Sunteți pe pagina 1din 16

ASCENDENTII PRIVILEGIATI si

COLATERALII PRIVILEGIATI partea


intai
Sediul materiei il reprezinta art 976 - 981 NCC

Este o clasa de mostenitori mixta, cuprinzand rude de grad diferit :


pe de o parte, se afla ascendentii privilegiati - parintii defunctului,
care sunt rude de gradul 1 cu acesta - si pe de alta parte se afla
colateralii privilegiati - fratii, surorile, nepotii sau stranepotii de
frate/sora ai defunctului, care sunt rude de gradul 2, 3 sau 4 cu
acesta. Ea este reglementata avand in vedere legatura dintre defunct
si rudele sale, considerandu-se ca, dupa descendenti, cele mai
apropiate rude sunt parintii, iar alaturi de ei, cu anumite diferentieri
legale, se afla fratii si surorile celui decedat.

Notiunea de ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati

Definirea notiunii este data de art 976 NCC, alin. 1 vorbind


despre ascendentii privilegiati iar alin 2 referindu-se la colateralii
privilegiati, dupa cum urmeaza :

1. Ascendentii privilegiati, conform alin 1, sunt "tatal si mama


defunctului". Ceea ce trebuie aratat cu aceasta ocazie este faptul ca
notiunea ii cuprinde pe parintii defunctului, indiferent ca este vorba
de rudenia fireasca sau de adoptie. Prin urmare, in categoria
"parintilor" vor fi inclusi parintii firesti ai defunctului, daca este vorba
de rudenia fireasca, sau parintii adoptivi ai defunctului, daca este
vorba de rudenia civila stabilita prin adoptie. Existenta uneia dintre

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 1 of 16
cele doua categorii de parinti - firesti sau adoptatori - o exclude pe
cealalta, reglementarea actuala nemaicunoscand decat asa-numita
"adoptie cu efecte depline", in urma careia adoptatul pierde orice
legatura de rudenie cu parintii firesti. Asa stand lucrurile, in cazul in
care defunctul a fost adoptat, la mostenirea sa nu vor fi chemati
decat parintii adoptivi, iar nu si parintii firesti .

Deasemenea , nu are nici o importanta in privinta dreptului la


mostenire daca filiatia este din casatorie sau din afara casatoriei,
parintii avand aceleasi depturi asupra succesiunii copilului lor
indiferent daca acesta a rezultat dintr-o convietuire neoficializata
sau in cadrul unei casatorii. Aceasta concluzie rezulta din
interpretarea art. 448 NCC care stabileste egalitatea in drepturi a
copiilor si care inseamna ca, daca descendentii au drepturi egale fata
de parintii lor si fata de rudele acestora, atunci este logic sa acordam
aceleasi drepturi egale si parintilor fata de copii. Avand in vedere
reciprocitatea vocatiei succesorale legale, orice alta concluzie ar fi
ilogica. La acelasi rezultat indeamna si prevederile art. 500 NCC
care afirma, fara a face distinctia intre parintii din casatorie si cei din
afara casatoriei, ca acestia nu au niciun drept asupra bunurilor
copilului(...) in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.

Lungi au fost discutiile in doctrina asupra dreptului la mostenire al


tatalui din afara casatoriei. Actualmente nu mai exista niciun dubiu cu
privire la dreptul tatalui din afara casatoriei de a-si mosteni copilul
mort fara posteritate(Mihail Eliescu), dar ramane de avut in vedere
situatia in care stabilirea filiatiei se face prin recunoastere insa scopul
acesteia nu este cel legal si nici nu are in vedere interesul suprem al
copilului ci este data strict in vederea realizarii unei vocatii
succesorale legale. Intr-o asemenea ipoteza, bineinteles ca
recunoasterea este lovita de nulitate absoluta, fiind contrara bunelor
moravuri si ordinii de drept intrucat dreptul la mostenire trebuie sa

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 2 of 16
fie un efect al stabilirii raporturilor de rudenie iar nu cauza ei (Deak
101). Oricum, dreptul la mostenire al tatalui din afara casatoriei intr-
un astfel de caz este infirmat nu datorita statutului sau de parinte
necasatorit cu mama defunctului ci datorita faptului ca actul prin
care a fost stabilita filiatia a fost anulat, legatura de rudenia fiind
astfel desfiintata.

