Universitatea Vasile Alecsandri din Bacu

Facultatea de Litere

Parlamentul European

Coordonator:
Conf. univ. dr. Cristina Crti-Buzoianu

Student:
Proca Eugenia
CRP, anul III

Bacu, 2015
 Parlamentul European
n literatura de specialitate precum i n mass-media se opereaza n mod frecvent cu
anumite concepte care vin s evidenieze structura complexa i dinamica a procesului
constructiei europene: institutii comunitare si organe comunitare.
Instituiile comunitare sunt acele organe create prin tratatele de infiintare a Comunitatilor
Europene, care neavnd personalitate juridica, reprezinta interesele statelor, ale comunitatilor si
popoarelor, asigura respectarea dreptului si actioneaza in domenii strict limitate, fiind dotate cu
puterea de a lua decizii la nivel comunitar, pe care le impune statelor membre.
Organele comunitare sunt acele elemente structurale, create prin tratate sau de catre
institutiile comunitare, in vederea indeplinirii unor functii consultative auxiliare cu caracter
tehnic, financiar si de alta natura (Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social).
Institutiile Uniunii Europene se pot mpri n dou categorii: cele care au orientare
supranationala, cum ar fi: Comisia, Parlamentul European si Curtea de Justie si cele cu orientare
interguvernamentala: Consiliul de Ministrii si Consiliul European.
Parlamentul European reprezinta, n formularea Tratatului de la Roma din 1957,
popoarele statelor unite n Comunitatea Europeana. Aproximativ 375 de milioane de cetateni
europeni din 15 tari sunt n prezent implicati n procesul de integrare, prin cei 626 de
reprezentanti pe care i au n Parlamentul European.
Primele alegeri directe n Parlamentul European s-au tinut n iunie 1979, cnd, la numai
34 de ani de la terminarea celui de al doilea razboi mondial, popoarele natiunilor Europei, o data
destramate de razboi, au mers la urne pentru a alege membrii unui parlament unic. Europenii nu
ar fi putut gasi un simbol mai puternic al reconcilierii.
Parlamentul European, a carui legitimitate deriva din sufragiul universal direct, este ales
la fiecare cinci ani; de-a lungul timpului, el a acumulat constant putere si influenta, printr-o serie
de tratate. Aceste tratate, n special Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la
Amsterdam din 1997, au transformat Parlamentul European dintr-un organism pur consultativ
ntr-un parlament legislativ, cu puteri similare cu cele ale parlamentelor nationale.
Parlamentul European este singura institutie comunitara care se ntlneste si si tine
dezbaterile n public. Dezbaterile, opiniile si rezolutiile Parlamentului se publica n Monitorul
Oficial al Uniunii Europene.

2
 Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de ceteni ai
Uniunii Europene. ncepnd cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri. S-a decis c numrul
maxim de parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 i respectiv maxim
de 99 de deputai pentru fiecare stat membru.
Alocarea locurilor n parlament are la baz o reprezentare degresiv i proporional a
statelor membre. Astfel, statele mici trimit mai muli deputai n PE dect ar trebui dac s-ar lua
n considerare strict populaiile statelor respective. Configuraia actual a Parlamentului
European a fost stabilit prin Tratatul de la Nisa, care conine prevederi referitoare la echilibrul
puterii i procesul decizional n cadrul Uniunii, n contextul unei structuri cu 27 de State
Membre.

Cele mai recente alegeri europene s-au desfurat n 2014.

