ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

Noiuni generale despre pH-ul unei soluii

Deoarece ionii de H+ dintr-o soluie sunt foarte puini, Sorensen a propus ca reacia unei substane s fie
exprimat prin simbolul pH (puterea ionilor de hidrogen).
Apa pur, la 25C disociaza foarte putin, numrul de ioni de H + fiind egal cu cel de OH-, ceea ce corespunde unei
concentratii de 0,000.0001Eq/L; aceasta nseamn c apa pur este o soluie neutr, adic are pH =7.
In mod arbitrar se consider c:
- mediul acid este cel in care concentratia H+ > concentraia OH- , iar pH este < 7;
- mediul alcalin (bazic) este cel in care concentraiaOH- > concentraia H+, iar pH este 7-14.
Un acid este o molecul sau ion care poate elibera, ceda ioni de H+.
O baz este o molecul sau ion care poate accepta ioni de H+.
Tria unui acid sau a unei baze se definesc prin pk a i pkb, care este pH-ul mediului la care jumatate din acidul
sau baza respectiv sunt disociate. Cu ct pka este mai mare, cu att acidul este mai puternic. De exemplu, acidul
lactic are pka = 3,8, adica la pH=3,8 jumtate din acid este disociat. La pH-ul organismului, care este 7,4, ntrega
cantitate de acid lactic este disociat. Deci, acidul lactic este un acid puternic pentru organism, putnd induce o
acidoza metabolic puternic.

n cadrul homeostaziei generale a organismului, meninerea echilibrului acido-bazic este esenial, deoarece toate
reactiile organismului se desfasoara in mediu apos fiind foarte mult influenate de concentraia H+.
Ionii de H in exces pot accelera sau incetini reactiile biochimice ale organismului prin modificarea ncarcturii electrice
i a proprietilor proteinelor.
n plus, enzimele i sistemul nervos i desfasoara activitatea n mod optim numai ntre anumite limite de pH.
De aceea, mentinerea in limite normale a concentratiilor ionilor de H din sange si celelalte lichide ale organismului
este indispensabila pentru buna functionare a organismului.
Valori normale:
-sange arterial - 7,40 (valorile sunt determinate in plasma);
-sange venos - 7,35 (mai mult CO2 si cataboliti)
-limite extreme ale pH-ului sanguin 7 - 7,8 (au fost readuse la viata si persoane aflate in coma diabetica care aveau
pH =
- intracelular: 6,9 - 7,3 (6,9 n muchi).

Variaii fiziologice - n funcie de:

vrst: - de obicei la nou nscui i copii este mai alcalin (7,42) -favorizeaza procesele anabololice, deci creterea;
-la varstnicieste mai acid deoarece predomina procesele catabolice, dar i
prin inrautatirea conditiilor de hematoza pulmonara si de schimb tisular; acidoza de varsta se adauga la
acidoza din somn determinnd decese in primele ore ale diminetii, cand organismul este pus in cele
mai proaste conditii metabolice.
fazele digestiei: -in timpul digestiei gastrice ,pH-ul este mai alcalin datorita eliminarii H+ sub forma de H
-digestia intestinala pH-ul usor acid, deoarece se foloseste HCO-3 pentru generarea sucului
intestinal
ritmul nictemeral: noaptea si dimineata pH-ul este mai acid, datorita acumularii nocturne de CO2, prin scaderea
excitabilitatii centrilor nervosi in somn;
altitudine: pH mai alcalin = alcaloza fiziologic de altitudine. Scderea pO 2 provoac hiperventilaie i eliminare de
CO2.

MECANISME DE CONTROL ALE CONCENTRATIEI DE H +

I. Sisteme chimice = sistemele tampon
II. Sisteme biologice organe - plamanii, rinichiul, ficatul, tubul digestiv, tegumentele

Un sistem tampon este un cuplu format din:

- acid slab + sarea lui cu o baz tare (ex. H2CO3/ NaHCO3) se opune agresiunii acide;
- baz slab + sarea ei cu un acid tare se opune agresiunii bazice.

1
n organismul uman, ameninat permanent de acumularea unor catabolii acizi (principalul catabolit acid care se
formeaz este CO2) se ntlnete mai ales primul tip de sisteme tampon.
Sistemele tampon pot neutraliza atat substante acide cat si bazice si previn cresterea sau scaderea pH-ului,
deoarece pot accepta sau pot ceda ioni de H.

