Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
faptul ca oferta turi 545e43f stica si produsul turistic sunt legate de un anume amplasament in
spatiu, ele neputand fi deplasate in preajma cumparatorilor. in consecinta, promovarea in turism se
desfasoara, in principiu, in absenta acestora. Produsul turistic nu poate fi, deci, "vizionat',
"incercat', eventual verificat inainte de a fi cumparat, asa cum
stau lucrurile in cazul celorlalte produse. Din aceasta cauza, activitatea de promovare turistica
trebuie sa urmareasca crearea unor imagini pe deplin veridice, sa furnizeze o descriere clara si
exacta a produsului oferit, a pretului sau, precum si in ceea ce priveste conditiile si datele de
sejur. Ea trebuie sa fie convingatoare si atragatoare, sa determine clientela turistica sa ia
decizii de cumparare. in aceste conditii, instrumentarul promovarii produsului turistic se cere
diversificat, iar calitatea mesajelor, mult imbunatatita. in principiu, promovarea turistica trebuie
realizata in asa fel incat sa inspire si sa obtina increderea publicului consumator.
O alta trasatura specifica a turismului, de care trebuie tinut seama in definirea strategiei
de promovare, este legata de piata turistica. Piata turistica, mult mai eterogena in ceea ce priveste
motivatia de cumparare (fiecare om isi manifesta cu adevarat personalitatea atunci cand se distrea-
za), face ca in promovarea turismului accentul sa cada pe vanzarea personala. Aceasta se
explica prin faptul ca decizia petrecerii concediului este una din deciziile dificile ale omului
modern, ale familiei, fiind, practic, ireversibila. Ca urmare, si argumentele necesare convingerii
viitorului turist vor trebui sa fie cat mai pertinente si cat mai diferentiate pentru diferitele
segmente de utilizatori.
In cazul turismului, intre politica promotionala si cea de distributie exista o relatie
foarte stransa, deoarece este foarte importanta, hotaratoare chiar, promovarea la locul vanzarii.
De asemenea, distribuitorii ofertei pe piata trebuie sa urmareasca o politica promotionala
adecvata. Ca urmare, in numeroase cazuri, distributia reprezinta, ea insasi, o componenta
importanta a mixului promotional.
Din unghiul de vedere al marketingului turistic, obiectivul de baza al distributiei este de a
stabili o legatura intre oferta si cerere, intre producator si consumator, in scopul furnizarii
informatiilor pe care turistii potentiali le solicita in legatura cu caracteristicile diferitelor produse
si vanzarea acestora.
Datorita specificitatii produsului turistic, functia de distributie, in general, nu este
intreprinsa de furnizorul de prestatii turistice, ci de unitati specializate, care acopera mai bine
piata turistica si asigura avantaje atat prestarilor de servicii turistice, cat si potentialilor turisti: in
afara de distanta mare care separa unitatile prestatoare de servicii de clientela turistica, atat in
cadrul pietei interne, cat si in cadrul celei internationale, in turism, mai mult decat in alte domenii,
intermediarii de vanzare au posibilitatea de a grupa serviciile numerosilor furnizori intr-o
combinatie care sa prezinte interes pentru clientii potentiali, stabilindu-se, astfel, o corespondenta
intre segmentele ofertei si cele ale cererii. Acest fapt permite turistilor potentiali sa aleaga intre
diferitele variante de sezon turistic si ii ajuta sa cumpere, intr-un mod care corespunde, in mare
masura, cu necesitatile si motivatiile lor. Mai mult, cei interesati au posibilitatea sa se informeze
oricand de la locul lor de resedinta, sa se consulte cu familia si prietenii, inainte de a cumpara
produsul turistic al unei statiuni sau zone.
In aceste conditii, este esential ca efectele unei campanii promotionale sa se produca in
locul si la timpul pentru care a fost proiectata: efectele intarziate sunt de natura sa compromita
2
atat actiunea promotionala, dar mai ales imaginea produsului turistic.