mprire
Stat membru Locuri Stat membru Locuri

Germania 96 Austria 18

Frana 74 Bulgaria 17

Italia 73 Finlanda 13

Regatul Unit1 73 Danemarca 13

Spania 54 Slovacia 13

Polonia 51 Irlanda 11

Romnia 32 Lituania 11

rile de Jos 26 Croaia 11

Belgia 21 Letonia 8

Cehia 21 Slovenia 8

Grecia 21 Cipru 6

Ungaria 21 Estonia 6

Portugalia 21 Luxemburg 6

Suedia 20 Malta 6

3
Observatori
rile n curs de aderare la Uniunea European trimit un numr de observatori n
Parlamentul European cu o anumit perioad de timp naintea aderrii propriu-zise. Numrul de
observatori i mprirea lor politic este nscris n tratatele de aderare ale rilor respective.
Observatorii pot participa la reuniunile comisiilor parlamentare, unde preedintele i
poate invita s ia cuvntul, dar nu au drept de vot i nu pot lua cuvntul n edinele plenare ale
Parlamentului. Observatorii urmresc dezbaterile din plen, din comisiile permanente i din
grupurile politice din care fac parte pentru a fi deja familiarizai cu funcionarea Parlamentului
European la momentul aderrii. De la data aderrii i pn la organizarea de noi alegeri
transnaionale pentru Parlamentul European observatorii devin provizoriu deputai.
Astfel, numrul maxim de 732 de deputai poate fi depit temporar. De exemplu, n
2004, numrul de locuri n Parlamentul European a fost ridicat temporar la 788 pentru a permite
primirea reprezentanilor celor zece state care au aderat la UE pe 1 mai, dar a fost redus ulterior
la 732, n urma alegerilor din iunie 2009.
n urma semnrii Tratatului de aderare pe 25 aprilie 2005 la Luxemburg, Preedintele
Parlamentului European a invitat parlamentele Bulgariei i Romniei s numeasc observatori
din rndul membrilor lor. Numrul acestora, 35 pentru Romnia i 18 pentru Bulgaria, a fost
acelai cu numrul fotoliilor parlamentare alocate celor dou ri dup ce au aderat la 1 ianuarie
2007. Pn la urmtoarele alegeri europene din 2009, numrul de deputai europeni a crescut
astfel temporar, dup care a fost redus, conform prevederilor Tratatului de la Nisa.
Puteri
Parlamentul dispune de trei puteri importante:
Puterea legislativ, prin care mpreun cu Consiliul Uniunii Europene adopt legislaia
european (directive, ordonane, decizii). Aceast coparticipare la procesul legislativ
asigur legitimitatea democratic a textelor de lege adoptate. PE nu are (nc) drept de
iniiativ, adic nu poate nainta propriile proiecte de legi; acest lucru ns a fost prevzut
n noua Constituie a Europei. Acest drept de iniiativ l are la ora actual numai Comisia
European. Dup semnarea Tratatului de la Nisa, n majoritatea domeniilor politice
deciziile se iau pe principiul coparticipativ, la care parlamentul i Consiliul au drepturi

4
 egale, urmnd ca n cazul n care nu se ajunge la un consens decizia s fie luat n a treia
edin, n cadrul unei comisii de mediere.
Puterea bugetar. Parlamentul European mpreun cu Consiliul sunt organele bugetare
ale UE. Comisia European ntocmete un proiect de buget. n faza de aprobare a
bugetului Parlamentul i Consiliul au posibilitatea de a efectua modificri. La capitolul de
venituri bugetare ultimul cuvnt l are Consiliul, la cel de cheltuieli l are Parlamentul.
Dreptul de intervenie al Parlamentului n domeniul cheltuielilor agricole este ns foarte
redus. ns de cnd Parlamentului i s-a acordat dreptul de intervenie bugetar, ponderea
cheltuielilor agricole din bugetul UE (cca. 100 mld. euro n anul 2004) a sczut de la
aprox. 90% la 50%. Pentru exerciiul bugetar 2005 s-a prevzut o cretere a bugetului cu
10%, la suma de 109,5 miliarde euro.
Puterea de control democratic asupra Comisiei Europene. nainte de numirea
membrilor acesteia, Parlamentul analizeaz n comisiile sale competena i integritatea
comisarilor desemnai (propui). Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei,
sau impune retragerea unuia din comisari prin neacordarea votului de ncredere. n afar
de acestea, Parlamentul exercit un control politic prin Consiliul de Minitri i Consiliul
European, cu precdere n afara CE, acolo unde aceste instituii au funcii executive.
Pentru a putea analiza serios anumite probleme parlamentarii se specializeaz pe anumite
domenii. Acetia sunt delegai de fraciunile parlamentare sau de gruprile fr fraciune n cele
20 de comisii permanente i cele 2 subcomisii, care sunt responsabile pentru anumite domenii de
specialitate i care pregtesc lucrrile n plen ale Parlamentului. n afar de aceasta, exist i
posibilitatea de a nfiina comisii temporare sau alte subcomisii.
Istoric
ntre 10-13 septembrie 1950, n cadrul CECO (Comunitatea European a Crbunelui i
Oelului) a avut loc prima edin a unei Adunri Parlamentare, alctuit din 78 membri ai
parlamentelor naionale. Adunarea nu avea, n mare, dect rol consultativ, ns avea posibilitatea
de a constrnge nalta Autoritate a CECO s demisioneze, prin neacordarea votului de ncredere.
n 1957, odat cu Tratatele de la Roma, se nfiineaz Comunitatea Economic European (CEE)
i Comunitatea European a Energiei Atomice (EURATOM). Adunarea General, alctuit acum
din 142 deputai, rspundea de toate cele 3 comuniti. Fr a beneficia de noi competene,
adunarea i schimb totui denumirea n Parlamentul European. n 1971 CE are un buget