Tipuri de sisteme tampon:

1. ST plasmatice: H2CO3/ NaHCO3; NaH2PO4/Na2HPO4 (fosfat monosodic/fosfat disodic); proteine libere/proteinat de
Na. Proteinele plasmatice se comporta ca sisteme tampon, deoarece att grupele carboxilice(acide), cat si cele
aminice (bazice) disociaz.

2. ST intracelulare:
-eritrocitare: - HHb/KHb (Hb redusa/hemoglobinat de potasiu);
- HbHO2/KhbO2 (oxiHb/oxihemoglobinat de potasiu);
- KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic).
- din alte celule:
- proteine libere/proteinat de K
- KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic).
Puterea de tamponare a unui sistem tampon depinde de:
-concentratia componentilor sai in solutie;
-promptitudinea cu care accepta sau cedeaza H+;
-conexiunile pe care le are cu sistemele biologice.
Dintre sistemele tampon, cele mai importante sunt: H2CO3/ NaHCO3 i proteinele extra si intraeritrocitare.

Formarea ST bicarbonat - H 2CO 3/ NaHCO 3. Participarea eritrocitului sau fenomenul de membran

Hamburger
Din arderile celulare rezult CO2, care difuzeaz n plasm, unde:
-o mica parte (8%) trece spontan in H2CO3;
-o mica parte se dizolva;
-ce mai mare parte patrunde in eritrocite (cca 92%).
In eritrocite, cca. 65% din CO2 se hidrateaz in prezenta anhidrazei carbonice (AC) i formeaz H 2CO3, care
disociaz rapid si spontan n H+ i HCO-3. AC accelereaz viteza de reacie de 200 ori.
n acelai timp, tot n eritrocit se produce o alt reactie: Hb care se gaseste in sangele arterial sub forma de
oxihemoglobinat de potasiu (KhbO2) cedeaz O2 esuturilor. Fara O2, oxiHb trece in Hb redusa (HbH), acid de 70 de
ori mai slab decat oxiHb.
Hb redusa nu mai poate retine ionul de K pe care il cedeaza si se combina cu Cl -KCl.
Apoi HbH se combina cu H+ rezultat din disocierea H2CO3 i se transform n Hb acid (deci Hb redusa este acceptor
de ioni de H).
Ionul de bicarbonat (HCO3-) se acumuleaza in interiorul eritrocitelor rezultnd un gradient de concentraie intre
eritrocit si plasma , ceea ce va determina difuziunea HCO3- in plasm, unde intalneste NaCl disociat (Na+ i Cl-) si
formeaza NaHCO3.
La schimb cu gruparile bicarbonat care ies din hematie, Cl- migrez din plasma in eritrocit, impreuna cu o molecula
de apa. Se formeaza in hematie KCl. = fenomenul de membran Hamburger sau migrarea Cl. La nivelul capilarelor
pulmonare fenomenul se inverseasa, adica Cl trece din eritrocit in plasma. De asemenea, CO 2 trece din capilar in
alveole si se elimin. Concentratia NaHCO3 din plasma = 24-28 mEg/l sau 60 voume CO2.
O parte din CO2 ajuns in eritrocit se combin cu Hb i formeaz carboHb sau carbamatul de Hb, care, ajuns la
plmni se elimin (vezi figura).

Rolul aparatului respirator n meninerea echilibrului acido-bazic.

Ventilatia contribuie esential la mentinerea pH-ului sanguin, ea adaptandu-se permanent la variaiile pCO2.
Agresiunea acida (creterea pCO2) va determina prin sistemele tampon o producie crescuta de acid carbonic, care
disociaza rapid in H2O si CO2. Cresterea presiunii CO2 va determina hiperventilatie prin stimularea centrilor
respiratori, care va realiza corecia (neutralizarea) pH-ului ntr-un timp de 1-15 min..

2
Agresiunea alcalina bicarbonatul sanguin va creste, centrul respirator va fi mai putin excitat scade frecventa si
amplitudinea miscarilor respiratorii se retine CO2, care va genera H2CO3 i va tampona excesul de baze.

Rolul rinichiului n meninerea echilibrului acido-bazic.

