Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A

BANATULUI TIMIOARA
FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

MASTER: INGINERIA ALIMENTELOR FUNCIONALE

COORDONATOR: STUDENT:

TIMIOARA
2012

1
Alimentele fainoase dietetice.Impact asupra sanatatii.

Alimente dietetice functionale: sunt alimente cu continut ridicat de fibre, ce favorizeaza


digestia. Este una din cele mai bine reprezentate categorii din piata, cu produse variind de la
painea imbogatita in fibre/vitamine si minerale la biscuitii din cereale integrale cu
ingrediente naturale, fara conservanti si coloranti.

Alimentele dietetice sau de regim sunt alimente special tratate sau preparate pentru a
raspunde nevoilor dietetice corespunzand unei stari fizice sau psihice deosebite sau unor
boli sau tulburari specifice, incluzand aici si alimentele destinate nou nascutilor si copiilor
de varsta mica.

2
Cuvantul dietetic provine din limba greaca diaita - mod de viata, igiena de viata in
general dar si din latinescul diaeta - regim, regim alimentar prescris in scop terapeutic in
principal.

Hippocrate evoca pe larg influenta alimentatiei asupra functionarii corpului A manca mai
mult decat cere natura inseamna sa te expui cu siguranta la mai multe boli. Platon face de
asemenea referinta la dietetica Daca boala te atinge, hrana potrivita iti va da sanse mai
mari de vindecare. Notiunea de dietetica a evoluat foarte mult de-a lungul timpului: din
preistorie si pana astazi, alimentatia s-a transformat considerabil, in timp ce omul a ramas
din punct de vedere genetic la fel. Vanatoarea, pescuitul, culesul fructelor au fost inlocuite
de culturi de masa si cresteri de animale, avand drept consecinta sedentarismul, aportul de
zaharuri lente prin cereale, carne grasa, saruri de conservare si consum.

Era industriala a accentuat aceste fenomene aducand mai multe grasimi saturate,
zaharuri rapide in detrimentul celor lente, mai putine fibre si mai mult sedentarism.
Alimentele dietetice de regim au inceput sa se afirme pe piata in anii 1980, cand s-a
constatat lansarea unui val de produse cu continut redus de grasimi, zaharuri sau alcool. In
1990 s-au pus in valoare profilurile nutritionale si a luat amploare dezvoltarea produselor
imbogatite (vitamine, minerale, omega. In 1995 apare conceptul de alicament =
aliment-medicament .
Consumatorul roman de astazi este din ce in ce mai informat si educat cu privire la
alimentatie si rolul acesteia asupra sanatatii.In plus, din ce in ce mai multe magazine sau
lanturi de magazine acorda spatii ample pentru produsele dietetice sau bio iar varietatea de
produse locale sau importate creste de la an la an. Preocuparea consumatorilor pentru o
alimenta ie raional i sntoasa a condus la creterea consumului de produse pe baza de
cereale, n special a celor cu coninut ridicat de fibre i a produselor cu valoare energetica
redusa.

3
Interesul mare pentru utilizarea produselor cerealiere in alimentaie se datoreaz, pe
de o parte faptului c ele reunesc ntr-un volum mic cantiti importante de substane
nutritive (proteine, glucide, sruri minerale, vitamine) i ca furnizeaz un numr mare de
calorii (cca 50% din valoarea calorica a raiei zilnice), i pe de alt parte, faptului c
prezint avantaje economice legate de perioada de vegetaie scurt, de uurina transportului
i de stocarea lor. Dei grul constituie cereal de baz n ara noastr, tehnic i cercetarea
tiinific sunt tot mai mult orientate spre lrgirea gamei de sortimente, utilizarea de noi
cereale n industria morritului i panificaiei, precum i implementarea de tehnologii noi,
adaptate cerinelor mondiale, care sa permit obinerea de noi sortimente valoroase sub
aspect senzorial t nutriional, ca de exemplu: alimentele funcionale i dietetice destinate
persoanelor cu nevoi speciale.

n reglementrile CE, alimentele dietetice sunt considerate produse alimentare de


natur nemedicamentoas, capabile, prin proprietile lor, s satisfac necesitile
nutriionale ale organismului, s protejeze starea de sntate i s coincid cu cerinele
anumitor tipuri de regim alimentar.

