CT-TS DE DREPT COMERCIAL

_ ECTOR LNIVERSITAR STANCIU NICOLAA

IZVOARELE DREPTT}LuI COMERCIAL

I.NOTIUNI GEI\IERALE
Art. I Cod comercial dispune : 'oln comert se aplica legea de fata.Unde ea nu dispune se aplica
Coduf civil." Din aceste dispozitii legale rezulta ca dreptul comercial are ca inoare formale CbAut
comercial si Codul civil. Desi nu sunt mentionate, izvoare ale dreptului comercial sunt si legile
comerciale speciale, respeetive legile civile speciale. Un anumit rol in apliearea reglementarii tegafu it
au uzurile, jurisprudenta si doctrina dreptului comercial.

2.IZVOAR3LE LEGISLATIVE ALE DREPTT]LUI COMERCIAL

2.1. CODUL COMERCIAL SI LEGILE COMERCIALE SPECIALE

Normele juridice care reglementeaza activitatea comerciala se afla in Codul comercial. Dar acest
act nofinativ cuprinde numai normele juridice prineipale; anumite norme juridice privind activitatea
comerciala se gasesc in legile comerciale speciale. Intrucat nu tot dreptul comercial se afla in Codul
comercial, in mod corect, se poate spune ca principalul izvor al dreptului comercial il constituie legile
comerciale, intelegand prin acestea Codul comercial si legile comerciale speciale.
Trebuie aratat ca, in mod cu totul accidental, anumite Rorme de drept comercial se gasesc in
legi necomerciale. Sunt considerate ca fiind norme de drept comercial acele norme cuprinse in Codul
civil, care se refera expres la materia comerciala. Avand in vedere dispozitiile art. 1183 si 1184 Cod
civil privind registrele comerciantilor.
Codul comercial si legile comerciale speciale cuprind, in principiu, noffne cu caracter
supletiv; ele se aplica numai cand partile nu s-au inteles altfel. Exista insa si anumite noilne cu
caracter imperativ care asigura protejarea intereselor generale; de exemplu, in materia societatilor
comerciale, a titlurilor de credit etc,

a.Codul comercial . Acest act normativ constituie reglementarea de baza a activitatii

comerciale. El cuprinde norme juridice care reglementeaza institutiile fundamentale ale dreptului
comercial: faptele de comerto comerciantii, obligatiile comerciale si falimentul.
In legatura cu normele cuprinse in codul comercial se impun anumite prenizan.
Normele juridice din Codul comercial sunt nonne specifice reglementarii activitatii
comerciale. Specificitatea acestor norrne se asigura prin procedee diferite.
Unele norme juridice reglementeaza institutiile proprii dreptului commercial; de exemplu,
fbptele de comert(art.3 si 4 Cod comercial ), calitatea de comerciant (art 7 si 8 Cod comercial)
contractul de eomision (art 405-412 Cod eomereial) , fblimentul (art 695-S88 Cod eomereial).
Anumite nonne ale Codul comercial consacra derogari de la reguli ale Codului civil; de
exernplu, solidaritatea codebitorilor (art. 42), termenul de gratie(art.44), retractul litigious(art.45),etc.
 I
I
Alte norme ale Codului comercial dezvolta reglementarea unor institutii ale Codului civil,
adaptandu-le nevoilor activitatii comerciale; de exemplu, contractul de vanzare-cumparare(a*.G7-73'y,
contractul de mandat( aft.37 4-391), contractul de gaj(art. 47 8489).
I
Codul comercial cuprinde si unele nonne privind incheierea contractelor inte absent(ert.33-
39). Aceste nofln apartin in realitate dreptului civil. Ele au fost cuprinse in Codul comercial pentru a
acoperi o lacuna a Codului civil. Dar,asa cum este in goreral admis, ele sunt aplicabile, deopotriva in
I
materie comerciala si in materie civila.
b.Legile cotnerciale speciale. Anumite aspecte ale activitatii comerciale sunt reglementate
prin legi comerciale speciale; Legea nr.2611990 privind rcgistrul comertului; Legea l5llgb0privind
I
reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale ; Decretul-lege nr.
54ll9g0 grivind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pebaza liberei initiative; Legea
nr.lZll99,O privind protejarea populatiei impotiva activitatii comerciale ilicite; Legea nr.l l/1991
I
privind combaterea concurentei neloiale, etc.
Pentru a determina caracterul comercial al unei legi speciale trebuie sa raportam aceasta lege
la Codul comercial. Iltr-adevar, Codul comercial constituie reglementarea de baza care jalonaza
I
sfera activitstii comerciale aflde sub incidenta legilor comerciale.
Cu privire la corelatia dinre Codul comercial si legile comerciale speciale se aplica
principiile generale(specialia generalibus derogant).
I
2.2. CODUL CIYIL SI LEGILE CIVILE SPECIALE
Poffivit anl Cod eomercialo in absenta uflor nofine in Codul comercial se aplica dispozitiile
I
Codului civil. Deci, Codul civil constituie un izvor subsidiar al dreptului comercial.
Asa cum ffn aratat, anumite aspecte ale activitatii comerciale fac obiectul reglernentarii unor
legi cometciale speciale. Aceasta inseamna ca nunai in abseirta unor norme in Codul comercial si
I
legile comerciale speciale se aplica dispozitiile Codului civil.
Trebuie observat insa cao in realitate, izvorul subsidiar al dreptului comercial il constituie
legile civile, respective Codul civil si legile eivile speciale.
-eruil.
I
a, Codul Intrucat Codul civil cuprinde nonne generale aplicabile dreptului privat,
dispozitiile sale sdrvesc in rnare masura la fimdamentarea institutiilor drcptului comercial. Ca izvor
subsidiar al dreptului comereial, o importanta deosebits o au dispozitiile Codului civil privind
I
materia obligatiilor, in special cele referitoare la izvoarele si efectele obigatiilor, prscum si cele
relative la contractele speciale (contractul de societate, contractul de yanzare"cumparare, contractul de
mandat, c.ontractul de antrepriza" etc.)
I
b. Legile civile speciale. Si unele legi civile speciale prezinta interes, ca izvor subsidiar, pentru
dreptul comercial. In acest sens, fiebuie mentionat cu deosebire Decretul m. 3111954, privitor la
persoanele fizice si persoanele juridice, care are multe incidente asupra statufului juridic al
I
comerciantilor.
I
3.UZURILE COMERCIALE
Uzul {obiceiul sau cutuma} este o regula de conduita nascuta din practica social4 folosita
weme indelungata si respectata ca o nonna juridica obligatorie.
I
In dreptul comercial roman, uzurils nu sunt izvoare de drept. Concluzia se intemeiaza pe
dispoaitiile art.l Cod comercial care, reglementand izvoarele dreptului comercial, are in vedere nurnai
Codul eomersial si Codul sivil.
I
Daca in dreptul nosEu comercial nu exista uzuri legislative (normative)o doctrina recunoaste
uzurile interpretative (conventionale). Acestea isi trag existota din vointa preanmata a partilor si sunt
menits sa lamureasc.a sensul si limitele acestei vointe.
I
I
I
 Eristenta acestor uzuri este dedusa din anumite dispozitii ale Codului civil, care, in temeiul
m- i Codul comercial, sunt aplicabile si in dreptul comercial.
Asrfel. po*ivit art. 97A Cod civil, conventiile tebuie executate cu buna qedinta. Conventiile
ot"{iga nu numai la ceea ce este prevazut sxpres in ele, ci si la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau
i{aa da obligatiei dupa natura sa. In temeiul acestor dispozitii, obligatiile din contractele comerciale
rebuie executate cu buna-voint4 cu diligenta unui bun comerciant. Aceste contracte cuprind si
obligatiile rezultate din obiceiurile activitatii comerciale, chiar daca nu exista o stipulatie
Apoi, art. 980 Cod civil prevede ca dispozitiile indoielnice se interpreteaza dupa "*pr*u.
obiceiul
locului unde s-a incheiat contractul. Deci, daca anumite clauze ale contracfului comercial sunt
hdoielnice sau echivoce, pentru a li se stabili sensul, trebuie sa se apeleze la obiceiul activitatii
coanerciale existent la locul incheierii contractului.
In sfarsit, potrivit art. 981 Cod civil, clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu
sJnt prevazute expres in contract. Aceasta dispozitie legala are o mare importanta in activitatea
comercial4 care se bazeaza pe anumite obiceiuri. Aceste obiceiuri sunt considerate de lege ca fiind
acceptate tacit de catre partile contractante.

4.DOCTRINA

Se admite, in general, ca doctrina nu este izvor de drept. Concluzia este deopotriva valabila si
pentru dreptul comercial Dar doctrina dreptului comercial este un instrument important de
interpretare a legilor comeroiale. Ea este un factor de progres al dreptului, deoarecg de multe ori,
solutiile ei sunt preluate de legiuitor si transpuse in actele normative. Desigur, noua doctrina a
dreptului comercial este in curs de formare; in timp, ea isi va spori influJnta asupra dreptului
comercial.

s.PRACTICA JTIDICIARA
Potrivit principiului separatiei puterilor, instantele judecatoresti sunt competente sa aplice legea.
Aceasta regula are un caracter general. Deci, hotararile instantelor judecatoresti nu pot fi izvoi al
dreptului comercial.
Ca si doctrin4 practiea judecatoreasea joaoa un rol important in interpretarea legii. Ea
reprezinta insa si "laboratorul" unde "se verifica" eficienta legii, dar si soliditatea conceptiei si
constructiei sale. Semnalele practicii judiciare pot sa constituis un izvor de inspiratie pentru legiuitor.

d.PRINCIPIILE DREPTT}LUI COMERCIAL

Spiritul dreptului comercial isi gaseste o desavarsita expresie in principiile dreptului comercial.
Izvorul dreptului comercial il constituie, in principal, legile comerciale (Codul comercial si legile
comerciale speciale). Prin acest izvor trebuie sa intelegem nu numai dispozitiile exprese p" le
"*.e
contin legile comerciale, ci si principiile care se degaja din aceste norme juridice. Doctrina recunoaste
principii cum sunt: in comer! actele juridice sunt cu titlu oneros; intotdeauna, in comert, banii sunt
fructiferi; in caz de dubiu se aplica regula care favorizeaza circulatia; contracararea in favoarea celui
de-al treilea este obisnuita, etc.
 F'APTELE DE COMERT

