasca recompensele de orice fel, evitand
pedeapsa. Astfel pot sa apara copiatul, memorarea continuturilor fara o
legatura logica, lipsa abilitatilor cognitive de a folosi cunostointele
dobandite (memorate), oboseala, atacurile de panica