Produsele cerealiere se pot considera printre primele produse alimentare incluse n


categoria alimentelor dietetice, nc din 1997 s-a confirmat importana fibrelor alimentare
din cerealele integrale n reducerea incidenei cancerului de colon, respectiv a bolilor
cardiovasculare.

Importana implementrii proiectului rezid n faptul c segmentul de pia privind


producerea pe piaa romneasc a alimentelor finoase dietetice i funcionale este nc slab
dezvoltat, iar cererea de astfel de produse este mare.

Produsele din cereale integrale, sunt o bun surs de vitamine din complexul B, proteine,
substane de balast, tocoferoli i unele substane minerale, dar o alimentaie bogat n produse
cerealiere prezint i dezavantajul scderii biodisponibilitii substanelor minerale i

4
microelementelor datorit prezenei acidului fitic (mioinozitolhexafosfatul) i srurilor
acestuia. Totodat, cerealele conin hidrai de carbon cu mas molecular mare, care nu pot fi
asimilai dect dup o prealabil hidroliz la nivelul tractului intestinal.
Produsele obinute prin germinarea cerealelor sunt bogate n compui biologic activi
(factori de protecie), fiind obinute printr-o procesare care permite acumularea unui potenial
biologic,ridicat.
Cerealele germinate se utilizeaz ca adjuvani sau ca alimente de baz n tratamentul
sau profilaia unor maladii. Totodat, aceste alimente, consumate n cadrul unei alimentaii
curente, contribuie la meninerea strii optime de sntate a populaiei.
Elementele de protecie pot fi utilizate timp ndelungat fr s manifeste reacii
secundare i fr reacia psihologic negativ existent la unii bolnavi fa de medicamentele
clasice. Alimentele de protecie au efect de citoprotecie, mresc imunitatea natural a
organismulu i au efecte fortifiante (Neamu, 1997).
Medicina tradiional acord o importan deosebit seminelor germinate,
justificat pe deplin de cercetrile biochimice recente, ceea ce a determinat orientarea
nutriionitilor n direcia extinderii produselor din cereale germinate, n special n rile
industrializate. Se obin produse germinate din gru, orz, porumb, sorg, soia, mazre, fasole,
hric, ovz, lucern, existnd o dominan a cercetrilor n aceast direcie.
Totodat, se constat o cretere a numrului de derivate din semine germinate, de la
produse dietetice, terapeutice sau pentru alimentaia copiilor, la produse de larg consum.
Este interesant de remarcat c germinarea reprezint singurul proces de prelucrare a
produselor agroalimentare prin care se realizeaz o cretere important a valorii nutritive prin
mrirea biodisponibilitii compuilor nutritivi, a coninutului de vitamine, de bioelemente i a
altor substane biologic active.
Germinarea realizeaz o parial hidroliz a amidonului, proteinelor, hemicelulozelor
i chiar a celulozelor care, n mod natural sunt greu digerabile.
Sub aciunea enzimelor amilolitice amidonul se transform n dextrine cu greuti moleculare

5
diferite i maltoz, uor asimilabile, i n acelai timp, cu caliti gustative mbuntite.
Proteinele din semine sunt, n mare parte, de natur globulinic, fiind greu atacate
i hidrolizate de ctre proteazele digestive.