CONCEPTIA CODULT'I COMERCIAL ROMAN PRIWND

FAPTELE DE COMERT

lReglementarea faptelor de comert

Pentru determinarea raporturilor care formeaza

obiectul dreptului comercial, codul comereial
roman stabileste anumite acte juridice si operatiuni pe
care le califica o,fapte de comert,,. prin
savarsirea uneia sau mai multor fapte de comert
reglementate de legile comerciale.
," .r*" anumite raporturi juridice care sunt
Art-3 cod comercial prevede:"Legea considera fapte
de comert:
l)cumpararile de producte sau de iarfuri spre a le revinde,
fie in natur4 fie dupa ce se vor fi
luerat sau pus in lucruo ori numai sprc a se inchiria;
asemenea si cumparare4 spre a se revinde,
obligatiuni ale statului sau alte titluride credit, circuland de
in comert;
2)Vanzarile de producte, vanzarile si inchirierile
di marfuriin natura sau lucrate si vanzarile de
obligatiuni ale statului sau alte titluri de credi!
comert, cand vor fi cumparate cu scop de
revanzare sau inchiriere; "irutano-in
3)Controctele de report asupra obligatiunilor de stat
sau a altor titluri de credi! circuland in
comert;
4)cumpararile sllvaworite de parti sau de octiuniale
societatilor
lvr vvrrtwr
comerciale;
5) Orice intreprinderi defirnituri;
6)Intreprinderile de spectacole publiee
;
8)Intreprinderile de constructiuni ;
9lntreprind efile de fab-ri ci, de narnufaetura si imprime ri
e;
l0)Intreprinderile de editura,librorii si efeete at irto,
deeat autorul sau artistul vinde;
l l)Operatiuni de banco si schimh "i^ialtul
I Z)operatiunile de mijloeire (samsorie)
in afaeeri comerciale ;
l3)Intreprinderile de perionai sa,u de rucruri peapa sau pe
$ Tanynon r uscat;
l4)Cambiile si ordinele de produite sau marfuri;
l5)constructla,ettmpdrarea,vanzalea si reviwarea de
tot fetul de vase pentnt na,vigatiainterioara
exterioara si tot ce serveste la echipare4 af,rnarea si si
aproviiionarea unui vas;
l6)Expeditiile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile
maritime si toate contractele privitoare la
comertul pe mare si navigatie;
LTMsigurarile terestre, chiar mutusle, in contra daunelor
si asupra vietii;
I8)Asigurarile chiar tnutuale contra riscurilor navigati;niif -
19) Depozitele pentru colEo de comert;
Za)Dep/tele in docuri si antrepoziti,plecu.m si operatiunile
asupra recipiselor de depozit (warante)
si asupra scrisorilor de gaj, eliberate de ete. n, -

In continuare, aft' 4 codcornertial dispune: "se socotesc,

afura de aeestea eafapte de comert
celelalte contracte s-i obligatiuni ale unui comerciant,
'
contrariul nu rezulta din insusi dctul,'.
daca nu sunt de iiruro civila sau daca
In sfarsit' art's!.cod comercial prevede:
"Docs un act este cornercial numai pentru una dintre
parti' toti cantractantii wnt supttsi incat priveste aeest act, legii comerciale, aJbra de dispoaitiunile
privitoare Ia persoana ehiar a eomereianilor st de
eszuriliin eare legea n, iiipuo altfel,,,
Prin urmare, codul comercial roman, ca si modelul
sau italian , consacra sistemul obiectiv al
dreptului comercial' El stabileste care sunt actele juridice
si operatiuniie considerate fapte de comert
4
I
I
I si le supune legilor comerciale, indiferent de- calitatea
,
necomerciant)' In aceasa conceptie,, prin stabilirea
persoanei care le savarseste (comerciant
fapelor de comert se ajunge la determinarea
calitatii de comerciant si implicit, la determin**u oi*rniului
sau

areptutui comercial. Intr-adevar,

t potrivit codului conrercial r:rman este comerciant
prsoana care savarseste una dinre faptele
dobandita calitatea & ,
si , in consecinta, supus legilor comerciale, orice
de comert prevazute oe i*.: cod comerc ial. odata
mnerciaw t!?t"^ aclele iuridice si operatlunile comereiantului

I considerate' in temeiul st'lCd comerciat,fopte

de iomert si deci supuse legilor comerciale.
Spre deosebire de sistemul obiectiv, ad-optat de
dreptul comercial eT ud &ept coprofesiond, rJz;;;;"anelor
codul nostru
"o*.r"fri,
care
sunt

in sistemul subiectiv,
au r.litut u de comerciant. In

I acest sistem comerciannrl ese ddnit prin activitatea

lui intr-un regisru profesi<nal nr piu organizarea ""onoo,lcu
este definit inE< maniena *,b6!rira ca acnrl pe
pe care o exercita sau prin inscrierea
intreprinderii sale. cat priveste actul de comert,
care ii savarseste o persoana &u ar.* calitatea
el

I comerciant. de

2'obidrl rcgfmrr fu+h & mcrt, irr rr rctc:le de comert

I codll cs'nqcid run' spe acrottle dc coftl wnrcial Iralian
& crltwt irn -fd'&-wr din lgg2, reglementeaza
t fryele
Lgiuiuul q e rtit se srrr lqrlr crscieb nu nunai
juridkx lnrniftsrrile & wnnr i",,rtire-in t".p"t
a" p,oa*
rryoru'ile rezultate din actele
efeste juridice). ci si raporturile
incn dfo qricl'Filioe (nmikile de vobL or*rir" fra intentia
I srr a'icc ah nryfrri & cae tegea haga producerea,*r
*""*"
de a produce efecte juridice
juridice). Deci. potrivit codului
cmgtii ima srs iridenta legilor emerciale au numsi contractele comerciale
bcit{lmtogrila fua jusa ourt' pr"ru.nedatorata si gescirmea ci si faptele
I de wcianti in rcgs,'a cu activitatea ror
comerciara]
de afaceri) si fapfiele ilicite, sayarsite

I 3.ceracterere enumerarii regare a fnpteror de comert

In doctrina dreptului comercial s-a discutat asupra

t comert cuprinsa in art.3 Cod comercial.
caracterului enumerarii legale a faptelor de

Intr-o opinie, mai veche , s-a considerat ca ennmerareo

este limitativo, afirmandu-se ca legea
califica drept fapte de comert actele si operatitrnile
I aceasta opinie, s-ar putea discuta daca un.anumlt3ct
categoriile de fapte de comert prevazute de art.3
expres prevazute de text, cu excluderea altora.
sau operatiune s incadreaza ori nu intr-una
cod comerc ial, farau rc prt*
In
din
noi la cele existente. alte categorii
"ouuga
Dupa o alta opinie,-!1e este dominanta in doctrina
enumerarea art.3 cod comercial are un
earscter enuntiativ , exemplificativ si nu limitativ.
Legiuitorul a consacrat;i"d;" ;il;#;;
frecvente acte juridice si operatiuni, care constituiau
baza activitatii comerci ale, la data adoptarii
reglementarii' Aceasta inseamna ca la lista faptelor
de comert qlgvazute expres de lege se pot adauga
si alte fapte de comerL adica alte apte si oieratiuni,
faptelor de comprt expres recunoscute de lege (ubi
,u ur*ri* sa aita caracteristicile
"u "onditiu
iadim ,ltio ibi eadem legis dispositio). Aceasta
concluzie se intemeiaza si pe redactarea art. : coa
comercial, carr nu stabilesielrnperativ..sunt fapte
de somert.-'', ei prevede ea "regea eonsidera
apt" J"
Pe baza acestei conceptii, in doctrina "u "o**rt...-.
si jurisprude nta au fost recunescute ca
si olte sete si aperatiuni, *oiu nu sunt mentionate fapte de comert
in art. s cod conercioi, ii*sunt de exemplu,
hotelariq publicitate4 etc.

I
 Tezaprivind caracterul enuntiativ al enumerarii faptelor de cornert de art. 3 Cod comercial, isi
poate gasi un suport legal si in actele norrnative adoptate in perioada postrevolutionara.
Prin Decretul-lege nr. 5411990 s-au reglementat organizarea si desfasurarea unor activitati
economice pe baza liberei initiative. Categoriile orientative de activitati economice premise
organizarii si desfasuarii de catre intreprinzatorii particulmi prevazuti de decretul-lege au fost
stabilite prin Hotararea Guvemului nr. 20111990 data in aplicarea decretului-lege. Aceste
activitati,formulate cu luarea in considerare a realitatilor actualg privesc procedura si comercializarea
unor produse, precum si prestarea unor servicii;
Activitatile comerciale se pot organiza in desfasuraea pe baza liberei initiative in baza
Decretului-lege nr. 5411990 sunt, in realitate, fapte de comer! care se ncadteaza in art.3 Cod
comercial. De aceea art. 19 din decretul-lege prevede ca activitatea intreprinzatorilor particulari "se
desfasoara cu rcspecatarca dispozitiilor Codului comercial, in masura in care, potivit prezentului
decret-lege, nu se prevede altfef'.
Intrucat activitatile economice organizate si desfasurate de intreprinzatorii particulari sunt
fapte de comert, raporffrile juridice care izvorasc din savelrsirea acestor activitati sunt guvemate de
Codul comercial.
Trebuie aratat ca, in legatura cu unele dintre activitatile care se pot organiza si desfasura pe
baza liberei initiative, s-a discutat daca ele au sau nu caracter comscial. Problema s-a pus in concret
cu privire la organizarea unei institutii de invatamant superior particular.
Hotararea Guvernului nr. 201/1990 prevede, in anexa nr. I ca intreprinzatorii pot organiza si
desfasura "servicii de educatie si invatamant".
S-a aratat,ca aceste dispozitii legalizean acele servicii solicitate pentru completarea
cunostintelor (meditatii) ori pentm invatamantul prescolar. Activitatea de invaamant organizata din
initiativa privata exclude sfera faptelor de comert. Organizarea unei universitati nu poate fi incadrata
in categoria faptelor de comert. Ea constituie un serviciu cu caractr intelectual, considerat ca
exercitarea unei profesiuni de natura oivila. Aceasta conceptie este traditionala si a fost adoptata in
trcut si de jurisprudenta din tara noasra. In acest sns, s-a decis ca "O scoala in care se prreda canto si
arta dramatica nu este o intreprindere comerciala, indiferent daca are firma si profesori cu plata, care
predau cursurile".

4.Notiunea si caracteristicile faptelor de comert

Codul comercial nu da o definitie a faptei de comert; el sabileste numai o lista a actelor

juridioe si operatiunilor pe care le declara fapte de comert.
Din examinarea dispozitiilor art. 3 Cod comercial rezulta ca in stabtlirea faptelor de comert,
legiuitorul a avut in vedere, mai ales, aspectul economic si mai pwin pe cel juridic. Textul citat se
refera la: iocumpara&ri", '\tarrr,&ti'oo "operatiuni", "intreprinderP, *agentii si oficii de afaceri",
'?sigurari'0, "depozite", etc. Enumerarea actelor si operatiunilor cuprinse in art 3 Cod co-rnercial apare
ca imperfect4 vetusta si incompleta.
In absenta ungi definitii legalg A faptgi de come.rt, doctrina dreptului comercial 4 cautat sa
fonnuleze o definitie generala a faptei de comert.
Existenta unei definitii generale a faptei de comert prezinta interes practic sub mai multe
aspecte.
Intucat unele acte juridice sunt bivalente * comerciale si civile - este imperios necesar sa se
s&abileasca un criteriu de delimitare intre actele cornerciale si actele civile. In scopul facilitarii
tranzactiilor comerciale si inAririi creditului, actele comerciale sunt supus unor reguli speciale,
 : =:ite de cele aplicabile actelor civile (acordarea termenului de gratie,
s.:,"tarimtea codebitorilor, regimul pagubelor, curgerea dobanzilor,
etc.);
o definitie generala a faptei de comert este necesara, deoarece,
:aitelor de comert, facuta de art. 3 cod comercial, asa cum am aratat,enumerarea
fiind enuntiativa si nu timitailva trebuie sa
::u'nite criterii de comercialitate, in temeiul carora judecatorur , existe
sa poata recunoaste si alte acte sau
: *rariuni ca fapte de comert,
chiar daca ele-nu ruot p.rr-ur* ."p.r, de
lege;
In sfarsit' o definitie generala a faptei a. serveste, pe un plan mai general, la
si, implicit, la "o."rt
:e:erminarea sferei dreptului comercial
dehmllarea acestuia de drept civil.

