Sunteți pe pagina 1din 5

Limbaj si metalimbaj ca modalitati de comunicare

Fiinta umana este singura fiinta dotata cu gndire si limbaj (homo cogitans, homo
loquens). Aceste doua fenomene psihice fac parte din emblema omului: l deosebesc
pe om de celelalte vietuitoare.

Gndirea si limbajul se afla ntr-o strnsa legatura, apartin intelectului. Notiunea


este elementul de baza al gndirii, este semnificatia cuntului ca element constitutiv
al limbajului. Semnificatiile, ntelesurile sunt de natura ideala si nu pot exista
independent de un purtator material (cuvntul rostit, scris, citit), apare ca evidenta
legatura indisolubila dintre gndire si limbaj.

Limbajul este activitatea individuala de comunicare prin intermediul limbii.


Comunicarea (transmiterea de informatii) presupune vehicularea unor semnificatii
ntre un emitent si un receptor, ceea ce se realizeaza prin coduri care permit
materializarea mesajelor. Codurile sunt semnele/cuvintele diferitelor limbi naturale
sau limbajul mimico-gesticular specific surdo-mutilor, sau alfabetul Morse etc.
Conexiunea inversa este componenta esentiala a unui sistem de comunicare si are
rolul de a regla emisia de mesaje n functie de efectele produse.

Limbajul este "limba n actiune" sau limba preluata (interiorizata) si utilizata


de fiecare subiect uman (care o gaseste la nastere gata constituita), nseamna ca
limbajul preia si latura semantica a limbii. Latura semantica a limbajului nu se
suprapune integral pe cea a limbii deoarece:

- individul nu-si poate nsusi toate semnificatiile tuturor cuvintelor existente n


lexicul unei limbi;

- fiecare individ adauga semnificatiei principale a unui cuvnt alte sensuri


secundare, strns legate de experienta sa personala. De exemplu, "matematica"
semnifica "stiinta exacta a numerelor si a relatiilor dintre ele". Se asociaza definitiei
trairile subiective diferite pentru un premiant la olimpiada fata de cele ale unui
corigent. Sunt tocmai sensurile personale ale cuvntului respectiv, rezultate din
experientele specifice, unice ale fiecaruia dintre cei doi elevi.

De cele mai multe ori, sensurile personale ale cuvntului "comunicare" sunt
diferite ntre sef- subalten, subalterni:

- seful emite mesajul;

- subalternul recepteaza, decodifica. Daca a nvatat de la colegi "disciplina"


mostenita de generatii, nu are loc feedbackul.

Astfel, prin "comunicare" seful ntelege ca el 939f51j vorbeste, celalalt asculta si


executa, considernd "dispozitia"/"ordinul" comunicare unilaterala drept comunicare
(bilaterala).

Gndirea, ca proces logic, realizeaza legaturile dintre diferite notiuni, ntruct


acestea nu pot exista separat, ci n sisteme de notiuni de forma piramidala, n care
notiunile aflate pe o treapta mai nalta au un grad mai mare de generalizare si
abstractizare. De aceea, gndirea lucreaza cu constructii mai complexe- judecatile,
rationamentele, care se materializeaza n constructii lingvistice mai complexe dect
cuvntul- propozitiile, frazele.

Utilizarea vocabularului unei limbi nu se poate face n absenta unor reguli


gramaticale. Utilizarea notiunilor nu se poate face n afara legilor logice care vizeaza
corectitudinea gndirii, adecvarea ei la realitate.

Invatarea este n esenta dobndirea capacitatii oratorii n plan mental,


operatiile lund nastere prin interiorizare datorita limbajului, a actiunilor externe
(dupa cum a demonstrat Jean Piaget).

Afectarea accidentala a mecanismului complex al limbajului atrage tulburari n


sfera gndirii, iar dereglarile gndirii (ntlnite n bolile psihice) se manifesta prin
dificultati ale comunicarii.

Gndirea se formeaza si se dezvolta prin intermediul limbajului; n absenta


acestuia ramne la un stadiu primitiv (de exemplu, copiii salbatici, copiii surzi din
nastere).

Limbajul ar fi un simplui ambalaj, forma fara continut, daca nu ar dispune si


de ncarcatura semantica.

Functiile/rolurile esentiale ale limbajului la nivel sistem psihic uman sunt


inseparabile:

- functia de comunicare se realizeaza n unitate cu cea cognitiva si ambele sunt


dependente de cea reglatorie;

- functia persuasiva/de convingere ar fi imposibila n absenta rationamentelor;

- functia dialectica este implicata n solutionarea conflictelor problematice


apartinnd gndirii etc.