3
TIPOLOGIA CIRCUITELOR DE DISTRIBUTIE IN TURISM
INTREPRINDEREA TURISTICA
4
1. Circuite scurte (canal direct) in cadrul carora nu intervine nici un intermediar,
TURIST
5
Structura circuitelor de distributie in turism
6
Fiecare canal de distributie se caracterizeaza printr-o continua evolutie. Ca urmare canalul
de distributie se impune adaptat continuu la noua conjunctura a pietei, modificarea acestuia
devenind o necesitate atunci cand apar schimbari in ansamblul criteriilor de cumparare utilizate de
cumparator, cand are loc extinderea pietei, intrarea produsului in faza maturitatii, aparitia unor noi
concurenti si a unor noi canale de distributie etc.
Promovarea este ultimul pas al celor 4P iar mix-ul de promovare reprezinta un set de
instrumente folosite in manipularea cererii. in turism activitatea promotionala cunoaste o mare
varietate sub raportul continutului, rolului, formei de realizare etc. Explicatia decurge din faptul
ca, in conditiile sporirii si diversificarii neintrerupte a produsului turistic, al intensificarii
circulatiei turistice, problemele comunicarii cu utilizatorii interni si externi devin tot mai
importante. in lipsa unui sistem modern si eficient de comunicatie, de informare, activitatea
turistica nu se poate desfasura corespunzator.
Solutia adoptata de intreprinderile moderne de turism pentru a fi cunoscute, pentru a
influenta si a convinge potentialii turisti consta in instituirea unui sistem coerent, care sa
asigure o permanenta comunicare intre ofertanti si distribuitori, pe de o parte si utilizatori, pe de
alta parte. Sistemul de comunicatie implica utilizarea unor forme variate de informare si stimulare
a beneficiarilor produsului turistic, menite sa prezinte oferta turistica in toata complexitatea sa, dar
si sa provoace o serie de modificari favorabile in mentalitatea si obiceiurile acestora.
Sistemul comunicatiilor. Privit in ansamblu, sistemul de comunicatii prin care unitatea
turistica pune in circulatie o informatie sau atitudine, este format din : urmatoarele elemente:
. o sursa de informatie (unitatea insasi);
Orice comunicatii de marketing, fie sub forma publicitatii turistice, fie sub forma unor
"relatii publice' are functiunea de a. crea o stare de spirit favorabila receptarii obiectului
comunicarii: produsul turistic oferit de o statiune. Comportamentul viitorului utilizator se schimba
treptat, evoluand de la indiferenta fata de o anumita destinatie turistica, pana la cunoastere,
intelegere, convingere si, in ultima instanta actiune: luarea deciziei de cumparare a produsului
turistic.
Sistemul de comunicatii destinat promovarii unui produs turistic ace trebuie sa se bazeze
pe studierea nevoilor, a motivatiilor viitorilor turisti si de indoielile acestora.
7
Mix-ul comunicatiilor de marketing este constituit din totalitatea informatiilor
referitoare la valorile turistice si la politica turistica a tarii. Definirea mix-ului comunicatiilor
presupune segmenterea pietei turistice, in vederea conceperii mijloacelor de comunicare potrivite
pentru a transmite mesaje unei piete precis delimitate si in functie de canalele de comunicatie
disponibile.
Publicitatea reprezinta unul din mijloacele cele mai utilizate in activitatea de promovare,
fiind considerata nervul politicii de comunicare a intreprinderii[4]. in esenta, ea este o tehnica de
marketing utilizata pentru a crea o imagine favorabila unui produs si pentru a impinge
cumparatorul potential catre produs. in acest scop, publicitatea urmareste:
. familiarizarea turistilor cu intreprinderea sau o destinatie, in vede rea atragerii lor;
. prelungirea perioadei de sezon a activitatii turistice;
8
mesaje catre receptorul lor. Ca urmare, reactiile clientelei potentiale se cunosc mai tarziu. in
scopul asigurarii unor efecte pozitive si sigure publicitatea trebuie conceputa pe baze strict
stiintifice.