FAPTELE DE COMERT OBIECTIVE

l.Notiunea faptelor de comert obiective si clasifiearea

lor
Notiune' Faptele de comert obiective sunt actele juridice
principal de art' 3 cod comercial' Ele sau operatiunile prevazute in
sunt denumite obiective, deoarece legiuitorul
comerciale datorita naturii lor si pentru le-a considerat
motive de ordine publica. orice persoana
savarseasca sau sa nu savarseasca asemenea este libera sa
acte sau operatiuni. Dar, da* u'r"rrurrit
sau fapte, persoana in cavzaintra sub incidenta asemenea acte
legiloi cJ*"r"iat*.
clasificare' Faptele de comert enumerate de art. 3
operatiuni economice, adica activitati economiee
cod comercial sunt, in majoritatea lor,
si foarte putine sunt acte juridice. De aceea,
fapte de comert obiective nu pot fi clasificate aceste
decat p" a*"unor criterii eionomice,
obiectul si functia economica ale operatiunilor."rp"irirr.linand care au la baza
seamu o" u""rt" criterii, faptele de
comert obiective pot fi impartite in irei mari grupe
o prima grupa o formeaza operatiunile. d-e interpunere in schimb
sau circulatie. Aceste operatiuni
corespund notiunii economice de comert, in
sensui de activitate de vanzare-"*pu.ur
pentru a ajunge de la producator la consumator ' wrasrv-vq'rycrcus a llarlurllol'
marfurilor
o a doua grupa cu.rrinde operatiunile care realize aza organizarca
productie' adica intreprinderile. operatiunile si desfasurarea activitatii de
sunt ."*"ri"r" iumai in ,*ui *nd se desfasoara in
cadrul unei activitati organizate. Aceste operatiuni
corespund notiunii ae froouctie (industrie),
activitate in cadrul carcia obiectivele din natura ca
runt-.ufur" transformarii in alte bunuri destinate
comertului-
ln sfarsit' o a treia grupa priveste operatiunile conexe (accesorii).
datorita legaturii lor cu acteleluridice sau operatiunile Acestea sunt fapte de comert
p" codul comercial Ie califica fapte de
comert. "*u

2'operatiunile de interpunere in schimb sau circuratie

Anumite fapte de comert obiective realizeaza o interpunere

3rea$a catergorie cumpararea si vanzarea
in schimb a circulatiei. Intra in
comerciala si operatiile de banca si schimb.
cumpararea si vanzarsa comerciala. sub aspectul
structurii *t", n*nrur"a-cumpafarea
;omerciala este asemanatoare vanzarii-cumpararii
civili. lntr-adevar este vorba de un contract in
=neiul caruia o paft? (vanzatorul) se obliga ru trunr*ita celeilalte parti (cumparatorul) proprietatea
-:Lii lucru' in schimbul unui pret (art. tig+ coa civitj. c""u.* d"or*u"rt"
vanzarea-cvmpararea
"q:ierciala de cea civila, este functia economica a contractului si an;e1n*i..pun*r"a
in schimbul
 bunurilor. Cand contractul indeplineste aceasta functie, vanzarea-cumpararea este o fapta de comert si
deci supusa legilor comerciale
Avand in vedere aceasta deosebire, Codul comercial instituie anumite cortditii speclale
referitoare la obiectul si finalttatea vanzorii-cumporarii comerciale.
Potrivit Codului comercial sunt considerate fapte de comert cumpararile de producte sau de
marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a
I
se inchiria. Are aceeasi valoare si cumpararea in scop de rwanzare a obligatiunilor statului sau alte
titluri de credit care circula in comert (art. 3 pct. l).
De asemene4 in conformitate cu dispozitiile Codului comercial sunt fapte de comert vanzarile
I
de producte, vanzarile si inchirierile de marfuri in natura sau prelucrate si vanzarile de obligatiuni ale
statului sau alte titluri de credit care circula in comert, cand au fost cumparate in scop de revanzare
sau inchiriere (art.3 pct. 3).
In temeiul dispozitiilor citate, cumpararea si vanzarea comerciala pot avea ca obiect numai
bunurile mobile: producteo marfuri, obligatiuni ale statului si alte titluri de credit.
Productele sunt produsele naturale ale pamantului, care se obtin prin cultura sau exploatare
directa (de exemplu, cerealele, legumele) sau produsele animalelor (de exemplu, laptele, lana).
Marfurile sunt produse ale muncii destinate schimbului prin vanzare-gumparare.
Titltrile de eredit sunt inscrisuri in baza carora titularii lor au calitatea sa exercite drepturile
I
specificate in cuprinsul lor. Intrucat aceste documente incorporeaza drepturi, titlurile de credifpot fi
obiectul dreptului de proprietate, precum si a unor operatii juridice, intre care si vanzarea-cumpararea.
In conceptia dreptului comercial roman vanzarea-cumpdrared nu poate aveo ci obiecr
I
-bunurile irnobile- Deci, vanzarea-cumpararea imobilelor este un act juridic civil si nu comercial.
Acelasi caracter civil il are si inchirierea bunurilor imobile, ca si concesionarea lor. Solutia legii este
traditionala si se explica prin grija legiuitomlui pentru protectia actelor juridice privind bunurile de
I
mare valoare, asa cum sunt bunurile imobile, Aceasta solutie, care se bazeaza pe valome diferita a
bunurilor mobile si imobile, nu mai este actuala; exista, in prezent, bunuri mobile de o valoare mult
mai mare decat cea a bunurilor imobile. De aceea, consideram ca aceasta conceptie tebuie adnotata
I
in favoarea conceptiei moderne, care si-a gasit consacrarea in alte legislatii.
Din dispozitiile Codului comercial roman rezulta ca trasatura caracteristica a cumpararii si
vanzarit eamerciale o constituie fietentia de revanzare.' cumpararea este facuta in scop de ievanzare
I
sauinchiriere,iarvaloareaesteprecedatadeocumpararefacutainscopderevanzare
Cumpararea cu intentia de a revinde sau lnchiria, ca si vatrz:trea sau inchirierea precedata de
cumpararea cu intentia de a revinde sau inchiria reprezinta esenta activitatii comerCiale sub forma
I
distributiei. Aceasta activitate consta in operatiuni de cumparari si vanzari, in procurarea de marfuri
de la producatori, in scopul de a le revinde consumatorilor.
Intre activitatile care se pot organiza si desfasura pebaza liberei initiative, potrivit Decretului-
I
lege nr. 54/1990, figureaza si comercializarca de bunuri. Prin anexa nr. I a ftotararii Guvernului nr.
20llW9A se stabileste o lista a bunurilor care pot fi produse si comercializate, precum si o lista a
bunurilor si serviciilor sustrase acestor activitati. In scopul asigurarii unei protectii a consumatorilor,
I
legea tntnrzice "comertul speeulativ".
Pentru a constitui o trasatura distinctiva a vawarti-cumpararii comerciale, intentia de
revsnzare ssu inchiriere trebuie sa indeplineasca trei conditii:
I
ct. Intentio de revonzare sau inchiriere *ebuie sa existe la data cumpararii, Daca o atare
intentie nu exista la aeeasta data, eumpararea este un aet juridie eivil; de exempluo o
persoana cumpara un anumit bun pentru uzul sau. Situatia se schimb4 daca ulterior
I
cumpararii, nu a existat intentia de revanzare. In schimb, daca in momenful cumpararii
a existat irttentia de revanzare dar ulterior cumpararii, dobanditorul nu mai vinde
bunul, actul cumpararii ramane comercial.
I
I
I
I
I
rt h'Intentia de revanzare sau incltiriere
fie cunoscutq contractonturui. Daca aceasta
trebuie sa fie exprimata de cumparator
intentie rami
adica sa

t con*actant, actul nu poate fi comercial.

rezulte din declaratia expresa
insa si implicita, adica sa rezulte
Intentia c* u."uino:?rTT:?::,Ti#:t;
a cumparato.*l:i ,u, di; .;;iinrur
din anumit" i*pr;j;;;i; !T
actului. Ea poate fi

I
de marfuri care face obiectul cantiratea mare
too,.u"trui In toate ."^ir", *r "r..plu,
care pretinde ca actuI
este comercial trebuie sa
dovada; im caz de indoiala

r
,'actuleste
deoarece dispozitiile art' 3 pct. 1 si 2 cod comerci"l ;;;;aracter considerat civil.
-faca
dispozitiile codului civil privitou..
c' Intentiq de revqnzare squ inchiriere l* ronouctu| de uuorur.-"umparare. derogator de la
cumparat' conditia nu este indeplinita
trebuiey ;r;;;;;", in principar, bunul
in ;i;;"e.x9mRru,

t cumpara un Rumar de saci pentru

cazul un agricurtor
van zarca cartofilor recoltatl,
cumparati nu pentru a fi revanduti, mtrucat sacii au fost
ci ,o .uru"r", accesoriu,u' pl
pentru a facilita vinderea
cartofiror, reprezinta obiectul
_care prinripui ut iirurii.uv'

t
Asa cum rezultadin lege, pentru "
a fi in p..r.n,Ju^ eivinzari-crrmparari
ca bunul cumparat sa fi fost comerciale nu se cere
t"iuniuiin forma il;;iltcumparat;
ce a suferit unele transformari. uu,iuipout,
'c;^;;;"rcial,fi revandut si dupa
Intr-adevur, puoiuii* : p",. t
t
marturile cumparate pot fi revano*",
Transfom .,ry
i".;;;;;f;; ;;;" ce se vor fi ru*at sau pus inproductere
lu*u,,.
sau

dacaaceas,*ffi
"o'#':i..-T;*Ifi T;:?Im'*:iJ;;f.",,t1;;:l*:::1"H,1"": jJi

t
meseriasului care prelucreazamaterialul
p.nt u
obtiner;nui anumit produs.
Daca meseriasul transforma materialul
p.o"u.ui a" crient, ne aflam in prezenta
de servicii' Actul este civil, iar unei rocatiuni
nu comercial, d.fu."." nu Jste
Daca insa meseriasul cumpara un act de interpunere in circulatie.

