Cele mai importante state ale Uniunii Europene

GERMANIA
Populaia: 83 de milioane
Suprafaa: 357000 km
Capitala: Berlin
Membr a U.E
Ziua naional: 3 X

I. Poziia geografic i limitele

Este aezat n centrul Europei, cu deschidere la Marea Baltic i Marea Nordului n Nord
ntre Polonia i Cehia n Est,
Austria i Elveia n Sud
Frana , Luxemburg, Belgia, Olanda n Vest
II. Cadrul natural
1. Relieful se caracterizeaz prin succesiunea de la nord spre sud a trei trepte de relief.
a. n Nord - Cmpia Germaniei de Nord o cmpie mltinoas, joas, sub 200m, cu urme lsate de
glaciaiunea cuaternar (morene i foarte multe lacuri, Tolense, Planer). Se cultiv orz, cartofi i sfecl
zahr
b. n Centru masive muntoase vechi, hercinice, sub 800 -1500m, puternic erodate i, din acest
cauz au au aspect de podi. Mas. Renan, Harz, Pdurea Neagr, Metaliferi,
c. n Sud prelungiri ale munilor Alpi, Alpii Bavariei cu altitudini pn n 3000m (2963 vf. Zugspitze),
orientai E-V, cu relief carstic dezvoltat. Podiul Bavariei, un platou neted strbtut de ruri n faa Alpilor
d. rmul nordic - este jos cu golfuri, insule i estuare
2. Clima - este o clim de tranziie de la climat temperat oceanic n NV la temperat continental n C
& NE
cu precipitaii ce scad de la vest la est i amplitudini ce cresc de la vest spre est. V. de vest aduc pp
abundente
- climat de adpost n Valea Rinului, fiin favorabil culturii viei de vie i pomilor fructiferi.
3. Hidrografia reeaua hidrografic este foarte bogat i legat print-un vast sistem de canaluri, se
dirijaz spre trei mri Dunrea , Rin, Elba, Weser, Ems, Oder. Lacul Boden este de origine glaciar situat
la grania cu Elveia i Austria
4. Vegetaia, fauna i solurile pduri de conifere (pin) sol cambisol i foiase (fag)-argiluvisol, pajiti
naturale-spodosol. Molisol etc.
- urs, cerb, capra neagr, jderul, pisica slbatic, hrciogul, etc
III. Populaia i aezrile
Are cea mai numeroas populaie dup Rusia i una din cele mai populate de pe glob.
Densitatea populaiei este de 229loc/kmp; n lungul marilor fluvii i a marilor orae, Hamburg,
Berlin.
Religia: protestani i romano-catolici
Populaia urban ocup 85% iar restul de 15% populaie rural
Oraele sunt grupate n zonele industriale, pe rm, la gurile marilor fluvii i dea lungul acestora
Cele mai importante orae sunt: Berlin, Mamburg, Munchen, Koln, Frankfurt, Duisburg, Dortmund
IV. Economia: locomotiva economiei mondiale
1. Resursele naturale: extracia crbunilor, sarea, sulf, bauxit, minereuri de Fe, gaze i petrol,
pdurea, hidroenergia
2. Industria: industria grea (chimic, costructoare de maini), siderurgic, metalurgic, uoar i
alimentar - centre industiale puternice sunt: Dusseldorf, Essen, Leipzig, Dresda, Bremen, Hanovra etc.
3. Agricultura: - cereale n centru i nord, plante tehnice (sfecla de zahr), cartofi, plante furajere
- creterea porcinelor i bovinelor, ovinelor
1
4. Transporturile: cea mai important reea feroviar din europa dup Rusia
- are o reea dens de de ci de comunicaie
5. Turismul - turism dezvoltat: oraele muzee, case memoriale, valea Rinului, Alpii Bavariei

Marea Britanie (Regatul Unit)

- Populatia: 60 mil. loc
- Capitala: Londra
- Forma de guvernamant: monarhie constituional
- Monarh: Elisabeta a II-a; Prim Ministru: Gordon Brown
- Uniunea European: 1973

