Sunteți pe pagina 1din 37

Anexa 23 Consiliul Local al Municipiului Timişoara Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice Biroul Centre de Zi pentru Persoane Vârstnice

Aprobat Director Executiv Maria Stoianov

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE INTERNĂ A BIROULUI CENTRE DE ZI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE

În cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice funcţionează Biroul Centre de zi care cuprinde următoarele Centre de zi pentru persoane vârstnice care se supun prezentului regulament:

a. Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”cu sediul în Timişoara, str. Sever Bocu nr.44/A b. Centrul de zi „Sf. Constantin şi Elena”, cu sediul în Timişoara str. Telegrafului nr.8 c. Centrul de Zi Alzheimer , cu sediul în Timi ş oara, str. V. Alecsandri nr.6

CAPITOLUL I Art.1. Definiţie Art.2. Scopul Art.3. Persoane vizate Art.4.Intrarea în vigoare

CAPITOLUL II Art.5 Organigrama centrelor de zi Art.6 Personalul funcţionar public şi contractual al biroului

CAPITOLUL III Art.7 Descrierea centrelor de zi Art. 8 Condiţii de acceptare a solicitanţilor Art.9 Procedura de soluţionare a cererilor, reclamaţiilor, contestaţiilor Art. 10 Modul şi orarul de funcţionare

CAPITOLUL IV Art.11 Drepturile beneficiarilor ART.12 Obligaţiile beneficiarilor Art. 13. Drepturile furnizorului de servicii sociale Art.14 Obligaţiile furnizorului de servicii sociale

CAPITOLUL V DISPOZIŢII FINALE

1

Anexa 23 CAPITOLUL I

Denumirea serviciului social:

BIROUL CENTRE DE ZI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE

În cadrul Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice funcţioneză Biroul Centre de zi, care se supune prezentului Regulament de Organizare şi Funcţionare.

La baza prezentului Regulament de Organizare şi Funcţionare Internă a Biroului Centre de zi stă Regulamentul de organizare şi funcţionare al serviciului public de interes local - Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.121/24.04.2007 şi a Organigramei şi Statului de Funcţii aprobată prin H.C.L. nr.76/26.02.2008.

Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice cuprinde următoarele centre:

a. Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” cu sediul în Timişoara, str. Sever Bocu nr.44/A, tel./fax: 0256/490286

b.

Centrul

de

zi“Sfinţii

Constantin

şi

Elena“

cu

sediul

în

Timişoara,

str.

Telegrafului nr.8, tel. 0256/286487.

 

c.

Centrul

de

zi

“Alzheimer

cu

sediul

în

Timişoara,

str.V.Alecsandri

nr.6,

tel.0256/434.736.

Art.1. Definiţie:

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare Internă (denumit în continuare Regulament) este un document intern al Biroului Centre de Zi aprobat de către Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara.

Art.2. Scopul:

Prezentul Regulament a fost adoptat în vederea accesului beneficiarilor si a reprezentanţilor legali la informaţii semnificative privind capacităţile Centrelor de Zi de a le satisface nevoile, în deplină cunoştinţă de cauză asupra drepturilor şi îndatoririlor lor.

Art.3. Persoanele vizate:

Prevederile Regulamentului sunt obligatorii atât pentru beneficiari si reprezentanţii lor legali cât şi pentru angajaţii centrelor de zi.

Art.4. Intrare în vigoare:

Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării şi îşi produce efectele faţă de beneficiari, a reprezentanţilor legali şi angajaţi

CAPITOLUL II

Art.5 .Organigrama Centrelor de zi Biroul Centre de Zi din cadrul Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice face parte din Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara care

2

Anexa 23

este un serviciu public, cu personalitate juridică, in subordinea Consiliului Local Timişoara. Biroul Centre de zi este coordonat şi controlat după cum urmează:

Coordonatorul Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară:

Viceprimar – Adrian Orza

Date de contact: str. B-dul C.D. Loga nr.1;

Tel.0256/ 408.300;

Directorul executiv Direcţia de

Asistenţă Socială Comunitară:

Doamna Maria Stoianov Date de contact: str.Regele Carol I nr.10. tel.0256/220583;

Şef serviciu pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice :

Doamna Maria Ciurcaş Date de contact: str. Sever Bocu nr.44/A, tel.0256/490.286;

Art.6. Personalul Biroului Centre de zi:

Personal contractual:

În Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” serviciile sunt asigurate de următoarele persoane angajate ca personal contractual :

- Asistent social, Alina Balaban (8ore/zi)

- Psiholog, Delia Bugariu (8 ore/zi, 4 zile/săptămână)

- Kinetoterapeut, Stănescu Silviu (8 ore/zi)

- Referent: Doina Florea (8ore/zi)

- Medic generalist: Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână)

- Îngrijitor clădiri, Radovan Mara (8 ore/zi) – birou administrativ

- Şofer, Dorel Cheregi (8ore/zi)- birou administrativ

În

următoarele persoane angajate ca personal contractual:

Centrul

de

zi

„Sf.

Constantin

şi

Elena”

serviciile

sunt

asigurate

de

- Psiholog: Andreea Mihalache (8ore/zi)

- Kinetoterapeut: Stănescu Antonela (8 ore/zi)

- Referent, Beinschrodt Dorina (8ore/zi)

- Medic Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână)

- Îngrijitor clădiri, Firciuc Sofia (8 ore/zi)- birou administrativ

- Şofer, Florin Cheregi (8ore/zi) – birou administrativ

La

angajate ca personal contractual:

Centrul

de

Zi Alzheimer

serviciile

sunt

asigurate

de următoarele

persoane

- Asistent social, Eszteró Emese(8 ore/zi)

- Referent, Viorica Nicoară(8 ore/zi)

- Psiholog, Delia Bugariu (8 ore, 1 zi/săptămână)

- Medic Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână)

- Asistent medical, Lakó Enikő (8 ore/zi, 3 zile/săptămână)

- Şofer, Florin Cheregi (8ore/zi) – birou administrativ

CAPITOLUL III Descrierea serviciului social

Art.7. Descrierea Biroului Centre de zi din cadrul Serviciului pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice

3

Anexa 23

Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice cuprinde toate centrele de zi destinate persoanelor vârstnice aflate în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, în cadrul Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice. La data redactării prezentului regulament în cadrul Biroului Centre de zi pentru persoane vârstnice sunt trei centre de zi şi anume:

- Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”cu sediul în Timişoara,

str. Sever Bocu nr.44/A. Acest centru funcţionează din 2002. - Centrul de zi „Sf. Constantin şi Elena”, cu sediul în Timişoara str. Telegrafului nr.8. Acest centru funcţionează din 2006.

