Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE PLOIESTI

FACULTATEA INGINERAE PETROLULUI SI GAZELOR

TIP:C
Nr.1.27

PROIECT DE AN
PROIECTAREA EXPLOATARII
ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI
FLUIDE

Student: Pntea Ana


Anul: IV
Grupa: 20103

-2016-

1
CUPRINS-PARTEA I
INTRODUCERE
CAPITOLUL .I
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1.Harta structurala (cu izobate) a zacamantului
1.2.Fixarea limitei initiale a contactului titei-apa
1.3.Intocmirea sectiunilor geologice
1.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
1.5.Calculul ariei zonei productive
1.6.Calculul volumului brut al colectorului-metoda volumetrica

CAPITOLUL .II
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1.Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului
2.1.1.Porozitatea m
2.1.2.Permeabilitatea-k
2.1.3.Saturatia in apa ireductibila-sai
2.1.4.Coeficientul de compresibilitate al rocii-r
2.1.5.Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6.Calculul volumului de pori al rezervorului
CAPITOLUL .III
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.Proprietatile titeiurilor
3.1.1.Solubilitatea gazelor in titei-ratia de solutie -rs
3.1.2.Factorul de volum al titeiului-bt
3.1.3.Vascozitatea dinamica a titeiului- t
3.1.4.Coeficientul de compresibilitate al titeiului- t
3.2.Proprietatile apelor de zacamant
3.2.1.Solubilitatea gazelor in apa de zacamant-G
3.2.2.Vascozitatea dinamica a epei de zacamant-a
3.2.3.Coeficientul de compresibilitate al apei minerale-a
CAPITOLUL .IV
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
4.1.Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara,cu acvifer activ

2
INTRODUCERE

Petrolul,in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va ramane,probabil,o
perioada insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul
epuizarii resurselor cunoscute in prezent.De altfel,in Romania,Productia de hidrocarburi fluide
este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan
mondial,au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei
proprii,dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei
de zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales
de natura subiectiva asociata de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi,intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Aceasta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o impun,este preferabil sa
se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite,pe cat
posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiara a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic,dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productiv,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acestia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la Facultatea de Ingineria Petrolului si a Gazelor din cadrul
universitatii PETROL-GAZE din Ploiesti.

3
Capitolul I
MODELUL GEOMETRIC AL ZCMNTULUI

Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu


solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta
terestra.El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente
tectonice si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte: o
zona saturata cu hidrocarburi, numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apaacviferul
adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata (in plan orizontal),
cat si grosimea stratului. De asemenea, trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua zone
zona productivasi acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme
geometrice de baza:
zacaminte in forma de banda liniara, care admit o simetrie liniara

zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala


In natura, nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima forma reala a zacamantului la
una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de
zacamant.

4
1.1 Harta structurala (cu izobate) a zacamantului

Harta structurala (cu izobate), reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de


intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea in
stratul productiv.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor.In acest caz s-a adoptat metoda triadelor.Aceasta presupune alegerea stratului
reper,intrarea in stratul productiv,intrari ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale
sondelor.Adancimile reperului,citite pe diagrafii,sunt in cote absolute care vor fi raportate la un
reper unic,adica nivelul marii.Astfel,din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se
obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intotdeauna perfect cu cele reale din
sonde,abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat,de grosimea stratului poros,de
marimea rezistivitatii.Pentru fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit
efectuarea corectiilor necesare.In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:
se alege ca reper,intrarea in stratul productiv;
se trec pe harta cotele izobatice ale reperului,citite din diagrafii(anexele nr.2,3) pentru fiecare
sonda in parte;
se unesc punctele cate trei;
se cauta punctele cu valori egale pentru aceste drepte (interpolare).
Datele obtinute se trec in tabelul 1.

SOND COTE ABSOLUTE (m) ELEVAI COTE IZOBATICE


A A (m)
Nr. Ha Hc Ht/a h (m) Ha *
Hc* Ht/a*
605 155 160 - 4 340 121 126 -
7 0 3 7 0
641 154 161 160 6 300 124 131 130
9 8 6 9 9 8 6
656 150 154 - 3 307 120 123 -
7 5 8 0 8
676 149 159 154 9 232 126 135 131
8 0 4 2 6 8 2


H a=H aE
H c =H c E
H t / a=H t / aE
h=H c H a
5
Sonda 605
H a=H aE=1557340=1217 m
H c =H c E=1600340=1260 m
h=H c H a=16001557=43 m

Sonda 641
H a=H aE=1549340=1217 m
H c =H c E=1618300=1318 m
H t / a=H t / aE=1606300=1306 m
h=H c H a=16181549=69 m

Sonda 656
H a=H aE=1507397=1200 m
H c =H c E=1545307=1238 m
h=H c H a=15451507=38 m

Sonda 676

H a=H aE=1498232=1266 m
H c =H c E=1590232=1358 m

H t / a=H t / aE=1544232=1312 m
h=H c H a=15901498=92m

Unde:
Ha-cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobatice;
Hc - cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatice;
Ht/a-cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;
Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu
izobate a zacamantului.

6
1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap

Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate.


n realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o
zon de tranziie hidrocarburi/ap, a crei grosime este n funcie de structura spaiului poros i
diferena de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt. Totui, pentru simplificare se
admite existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt.

Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv: un contact pe


acoperi i un contact pe culcu. Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint, la
randul ei dou contururi: un contur interior (pe culcu) i unul exterior (pe acoperi). ntre cele
dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de evaluare a resurselor i
rezervelor de hidrocarburi, de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii, se opereaz cu
un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru .

H t /a 1 + H t / a 2 13061312
Limita titei/apa: H t / a= = =1309 m
2 2

Se traseaz limita iei/ap la adncimea H t / a = 1309 m

1.3 ntocmirea seciunilor geologice

Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra
7
nclinrii stratului dect seciunile longitudinale. n plus aceasta evideniaz limitele
hidrocarburi/ap i/sau iei/gaze. n cazul de fa sectiunile s-au ntocmit pe baza hrii
structurale .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu titei

Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile, care trebuie puse n


eviden i nlturate de la grosimea total a stratului. Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie
n parte i se analizeaz. Se identific i se noteaz stratele care compun obiectivul. Grosimea se
msoar att dup curba de potenial standard (PS) ct i dup cea de rezistivitate ( ), apoi
se face media.

SONDA 605
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 11,25 12,5 11,9
b 6,25 6,25 6,25
c 5 5 5
23

SONDA 641
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 13,75 10 7,4
b 28,8 6,25 17,5
c 6,25 0 3,1
28

SONDA 656
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 5 8,75 6,9
b 6,25 6,25 6,25
c 7,5 10 8,8
22

SONDA 676
Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 18,75 16,25 17,5
b 12,5 11,25 11,9
c 15 0 7,5
37

1.5. Calculul ariei zonei productive

8
Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate aria trapezului cuprins
intre faliile F1,F2,F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri,iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:

b
A=
2
b - baza triunghiului;
- nalimea triunghiului (citite pe harta).

Tinand cont de scara hartii cu izobate rezulta aria zonei productive.

Sonda 605

70 14,5
AI= 25 =126875 m2=12,7 ha
2
63 145
AII= 25= 114188 m2=11,4 ha
2
A605 =AI+AII=126875+114188 =241063 m2 =24,1 ha

Sonda 656

115 45
AI = 25 =64688 m2=6,5 ha
2
115 50
AII = 25=71875 m2=7,2 ha
2
A656 = AI+AII =64688+71875=136563 m2=13,7 ha

Sonda 641

118 68
AI = 25 =100300 m2=10 ha
2
118 48
AII = 25=70800 m2=7,1 ha
2
A641 = AI+AII =100300+70800=171100 m2=17,1 ha

Sonda 676
177 94
AI = 25 =207975 m2=20,8 ha
2
177 73
AII = 25=323025 m2=32,3 ha
2
A676 = AI+AII =207975+323025=531000 m2=53,1 ha

Aria zonei productive :

Ap=A605+A656+A7641+A676
Ap=241063+ 136563+ 171100 + 531000 = 1079726 m2 108 ha

1.6 Calculul grosimii medii a stratului n zona productiv

9
Pentru determinarea grosimii medii a stratului n zona productiv se foloseste relaia:

Ai hi ( A 1 h1 ) + ( A 2 h2 ) +( A 3 h 3)+( A 4 h 4)
hmed.zac.= =
Ai A 1+ A 2+ A 3+ A 4

A aria productiv a sondelor: A1 sonda 605


A2 sonda 656
A3 sonda 641
A4 sonda 676
h grosimea medie efectiv calculat pe sond : h1 sonda 605
h2 sonda 656
h3 sonda 641
h4 sonda 676

(241063 3 ) + ( 136563 22 ) + ( 171100 28 ) +(531000 37)


hmed.zac.= =30,56 m
1079726

Capitolul II

10
PROPRIETILE MEDIULEI POROS

2.1 Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici, caracteristici colectorului

Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,


permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. Pe baza diagrafiilor geofizice se pozitioneaza carotele pe
sectiunile geologice.Se calculeaza o marime medie ponderata cu grosimea pachetului. Daca intr-
un pachet avem mai multe carote,se face media aritmetica a valorilor parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil att pentru determinarea porozitii, ct i a permeabilitii
i a saturaiei n ap ireductibil.

Valorile medii pe sond ale porozitii i ale permeabilitii sunt trecute n tabelele de mai jos.

Sonda 605 Sonda 656


Strat mefef K K Sai Sai

a 22,45 752,5 725 23
b 21,8 629 780 22
c 13,1 28,9 87,1 25,2
Strat

a 22,3 578 699 23,2
b 22,3 578 688 23,2
c 21 450 726 20,8

Sonda 641 Sonda 676


Strat mef K K Sai Sai

a 22 389 570 22,8
b 19,7 350,3 591 32,55
b 13,1 28,9 87,1 25,2
Strat

a 24, 798 1050 20,3
8
b 22, 580 695 21,1
4
c 22 389 570 22,8

11
2.1.1. Porozitatea, m

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide.In problemele de proiectare se
opereaza cu doua tipuri de porozitati:
porozitate efectiva(m),definita ca raportul dintre volumul de pori(Vp) si volumul brut al
sistemului roca-pori(Vb);
o porozitate dinamica(md),utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt
fluid.Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al utilizarii
spatiului de pori, care ia in considerare faptul ca in conditii reale de zacamant, agentul de
dislocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.

Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de


hidrocarburi,la stabilirea capacitatii energetice a zacamantului,la alegerea metodei de
intensificare sau imbunatatire a recuperarii.Porozitatea se poate determina prin metode
fizice(masuratori pe carote) si prin metode geofizice(din curbele de rezistivitate).

o Porozitatea pe sonda:
n

mef hi
i
m s= n

hi
i
m
mef porozitatea msurat din carote;
hi grosimea pachetului de roc (a, b, c).

22,45 11,9+21,8 6,25+13,1 5


mmed,s605= =20,4
23

22 7,4+19,7 17,513,1 3,1


mmed,s641= =19,6
28

22,3 6,9+22,3 6,25+ 21 5


mmed,s656= =17,3
23

24,8 17,5+22,4 11,9+22 7,5


mmed,s676= =23,4
37

12
o Porozitatea medie pe zcmnt:
n

m i Ai
i
mmedz= n

Ai
i
mi porozitatea medie pe sonda;
Ai aria suprafeei din jurul sondei.

20,4 241063+ 19,6 171100+ 17,3 136563+23,4 531000


mmedz= =21,4
1079726

2.1.2 Permeabilitatea, K

Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite


curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea masurata faa de o
faz, cand porii rocii sunt saturai numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea msurat fa de o faz, cnd n porii rocii
sunt prezente dou sau mai multe faze.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta,pentru acelasi zacamant.Se poate vorbi,deasemenea,de o permeabilitate relativa fata de
apa si o permeabilitate relativa fata de gaze.
Ca i n cazul porozitii determinarea se va face n cazul de fa pe baza determinrilor
din carote.

o Permeabilitatea paralel medie pe sond

k iII hi
1
k II med S= n

hi
1

kIIs-permeabilitatea paralel pe sond;


hi-grosimea pachetului de roc (a, b, c).

13
725 11,9 +780 6,25+ 87,1 5
k IImed 605= 606 mD
23

688 6,9+688 6,25+726 8,8


k IImed 656= = 701,63 702 mD
22

570 7,4 +591 17,5+87,1 3,1


k IImed 641= =531,7 532 mD
28

1050 17,5+ 695 11,9+570 7,5


k IImed 676= =607,84 608 mD
37

o Permeabilitatea perpendiculara medie pe sond

hi
i=1
k S= n
h
ki
i

2223
kmed605= =115,6 116 mD
0,016+0,0099+0,173

22
kmed656= =523,8 524 mD
0,012+ 0,01+ 0,02

28
kmed641= =159,09 159 mD
0,019+ 0,05+0,107

37
kmed676= =596,7 597 mD
0,022+ 0,02+ 0,02

o Permeabilitatea medie pe sond

k meds +k IImeds
k medS =
2

606 +115,6
kmeds605 = =360,8 361 mD
2

14
701,63+523,8
kmeds656 = =612,72 613mD
2

532+159
kmeds641 = =345,4 345 mD
2

836+597
kmeds676 = =716,2 716 mD
2

o Permeabilitatea medie pe zcmnt

k medS A i
k med zc = i=1 n

Ai
i=1

612,715 136563+360,8 241063+716,23 531000+ 345,395 171100


kmed.zc.= =565 mD
1079726

2.1.3. Saturatia in apa ireductibila , Sai

n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori
ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de
exploatare.
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluarea resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare.
Determinarea se poate face cu ajutorul metodelor fizice, geofizice sau prin calcule.
Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg n funcie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele
folosite la determinarea porozitaii.

15
o Saturaia n ap ireductibil pe sond este:
S
n

( ai) hi
S ai medS = i=1
n

hi
i=1

Sai saturaia medie n ap ireductibil, pe pachetul cu grosimea medie hi

23 11,9+22 6,25+25,2 5
Sai,med605 = = 23,4 %
23

23,1 6,9+23,2 6,25+20,8 8,8


Sai,med656 = = 22,%
22

22,8 7,4+32,55 17,5+ 25,2 3,1


Sai,med641 = = 29,16%
100

20,3 17,5+21,1 11,9+ 22,8 7,5


Sai,med676 = = 21 %
37

o Saturaia n ap ireductibil medie pe zcmnt este:


n

( S ai) med s Ai
S ai med zc= i=1 n

Ai
i=1
Sai,med,s saturaia n ap ireductibil pe sond
Ai aria suprafeei din jurul sondei

22,2 136563+23,4 241063+21 531000+29,16 171100


S ai ,med , zc= =22,98 %
1079726

2.1.4 Coeficientul de compresibilitate al roci, r

Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul cruia se exprim


elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere important n cadrul forelor care
determin deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit ca
raport al variaiei volumului cu presiunea i volumul nsui, i anume:

16
1 dV
=
V dp , T=ct;

Se opereaz, n mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii i cu un coeficient


de compresibilitate al porilor. ntre cei doi exist o legtur:
r=m p

Pentru cazul de fa, cnd avem numai roci plastice (nisipuri), valoarea coeficientului de
compresibilitate se poate lua, in lipsa unor determinati pe carote intre 1*10-10 2*10-10 1/Pa

r =1,3*10-10 1/Pa

10
r 1.310
p = = =6,11010 Pa1
m 0,214

2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului

Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi, delimitat in culcus si


in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3(anexa1). Pentru determinarea
acestui volum se foloseste relatia:

Vb= Ap hmed.zac
Vb - volulul brut al zacamantului;
Ap - aria productiva;
hmed.zac. - grosimea medie a zacamantului

Vb=1079726 30,55=32985629,3 m3 =33106 m3

2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului


Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori i fisuri. Determinarea volumului de
pori al rocii rezervorului este absolut necesar pentru evaluarea, n continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum:

V p=V b mmed zc

Vp volumul brut al zonei productiv


17
mmed zc porozitatea medie in zona productiv
Vp= Vb mmedz=32985629,3 0,214=7058924,67 m3=7,1106 m3

2.1.7 Calculul rezervei de titei

1
N=Aphmed.zacmmed.zac (1-Sai)
bt 0

N rezerva de iei
Ap aria productiv
hmed.zac - grosimea medie a zcmntului
mmed.zac porozitatea medie a zcmntului
Sai saturaia n ap interstiial pe zcmnt
bt0 factorul de volum al itiului la presiunea iniial

1
N=107972630,550,214 (1-0,23) = 4236455,2=4,23106 m3
1,28

2.1.8 Calculul rezervei de gaze

M=Nr0

N rezerva de iei
r0 raia de soluie la presiunea iniial

M=4236455,2102=432118428=432 106 Nm3

CAPITOLUL III

PROPRIEILE MEDIULUI FLUID

3.1 Proprietile ieiurilor


3.1.1 Solubilitatea gazelor in titei. Ratia de solutie, rs

18
Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze in m3N/m3, dizolvat ntru-un m3
de iei, n condiii de zcmnt.

3.1.2 Factorul de volum al titeiului , bt


Factorul de volum monofazic al ieiului b t se definete ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumit cantitate de iei n condiii de zcmnt i volumul ocupat de aceeai
cantitate de iei n condiii standard.
Factorul de volum al ieiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinznd de
mrimea raiei de soluie, n sensul c un iei cu raia de soluie mare va avea i un factor de
volum mare.
Din diagrama din se citesc:
bts- factorul de volum al ieiului la presiunea de saturaie ps
bto- factorul de volum la presiune iniial, p0

bts = 1,283
bt0 = 1,28

3.1.3 Vascozitatea dinamica a titeiului, t


Vscozitatea dinamica scade cu creterea temperaturii. ntre p0 i ps vascozitatea ieiului
se reduce cu scderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de saturaie, vscozitatea
crete cu reducerea presiuni, fenomen datorat ieirii gazelor din soluie.
Aceti parametrii se citesc din diagrama din anexa in funcie de temperatura de
zcmnt.

o Temperatura de zacamant
Tz=(Ht/a+Emed) gradT + Tma
Emed- elevatia medie
gradT=0,03 /m gradientul de temperatur
Tma= 9,6 - temperatura medie anual la suprafaa scoarei terestre

E s 605 + E s 641 + E s656 + E s676 340+300+307+232


Emed .= = =294,75 m
4 4

Tz=(1309+294,75) 0,03 + 9,6 = 57,7

Tz=57,7
P bt bg t g rs
Bar - - cP cP m3N/m3
p0=155 1,28 - 1 - 102
psat=140 1,283 0,008 0,95 0,019 102
pab=22 1,08 0,057 1,9 0,015 21

19
3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al titeiului, t

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al


titeiului, t..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:

bts b t 0
t=
b ts ( p0 p s )

1,2831,28 5
t= =6,7 10
1,28 ( 175140 )

In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=22bar
p0=155 bar
psat=140 bar
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua puncte.

CAZUL 1
p= psatp0
rs=constant.

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:

bto=1,28 btsat=1,283

bt bt 0 p p b 1,28 155p b 1,28 155 p


= 0 = t = = t =
bt . sat b t 0 p 0 psat 1,2831,28 155140 0,003 15

( bt -1,28) 15=(155-p) 0,003

19,2+0,4650,003 p
bt =
15

bt =1,30,0002 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vscozitii:


t.o=0,95 cP
t.sat=1 cP

t t . sat p p sat t0,95 p140


= = =
t .0 t . sat p0 p sat 10,95 155140

( t -0.95) 15=(p-140)0,05

14,257+0,05 p
t =
15

20
t =0,48-0,003p cP

CAZUL 2
p = pabpsat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut

bt.ab=1,08
bt.sat=1,283

bt bt .ab pp ab b 1,08 p22


= = t =
bt . sat b t . ab psat p ab 1,2831,08 14022

( bt 1,08 118=( p22 ) 0,203


bt =1,04-0,002p

b) Pentru determinarea legii de variaie a vscozitii:


t.ab=1,9 cP
t.sat=0,95 cP

t t . sat p p 0,95 140 p


= sat = t =
t .ab t . sat p sat pab .t 1,90,95 14022

( t -0,95) 118=(140-p) 0,95


t =2,1-0,008p cP

c) Pentru determinarea legii de variaie a raiei de soluie:


rs.ab = 21 mN/m
rs.sat = 102 mN/m

r sr sab p pab r s 21 p22


= = =
r s . sat r s . ab p sat pab 10221 14022

( r s -21) 118=(p-22) 81

r s =5,9-0,2p mN/m3

3.2. Proprietile apelor de zcmnt

3.2.1 Solubilitatea gazelor in apa de zacamant, G

Solubilitatea gazelor in apa de zcmnt este mult mai redusa decat in iei, dar nu este
de neglijat. Solubilitatea gazelor in ap mineralizat de zcmnt se calculeaza cu relaia:

21
X Y
(
G' =G 1
10000 )
G- este solubilitatea gazelor (raia de soluie) in ap distilata, in mn/m,pentru a care
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizaia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corecia salinitii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2

G=2,3 mN/m

XS.641=1394,26+128,96+35,27+1539+9,49+10= 3116,98 mg.ech/l


XS.676=2194+225,05+120,51+2537,25+0,64+1,7= 5079,15 mg.ech/l
Xs 641+ Xs 676 3116,98+5079,15
X= = =4098,1 mg.ech/l
2 2
Y=0,057

4098,1 0,057
(
G'S =2,3 1
10000 )=2,29 m N /m

Fig. 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune

22
Figura 3.2.Corecia salinitii cu temperatura.

3.2.2 Vascozitatea dinamica a apei de zacamant -a

Vscozitatea dinamica a apei de zcmnt este un parametru sensibil in special, la


variaia structurii.Ea scade cu creterea temperaturii i crete cu creterea concentraiei in
sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom determina:

Salinitatea apei pe sonda S

Sonda 641
n
SS641 = yi =32067,98+2584,36+428,9+54572,92+455,83+610=90719,99 mg/l
i=1

Sonda 676
n
SS676 = yi =50462,69+4150,12+1465,46+89971,88+30,85+103,7=146544,7 mg/l
i=1

90719,99+ 146544,7
Smed =118632,354mg/l
2

1 l ap1050000 mg.Smed , mg /l
100 mgy %

23
100 118632,345
y= =11,3%
1050000
Se citete din diagrama din figura 3.3 valoarea vscozitii dinamice a apei de
zcmnt :
y = 11,3 %
Tz = 57,7 C
= 0,6210-3 Ns/m2

Factorul de volum al apei: ba = 1

Fig 3.3. Variaia vscozitii dinamice a apei cu temperatura i salinitatea

'
3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate, a

Compresibilitatea apei este influenat de presiune, de temperatur, de concentraia n


electrolii (mineralizaie) i de prezena gazelor in soluie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n soluie se
poate calcula cu relaia:
'
a= a ( 1+ 0,05 G ' )

a-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;


a- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant

p=147,5 bar
a=4,22 1010 m2 / N
G'S =2,29 m N /m

'a= a ( 1+0,05 G' )=4,22 1010 ( 1+ 0,05 2,29 ) =4,7 1010 m 2 / N

24
Figura 3.4 Coeficientul de compresibilitate n funcie de temperatur i presiune.

CAPITOLUL IV

STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE EXPLOATARE

Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de iei ,
cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
o se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel nct s
avem cheltuieli minime
o se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin valoarea
maxima a produciei de iei cu aceste resurse
Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de
zcmnt, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuraia geometric a
zcmntului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig 3.1) se face
n iruri (rnduri) paralele, n raport cu conturul interior (limita iei/ap pe culcu), aceasta

25
deoarece sondele se inund mai nti pe culcu. Numerotarea irurilor ncepe dinspre conturul
petrolifer (limita iei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I.).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde (irul k) ; acesta se fixeaz paralel cu
conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv. O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul
contur ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei
nedrenat de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu.

Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer activ

o Se determin distana ntre irurile de sonde a :

d 600
a= = = 200 m=40 mm (la scara 1:5000 mm )
k 3

d -distana de la ( /a ) pe culcu pana la ultimul ir de sonde; d=120mm=600 m


k-este numrul total de iruride sonde ; k= 3
a1 -distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde

Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m. Numrul de iruri va fi n


funcie de lungimea zonei respective L p . Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 )
este aceeai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe
culcu la primul ir ( a1 ) se alege mai mare decat a, avnd n vedere c primul ir este
inundat mai repede dect celelalte. Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir
( k ) va fi a k , mai mic decat a.
S-a constatat din practica exploatrii, c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri, celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou iruri
simultan, indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia.
o Distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este:
26
a1 = 1,5a= 1,05200= 210 m

o Distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :

a k = 0,95a=0,95200=190 m

o Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

S
nS =
2

S -este lungimea irului de sonde ;


i semidistana dintre dou sonde vecine

Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai. Pe primul ir se


va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte, avnd n vedere c irul 1 va fi
inundat primul i deci, sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp. Notnd cu
nS 1 numrul de sonde de pe primul ir, avem :

nS 1 =0,88 nS

Pe ultimulir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri, deoarece
se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebui s dreneze ct mai complet zona
productiv. Se noteaz cu nSk numrul de sonde de pe ultimul ir i avem:

nSk =1,36 nS

Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul


diagramei din figura 4.2 . De menionatc, n diagram, r S are semnificaia de raz redus a
sondei. Se calculeaz cu expresia : lg(a/rs) i, din punctul corespunztoracesteivalori de
peabscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralel
i
la abscisi se citetepeordonatvaloarearaportului . Cunoscnd raza redus a sondei ,
rS
r rs rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan
fa de faliile F1 , respectiv F2 ( fig 4.1 ) si la 2 i ntre ele .

27
Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde

Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare ( D c ), se poate determina raza sondei de


extracie.
D c diametrul coloanei
1
D c = 5 2 in = 13,97 cm
D S diametrul sapei
D S = 7 in = 17,78 cm

DS 17,78
Raza sondei : r S = = = 8,89 cm
2 2

Tabelul 4.1
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7
d 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
n 46 42 38 32 26
r rs 0,12 0,18 0,24 0,23 0,18
28
Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov.
Relaia de calcul la razei reduse este:

ln r rs = ln r s [ 425
( l+1.5 ) n d
+0,6
]
r s raza sondei dup sap, n cm
r rs raza redus a sondei
l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm
n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm

ln r rs 1 = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 46 0,4
+0,6
] = -2,1

r rs 1 = 0,12

ln r s = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 25 0,9
+0,6
] = -1,68

r rs 2 = 0,18

ln r s = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 30 1,0
+0,6
] = - 1,42

r rs 3 = 0,24

ln r s = ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 35 1,1
+0,6
] = - 1,48

r rs 4 = 0,23

ln r s = ln (8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 40 1,2
+ 0,6
] = - 1,72

r rs 5 = 0,18

Se alege valoarea cea mai mare pentru r rs , respectiv combinaia optim .

r rs = 0,24 cm

o Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceeai diagram(4.2)


valoarea expresiei :

29
a 200
lg = lg = 4,29 4,3
r rs 0,0024

o Se citete din diagrama (4.2) valoarea raportului:

i
= 4,25104 i = 10200 cm = 102 m=20,4 mm ( Scara 1:5000 mm)
r rs

o Se calculeaz distana dintre sonde :

2 i = 2102 m = 204 m ; la scara hrii

o Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

S 1115
nS = = = 5,47
2 204

S = 223 mm5000 = 1115000 mm = 1115 m

o Numrul de sonde pe primul ir se calculeaz cu relaia :

nS 1 =0,8 nS =0,8 5,47= 4,8 5 sonde

o Numrul de sonde pe urmatoarele siruri se calculeaz cu relaia :

nS 2 =1,36 nS =1,365,47=7,4 7 sonde

o Se recalculeaz semidistana dintre sonde:

S 1120
1 = = = 112 m =22,4 mm (pe harta)
2 n1 2 10

S1 = 224 mm =2245000 = 1120000 mm = 1120 m

S 1115
2 = = = 79,6 m = 16 mm
2 nk 2 7

S2 = 223 mm = 2235000 = 1115000 mm = 1115 m

S 1110
3 = = = 79,3 m =15,86 mm (pe harta)
2 nk 2 7

S3 = 222 mm = 2225000 = 1110000 mm = 1110 m

a1 a2 ns ns 1 2 1 1 ns 2 2 2 2 ns 3 2 3 3
a
30
m m m - - m m - m m - m m
200 210 190 5,47 5 224 112 7 159,2 79,6 7 158 79,
3
( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )

31

S-ar putea să vă placă și