Balneo-Research Journal
1, 2011
Utilizarea animalelor experimentale n cercetarea balnear - Iliu Alexandru
obolanii Wistar sunt o tulpina de
obolani albinoi aparinnd speciei Rattus
norvegicus. Aceasta tulpina a fost dezvoltata la
Institutul Wistar din 1906 pentru utilizarea n
cercetarea biologica i medicala, fiind prima
tulpina special dezvoltat de obolan pentru a
servi ca organism model ntr-un moment cnd
laboratoarele utilizau n principal Mus
musculus.
Wistar este in prezent una din speciile de
obolani cele mai populare utilizate pentru
cercetare de laborator. Acesta este caracterizat
prin capul larg, urechi lungi, i avnd o
lungime a cozii care este ntotdeauna mai mica
dect lungimea propriului corp.
Mai mult de jumtate din toate tulpinile
obolan de laborator sunt descendeni din
colonia original stabilita de fiziologul Henry
Donaldson, administratorul tiinific Milton J.
Greenam i cercettorul n genetic i
embriologul Helen Regele Dean.
Utilizarea de animale (obolan Wistar),
permite cercetatorilor sa investigheze boala si
evolutia bolii intr-un mod care, altfel, ar afecta
un pacient uman, efectuarea procedurilor care
urmau sa fie produse, implicau un nivel de
prejudiciu si nu ar fi fost considerate de om
etice.
Prima dat cnd unul dintre acestia a fost
introdus ntr-un laborator pentru un studiu a
fost n anul 1928, ntr-un experiment pe post.
66
Vol.2, Nr.
Iliu Alexandru1
1
SC BIOSAFETY SRL-D
De-a lungul urmtorilor 30 de ani
obolani au fost folositi pentru mult mai multe
experimente, iar obolanul wistar de laborator
a devenit primul animal domesticit din motive
pur tiinifice. De- a lungul anilor sobolani au
fost folositi in multe experimente, adaugandu-
se cunostinte despre genetica, boli, efectele
drogurilor i alte subiecte n materie de
sntate.
obolanii de laborator s-au dovedit, de
asemenea valoroase pentru studii psihologice
de nvare, n medicin cat si a altor procese
mentale. Importana istoric a acestei specii de
cercetare tiinific este reflectat de cantitatea
de literatur dobandita.
Utilizarea de modele animale permite
cercettorilor s investigheze etiologia unor
bolii si evolutia lor ntr-un mod care ar fi
inaccesibil la un pacient uman. Modelele
animale sunt folosite pentru a afla mai multe
despre o boal - diagnostic si tratament, usor
de manipulat, 99% gene (manipulare genetica),
costuri reduse, rata crescuta de reproducere.
Cu toate c fizic, oamenii si animalele
arat diferit, la nivel fiziologic si anatomic sunt
similari. mprtim aproximativ 99% din
ADN-ul nostru cu oarecii, i, n plus putem
folosi soareci "knock-out" - efectul prin
activarea unor gene comune pentru si vznd
efectul asupra animalului. Prin recrearea de
boli genetice umane putem identifica
tratamente eficiente.
Cresterea, intretinerea si utilizarea in
experimente si n alte scopuri stiintifice a
animalelor de laborator (Wistar rats) se
desfasoara in cadrul unei baze materiale in
conditiile respectarii depline a prevederilor si
reglementarilor legale in domeniu.
Toate activitatile legate de cresterea,
intretinerea si folosirea animalelor de laborator
se executa pe baza unor proceduri recunoscute,
bine documentate si in stricta conformitate cu
recomandarile FELASA.
Spatiile destinate biobazei permit o
separare adecvata a activitatilor, respectiv
Balneo-Research Journal
intretinerea, carantina, gazduirea animalelor pe
durata experimentelor\incercarilor, executarea