Rinichiul are un rol fundamental in reglarea concentratiei ionilor de H pentru ca realizeaza eliminarea H + in exces prin
secretie activa a H+ la nivelul celulelor tubulare, n acelasi timp recupernd si refacnd bicarbonatul. Corectia este
lenta (in 1- 3 zile), dar completa.
Secretia activa a H+ in celulele tubulare se pare ca are loc prin 2 mecanisme :
- hidratarea CO2:
CO2 din snge difuzeaz n celula tubular, unde se hidrateaz n prezena AC cu formare de H2CO3. Acidul carbonic
disociaz rapid i spontan n HCO3- care se rentoarce n snge i H+ care este secretat activ n lumenul tubular,
unde va fi preluat i tamponat de ST (vezi figura)
- mecanism redox:
n celula tubular, apa disociaz n H+ care va fi secretat activ n lumen i OH - care se combin cu CO2 venit din
snge, n prezena AC, rezultnd HCO3- care este recuperat n snge (vezi figura)
Neutralizarea i eliminarea ionilor de H la nivel renal se face prin intervenia sistemelor tampon urinare, rinichiul
avnd 3 ST: bicarbonat, fosfat i sistemul ionilor de amoniu. Primele doua provin din plasma, iar cel de-al treilea este
propriu .
1. ST urinar al bicarbonatului :
Acizii rezultati in urma metabolismului celular se leaga in plasma de bicarbonatul de Na (acid+NaCO 3) rezultnd
bicarbonat acid de Na care se filtreza. n mod normal, toata cantitatea de ion bicarbonic filtrata este reabsorbita prin
schimb ionic intre H+ secretat de celulele tubulare si ionii de Na care ajung in urina tubulara.
Bicarbonatul acid de Na care ajunge n lumenul tubular se disociaza in Na + si HCO3-. Anionul bicarbonic se leaga de
H+ secretat de celulele tubulare rezultnd H2CO3, care sub influenta AC trece in CO 2 (reabsorbit in celulele tubulare
si apoi in sange) si H 2O care se elimin.
n schimbul ionilor de H secretai activ, n celula tubular intr Na +, reabsorbit apoi n plasm. De asemenea, anionul
bicarbonic rezultat n celula tubular este reabsorbit n plassm.
Prin urmare, pentru fiecare ion de H eliminat se reine (deci se recupereaz) n snge un ion de Na i unul de
bicarbonat.
Concentratia bicarbonatului in filtratul renal este de 24mEq/l, debitul fiind de 3 mmoli/min.
Debitul secretiei de H+ = 3,5 mmoli/min., cu 0,5 mmoli mai mare dect cel de bicarbonat. Rezult un surplus de 0,5
mmoli/min de H+ care rmne netamponat n TCP, dar care va fi tamponat n TCD i in tubii colectori de sistemul
fosfat si cel al ionilor de amoniu.
Daca concentratia HCO3 plasmatic creste > 28 mEq/l, atunci debitul de filtrare depaete 3,5mmol/min (deci
depaseste si debitul de secretie al H) ceea ce inseamna ca va exista un exces de bicarbonat netamponat de H, care
se va elimina prin urina i aceasta va deveni alcalina.
Deci, prezenta sau absenta HCO3- in urina definitiva depinde de concentratia sa plasmatica,dar si de debitul de
secretie a H+ (vezi figura).
2. ST urinar al fosfatului.
Are un rol de tomponare redus in tubul contort proximal, dar este mai intens in tubul contort distal si colector, datorita
reabsorbtiei apei si sarurilor minerale (vezi figura). Pentru fiecare H+ secretat activ se recupereaza in sange un ion de
Na si unul bicarbonic. Fosfatul monosodic reprezint aciditatea titrabila a urinii, adica concentratia de NaOH care
trebuie adaugata in urina pentru ca pH-ul sa ajunga la 7,4.Cand pH-ul urinar scade foarte mult si fosfatul disodic a
fost complet folosit se excreta in exces creatinina, ceea ce determina cresterea eliminarilor de H+.
3. ST urinar al ionilor de amoniu
Este singurul sistem controlat direct de rinichi.
NH3 este sintetizat in majoritate in tubul contort proximal,dar si in cel distal, colector si ansa Henle din dezaminarea
glutaminei (60%), dar si a altor aminoacizi: alanina, glicina etc.
Sinteza depinde de pH-ul sangelui in alcaloze secretia de NH 3 scade pana la 0, iar in acidoze creste de 10 ori in 2-4
zile.
NH3 difuzeaza din celula tubulara in lumenul tubular, unde se combina cu H+ liberi formand ionul amoniu, NH4, care se
combina cu anionii (Cl-) acizilor puternici formand saruri amoniacale (figura).

3
NH4 nu apare in urina alcalina, ci numai in cea acida. Daca H + nu ar fi tamponati de NH3 urinar, concentratia lor ar
creste de 1000 de ori.