In aceeasi categorie de discutii face parte si stabilirea dreptului la


mostenire al parintilor dintr-o casatorie nula sau anulata. Conform
art. 305 NCC, nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinta
copiilor care pastreaza situatia unor copii din casatorie, ceea ce
inseamna ca acestia vor avea dreptul sa-si mosteneasca parintii. Ori,
in virtutea aceluiasi principiu al reciprocitatii vocatiei succesorale,
este firesc sa recunoastem si dreptul parintilor de a-si mosteni copiii
rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata.

Se impune sa facem o precizare cu privire la reproducerea umana


asistata medical cu tert donator, pe care anterior legislatia noastra
nu o cunostea. Astfel, conform art. 441 si urm NCC utilizarea
procedeului medical mentionat nu determina nici o legatura de
rudenie intre copil si donator. In privinta mamei, situatia nu cunoaste
nici o deosebire fata de regula cunoscuta si fireasca: este cea care a
dat nastere copilului. In privinta tatalui, acesta este acela care si-a
dat consimtamantul la reproducerea umana asistata medical, fie ca
este sotul mamei (sau era la momentul conceptiunii medicale) fie ca
este un alt barbat. Acesta din urma are obligatia ca, dupa nastere ,
sa-l recunoasca pe copilul nascut prin acest procedeu sub
sanctiunea atragerii raspunderii fata de mama si fata de copil
precum si cu posibilitatea stabilirii paternitatii pe cale
judecatoreasca. Ceea ce pe noi ne intereseaza in materia pe care o
studiem este faptul ca dreptul la mostenire va apartine mamei si
acelui barbat care a consimtit la utilizarea procedeului medical de

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 3 of 16
reproducere, fara a avea importanta persoana tertului donator.

In privinta gradului de rudenie al ascendentilor privilegiati, acesta


este unic si nesusceptibil de modificare sau extindere, mostenirea
acordata ascendentilor privilegiati fiind strict limitata la gradul 1 care
le apartine de drept.

2.Colateralii privilegiati , conform alin 2, sunt "fratii si surorile


defunctului, precum si descendentii acestora, pana la al
patrulea grad inclusiv". Prevederea legala nu face nici o diferenta
dupa cum este vorba de frati buni, frati consangvini sau frati
uterini, ceea ce inseamna ca la mostenirea unui defunct vor fi
chemati toti acesti colaterali, fara a deosebi intre fratii nascuti din
aceeasi casatorie a parintilor lor, din casatorii diferite sau dinafara
casatoriei. Felul in care se va face impartirea intre ei, va face obiectul
unei analize ulterioare. Deasemenea, precizam ca in cazul
adoptatului, colaterali ai acestuia vor fi considerati numai cei
rezultati in urma adoptiei, iar nu si cei care au existat in baza rudeniei
firesti . Filiatia stabilita in urma reproducerii umane asistata
medical va determina de buna seama relatii de rudenie intre toti
copiii nascuti din aceiasi parinti. Prin urmare, acestia vor fi
considerati frati intre ei, cu drepturi egale, indiferent daca o parte a
lor sunt rezultatul unor nasteri normale iar altii sunt produsul unor
practici medicale. Diferentiarea se va face asemeni rudeniei firesti
sau civile, intre fratii buni, consangvini sau uterini, dupa cum fratii au
aceiasi parinti comuni, aceeasi mama sau acelasi tata, cu deosebirea
ca tatal firesc va fi considerat ca fiind acel barbat care a consimtit la
utilizarea procedeului medical ( fiind sotul mamei sau, in cazul femeii
singure, cel care a recunoscut ulterior copilul ).

Vocatia succesorala a colateralilor privilegiati se opreste la gradul 4


inclusiv, deci pana la stranepotii de sora/frate.