- Centrul de Zi “Alzheimer” , cu sediul în Timi ş oara, str. V. Alecsandri nr.6. Acest centru funcţionează din 2002 Toate centrele de zi pentru persoane vârstnice care vor fi date în funcţionare se supun procedurilor prezentului Regulament.

Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi prevenirea instituţionalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor alternative.

Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice din cadrul serviciului are drept scop prevenirea şi limitarea unor situaţii de dificultate şi vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

7.1. Centrele de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”şi “Sfinţii Constantin

şi Elena” sunt servicii sociale al căror obiectiv principal este încurajarea şi facilitarea accesului persoanelor vârstnice la servicii sociale creând un model de asistenţă comunitară adaptat nevoilor persoanelor vârstnice. Scopul principal este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin menţinerea autonomiei persoanei şi prevenirea marginalizării şi excluderii sociale.

7.2. Centrul de Zi Alzheimer este un serviciu social, al cărui obiectiv principal

este încurajarea şi facilitarea îngrijirii persoanelor cu boala Alzheimer fază incipientă şi medie - în şi de către comunitate - creând un model de asistenţă comunitară adaptat nevoilor persoanelor cu boala Alzheimer. Scopul prinicipal este menţinerea autonomiei persoanei şi prevenirea agravării situaţiei de dependenţă pe o perioada cat mai lung posibila.

7.3. Etape ale procesului de furnizare a serviciilor sociale

Pentru acordarea serviciilor sociale în centrele de zi se parcurg următoarele etape:

a. Identificarea şi preluarea cazului

b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice

c. Elaborarea planului de intervenţie

d. Evaluarea complexă

e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă

f. Implementarea planul individualizat de asistenţă pentru beneficiarii din

centrul de zi

g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate

4

Anexa 23

h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice

i. Evaluarea opiniei beneficiarilor

a.

Identificarea şi preluarea cazurilor

Identificarea se realizează astfel

- solicitarea directă a persoanei vârstnice

- solicitarea directă a familiei sau a reprezentanţilor legali (unde există)

- prin telefon la numerele: 0256- 490286 sau 0256-286487 sau 0256 -434736

- prin solicitarea directă a vecinilor, cunoştinţelor, etc.

- prin solicitarea directă a altor instituţii cu care colaborăm (ex. poliţia de proximitate, primărie, alte organizaţii şi instituţii, etc.)

Preluarea cazurilor se realizează prin: completarea cererii tip (anexa 1). Completarea cererii tip este făcută de către persoana în cauză sau, dupa caz, de membrii familiei, persoana care sesizează cazul sau instituţia care solicită înscrierea într-un centru de zi. Cererea completată se înregistrează la sediul Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, str. Regele Carol I, nr.10, de către responsabilul de caz. În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana vârstnică, aceasta are obligaţia să se prezinte în termen de 5 zile la sediul centrului de zi respectiv pentru a urma procedurile necesare înscrierii. Dacă persoana vârstnică nu se prezintă în termenul de 5 zile la centrul de zi, cazul se consideră închis şi procedurile de includere în centru încheiate, cererea fiind considerată retrasă.

b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice

Se realizeză de către asistentul social (iar în lipsa acestuia de către

referentul centrului care are competenţe în asistenţă socială), dupa cum urmează:

- la primul contact cu persoana vârstnică care a solicitat frecventarea unui

centru de zi la sediul unuia din cele trei centre (la centrul de zi la care s-a prezentat persoana).

- prin completarea Fişei de evaluare iniţială (anexa 2) prin care se

încearcă identificarea nevoilor persoanei vârstnice.

- dacă evaluarea iniţială stabileşte numai servicii de informare, acestea se acordă pe loc beneficiarului sau familiei acestuia conform legislaţiei în vigoare. În situaţia persoanelor care se adresează Centrului de zi Alzheimer, care necesită consiliere şi îndrumare, stabilite la primul contact, se va completa Planul personalizat de consiliere (anexa 15)

- dacă persoana corespunde

va

primi lista cu documente necesare (anexa 5) a fi completate/aduse pentru a intra în colectivitate.

condiţiilor

minime obligatorii (anexa 4)

În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana vârstnică, evaluarea iniţială şi planul de intervenţie se vor completa în maxim 5 zile de la data cererii, la sediul centrului de zi, obligatoriu în prezenţa persoanei vârstnice pentru care s-a făcut solicitarea înscrierii la un centru de zi.

c. Elaborarea planului de intervenţie

cu

privire la activităţile unui centru de zi, în situaţia în care persoana vârstnică

5

După

evaluarea

iniţială

şi

după

informarea

potenţialului

beneficiar

Anexa 23 doreşte în continuare, înscrierea la un centru de zi, şi dacă în urma evalurii iniţiale se constată ca nevoie principală este nevoia de socializare se va

completa planul de intervenţie (anexa 3) în care se specifică paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea aprobării pentru frecventarea unui centru de zi. Planul de intervenţie cuprinde scopul, obiectivele, persoana responsabilă şi rezultatul acţiunilor. Planul de intervenţie (anexa 3) se realizează având la bază nevoile sociale identificate, cu participarea beneficiarului sau a persoanei care a acordat informaţiile (în cazul persoanelor bolnave de Alzheimer). Acesta poate cuprinde acţiuni ca:

- vizite la domiciliu,

- completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) în conformitate

cu prevederile HG 886/2000 privind aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice;

- obţinerea documentelor solicitate,

- contactarea medicului de familie, contactarea vecinilor, etc.

- informare cu privire la limitarea situaţiei de dificultate şi vulnerabilitate

- sprijin emoţional împotriva marginalizării şi/sau stigmatizării

- referirea beneficiarului care nu corespunde criteriilor de acceptarea în

Centrul de Zi, la un alt furnizor de servicii sociale, conform art.12 alin.(2)

a Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 (atunci când este posibil).

atât

asistentul social sau referentul, cât şi beneficiarul. Planul de intervenţie se elaborează la primul contact cu beneficiarul, după finalizarea evaluării iniţiale.

