Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TIP:C
Nr.1.27
PROIECT DE AN
PROIECTAREA EXPLOATARII
ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI
FLUIDE
-2016-
1
CUPRINS-PARTEA I
INTRODUCERE
CAPITOLUL .I
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1.Harta structurala (cu izobate) a zacamantului
1.2.Fixarea limitei initiale a contactului titei-apa
1.3.Intocmirea sectiunilor geologice
1.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
1.5.Calculul ariei zonei productive
1.6.Calculul volumului brut al colectorului-metoda volumetrica
CAPITOLUL .II
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1.Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului
2.1.1.Porozitatea m
2.1.2.Permeabilitatea-k
2.1.3.Saturatia in apa ireductibila-sai
2.1.4.Coeficientul de compresibilitate al rocii-r
2.1.5.Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6.Calculul volumului de pori al rezervorului
CAPITOLUL .III
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.Proprietatile titeiurilor
3.1.1.Solubilitatea gazelor in titei-ratia de solutie -rs
3.1.2.Factorul de volum al titeiului-bt
3.1.3.Vascozitatea dinamica a titeiului- t
3.1.4.Coeficientul de compresibilitate al titeiului- t
3.2.Proprietatile apelor de zacamant
3.2.1.Solubilitatea gazelor in apa de zacamant-G
3.2.2.Vascozitatea dinamica a epei de zacamant-a
3.2.3.Coeficientul de compresibilitate al apei minerale-a
CAPITOLUL .IV
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
4.1.Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara,cu acvifer activ
2
INTRODUCERE
Petrolul,in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va ramane,probabil,o
perioada insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul
epuizarii resurselor cunoscute in prezent.De altfel,in Romania,Productia de hidrocarburi fluide
este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan
mondial,au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei
proprii,dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei
de zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales
de natura subiectiva asociata de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi,intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Aceasta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o impun,este preferabil sa
se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite,pe cat
posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiara a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic,dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productiv,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acestia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la Facultatea de Ingineria Petrolului si a Gazelor din cadrul
universitatii PETROL-GAZE din Ploiesti.
3
Capitolul I
MODELUL GEOMETRIC AL ZCMNTULUI
4
1.1 Harta structurala (cu izobate) a zacamantului
H a=H aE
H c =H c E
H t / a=H t / aE
h=H c H a
5
Sonda 605
H a=H aE=1557340=1217 m
H c =H c E=1600340=1260 m
h=H c H a=16001557=43 m
Sonda 641
H a=H aE=1549340=1217 m
H c =H c E=1618300=1318 m
H t / a=H t / aE=1606300=1306 m
h=H c H a=16181549=69 m
Sonda 656
H a=H aE=1507397=1200 m
H c =H c E=1545307=1238 m
h=H c H a=15451507=38 m
Sonda 676
H a=H aE=1498232=1266 m
H c =H c E=1590232=1358 m
H t / a=H t / aE=1544232=1312 m
h=H c H a=15901498=92m
Unde:
Ha-cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobatice;
Hc - cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatice;
Ht/a-cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;
Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu
izobate a zacamantului.
6
1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap
H t /a 1 + H t / a 2 13061312
Limita titei/apa: H t / a= = =1309 m
2 2
Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra
7
nclinrii stratului dect seciunile longitudinale. n plus aceasta evideniaz limitele
hidrocarburi/ap i/sau iei/gaze. n cazul de fa sectiunile s-au ntocmit pe baza hrii
structurale .
SONDA 605
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 11,25 12,5 11,9
b 6,25 6,25 6,25
c 5 5 5
23
SONDA 641
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 13,75 10 7,4
b 28,8 6,25 17,5
c 6,25 0 3,1
28
SONDA 656
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 5 8,75 6,9
b 6,25 6,25 6,25
c 7,5 10 8,8
22
SONDA 676
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 18,75 16,25 17,5
b 12,5 11,25 11,9
c 15 0 7,5
37
8
Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate aria trapezului cuprins
intre faliile F1,F2,F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri,iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:
b
A=
2
b - baza triunghiului;
- nalimea triunghiului (citite pe harta).
Sonda 605
70 14,5
AI= 25 =126875 m2=12,7 ha
2
63 145
AII= 25= 114188 m2=11,4 ha
2
A605 =AI+AII=126875+114188 =241063 m2 =24,1 ha
Sonda 656
115 45
AI = 25 =64688 m2=6,5 ha
2
115 50
AII = 25=71875 m2=7,2 ha
2
A656 = AI+AII =64688+71875=136563 m2=13,7 ha
Sonda 641
118 68
AI = 25 =100300 m2=10 ha
2
118 48
AII = 25=70800 m2=7,1 ha
2
A641 = AI+AII =100300+70800=171100 m2=17,1 ha
Sonda 676
177 94
AI = 25 =207975 m2=20,8 ha
2
177 73
AII = 25=323025 m2=32,3 ha
2
A676 = AI+AII =207975+323025=531000 m2=53,1 ha
Ap=A605+A656+A7641+A676
Ap=241063+ 136563+ 171100 + 531000 = 1079726 m2 108 ha
9
Pentru determinarea grosimii medii a stratului n zona productiv se foloseste relaia:
Ai hi ( A 1 h1 ) + ( A 2 h2 ) +( A 3 h 3)+( A 4 h 4)
hmed.zac.= =
Ai A 1+ A 2+ A 3+ A 4
Capitolul II
10
PROPRIETILE MEDIULEI POROS
Valorile medii pe sond ale porozitii i ale permeabilitii sunt trecute n tabelele de mai jos.
11
2.1.1. Porozitatea, m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide.In problemele de proiectare se
opereaza cu doua tipuri de porozitati:
porozitate efectiva(m),definita ca raportul dintre volumul de pori(Vp) si volumul brut al
sistemului roca-pori(Vb);
o porozitate dinamica(md),utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt
fluid.Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al utilizarii
spatiului de pori, care ia in considerare faptul ca in conditii reale de zacamant, agentul de
dislocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
o Porozitatea pe sonda:
n
mef hi
i
m s= n
hi
i
m
mef porozitatea msurat din carote;
hi grosimea pachetului de roc (a, b, c).
12
o Porozitatea medie pe zcmnt:
n
m i Ai
i
mmedz= n
Ai
i
mi porozitatea medie pe sonda;
Ai aria suprafeei din jurul sondei.
2.1.2 Permeabilitatea, K
k iII hi
1
k II med S= n
hi
1
13
725 11,9 +780 6,25+ 87,1 5
k IImed 605= 606 mD
23
hi
i=1
k S= n
h
ki
i
2223
kmed605= =115,6 116 mD
0,016+0,0099+0,173
22
kmed656= =523,8 524 mD
0,012+ 0,01+ 0,02
28
kmed641= =159,09 159 mD
0,019+ 0,05+0,107
37
kmed676= =596,7 597 mD
0,022+ 0,02+ 0,02
k meds +k IImeds
k medS =
2
606 +115,6
kmeds605 = =360,8 361 mD
2
14
701,63+523,8
kmeds656 = =612,72 613mD
2
532+159
kmeds641 = =345,4 345 mD
2
836+597
kmeds676 = =716,2 716 mD
2
k medS A i
k med zc = i=1 n
Ai
i=1
n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori
ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de
exploatare.
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluarea resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare.
Determinarea se poate face cu ajutorul metodelor fizice, geofizice sau prin calcule.
Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg n funcie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele
folosite la determinarea porozitaii.
15
o Saturaia n ap ireductibil pe sond este:
S
n
( ai) hi
S ai medS = i=1
n
hi
i=1
23 11,9+22 6,25+25,2 5
Sai,med605 = = 23,4 %
23
( S ai) med s Ai
S ai med zc= i=1 n
Ai
i=1
Sai,med,s saturaia n ap ireductibil pe sond
Ai aria suprafeei din jurul sondei
16
1 dV
=
V dp , T=ct;
Pentru cazul de fa, cnd avem numai roci plastice (nisipuri), valoarea coeficientului de
compresibilitate se poate lua, in lipsa unor determinati pe carote intre 1*10-10 2*10-10 1/Pa
r =1,3*10-10 1/Pa
10
r 1.310
p = = =6,11010 Pa1
m 0,214
Vb= Ap hmed.zac
Vb - volulul brut al zacamantului;
Ap - aria productiva;
hmed.zac. - grosimea medie a zacamantului
V p=V b mmed zc
1
N=Aphmed.zacmmed.zac (1-Sai)
bt 0
N rezerva de iei
Ap aria productiv
hmed.zac - grosimea medie a zcmntului
mmed.zac porozitatea medie a zcmntului
Sai saturaia n ap interstiial pe zcmnt
bt0 factorul de volum al itiului la presiunea iniial
1
N=107972630,550,214 (1-0,23) = 4236455,2=4,23106 m3
1,28
M=Nr0
N rezerva de iei
r0 raia de soluie la presiunea iniial
CAPITOLUL III
18
Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze in m3N/m3, dizolvat ntru-un m3
de iei, n condiii de zcmnt.
bts = 1,283
bt0 = 1,28
o Temperatura de zacamant
Tz=(Ht/a+Emed) gradT + Tma
Emed- elevatia medie
gradT=0,03 /m gradientul de temperatur
Tma= 9,6 - temperatura medie anual la suprafaa scoarei terestre
Tz=57,7
P bt bg t g rs
Bar - - cP cP m3N/m3
p0=155 1,28 - 1 - 102
psat=140 1,283 0,008 0,95 0,019 102
pab=22 1,08 0,057 1,9 0,015 21
19
3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al titeiului, t
bts b t 0
t=
b ts ( p0 p s )
1,2831,28 5
t= =6,7 10
1,28 ( 175140 )
In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=22bar
p0=155 bar
psat=140 bar
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua puncte.