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 4 of 16
Modul in care opereaza atribuirea mostenirii catre ascendentii si
colateralii privilegiati

ASPECTE GENERALE

1.Ascendentii si colateralii privilegiati reprezinta o clasa mixta de


mostenitori, formata din rude de gradul 1, respectiv parintii
defunctului , si rude de gradul 2, 3 sau 4, respectiv fratii, surorile,
nepotii sau stranepotii de frate/sora.

2.Prin componenta si prin felul in care este reglementata vocatia sa


la mostenire, clasa a II-a de mostenitori reprezinta o exceptie de la
pricipiul proximitatii gradului de rudenie, inlauntrul sau putand
coexista si culege mostenirea rude de grad mai apropriat ( parintii
defunctului - rude de gradul 1 ) impreuna cu rude de grad mai
indepartat cu defunctul ( fratii si suroriledefunctului - rude de gradul
2 -, precum si nepotii sau stranepotii de frate/sora - rude de gradul
3 si 4).

3.Clasa a II -a de mostenitori este chemata la mostenire ,


conform alin 3 al art. 976 NCC, daca descendentii " nu
indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni". Aceasta
inseamna ca, daca nu exista descendenti sau acestia nu pot (
intrucat sunt nedemni de a mosteni ) sau nu vor sa mosteneasca
(sunt renuntatori la mostenire), in temeiul legii este chemata la
mostenire urmatoarea clasa, in ordinea stabilita de art 964 NCC,
respectiv cea a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati.
O alta situatie in care clasa a II a de mostenitori legali poate fi
chemata la mostenire este cea a exheredarii clasei descendentilor,
prin testament lasat de defunct. In acest caz, clasa a II de
mostenitori va veni la mostenire in concurs cu clasa I de mostenitori,

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 5 of 16
care va culege numai rezerva la care este indreptatita prin lege,
clasei a II a revenindu-i restul mostenirii

4.Clasa a II de mostenitori legali poate culege mostenirea singura


sau in concurs cu sotul supravietuitor. Cota acestuia din urma se
stabileste, in conformitate cu prevederile art 972 NCC functie de
existenta ambelor elemente componente ale clasei (atat ascendenti
privilegiati cat si colaterali privilegiati) sau numai a unui sungur
element al clasei ( numai ascendenti privilegiati sau numai colaterali
privilegiati). Daca la mostenire vin atat ascendentii privilegiati cat si
colateralii privilegiati, cota ce se va atribui prioritar sotului
supravietuitor va fi de 1/3 din mostenire., iar partea ce se va cuveni si
se va imparti intre mostenitorii clasei a doua va fi de 2/3 din
mostenire. Daca la mostenire vin numai ascendentii privilegiati sau
numai colateralii privilegiari, cota ce se va atribui prioritar sotului
supravietuitor va fi de 1/2 din mostenire, iar partea ce se va cuveni
ascendentilor privilegiati ( sau colateralilor privilegiati, dupa caz ) va
fi de 1/2 din mostenire . Ca in toate situatiile, cota sotului
supravietuitor se va imputa asupra intregii mosteniri, iar
mostenitorii clasei a II a vor culege impreuna restul mostenirii.
Reglementarea legala a partii de mostenire pe care o culege clasa a
doua de mostenitori legali in concurs cu sotul supravietuitor este
data de art. 977 NCC. In cazul in care nu exista concursul sotului
supravietuitor, clasa a doua de mostenitori legali va culege
intreaga mostenire, dupa regulile stabilite de art 978-981 NCC

ASCENDENTII PRIVILEGIATI

Ascendentii privilegiati vin la mostenire indiferent de numarul lor :


ambii parinti sau numai unul dintre ei. Analizam in cele ce urmeaza
situatiile pe care le putem intalni in practica :