5
propriu, la elaborarea i adoptarea cruia particip i Adunarea. n 1979 au loc pentru prima dat
alegeri directe pentru Parlamentul European. n 1986 se semneaz Actul Unic European. n
aceste tratate se folosete pentru prima dat noiunea de Parlament European, ale crui drepturi
sunt extinse i n procesul legislativ general. Conform Tratatului de la Maastricht parlamentul
poate respinge un proiect de lege i fr acordul Consiliului de Minitri i poate nfiina comisii
de investigaie.

Sediul central, sediile secundare i structura organizatoric.

Sediul central al Parlamentului European se afl la Strasbourg. Acolo se in cele 12
edine anuale n plen, a cte patru zile fiecare. Comisiile i fraciunile se mai pot ntruni, de
asemenea, la Bruxelles, unde ocazional au loc i edine plenare. Sediul Secretariatului General
se afl la Luxemburg.
Secretariatul General este condus de un Secretar general i este alctuit din 8 direcii,
fiecare fiind condus de un director general, la care se adaug un Birou juridic. Direciile
Generale mai apropiate sferei politice i au sediul la Bruxelles, celelalte la Luxemburg. Aici
lucreaz circa 3500 angajai, adic peste jumtate din personal, muli dintre acetia fiind
traductori i funcionari ai serviciilor administrative.
Lucrrile de pregtire a edinelor plenare ale Parlamentului sunt efectuate de cele 20 de
comisii ale Parlamentului, ale cror competene acoper toate domeniile, de la drepturile femeii
pn la protecia consumatorilor i sntate. O comisie este alctuit din 24 pn la 76 de
deputai europeni i are un preedinte, un birou i un secretariat. De asemenea, Parlamentul poate
constitui subcomisii i comisii speciale pentru gestionarea unor probleme specifi ce, precum i
comisii de anchet n cadrul competenelor sale de control. Dezbaterile din cadrul comisiilor sunt
publice.

Cele trei sedii

Primul sediu al parlamentului a fost ales simbolic la Strasbourg, imediat dup constituirea
acestuia. Oraul constituie un simbol al reconcilierii franco-germane dup Al Doilea Rzboi
Mondial. Dar, fiindc nu existau birouri, activitile s-au mutat nti la Luxemburg. Dup
constituirea CEE, n 1958, oraul Bruxelles a fost ales sediul Comisiei Europene. De aceea
comisiile parlamentare se ntrunesc, acum, la Bruxelles. n Tratatul de la Maastricht s-a stabilit

6
definitiv c sediul Parlamentului European este la Strasbourg; aceast clauz a fost consolidat n
Tratatul de la Amsterdam, nelipsind nici din actualul Tratat de la Nisa i Strasburg.

Comisiiile si Secretariatul
Pentru a pregati activitatea sesiunilor plenare ale Parlamentului, Membrii lucreaza in 17
comisii permanente. Pe langa aceste comisii permanente, Parlamentul mai poate infiinta si
subcomisii, comisii temporare care se ocupa de probleme specifice, precum si comisii de
ancheta.
Comisiile parlamentare unite intretin relatiile cu parlamentele Statelor cu care Uniunea
Europeana are acorduri de asociere. De asemeni, delegatiile interparlamentare fac acelasi lucru
pentru parlamentele multor altor tari si pentru organizatiile internationale.
Trebuie mentionat ca activitatea Parlamentului este organizata de un secretariat, condus
de un Secretar General, si care are un personal de aproximativ 3500 de persoane, pe langa care
mai functioneaza si personalul grupurilor politice si asistentii membrilor.
Toate limbile de lucru ale Parlamentului presupun ca o treime din personalul secretariatului sa
lucreze in domeniul lingvistic (traducere si interpretare). Cu toate acestea, in ciuda
constrangerilor impuse de multilingvism si de cele trei puncte de lucru, bugetul operational al
Parlamentului este doar unu la suta din bugetul Comunitatii, adica un euro si jumatate pe an de la
fiecare persoana care traieste in Uniunea Europeana.
AFET :: Afaceri Externe