Asezare in Europa Vestica

- cuprinde I. Marea Britanie, partea de nord a insulei Irlanda si numeroase insule mici (Arh. Britanic)
- patru ri: Anglia (Londra), ara Galilor (Cardif), Scoia (Edinburgh) i Irlanda de Nord (Belfast)
Relieful
- Poate fi mprit n dou regiuni distincte: una muntoas n NV i una deluroas i de cmpie n SE.
- munti: Penini, Cambrian, Grampian, Caledonici
- campia Londrei (in S si S-E Angliei)
Clima
- temperat-oceanic (iernile sunt blnde, cu precipitaii bogate, veri cu temp. moderate)
- influenat de vnturile din vest i de curentul cald din Atlanticul de N (Gulf Stream).
Hidrografia
- Tamisa (pe malurile sale este Londra) se varsa printr-un estuar
- Severn
- Tees
Vegetatia
- ierburi
- paduri de stejar (in S) si paduri de conifere (in Scotia)
Orase: Londra, Manchester, Leeds, Liverpool, Glasgow, Belfast, Edinburgh
- 42 de universiti, cele mai vechi fiind Oxford, Cambridge
Economia
- unul dintre cele mai dezvoltate state ale Europei; este membr din G8, grupul celor mai industrializate
naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de a cincea economie mondial dup Statele Unite, Japonia,
Germania, China
- principalele ramuri industria i serviciile;
Agricultura- este una din cele mai moderne din lume
- este intensiv, puternic mecanizat i foarte eficient dup standardele europene
- produce 60% din necesarul de hran cu doar 1% din populaia activ.
- se cultiva: cereale, plante industriale, legume
- pescuitul in marile inconjuratoare
Resurse:
- crbune, gaze naturale i petrol (ultimele dou exploatate din Marea Nordului); minereu de fier, cupru,
zinc
Industria:
- ind. energiei electrice; ind. constructiilor de masini; ind. siderurgica; ind. petrochimica; ind. textila
Transporturile
- reeaua densa de ci ferate, ci rutiere si aeriene
- Heathrow (Londra) este cel mai mare aeroport european
- transport maritim bine dezvoltat ca urmare a pozitiei sale insulare
2
- se afla in legatura Franta, prin Eurotunelul construit pe sub Marea Manecii
- porturi: Glasgow, Belfast, Cardif (Oc. Atlantic), Edinburgh (M. Nordului)
Turismul- obiective turistice:
- Londra, (British Museum, Muzeul figurilor de ceara, Big Ben, Buckingam Palace, Tower Bridge)
- castelele vechi ale Scotiei

Franta
- Populatia 62 mil. loc (2006)
- Capitala: Paris
- Sistem politic: Republic semi-prezidentiala
- Preedinte: Nicolas Sarkozy
- Uniunea European: 1957 (membru fondator)
Asezare: in vestul Europei, avand deschidere la Oc. Atlantic, M. Mediterana, M. Nordului
- insula Corsica ii apartine
Relieful
- se caract. prin extensiunea cmpiilor i a platourilor joase (2/3 din suprafa) cu o altitudine sub 250 m
(in N si V)
- lanturile muntoase sunt in S (M-tii Pirinei) si SE (M-tii Alpi)
- munti: Alpi (Vf. Mont Blanc, 4807 m), Prealpii francezi, Pirinei, Masivul Central, Jura, Vosgi
- coline erodate, provenite din munti vechi hercinici: Masivul Armorican, Pod. Ardeni
- campii: Parisului, Aquitaniei
Clima- influentata de Curentul Atlanticului de Nord (cald) si de Vanturile de Vest
- temperat-oceanica in V (vanturile de vest aduc precipitatii bogate)
- temperat-continentala in Masivul Central
- mediteraneana in sud (veri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase)
- montana
Hidrografia
- Loara, Sena, Garonne (in Oc. Atlantic), Rin (in M. Nordului), Ron/Rhone (in M. Mediterana)
Vegetatia
- paduri de foiase (stejar si fag)
- paduri de conifere
- vegetatie mediteraneena in S-E si in Corsica
Orase: Paris (pe Sena), Lyon, Dijon, Tolouse, Cannes, Strasbourg (sediul Parlamentului European)
Economia
- Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de
a asea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania, China i Regatul Unit.
Agricultura
- agricultura plaseaza Franta pe primul loc in Europa
- datorit naltului nivel de tehnologizare, agricultura nu ocup dect 4% din populaia activ
- se cultiva: cereale, vita de vie, fructe, legume, plante tehnice
Resurse: uraniu, minereu de fier, bauxita, carbuni, petrol, gaze naturale
Industria:
- politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la
sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica (locul intai pe glob).