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 6 of 16
a. Ei pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri,
fara concursul colateralilor privilegiati, in cazul in care acestia nu
indeplinesc conditiile legale pentru a mosteni , conform art 979 alin 1
NCC. In aceasta situatie, aplicabile vor fi dispozitiile art 980 NCC,
care dispun ca mostenirea cuvenita ascendentilor privilegiati se
imparte intre acestia in mod egal . Prin urmare, daca este un
singur parinte el va culege intreaga mostenire, iar daca sunt doi
parinti acestia vor prelua o cota de 1/2 fiecare. Se va avea in vedere
vocatia concreta a ascendentilor privilegiati, analizandu-se daca
amandoi sau numai unul dintre ei erau in viata la momentul
deschiderii mostenirii, demnitatea fata de defunct, felul in care si-au
manifestat dreptul de optiune succesorala precum si existenta unei
exheredari dispusa de autorul mostenirii care, daca exista, va fi de
natura sa diminueze partea culeasa de ascendentii privilegiati.

b. In cazul in care la mostenire ascendentii privilegiati suporta


concursul colateralilor privilegiati, mostenirea (sau partea de
mostenire) se va imparti in functie de numarul ascendentilor
privilegiati care vin efectiv la mostenire. Deci, nu va avea
importanta daca in viata sunt ambii parinti ai defunctului, ci numai
daca ambii au vocatie concreta la mostenire (ambii au acceptat
mostenirea, nu sunt nedemni, nu au fost dezmosteniti). In aceasta
situatie, aplicabile vor fi dispozitiile art 978 NCC, care dispun ca ,
daca la mostenire vine un singur parinte cota lui va fi de 1/4, iar daca
la mostenire vin ambii parinti, cota lor va fi de 1/2. Asadar, intelegem
ca si cota cuvenita ascendentilor privilegiati se deduce cu prioritate
din mostenire sau din partea de mostenire cuvenita clasei a doua de
mostenitori, colateralii privilegiati avand posibilitatea de a primi si
imparti intre ei numai diferenta. Practic,din masa succesorala se va
scadea cota cuvenita ascendentilor si abia apoi se va atribui cota
cuvenita colateralilor privilegiati. Deducem deci, o prioritate legala (

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 7 of 16
un drept prioritar ) in privinta modului in care culeg mostenirea
ascendentii privilegiati fata de colateralii privilegiati . Analizand acest
sistem de prioritati legale, constatam ca ascendentii privilegiati nu
cunosc decat prioritatea acordata sotului supravietuitor, daca vin in
concurs cu acesta. In celelalte situatii, prioritatea o au ei, ascendentii
privilegiati .

c. Daca intreaga clasa a doua de mostenitori vine in concurs cu


sotul supravietuitor, din intreaga mostenire se va scadea cota
cuvenita acestuia( adica 1/3), cu prioritate. Din restul ( respectiv din
2/3) se va scadea cota cuvenita ascendentilor privilegiati, in functie
de numarul lor, ca si a doua prioritate, iar abia apoi se va atribui
diferenta colateralilor privilegiati. Astfel, daca la mostenire vine un
singur parinte, acesta va primi o cota de 1/4 din 2/3 adica 2/12, iar
daca la mostenire vin ambii parinti acestia vor primi fiecare cate 2/12,
deci 4/12 impreuna. Schema atribuirii mostenirii va fi, in acest caz,
urmatoarea: sotul supravietuitor primeste 1/3=2/6; un parinte
primeste 2/12=1/6, urmand ca restul de 3/6 ( adica jumatate) sa se
imparta intre colateralii privilegiati; doi parinti primesc 4/12=2/6,
urmand ca restul de 2/6 sa se imparta intre colateralii privilegiati.

d. Daca numai ascendentii privilegiati vin in concurs numai cu


sotul supravietuitor, atunci cota acestuia, ce se va scadea cu
prioritate, este de , urmand ca cealalata jumatate sa se atribuie
ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor. Astfel, un singur
parinte venit la mostenire va fi beneficiarul intregii cote ramase,
primind deci 1/2, iar doi parinti vor imparti cota ramasa, primind
fiecare care 1/4.

e. daca o mostenire cunoaste concursul sotului supravietuitor -


ca si mostenitor legal - al descendentilor - ca si mostenitori
legali rezervatari exheredati de defunct - al ascendentilor