DEVE :: Dezvoltare

INTA :: Comert International

BUDG :: Buget

CONT :: Control Bugetar

ECON :: Afaceri Economico Financiare

EMPL :: Forta de Munca si Probleme Sociale

ENVI :: Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara

ITRE :: Industrie, Cercetare and Energie

IMCO :: Piata Interna si Protectia Consumatorului

7
 TRAN :: Transport si Turism

REGI :: Dezvoltare Regionala

AGRI :: Agricultura si Dezvoltare Rurala

PECH :: Pescuit

CULT :: Cultura si Educatie

JURI :: Afaceri Legale

LIBE :: Libertatea Civila, Justitie si Familie

AFCO :: Comisia Constitutionala

FEMM :: Drepturile Femeilor si Egalitatea de sexe

PETI :: Petitii

DROI :: Drepturile Omului

SEDE :: Securitate si Aparare

:: Aspecte ale provocarilor politice si bugetare datorate extinderii

FINP UE 2007 - 2013

EQUI :: Collapse of the Equitable Life Assurance Society

:: Banuirea folosirii tarilor europene de catre CIA pentru

TDIP transportul si detentia ilegala a prizonierilor

Parlamentul i Consiliul European

Puterile bugetare si legislative extinse ale Parlamentului au marit influenta acestuia
asupra Consiliului European. In special procedura de codecizie a ajutat la crearea unui echilibru
al puterii legislative intre Consiliul European si Parlamentul European.
Parlamentul si politica comuna externa de securitate (CFSP)
Telul cooperarii politice europene, care a demarat la inceputul anilor '70, era sa
depaseasca un cadru economic si social stabilit de Tratatele comunitare, si sa ajunga la o
strategie comuna originala a Statelor Membre in domeniul politicii externe.
Dupa cum este cunoscut, Tratatul Uniunii Europene recunoaste nevoia de a incorpora in
politica externa o dimensiune de securitate comuna. Aceasta cooperare se extinde in principiu in

8
toate domeniile de politica internationala care implica interesele Uniunii Europene, ea
reprezentand o prelungire fireasca a activitatii Comunitatii.
Importanta extraordinara pe care Parlamentul o acorda CFSP este reflectata in dezbaterile
sale, in special in cele care au loc in Comisia pentru Politica Externa, Drepturile Omului,
Securitate Comuna si Politici de Aparare.
Presedintia Consiliului European consulta Parlamentul European asupra principalelor
aspecte de politica externa si de securitate, si asigura luarea in considerare a punctelor de vedere
ale Parlamentului. Parlamentul este informat in mod regulat de Presedintie si de Comisia
Europeana despre dezvoltarea strategiilor de politica externa si de securitate. Tratatul de la
Amsterdam a creat biroul Reprezentantului pentru politica externa si de securitate comuna
Parlamentul European poate adresa intrebari sau face recomandari Consiliului European.
Anual, Parlamentul tine dezbateri asupra progresului in implementarea CFSP.

Parlamentul si cooperarea in domeniul justitiei si politicii interne

Parlamentul acorda o atentie speciala implementarii politicilor in domenii de interes
comun, cum ar fi politicile de azil si emigrare, lupta impotriva dependentei de droguri, fraudei si
criminalitatii internationale.
Parlamentul este consultat si informat cu regularitate asupra cooperarii intre autoritatile
juridice si de politica interna ale Statelor Membre ale Uniunii. Acesta poate pune intrebari sau
poate face recomandari Consiliului in acest sens. De asemenea, Parlamentul tine dezbateri anuale
asupra progresului inregistrat in aceste domenii.
Membrii Parlamentului European
Membrii Parlamentului European sunt alesi prin sufragiu universal direct, intr-un sistem
de reprezentare proportionala - fie pe baza regionala, cum este cazul in Italia, in Marea Britanie
si in Belgia, fie pe baza nationala, cum se intampla in Franta, Spania, Austria, Danemarca,
Luxemburg si in alte tari, sau intr-un sistem mixt, ca in Germania.
Peste tot se aplica aceleasi reguli democratice, iar dintre acestea in special dreptul de vot
la varsta de 18 ani, egalitatea intre femei si barbati, si votul secret. In unele state membre, cum ar
fi Belgia, Luxemburg si Grecia, participarea la vot este obligatoriu.
Membrii Parlamentului European nu au voie sa desfasoare anumite activitati profesionale
sau sa detina anumite functii (spre exemplu, functia de judecator, ministru sau director al unei

9
companii de stat). De asemenea, ei trebuie sa se supuna legilor nationale care restrictioneaza sau
interzic mandatele duble.