Sub aciunea enzimelor proteolitice sintetizate n timpul germinrii are loc deplierea
moleculelor proteice, o parial hidroliz i o cretere a fondului de aminoacizi eseniali
disponibili.
Totodat, o serie de factori antinutritivi care exist n smn (inhibitori enzimatici,
hemaglutinine, antivitamine, etc.) se diminueaz sau chiar dispar la germinare, ceea ce
permite o valorificare biologic mai complet a compuilor. Creterile cele mai sensibile le
nregistreaz vitaminele B1, B2 i B6 a cror cantitate se mrete de 5 - 10 ori ca urmare a
biosintezei determinat de procesele enzimatice care au loc n timpul germinrii.

Vitamina C, care nu este prezent n smn, ajunge la valori de 10 - 20 mg %. Rolul


important pe care l au vitaminele din complexul B n procesele energetice ale celulei, explic,
n parte, efectul benefic al seminelor germinate.
Srurile minerale se gsesc n semine sub form legat, n special sub form de fitai,
neputnd fi utilizate de ctre organism, n unele cazuri consumul de cereale manifestndu-se
prin efecte antimineralizante marcante.

n timpul germinrii se sintetizeaz i se activeaz fitaza, enzim care disponibilizeaz


cantiti nsemnate de Ca, Mg, Zn i chiar Fe n forme active.

Dup cum se tie, alimentaia omului modern se caracterizeaz printr-un aport sczut
de micro i macroelemente i printr-un dezechilibru mineral, ceea ce are implicaii profunde
asupra strii de sntate, procese nc insuficient elucidate.

6
Bioelementele au un rol important din punct de vedere biologic deoarece particip la
toate procesele vitale ale organismului.
Funciile vitaminelor, hormonilor, enzimelor sunt dependente de prezena
substanelor minerale. Ele intr n structura enzimelor n calitate de elemente specifice i
nespecifice i au un rol activator sau inhibitor.

n ultimul timp, se acord un rol universal cu implicaii profunde, homeostaziei


ionice a celulelor pentru formarea rspunsului diferitelor celule la un foarte larg diapazon de
factori externi.
Aportul de substane minerale influeneaz numeroase funcii ale organismului;
schimbrile energetice (P), reproducerea (Mn, Zn), hematopoeza (Fe, Cu, Mn i Co),
echilibrul acido-bazic, presiunea osmotic, reglarea cantitii de ap n esuturi; metabolismele
proteinelor, lipidelor i glucidelor depind n mare msur de cantitatea i aportul a numeroase
elemente minerale. Insuficiena acestor substane nutritive afecteaz rezistena
organismului i poate determina dezvoltarea a o serie de maladii.
Metalele intervin n urmtoarele boli i dereglri: calciu - cataracte i tetanie,
cobaltul - anemie pernicioas, miocardiopatie; cupru - limfoame, infarct miocardic, arterite
reumatice, psoriazis, leziuni arteriale, hepatite infecioase, leucemie, ciroz, nefrite, dereglri
pigmentare, tulburri de cretere; fierul-anemie feripriv, iritaii ale mucoaselor, colaps
cardiac, cloroz, hemosideroz, hemocromatoz; litiu - sindrom maniaco-depresiv; magneziu -
spasmofilie, afeciuni gastrointestinale; zinc - anemie, cancer, hipogonadism, ciroz hepatic,
tulburri de cretere, acrodermit enterohepatic, anomalie de schelet; crom-toleran sczut
la glucoz, neuropatie periferic; mangan-dereglarea spermatogenezei, anomalii de schelet;

seleniu - distrofie muscular; fluor-fluoroz, carii dentare.


n acest fel se explic aciunea favorabil a germinrii care biodisponibilizeaz
cantiti mari de bioelemente ce intervin benefic ntr-o mare diversitate de afeciuni.
n procesul de germinare a seminelor se sintetizeaz fitostimulatori cum sunt heteroauxina i

7
giberelina.
Cercetrile au demonstrat c stimulatorii de cretere, pe fondul unei diete eterogene,
micoreaz hipercolesterolemia, exercit o aciune de frnare a dezvoltrii aterosclerozei
experimentale i accelereaz procesele de resorbie a lichidelor acumulate.