Mesajul publicitar trebuie sa fie clar si concis. Lipsa acestor calitati il poate determina
pe turistul potential sa nu parcurga in totalitate mesajul, sa-i creeze o imagine negativa sau sa dea
nastere unor neintelegeri, care se pot repercuta negativ asupra unitatii emitente. Un text relativ
lung poate respinge turistul interesat, in special daca grafica ingreuneaza parcurgerea textului si
receptarea cu usurinta a temei. Este de preferat ca mesajul sa fie personalizat prin modul de
adresare si cuvintele folosite. Se recomanda ca limbajul folosit sa fie usor de receptat, sa se
foloseasca cuvinte sugestive, formule simple si sa fie evitate cliseele conventionale. in stransa
legatura cu evidentierea unor caracteristici ale produsului turistic, cu indicarea locului de unde se
pot obtine informatii suplimentare in textul mesajului trebuie sa se foloseasca expresii care sa
evoce si sentimente deosebit de placute pentru cititor, care sa creeze in jurul produsului o
atmosfera placuta, familiara chiar, o anumita afectivitate care sa-1 diferentieze de altele.
Estetica publicitatii turistice. Un simplu text, chiar bine conceput, nu este, intotdeauna,
suficient pentru a retine atentia receptorului (in afara de cazul cand receptorul este in mod special
interesat de informatia continuta in textul respectiv si pe care o cauta). Apare deci necesitatea
completarii textului cu o imagine (ilustratie) artistica in masura sa atraga si sa retina atentia, sa
aiba un efect socant asupra receptorului, care determina de fapt parcurgerea textului. Totodata,
ilustratia mareste credibilitatea textului si capacitatea de retinere a mesajului.
Pentru atingerea acestor functii, ilustratia artistica a mesajului publicitar nu poate fi o
imagine estetica pur si simplu, ci o imagine estetica semnificativa, care deriva din textul mesajului
si-1 completeaza. Rolul imaginii estetice a mesajului se manifesta diferentiat, in functie de tipul
suportului publicitar ales. in mod evident, cel mai pronuntat efect se obtine prin folosirea
suportilor vizuali, cand in primul rand si intotdeauna se recepteaza mai intai imaginea artistica
(mesajul estetic) si apoi textul (mesajul semantic). Din acest punct de vedere, patrimoniul turistic
de exceptie de care dispune Romania, atat cel natural, cat si cel antropic, ofera sanse deosebite
pentru publicitatea vizuala. in cazul suportilor auditivi sau vizuali-auditivi, fondul muzical si
respectiv imaginile filmate se percep in acelasi timp cu textul sonor, mesajul sonor accentuand
continutul mesajului semantic.
9
Dupa aria geografica de raspandire a mesajului turistic, publicitatea se poate desfasura la
nivel national, la nivelul agentiilor de vanzare si la locul de sejur: publicitatea la nivel national
si la nivelul agentului distribuitor urmareste furnizarea unor informatii complete, inclusiv a
avantajelor privind produsul turistic; la locul de sejur, publicitatea urmareste crearea unei imagini
favorabile produsului turistic "consumat' si este sustinuta, in principal, prin calitatea serviciilor
prestate in unitatile turistice.
. introducerea unui nou produs turistic in gama de servicii turistice cunoscute, atat in randul
turistilor potentiali, cat si in randul intermediarilor;
. intensitatea circulatiei la o agentie de turism prin transformarea acesteia intr-un loc placut,
atractiv pentru turist;
. personalizarea imaginii ofertei turistice, considerata de catre turist ca anonima si indepartata,
ceea ce poate crea anumite reticente in privinta achizitionarii produsului. Este necesara insufletirea
produsului la agentia de turism, cu ajutorul personalului si prin vizualizarea imaginii prin diferite
mijloace;
. imbunatatirea informatiilor, care se transmit in legatura cu un produs sau lansarea unei campanii
publicitare.