3
- ind. energetica (centrale nucleare 86%, hidrocentrale, centrale mareemotrice), avioane (Toulouse,
Bordeaux, Marsilla), autoturisme (Paris si imprejurimile), nave maritime (Le Hvre, Marsille), chimie si
petrochimie (marile porturi), textile (Lyon, Lille), industria alimentara (vinuri, unt, branzeturi)
Transporturile
-TGV- tren de mare viteza (300 km/h), calea ferata ce leaga Franta de Anglia (prin canalul de sub M.
Manecii)
- autostrada Soarelui pe valea Ronului
- porturi maritime: Le Havre, Brest, Bordeaux (Oc. Atlantic) Marseille, Nice (Marea Mediterana)
- aeroporturi la: Paris, Nice, Toulouse, Bordeaux, Lyon
Turismul locul I in lume
- atractivitatea turistic se explic prin marea varietate de puncte de interes i prin numrul lor foarte
mare la care se adaug diversitatea peisajelor, bogia patrimoniului i climatul temperat precum i
facilitilor de acces i a infrastructurii turistice i de transport foarte bine dezvoltate.
- obiective turistice: Coasta de Azur - (litoralul M. Mediterane intre Marseille si Monaco - Cannes, Saint-
Tropez, Nisa), litoralul atlantic, Valea Loarei, Alpii, Parisul (Turnul Eifel, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-
Dame, Champs-lyses - faimoas strad; Palatul de la Versailles, Muzeul Luvru cu pictura Mona Lisa)

Italia
Populatia: 59 mil.loc
Capitala: Roma
Forma de guvernamant: Republica
Preedinte: Giorgio Napolitano
Prim-ministru: Silvio Berlusconi
Uniunea European: 1957 (membru fondator)
Asezare in sudul Europei; - ocupa o parte continentala, Pen. Italica si o serie de insule mari (Sicilia,
Sardinia) sau mici din marile invecinate; - pe teritoriul sau sunt dou enclave: San Marino i Vatican i are
o exclav numit Campione d'Italia pe teritoriul elveian
Relieful
- Cuprinde o parte continental for-mat din Alpi i C. Padului, i o parte peninsular, dominat de
Apenini.
- M-tii Alpi - n N.
- Prealpii la poalele Alpilor
- M-tii Apenini in lungul peninsulei, se continua si in I. Sicilia. Aici sunt vulcanii: Vezuviu (in apropiere
de Napoli), Etna (in I. Sicilia.
- Campia Padului in N, intre Alpi si Apenini
Clima - mediteraneana (veri clduroase i secetoase, ierni blnde i ploioase)
- temperat-continentala in C. Padului (ierni reci, veri clduroase)
- climat montan in munti
Raurile - izvorasc din Alpi (Padul si Adige) si Apenini (Arno si Tibru)
Lacuri: glaciare: Iseo, Como, Garda, Maggiore
Vegetatia - vegetatie mediteraneana (maslin, portocal salbatic, laur, tufisuri de maquis)
- paduri de conifere si pajisti alpine in munti
Orase: Roma(pe fluvial Tibru), Milano, Torino, Florenta, Bolognia (cea mai veche universitate din Europa)
-porturi: Venetia, Genova, Napoli, Palermo,
Activitati economice: serviciile contribuie cu 70%
Resurse: petrol (C. Padului si in Sicilia), bauxita, fier (in I. Elba), mercur, plumb, zinc (in I. Sardinia)
Economia Italia este pe locul III intre tarile Uniunii Europene, dupa Germania si Franta
- economia capitalistic rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii
private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%.
Agricultura