procedurilor experimentale.
Animalele (Wistar rats ) sunt adapostite
in custi (numrul de animale pe cusc este
dependent de mrimea lor sau de greutate si de
mrimea custii), camerele unde sunt tinute
animalele au o temperatura controlata si sunt
illuminate. Starea de sanatate a animalelor este
monitorizata de zilnic de catre personal
specializat al biobazei.
In custi animalele au acces la hrana si
apa, hrana animalelor de cercetare fiind
cumparata de la un furnizor autorizat care
certifica faptul ca fiecare lot de produs a fost
fabricat la fel, ca este pastrat si exportat in
mod corespunzator si ca acesta contine
elementele nutritive corespunzatoare. Masa
trebui sa fie inregistrata pe foaia de activitatea
zilnica.
Ingrijirea animalelor
Igiena este un factor foarte important,
deoarece poate cauza probleme majore pentru
echipa de cercetare si poate duce la rezultate
false. Aceasta implic:
- un mediu protejat pentru oameni de
stiinta si pentru animalele de laborator
- reguli stricte de igiena
- gestionarea animalelor de laborator.
Conditiile sanitare ar trebui s fie de o
mare preocupare pentru cercettor, altfel:
- acumularea de amoniac poate afecta
experimentul.
- pot s apar boli.
Cea mai bun cale de a determina n ce
masur sunt respectate conditiile sanitare este
de a monitoriza:
- acumularea de excremente
- persistena unui miros puternic de urin.
Vol.2, Nr.2, 2011
Un alt rol important pentru animalele de
laborator il reprezinta stresul. Cu ct sunt mai
putin stresate animalele de laborator cu atat va
rezulta o cercetare mai fiabila. Prin urmare,
este important ca animalele s se simt ct mai
bine n mediul lor desi nchise; s fie perturbate
ct mai putin posibil.
Cercetarea se va desfsura cu grija
necesar protejrii mediului si cu respectarea
strii de bine a animalelor utilizate n scop
experimental (cruzimea este exclus). Scopul
este de a ne asigura ntotdeauna c animalele
sufer ct mai putin posibil de la experimentele
la care sunt supuse.
* Fiecare cercetare va fi clar formulat.
* Ea va detalia designul studiului si
modul de efectuare a fiecrui procedeu.
* Acest protocol va fi prezentat pentru
examinare, comentarii, ghidare si aprobare
dac este cazul unui comitet de etic
specializat, care trebuie s fie independent de
cercettor, sponsor sau orice fel de influente.
Sobolani din rasa Wistar sunt frecvent
utilizati n activitatea de testare a efectelor
terapeutice pe care le pot avea factorii naturali
utilizai n serviciile balneare. Aceasta
activitate este specifica Institutului Naional de
Recuperare, Medicina Fizica i
Balneoclimatologie, care dispune de o biobaza
n care sunt crescute n mod uzual peste 500 de
animale experimentale - obolani Wistar.
Animalele cu o greutate intre 250g si
350g, de aproximativ aceiasi varsta, sunt inute
n cuti individuale de plastic, pn la termenul
prevzut pentru procedurile chirurgicale i
eutanasie, n urma procedurilor de tratament
specifice.
67
Balneo-Research Journal Vol.2, Nr.2, 2011
Animalele sunt inute n condiii de
lumin natural, cu respectarea ciclurilor de zi
i noapte la temperturi adecvate, conditii
optime de zgomot si de umiditate, primind
hran adecvat, cu acces liber la hran i ap pe
parcursul experimentelor.
Animalel sunt ntotdeauna numerotate i
cntrite nainte de procedurile experimentale.
Loturile experimentale cuprind la fiecare
experiment si un grup de control biochimic
format dintr-un numar minim de 5 animale.