Responsabili

de

îndeplinirea

acţiunilor

planului

de

intervenţie:

Timpul pentru realizarea documentaţiei (acte medicale şi copii acte de identitate şi venit) de către beneficiar este de două săptămâni de la data semnării cererii, iar timpul finalizării evaluării complexe de către asistent social/referent cu competenţe în asistenţă socială şi comunicarea rezultatului către beneficiar, în sensul aprobării sau nu a cererii de frecventare a centrului de zi, se va face în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la sediul central al Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara.

d. Evaluarea complexă

După ce potenţialul beneficiar al unuia din centrele de zi a adus toate documentele solicitate se va trece la următoarea etapă- evaluarea complexă. În situaţia în care persoana vârstnică nu mai revine cu documentele solicitate, cererea de frecventare a unui centru de zi se consideră ca fiind retrasă. Evaluarea complexă presupune evaluarea socială, psihologică, medicală şi kinetoterapeutică. Evaluarea situaţiei persoanei vârstnice se va face pe baza Fişei de

evaluare socio-medicală (anexa 18). Asistentul social (sau referentul centrului) se va deplasa la domiciliul persoanei vârstnice pentru a observa persoana în mediul propriu de viaţă şi pentru a completa Fişa de evaluare socio-medicală (conform HG 886/2000). Prin completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) se urmăreşte:

- evaluarea capacităţilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de disfuncţie şi a abilităţii de a realiza activităţile de bază ale vieţii zilnice,

- evaluarea psihiatrică pe baza adeverinţei eliberată de medicul psihiatru,

- evaluarea gradului de funcţionabilitate socială,

- stabilirea gradului de dependenţă al persoanei vârstnice

6

Anexa 23

- evaluarea mediului fizic şi psihic în care trăieşte persoana,

- evaluarea percepţiei persoanei asupra siguranţei, securităţii şi vulnerabilităţii proprii,

- evaluarea motivaţiei persoanei de a beneficia de servicii în centre de zi,

- evaluarea nevoilor sociale şi a posibilităţii asigurării de suport pentru

reţeaua informală de îngrijire.

către

asistentul social se face la domiciliul persoanei, iar evaluarea psihologică, kinetoterapeutică şi medicală se face la Centrul de Zi, după obţinerea aprobării frecventării centrului de zi, atunci când persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. În Centrul de zi pot fi incluse doar persoane semidependente gr. IIA, IIB, IIC sau independente, IIIA, IIIB. Persoanele cu gradul I de dependenţă nu vor putea deveni beneficiare ale serviciilor oferite în cadrul centrelor de zi. După finalizarea evaluării de către asistentul social/referent va avea loc o întîlnire a echipei multidisciplinare a centrului respectiv în care va fi analizat dosarul persoanei vârstnice care doreşte frecventarea unui centru de zi. Din echipa multidisciplinară fac parte următorii profesionişti: asistent social, referent, psiholog, medic specialist medicină generală, kinetoterapeut şi asistent medical. Medicul de familie al persoanei vârstnice va fi contactat la nevoie pentru clarificări. În funcţie de situaţia persoanei din echipa multidisciplinară pot face parte mai mulţi profesionişti. Identificarea acestora se face la nevoie. În funcţie de recomandările medicale (medic de familie, examen psihiatric) şi evaluarea complexă se decide includerea sau nu a persoanei vârstnice în Centrul de zi şi se va trece la etapa următoare. Indiferent de decizia echipei multidisciplinare a centrului de zi, răspunsul va fi comunicat persoanei vârstnice, în scris, în maxim 5 zile de la decizie, respectându-se încadrarea în termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Răspunsul poate fi de acceptare (anexa 6a) urmat de frecventarea imediată a centrului de zi, de

de

acceptare

aşteptare a centrului de zi respectiv (urmând ca la eliberarea unui loc persoana care are aprobare să fie anunţată de către asistentul social al centrului), sau de

respingere a cererii de înscriere (anexa 6c) ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor. Frecventarea Centrului de zi este aprobată pe o perioadă de un an de la data semnării Contractului de acordare a serviciilor sociale (anexa 8).

Completarea

Fişei

de

evaluare

socio-medicală

(anexa

18)

de

(anexa

6b)

dar,

din

lipsa

locurilor

libere,

de

trecerea

pe

lista

În situaţia în care centrul de zi este ocupat la capacitatea maximă, persoana vârstnică evaluată şi acceptată va fi inclusă în lista de aşteptare. La nivelul Biroului Centre de zi există o bază de date comună centrelor de zi (anexa 22) care cuprinde toţi beneficiarii celor trei centre, a celor care au aprobare, dar nu beneficiază încă din cauza capacităţii reduse (maxim 85 beneficiari pe cele trei centre de zi) a centrului respectiv, precum şi a tuturor persoanelor care s-au adresat biroului în vederea informării pentru înscrierea într-un centru de zi. La nivelul fiecărui centru există baza de date a centrului de zi respectiv. După ce persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi, în cadrul evaluării complexe se va realiza evaluarea psihologică, kinetoterapeutică şi medicală de către profesioniştii centrului. Psihologul centrului de zi completează Fişa de observaţie psihologică

(anexa14a)

în

termen

de

30

de

zile

lucrătoare

de

la

data

la

care

persoana

 

7

Anexa 23 vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. Fişa de observaţie psihologică cuprinde pe lângă date personale, anamneză, antecedente medicale, concluzii şi recomandări. Medicul specialist medicină generală al centrului de zi completează, după ce persoana vârstnică devine beneficiar al centrului Fişa de consultaţii medicale (anexa 19a) care cuprinde pe lângă datele personale şi antecedentele medicale şi un examen clinic general împreună cu concluziile examenului clinic şi observaţiile/recomandările necesare. Kinetoterapeutul centrului de zi completează Fişa de observaţie

către

kinetoterapeutică

medicul specialist al centrului de zi şi după cel puţin opt contacte directe cu beneficiarul, pentru a observa dificultăţile şi potenţialul acestuia din punct de

vedere kinetoterapeuetic. Această fişă cuprinde în afara datelor personale, date medicale, indicaţii kinetoterapie, programul kinetoterapeutic şi evoluţie.

(anexa

16a)

după

finalizarea

evaluării

medicale

de

e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă

După obţinerea aprobării frecventării centrului de zi se va completa Planul

evaluării

complexe cu acordul şi participarea beneficiarului la data intrării în centrul de

zi. Se ţine cont în stabilirea planului individualizat de asistenţă de activităţile care sunt disponibile în centrul de zi şi de capacităţile şi dorinţele fiecărei persoane. Serviciile oferite în centrele de zi sunt:

1. Activităţi pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru

individualizat

de

asistenţă

(anexa

7). Acesta

se

realizează

în

urma

reintegrarea socială :

- activităţi practice (autogospodărire, lucru manual, grădinărit, pictură, confecţionat obiecte decor, tricotat),

- activităţi

radio sau TV)

- jocuri de grup (jocuri de scrabble, şah, table, rummy, jocuri distractive) etc; - grupuri de discuţii tematice (teme: medicale, sociale, distractive),

- grupuri cultural artistice (tearu, dans, audiţii muzicale),

- activităţi intergeneraţii (programe derulate împreună cu copii, studenti, etc.),

- activităţi în comunitate (vizionare de spectacole, vizite la diverse instituţii,

serate dansante, participare la acţiuni mediatice),

- activităţi recreativ distractive (sărbătorirea zilelor de naştere trimestrial şi a

altor sărbători/evenimente speciale,

- activităţi de informare cu privire la boala Alzheimer şi acordarea de sprijin

(dezvoltarea capacităţilor şi cunoştinţelor beneficiarului şi familiei de a face faţă implicaţiei bolii Alzheimer din viaţa de zi cu zi 1 ; îndrumarea şi consilierea familiei beneficiarilor cu privire la tehnicile de îngrijire în diferite stadii ale bolii Alzheimer 2 )

la

informative

(citirea

presă,

cărţi,

reviste,

urmărirea

programelor

excursii), etc.