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 8 of 16
privilegiati si colateralilor privilegiati - ca si clasa subsecventa
chemata la mostenire ca urmare a exheredarii, vom avea
urmatoarea tehnica de calcul: in primul rand, din intreaga masa
succesorala se va scadea cota sotului supravietuitor ( care va fi de
1/4, calculata in temeiul art 972 alin 2 ); in al doilea rand, se va
calcula rezerva descendentilor ( care va fi de 1/2x3/4=3/8); in al
treilea rand se va scadea din total ceea ce s-a atribuit sotului si
descendentilor, pentru a se vedea care este cota ce se va distribui
clasei a doua [ 1/1 - (1/4+3/8)]= 1/1-5/8= 3/8.] ; in al patrulea rand, se
va stabili care este cota cuvenita ascendentilor privilegiati, in functie
de numarul lor (1/4 x3/8=3/32 daca este un singur parinte, si
1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti); abia in ultimul rand se va
stabili partea cuvenita colateralilor privilegiati si care va fi, practic,
ceea ce a ramas dupa atribuirea cotelor celorlalti mostenitori
legali ( 3/4x3/8=9/32 daca au fost in concurs cu un singur
parinte, sau 1/2x3/8=3/16 daca au fost in concurs cu ambii parinti)

Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta descendentilor cat si a


sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i va reveni decat
rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor,
respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de
mostenitori, adica restul, va fi de jumatate din masa succesorala .
Din aceasta parintii vor primi 1/4x1/2=1/8 daca este unul singur sau
1/2x1/2=1/4 daca sunt ambii parinti. Diferenta de 3/8 sau de se va
imparti intre colateralii privilegiati.

f. este posibil ca ascendentii privilegiati sa vina in concurs si cu


clase de mostenitori subsecvente, cu sau fara concursul sotului
supravietuitor . Astfel, in cazul in care defunctul (care nu are
descendenti ) a lasat un testament prin care a dispus dezmostenirea
ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati ( deci a intregii
clase a doua de mostenitori legali ), ascendentii privilegiati, ca si

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 9 of 16
rezervatari, vor avea dreptul la rezerva pe care le-o da legea. In
aceasta situatie, ascendentilor privilegiati li se va atribui cota lor de
rezerva, functie de numarul lor, colateralii privilegiati vor fi inlaturati
de la mostenire ca urmare a exheredarii, urmand sa chemam la
mostenire una dintre clasele urmatoare , a ascendentilor ordinari sau
a colateralilor ordinari Daca exista si sot supravietuitor, atunci cota lui
se va calcula cu precadere, ca si cum ar veni in concurs numai cu
ascendentii privilegiati ( adica 1/2 din masa succesorala) dupa care,
din diferenta, se va calcula rezerva ascendentilor ( care va fi de 1/8
din 1/2 = 1/16 daca este un singur parinte, si 1/4 din 1/2 = 1/8 daca
sunt doi parinti ), urmand ca abia in ultima instanta sa se atribuie
cota clasei a III a sau a IV a de mostenitori, aceasta cota
reprezentand practic ceea ce ramane dupa atribuirile facute conform
regulilor anterioare. (respectiv 7/16 daca a existat un singur
ascendent privilegiat sau 3/8 daca au existat doi ascendenti
privilegiati ). Daca nu exista un sot supravietuitor, atunci se va calcula
rezerva cuvenita ascendentilor , in functie de numarul lor ( adica 1/8
daca este un singur parinte sau 1/4 daca sunt doi parinti ) iar apoi
se va atribui diferenta urmatoarei clase chemate la mostenire.

g.Ascendentii privilegiati vor culege mostenirea numai in nume


propriu, reprezentarea nefunctionand in cazul lor. Prin urmare,
regula generala este ca ei vor imparti mostenirea in parti egale, ca
rude de grad egal, facandu-se aplicarea principiului stabilit de art
964 alin 4 NCC

COLATERALII PRIVILEGIATI

Prin aplicarea art. 963 alin 2, colateralii privilegiati vin la mostenire


numai pana la gradul 4 inclusiv, in nume propriu sau prin
reprezentare, ceea ce inseamna la vocatia la mostenire a acestora
este limitata pana la categoria stranepotilor de frate/sora. Orice alta