10
- tehnici de informare (reuniuni, publicitate directa particularizata chiar la fiecare turist in
parte, publicitatea la locul vanzarii, expozitii, informatii prin promotor etc);
- tehnici de stimulare (reduceri, prime, concursuri, cadouri pro-motionale).
Unele din tehnicile amintite au atat functie de informare cat si de stimulare. De exemplu,
concursurile popularizeaza o anumita oferta, ii cresc gradul de atractivitate, dar in acelasi timp pot
da diferite informatii despre aceasta.
Relatii publice. Daca publicitatea are ca obiectiv si continut formarea si conservarea
imaginii, relatiile publice se refera la cultivarea unor contacte directe, constante si sistematice cu
diferite categorii de public, ev persoane influente din conducerea intreprinderilor, a institutiilor, a
organizatiilor din tara sau strainatate, cu reprezentantii mass-media, a creatorilor de opinie etc. in
scopul obtinerii sprijinului acestora pentru imbunatatirea aceleasi imagini. Prin intermediul
acestor relatii se creeaza un climat de pretuire si incredere in randul unei parti cat ,mai mari a
opiniei publice. Acest sistem de comunicare functioneaza in dublu sens; intreprinderea de turism
obtine informatii asupra preferintelor, a mobilurilor si orientarii opiniei publice, in timp ce aceasta
se informeaza cu privire la oferta intreprinderii respective.
Dupa cum s-a mai aratat, turismul necesita un sistem permanent de comunicare intre
intreprindere si potentialii turisti. El solicita prin excelenta activitati de relatii cu publicul. Din
punctul de vedere al intreprinderii aceste activitati sunt extrem de utile deoarece ele pot modela
piata intreprinderii, pot modifica comportamentul de consum, chiar preferintele turistilor. in
functie de obiectivele direct urmarite, mijloacele de comunicare folosite pot fi directe sau
indirecte, bilaterale sau unilaterale, publice sau particulare.
In functie de publicul caruia i se adreseaza, relatiile pot fi:
interne - sunt indreptate catre personalul propriu. in acest caz se urmareste eficientizarea
activitatii intregului personal in scopul cresterii volumului vanzarilor si sporirii interesului fata de
oferta si fata de intreprindere in ansamblu;
externe - destinate marelui public, in ansamblu, sau unui public specific (femei, tineret, public
local etc.) si urmaresc cu precadere crearea unei imagini favorabile.
Exista diferite tehnici specifice activitatii de relatii publice. Acestea pot fi grupate in trei
categorii distincte:
11
Alegerea mijlocului folosit se face in functie de publicul vizat, intreprinderea avand la
dispozitie o gama foarte larga de mijloace. Prin unele dintre tehnicile specifice, relatiile publice se
apropie de publicitate. Dealtfel relatiile publice urmaresc aceleasi obiective principale ca si
aceasta din urma - crearea, consolidarea si promovarea imaginii ofertei intreprinderii turistice. Dar
intre relatiile publice si publicitate exista importante diferente:
. Actiunile de relatii publice sporesc indicele de popularitate al unei firme, in timp ce actiunile de
publicitate tind sa mareasca indicele de notorietate. in timp ce cresterea indicelui de popularitate
influenteaza pozitiv nivelul indicelui de notorietate, in sens invers rezultatele sunt neglijabile;
. Actiunile de relatii publice asigura o finalizare cu caracter social care influenteaza indirect dar
maximal promovarea ofertei, in timp ce actiunile de publicitate au in exclusivitate o finalizare
economica directa. Se poate spune ca relatiile publice reprezinta o activitate subiectiva care
conduce la sensibilizarea opiniei publice prin metode psihologico-emotionale, in timp ce
publicitatea
reprezinta o informatie obiectiva, rationala si concreta;
. Actiunile publicitare sunt adresate impersonal tuturor membrilor colectivitatii specifice in care