Celulele parietale tubulare mai secreta activ, in afara de H+ si K+. Intre cei doi ioni exista o competitie pentru
mecanismul de secretie in urina. Pierderile de K din organism fac sa creasca eliminarile urinare de H +, inducndu-se
o alcaloza metabolica de origine renala.
Hormonii corticosuprarenali - aldosteronul stimuleaza secretia activa de H+, dar si eliminarea de K+

Rolul ficatului n meninerea echilibrului acido-bazic.

1. Neutralizeaza produsii de absorbtie intestinala cu reactie acida veniti pe calea venei porte;
2. Transforma aminoacizii in glucoza prin gluconeogeneza;
3. Resintetizeaza glicogenul din acidul lactic;
4. transform acidul aceto-acetic si beta hidroxibutiric in acetona.
5. Dezamineaz aminoacizii si face sintez de uree.

Rolul tubului digestiv n meninerea echilibrului acido-bazic.

1. alcalinizeaz mediul intern prin utilizarea H+ n sinteza HCl;
2. acidific mediul intern prin producia de HCO3- de ctre pancreas;
3. elimina prin fecale substante de catabolism.

Rolul tegumentelor n meninerea echilibrului acido-bazic.

Participa la eliminarea acidului lactic in cursul efortului fizic, prin secretie sudorala.

INVESTIGAREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC

n evaluarea perturbarilor balantei acido-bazice este important sa se cunoasca: pH-ul si concentraia anionului
bicarbonic.
Concentratia plasmatica a HCO3- nu poate fi masurata direct, dar se poate determina pCO 2 cu ajutorul unui pH-metru
cu electrozi de sticla si apoi din ecuatia Henderson-Hasselbach sa se calculeze concentratia HCO3-
PH = pKa+log HCO3- /H2CO3. n aceasta ecuatie H2CO3. este de fapt pCO2, care in conditii normale are valoarea de
40 mmHg sau in mEq/l - se inmultesc mmHg cu 0,03 (care este coeficientul de difuzibilitate al acestui gaz=1,25mEq/l.
La pH = 7,4 ,aceasta ecuatie este:
24mEq / l
7,4 = 6,1log 1,25mEq / l = 20/1. Atata timp cat raportul ramane la aceeasi valoare, indiferent de valoarea
absoluta a HCO3 si CO2, pH-ul rmne normal.

Concentratia HCO3-:- cand se exprima in mEg/l = bicarbonat standard; valoarea normala = 24- 28mEg/l
- cand se exprima in volume de CO2% = rezerva alcalina; valoarea normala=60 volume de
CO2%
Cea mai completa informatie privind echilibrul acido-bazic este furnizata de investigatia Astrup (savant
danez),combinata cu utilizarea monogramei Sigard-Andersen.

Parametrii Astrup:
1. pH-ul actual = pH-ul determinat al sangelui de cercetat; valori normale: 7,38-7,42.
2. pH-ul standard = 7,38-7,42-indica marimea acestui parametru in conditii standard: pCO2 = 40mmHg, temperatur
de 37 grade C, saturaie in O2 a Hb = 100%
3. Bicarbonatul standard = 24-28mEg/l; se msoar n aceleai condiii standard.
4. pCO2 = 40mmHg sau 1,25mEq/l;
5. Baze tampon = concentratia tuturor bazelor care intervin in captarea H+, (hemoglobina, proteine, fosfati etc.).
Valoarea normala=46-52mEq/l. Bazele tampon scad n acidoze i cresc n alcaloze.
6. Baze exces indica deficitul de baze cand valoarea este negativa sau excesul de baze cand valoarea este pozitiva;
valoarea normala = -2 la +2. Au valori pozitive n alcaloze i negative n acidoze.
7. Bicarbonatul actual = valoarea HCO3- in sangele de cercetat. Valoarea normala = 24-28mEq/l.