Ei au o aciune trofic asupra peretelui arterial i pot intensifica direct sau indirect (prin
sistemul endocrin) procesele de oxido - reducere, ceea ce accelereaz evacuarea colesterolului
din ficat. Fitohomonii au fost chiar recomandai ca preparate pentru tratamentul aterosclerozei
(Segal .a., 1991).
Toate aceste transformri biochimice induse prin germinare constituie argumente
hotrtoare pentru utilizarea n alimentaie a cerealelor germinate i a produselor obinute din
cereale germinate n condiii de procesare care s nu afecteze negativ compoziia chimic
complex a acestora.

8
Valori nutritionale fainoase

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %


Paine de grau alba 282 10,3 2 54 32,1
Paine de grau intermediara 255 8,3 0,8 52,2 37,2
Paine de grau neagra 245 8,4 1,2 48,5 33,5
Paine de secara 239 7,8 1,3 47,5 40,2
Paine de graham 256 9,1 1 51 -
Cornuri, chifle 269 10,5 0,6 53,5 33,5
Orez decortificat 355 5,6 1 75,8 14
Gris 354 11,2 0,8 73,3 14
Fulgi de ovaz 382 13,6 6,3 65,3 12
Paste fainoase obisnuite 360 5,6 1 75,9 12,5
Paste fainoase cu ou 366 10,2 2,2 79,1 11,8
Biscuiti 337 8,2 9,5 74 6

Tipuri de alimente dietetice

Alimente dietetice pentru regimurile de slabire : in aceasta categorie intra


produsele cu continut redus de grasimi, zaharuri, colesterol dar si produsele bazate pe formule
hiperproteice.

Dietele protidice, ce castiga teren si in Romania, se bazeaza pe consumul produselor


cu continut ridicat de proteine. Au avantajul de a genera o pierdere rapida in greutate, insa
daca nu sunt urmate corect, pot determina disfunctii ale organismului.

Se recomanda respectarea instructiunilor de utilizare prevazute de producator si/sau


urmarea acestor diete sub indrumarea medicului nutritionist.

9
Alimente dietetice cu continut redus de zahar, sare sau grasimi: numerosi romani
sufera astazi de hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, insuficienta renala sau diabet.
Gama de produse disponibile actualmente in magazine variaza de la lactate cu continut redus
de grasimi la produse din soia fara colesterol, substitute de sare sau indulcitori pentru diabetici
sau produse fara zahar.

Alimente dietetice antialergenice: acestea sunt produse speciale pentru acei


consumatori ce sufera de intolerante alimentare precum intoleranta la gluten (boala celiaca)
sau intoleranta la lactoza. Recent au aparut pe piata paste fainoase, produse de panificatie sau
patiserie fara gluten dar si lactate cu continut redus sau fara lactoza.

Alimente dietetice functionale: sunt alimente cu continut ridicat de fibre, ce


favorizeaza digestia. Este una din cele mai bine reprezentate categorii din piata, cu produse
variind de la painea imbogatita in fibre/vitamine si minerale la biscuitii din cereale integrale
cu ingrediente naturale, fara conservanti si coloranti.

Alimente provenite din agricultura biologica: aceste produse, cunoscute si sub numele
de BIO castiga rapid teren si la noi, de la produsele de baza tip faina, zahar, etc la produse
sofisticate precum ciocolata, cafea, mancare pentru copii, biscuiti, etc.

Produsele BIO sunt certificate de organisme acreditate la nivel mondial respectand


reglementarile in vigoare, de la calitatea solului si culturilor pana la lantul de distributie.

Toate produsele certificate poarta insemnul specific AB. BIO reprezinta dincolo de
produse fara conservanti, pesticide, hormoni, etc. un adevarat mod de viata.