2. Consiliere juridică şi administrativă

3. Consiliere psihologică şi socială

4. Readaptarea capacităţilor fizice - kinetoterapie

5. Consultaţii şi îndrumare medicală

Planul individualizat de asistenţă (anexa7) cuprinde obiective şi activităţi

potrivit celor menţionate mai sus. Acesta se completează în prima zi de

1 , 4 se aplica doar beneficiarilor suferinzi de boala Alzheimer din cadrul Centrului de Zi Alzheimer

8

Anexa 23 frecventare a centrului de zi de asistentul social/referent împreună cu persoana vârstnică. În planul individualizat de asistenţă se va specifica obligatoriu numărul de zile pe săptămână pe care persoana vârstnică le va petrece în centru. Numărul zilelor nu poate fi mai mic de trei pe săptămână.

După finalizarea planului individualizat de asistenţă se semnează Contractul pentru acordarea de servicii sociale in Centre de zi (anexa 8) încheiat între beneficiar si Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice. Furnizarea serviciilor în centrele de zi se face numai în urma semnării Contractului între cele două părţi (în două exemplare, câte una pentru fiecare parte), prin care se urmăreşte implicarea şi participarea ambelor părţi în procesul de acordare a serviciilor sociale în cadrul centrelor de zi; prin semnarea contractului se asigură că beneficiarul a înţeles care sunt drepturile şi obligaţiilor ambelor părţi şi şi-a asumat răspunderea pentru respectarea obligaţiilor care ţin de el.

f. Implementarea planului individualizat de asistenţă al beneficiarilor din Centrele de Zi

Beneficiarii centrelor de zi vor participa zilnic, de luni până vineri, la activităţile din cadrul Centrului de Zi pe parcursul a 6.00 ore (8.30-14.30), în funcţie de numărul de zile specificate în planul individualizat de asistenţă. Ei vor fi supravegheaţi şi coordonaţi în realizarea activităţilor de către referenţii centrului. În cadrul fiecărui Centru de Zi este afişat programul săptămânal al activităţilor derulate în centrul de zi de către beneficiari (anexa 9), al activităţilor de grup şi componenţa fiecărei echipe (atelier de lucru). Fiecare beneficiar se va informa despre activităţile individuale şi de grup la care va participa în fiecare săptămână, consultând Programul săptămânal afişat în sală. Programul săptămânal al activităţilor derulate în centrul de zi de către beneficiari va fi stabilit cu participarea întregii echipe multidisciplinare şi cu consultarea beneficiarilor. În stabilirea programului săptămânal de activităţi se au în vedere nevoile identificate la nivelul fiecărei persoane. Redactarea acestuia se face de către referent după consultarea fiecărui membru al echipei multidisciplinare (în săptămâna anterioară afişării lui), referentul fiind supervizat de către asistentul social al centrului, care este persoana responsabilă de implementarea şi monitorizarea planului individualizat de asistenţă. Programul de activităţi va fi afişat la începutul fiecărei săptămâni, astfel încât beneficiarii centrului să ştie ce activităţi vor fi derulate şi în ce zile. Acest program săptămânal se adresează beneficiarilor.

Activităţile specifice domeniului social, psihologic, kinetoterapeutic, medical sunt coordonate şi realizate de specialişti potrivit competenţelor lor (asistent social, psiholog, kinetoterapeut, medic şi asistent medical). Întâlnirile de grup sau individuale pentru consiliere psihologică şi socială, activităţile pentru readaptarea capacităţilor fizice – kinetoterapie, acordarea de îndrumare şi consultaţii medicale vor fi incluse în planul de activităţi al centrului.

9

Anexa 23 Fiecare profesionist din cadrul echipei multidisciplinare acordă servicii specifice în urma evaluării şi a planului specific pentru fiecare beneficiar, în funcţie de nevoile identificate. Astfel, în ceea ce priveşte asistenţa psihologică, se completează de către psiholog împreună cu beneficiarul Planul individualizat de intervenţie

consideră

necesar dar se revizuieşte obligatoriu o dată pe an. La reevaluarea psihologică anuală se realizează şi un Profil psihologic (anexa 14c). Acesta cuprinde obiective pe termen scurt, pe termen mediu şi lung, împreună cu strategiile şi perioadele de realizare. În situaţiile în care este nevoie de intervenţie socială în rezolvarea problemelor sociale individuale, asistentul social va acorda asistenţă şi suport individual persoanelor vârstnice. Asistenţa socială se realizează pe baza Planului individualizat de intervenţie socială (anexa 11a), care se completează ori de câte ori este nevoie de intervenţie în rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor centrelor de zi. Acesta cuprinde obiective, măsuri şi acţiuni, persoanele responsabile şi perioadele de realizare, precum şi rezultatele acţiunilor şi măsurilor. Consilierea juridică şi administrativă se acordă numai la solicitarea beneficiarului de către juristul instituţiei. Dacă la problema ridicată de beneficiar, asistentul social consideră că este nevoie de implicarea juristului, acesta va prezenta problema juristului instituţiei, care, în limita posibilităţii va acorda consultanţa juridică solicitată. Serviciile de kinetoterapie se acordă doar dacă starea de sănătate a beneficiarului o permite şi dacă acesta doreşte să participe la programul de kinetoterapie. Fiecare beneficiar are câte o Fişă de observaţie kinetoterapeutică (anexa 16a) care cuprinde pe lângă datele medicale şi indicaţii kinetoterapeutice ale beneficiarului, programul de kinetoterapie, care este individualizat potrivit dorinţelor, posibilităţilor persoanei şi programelor de kinetoterapie care se pot derula la momentul respectiv în centrul de zi respectiv. Stabilirea programului individualizat de kinetoterapie se face cu consultarea medicului specialist de medicină generală al centrului de zi. Asistenţa medicală se acordă la cererea beneficiarilor sau atunci când starea de sănătate a beneficiarului care se află în centrul de zi o impune. Se deoreşte menţinerea în parametrii normali ai beneficiarilor şi îmbunătăţirea stării de sănătate prin monitorizări regulate.