4
TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC
-Acidoze pH <7,38
-Alcaloze pH >7,42
Cauzele pot fi: respiratorii, metabolice sau mixte
n functie de gradul lor de compensare chimico-biologica sunt: necompensate, partial compensate,compensate.
1. Acidoza respiratorie se instaleaz ca urmare a scaderii ventilatiei pulmonare prin:
-deprimarea centrilor respiratorii in afectiunile neurologice;
-afectiuni pulmonare cu reducerea parenchimului pulmonar;
-scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara.
Se caracterizeaza prin acumulare de CO2 in sangele sistemic si in tesuturi:
- crete pCO2 >45mmHg (hipercapnie);
- scade pH-ul < 7,38
- crete HCO3- > 38mEq/l. Initial acesta creste pentru a tampona excesul de H + (1mEq/l pt fiecare 10mmHg
crestere a pCO2 ; daca hipercapnia persista, HCO3- creste i mai mult deoarece excesul de H + este
eliminat renal ca saruri de amoniu, eliminare care se realizeaza cu o crestere a absorbtiei de HCO 3- =
acidoza respiratorie cronic.
- raportul HCO3-/H2CO3 este sczut < 20
Compensarea se face pe cale respiratorie i renal.
Compensarea respiratorie - cresterea PCO2 in sangele arterial determina stimularea centrilor respiratori i
hiperventilatie, care va permite eliminarea crescuta de CO2 si H2O la nivelul plmnilor.
Compensarea renala: creste eliminarea de H+ cu ajutorul ST renale = urini acide. Ca urmare a eliminarii de H+ se
reabsoarbe HCO3-, care este deja crescut in plasma. Cresterea reabsorbtiei de HCO3- determina o excretie crescuta
de Cl- in urina rezultnd o scdere a Cl in plasma, proportional cu cresterea concentratiei de bicarbonati.

2.Alcaloza respiratorie -se caracterizeaza prin scaderea primara a pCO 2 < 35 mmHg (hipocapnie), care induce o
crestere a pH-ului > 7,42
Poate fi intalnita in conditii:
-fiziologice altitudine. La 4900m, pCO2 scade la 49 mmHg (normal -100 mmHg), iar presiunea
atmosferic la 410 mmHg, ceea ce determin polipnee, apoi hiperventilaie cu pierdere de CO2.
-patologice -hiperventilatia cronic datorata hipoxiei din anemii, boli cardio-vasculare, etc.
Paraclinic :
- pH >7,42
- scade pCO2 < 35mmHg
- scade HCO3- < 24mEg/l
- raportul: HCO3-/H2CO3 este crescut > 20
Compensarea respiratorie: Scderea pCO2 n sngele arterial determin o mai slab stimulare a centrilor respiratori
hipoventilaie i reinere CO2.
Compensarea renal: scderea secreiei de H+ detrmin i scderea reabsorbiei de HCO 3-, care se elimin urinar =
urini alcaline. In paralel apare o crestere a reabsorbtiei renale de Cl - care trece in plasma pentru a compensa pirderile
de HCO3-. Mecanismul renal determina o scadere a concentratiei HCO 3- in sange, in ciuda faptului ca acesta era deja
sub limitele normale.

3. Acidoza metabolica
Apare ca urmare:
- a produciei crescute de acizi: uric, sulfuric, fosforic, rezultati din catabolismul proteic; ac lactic si succinic -
din metabolismul glucidic;ac grasi si corpi cetonici - din metabolismul lipidic;in boli ca: - DZ- productie de ac
beta-hidroxibutiric,ac aceto-acetic;stari toxicoseptice, efort fizic exagerat-ac lactic, etc..
- a pierderii de baze: diaree, fistule intestinale sau pancreatice, stare de soc septic. Se pierde HCO 3- ; se
isoteste de hipercloremie.
- a scderii eliminrii de acizi.
Paraclinic:
- pH < 7,38;
- pCO2 > 40mmHg

5
 - bicarbonat < 24mEq/l - deoarece este folosit pentru compensarea rapida; scderea HCO3- va duce la
scaderea filtrarii renale de bicarbonat, astfel incat numai o parte mica din secretia acida tubulara va fi
tamponata; restul secretiei tubulare acide este tamponata de sistemul fosfat si amoniacurini acide, cu
aciditate titrabila crescuta; poate avea consecinta grave asupra echilibrului hidroelectrolitic - se pierd
Na,K,Ca,care antreneaza si apa=deshidratare. Acest tip de dezechilibru se ntlnete frecvent n diabetul
zaharat decompensat.

4. Alcaloza metabolic
Apare datorit acumulrii primare de baze sau pierderii de acizi
Paraclinic:
- pH > 7,42;
- pCO2 < 35mmHg
- bicarbonat > 28mEq/l
- urini alcaline
Compensare: - chimic: bazele vor reactiona cu acidul carbonic rezultnd H2O i HCO3- - eliminat renal
- respiratorie: creterea pH-uluiinhiba centrul respirator hipoventilatie - acumulare de CO2 in sange
- renala: creste eliminarea de HCO3- prin urina - urina devine alcalina, cu pH maxim alcalin= 8; pt a se
mentine neutralitatea electrica, impreuna cu HCO3 se elimina si H+ si K+, concentratia acestora in sange
scznd; eliminarea unei urini alcaline are drept efect adaugarea de H+ in sange pH-ul plasmatic scade
catre 7,4 (deci se corecteaz)