Produsele dietetice pe baz de cereale i derivate finoase care se urmresc a se


dezvolta prin tehnologii proprii n laboratoarele de cercetare i producie a coordonatorului de
proiect i a partenerilor sunt:

10
produse aglutenice (pe baza de premixuri, produse de panificaie, biscuii) produse
aglutenice pentru persoanele cu intoleran la gluten (celiachie),
produse aproteice (premixuri, produse de panificaie, biscuii), produse destinate
persoanelor cu erori de metabolism (fenilcetonurie),
produse hipoglucidice pentru bolnavii de diabet,
produse pentru sugari i alimente pentru copii pe baz de cereale prelucrate cu i fr
adaos de fructe i legume,
produse mbogite cu fier destinate n mod special persoanelor care sufer de anemie.

Alimentele dietetice devin din ce in ce mai preferate in randul populatiei si aceasta


pentru ca le permite sa isi satisfaca unele pofte avand totodata un aport mai mic de calorii.

Alimentele dietetice, asa cum sugereaza si denumirea acestora, sunt reprezentate de


acele alimente destinate cu precadere in dietele care se doresc a fi hipocalorice, dar sunt utile
si in alte diete, cum ar fi cele pentru pofticiosi sau pentru cei care obisnuiesc sa consume mai
multa hrana la o singura masa si scaderea portiilor este dificila.

In tot cazul, alimentele dietetice au mai putine calorii decat alimentele obisnuite
si aceasta datorita tehnicilor de obtinere, care scad cantitatea de zahar sau il inlocuiesc cu
indulcitori artificiali, folosesc fibre sau fainoase din cereale integrale, reduc considerabil
cantitatea de grasimi etc. Spre exemplu ciocolata dietetica are mai putine calorii decat cea
obisnuita, la fel si biscuitii dietetici sau alte alimente din aceasta categorie.

Asadar, o mare parte dintre persoanele aflate la dieta prefera sa consume aceste
alimente in locul celor obisnuite, astfel isi pot satisface unele pofte si pot urma diete mai putin
restrictive.

Care sunt beneficiile alimentelor dietetice?

11
Avand mai putine calorii, aceste alimente sunt indicate in mai multe situatii in care o
persoana doreste sa urmeze o dieta:
- Sunt utile in cazul dietelor restrictive, atunci cand sunteti pofticiosi si nu va puteti abtine,
avand tendinta de a consuma prea multe calorii.

Din cand in cand va puteti astampara poftele cu unele alimente dietetice gustoase,
cum ar fi ciocolata dietetica. Mai mult, aceste alimente dietetice includ tot soiul de sortimente
care mai de care mai gustoase, dar hipocalorice;
- Alimentele dietetice pot fi incluse cu succes in dietele hipocalorice, cu conditia de a fi
consumate cu moderatie in special cele care contin inlocuitori de zahar;
- Sunt utile pentru cei care obisnuiesc sa manance mult si doresc o micsorare treptata a
volmului meselor, insa totodata cu o scadere importanta a aportului caloric. Pentru acestia sunt
recomandate alimentele dietetice pe baza de fibre.
- In anumite diete, alimentele dietetice pot fi consumate la una din mese, cum ar fi cina.

Avand in vedere ca alimente dietetice sunt conform definitiei cele care sunt
indicate in diete, putem include deasemenea fructele si legumele. Se cunoaste deja ca fructele
si legumele consumate zilnic aduc numai beneficii asupra sanatatii.

Studii de specilitate efectuate in marea lor majoritate in SUA releva faptul ca toti
consumatorii alimentelor dietetice manifesta o tendinta comuna: sa consume cat mai multe
astfel de alimente, cate doresc, cu gandul ca acestea contin foarte putine calorii.

Atentie, aceste alimente contin MAI putine calorii, aceasta nu inseamna ca sunt
lipsite de calorii, alimentele dietetice avand cu aproximativ 10-15% mai putine calorii decat
alimentele obisnuite. Daca in locul unui pachet de biscuiti cu ciocolata mancati trei pachete
dietetice de acest fel, veti constata ca aportul caloric este mult mai mare decat in primul caz.