Total

6 7 6 2 3 24

14 2 6 1 1 24

1 5 4 1 1 1 1 14

49 23 7 13 7 99

1 3 2 6

11 8 4 1 24

24 24 2 3 1 54

17 31 11 6 3 3 7 78

5 1 1 1 1 4 13

24 14 13 2 7 4 9 5 78

3 1 2 6

3 1 1 4 9

2 2 7 2 13

3 1 1 1 6

13 9 2 24

2 3 5

7 7 5 4 2 2 27

6 7 1 2 2 18

16 10 4 7 10 7 54

9 12 3 24

4 1 2 7

8 3 3 14

4 3 5 1 1 14

10
 5 5 3 1 2 3 19

27 19 12 5 1 10 4 78

Total

Total 264 200 90 42 41 33 30 32 732

De la intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, in 1993, orice cetatean al unui Stat

Membru al Uniunii Europene care traieste in alta tara a Uniunii poate vota sau candida la alegeri
in tara sa de rezidenta.
De aseemenea, membrii Parlamentului European primesc aceleasi alocatii ca
parlamentari, ca si membrii parlamentelor lor nationale. Aceasta alocatie este platita de fiecare
Stat Membru si completata de Parlamentul European cu o suma care sa acopere cheltuielile
Membrilor Parlamentului European, aparute ca urmare a indeplinirii indatoririlor lor si recrutarii
de asistenti. Aceste alocatii pot fi blocate daca Membrii nu participa regulat la sedintele plenare.

Activitatea Membrilor Parlamentului European

Membrii Parlamentului European se intalnesc in sedinta plenara, timp de o saptamana, la
Strasbourg, unde este sediul Parlamentului European.
Comisiile parlamentare se intalnesc in general doua saptamani pe luna la Bruxelles,
pentru a usura contactul cu Comisia si Consiliul European. Cea de a treia saptamana este
rezervata intalnirilor grupurilor politice, iar cea de a patra, pentru sedinta plenara de la
Strasbourg. Parlamentul mai are si intalniri plenare suplimentare la Bruxelles. Secretariatul se
afla la Luxemburg.
Desi isi are sediul la Strasbourg, Parlamentul European are trei puncte de lucru, din
motive istorice. Cele trei Comunitati nu au fost constituite in acelasi moment. Comunitatea
Europeana pentru Carbune si Otel (ECSC) a fost constituita la Luxemburg in 1952, iar
Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica, adesea numita EURATOM, si Comunitatea
Economica Europeana (EEC) au fost constituite in principal in Bruxelles, in 1958.
Strasbourg a devenit mai intai sediul Consiliului European, iar apoi, in 1952, sediul
Parlamentului European, pentru a simboliza reconcilierea franco-germana. Intalnirea Consiliului

11
European de la Edinburgh (1992) si Tratatul de la Amsterdam (1997) au oficializat amplasarea
Institutiilor in cele trei locuri.
Traducerea simultana a tuturor dezbaterilor parlamentare si discutiilor comisiilor este
asigurata in cele unsprezece limbi oficiale ale Uniunii: daneza, olandeza, engleza, finlandeza,
franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola si suedeza. De asemenea, toate
documentele parlamentare sunt traduse si publicate in toate aceste unsprezece limbi.

Relatiile cu tarile in curs de dezvoltare

Parlamentul European poate indruma si promova programele de dezvoltare si cooperare
ale Uniunii Europene cu practic toate tarile in curs de dezvoltare din lume, prin Comisia pentru
dezvoltare si cooperare din cadrul Parlamentului, si prin activitatea Adunarii Comune AC-EU.
Prin procedura bugetara, Parlamentul influenteaza direct cheltuielile pentru prioritatile
majore de dezvoltare, cum ar fi ajutoare cu hrana pentru zone rurale, chestiuni referitoare la
mediul inconjurator, asistenta pentru refugiati si persoane stramutate si sustinerea activitatii
organizatiilor neguvernamentale. Parlamentul acorda de asemenea o mare importanta furnizarii
de ajutoare umanitare.
In special prin Adunarea Comuna, institutia democratica a conventiei AC-EU care uneste
Uniunea Europeana cu 71 de tari ale regiunilor africana, a Insulelor Caraibe si a Pacificului
(ACP), Parlamentul European a lucrat pentru crearea unui parteneriat bazat pe comert si
dezvoltare economica, pentru lupta impotriva saraciei si respectarea drepturilor omului si a
principiilor democratice.
Multumita Parlamentului European, Conventia ACP/EU include acum o 'clauza de
democratie' - optiunea de a suspenda ajutorul catre tarile ACP care se fac vinovate de incalcari
grave ale drepturilor omului.

Constitutia europeana si Parlamentul European

Constitutia europeana reprezinta un pas important in constructia europeana. Este gandita sa
raspunda provocarilor unei lumi in schimbare, provocari cu care se confrunta o Uniune care
traverseaza cea mai mare extindere si, nu in ultimul rand, a unei Europe unite cu peste 450 de
milioane de locuitori. Constitutia europeana trebuie sa creeze cadrul pentru democratie, libertate
si transparenta, pentru o Europa eficienta care lucreaza mai aproape de fiecare cetatean.

12
Constitutia Europeana coexista cu constitutiile nationale si institutiile tarilor europene, in nici un
caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a Comunitatilor, simplificand
instrumentele legale si adaptand procesul decizional la provocarile actuale.
Necesitatea simplificarii si reorganizarii tratatelor a deschis calea adoptarii unui text
constitutional. Lucrarile Conventiei au culminat cu elaborarea unui proiect de instituirea a unei
Constitutii pentru Europa in cadrul sesiunii plenare din 2003.
Conform Tratatului privind instituirea unei Constitutii pentru Europa, Uniunea dispune de un
cadru institutional unic care are drept scop: urmarirea obiectivelor Uniunii, promovarea valorilor
sale, servirea intereselor Uniunii, ale cetatenilor si ale statelor membre, asigurarea coerentei,
eficacitatii si continuitatii politicilor si actiunilor intreprinse in vederea atingerii obiectivelor sale.
La 29 octombrie 2004, la Roma, sefii de stat si de guvern precum si ministrii afacerilor externe
din cele 25 de tari membre ale Uniunii Europene si 3 state candidate au semnat Tratatul de
instituire a unei Constitutii pentru Europa.
Dupa adoptarea Constitutiei de catre Parlamentul European s-a deschis calea ratificarii de catre
fiecare stat membru. Ratificarea presupune un proces de durata.
Constitutia europeana este impartita in patru parti. Prima parte defineste ce este Uniunea
Europeana, care ii sunt valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile decizionale si institutiile.
Partea a II-a contine Carta Drepturilor Fundamentale. Partea a III-a descrie politicile si modul de
functionare a Uniunii Europene. Partea a IV-a contine prevederile finale, inclusiv procedurile de
revizuire si adoptare a Constitutiei.
Cadrul institutional potrivit Constitutiei este format din Parlamentul European, Consiliul
de Ministri, Comisia Europeana si Curtea de Justitie.
Alte institutii si organisme sunt: Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi, iar ca
organisme consultative - Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social1[4].
Acest Tratat (Constitutia) va intra in vigoare doar cand va fi adoptat de fiecare din tarile
semnatare, in conformitate cu procedurile interne de ratificare ale fiecareia. Odata ratificata de
catre statele membre

Opt lucruri despre Parlamentul European

13
 n primii ani ai integrrii europene, era doar un organ consultativ; acum, Parlamentul
European are putere legislativ n aproape toate domeniile juridice UE. Este unica instituie
european aleas n mod direct, care lucreaz n 24 de limbi i reflect diversitatea politic a
Europei i alegerile politice ale cetenilor. Opt lucruri pe care trebuie s le tii despre
Parlamentul European:
Parlamentul European este co-legislator: decide, alturi de guvernele UE, asupra
propunerilor de lege europene
Consult regulat parlamentele naionale ale statelor membre
Registrul de transparen pentru grupurile de interese, promovat de Parlamentul European
de mult vreme, ajut la informarea publicului n legtur cu cine ncearc s influeneze
procesul de decizie
Parlamentul European decide alturi de guvernele UE asupra bugetului Uniunii i
exercit control democratic asupra felului n care sunt cheltuii banii
Din cinci n cinci ani, deputaii europeni sunt alei direct de ctre cetenii UE, conform
legilor electorale din fiecare ar
Deputaii europeni sunt grupai n aul n funcie de orientarea politic, nu dup
naionalitate
Parlamentul European susine constant i oficial democraia i drepturile omului n lume,
de exemplu acordnd Premiul Saharov pentru libertatea de gndire i prin misiunile de
observare a alegerilor
Parlamentul lucreaz n 24 de limbi, pentru ca cetenii s poat urmri mai uor
activitatea sa i deciziile luate de reprezentanii lor.

14