opereaza firma, in timp ce actiunile de relatii publice sunt adresate personal si in principal
creatorilor de opinie ai fiecarei colectivitati;
. Publicitatea este un monolog, relatiile publice sunt un dialog: publicitatea afirma, relatiile publice
informeaza;
. Publicitatea sintetizeaza intr-un mesaj mai multe informatii pentru a impresiona, relatiile publice
dialogheaza asupra fiecarui element pentru a convinge;
. Publicitatea afirma numai realitati pozitive, in timp ce relatiile publice informeaza real publicul,
recunoscand si erorile, cu sublinierea masurilor luate;
. Programarea actiunilor de publicitate se bazeaza pe studiul pietei, in timp ce relatiile publice sunt
fundamentate pe sondaje de opinie;
. Rezultatele publicitatii unei firme sunt independente de atitudinea salariatilor sai, in timp ce
relatiile publice sunt direct conditionate de atitudinea salariatilor, ele fiind sustinute sau
compromise prin comportamentul acestora;
. Rezultatele unei bune activitati de publicitate incep sa se simta dupa putin timp (zile, saptamani)
si se uita tot atat de repede, in timp ce rezultatele unei reusite actiuni de relatii publice se impun
dupa un timp mai indelungat (luni, ani), dar rezista tot atat de mult.
Se pare ca intr-un viitor nu prea indepartat, reclama isi va pierde mult din importanta actuala
deoarece pentru noul marketing ea nu are calitatile cibernetice de sensibilitate, adaptabilitate,
flexibilitate si capacitatea de captare a reactiei pietei. Reclama este un monolog lipsit de o bucla
naturala de reactie care sa lege spontan pe clienti de firma in cauza. Noul marketing se bizuie pe
un dialog care pune in lumina o varietate de modalitati si canale prin care firmele radiografiaza
grupele de utilizatori generand feedback-ul viu.
12
promotionala inchegata si operationala, apta sa contribuie la infaptuirea obiectivelor sale
strategice.
Acest demers a devenit o problema de mare importanta dar si extrem de dificila. Dupa
parerea unui specialist in materie, cand se abordeaza aceasta problema trebuie tinut seama de
faptul ca in timp ce realizarea programului promotional din punct de vedere tehnic este o
arta, masurarea rezultatelor obtinute tinde sa devina o stiinta[6].
Desi cercetarile cu privire la evaluarea rezultatelor activitatii de promovare turistica sunt
reduse, literatura de marketing si practica intreprinderilor moderne indica existenta unor
modalitati de control si evaluare a acestor rezultate.
In general, pentru evaluarea rezultatelor programului de promovare se folosesc doua
tipuri de analize:
a)aplicarea unor tehnici economice pentru masurarea cantitativa a rezultatelor;
Analizele economice au ca inconvenient faptul ca, fiind fundamen tate pe medii statistice
ale datelor din trecut, tin sa sugereze evolutii progresive si sa scape posibilitatea unor variatii
subtile. Pentru comensurarea calitatii produselor turistice ar putea fi introdusa gestiunea calitatii,
care ofera posibilitatea de a studia si a mentine intr-un echilibru convenabil raportul calitate
costuri.
In practica, compararea rezultatelor vanzarilor este considerata una din metodele
operative de verificare a eficientei unui program de promovare.
Daca volumul vanzarilor de dupa derularea programului de promovare este mai mare
decat cel de la inceputul aplicarii acestui program, se presupune ca promovarea a avut un efect
pozitiv asupra vanzarilor. Concluziile desprinse din aplicarea acestui procedeu nu pot fi insa
absolutizate, intrucat pe perioada derularii programului de promovare pot interveni variabile, care
afecteaza vanzarile si care, de cele mai multe ori, nu pot fi prevazute. in plus, trebuie avuta in
vedere si repercutarea laterala, pozitiva de regula, a activitatii promotionale din perioadele
precedente asupra vanzarilor curente.