12
Acesta este unul din motivele principale pentru care majoritatea persoanelor
supraponderale care consuma produse dietetice nu elimina surplusul de kilograme, ci din
contra, chiar prezinta un castig in greutate.

Asadar, este util sa alegeti produsele dietetice in conditiile in care le consumati cu


masura si le evitati pe cele care contin inlocuitori de zahar (ca zaharina de exemplu).

Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale.


Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei
alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, o via
sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm, ci i ct, cnd
i cum ne alimentm.
Dup cum se tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci i un mod
de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greit.

Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure
omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar i
nutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul potolete senzaia de
foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie.
Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului uman. Astzi,
aproape c a intrat n vorbirea cotidian, expresii ca; "hran nesntoas" sau "hran
sntoas". Calitatea unui aliment rezid att din sursa din care provine, ct i din modul de
prelucrare industrial sau casnic al acestuia.
Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar
semisintetice.

Dintre toate acestea, se tie bine, cele mai sntoase sunt cele de provenien natural,
care nu conin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrial
i care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar.

13
O importan deosebit pentru sntatea omului, o au acele alimente naturale
neprelucrate n vreun fel, de obicei de origine vegetal, cunoscute sub denumirea de cruditi.
Alimentul nu este doar materie i energie ci este i informaie.
Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig a lanurilor trofice, ceea
ce nseamn c prin intermediul hranei sale, schimb informaie, materie i energie cu mediul
nconjurtor.

Deja, noua tiin numit nutrigenomica, a adus dovezi n legtur cu influena


alimentelor asupra informaiei genetice nscris n lanurile noastre de ADN i ARN.

Desprins de natur i nchistat ntr-o civilizaia sintetic, omul modern risc, prin
produsele alimentare cu un grad mare de procesare, s i denatureze grav nu numai sntatea
imediat ci i materialul de baz ai cromozomilor si, cu consecine nc necalculabile asupra
lui i a urmailor si.

Astfel, actul hrnirii devine unul de mare responsabilitate asupra viitorului ntregii
specii umane, cci deja trim ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect prinii i chiar,
n prea multe cazuri, mor naintea acestora.

n faa unei boli, alimentaia pacientului trebuie schimbat, att pentru a se evita
introducerea n organism a unor substane nefavorabile dereglajului instalat, ct i n scopul
folosirii hranei ca "aliment-medicament".

Pe acest considerent, n cazurile de boal, se alctuiesc diete chibzuite, cu valoare


terapeutic (dietoterapeutic).
Alimentaia dietetic ns, nu se adreseaz doar oamenilor atini de vreo
afeciune, ea prezentnd un rol activ n prevenirea bolilor, constituindu-se deci, ntr-un factor
profilactic de importan major.

14
De aceea, n lumea modern, n care alimentaia convenional i-a dovedit
nocivitatea, apelarea la preparate dietetice, poate dect s aduc beneficii organismului uman
(vezi mai jos i "Diete i preparate dietetice").

Alimentele functionale sunt produse ce contin diversi compusi biologic activi si


care, consumate in cadrul unei alimentatii curente, contribuie la mentinerea starii optime de
sanatate fizica, psihica si mentala a populatiei.

Alimentele functionale sunt acele alimente care, in plus fata de principiile


nutritive de baza, contin substante active cu efecte benefice asupra sanatatii.

Termenul a fost introdus pentru prima data in Japonia, la mijlocul anilor 1980, iar
de atunci piata alimentelor functionale este in continua dezvoltare, ajungand in ultimii ani la
peste 21,3 miliarde de dolari in Statele Unite si peste 8 miliarde de dolari in Europa.

Unele alimente unctionale sunt cunoscute inca


din antichitate si sunt consumate in mod traditional
pentru beneficiile lor asupra sanatatii. Unele dintre
substantele biologic active pe care le contin au fost
identificate si caracterizate doar in ultimii ani.