psihologică

(anexa 14b),

care

poate

fi

modificat

ori

de câte

ori

se

g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate

În fiecare lună are loc o întâlnire la care participă echipa multidisciplinară a centrului de zi (asistentul social, referentul, psihologul şi kinetoterapeutul, medicul şi asistentul medical) pentru a discuta punerea în practică a acţiunilor/măsurilor şi pentru a identifica dificultăţile şi succesele. După fiecare întâlnire a echipei multidisciplinare se va întocmi un proces verbal semnat de toţi participanţii. Monitorizarea participării beneficiarilor la activităţile centrului de zi realizate în sala de activităţi sub supravegherea referentului se face prin fişa lunară de activităţi (anexa 10). Fişa conţine informaţii cu privire la activităţile la care a participat beneficiarul dar şi aprecieri generale privind gradul de implicare, efectele şi impactul pe care îl au activităţile asupra persoanei

10

Anexa 23 vârstnice. Fişa este completată zilnic de către referent, iar la sfârşitul lunii această fişă va fi inclusă în dosarul persoanei vârstnice. Centralizarea datelor şi stabilirea paşilor care trebuie urmaţi pentru realizarea acţiunilor/măsurilor precum şi persoanele responsabile este făcută de asistentul social cu consultarea echipei multidisciplinare. Există în dosarul fiecărui beneficiar Fişa de monitorizare psihologică

trimestrială (anexa 14d) care cuprinde obiective, strategii şi tehnici precum şi observaţii şi concluzii. Monitorizarea intervenţiilor individuale psihologice şi a activităţilor de grup la care participă beneficiarul se face prin Fişa de evidenţă a intervenţiei psihologice (anexa 14e) care evidenţiază participarea beneficiarului la consiliere psihologică individuală, psihoterapie, programe specifice. În ceea ce priveşte activitatea de kinetoterapie aceasta este monitorizată prin Fişa de

numele

beneficiarului, valorile tensiunii arteriale şi ale pulsului, implicarea în kinetoterapie de grup, individual şi în jocuri distractive cu caracter motric şi cognitiv. Fişa de monitorizare medicală (anexa19b) este completată de către medicul centrului şi cuprinde simptome, diagnostic şi recomandări/tratament. Pentru a putea monitoriza acţiunile şi măsurile realizate pentru rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor şi a putea analiza rezultatele se completează de către asistentul social Fişa de monitorizare a intervenţiei sociale (anexa 11b).

evidenţă

kinetoterapeutică

(anexa

16b)

zilnică,

care

cuprinde

Monitorizarea activităţilor realizate cu beneficiarii se realizează şi prin completarea caietului cu activităţi. Există în fiecare centru de zi câte un caiet de activităţi în care se notează toate activităţile desfăşurate în Centru, în fiecare zi. Completarea caietului se face zilnic de către referent. Prezenţa persoanelor vârstnice la Centrul de Zi se face în caietul de prezenţă. Fiecare beneficiar are obligaţia de a trece în caiet în dreptul numelui său, ora de sosire şi plecare în/din centru, precum şi semnătura. Astfel se poate vedea respectarea de către beneficiar a programului stabilit de comun acord. La sfârşitul fiecărei luni, se va calcula de către referenţi procentul frecvenţei lunare pe fiecare beneficiar. Asistentul social va realiza o bază de date cu frecvenţa tuturor beneficiarilor în fiecare lună. Unul dintre indicatorii care vor fi luaţi în seamă la stabilirea continuării frecventării centurlui de zi va fi şi situaţia frecvenţei.

h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice

O dată la un an are loc o reevaluare a beneficiarilor, din punct de vedere

social, medical, psihologic şi kinetoterapeutic. La reevaluare se are în vedere

realizarea planului individualizat de asistenţă şi se aplică Fişa de evaluare a intervenţiei (anexa 17)

În reevaluare se ţine cont şi de:

- situaţia socială şi medicală a beneficiarilor

- de Criteriile de selecţie (anexa 13) pentru a continua frecventarea centrului

de zi

- implicarea beneficiarului în realizarea planului individualizat de asistenţă şi

respectarea obligaţiilor contractuale

- modificarea planului individualizat de asistenţă 3 (vezi anexe IADL si ADL)

- scoaterea din evidenţă.

3 pentru persoanele cu boala Alzheimer,in funcţie de avansarea bolii şi/sau apariţii ale altor aspecte sociale

11

Anexa 23 După finalizarea evaluării fiecare beneficiar va avea un Punctaj, luat în considerare pentru continuarea sau nu a frecventării centrului de zi. Punctajul

anual este suma punctajului obţinut pe baza Criteriilor de selecţie (anexa 13) şi

pe baza Fişei de evaluare a intervenţiei

În situaţia în care beneficiarul obţine sub 50 de puncte se va pune obligatoriu în discuţie în cadrul echipei multidisciplinare scoaterea din centrul de zi. În urma discuţiilor şi analizelor echipa multidisciplinară decide menţinerea sau scoaterea beneficiarului din centrul de zi. În situaţia în care decizia este de scoatere a persoanei vârstnice din centrul de zi, acesta va fi informată în scris cu privire la decizie şi motivul acesteia de către asistentul social.

(anexa 17)

Existenţa acestui mod de punctaj va face ca selecţia cazurilor care vor rămâne incluse în centrul de zi să fie obiectivă şi să răspundă nevoii de socializare.

i. Evaluarea opiniei beneficiarilor

O dată pe an, în luna ianuarie, se aplică beneficiarilor un Chestionar de evaluare a gradului de satisfacţie (anexa 12) prin care să se poată:

- identifica problemele individuale şi de grup ale beneficiarilor dar şi dinamica acestora - identificarea de activităţi sau soluţii pentru îmbunătăţirea planului individualizat de asistenţă - identificarea eventualelor nemulţumiri individuale şi de grup vis a vis de activitate, personal, etc. Prin analiza chestionarelor şi a sugestiilor rezultate în urma întâlnirilor se va putea stabili gradul de satisfacţie/insatisfacţie a beneficiairlor cu privire la furnizarea serviciilor sociale şi a facilităţilor oferite. După aplicarea chestionarelor de către referent, se realizează analiza acestora la nivel de grup de către psihologul centrului de zi respectiv. Persoanele vârstnice şi echipa multidisciplinară vor fi informate despre rezultatele acestora printr-un raport făcut de psiholog. Beneficiarii vor participa activ la identificarea de soluţii în vederea îmbunătăţirii serviciilor sociale. Se organizează întâlniri periodice de grup şi individuale cu beneficiarii şi/sau aparţinătorii pentru a obţine un feed-back asupra calităţii serviciilor oferite, sugestii asupra eventualelor îmbunătăţiri a serviciilor, identificarea de soluţii pentru problemele depistate, etc. În urma întâlnirilor de grup se redactează câte un proces verbal care va cuprinde problemele discutate şi soluţiile/modificările stabilite de grupul de beneficiari.