13
simple.
. In functie de cota de piata: alocarea fondurilor din buget cu scopul mentinerii procentului din
cota de piata.
Unele firme se bazeaza pe o singura metoda, in timp ce altele utilizeaza combinatii intre
acestea. Unele din metodele mentionate de alocare a fondurilor pentru bugetul promotional
prezinta si anumite erori. Spre exemplu, este incorect sa se considere ca promovarea trebuie sa fie
un rezultat al vanzarilor si din acest motiv ar trebui folosita metoda procentului din volumul
vanzarilor.
14
pune si problema repartizarii unui astfel de buget intre diferitele instrumente de promovare.
. Un nou produs este lansat si piata tinta nu a avut experienta anterioara de cumparare;
Maniera in care bugetul este distribuit intre diferitele instrumente ale promovarii depinde de
numerosi factori, intre care cei mai importanti sunt:
. Nivelul investitiei (investitiile mari se impun protejate prin cheltuieli promotionale insemnate);
. Localizarea (pozitionarea) pietei;
Deciziile legate de distributie se afla printre cele mai complexe si mai dificile pe care
trebuie sa le adopte o firma pe parcursul activitatii sale. Fiecare sistem de distributie genereaza
venituri si necesita costuri diferite. De asemenea, canalul ales va influenta si va fi influentat de
celelalte elemente ale mix-ului de marketing.
Producatorii dispun de mai multe alternative strategice de distributie.
Distributia exclusiva. Aceasta strategie impune limitarea drastica a numarului
intermediarilor, producatorul dorind sa pastreze, in mare masura, controlul asupra nivelului
prestatiilor si rezultatelor obtinute de catre intermediari.
Distributia selectiva. Implica utilizarea mai multor intermediari dispusi sa distribuie un
anumit produs. Aplicarea unei asemenea strategii duce la scaderea considerabila a efortului de
comercializare, permitand producatorului sa realizeze o mai buna acoperire a pietei, in conditiile
unui control mai eficient si ale unor costuri mai mici, in comparatie cu distributia intensiva.
15
Distributia intensiva, se caracterizeaza prin plasarea produsului printr-un numar cat mai
mare de unitati de desfacere. Atunci cand satisfacerea cererii necesita o mai buna amplasare in
teritoriu a acestor unitati, este important ca distributia sa se realizeze intr-un ritm cat mai intens.
Si formularea strategiei promotionale este considerata activitatea cea mai dificila dintr-o
campanie promotionala. Ea face obiectul unor procese complexe si continue de informare, analiza
si decizie, coordonatele sale fiind influentate atat de factorii interni, cat si de cei externi.
Strategia atragerii este orientata spre cerere, in sensul crearii sau cresterii acesteia. Prin
intermediul reclamei si a altor mijloace se furnizeaza informatii cat mai bogate si practice pentru a
declansa interesul turistilor potentiali, dorinta de cumparare si, in final, cumpararea propriu-zisa a
produsului promovat.
Optandu-se pentru folosirea uneia sau alteia din aceste strategii sau pentru combinarea
lor, problema care se pune este combinarea instrumentelor promotionale ce vor fi utilizate in
cadrul campaniei si defalcarea bugetului proportional global pe fiecare componenta, in functie de
locul si rolul acordat.
. strategie ofensiva
. strategie defensiva
. strategie concentrata
. strategie diferentiata
. strategie nediferentiata
16
. strategia promovarii intermitente
Recastigarea pietei interne se impune cu atat mai mult cu cat dupa 1989 s-a produs o
tendinta de migrare a cererii turistice catre importul de produse turistice, fapt reflectat prin
cresterea spectaculoasa a numarului de calatorii efectuate de turisti romani in strainatate.