Efectele benefice ale alimentelor functionale asupra organismului

O categorie a alimentelor functionale sunt probioticele, folosite de mii de ani, si ale


caror beneficii pentru sanatate au fost probate in timp.

15
Desi studiate de Elie Metchinikoff la inceputul secolului trecut, de abia in ultimii 20 de
ani s-a intensificat cercetarea in acest domeniu, numarul studiilor stiintifice crescand la peste
600 pe an.

Aceasta denota interesul deosebit de care se bucura produsele probiotice intr-o


alimentatie sanatoasa, cat si faptul ca beneficiile lor sunt riguros probate.

Bacteriile probiotice sunt microorganisme vii, care, asociate unor alimente si


consumate in cantitati semnificative, exercita efecte benefice asupra sanatatii umane,
contribuind la intarirea si refacerea sistemului imunitar si al echilibrului natural al
organismului.

Iaurtul este cel mai bun exemplu in acest sens. Iaurturile probiotice pe care le
gasim in magazine contin un adaos de bacterii din speciile lactobacillus si bifidobacterium.

Acestea interactioneaza cu flora intestinala, ea insasi un univers format din circa


100 de milioane de bacterii, din peste 400 de specii, cu rol bine definit asupra functionarii
tubului digestiv si asupra echilibrului global al organismului nostru.

Cand echilibrul natural al florei intestinale este alterat, pot aparea manifestari ale
disconfortului gastro-intestinal si pot fi afectate si alte functii sau sisteme fiziologice, cum este
sistemul imunitar.Un aliment functional este cel care asigura, spre exemplu, anumite
principii nutritive esentiale organismului(vitamine, glucide, lipide sau proteine) care s-au
evidentiat ca avand efecte fiziologice benefice asupra unor maladii cronice.Un aliment
nutraceutic reprezinta azi un produs izolat sau purificat din alimente sau alte resurse, utilizat
intr-o forma farmaceutica, dupa regulile de producere si control farmaceutic, nefiind asociat
cu alimentele.Inrepatrunderea celor doi termeni se produce atunci cand in alimentatie sunt
folosite resurse vegetale(sucul de citrice, fortificat cu vitamine sau alte enzime) sau

16
animale(oul de gaina, cu modificari in sensul cresterii continutului de luteina sau acizi
grasipolinesaturati omega3.

O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea a diferite alimente apartinand grupurilor


alimentare de baza: proteine, precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si legume;
cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri.

Desi pare simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un regim adecvat fiecarui individ.
Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita consumarea
altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii.O dieta sanatoasa necesita un
plan, un scop, precum si efortul de a include in mese o varietate de alimente.

Majoritatea persoanelor nu consuma suficienti nutrienti deoarece nu includ in mese o cantitate


corespunzatoare din fiecare grup alimentar.Deci, este important sa se acorde atentie nu numai
la ce se consuma, dar si la ce anume se indeparteaza din dieta. Pentru aceasta ar fi recomandat
elaborarea unui jurnal in care sa se noteze tot ce se consuma si se bea timp de o
saptamana.Trebuie acordata atentie atat la cantitatea de alimente ingerata, cat si la grupele
alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar sa se consume zilnic o cantitate minima
de alimente din fiecare grup alimentar, ci sa se ingereze cantitatea recomandata de-a lungul
unei saptamani.

Cateva mici schimbari sunt suficiente pentru a echilibra dieta. In majoritatea cazurilor se
elimina din alimentatie multi nutrienti importanti.

17
BIBLIOGRAFIE

1. www.alimentefunctionale.com
2. http:/regielive.com
3. www.alimentefainoase.com
4. www.alimentediatetice.com
5. www.caracterizareaalimentelorfainoase.com
6. D.Bordei, F. Teodorescu, M. Toma. tiina i tehnologia
panificaiei. Editura AGIR, 2000. p. 319.
7. Manualul inginerului de industrie alimentar. Editura Tehnic,
1999. p.1630.

18