4
 - In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru dezvoltarea agriculturii, in
favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia
fiind nevoita sa importe o mare parte din produsele agricole necesare consumului (cu exceptia
legumelor si fructelor)
- pricipalele culturi sunt cerealele (grau si porumb, in special), urmate de fructe, intre care vita de vie
ocupa un loc special (Italia este unul dintre principalii producatori mondiali de vin), masline si citrice.
Industria: -Autoturisme (Fiat, Lambourghini, Maseratti) : Torino; -Nave: Genova
-Ind. chimic: medicamente -Ind.textila (confecii , incalminte); - Ind. alimentara - primul loc in Europa
in productia si exportul de fructe, legume, branzeturi renumite ( Gorgonzola, Mozzarella); al II-lea loc in
lume in productia uleiului de masline (dupa Spania) si a vinului (dupa Franta)
Transporturile
- ci ferate (peste 50% electrificate);
- autostrzi locul II in Europa dupa Germania (Autostrada del Sole: Milano-Roma-Napoli).
- transportul maritim este foarte extins, data fiind configuratia geografica a Italiei - flot maritim
comercial
- aeroporturi - in principalele orase
Turismul - Italia este a patra tara turistica din lume dupa Franta, S.U.A si Spania
-Potential turistic natural: montan (Alpii Italiei, lacurile glaciare - Como, Garrda) si litoral
-Potenial socio-cultural: Roma (Colosseum cel mai faimos amfiteatru roman, Pantheonul, Forumul
Roman, Castelul SantAngelo, Fontana di Trevi, Vaticanul cu Piata San Piedro si muzeele Vaticanului),
Venetia (Bazilica San Marco, Palatul Ducal i Podul Rialto), Florenta (Biblioteca "Laurenziana" a lui
Michelangelo; Ponte Vecchio; muzee renumite - Galleria degli Uffizi, Palazzo Pitti - , Turnul din Pisa

Spania

- Populatia: 45 mil.loc
- Capitala: Madrid
- Forma de guvernamant: monarhie parlamentar
- Rege: Juan Carlos I
- Uniunea European: 1986
- Asezare - n Europa de sud-vest, ocupnd cea mai mare parte din Pen. Iberic
- cuprinde: I-le Baleare din M. Mediteran, I-le Canare din Oc. Atlantic.
- in S Spaniei Str. Gibraltar
Relieful
- In Spania, predomina relieful de podis si muntos, campia ocupand numai a-10-a parte din teritoriu.
- alt. med. 660 m
- partea centrala a Spaniei este formata de Podisul Meseta, care este inconjurat de lanturi muntoase
- Podisul Meseta, format din doua subunitati distinte, separate de lanturi muntoase, numite sierre. La N
se afla Pod. Castilia Veche, iar in sud Pod. Castilia Noua.
- munti: M-tii Pirinei (la granita cu Franta), M-tii Cataloniei si Iberici (in N-E), M-tii Cantabrici (in N)
Cordiliera Betica (S)
- campii: - C. Aragonului (pe valea fluviului Ebro), C. Andaluziei (pe valea fluviului Guadalquivir)
si campiile litorale
Clima - mediteraneana (S si E); - temperat-continentala in Meseta
- temperat-oceanica pe litoralul atlantic; - climat montan in munti
Apele
- se varsa in Oc. Atlantic - Tajo, Duero, Guadalquivir - si in M. Mediterana Ebro.
Vegetatia
- vegetatie mediteraneana (stejar de pluta, pin maritim, maslin si portocal salbatic, laur, tufisuri de
maquis)
- paduri de conifere si pajisti alpine in munti
5
Orase: Madrid, Sevilla, Cordoba, Zaragoza, Barcelona, Valencia
Activitati economice: domina serviciile in balanta economica; o ec. industrial-agrar.
Agricultura:
- Agric. este o ramur de baz a econ.;
- S. este un mare productor european de msline, fructe i legume.
- se cultiva cerealele (grau, orz, ovaz, porumb, orez), maslini, citrice (pe litoralul mediteranean), vita de
vie (producand vinuri renumite - Xeres, Malaga, Alicante), pomi fructiferi.
- se cresc: bovine (si tauri pt. Corride) si porcine
Resurse: carbuni, minereuri de fier si neferoase, mercur, uraniu
Industria:
-siderurgie, metalurgie neferoasa
-Autoturisme: Oviedo, Bilbao, Madrid, Barcelona
-Nave maritime : Valencia, Cartagena,
-Electonic
-Textil (confecii , incalminte)
-Alimentar (locul I pe glob la ulei de masline)
Caile de comunicatie:
- soselele si caile ferate leaga Madridul de restul tarii;
- porturi: Gijon, Bilbao (la oceanul Atlantic), Barcelona, Valencia, Cartagena, Malaga (la M.
Mediterana)
Turismul
- locul II in Europa dupa Franta
- orae turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cordoba, Barcelona, Madrid, Alicante, San
Sebastin, Valencia, Granada, i Sevilla.
- zone turistice: M-tii Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa del Sol, i Sierra Nevada.