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 10 of 16
posibilitate, in afara de a ne limita la gradul 4 inclusiv, in temeiul
mostenirii legale, este exclusa. Rudele de grad mai indepartat vor
putea veni la mostenire numai ca efect al vointei defunctului,
exprimata prin testament, deci in calitate de mostenitori
testamentari, iar nu in calitate de mostenitori legali . Analizam sumar
situatiile ce se pot intalni in practica :

a. Ei pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri,


fara concursul ascendentilor privilegiati, in cazul in care acestia
nu indeplinesc conditiile legale pentru a mosteni, in conformitate cu
prevederile art 979 alin 2 NCC . Daca singurii mostenitori din clasa a
doua sunt colateralii privilegiati, acestia vor imparti intreaga
mostenire ( sau parte de mostenire ) cuvenita clasei a doua, dupa
regulile pe care le vom analiza mai jos.

b. In cazul in care la mostenire, colateralii privilegiati suporta


concursul ascendentilor privilegiati, partea ce le va fi atribuita
se va calcula dupa scaderea cotei cuvenita ascendentilor
privilegiati, in functie de numarul acestora. Prin urmare, colateralii
privilegiati vor face fata prioritatii legale a ascendentilor privilegiati,
partea cuvenita lor neputand reprezenta decat restul mostenirii,
ramas dupa atribuirea cotei parintilor. Astfel, daca la mostenire,
impreuna cu colateralii privilegiati vine un singur parinte, partea
colateralilor va fi de 3/4, iar daca la mostenire vin doi parinti, partea
colateralilor va fi de 1/2. Putem spune asadar ca drepturile
colateralilor privilegiati sunt subsidiare fata de ale ascendentilot
privilegiati, iar aceasta ordine de prioritate stabilita de lege este de
fapt un rezultat al exceptiei de la principiul conform caruia in cadrul
aceleiasi clase rudele de grad mai apropiat inlatura rudele de grad
mai indepartat. Ori, in cadrul clasei a doua, rudele de grad mai
apropiat ( parintii defunctului) nu inlatura de la mostenire pe cele de
grad mai indepartat ( fratii, nepotii si stranepotii de frate ), dar

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 11 of 16
primesc partea ce li se cuvine cu prioritate.

c. In cazul in care intreaga clasa a doua de mostenitori vine in


concurs cu sotul supravietuitor, colateralii privilegiati vor avea de
suportat culegerea cu prioritate a partii cuvenite sotului
supravietuitor, apoi culegerea tot cu prioritate a cotei cuvenite
ascendentilor, si abia in ultimul rand li se va calcula si atribui cota lor
din mostenire. Cota culeasa de intreaga clasa a doua de mostenitori
in aceasta situatie este de 2/3, din care se va scadea partea cuvenita
unui parinte (1/4 din 2/3 =2/12= 1/6) sau partea cuvenita ambilor
parinti (1/2 din 2/3 = 2/6), rezultand ca fratii/surorile defunctului si
descendentii acestora vor putea primi si imparti intre ei 1/2 din masa
succesorala atunci cand , in afara sotului supravietuitor, la mostenire
vine un singur parinte, sau 1/3 atunci cand la mostenire vin ambii
parinti ai defunctului.

d.In situatia in care la mostenire sunt chemati numai colateralii


privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, atunci cota cuvenita
acestuia din urma va fi de 1/2 din masa succesorala, urmand ca
restul de 1/2 sa se imparta intre colateralii privilegiati, in functie de
numarul acestora si de celelalte reguli care le sunt aplicabile

e. Ipoteza speciala in care la mostenire sunt chemati sotul


supravietuitor, descendentii - ca si mostenitori legali rezervatari
exheredati de defunct - si clasa a doua de mostenitori - ca si
mostenitori chemati sa culeaga mostenirea in urma
dezmostenirii - va determina acelasi mod de lucru pe care l-am
analizat mai sus. Astfel, in aceasta situatie, colateralii privilegiati vor
suporta calculul prioritar al cotei sotului supravietuitor, apoi calculul
deasemenea prioritar al rezervei descendentilor, urmat de calculul
cotei atribuite ascendentilor privilegiati, urmand ca partea lor sa fie
calculata si atribuita abia in ultima instanta. Asadar, intai se va