I n::Ji:f::j:"ffi;:r
o"
materialul si, dupa
'*"*piu,loretarur ;;;';;;;," i..lucrar.u r"f
materile "iri.
prime si
produsele rezurtate, eI
re revinde sub rorma

t
Trebuie antat ca aceasta distinctie,
desi corecta in lumina principiilor
nu este urmata de Decretul-lege dreptului comercial, ea
nr. 54/1990. Intre serviciile ;;-p;'i"*ruru
initiative' anexa nr' I a rtotar#i
cu'"-utui nr.20r/r990 cuprinde :"* si pe pe bazaliberei
sau prelucrarea de bunuri si produse cele privind confectionarea

I
de ofge r"r, p. uata ae comenzi
Aceste activitati sunl considerate, inJiiiouate are populatiei.
in temeiul art.'tb aln aec.etut-r"* [pr"
codului comercial' Deci, fara a distinge o" comert
dupa cum *".lriurut praJ"i"irtr-Lateriarur si supuse
client sau materiarul propriu, urtot procurat de

I
.ri"-rupus codurui comerciar.
.*no#fitfi,Tr"o"::Z\?,::";:'#,#;*,'iil'p;;"*e cazut in care transrormarea rucrurui

t
In acest caz, Iucrul cumparat (de exemplu,
hartia, panza) blocul de marmura)
neinsemnata fata de opera reali-zata are o valoare
care se vinde 1.o,nunut, tabloul,
accesoriu fata de activitatea de stafuia); materialul are un rol
creatie,
cumparare a operei tealizate nu
ii "T" ?lg rolul principar. De aceea,unui
sunt aplicabile dir;;tiil" art.3 'cod atare act de vanzare

I :f,t#,:H*::#3i:#illt';;iti,
De vreme ce, pentru a fi considerata
n;'ori
zugravii d;
alin.l
constructo,ii o"
comercial. In schimb,
-onumente tun",u.*

I
fapta de comert, cumpararea lucrului
intentia de revanzare, in'"u*nu trebuie facuta cu
*,
cir il si nu comereial' In acest,gent,
utu*iruno a urmarit un asemenea scop, actur
"u*pu.u;;;;"
J coa .o.*iJui^ii*3a* este
Ctrlrlsrt cumpararea de ptds{ttt""n. .u n, ," foua. eonsidera ea fapta de
sau marfuri ce s-ar face p"nt* 'u*i'ruu

I ci'unFrararorurui sau a familiei

'-
sale si nici revanzarea acestor
In sfarsit' in conceptia codului comer-qial
rzere a productelor pe care proprietarur
bunuri.
consumatiunea

nu sunt considerate fapte de comert,

rm arrlti;ut"*i"r" rearizeazade pe pamantur actere de

I 9
sau ori cer

I
 cultivat de acesta (art. 5). Scoaterea acestor acte de sub incidenta legilor comerciale este conceputa
ca
un mijloc de protectie pentru agricultori.
, ,ta
Operatiunile.de,bam si sc$rb.?otrivit
?rt.? pct. 11 Cod comercial, sunt considerate fapte
de comert "operatiunilede banca si schimb". Deci, in afara de producte si marfuri, banii
si ereditul pot
fi obiectul circulatiei, al unor aete juridice. Si in .rcest caz, eomercialitatea operatiunilor este aata Oe
elementul international al interpunerii in schimb sau circulatie. In consecinta, operatiunile
asupra
banilor si creditului sunt guvernate de aceleasi principii ca si cele privitoare la circulatia productelor
si
marfurilor.
Trebuie observat ca legea declara operatiunile de banca si schimb ca fapte de comert,
fara sa le
defineasca. Aceste pot fi precizate prin raportare la activitateu bun"u.u, denumita si
-oPeratiuni
comertul de banca. Potivit legii, activitatea bancara din Romania se desfasoara prin Banca
Nationala
a Romaniei si prin societati bancare, constituite ca societati comerciale
operatiunile de banca sunt operatiunile asupra sumelor de bani in numerar, creditelor si
titlurilor de medit, etc.
Operatiunile de schimb sunt operatiunile de schimb de moneda sau bilete de banca nationale
sau straine, precum si operatiunile referitoare la transmiterea de fonduri, prin evitarea
transferului de
numerar.

INTREPRII\IDERILE

LNotiunea si caracteristicile intreprinderii

Potrivit aft- 3 din Codul comercial sunt cnnsiderate fapte de comert: intreprinderile de
fumiture (pct. 5), intreprinderile de speclacole publice (pct. 6), intreprinderile de comisi^oane,
agentii
si oficii de afaceri (pct. 7), intreprinderile de constructii 1pct. A), intreprinderile de fabric"i, de
manufactura si imprimerie (pct. 9), intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta (pct.
10),
intreprinderile de transport de persoane sau.lucruri, pea pa sau pe uscat (pct. l3), intreprinierite
de
asigurari (pct. 17) si intreprinderile de deposit in docuri si-antrepozite (pct. )0).
-fapte deCum se poate observ4 Codul comercial cuprinde o eoumerari a intreprinderilor considerate
comert, fara o precizare a notiunii de intreprindere. In absenta unei definitii legale, doctrina
a
fost aceea care a incercat sa precizeze notiunea generala a intreprinderii. Desi, si in acJasta problema,
punctele de vedere sunt diferite.
In doctrina contemporana a dreptului comercial exista incercari pentm fundamentarea unei noi
definitii a intreprinderii. Se considera ca, in conceptiile traditionale se pung accent prea mare pe latura
material4 definindu-se intreprinderea ca o grupare de bunuri pe care intreprinzatorul le afecteaza
desfasurarii activitatii comerciale, fara referire la colectivul uman care rializeaza activitatea. In
definite care se prown4 elementul primordiol trebuie safie cel subiectiv si social. Intreprinderea
nu
moi poate fi definita ca un organism economic, ci ca un grup uman, coordonqt de oiganizator,
in
scopul re alizarii une i activitoti come rc iale.
f .in definiti a data rezulta urmatoarele caracteristici ale intreprinderii:
2.existenta unei organizari autonome a unei aetivitati eu ajuiorul faetorilor de produetie;
3.asumarea de catre intreprinzator a coordonarii intregii activitati si imilicit a riscului
acestei
activitati;
4.scopul activitatii este producerea de bunuri si servicii destinate schirnbului in vederea obtinerii
unui
castig.

l0
 Trebuie aratat ca, daca intreprinderea are trasafurile
caracteristice mentionate, vor fi
considerate comerciale toate actele si -faptele
p" t" implica orgurri;r;u activitatii, precum si
actele si faptele savarsite in timpul desfasurarii "ur. Deii, vor
activitatii.
cumparare privind aprovizionarea, cat si d comercial e actele de vanzare-
cele referitoare la valorificur*l.auselor
realizate' Totodata, sunt considerate comerciale si serviciilor
intreprindere.
si faptele juridice, licit! sau ilicite, legate
de
[n prezent, folosirea notiunii de intreprindere cu sensul
consacrat in trecut nu mai are nici o
baza legala' Deci, chiar daca in limbajul
obisnuit sa se foroseasca notiunea de intreprindere,
care "onti*u
aebuie sa fim constienti de continutul nou pe
l-a dobandit aceasta notiune.
De remarcat ca si in unele acte normative sau
acte oficiale mai este folosita notiunea
intreprindere; de exemplu se vorbeste de intreprina".ii. de
Li.i si mijrocii.

2.Felurile intreprinderilor
clasificare' In doctrina, avand in vedere obiectul lor,
intreprinderile enumerate de art. 3 cod
comercial sunt impartite in doua grupe. Prima
qrypa intreprinderite ce proouctie (indusfi.iale)
din care fac parte intreprinderile ae constructii "uprinde
grupa priveste intreprinderile de prestari
,i int oe aorici J manufactura. A doua
de servicii"prinderile
si cuprinde: Lo"pi"oerile de furniture,
intreprinderile de spectacole publice, intreprinderire
de comisioun", ug"niii si oficii de afaceri,
intreprinderile de editura, imirimerie, librarie
si obiecie.. de-ar!a, int"]rino.rile de transport de
persoane si lucruri, intreprinderile de asigurare.
inffeprinderile de a"porit JJ Jocuri si antrepozite.
comerr li[ffTli.:ilti";H:trctii' i
Fotrivit art' pct- 8 cod comerciar sunt considerate
rapte de
In cazul unei inheprinderi de constructii trebuie
sa existe o organizare autonoma a factorilor
de productie (materiale, capital, munca) pntru
construirea unor edificii.
obiectul intreprinderii poate fi construirea de edificii
noi, dar si lucrarile de transformare,
adaugire, amenajare' etc. se tefe.a la bunurile
imobile: locuinte, constructii industriale, canale
desecari, amenajari, irigatii, etc. Totodata, inreprinderea ,
vv's!tuv!'PvqLr'
-v constructii
de poate .YEavea caobiect si
.

lucrarile de reparatii ale edificiilor.

In sfarsit' trebuie arutalca toate si faptele juridice savarsite pentru realizarea
de constructii au un caracter comercial. ltele lucrarilor
suntiap,"'0"-.o*"rt si contractele de vanzare-
Deci.
cumparare pentru procurarea materialelor, contractelor
de arrtreprizain"tt"iuiti, clientii.
rntreprinderile de fabrici si manufactura. Art. 3 pct.
9 cod comercial prevede ca sunt fapte
de comert si intreprinderile de fabrici, manufacrura
si impriirerie.
In conceptia codului comercial. intreprinderile de
fairici si intreprinderile de manufactura
privesc activitatile prelrtcratoare (industriale;.
ete u, cu obie"t transformarea materiilorprime,
materialelor, etc' in produse noi. Deci, elementul
caracteristic al acestor int."prinJ".i il constituie
productie in scopul transformarii materiilor prime
si materialelor in produse
::?.Ttffff.f||ffi,?,t"ff
a data adoptani codului comercial se facea
-I distinctie intre fabrica si manufactura.
Deosebirea privea modalitatea sau procedeul
de transfo.ru." a materiilor prime si materialelor
produse noi; fabrica era socotita o intreprindere in
in care rolul esential ,"u"n"u masinilor, instalatiilor,
etc" pe cand manufactura presupunea o activitate
in care factorul primordial il constituia calitatea
lucrarilor, munca manualJa utito*; de exemplu,
manufactura de protelanuri, de trasuri, etc.
Trebuie atatat.ea, in eategoria intreprinderilor
de fabriei si manufaetura intra si anumite
rtivitati otganizate si desfasurate in condiiiile o""."tuiui-t"^g"
nr.54/1990. In anexa nr. I Ia
Hotararea Guvernului nr.20l/1990 sunt mentionate
activitatlcare au ca scop producerea celor mai
direrse bunuri: masini, echipamente, instalatii,
subansamble si piese de schimb, articole electrice.