7.4.

serviciilor sociale

Metode

şi

instrumente

utilizate

în

cadrul

procesului

de

furnizare

a

7.4. a. Metode Principala metodă de intervenţie folosită este „modelul de intervenţie în sensul schimbării” care se bazează pe construirea unei relaţii dinamice între profesionist şi beneficiar. Pornind de la situaţia în care se găseşte beneficiarul, profesionistul construieşte un plan de intervenţie în cadrul căruia sunt definite o serie de obiective şi acţiuni adecvate procesului de schimbare. Profesionistul joacă un rol de integrator şi coordonator al efortului de păstrare şi restaurare a normalităţii sociale.

12

Anexa 23 Principalele metode folosite în culegerea informaţiilor şi instrumentarea cazurilor sunt: documentarea, observaţia, întrevederea, convorbirea telefonică, interviul, consilierea, kinetoterapie. În evaluarea şi instrumentarea unui caz se va ţine cont de faptul că toate metodele folosite sunt interdependente şi complementare. Profesionistul nu poate folosi numai o metodă în instrumentarea cazului. Se recomandă folosirea mai multor metode, în funcţie de complexitatea cazului.

Documentarea Documentarea este o metodă utilizată în scopul culegerii de date şi informaţii, utile în procesul de intervenţie. Documentarea se desfăşoară pe toată perioada de instrumentare a cazului recomandându-se alegerea a cât mai multor documente relevante despre situaţia beneficiarului. În cazul acestei metode sunt implicaţi atât beneficiarul, care va prezenta documentele necesare, cât şi responsabilul de caz, care selectează documentele necesare bunei desfăşurări a intervenţiei. Documentele pot fi solicitate direct beneficiarului, dar şi altor instituţii în a căror evidenţă se găseşte sau s-a găsit. Documentele pot fi solicitate şi membrilor familiei sau reprezentantului legal al beneficiarului. O bună documentare stă la baza desfăşurării optime a intervenţiei şi completează alte metode cum ar fi: întrevederea, observaţia şi interviul. În documentare se folosesc următoarele tipuri de documente:

Documente referitoare la date personale oficiale ale beneficiarului:

certificat de naştere, carte de identitate, certificate de căsătorie, deces, testamente, sentinţe de divorţ, de încredinţare, acte de proprietate, contracte, alte adeverinţe şi dovezi eliberate de autorităţi, fişe medicale etc.;

Documente referitoare la date personale ale beneficiarului, dar care au

caracter neoficial: scrisori, produse ale activităţii, fotografii etc.;

Documente referitoare la situaţia actuală a beneficiarului: anchete sociale, acte doveditoare privind situaţia materială/prestaţii de care beneficiază;

Documente referitoare la alte servicii sociale de care beneficiază:

legitimaţii, carnet de membru al unor asociaţii, adeverinţe, evaluări, rapoarte. În documentare se vor respecta următoarele:

Documentele se vor analiza cu atenţie, iar profesionistul se va asigura că a înţeles la ce se referă documentul respectiv;

Profesionistul va respecta regulile confidenţialităţii în legătură cu toate documentele la care are acces;

Profesionistul se va asigura că deciziile luate pot fi susţinute de documente verificabile, ataşate dosarului.

Observaţia O altă metodă utilizată este observaţia. Aceasta are drept scop culegerea de informaţii care ne sunt necesare pentru a completa sau confirma datele obţinute prin folosirea altor metode.

Observaţia este o metodă folosită pe toată perioada de instrumentare a cazului, dar are o importanţă deosebită în faza de evaluare iniţială, precum şi în etapa de intervenţie. Informaţiile se pot obţine:

Prin observarea beneficiarului în mediul lui de provenienţă/de viaţă (familie, grup de prieteni)

13

Anexa 23

Prin observarea beneficiarului într-un mediu mai puţin familiar şi într-o situaţie determinată (întrevederea, interviul)

Prin observarea beneficiarului pe perioada activităţilor şi în grupul format în centrul de zi Informaţiile obţinute prin metoda observaţiei se referă la:

Aspecte ale mediului social (condiţii materiale şi de locuit, relaţiile din cadrul familiei, relaţii cu vecinii);

Conduita beneficiarului (comportament, atitudini, stări emoţionale)

Comunicarea interpersonală (limbaj verbal şi non verbal, coerenţa limbajului, adaptare la situaţii)

Implicarea beneficiarului

Dificultăţile întâmpinate de beneficiar

Observaţia poate fi:

- directă: responsabilul de caz şi beneficiarul sunt faţă în faţă

- indirectă: responsabilul de caz observă beneficiarul în mediul de provenienţă prin vizita la domiciliul acestuia şi culege informaţii despre acesta din diverse surse (vecini, familie, prieteni, alţi profesionişti etc.),

pe parcursul activităţilor din centrul de zi

- direcţionată/planificată: responsabilul de caz îşi propune să observe unul sau mai multe aspecte

- întâmplătoare: responsabilul de caz nu îşi propune să urmărească un aspect anume. În cazul acestei metode se vor respecta următoarele:

Este de preferat ca informaţiile să fie înregistrate după întrevederea cu clientul, iar dacă nu este posibil se cere acordul beneficiarului

Informaţiile obţinute prin observaţie se completează prin informaţii obţinute prin alte metode

Profesionistul va avea o minimă experienţă în utilizarea acestei metode.

Întrevederea Întrevederea este o metodă care presupune o întâlnire între beneficiar şi responsabilul de caz. În cadrul acesteia, scopul este să se obţină informaţii necesare înţelegerii problemei cu care se confruntă beneficiarul, realizându-se o investigaţie a situaţiei acestuia. Pe baza informaţiilor obţinute, responsabilul de caz şi beneficiarul trec la stabilirea modalităţilor de rezolvare a problemei.

Metoda întrevederii se poate aplica atunci când responsabilul de caz:

Doreşte să cerceteze/evalueze situaţia în care se află beneficiarul şi în acest caz este utilizată pe întreg parcursul desfăşurării cazului;

Urmăreşte să amelioreze mediul social al beneficiarului.

Se poate realiza în cabinetului de consiliere din cadrul centrului de zi dar poate

fi aplicată şi în cadrul vizitei la domiciliu, la solicitarea beneficiarului sau în urma unei sesizări din partea unei autorităţi locale. Întrevederea poate fi:

Programată: realizată la solicitarea beneficiarului sau a responsabilului de caz

Neprogramată: realizată în urma unei sesizări de către o persoană sau instituţie. Pentru a obţine rezultate optime, responsabilul de caz trebuie să pregătească întâlnirea prin crearea unui mediu securizant pentru beneficiar şi să stabilească întrebările pe care urmează să le pună.

14

Anexa 23

Convorbirea

responsabilul de caz trebuie să dispună de următoarele deprinderi şi abilităţi:

trebuie

să

se

desfăşoare

în

condiţii

optime

iar

în

acest

caz

Să construiască o relaţie de încredere şi ajutor faţă de beneficiar;

Să asculte activ şi să susţină beneficiarul;

Să înlăture barierele sociale dintre beneficiar şi responsabilul de caz.