Procedurile Disecia conductei hepatice sa efectuat cu

Inainte de interventia chirurgicala ajutorul unui microscop stereoscopic cu unghi
animalele sunt supuse unei proceduri de larg de lentile i 12,5X mrire.
anestezie general indus prin inhalare de eter Intestinul subire i colonul sunt
etilic i ntreinut cu o soluie de hydrchloride eviscerate i nvelite n tifon imbibat intr-o
ketamin i 2 - (2,6 wylidine)-5.6-dyhidro-4h- solutie salina.
1.3-thiazine n 100mg/kg i 10 mg, respectiv cu Expunerea cilor biliare este realizat cu
aplicarea intramusculara pe partea interioar a ajutorul a unei bucatele de bumbac mbibata n
coapsei stngi. Dup atingerea planului de clorur de sodiu 0,9% (ser fiziologic).
anestezie, cu nici un rspuns la stimuli de
durere aplicati pe labe i de lipsa de reflex,
animalele sunt cntrite i poziionate n
decubit dorsal orizontal cu toate labele prinse
cu band adeziv. Apoi obolanii sunt rasi pe
peretele anterior al abdomenului, antisepsisul
fiind asigurat cu o soluie de alcool i 2% iod.

Tractul biliar este identificat ntre tesutul

Cu un bistiriu se efectueaza o incizie de
aproximativ 4 cm, folosind un foarfece
Metzembaum, laparotomia a fost completata
cu deschiderea de linea alba si peritoneu., apoi
un retractor utostatic Adson a fost plasat pentru
a expune cavitatea peritoneala.
pancreatic i hilul hepatic, conducta hepatic
dreapta este identificata i dublu ligaturata cu
suturi din polipropilen de la 1 cm de
expunerea ei, n afara parenchimului hepatic.
Viscerele animalelor sunt returnate in
cavitate. Apoi se redeschide cavitatea toracica
si se incearca sa se recolteze cu seringa
aproximativ 2ml de sange prin punctie
intracradiaca si recoltarea ficatului .

68
Balneo-Research Journal Vol.2, Nr.2, 2011
b) Dimensiunea celor 2 lobi hepatici in fiecare
bucatica
c) Prezenta sau absenta tesutului de granulatie,
cresterea numarului de polimorfonucleare,
examinarea mononuclearelor din ce sa recoltat .
d) Modificarea histologica a esutului
conjunctiv prezent n spaiul portal i n zona
centrolobular al fiecarui lob analizat .

Sngele este depozitat ntr-un flacon

specific pentru colectarea sngelui i este
utilizat imediat pentru analize biochimice .
Ficatul este si el recoltat si inlaturat prin
sectionarea de ligamente, lunghiuri splenice i
hepatice, toate celelalte rmase au fost scoase
n blocuri, mpreun cu conductele hepatice i
diafragm muscular.
Pentru studiul biochimic, analizele
Dupa ce animalul a fost supus tuturor
efectuate: alkaline phospatase (AF), gamma-
operatiilor, carcasa este plasata intr-un sac de
glutamyl-transferase (GGT), bilirubina totala
plastic specific i aruncata la gunoiul special
(TB), bilirubina directa (DB), bilirubina
destinat resturilor biologice.
indirecta (IB), transaminazele, alanin
Dupa ce a fost recoltat ficatul, lobii din
aminotransferaza (ALT), lactic dehidrogenaza
stanga si dreapta sunt separati si sectionati
(LDH).
transversal cu ajutorul unei lame de otel si apoi
Toate rezultatele biochimice i
tinuti in solutie de formaldehida 10%, 24 ore .
histologice sunt introduse in software-ul Excel
i analizate statistic cu ajutorul programului
SPSS 8.0. Deoarece msurtorile biochimice
nu prezint o distribuie normal non-
parametric pe testele care aplicate, se
realizeaz o comparatie ntre loturile
experimentale i lotul de control, iar
diferenele sunt testate ntr-un nivel de
semnificaie de 95% (p <0,05) .
Dup fixare, blocurile de esut sunt cltite
cu ap i scufundate ntr-o soluie de alcool de
Bibliografie
70%, sunt apoi numerotate i codate i n final
1. Abel Botelho Quaresma , Armando Jose
sunt trimise la laboratorul de histologie pentru
d,Acampora , Ricardo Tramonte , Debora
a fi supuse procedurii de rutin histologice. Cdore de Farias , Fabricia Slomsky Joly
Urmtoarele criterii sunt luate n .2007 Acta Cirurgica Brasileira Vol 22(1) .
considerare n cadrul analizei : p(68-73).
a) Prezena sau absena unor modificri 2. Prof. Dr. Magda Badescu - Cercetarere
morfologice n lobul hepatic fundamentala , Curs II.

69