11
 electronice, electrotehnice si electrocasnice, tesafuri, confectii, tricotaje, incaltaminte, mobilier,
artizanat, bijuterii, etc.
Intreprinderile de furniture. Asa cum prevede art.3 pct. 5 Cod comercial, sunt considerate
fapte de comert si intreprinderile de fumiture.
In dreptul comercial, intreprinderea de furniture consta intr-o schimbare sistematic
organizata prin care intreprinzatorul, irt schimbul tmui pret stabilit antieipat, asigura prestarea tmor
servicii sau predarea unor produse lq qnumite termene succesive.
Din definitia data rezulta c4 pentru a fi considerate fapta de comert, intreprinderea de
furniture tebuie sa indeplineasca urmato:rele conditii:
a. sa existe o organizare a factorilor de productie, in scopul asigurarii unor prestari de servicii sau
predarii unor produse;
b- obiecful activitatii consta in prestarea unor servicii sau tansmiterea dreptului de proprietate asupra
unor produse; de exemplu, furnizarea de electricitate, ridicarea gunoiului, menaje, etc.
c. prestarea serviciilor sau predarea produselor sa se faca la mai multe termene succesive. In cazul in
care predarea se face la un singur termen, ne aflam in fata irnei vilnzari, iar nu a unei furniture;
d. pretul serviciilor sau produselor sa fie stabilit anticipat.
Deoarece intreprinderea de ftrmiture are ca obiect, fie prestarea de servicii, fie predarea de
produse, in doctrina dreptului comercial s-a discutat asupra incadrarii juridice a acestei operatiuni si,
implicit, asupra contractului de fumiture, in temeiul caruia serealnazaaceasta activitate.
Intreprinderea de spectacole publice. Art. 3 pct. 6 Cod comercial califica drept fapte de
comert si intreprinderile de spectacole publice.
Intreprinderea de spectacole publice presupune organizarea unor foctori spectfici, in scopul
punerii la dispozitia publicului a unei productii culturale sau sportive, in vederea obtinerii inui
profrt.
Obiectul unei asemenea intreprinderi poate fi orice spectacol: de teafu, circ, concert, film,
intrecere sportive, etc.
Spectacolele publice se pot organiza si desfasura si in conditiile Decretului-lege w. 34/1990.
In anexa nr. I a Hotararii Guvernului nr.20lll990 se mentioneaza ca intreprinzatorii pot organiza
"servicii de spectacole, turism si sport".
De remarcat ca au un caracter comercial si deci sunt supuse Codului comercial, toate actele si
faptele juridice savarsite pentru realizarea spectacolului: inchirierea salii, procuftrea recuzitei,
contactele cu autorii si artistii, contractele privind publicitatea.
Intreprinderile de comision, agentii si oficii de afaceri. Potrivit art. 3 pct. 7 Cod comercial
sunt considerate fapte de comert intreprinderile de commission, agentiile si oficiile de afaceri.
Codul comercial are in vedere organizareaunei activitati al carei scop este facilitatea incheierii
tranzactiilor comerciale printr-un intermediary, care poate fi un . comisionar sau o agentie, ori oficiu
de afaceri.Deci, in conceptia legii, sunt fapte de comert numai operatiunile intermediare realizate in
cadrul unei intreprinderi.
Trebuie aratat ca operatiunile de intermediere rcalizate in conditiile aft.3 Wt7 Cdcomercial
sunt fapte de comert, indiferent dacatranzactiile la care se refera aceste operatiuni sunt comerciale sau
civile. In schimb, operatiunile de intermediere realizate izalat, adica in afara unei intreprinderi vor fi
comerciale numai daca privesc operatiuni comerciale.
Activitatile de intermediere se pot organiza si desfasura in ba"a Decretului-lege nr.54l1990. In
anexa nr.l a Hotararii Guvernului nr"20l/1990 se prevede ea intreprinzatorii pot exereita "servisii de
intermediere,comisionari si consignatie."
Intreprinderile de comision au ca obiect operatiunile de intermediere care se rcalizc^zape baza
contractului de comision. In temeiul contractului de comision, ca unnare a imputernicirii date de
comitent, comisionarul incheie acte de comert in nume propriu, dar pe seama comitentului(art.405

t2
 t- ol comercial)' Acest contract de comision este
folosit pentru rearizareaunor operatiuni
. umparare, transport etc. de vanzare,
Agentiile sau oficiile de afaceri sunt si ele intreprinderi
:ntermediere intre comercianti si clientele. care realizeaza operatiuni de
Aceste ope.atiuni pot fi: otiin"."u o. informatii,
prcrcurarea de clienti, mijlocirea
in afaceri, etc' operatiunir" de iniermediere constituie
actir itate al unor agentii de turism, de voiaj. obiectul de
oe puuiicitate,^ag"ntii matrimoniale etc.
Intreprinderile de editura, o.e imprimerie, de
comercial considera fapte de comert si intreprinderile
librarie si obiecie de arta. Art.3 cod
Je editura, i*p.i-"ri., oe tiura.ie precum
r'ele de vanzare a obiectelor de arta.(pct.9 si
si 10).
Intreprinderile mentionate au ca obiect operatiunile
prin care se valorifica drepturile de autor
izvorate din crearea unor opera stiintifice.
riterare si artistice.
Asemenea operatiuni se pot organiza si desfasura
si in conditiile Decretului-lege nr.S4/rgga.
In anexa nr'l a Hotararii Guvernulu"i nr20111990 se n.9rr"g"
desfasura activitati de "dactilografiere, murtipricar", _ca
intreprin zatorii pot organiza si
tipogi#e si editare.,,
operatiunile privind reproducer.u ,l difuru."u
considerate fapte de comert dioarece ele
if..to. stiintifice, literare si artistice sunt
, intermeoi"ra iitre autor si public. pentru
a fi considerate
fapte de comett, operatiunile in cauza trebuie
sa se desfasuu." urgunizat si sistematic
intreprinderi de editura,imprimerie(multiplicare) in conditiile unei
si riurarietoinr zare).
Intreprinderea de editura presupune organizalss
factorilor specifici in vederea reprodugprii
difuzarii operei' Aceasta activitate se iniemeiaza pe si
conffactur de editura, prin autorul unei
stiintifice' literare sau atristic e cedeaza.Lnrreprltt*rr"ii.oi,"rul), opera
"u." unei
in ,.rririur
folosinta exclusiva si temporara a dreptului de a remuneratii_
reprodu." op".u,
vrvrs' precum
vrvvurrr Jrsi ursl
dreptul de a raspandi in
public acgastaopgra.
cand autorul devine propriul sau editor- adica publica
opera pe riscul sau, incheind direct
contracte cu tipografiu intreprinzatorul
:i il
ln acest az' autorul valorifica
care asigura difuzarea operei, el nu face acte de .omert.
opera creat1. la fel ca si agricultorur care
Daca insa activitatea pentru.editarea propriilor i"r.g6. produsele realizate.
*t.
exista o organizare a muncii colaboratorilor. fotoseit;;t
op".u,1oo.;ii";,iJ^il;{?# intreprinderii, adica
fapte de comgrt.
iii|;'Hffi'd;.ii,
Lvrrlrrwv
PrUPr ll uuto*t savarseste
Trebuie aratat ca publicarea unei rerisre literare
sau artistice, ori zlar ie fapta de
comert daca aceasta se rcalizeaza in conditiile unei
int."p.ind"ri. Daca lpublicatiei o
redacteaza singur, in scopul propagarii opiniei
sare. se considera ca nu are caracter
comercial.
Dreptul editorului dobandit in temeiul conrractului
de editare, de a reproduce si difuza opera
nu trebuie inteles in sensul ca operatiile de multiplicare
si iifutur"u op.r"i i[ reutir"ara cu mijloace
proprii ale editorului' In conceptia codului comerciai,
efectuarea operatiunilor de reproducere si
difuzare a operei se poate tealiia in conditiile
intreprinderilor de i*d.i*.ri. ,i o" tiu.u.i e, pe
contractuale stabilite de catre editoi cu tipografia baza
;iff#t*uri si intreprinzatorul specia lizat cu
Intreprindeo:
.d"..imprimerie presupune organizarea factorilor specifici in vederea efectuarii
operatiunilor de multiplicare, p" .ui. mecanica Lu .unuula, a operelor stiintifice, literare
sau
are o acceptiune larga; ea cuprinde orice rorma
ffi'TJii;,Tliffljtinfi:*t" de multiplicare,
Intreprinderes de librarie are ca obiect operatiunile
realizate cu factori specifici. prin care se
a*tigura difuzarca in public a operei. Aceste
operatiuni au la baza vanzarea cafre publi c a cartilor,
albumelor, primate in depozit sau comision .
Intreprinderea de vanzare a operelor
!1 arta
:rrercial' implica organizarea factoriior specifici. reglementata distinct de art.3 pct l0 cod
p.n,.,i yanzarea obiectelor de arta, cum sunt
ti
tablourile, sculpturile, gravurile, etc. In cazul unor acte izolate,vanzarea este fapta de comert numai
daca sunt indeplinite conditiile art.3 pct I si 2 Cod comercial.
Legea cre ca iilfeprinzatorul sa fie o alta persoana decat autorul operei, deoarece numai in
acest caz, existand o interpunere intre autor si cumparator, operatiunea poate fi considerata
comerciala. Aceasta inseamna c&vanzareaoperei de arta direct de catre autorul ei nu este considerata
un fapt de comert.
Reglementarea de sine-statatoare avanlaii operelor de arta ca fapta de comert se explica prin
necesitatea de a asigura caractenrl comercial operatiunilor de depozit, comision sau consignatie, care
se practica in acest domeniu.
Intreprinderile de transport de persoane sau de lucruri.
Art.13 pct.13 Cod comercial califica drept fapte de comert si intreprinderile de transport de
persoane sau de lucnrri, pe apa sau pe uscat.
Transportul este o operatiune de deplasare materiala a unei persoane sau a unui lucru de la un
loc la altul, care se rcalizeaza in conditii si cu mijloace diferite.
In conceptia Codului comercial, are carracter comercial, atat transportul de persoane, cat si
transportul de lucruri(de marfuri).
Referitor la caile pe care se realizeaza transportul de persoane si lucruri, Codul comercial are
in vedere numai transportul pe apa si pe uscat.Cartea a-III-a a Codului comercial intitulata "Despre
comertul maritime si despre navigatiune" cuprinde dispozitii referitoare la transportul pe mare. Aceste
dispozitii sunt aplicabile si transportului pe lacuri ori rauri.
Cu toate ca nu este avut in vedere de Codul comercial totusi se considera ca si transportul
aerian este o operatiune comerciala. Prin enumerarea formelor de transport cunoscute la data adoptarii
sale, Codul comercial a oonsacrat intentia sa de a reglementa in general transportul de persoane si de
lucruri, indiferent de calea pe care s-ar realize. In consecinta, in prezent constituie fapta de eomert si
transportul aerian de persoane si marfuri.
Operatiunile de transport de persoane si lucruri pot fi realizate si in conditiile Decretului-lege
nr.54ll99}. In anexa nr.l a Hotararii guvernului nr.20lll990 se prevede ca intreprinzatorii particulari
pot organiza o'servicii pentru transport de persoane si marfuri".
In conceptia Codului comercial, operatiunile de transpor! fara a distinge dupa obiectul lor sau
in functie de caile de realizare , sunt fapte de comert daca sunt exercitate inff-o organizare sistematica
a factorilor specifici, adica in conditiile unei intreprinderi. Aceasta inseamna ca operatiunile
intamplatoare de transport rcalizate de o anumita persoana nu sunt considerate fapte de comert
obiective din categoria intreprinderilor. Ele ar putea fi insa in conditiile legii, fapte de comert
obiective accesorii (conexe) sau fapte de comert subiective.
Asa cum am aratat, o intreprindere trebuie considerata fapta de comert cu privire la toate
operatiunile pe care le implica obiectul activitatii ei. Deci, in privinta intreprinderii de hansport, vor fi
comerciale toate actele si faptele efectuate in cadrul acestei activitati. Intre actele juridice folosite in
acest domeniu un rol important il are contractul de transport, al carui regim general este reglementat
in art. 413441Cod comercial.
In transportul de marfuri, prin contracful de transport, carausul se oblig4 in schimbul unui pret
fata de expeditor, sa transporte anumite marfuri, pe care sa le elibereze destinatarului.
In transportul de persoane, prin contractul de transport, carausul se obliga fata de o persoana
sa o transporte pana intr-un anumit loc, in schimbul unui pret.
In realizarea hansportului de marfuriu un anumit rol il are si eontractul de expeditie. Prin
contractul de expeditie, o parte(expeditionarul) se obliga fata de cealalta parte(expeditorul) sa incheie
contractul de transport cu carausul , in nume propriu d". pe sqlma expeditorului.
De remarcat ca expeditionarul este un comisionar in afaceri de transport si nu caraus. In afara
obligatiei de a incheia contractul de transport cu carausul, expeditionarul isi poate asuma si alte
l4
I
I
I ": :!3tii privind savarsirea
-.":..'i.r.rrilor. transportul
:r::pon, etC.
unor prestari de servicii in favoarea expeditorului, cum sunt manipularea
lor de la depozit la statia de expeditie , incarcarea marfurilor in mijlocul de

I Intreprinderile de asigurare. Potrivit art.3 Cod comercial, sunt fapte de comert asigurarile
:fl-estre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii(pct.17), precum si asigurarile, chiar
:uruale contra riscurilor navigatiei(pct.18). Deci, Codul comercial socoteste ca sunt comerciale. atat

I -r.-:izurarile terestre, cat si asigurarile maritime.

Asigurarile au rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse, precum si de a
nlati anumite sume de bani in cazul producerii unor evenimente privind viata si integritatea

I nersoanelor.
In prezent, activitatea de asigurare se realizeaza numai de catre societatile asigurare infi intate
potrivit legii.

I Asigurarile facultative se realizeaza in temeiul contractului de asigurare. Prin acest contract,

asiguratorul, in schimbul unei sume de bani (prima de asigurare) ia asupra sa riscul producerii unui
anumit eveniment (cazul asigurat), obligandu-se ca, la producerea evenimentului. sa plateasca
asiguratului sau unei terte persoane 'oo indemnizatie (despagubire sau suma asigurata) in limitele
cuvenite".
Potrivit legii, asiguratorul incheie contracte de asigurare de bunuri (pentm cazurile de avariere,
distrugere, furt si alte evenimente), de persoane (pentru cazuri de invaliditate. deces. ajungerea la o
anumita varsta sau alte evenimente) si de raspundere civila (pentru vatamarea corporala sau decesul
unei persoane, avariere sau distrugerea unor bunuri sau alte pagube pentru care exista raspundere
civila, in conditiile legii).
In asigurarile mutuale, persoanele interesate se asociaza in scopul suportarii impreuna a
riscurilor si impartirii intre ele a daunelor pricinuite de riscuri.
In conceptia Codului comercial, operatiunile de asigurare suntfapte de comert numai daca se
realizeaza printr-o organizare sistematica afactorilor specifici,adica in conditiile nnei intreprinderi.
Numai intr-o astfel de organizare se poate face fata cu fondul de prime incasate masei de riscuri
asumate. Orice operatiune care nu se rcalizeaza in conditiile unei intreprinderi de asigurare este un act
-iuridic civil.
Trebuie arutat ca, potrivit art.6 Cod comercial, asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu
sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ceea ce il priveste
pe asigurator. Deci, in aceste cazuri, asigurarile sunt fapte de comert unilaterale sau mixte.
Depozitele in docuri si antrepozite. Potrivit art. 3 pct. 20 Cod comercial sunt socotite fapte
de comert depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de
depozit (warantele) si asupra inscrisurilor de gaj eliberate de ele.
Activitatea de depozitare a marfurilor in locuri anume destinate. cum sunt docurile,
antrepozitele, silozurile, etc. constituie fapta de comert, indiferent de persoana care face depozitul.
Totodata, sunt considerate fapte de comert si operatiunile privind recipisele de depozit si
de gaj eliberate de intreprinzatorul acestor stabilimente.
'crisorile
In conceptia Codului comercial, pentru a fi calificate fapte de comert, operatiunile de
depozitare a marfurilor si actele juridice asupra recipiselor de depozit si inscrisurilor de gaj hebuie sa
:e erercite organizat si sistematic, in conditiile unei intreprinderi. Deci nu vor fi socotite fapte de
:omert obiective, sub forma intreprinderii, depozitele facute ca operatiuni izolate. Asemenea depozite
:: tutea fi. in eonditiile legii, fapte de eomert aecesorii (eonexe) ori fapte de eomert obieetive.

15
 FAPTELE DE COMERT COI\IE)G (ACCESORIT)
alaturi de operatirmile de interpunere si
Categoria faptelor de comert obiective include,
accesorii. Ere sunt acte juridice sau operatiuni
c
intreprinderi, faptele de comert conexe-sau
legaturi pe care o au ou acte sau operatiuni eonsiderate
dobandesc comercialitate datorita sransei
care prin natura 1or nu sunt comereiale' de
lege fapte de comert. Deci, aete tuu op"iti*i
sau operatiuni pe care legea le califica fapte
comerciale, datorita legaturii ror cu actajuridice
comert.

1. Contractele de report asupra titlurilor de

credit' Art' 3 pct' 3 Cod comet
obligatiunilor de stat si
p."u"d. ca sunt fapte de **!tt contractele de report asupra
altor titluri de credit' circuland in comert'
pe boni gata o unor titluri de credit care circul,
Contractul de report eonsta i, "u*pi'"'"a
si pe un pret determinat catre aceeasi persoana
Q 1

comert si in reyanzarei simultqns cu termen

fitluri de aceeasi specie (att'74 Cod comercial)' o fapta de comert obiectiva' independer
In conceptia Codului comercial, "ont u"toi J"'repott.tt:
natura titiurilor de credit care fac obiectul sau'
calitatea partilor si ara a distinge dupa
fapte de comert accesorii sau conel
Alaturi de confiactul de reporto sunt considerate
facute in bursa cu respectafea conditiilor stabilil
operatiunile de bursa, adica toate negocierile
regulamentul aeesteia.
actnrni ale s<reiet*tilor eomeiir
z. Cnmpararile sau vanzarile de parti sociale iian sau vanz
fut. 3 pct.4 Cod c1_sunt fapte de comert cumpararile
de
"o*"r"iuipt"*0.
parti sooiale sau actiuni ale societatilor oomerciale.
Asacumrezultadindispozitiilelegii,inacestcazcumpararilesauvanzarileaucao
partile sociale si actiunile societatilor comerciale' societatilor cu r&spu'
partile sociale sunt diviziunile in care este impartit capitatlul social al
iniarpo1ote in titluri de credit' cdre cip
Itmitata. Ele simt trepturi de crea:nta, fara fi
I

a
asociatilor.
capitalul social al societatii pe actiun'
Actiunile sunt fractiunile in care este divizat
prin tithni de. credit eare cireala in comeft'
comrrndita pe Actiiltii. Ele mnt reprezentdte de parti sociale sau actiur
In concepti" c"O"i"i "o*"r"iui,-ti*p'*i1e si vanzarilede existenta intentiei de revar
societat'or comerciale sunt fapte a" ,o-"rt,
m* ufi conditionate
asa cum cere legea in cazul
si vanzarilor de bunuri mobile (art' 3 pct' 1 si 2
"rr*p-*ilor
comercial)'r. pt. 12 c-od comercial prevede cr
operatiunile de mijrocire in afaceri. Art. 3
(samsarie) in afaceri comerciale'
fapte de comert operati;ile de mijlocire
intre doua persoane, in scopul de a ir
Mijlocirea consta intr-o actiuri-l;il;"diere
incheierea*unuiactjuridicpentrucareacesteasuntinteresate.
pct. 12 cad comercial operatiunile de mijlocirr
Asa cum reniltadin dispozitiii" u*. 3
afaceri comerciale. Deci, operatiunile de mijlocirt
fapte de comert ;;"t daca se refera la
mijlocite au caracter comercial; de exemplu,
considerate fapte de comert du.u u"t"r"J*iJi*
revanzare (art'3 pct' 1 Cod comercial)'
mijlocit este cumpararea unui bun, in ,"oi d"
4.Cambiasauordineleinproductesaumarfuri.Potrivitart.3pct.14Codcon marfuri.
Jomert eambiile si ordinele in produete sau
sunt eonsiderate fap-te de
Cambiaesteuntitludecredit,adicauninscrtscareincorporegzoundreptdecreantq,
incatposesorulsaaestetitu|aruldreptuluimentionatintitlu.
are un caracter generic; legea s1
Notiunea de cambie folosita Je codul comercial
de ordin'
distinge intre cambia propriu-zisa si biletul
16
t
I
Cambia propriu_zisa este un inscris prin
I persosne (tras) sa plateasca o suma
ordinal acesteia.
care o persoana (tragator) da dispozitie
de bani, la scadenta, unei a treia pirsoane altei
(beneficiar) sau la
Biletul de ordin este un inscris prin care
I de bsni la scadenta, artei persoane (beneficiar)
Intrucat in acceptiunea codului comerciul,
o persoana
sau ra ordinar-(emitent)
acesteia.
se oblige sa plateasca o suma

inseamna ca sunt fapte de comert atat

noiiun.a de cambie are un caracter generic,
t cambia propriu-zisu, .ua ,i biletul la
catpriveste ordinul inproducte sau marfuri,la
este o cambie' cu particularitatea ca
ordin.
care se refera art.3 pcl 14 cod comercial,
e/
obttgatii ari oni"n o orriiro- iontitot, de producte sau
marfuri'-Acest gen de cambie nu a cunoscut "o
I operatiunile privitoare la navigatie
o aplicare practica.
5' operatiunile cu privire Ia navigatie. codul
comercial califica drept fbpte de comert
si
1vis, echipaj, i.*rpo.t, *edit, etc.)
Sunt fapte de comert construirea' cumpararea
si vanzarea vaselor, precum si actele juridice
I privind dotarea vaselor si aprovizionarea
lor (art. : p"i. 1s cod comerciar).
De asemenea' sunt fapte de comert expediiiile
maritime si inchirierile de vase (art.3 pct.
Cod comercial). 16
In sfarsit, sunt fapte de comert, imprumutul
maritime, ipoteca maritime, etc.
In conceptia codului comercial, L*" urt"i.
accesorii sau conexe' Pentru recunoasterea
ri"opoutiunile mentio*," ,un, fapt de comert
caracterului comercial ar acestor operatiuni,
ca ele sa fie realizate in conditiile legea nu cere
; unei intreprinde.i oriru fi, facute in scop
de speculatie.
I

,u,,ru,3,oi:li::l""T::|.",1Xff:u:::u"t"'comerciar, atat in
"u,ur
iuilgffi;'. mare, cat si in cazur
Depozitele pentru cauza de comert.
Asa cum am aratat,.potrivit art. 3 pct.
depozitele facute in docuri si antrepozite 20 cod comercial,
sunt fapte de comert, daca sunt efectuate
intreprinderi' Distinct de,aceste o.porit", in conditiile unei
art. 3 ict. 19 cod comercial, considera
depozitele pentru cavza de comert. Legea fapta de comen si
are.in vedere depozitele care au caracter
fac in alte locuri decat cele awte in ,i"d.., izolatori care se
oe oispozitiit.'uo. 3 pct. 20 cod comercial.
depozite sunt considerate fapte de comert Asemenea
numai dica au o.cauzacomerciala, adica sa
operatiuni comerciale; de exemplu, marfurile fie legate de
a"poritui" uu iost cumpa.ate pentru a fi revandute.
contul curent si cecui. Potrivit art. 6 alin. 2 cod
curent si cecul, daca au cauzacomerciala.
comercial, sunt fapte de comert conrul
contul curent. este un co,ntract prin care partile
convin ca, in loc sa lichideze creontele
reciproce imorote din prestatiile {or
facie
termen, prin achitarea sordurui de catre
de uno catre ceqlalta, tichidarei ,o'r"
1o"o la un anumir
parteq care vaJi debitoare.
In temeiul contracfului de cont curent, reciproce ale partilor se satisfac prin
prestatiile reciproce, urmand ca, Ia un "."unt"l"
anumit termen, sa fie achitata creanta iiirurudin compensarea
celor doua creante.
contul curent este.un act care priveste in mod
obisnuit activitatea comerciala. De aceea-
constituie fapta de comert in toate el
este folosit de un comerciant.
"u.uiil"cand
Cecul este un, inscris prin care persoana
(tragator) da ordin unei banci la care
.o
'iisponibil (tras) so plateasca o ,r*o de bair ore un
un"i p"oooiu (beneficiar) satt Ia ortJinul
ca si contul curent, cecul este considerat'fapta acesteia.
de comert obiectira numai daca are o
'*merciala; de exemplu, cecul este emis pentru plata unor cauza
marfuri cumparate in scop de rer.anzare.
contractele de mandate, eomision si -codurui
:':.ractul de mandate, contractul de comision ""rrigr"ii-. In .on."pii" comereial,
si contrac;il" consignatie uu.u.u.r., comerciar, daca
:- ;e trbiecr tratarea de afaceri comerciale (art.374
si 405 cod comerciall.

l'7
LI
 I
I
Contrqctul de mandat este contractul prin care o parte (mandatarul) se obliga sa incheie
anumite acte juridice in numele si pe seama celeilalte pcrti (mandantul) de la care a primit I
imputeniicire.
In temeiul art. 374 Cod comercial mandatul este considerat fapta de comert obiectiva numai
in cazul in care actul juridic pe care trebuie sa il incheie mandatarul este act comercial pentru
mandant; de exemplu, mandantul il imputerniceste pe mandatar sa cumpere o cantitate de marfa
I
pentru a fi revanduta de catre mandant. Deci, comercialitatea mandafului este data de caracterul
comercial, pentru mandant, al actului juridic pe care mandatarul il incheie in nurfle si pe seama I
I
mandantului.
Contractul de comision este contractul prin care o parte (comisionarul) se obliga ca, din
insarcinarea celeilalte parti (comitentul) su incheie anumite acte juridice in numele sau, dar pe

I
seamo comitentului in schimbul unei remuneratii (comision).
lnbaza art. 405 Cod comercial, contractul de comision este fapta de comert obiectiva in cazul
in care actele juridice pe care le incheie comisionarul cu tertul sunt acte comerciale pentru comitent.
Contractul de coixignatie este contractul prin care una din parti (eonsignant) incredinteaza
celeilalte parti (consignator) anumite bunuri mobile spre a le vinde, in nume propriu, dar pe seomo
consignantului.
Fiind in esenta un contract de comision, contractul de consignatie este fapta de comert si cazul
I
cand este folosit in conditiile unei intreprinderi de consignatie (art. 3 pct.7 Cod comercial), precum si
in cazul cand este folosit de un comerciant (art. 4 Cod comercial).
Contractele de gaj si de tidejusiune. In conceptia Codului comercial, contractul de gaj si
I
contractul de fidejusiune sunt fapte de comert datorita caracterului accesoriu al acestora.
Contractul de gaj este contractul in temeiul caruia debitorul remite creditorului sau un bun
mobil pentru garantarea debitului (art. 1685 Cod civil).
I
de
Acest contract are caracter comercial, daca obligatia pe care o garanteaza este comerciala.
Contractul de fidejusiune este contrsctul prin care a persoana, numita fidejusor, se obliga
creditotal altei persoqrte sa execate obligatia debitotalui, daca acesta nu o va eiecuta (art.
I
I
fata
1652 Cod civil).
Si in acest oaz, contractul este considerat fapta de comert, cand obligatia garantata este
comerciala.
In cele doua cazuri, comercialitatea obligatiei principale
rezultate din contractul de gaj, respectiv contractul de fidejusiune.
se extinde si la obligatiile accesorii,
I
FAPTELE DE COMERT SUBIECTIVE
I
I
t
I.NOTITINEA FAPTELOR DE COMERT SUBIECTIYE
Asa cum am aratato art. 3 Cod comercial enumera actele si operatiunile considerate, datorita
naturii lor si pentru motive de ordine publica, fapte de comert obiective. In continuare, art. 4 Cod
comercial dispune " Se socotesc, afara de acestea (adica de cele prevazute in art.3 - nota n.s. S.C.), ca
fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau
daca contrariul nu rezulta din insusi acful".
Prin urmare, pe langa faptele de comert obiective, a caror comercialitate este independenta de
I
calitatea persoanei care le savarseste., Codul comercial reglementeaza si faptele de comert subiective.
care dobandesc caracter comercial din calitatea de comerciant a persoanei care le savarseste. I
t8
I
I
I
r
r ::rtelede comert subiective reprezintaun reflex al activitatii desfasurate de comerciant. Intr-

r
a,:'i-.:: ,:' prsoana care savarseste,
in conditiile legii, anumite fapte de comert obiective prevazute de
.:". ,: Lo.i comercial dobandeste calitatea de comerciant (art. 7 Cod comercial). Apoi, in temeiul art. -l
, :,j comercial. toate actele si operatiunile savarsite de comerciant sunt considerate fapte de comerr
;.- ,ectir e si deci supuse Codului comercial.

I 2.PREZUMTIA DE COMERCIALITATE
Art. 4 Cod comercial instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate obligatiile
I comerciantului. Intr-adevar, desi textul legii se refera la confiactele si obligatiile comerciantului, in
realitate, cu exceptiile mentionate expres de lege, toate obligotiile comerciantului, indiferent de
izvorul lor, au caracter comercial. Vor fi comerciale nu numai obligatiile contractuale, ci si

I obligatiile derivand din faptele licite (gestiunea de afaceri, imbogatirea fara just temei si plata
nedatorata), precum si cele rezultate din savarsirea unor fapte ilicite (art. 998 Cod civil).

I
De vreme ce, potrivit art.4 Cod comercial, sunt considerate fapte de comert toate obligatiile
comerciantului, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul, inseamna
ca prezumtia de comercialitate instituita de lege poate fi rasturnata. Dar, aceasta prezumtie nu poate fi

I
combatuta decat in conditiile art. 4 Cod comercial, adica prin dovedirea earacterului civil al obligatiei
sau a caracterului necomercial al oblieatiei care rcnilta din chiar actul savarsit de comerciant.

I
3.EXCEPTIILE DE LA PREZUMTIA DE COMERCIALITATE
Potrivit art. 4 Cod comercial, prezumtia de comercialitate este inlaturata, daca obligatia are un
caracter civil ori necomercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant.
a. Natura civila a obligatiilor. Daca o anumita obligatie asumata de comerciant este de natura
I civila, prezumtia de comercialitate este inlaturata. Aceasta exceptie se bazeaza pe realitatea.ca, in
afara actelor si operatiunilor legate de activitatea pe carc o exercita ca profesiune, comerciantul face si

I
acte de natura civila, care , evident, nu pot fi supuse regimului Codului comercial.
b. Necomercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant. Prezumtia de
comercialitate este inlaturata in cazul cand necomercialitatea rezulta din chiar actul savarsit de

I
comerciant.
In toate cazurile, intentia de a inlatura prezumtia de comercialitate, ea si cunoasterea de catre
contractant a acestei intentii, trebuie sa existe la momentul incheierii actului.

I
I CALITATEA DE COMERCIAI\T

t I.DOBANDIREA CALITATII DE COMERCIANT.

l.l.Dobandirea calitatii de comerciant de catre o pensoana fizica

I Potrivit art. 7 Cod comercial "sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul
ca prafrsiune obisnuita"... Din textul legal rezulta ca, pentru a dobandi calitatea de comerciant,
persoana frzicatrebuie sa indeplineasca doua conditii: sa savarseasca fapte de comert si sa savarseasca

I t-apte de comert ca o profesiune obisnuita.