CAZUL 1
p= psatp0
rs=constant.
bto=1,28 btsat=1,283
19,2+0,4650,003 p
bt =
15
bt =1,30,0002 p
( t -0.95) 15=(p-140)0,05
14,257+0,05 p
t =
15
20
t =0,48-0,003p cP
CAZUL 2
p = pabpsat
bt.ab=1,08
bt.sat=1,283
( r s -21) 118=(p-22) 81
r s =5,9-0,2p mN/m3
Solubilitatea gazelor in apa de zcmnt este mult mai redusa decat in iei, dar nu este
de neglijat. Solubilitatea gazelor in ap mineralizat de zcmnt se calculeaza cu relaia:
21
X Y
(
G' =G 1
10000 )
G- este solubilitatea gazelor (raia de soluie) in ap distilata, in mn/m,pentru a care
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizaia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corecia salinitii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2
G=2,3 mN/m
4098,1 0,057
(
G'S =2,3 1
10000 )=2,29 m N /m
22
Figura 3.2.Corecia salinitii cu temperatura.
Sonda 641
n
SS641 = yi =32067,98+2584,36+428,9+54572,92+455,83+610=90719,99 mg/l
i=1
Sonda 676
n
SS676 = yi =50462,69+4150,12+1465,46+89971,88+30,85+103,7=146544,7 mg/l
i=1
90719,99+ 146544,7
Smed =118632,354mg/l
2
1 l ap1050000 mg.Smed , mg /l
100 mgy %
23
100 118632,345
y= =11,3%
1050000
Se citete din diagrama din figura 3.3 valoarea vscozitii dinamice a apei de
zcmnt :
y = 11,3 %
Tz = 57,7 C
= 0,6210-3 Ns/m2
'
3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate, a
p=147,5 bar
a=4,22 1010 m2 / N
G'S =2,29 m N /m
24
Figura 3.4 Coeficientul de compresibilitate n funcie de temperatur i presiune.
CAPITOLUL IV
Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de iei ,
cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
o se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel nct s
avem cheltuieli minime
o se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin valoarea
maxima a produciei de iei cu aceste resurse
Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de
zcmnt, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuraia geometric a
zcmntului.
4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig 3.1) se face
n iruri (rnduri) paralele, n raport cu conturul interior (limita iei/ap pe culcu), aceasta
25
deoarece sondele se inund mai nti pe culcu. Numerotarea irurilor ncepe dinspre conturul
petrolifer (limita iei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I.).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde (irul k) ; acesta se fixeaz paralel cu
conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv. O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul
contur ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei
nedrenat de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu.
Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer activ
d 600
a= = = 200 m=40 mm (la scara 1:5000 mm )
k 3
a k = 0,95a=0,95200=190 m
S
nS =
2
nS 1 =0,88 nS
Pe ultimulir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri, deoarece
se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebui s dreneze ct mai complet zona
productiv. Se noteaz cu nSk numrul de sonde de pe ultimul ir i avem:
nSk =1,36 nS
27
Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde
DS 17,78
Raza sondei : r S = = = 8,89 cm
2 2
Tabelul 4.1
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7
d 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
n 46 42 38 32 26
r rs 0,12 0,18 0,24 0,23 0,18
28
Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov.
Relaia de calcul la razei reduse este:
ln r rs = ln r s [ 425
( l+1.5 ) n d
+0,6
]
r s raza sondei dup sap, n cm
r rs raza redus a sondei
l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm
n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm
ln r rs 1 = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 46 0,4
+0,6
] = -2,1
r rs 1 = 0,12
ln r s = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 25 0,9
+0,6
] = -1,68
r rs 2 = 0,18
ln r s = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 30 1,0
+0,6
] = - 1,42
r rs 3 = 0,24
ln r s = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 35 1,1
+0,6
] = - 1,48
r rs 4 = 0,23
ln r s = ln (8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 40 1,2
+ 0,6
] = - 1,72
r rs 5 = 0,18
r rs = 0,24 cm
29
a 200
lg = lg = 4,29 4,3
r rs 0,0024
i
= 4,25104 i = 10200 cm = 102 m=20,4 mm ( Scara 1:5000 mm)
r rs
S 1115
nS = = = 5,47
2 204
S 1120
1 = = = 112 m =22,4 mm (pe harta)
2 n1 2 10
S 1115
2 = = = 79,6 m = 16 mm
2 nk 2 7
S 1110
3 = = = 79,3 m =15,86 mm (pe harta)
2 nk 2 7
a1 a2 ns ns 1 2 1 1 ns 2 2 2 2 ns 3 2 3 3
a
30
m m m - - m m - m m - m m
200 210 190 5,47 5 224 112 7 159,2 79,6 7 158 79,
3
( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )
31