În cazul acestei metode se vor respecta următoarele:

Responsabilul de caz este interesat să stabilească un climat confortabil şi o relaţie non-directivă cu beneficiarul;

Se urmăreşte obţinerea unor informaţii cu caracter general;

Responsabilul de caz trebuie să susţină o convorbire care are la bază întrebări deschise, non-directive;

Întrebările să fie formulate cât mai clar şi să fie adecvate limbajului beneficiarului.

Convorbirea telefonică O altă metodă utilizată este convorbirea telefonică. Aceasta este o metodă

auxiliară de strângere/confirmare a datelor şi de realizare a contactului dintre beneficiar şi responsabilul de caz prin comunicare exclusiv verbală. Convorbirea telefonică nu se realizează într-o anumită etapă a instrumentării cazului, ci se poate realiza oricând este necesar. Cele mai frecvente situaţii când se apelează la această metodă sunt:

Semnalarea cazului: se poate realiza prin autoreferire, referire de către o altă persoană sau instituţie;

Strângerea de informaţii cu privire la caz: se referă la date de identificare

ale solicitantului iar dacă solicitarea este realizată prin referire se solicită date despre instituţia sau persoana care sesizează cazul;

Vizitele în familie: acestea pot fi programate telefonic.

Acordarea răspunsului cu privire la cererea de frecventare a centrului de zi, aprobarea sau respingerea cererii. În cazul acestei metode se va ţine cont de următoarele aspecte:

- Această metodă nu poate fi aplicată oricărui beneficiar şi în orice context.

Există situaţii când nu putem aplica această metodă: persoanele care nu posedă aparat telefonic, persoanele cu probleme psihice, cu deficienţă de auz şi/sau vorbire, private de libertate etc.

- Responsabilul de caz trebuie să fie conştient că metoda prezintă avantaje

limitate pentru soluţionarea cazului şi menţinerea unei relaţii;

- Informaţiile obţinute trebuie să fie completate şi confirmate cu informaţii

rezultate din alte metode utilizate. Contactul telefonic este necesar şi în situaţiile de informare între beneficiar şi responsabilul de caz cu privire la absenţa de la activităţile centrului de zi, aspecte neprevăzute de modificare a programului etc.

Interviul Interviul reprezintă o interacţiune între două persoane planificată, structurată şi având un anumit scop. Pentru a fi eficient în realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să aibă anumite abilităţi. Astfel el va putea să pună întrebări având un scop clar, să observe reacţiile, să facă un sumar al informaţiilor şi să le împărtăşească şi să asculte atent la tot ceea ce se spune. La sfârşitul interviului este necesar să se înregistreze ceea ce s-a spus. Comportamentul responsabilului de caz trebuie să încurajeze sentimentul de încredere şi dorinţa de a împărtăşi anumite experienţe.

15

Anexa 23 Caracteristicile unui interviu:

Comunicarea se face în funcţie de scopul interviului, ţinând cont de faptul că beneficiarul ni se adresează pentru a primi un anumit serviciu sau a solicita sprijin în rezolvarea unei probleme;

Concentrarea pe nevoile clientului, prin faptul că responsabilul de caz încurajează beneficiarul să-şi exprime ideile şi sentimentele;

Structurarea interviului pe următoarele etape:

- stabilirea unei relaţii,

- deschiderea interviului,

- explorarea problemelor,

- închiderea interviului şi pregătirea următorului pas în intervenţie.

În realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să fie conştient de:

personalitatea beneficiarului,

aşteptările pe care le are beneficiarul,

cultura din care provine beneficiarul,

atitudinile şi valorile beneficiarului.

Există anumite caracteristici ale comportamentului responsabilului de caz care pot crea bariere în comunicare. Acestea se referă la:

Concentrarea pe slăbiciuni mai degrabă decât pe puncte forte. Responsabilul de caz va urmări să găsească modalităţi de a întări stima de sine a beneficiarului.

Nevoia de a „salva”. Responsabilul de caz va acţiona împreună cu clientul şi nu în locul lui. A acţiona „în locul” lui înseamnă, de fapt, că profesionistul este superior şi ştie ce este cel mai bine pentru cel ajutat. A acţiona „împreună” cu clientul implică mutualitate şi egalitate.

Comportamentul pasiv. Responsabilul de caz va urmări comportamentul beneficiarului şi îl va încuraja, de câte ori este nevoie, în exprimarea ideilor, sentimentelor. În caz contrar profesionistul va da impresia că nu este interesat de interviu şi nu are nici o structură sau scop.

Frica de emoţii. Responsabilul de caz va încuraja beneficiarul să-şi exprime emoţiile evitând schimbarea subiectului, abordarea unor subiecte superficiale, oferirea de asigurări false, intelectualizarea problemelor sau detaşarea emoţională.

Mânia. Responsabilul de caz va rămâne calm pe toată durata interviului. Dacă se simte deranjat de anumite trăsături de personalitate sau comportamente ale beneficiarului, va căuta să le analizeze fără a-şi exprima disconfortul.

Condescendenţa. Responsabilul de caz va evita să transmită beneficiarului

că se simte superior lui. Pentru a realiza un bun interviu, responsabilul de caz va ţine cont de următoarele valori:

Empatia, care reprezintă capacitatea de a se identifica cu sentimentele şi gândurile altei persoane. Folosindu-se de empatie formează conexiuni cu cei pe care îi intervievează şi astfel experimentează ceea ce ei experimentează;

Respect, ceea ce înseamnă să-i privească pe ceilalţi ca fiind importanţi şi să fie preocupaţi de binele lor, să recunoască faptul că sunt persoane unice şi au dreptul la sentimente şi nevoi şi să nu-i judece;

Compasiune, aceasta însemnând să-i comunice beneficiarului că sunt interesaţi de gândurile şi sentimentele lui, să nu aibă o atitudine defensivă şi să admită greşelile clientului, să evite să se ascundă după o mască de „profesionalism”.