Recastigarea pietelor turistice care au fost pierdute in perioada 1980-1989, se
refera la Germania, Franta, Belgia, Olanda, Tarile Scandinave, SUA, Canada etc. in prezent
motivele turistice majore care-i atrag pe turistii straini in Romania sunt Litoralul Marii Negre,
muntii Carpati - pentru sporturi de iarna si turism estival, statiunile balneare, activitatile legate
de afaceri si circuitele cultural-istorice.
17
de ziaristi, creatori de opinie din strainatate pentru vizite documentare, in vederea
realizarii de reportaje pentru presa din tarile respective;
. realizarea de pliante, brosuri, cataloage, harti, prospecte, ghiduri si alte materiale de
informare si promovare turistica a Romaniei in scopul difuzarii acestora in randul
clientelei potentiale si efective din strainatate.
2. La nivel local sau zonal, principalele instrumente care pot sprijini promovarea produsului
turistic romanesc se refera la editarea de harti, pliante, brosuri, pentru prezentarea zonei
respective si participarea activa la actiunile de promovare realizate de Ministerul
Turismului;
3. La nivelul operatorilor economici - agenti de turism, firme tour-operatoare, structuri
de primire - tehnicile de promovare se aleg in raport de finalitatea urmarita.
In desfasurarea activitatii de promovare a produsului turistic romanesc, intre factorii
mentionati se impune o stransa cooperare. Corespunzator obiectivelor strategice se pot adopta
programe de promovare nediferentiata, diferentiata si concentrata. Promovarea
nediferentiataurmareste sa atraga cat mai multi turisti printr-o campanie nediferentiata pe zone
geografice sau pe grupe socio-economice. Promovarea diferentiata vizeaza convingerea unor
segmente precis delimitate in cadrul pietei turistice, interesate in servicii turistice de inalta
calitate. Promovarea concentrata presupune o etapa avansata de aplicare a marketingului. Este
de fapt o promovare diferentiata, concentrata ca eforturi de marketing pe cateva modele
promotionale.
Pentru a se promova un produs turistic romanesc competitiv este necesara promovarea
unei conduceri stiintifice in activitatea unitatilor turistice, prin aplicarea metodelor moderne
de conducere si prin instaurarea unui sistem de gestiune economica care sa favorizeze o buna
pregatire si un control mai eficient al deciziilor. De asemenea, este indicata alegerea unor structuri
organizatorice care sa permita atingerea obiectivelor, in functie de modificarile produse in mediul
turistic. Politica promotionala se impune orientata in urmatoarele directii:
. Actiunile promotionale sa asigure o imagine sugestiva a turismului romanesc,
atat sub aspectul potentialului turistic cat si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice,
specifice poporului nostru;
. Sa se scoata in evidenta produsele reprezentative ale ofertei noastre turistice -
litoral, statiuni montane, statiuni balneare, zone ale monumentelor istorice si de arta;
. Sa fie evidentiat atributul de unicitate a ofertei turistice romanesti, reflectat printr-un
relief divers, intr-un mediu natural nepoluat si neaglomerat si multitudinea elementelor de cultura
- folclor, monumente, obiceiuri, traditii;
Sa se popularizeze imaginea de multilateralitate a ofertei care sa satisfaca o gama vasta de
preferinte si motivatii ale turistilor, de la categoriile cu venituri medii si scazute la cele cu venituri
ridicate;
18
[1] Valerica Olteanu, Ileana Cetina, lucrarea citata, p. 138
[3] Louis W. Stern, Adel El-Ansary, Marketing Channels, Prentice - Hali, 1992, p.l
[6] Darrel B. Lucas, Stewart H. Britt, Mesuring Advertising Effectuivness, Ed. Mc Graw Hill
Books, New-York, 1963, p. 106
[7] Gh. Ionel, Careba Crisan, Tehnica operatiunilor de turism international, Ed. Sport-
Turism, Bucuresti, 1984, p.174.
19