La nivelul personalitatii, limbajul, n toate formele sale, este un indicator net al


capacitatii intelectuale:

bogatia vocabularului, corectitudinea gramaticala, cursivitatea expunerii sunt o


reflectare a bogatiei de idei, a corectitudinii logice, a flexibilitatii si a fluentei gndirii.

Dovada ntelegerii (deci a functionalitatii gndirii) nu se poate face dect prin


intermediul verbalizarii, exteriorizarii prin limbaj a ideilor.

Unitatea n interactiune reciproca a gndirii si limbajului poate fi considerata


un punct de pornire cu rol central n ntelegerea interdependentei tuturor
fenomenelor n cadrul complexului sistem psihic uman, ca si a integrarii acestuia n
mediul socio-cultural care l conditioneaza.

Schimbul de informatii cu semenii permite omului sa preia normele convietuirii


n colectiv, sa desfasoare activitati din ce n ce mai complexe si deci sa se adapteze
la viata sociala.
Limbajul fiecarui individ se dezvolta si se manifesta n cadrul sistemului de
comunicare, alcatuit din: emitent, receptor, cale de comunicare, mesaj transpus
ntr-un cod /sistem de semne cu semnificatie, conexiune inversa (feedback), ce
contribuie la reglarea mesajelor n functie de efectele produse la nivelul
receptorului:

- este prezent la om n orice moment al vietii sale;

- mijlocitor al tuturor functiilor psihice: memorie, imaginatie, vointa etc;

- face astfel posibil fenomenul complex al constiintei.

Pentru aceasta, limbajul a fost considerat un adevarat ax al angrenajului psihic.

Limbajul se desfasoara n mai multe forme:

- orala- dialog, monolog, colocviu;

- scrisa aspectele grafic, ortografic, estetice sunt specifice fiecarui individ.

Functii ale limbajului:

Functia Rol Unde se


ntlneste/manifesta

De comunicare Transmitere si receptare a informatiei. La cadre didactice si


actori.

Expresiva De exprimare a unor idei prin intonatie


mimica, gestica etc.

Cognitiva De elaborare a gndirii, a notiunilor si La cei care desfasoara


operatiilor ei. activitati stiintifice.

Dialectica De formulare si rezolvare a problemelor

Simbolic- De nlocuire a unor obiecte sau fenomene


reprezentativa prin forme verbale.

De reglare A comportamentului propriu si al altora. La cei cu atributiuni


organizatorice,
manageriale.

Persuasiva De influentare a conduitei altora.


Ludica De joc, prin asociatii verbale ritmice, rimate Copii, cntareti, poeti.
etc.

Organizarea unica a sistemului psihic uman (ceea ce reprezinta personalitatea)


se datoreaza si individualizarii limbajului n evolutia ontogenetica a subiectului
uman, astfel ca fiecare om ajunge sa detina un limbaj mai mult sau mai putin
dezvoltat din punct de vedere al vocabularului, corectitudinii gramaticale etc.

Se poate spune ca nivelul dezvoltarii limbajului la om influenteaza ntreaga sa


activitate psihica. ntreaga activitate umana este perfectibila si, cu ea,
personalitatea.

Limbaj si personalitate

Limbajul1[2] antreneaza toate celelalte fenomene psihice si face posibil


fenomenul de constiinta.

Limbajul este activitatea individuala de comunicare prin intermediul limbii si al


tuturor resurselor ei, este conditie esentiala a socializarii individului, a integrarii sale
n mediul social prin asimilarea mormelor si a valorilor promovate de aceasta si prin
acomodarea propriilor structuri psihice la cerintele mereu schimbatoare ale mediului.

Limbajul este limba interiorizata, adica limba ca fenomen social preexistent


individului, este preluata de acesta cu toate componentele ei (lexic, gramatica,
semantica) devenind fenomenul psihic ce se manifesta n mod unic; limbajul
contribuie la realizarea personalitatii si reflecta n acelasi timp trasaturile
caracteristice ale acesteia.

Personalitatea este organizarea unica, irepetabila a nsusirilor psihice,


organizare ce face posibila adaptarea originala la mediu si permite realizarea de
previziuni asupra comportamentului.

- ntruneste toate elementele sistemului psihic uman;

http://www.scritub.com/management/Limbaj-si-metalimbaj-ca-modali73955.php

S-ar putea să vă placă și