16

Anexa 23

Un interviu este structurat în următoarele stadii:

1. Stadiul de deschidere al interviului când se stabileşte un prim contact şi

se pun bazele relaţiei dintre responsabilul de caz şi beneficiar;

2. Stadiul de explorare a problemelor şi construirea unui plan de acţiune;

3. Stadiul de închidere al interviului.

Stadiul 1: Deschiderea interviului

- se stabileşte de comun acord scopul interviului,

- persoanele implicate în interviu îşi exprimă aşteptările legate de activitatea pe care o vor desfăşura împreună,

- se începe de acolo de unde este clientul şi se explorează problemele expuse de client,

- responsabilul de caz îl va ajuta pe beneficiar să facă o distincţie între

aşteptările pe care le are de la instituţie şi ceea ce poate instituţia oferi;

- se stabilesc clar rolurile responsabilului de caz şi ale beneficiarului. Recomandări:

- responsabilul de caz caută să pună întrebări deschise şi să lase beneficiarului loc de iniţiativă,

- responsabilul de caz va cere detalii ori de câte ori consideră că este necesar,

- responsabilul de caz se va concentra pe problemele din prezent ale beneficiarului nu pe cele din trecut sau viitoare. Stadiul 2: Explorarea problemelor

- depinde de claritatea scopului şi de atmosfera stabilite în primul stadiu;

- se continuă analizarea problemelor beneficiarului;

- responsabilul de caz şi beneficiarul cad de acord în privinţa aspectelor

asupra cărora vor interveni;

- se respectă principiul autodeterminării - sarcina responsabilului de caz nu este să spună oamenilor cum să-şi conducă viaţa, ci să-i ajute să-şi descopere puterea interioară şi alternativele şi opţiunile pe care le au.

În

timpul

desfăşurării interviului, rolul responsabilului de caz este foarte

important

şi pentru a realiza

un bun interviu acesta trebuie să depună toate

eforturile

pentru

a

obţine

o

bună comunicare cu beneficiarul. Astfel

responsabilul de caz se va concentra asupra următoarelor aspecte:

Va c ă uta s ă pun ă cât mai multe întreb ă ri cu final deschis ş i indirecte pentru a da posibilitatea beneficiarului să se exprime, va evita întrebările de tip „de ce?” pentru a nu intimida beneficiarul şi va folosi „deschizători de drumuri”, de tipul „spune-mi mai multe despre acest lucru”, pentru a obţine mai multe informaţii;

Va folosi mai multe tehnici pentru a încuraja beneficiarul să se exprime:

- parafrazarea pentru ca beneficiarii să vadă că au fost înţeleşi;

- clarificarea pentru ca responsabilul de caz să adâncească înţelegerea asupra a ceea ce s-a spus;

- reflectarea prin care responsabilul de caz pune în cuvinte ceea ce crede că simte beneficiarul;

- oferirea de informaţii;

- încurajarea;

- sugerarea;

- sfătuirea;

- confruntarea;

- interpretarea.

Toate aceste tehnici vor fi folosite cu mare atenţie deoarece pe lângă avantaje

prezintă şi dezavantaje.

17

Anexa 23

Va folosi tehnica auto-dezv ă luirii atunci când va crede necesar. Aceast ă tehnică constă în dezvăluirea unor date personale de către responsabilul de caz. Prin folosirea acestei tehnici responsabilul de caz „modelează” un comportament de împărtăşire şi-i arată beneficiarului că şi el are sentimente şi este uman.

Va evita s ă dea o direc ţ ie autoritar ă interviului prin atitudini de tipul: a face presiuni, a face morală, a contrazice, a se certa, a comanda, a pedepsi, a critica, a nega, a dezaproba, a respinge, a ridiculiza. Stadiul 3: Închiderea interviului În acest stadiu trebuie respectate următoarele principii:

- Persoanele implicate trebuie să ştie clar că există o limită de timp pentru interviu şi să cadă de acord asupra acesteia;

- Spre sfârşitul interviului nu se vor aduce în discuţie probleme noi, dacă acestea apar va fi programat un alt interviu;

- La finalul interviului se va revizui tot ceea ce a fost discutat asigurându- ne că persoanele implicate au aceleaşi puncte de vedere asupra problemei şi ştiu clar care sunt următorii paşi. În cazul luării unor angajamente acestea vor fi consemnate în scris;

- Responsabilul de caz se va asigura că a rămas timp suficient pentru ca beneficiarul să nu se simtă grăbit, ci să simtă că a avut şansa să expună toate problemele cu care se confruntă.

În timpul interviului, responsabilul de caz va căuta să înregistreze ceea ce s-a discutat folosind următoarele tehnici:

- luarea de notiţe, dar fiind atent să nu întrerupă conversaţia cu beneficiarul;

- scrierea unui rezumat al interviului, după desfăşurarea acestuia, responsabilul de caz organizând şi selectând materialul cu foarte mare atenţie. Înregistrarea este importantă deoarece:

Asigură continuitate de la un profesionist la altul şi de la o întâlnire la alta

Poate dovedi progresul sau lipsa lui în fiecare situaţie

Poate asigura dovezi importante în cazul proceselor legale

În înregistrarea celor petrecute în timpul unui interviu, responsabilul de caz va:

- asigura confidenţialitatea celor înregistrate;

- va implica beneficiarul în procesul de înregistrare, acolo unde consideră că este posibil şi necesar, aceasta fiind şi o tehnică de implicare a beneficiarului în definirea şi clarificarea problemelor şi a paşilor de urmat în rezolvarea lor;

- va fi precis şi concret în cele înregistrate, evitând judecăţile moralizatoare şi evaluările globale şi referindu-se strict la situaţia în care se găseşte beneficiarul.

Consilierea Consilierea este cea mai importantă metodă pe care responsabilul de caz o utilizează în procesul de instrumentare a unui caz. Are drept scop să ajute beneficiarul să devină independent de serviciile sociale, să-l sprijine în procesul de dezvoltare personală şi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă, ţinând cont de valorile şi aşteptările acestuia. Consilierea prin scopul şi caracteristicile sale se încadrează în categoria metodelor de intervenţie.

18

Anexa 23

Responsabilul de caz, prin consiliere, are posibilitatea să cunoască şi să clarifice care sunt resursele beneficiarului şi împreună cu acesta să stabilească cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemei cu care acesta se confruntă. În această situaţie, responsabilul de caz trebuie să sprijine şi să motiveze beneficiarul să acţioneze pentru schimbarea acelor comportamente care au generat situaţia de criză în vederea restabilirii echilibrului psihosocial. Pentru a crea o bună relaţie de consiliere, responsabilul de caz va:

asculta, observa şi va da un feedback adecvat beneficiarului;

încuraja exprimarea emoţiilor şi ideilor, ajutând beneficiarul să le pună în cuvinte;

păstra clar scopul fiecărei întâlniri;

sugera acţiuni, resurse şi servicii alternative;

admite propriile limite profesionale şi va căuta ajutor când va fi nevoie;

proteja confidenţialitatea şi va explica clar situaţiile când nu se poate păstra confidenţialitatea. Pe parcursul şedinţelor de consiliere, responsabilul de caz trebuie să îndrepte discuţiile cu beneficiarul către determinarea individului de a ajunge la auto-

cunoaştere, auto-conştientizare şi auto-determinare. Dificultatea consilierii constă în faptul că beneficiarul trebuie determinat singur să-şi conştientizeze problemele dar şi propriile resurse cu ajutorul cărora poate să le depăşească. În procesul de consiliere, responsabilul de caz trebuie să: