Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA : DREPT
CENTRUL TUTORIAL BACAU

EDUCATIE FIZICA

REFERAT

LEGEA SPONSORIZARII - ROLUL SI


IMPORTANTA ACESTEIA IN DOMENIUL
SPORTULUI

Conf.univ.dr. Iulian Stoian

Student : Ovidiu Ichim


Anul : I
Legea sponsorizrii in Romania (Legea 32/1994 cu completarile ulterioare) exist de 22
ani fr s i se fi fcut suficient publicitate, dar mai ales negandindu-se niciodata un set de
masuri fiscale care sa vina in sprijinul sponsorilor si al beneficiarilor acestei legi.
Aceasta lege, mpreun cu Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal , permite societilor
comerciale s ofere sponsorizri cluburilor sportive, federatiilor sportive nationale precum si alte
structuri sportive sau organizatii nonguvernamentale, i s beneficieze de faciliti fiscale pn la
anumite limite.
Cheltuiala cu sponsorizarea nu este deductibil dar poate genera un credit fiscal, care
reduce impozitul de plat cu suma integral a sponsorizrii oferite, dac aceast sum este mai
mic de:
0,5% din cifra de afaceri;
20% din impozitul pe profit de plat;
Facilitatea fiscal acordat prin mecanismul de credit fiscal, permite practic sponsorului
s plteasc efectiv suma respectiv nu n contul impozitului pe profit, ci ctre o alta
structura/organizaie fr scop lucrativ sau chiar institutie publica din domeniul culturii,
educatiei, sportului, sanatatii, etc..
Pentru a fi inclus n calculul impozitul pe profit de pe anul respectiv, contractul de
sponsorizare trebuie ncheiat nainte de sfritul anului calendaristic iar plata trebuie de
asemenea efectuat pn la finele termenului de plata a impozitului stabilit de legiuitor, respectiv
pentru trimestrul IV al anului fiscal pana pe data de 25 ianuarie a anului urmator asa cum
prevede legislatia.
Activitile eligibile:
Sponsorizrile pot fi acordate beneficiarilor care i desfoar activitatea n domeniul
culturii, artelor, medicinei sau tiinei (mai exact: cultural, artistic, educativ, tiinific cercetare
fundamental i aplicat, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al proteciei drepturilor omului,
medico-sanitar, de asisten i servicii sociale, de protecia mediului, social i comunitar, de
reprezentare a asociaiilor profesionale, precum i de ntreinere, restaurare, conservare i punere
n valoare a monumentelor istorice).
Beneficiarii poteniali:

Orice persoan juridic fr scop lucrativ care i desfoar activitatea n Romnia sau i va
desfura activitatea conform celor mentionate mai sus;
Instituii i autoriti publice care desfoar activitile mai sus prezentate;
Persoane fizice recunoscute pentru activitile lor de ctre o persoana juridic fr scop lucrativ
sau de ctre o instituie public, care sunt constant active n domeniul pentru care se cere
sponsorizarea;
Persoane fizice pentru desfurarea anumitor activiti n domeniul culturii, artelor, medicinii
sau cercetrii tiinifice fundamentale i aplicate.
Stimulentul nu va fi acordat in caz de:
Sponsorizare reciproc ntre persoane fizice i juridice;
Sponsorizare efectuat de ctre rude sau rude prin alian pn la al 4-lea grad inclusiv;
Sponsorizarea unor persoane juridice fr scop lucrativ de ctre o alt persoan juridic, care
administreaz sau controleaz direct persoana juridic pe care o sponsorizeaz.
In contextul social- economic in care Romania se invarte de o buna perioada de timp,
sponsorizarea este o parghie nelucrativa, care pune pe de o parte beneficiarul in postura
de ,,cersetor iar pe sponsor in postura penibila de a nu refuza o ,,cunostinta sau implicarea intr-
o cauza sensibila.
Daca discutam despre sport, sponsorii sunt foarte putini, interesul fiind scazut tomai ca
urmare a faptului ca legislatia este ambigua si nimeni nu este interesat sa sprijine financiar
aceasta activitate.
Expunerea ca sponsor, atrage inerent multe alte solicitari si astfel, pentru a evita bataile de cap,
multe companii cu profit refuza pur si simplu implicarea.
Solutia ar fi crearea de facilitati fiscale care sa il determine pe sponsor sa se implice (o
stimulare echivalenta cu o reducere procentuala a impozitului pe profit ramas de plata).
Deasemenea, pragul de 0.5% din cifra de afaceri este o masura care reduce mult
posibilitatea de implicare a companiilor care activeza pe teritoriul tarii noastre, fie ele autohtone,
cu capital mixt sau strain.
Mai mult decat atat, stim cu totii, ca multe dintre societatile comerciale, prin diverse
mecanisme, incheie un exercitiu financiar fara profit sau cu un profit cat mai mic, de notorietate
fiind modul in care companiile multinationale isi ,,cara profitul in tara de origine.

Ce se poate face?

Avem exemple de buna practica in alte state care au si manifesta o continua preocupare
pentru crearea de parghii astfel incat, educatia, sanatatea, cultura, sportul dar si alte domenii sa
beneficieze de sponsorizare.
Propunerile pentru ca legea sponsorizarii sa fie functionala trebuie sa urmareasca un obiectiv
dublu:
1. legea sa devina stimulativa si functionala;
2. masurile sa contribuie la consolidarea industriei sportului si transferul intr-o perioada de 4-5
ani a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii privatului;
Propuneri:
eliminarea pragului de 0,5% din cifra de afaceri;
introducerea unui sistem care sa stimuleze sponsorizarea cu un procent intre 15-30% din
impozitul pe profit (exemplu: pentru o sponsorizare cu 15% din impozitul pe profit sa se acorde
o scutire de 2% din impozitul ramas la plata, pentru 20% o scutire de 3% si pentru 25% o scutire
de 4% iar pentru 30% o scutire de 5%);
introducerea unei taxe anuale pentru sport pentru toate societatile comerciale din Romania care
nu inregistreaza profit si nu efectueaza sponsorizari;
Nota: Aceste trei masuri vor conduce in timp la un fenomen absolut normal. Daca discutam de
sport, cele mai profitabile companii se vor bate sa sponsorizeze ,,varfurile valorice din toate
ramurile de sport, piata va deveni una conpetitiva iar managerii sportivi nu vor mai fi ,,cersetori.
Deasemenea, structurile sportive, vor fi mai atente la politicile de marketing astfel incat sa fie
capabile sa le propuna sponsorilor pachete cat mai atractive si multumitoare. Vom asista la o
dezvoltare!
O alta categorie de masuri ar trebui sa reglementeze finantarea sportului scolar si
universitar.
In multe state, s-a instituit o taxa de 5% din cifra de afaceri pentru
toate hipermarcheturilor care comercializeaza alimente. Impreuna cu cei din sanatate, sunt
gandite programe de promovare a unei alimentatii sanatoase si combatere a obezitatii. Aceeasi
metoda poate fi aplicata: firmelor cu obiect de activitate junk food, companiilor de telefonie
mobila, institutiilor financiar-bancare, companiilor multinationale cu domenii de afaceri
monopol (petrol, gaze, minerit, etc), companiilor producatoare de bauturi carbogazoase,
companiilor producatoare de bauturi alcoolice, etc. Daca va duceti in Republica Dominicana o sa
vedeti pe toti peretii de la hipermarcheturi ca ,,5% din banii cheltuiti de dvs aici sunt alocati
sportului in scoala!. Frumos, nu?!
Un alt pachet de masuri stimulative ar fi pentru construirea si intretinerea bazelor
sportive precum si a productiei si comertului cu echipament sportiv. Aceste doua domenii au
nevoie sa fie incurajate. Una din propuneri ar fi scutirea de TVA pentru materialele de
constructie si echipamentul sportiv.
O alta propunere interesanta (parghie utilizata si in alte state) ar fi o taxa de 5% din
bugetul necesar construirii unui hipermarchet sau a unui complex de tip mall, care sa fie alocat
unui fond financiar national pentru construirea si intretinerea bazelor sportive.
Foarte multi straini, sunt mirati de numarul deosebit de mare a acestor constructii in
mediul urban in Romania. Una din variante ar fi construirea simultana a unor arene sportive (sali
de sport multifunctionale, patinoare, bazine de inot si sarituri, etc) pe langa aceste constructii (cu
parcari si acces comun), la care sa contribuie si statul roman cu un fond de 30% din fondul
special mai sus mentionat, dar restul de 70% din costuri (inclusiv a terenului) sa fie a
dezvoltatorului care se asteapta la mari profituri pentru o perioada de 15-20 de ani.
Aceste masuri, trebuie gandite si inglobate intr-o strategie nationala de dezvoltare a
sportului pentru cel putin 20 de ani (5 cicluri olimpice).
Pentru a iesi insa din cercul vicios in care sportul romanesc se invarte de 26 de ani, statul
roman, trebuie sa resusciteze acest sistem muribund si sa aloce 1% din PIB pentru sport.
Repartizarea acestui fond financiar am propus-o in Strategia Nationala pentru Sport si Tineret in
Romania pentru perioada 2016_2032. Resuscitarea sistemului si consolidarea a ceea ce am numit
,,industria sportului in Romania trebuie facuta in paralel cu implementarea masurilor propuse,
astfel incat, intr-o perioada de maxim 5 ani, eforturile financiare ale statului roman sa fie
,,transferate pe umerii privatului acordandu-i parghii si facilitati. Vom avea marea surpriza, sa
observam ca vom avea aproximativ 350-400.000 de noi locuri de munca, ca vom fi martorii unei
dezvoltari a subdomeniilor economice care graviteaza in jurul sportului, ca vom avea mult mai
multi practicanti, spectacole sportive in adevaratul sens al cuvantului si arene sportive moderne
pline, iar industria sportului va contribui la PIB ul romanesc cu un procent intre 5-7% in
urmatorii 20 de ani.
Pentru a rezolva o problema, trebuie mai intai sa recunoastem ca natiune ca avem aceasta
problema, sa ridicam capul sus si sa gasim solutii. Pentru resuscitarea sportului romanesc avem
nevoie de vointa politica.
Sponsorizarea reprezinta o activitate de relaii publice, strategie comercial de susinere
material, logistic i/sau financiar a unui beneficiar (persoan fizic, persoan juridic fr
scop lucrativ, instituie, autoritate public, emisiune sau program audiovizual, o marc, o
expoziie sau un eveniment s.a.), de un sponsor.
Este un act juridic prin care prile convin cu privire la transferul dreptului de proprietate
asupra unor bunuri materiale i/sau mijloace financiare, n vederea susinerii unor activiti fr
scop lucrativ desfurate de beneficiar (Ordonana Guvernului nr. 36/1998 privind modificarea i
completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea republicat n M.O. 43/30 ianuarie 1998).
Sponsorizarea urmrete obinerea unui ctig direct i rapid n termeni de imagine i notorietate
pentru firm (spre deosebire de mecenat o aciune mai discret i dezinteresat, cu efecte pe
termen lung pentru sponsor), prin:
- Sporirea audienei directe persoanele prezente fizic la locul desfurrii evenimentului
sponsorizat (pe stadion, la concert sau n cadrul expozitiei numele i logo-ul mrcii
inscripionat pe vestimentaia sportivilor, pe autoturismele de concurs sau pe panourile
publicitare amplasate pe stadion, obiecte promoionale personalizate oferite publicului etc);
- Sporirea audienei indirecte obinerea unui capital de imagine i notorietate prin reflectarea
evenimentului n mass-media (creterea numrului persoanelor care asist la eveniment prin
intermediul spoturilor radio sau TV, al tirilor, al anunurilor n presa scris, al caravanelor
publicitare .a.);
n scopul obinerii unei comunicaii eficiente i valorizarii mrcii, evenimentul sponsorizat
trebuie s se afle n strns legtur cu poziionarea instituional i a portofoliului de produse al
firmei.

Forme principale:

- Sponsorizare creativ atunci cnd sponsorul creeaz n exclusivitate evenimentul, n scopul


promovrii numelui instituional i recunoaterii prestigiului firmei;
- Sponsorizare participativ cnd acesta este unul dintre participanii la eveniment.
Sponsorizarea este specific, ndeosebi, domeniului sportiv (susinerea unei echipe/unei federaii
sportive, unui sportiv sau eveniment/turneu sportiv) cu circa 80% din totalul sponsorizrilor
i artistic (susinerea unui eveniment artistic, unui artist, unei emisiuni culturale TV .a.).
Exemplu: Ursus sponsor al Campionatul Naional de Fotbal al Romniei, Marlboro sponsor
al F1, Coca-Cola sponsor oficial al JO (1996).
n ultimii ani foarte multe companii au devenit sponsori sportivi. Chiar i companiile ce
nu considerau marketingul sportiv drept surs viabil, acum l folosesc pentru a-i transmite
mesajul: UPS, Viagra, McDonalds, Pepsi, Coca-Cola, i multe altele au nvat c azi,
sponsorizarea sportului le pot plasa n centrul ateniei consumatorilor.
Televiziunile acoper majoritatea marilor competiii astfel, un sportiv ctigtor este
intervievat adeseori, ofer sponsorului principal expunere media gratuit Multe companii aleg s
ii bazeze planurile de marketing n jurul acestor acoperiri media, tiind c este ansa lor s
cucereasc supremaia n pia. Acest lucru este valabil mai ales n cazul competiiilor
internaionale, unde multinaionalele ajung la publicul lor foarte rapid i eficient.
n general sportivii reprezint figuri ndraznee i curajoase (n cazul curselor de maini,
motociclete, etc). Nu doar faptul c au abiliti fizice impresionante dar fanii iubesc carisma i
spiritul pozitiv ce acetia l eman. Tinerii vor s fie ca ei, fetele vor s i scoat la ntlniri,
btrnii ar fi cu adevrat onorai s i cunoasc iar directorii vor s fc afaceri cu ei.
Comentatorii i scriitorii vor s i citeze n crile i articolele lor pe cnd organizatorii
concursurilor vor s fie siguri c vor fi prezeni, astfel nct publicul atras s fie ct mai mare.
Putem clasifica tipurile de sponsorizare n mai multe categorii si pe mai multe cristerii. De
asemenea, sponsorizarea are att avantaje ct i dezavantaje.