Portugalia

Populatia: 11,3 mil.loc.

Capitala: Lisabona
Forma de guvernamant: republic parlamentar
Preedinte: Anbal Cavaco Silva
Prim-ministru: Jos Scrates
Uniunea Europeana: 1986

Asezare in sud-vestul Europei, in Peninsula Iberic

- include Insulele Azore i Insulele Madeira (in Oc.Atlantic)
Relieful
- in nord, relieful este format din lanturi muntoase, numite Serra (alt. max. Vf. Pico de Serra = 1991 m)
- in sud, relieful este format mai ales din cmpii fluviale
- n V cmpii litorale
- lungimea rmului este de 845 km
Clima temperat- oceanica, cu precipitaii bogate
- mediteraneana
Apele Duoro/Duero, Tejo/Tajo
Vegetatia
- paduri de foioase (stejar, fag) si pasuni
- vegetatie mediteraneana: - arbori: stejar de pluta, pin maritim, maslin si portocal salbatic
- arbusti: laur, mirt, cimbru, rozmarin
- tufisuri de garriga si maquis
6
Populatia concentrarea max. a pop. n zona capitalei i a oraului Porto, valea fl. Tejo i n unele zone de
pe coast.
Orase:
Lisabona, Porto (estuarul raului Duero), Coimbra, Setubal

Activitatile economice:
- dezvoltarea economic a Portugaliei s-a accelerat dup aderarea tarii la UE n 1986
- serviciile au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze, comerul, transporturile
i telecomunicaiile, turismul i serviciile financiare, prezentnd rate de cretere ridicate.
Resurse:
- carbuni, minereu de fier, pirita, wolfram
Industria:
- sectoarele tradiionale industria textila, nclminte, ceramic, plut, reparaii navale, alimente i
buturi
- noi sectoare: autoturisme, ind. electronica ai farmaceutica
Agricultura:
- se cultiva: citrice, masline, smochine, cereale, vita de vie (Vinul de Porto si Vinul de Madeira)
- pescuitul are un rol important n economie
- creterea animalelor: ovine, porcine, bovine
Transporturile
- ci ferate, ci rutiere; important flot comercial.
- aeroporturi la: Lisabona, Porto
Turismul
printre factorii care stimuleaz turismul se numr climatul plcut,

Olanda= Regatul Unit al Tarilor de Jos- NEDERLAND

Asezare geografica: in Europa de Vest , cu iesire la Marea Nordului, se invecineaza cu Germania la E,

Belgia la S
Este traversata de paralela de 51 grade lat. N
Mai este numita ,, Tara polderelor, ,, Tara Morilor de vant, ,, Tara lalelelor
Tarmurile sunt deltaice , nisipoase si joase, ele suportand modificari datorita lucrarilor de indiguiri si
desecari.

Cadrul natural
Relieful este dominat de campie, relief ce face parte din Campia Europei de Vest
Altitudinea reliefului este foarte joasa, o buna parte din suprafata Olandei(1/3) aflandu-se sub nivelul 0
al marii, aceasta reprezentand pentru poporul olandez o adevarata lupta cu natura, prin aceea ca au
construit diguri , protejand suprafetele uscate si transformandu-le in poldere
Clima- temperat oceanica , cu ierni blande si veri racoroase, precipitatii bogate aduse de vanturile de
vest
Apele- prezinta debite bogate , influentate de clima, se varsa in Marea Nordului, formand la varsare
estuare. Sut navigabile( vezi harta)
Vegetatia- restransa , reprezentata de pasuni si fanete
Populatia( valoare vezi manualul)
7
 Apartine poporului germanic, prezinta valori mari ale densitatii: 377 loc/km patrat.
Asezarile urbane: Amsterdam-capitala constitutionala, Rotterdam-, Haga-resedinta regala a
administratiei de stat, Eidhoven cu uzinele Philips.
Primele trei mari orase formeaza o grupare numita Randstad Holland

Economia: este dezvoltata, bazandu-se pe resurse proprii cat si din import.

Resursele natural: gaze natural ( locul IV pe Glob), petrol.
Un rol important in dezvoltarea economiei l-a avut traditia mestesugareasca dar si specializarea fortei de
munca , transporturile maritime.
Este o mare putere colonial detanand teritorii si in America de Sud.
Principalele ramuri industriale dezvoltate sunt: textile, alimentara, constructii navale, prelucrarea
diamantelor, prelucrarea si chimizarea petrolului
Agricultura: are character intensive, este cea mai performanta din lume. Se cresc bovine. Se cultiva
legume, flori, fructe
Transporturile se realizeaza prin intermediul fluviilor si canalelor. Rotterdam cel mai mare port al lumii.
30% din marfurile statelor UE se descarca in porturile olandeze.
Este tara membra a UE .

AUSTRIA
a. Poziia geografic
Republic parlamentar, situat n Europa Central, fr ieire la mare
b. Cadrul natural
1. Relieful: - este predominant muntos, 75% din suprafa M-ii Alpi,n E de-a lungul Dunrii apare C.
Panoniei
2. Clima: este predominant temperat- continental
3. Hidrografia: - reeaua hidrografic este reprezentat de Dunre i afluenii si Inn i Enns respectiv
lacul Constana
4. Vegetaia: - este unul din statele europene cel mai bine mpdurite
c. Populaia i aezrile
- Este unul dintre cele mai populate state europene,principalele areale de concentrare uman fiind
Bazinul Vienei i Valea Dunrii unde se concetreaz majoritatea actvitilor economice
- Orae VIENA, Lintz, Gratz, Passau etc.
d. Economia:- se bazeaz pe resursele proprii, avnd dezvoltat mai ales turismul i sectorul financiar
bancar

GRECIA

Grecia, sau Republica Elen ( , Ellinik Dhimokrata) este o ar din sud-estul

Europei membr a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene i a zonei euro.
1. Asezarea geografica
Grecia este situat n Peninsula Balcanic, n sudul Bulgariei, FYRO Macedoniei i Albaniei i n vestul
Turciei. Are un litoral de 13.676 km la Mrile Egee, Ionian i Mediteran. Privit de muli ca i leagnul
civilizaiei vestice, Grecia are o istorie lung i bogat n care i-a rspndit influena pe trei continente.
2. Relieful
Grecia ocupa partea sudica a Peninsulei Balcanice si circa 2000 insule din Marea Egee, Marea
Mediterana si Marea Ionica.
Grecia continentala are un tarm sinuos cu golfuri si peninsule; cu exceptia partii de V a Macedoniei,
nici un punct al tarii nu se afla la mai mult de 60 km de tarm; in apropierea tarmului sunt numeroase
8
insule separate de continent prin canale. Relieful este predominant muntos (4/5 din teritoriu). Astfel, in
partea continentala se afla muntii Rodopi (in N, la granita cu Bulgaria), masivul Olimp (2917 m), muntii
Pindului (2637 m) si muntii Peloponesului (2407 m).
Insulele au si ele un relief accidentat (800-1000 m alt.), in insula Creta trecand de 2400 m.
Campiile ocupa suprafete mai mari doar in N tarii (Campia Thessaliei, Campia Macedoniei).
Seismele sunt frecvente, iar activitatea vulcanica se face simtita in ins. Thira/ Santorin.
3. Clima
Este mediteraneana, cu veri toride (iulie 27 C la Atena). Iernile sunt blande si umede, ploioase in S si
aspre, cu zapezi, in muntii dinN. Precipitatiile, in general reduse (Atena, circa 400 mm/an), sunt mai bogate
in NV.
4. Raurile
Raurile au debite variabile, foarte scazute in timpul verii, mai importante fiind Vardarul/Axios,
Aliakmon, Struma/Strymon, Nestos/Mesta, Maritsa/ Evros.
5. Vegetatia, fauna si solurile
Alaturi de formatiuni tipic mediteraneene, se intalnesc paduri (20% din teritoriul tarii) de stejar, fag,
conifere si pajisti de munte.
Fauna este asemanatoare celei din Europa Centrala (lupi, ursi, jderi); in rest, sunt dominante elemente
mediteraneene (sacali, porci spinosi, capre salbatice). Numeroase pasari din N si centrul Europei poposesc
in anotimpul rece pe teritoriul Greciei.
Solurile sunt rosiatice de tip terra rossa
Populaia i aezrile
- principalele areale de concentrare uman fiind zona Atica , C. Macedoniei, Insulele Ionice
- Orae ATENA, Salonic, Patras, Ieraklion etc.
e. Economia:- se bazeaz pe resursele proprii, avnd dezvoltat mai ales turismul, agricultura
i sectorul transportilor