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 12 of 16
scadea cota cuvenita sotului supravietuitor, respectiv 1/4, calculata
conform art. 972 alin 2 NCC. La aceasta se va adauga rezerva
descendentilor, adica 3/8 din masa succesorala. Rezula ca cea de-a
doua clasa de mostenitori va avea dreptul sa primeasca, impreuna,
3/8 din masa succesorala. Din aceasta se va scadea cota
ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, respectiv
1/4x3/8=3/32 daca este un dingur parinte si 1/2x3/8=3/16 daca sunt
ambii parinti. Prin urmare, cota cuvenita colateralilor privilegiati va fi
de 3/4x3/8=9/32 daca suporta concursul unui singur parinte si de
1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti.

Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta descendentilor cat si a


sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i va reveni decat
rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor,
respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de
mostenitori va fi de jumatate din masa succesorala . Din aceasta
parintii vor primi 1/4x1/2=1/8 daca este unul singur sau 1/2x1/2=1/4
daca sunt ambii parinti. Rezulta ca fratii/surorile defunctului vor
putea primi 3/8 daca vin in concurs cu un singur parinte sau 1/4
daca vin in concurs cu ambii parinti.

f.Partea cuvenita colateralilor privilegiati este diferita in functie


de faptul ca vin la mostenire in nume propriu sau prin
reprezentare, precum si in functie de faptul ca sunt frati buni cu
defunctul sau sant frati numai de mama ori numai de tata.
Discutia care urmeaza se refera la impartirea mostenirii, fie in mod
egal, fie pe linii sau pe tulpini, dupa caz. Prin urmare, vom avea de
discutat urmatoarele situatii :

-In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume


propriu si sunt frati buni, conform prevederilor art 981 alin 1 NCC ,
mostenirea se va imparti intre acestia in mod egal, dupa principiul

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 13 of 16
cunoscut al impartirii egale intre mostenitori de grad egal .

-In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume


propriu si sunt frati buni ( si de mama si de tata) sau sant frati
consangvini ( numai dupa tata ) ori uterini ( numai dupa mama),
mostenirea se va imparti intre ei pe linii, in conformitate cu
prevederile art 981 alin 3 si 4 NCC. Astfel, mostenirea defunctului se
va imparti pe doua linii : cea materna si cea paterna. Fratii dupa
mama vor culege mostenirea numai pe linia materna, fratii dupa tata
vor culege mostenirea numai pe linia paterna , iar fratii buni vor
culege mostenirea pe ambele linii. Rezultatul final va exprima o
exceptie de la principiul impartirii egale a mostenirii intre rudele de
grad egal , intrucat fratii buni vor avea o cota mai mare decat fratii
consangvini ori uterini, desi sunt rude de grad egal. Aceasta
exceptie se manifesta numai in privinta rezultatului final al calculului,
impartirea in cadrul fiecarei linii facandu-se totusi in mod egal .
Precizam ca renuntarea unuia dintre fratii consangvini sau uterini va
profita celor cu care ar fi venit la mostenire pe linia sa, materna sau
paterna, iar renuntarea unuia dintre fratii buni va profita tuturor
colateralilor, pe ambele linii.

Sa analizam urmatorul exemplu, pentru o mai buna intelegere :


defunctul A lasa ca mostenitori un frate bun ( B ), doi frati uterini ( C
si D )si trei frati consangvini ( E,F si G ). Mostenirea se va imparti pe
doua linii, egale intre ele : linia materna si linia paterna. Pe linia
materna vor veni la mostenire fratele bun, B, precum si fratii uterini C
si D , intre care jumatatea materna se va imparti in mod egal , cate
1/3 din 1/2 = 1/6 pentru fiecare. Pe linia paterna vor veni la
mostenbire fratele bun, B, prtecum si fratii consangvini, E,F si G,
intre care linia paterna se va imparti in mod egal, cate 1/4 din 1/2
=1/8 pentru fiecare. Constatam ca fratele bun a cules mostenirea
atat pe linia materna, luand 1/6, cat si pe linia paterna, luand 1/8, deci

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 14 of 16
in total 7/24. Fratii uterini au primit cate 4/24 fiecare iar fratii
consangvini au primit cate 3/24 fiecare. Daca, in aceeasi ipoteza,
fratele uterin C si fratele consangvin E renunta la mostenire,
inseamna ca linia materna se va imparti numai in doua parti,
corespunzatoare fratelui bun si fratelui uterin,iar linia paterna se va
imparti numai in trei parti, corespunzatoare fratelui bun si celor doi
consangvini. Daca, pentru aceeasi speta, fratele bun renunta la
mostenire, el nu va mai participa la impartirea dupa nici o linie, astfel
incat fiecare se va distribui numai in functie de numarul de frati pe
care ii cuprinde.

-In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin


reprezentare, mostenirea sau partea de mostenire ce li se
cuvine se va se va imparti intre ei pe tulpina, conform prevederilor
art 981 alin 2 NCC, dupa regulile de stabilire ale tulpinii consacrate
de art 968 alin 2 NCC. Astfel, tulpina va fi data in functie de
colateralul de gradul 2 care culege mostenirea sau este reprezentat
la mostenire. Vor fi aplicabile principiile statuate de alin 1, 3 si 4 ale
art 981. Astfel, daca este vorba numai de frati buni, tulpinile vor fi
egale intre ele. Daca, insa, este vorba de frati uterini/consangvini,
tulpinile se vor calcula ele insele pe linii. Astfel , in primul rand se va
face impartirea pe linii, apoi se va calcula partea ce se cuvine fiecarui
colateral privilegiat de gradul doi - care va constitui partea cuvenita
fiecarei tulpini - iar abia apoi se va proceda la impartirea efectiva a
mostenirii. In cadrul fiecarei tulpini, mostenirea se va imparti in mod
egal intre reprezentanti, daca acestia sunt rude de grad egal, sau
deasemenea pe tulpina daca mai exista indeplinite conditiile inca ale
unei reprezentari .

Pentru o mai buna intelegere a impartirii pe linii si tulpini, vom


continua analiza pornind de la exemplul anterior. Astfe, daca fratele
bun ( B) este predecedat, el va fi reprezentat la mostenire de

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 15 of 16
descendentii sai, iar cota pe care o vor imparti acestia va fi de 7/24,
cat s-a calculat conform impartirii pe linii. Abia aceasta cota se va
imparti intre reprezentanti. Ceilalti frati/surori uterini si consangvini,
care constituie lelelalte tulpini, vor primi partile ce li se cuvin in urma
impartirii pe linii .

Un alt exemplu, pentru a intelege mai bine afirmatia ultima pe care


am facut-o, este urmatorul . Defunctul A a lasat ca mostenitori trei
frati buni , B, C si D. Fratele B a murit inaintea lui A lasand doi copii,
E si F. Nepotul de frate predecedat F a decedat si el inaintea lui A,
lasand doi copii F1 si F2. Mostenirea se va imparti astfel : Vom
calcula numarul tulpinilor functie de mostenitorii de gradul doi ( fratii
), si vom determina o impartire in trei parti egale. Astfel, fratii in
viata, C si D, vor culege cate 1/3 din mostenire. Partea cuvenita
fratelui predecedat , respectiv 1/3 , se va imparti in mod egal intre
copiii acestuia,E si F, care vor reprezenta la randul lor doua tulpini,
astfel incat fiecare ar beneficia de 1/2x1/3=1/6. O cota de 1/6 va fi
atribuita nepotului de frate aflat in viata, E. Cealalta cota de 1/6 va fi
la randul ei impartita intre copiii nepotului de frate predecedat, F1 si
F2, astfel incat acestia vor primi fiecare cate o cota de 1/2x1/6=1/12.

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/ascendentii-privilegiati-si-colateralii.html?m=1 6/10/17, 12A07


Page 16 of 16