Sunteți pe pagina 1din 9

CONCEPIA POLITIC

ROMNEASC DE SECURITATE
COLECTIV N PERIOADA
INTERBELIC

ntocmit:
NECLASIFICAT

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Pacea i securitatea Europei dupa Primul Rzboi Mondial 4

3. Implicarea Romniei n tratatele de securitate colectiv 6

5. Concluzii 8

6. Bibliografie 9

Introducere

2
NECLASIFICAT

Prin Securitate colectiv se nelege un acord securitate, regional sau global, n care
fiecare stat din sistem accept c securitatea unuia le privete pe toate, i sunt de acord s se
alture unui rspuns colectiv la orice ameninare. Securitatea colectiv este mult mai ambiioas
dect sistemele securitatea aliat sau aprarea colectiv deoarece urmrete s includ totalitatea
statelor dintr-o regiune, chiar la nivel global, i pentru a aborda o gam larg de ameninri
posibile. n timp ce securitatea colectiv este o idee cu o istorie veche, n practic s-a dovedit

problematic. Sunt necesare cteva premise pentru a putea funciona.


Perioada interbelic desemneaz intervalul de 21 de ani ntre cele dou rzboaie mondiale
(1918-1939). A fost o perioad zbuciumat n care, n ciuda pcii aparente, conflictele erau n

stare latent. Acum se concretizeaz cele dou ideologii opuse care au schimbat faa lumii:

fascismul, nazismul n special i comunismul. Aceste dou ideologii ctig tot mai mult teren pe

fondul unei apatii generale din partea democraiilor europene.


Primul Rzboi Mondial a lsat n urma sa pierderi umane i materiale imense, o situaie
economic dificil la nivel global, o criz moral de contiina ce a determinat apariia curentului
pacifist ce a dus la aplicarea a unor numeroase programe i proiecte de organizare a noii lumi pe
noi baze pentru a asigura pacea, securitatea, dezvoltarea i bunstarea.

Pacea i securitatea Europei dupa Primul Rzboi Mondial

3
NECLASIFICAT

Dupa capitularea Germaniei, puterilor invingatoare le-a revenit sarcina de a organiza


Conferinta de pace la care sa fie trasata noua harta politica a lumii si sa fie transate marile
probleme generate de cei patru ani de conflict . Lucrarile propriu-zise ale acesteia s-au desfasurat
in capitala Frantei, in perioada 18 ianuarie 1919-21 ianuarie 1920, soldandu-se cu semnarea de
tratate intre Aliati si cele cinci state invinse: Germania, Bulgaria, Turcia, Austria si Ungaria
(ultimele doua in calitate de mostenitoare ale defunctei monarhii bicefale).
Desi au participat 27 de puteri aliate, deciziile s-au luat la nivelul a cinci puteri, Statele
Unite, Franta, Marea Britanie, Italia si Japonia, restul statelor fiind considerate ca avand doar
interese cu caracter special, deci fiind invitate doar la sedintele ce le priveau in mod direct . In

aceasta postura s-a aflat si Romania. Organismul cel mai important a fost Consiliul celor patru,
format din presedintele american Woodrow Wilson si premierii englez, francez, respectiv italian,
David Lloyd George, Georges Clemenceau si Vittorino Orlando.
Tratatele din 1919-1920 vor duce la realizarea unei paci de compromis, ele marind
opozitia intre tarile satisfacute (Franta, Marea Britanie) si cele care vor milita pentru revizuirea
acestor tratate (Germania si Italia). Pentru invingatori se va pune mai putin problema revenirii la
o situatie anterioara cat de a construi o noua ordine internationala capabila sa evite repetarea unui
conflict identic. Tratatul se straduieste sa priveze Germania de forta sa (demografica, economica
si militara) in numele unei viziuni ca Reich-ul trebuie sa isi asume o totala culpabilitate istorica
si morala. Acest lucru va duce la refuzarea accesului Germaniei la Conferinta de pace si la

rapirea oricarei posibilitati a acesteia de a critica rezultatele . Promovarea unei noi Europe a fost

ideea directoare in elaborarea tratatelor de pace. Astfel, deciziile luate vor conditiona relatiile

europene din urmatoarele doua decenii.

In capitala Frantei, Marile Puteri au incercat sa fixeze cadrul pentru o lume noua . La
Paris a triumfat principiul nationalitatilor, fiind consfiintita aparitia ca state independente a
Cehoslovaciei, Iugoslaviei, Poloniei, tarilor baltice, Austriei si Ungariei, dupa cum Romania
intregita era recunoscuta ca atare de concertul mondial. Totusi, sistemul Versailles nu se va

dovedi viabil decat pentru doua decenii, prabusindu-se sub loviturile statelor revansarde.
Puterile invingatoare in primul razboi mondial, in frunte cu Franta, precum si noile state
independente din Europa Centrala si Estica doreau sa se asigure ca o noua agresiune germana nu

4
NECLASIFICAT

va mai avea loc. Din aceasta cauza, diplomatii acestor state au incercat sa gaseasca solutii

valabile si viabile, menite sa contribuie la preintampinarea unui nou conflict . Se distinge in acest
sens perioada 1924-1929, o perioada marcata de imbunatatirea atmosferei relatiilor
internationale. Principalul eveniment care a favorizat incheierea unor acorduri de securitate in

anii 1920 a fost schimbarea guvernelor aflate la conducerea tarilor europene . In Franta premier
era Eduard Herriot iar ministru de externe Aristide Briand, in Germania cancelar era Gustav
Stresemann, pe cand in Marea Britanie premier era MacDonald. Toti acesti oameni de stat doreau
reconcilierea, de aici rezultand acordurile foarte importante care sunt semnate in aceasta
perioada.

Implicarea Romniei n tratatele de securitate colectiv

5
NECLASIFICAT

Cautand sa dubleze prevederile tratatului de la Versailles, Cehoslovacia, Iugoslavia si


Romania au format inca din 1921 o alianta defensiva. Bazele Micii Intelegeri au fost puse prin

semnarea tratatului dintre Cehoslovacia si Iugoslavia, la 14 august 1920 . Ulterior, Romania a


incheiat, la randul ei, documente similare cu guvernele de la Praga, la 23 aprilie 1921, si Belgrad,
la 7 iunie. Erau vizate, in principal, izolarea Ungariei si determinarea guvernului de la Budapesta

de a respecta prevederile tratatului de la Trianon . Un alt obiectiv, mai ales in primii ani, era

prevenirea restauratiei Habsburgilor pe tronul ungar.


La 25 octombrie 1920, la Paris, a fost semnat tratatul ntre Anglia, Frana, Italia i
Japonia, pe de o parte, i Romnia, pe de alt parte, fiind recunoscut suveranitatea Romniei
asupra teritoriului dintre Prut i Nistru, iar statul romn se angaja s respecte drepturile i
libertile tuturor locuitorilor. Pe noua hart politic european, unele state erau mai avansate
economic, cultural i democratic. Altele erau mai srace, mai slbite, unde democraia, ideile
liberale, legalitatea, toleran erau incipiente sau necunoscute. Au fost introduse noi constituii,
fcndu-se salturi importante spre democraie, prin sistemul parlamentar. S-au adoptat legi noi
care s asigure progresul economic, social i cultural. n altele s-a produs fenomenul opus,
valorile democratice i spiritul tolerant fiind negate, iar manifestrile xenofobe, revizioniste sau
revanarde s-au accentuat.
Fara indoiala insa ca momentul cel mai important, plin de semnificatii totodata, in acest
sens, l-a constituit Conferinta de la Locarno . Pentru o lunga perioada dupa semnarea tratatului de
garantie renan se va instala chiar o anumita stare de euforie diplomatica, mai ales ca si alte
semnale indemnau lumea sa considere ca perspectiva razboiului este tot mai indepartata.
Conferinta desfasurata in Elvetia, intre 5 si 16 octombrie 1925, s-a incheiat cu semnarea
mai multor documente. Cel mai important este, desigur, tratatul mutual de garantie dintre
Germania, pe de o parte, si Franta si Belgia, pe de alta parte, prin care Berlinul se angaja sa
respecte frontierele existente la granita sa vestica. O semnificatie sporita avea faptul ca Marea

Britanie si Italia deveneau garantii internationali ai respectarii angajamentului german.


Mergand pe ideea renuntarii la razboi ca mijloc de reglementare a conflictelor dintre
state, ministrul sovietic de externe, Maxim Litvinov, va propune un document asemanator

6
NECLASIFICAT

Romaniei, Poloniei, Estoniei si Letoniei. Astfel, la 9 februarie 1929, era semnat protocolul de la

Moscova, o aplicare in plan regional a pactului Briand - Kellogg.


Tot pe linia eforturilor de asigurare a pacii si determinarii statelor invinse in primul razboi
mondial sa renunte la ideea revansei poate fi inscrisa si semnarea Pactului Balcanic de la Atena,
la 9 februarie 1934, de catre Grecia, Turcia, Iugoslavia si Romania. De aceasta data, obiectivul

principal era temperarea Bulgarei. Desi era un stat balcanic, Albania nu a fost invitata sa adere la

Pact, in principal datorita faptului ca Tirana gravita in jurul Italiei fasciste.


Germenii noului conflict mondial aparusera deja, o data cu agresiunea Japoniei in
Manciuria, declansata la 18 septembrie 1931. Un impact deosebit a avut insa denuntarea de catre

Germania, la 16 martie 1935, a clauzelor tratatului de la Versailles privind dezarmarea . Reactia


comunitatii internationale a fost palida, atat conferinta de la Stresa, din 11 aprilie 1935, la care au
participat Italia, Franta si Marea Britanie, cat si condamnarea formala a gestului german de catre
Liga Natiunilor, la 17 aprilie, neavand afect asupra planurilor lui Hitler . Mai mult, in septembrie

1935, Italia va ataca Etiopia, aducand spectrul razboiului tot mai aproape de batranul continent.

Concluzia care se poate trage analizand toate eforturile de asigurare a securitatii in


perioada interbelica este ca oamenii de stat au avut doar un succes limitat in incercarea de
imbunatatire a relatiilor internationale iar spiritul Locarn-ului a fost doar o iluzie in conditiile

7
NECLASIFICAT

cand totul depinde de prosperitatea economica. O data cu declansarea marii crize economice, au
inceput sa apara semnale tot mai nelinistitoare pentru pacea mondiala, iar suspiciunile si
neincrederea au devenit din nou principalele caracteristici ale relatiilor internationale.

BIBLIOGRAFIE

1. Historiaediplomaticum.com

8
NECLASIFICAT

2. http://cssas.unap.ro/ro/cercetare.htm

3. http://www.creeaza.com

4. http://www.armyacademy.ro
5. http://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/