I T9

I
 Conditiile cerute pentru dobandirea calitatii de comerciant:
In lumina celor aratate, consideram ca pentru dobandirea calitatii de comerciant sunt necesaffe
trei conditii: savarsirea de fapte de comert obiective, savensirea faptelor de eomert ca profesiune,
savarsirea faptelor de comert in nume propriu.
a) Pentru a deveni comerciant, persoana finca trebuie sa scmarseascq anumite fopte de
comeft obiective, care sunt prevazute de aft. 3 Cod comercial. Aceasta conditie se explica prin
aceea c4 in conceptia Codului comercial roman, numai savarsirea de fapte de comert
obiective confera calitatea de comerciant (marcatore facit mercatoris). Dupa dobandirea
calitatii de comerciant, toate actele si faptele juridice ale comerciantului sunt prezumate a fr
comerciale (art.4 Cod comercial).
Calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea de fapte de comert obiective, numai
daca actele sau operatiunile savarsite sunt fapte de comert obiective pentru persoana care le
savarseste. In consecinta, o persoana (necomerciant) care savarseste fapte de comert unilaterale sau
mixte nu devine comerciant, daca pentru ea actele juridice au un caractr civil.
O persoana poate savarsi una sau mai multe fapte de comert obiective, in functie de obiectul
comerfului avut in vedere. Se cere insa ca faptele de comert sa fie de natura ca" prin savarsirea lor, sa
asigure posibilitatea exercitarii unei profesiuni. Intr-adevar, savarsirea unor fapte de comert obiective
conexe sau accesorii cum ar fi, de exemplu, emiterea unei cambii, chiar repetat4 nu ar putea atribui
calitatea de comerciant, deoarce aceasta operatie nu poate constitui, prin ea insasi, exercitarea unei
profesiuni.
Pentru a duce la dobandirea calitatii de comerciant, scmarsireofaptelor de comett obieetive
trebuie safie efecttva. Deci, nu este suficienta simpla intentie de a deveni comerciant. Imprejurarea ca
o persoana are o firma inscrisa in registrul comertului, nu ii oonfera acesteia calitatea de comerciant.
Aceasta calitate o poate dobandi numai daca persoana in catza savarseste fapte de comert obiective.
Dar, savarsirea efectiva de fapte de comert nu trebuie inteleasa numai in acceptiunea sa materiala, ca
actiune directa. Savarsirea unor fapte de comert se poate rcaliza si indirect, prin intermediul altei
persoane; de exemplu, prin intetmediul unui prepus. Deci, caracted efectiv al savarsirii faptelor de
comert trebuie inteles in sens juridic, adica de asumare de catre persoana in cauza a raspunderii pentru
urmarile actelor savarsite direot sau indirect.
In sfarsit, calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea de fapte de comert obiective
numai daca acestea au un carqcter licit. Once acte sau operatiuni contrare ordinii publice sau bunelor
moravuri sunt nule si nu produc nici un efect (quod nullum est nullum produeit efectum). In acest
sens, desfasurarea unor activitali care sunt interzise liberei initiative nu pot duce la dobandirea calitatii
de comerciant.
b) Pentru a dobandi calitatea de comerciant nu este suficient ca o persoana sa savarse:$ca fapte
de comert obiective; Se cere ca ssvarsirea faptelor de comert so aiba caracter de profesiune.
Savarsirea faptelor de comert are caracter profesional cand constifuie o ocupatie, o
indeletnicire permanenta pe care o exercita o anumita persoana.
Cum profesiunea nu este numai o functie sociala, ci si un mijloc de satisfacere a unor interese
proprii, savarsirea faptelor de comert rcprezinta si un izvor permanent pentru obtinerea resurselor, sau
o parte din ele, necesare existentei. Deci, savarsirea faptelor de comert cu caracter profesional se face
in scopul obtinerii unui profit (finis mercatorum est lucrum). Cu toate ca acest element nu este
consacrat, in terminis, el trebuie considerat subsumat notiunii de profesiune avuta in vedere de art.7
Cod eomereialu deoareee nu este de eoneeput desfasurarea unei aetivitati eomereiale, fara intentia de a
realizaun profit.
In consens cu doctrin4 instantele judecatoresti au decis ca "profesiunea consta in exercitarea
actelor in asa mod, incat sa formeze o ocupatiune perseverenta, sa fie un exercitiu asa de des si
consecutiv, incat sa constituie oarecum o speciala conditie de existenta si de viata sociala. Profesiunea

20
 starea unei persoane care face din repetarea unor acte ocupatiunea vietii sale si
':ie
::s ursele
de la care cere
existentei sale sociale,,.
Art.7 Cod comercial se refera la savarsirea faptelor de comert ca o profesiune,,obisnuita,.
{r and in vedere ca notiunea de profesiune presupuni caracterul obisnuit al savarsirii faptelor
de
ct-rlTrrt, cerinta legii apare ca superflua. Ea trebuie inteleasa
insa prin necesitatea sublinierii ca
:ar.arsirea accidentala a unor fapte de comert obiective nu este suficienta pentru
dobandirea calitatii
de comerciant. In acest sens, art. 9 Cod comercial prevede ca orice p".rounu
care, in mod accidental.
i-ace o operatiune de comert nu poate fi considerata comerciant,
cu toate ca operatiunea este supusa
legilor comerciale. Deci, savarsirea izolataa unor fapte de comert obiective
are-ca efect nasterea unor
raporturi juridice supuse legilor comerciale. Dar, prin savarsirea acestor fapte
de comert, persoana in
cauza nu dobandeste calitatea de comerciant, deoarece exercitarea
acestor fapte de comert nu a avut
un caracter profesional.

- Caracterul profesional sau accidental al savarsirii faptelor de comert este considerat a fi o

chestiune de fapt care, in caz de litigiu, poate fi dovedit cu orice mijloc
de proba admis de lege. Un
indiciu al caracterului profesional al savarsirii faptelor de comert it poate constitui
existenta uRei
intreprinderi, adica o otganizare sistematica a faitorilor de productie, fortele
naturii, capitalul si
munca,de catre intreprinzator si pe riscul sau, in vederea obtinerii unui profit.
In privinta existentei
intreprinderii, ea poate rcnrltadin folosirea unui local, firma, auxiliar, pubiicitate,
etc.
Conditia privind caracterul profesional al savarsirii faptelor ie comert nu trebuie inteleasa
in
sensul unei aetivitati exclusive a persoanei in cauza si nici o activitate principala.
O persoana poate, in
principiu, sa exercite mai multe profesiuni. De exemplu, un artist plastic pout.
sa exercite uR comert
cu opera de arta' in conditiile art. 3 pct. I Cod comercial, sau un avocat poate
desfasura un comert
fara legafura cu aceasta profesiune.
Deci, pentru dobandirea calitatii de comerciant, savarsirea faptelor de comert obiective
trebuie
sa aiba caracterul unei profesiuni, indiferent daca este singura ,Eu u"ra
dintre profesiunile persoanei.
fTta a distinge dupa cum aceasta profesiune este principalJ sau secundara.
Es"ntiat este ca savarsirea
faptelor de comert obiective sa intruneasca cerintele unei profesiuni.
Din cele aratate rezulta ca 'savarsirea faptelor de comert obiective are caracterul unei
profesiuni daea exista doua elemente: un element de fapt (factum),care consta in
exercitiul sistematic
si repetat al unor fapte de comert obiective si un element psitrotogic (anihu$.
care se refera la intentia
de a deveni comerciant, adica de a dobandi o anumiia conditie sociala. Elementul
de fapt este
hotarator, deoarece, in conceptia Codului comercial, prin savarsirea faptelor de comen
obiective. cu
caracter profesional, persoana in cauza dobandeste calitatea de comerciint.
c) Pentru dobandirea calitatii de comerciant este necesara o a treia conditie. ca suv-arsirea
faptelor de comert sa se faca in nume propriu. O persoana nu devine comerciant decat daca
savarseste fapte de comert obiective cu caracter profesional, in nume propriu.
independent si
pe riscul sau.
Aceasta conditie asigura delimitarea sub aspect juridic a comerciantului de auxiliarii
folositi
de acesta in activitatea sa, care sunt reprezentanti ai comerciantului.
Savarsind fapte de comert in nume prqpriu, comerciantuI a.ngajeaza numele si patrimoniul
.
in raporturile cu tertii. In schimb, auxiliarii. ca reprezentanti ai co-eiCi^nrului. savarseic
sau
si ei fapte de
comert cu caracter profesional, dar in numele si pe seama comercianrului.
prepusul este insarcinat cu comertul patronului sau. fie in locul unde acesta il
- in alt-{stfel.
:le loc. (Art.392 Cod eomereial).
exercita,

Siruatia este asemanatoare si in cazul administratorilor unei societati comerciale. potrivit

legii,
*:n:inistratorii incheie toate actele juridice cerute pentm aducerea la indeplinire a obiectului
'"]c;eiatii. Obligatiile si raspunderile administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la
:::nd;:e si de cele speciale prevazt*e de legea societatilor comerciale. Deci, administratorii
incheie
.',1
LI
 I
I
actele juridice in numele si pe seama societatii, iar nu in nume propriu. Drept urrnare, calitatea
comerciant o are societatea comerciala.
de
I
b.Delimitarea calitatii de comerciant de alte profesiuni indeplinite de persoanele fuice.
Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitata de alte profesiuni pe care le I
exercita persoanele ftzice. Avem in vedere pe meseriasi, pe cei care exercita profesii liberale si pe
agricultori.
a) Meseriasii. Un meserias este o persoana care, pe baza cunostintelor dobandite din scolarizare
II
sau practica, exercita anumite operatiuni de prelucrare si transformare a obiectelor muncii sau
presteaza anumite servicii. Elementul caracteristic al meseriei este munca personala calificata a
meseriasului asupra materiei ori in prestarea unor servicii. tI
In cazul cand o persoaRa desfasoara o activitate limitata la exercitiul meseriei sale, pe baza
comenzilor clientilor si cu materialele acestora, activitatea este civila (location operis) si deci supusa
legii civile. Deci, in acestcaz, calitatea de comerciant a meseriasului este exclusa.
Trebuie aratat ca, reglementand obligatia ce revine comerciantilor de a cere inmatricularea in
I
registrul comertului, art. I din Legea nr. 2611990 prevede in mod expres ca aceasta obligatie nu
priveste si pe meseriasi. Deci, fara nici o distinctie, meseriasii nu au obligatia de a se inmatricula in
registrul comertului.
t
In lumina celor aratate, rezulta ca delimitarea calitatii de comerciant de calitatea de meserias
se poate realiza numai prin raportare la dispozitiile art. 7 Cod comercial, care stabilesc conditiile
cerute pentru dobandirea calitatii de comerciant.
I
b) Persoanele care exercita profesiuni liberale. In mod traditional, se admite ca persoanele care
exereita profesiuni liberale nu au calitatea de comerciant. Sunt awti in vedere medicii, avocatii,
arhitectii, etc.
I
Spre deosebire de activitatea comerciala, activitatea desfasurata de aceste persoane consta in
punerea la dispozitia eelor interesati a cunostintelor si competentei lor. In schimbul acestei activitati,
persoanele in cauza primesc onorarii si deci nu urmaresc obtinerea de beneficii.
I
. O caracteristica a profesiunilor liberale este atasamentul pe care il au clientii fata de

persoanele care exercita aceste profesiuni (bolnavul fata de medic, justitiabilul fata de un avocet, etc.)
In canil iR care, pentru exercitarea activitatii, cel care indeplineste o profesiune liberala (de
t
exemplu, dentisful) cumpara si foloseste anumite materiale, se considera ca aceste acte sunt accesorii
si deci persoana incauza nu devine comerciant.
c) Agricultorif. Potrivit art. 5 Cod comercial, nu sunt considerate fapte de comert vanzarile
I
produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pamantul sau ori pe care l-a cultivat.
Intrucat vanzarea produselor agricole nu este fapta de comert, ci aet juridic civil, inseamna ca
agricultorii nu au calitatea de comerciant.
I
Trebuie arutat ca si in privinta agicultorilor, art. 1 din Legea nr. 2611990 prevede ca ei nu au
obligatia de a se inmatricula in registrul comertului. Consideram c4 in acest caz, cum ar mai putea fi
vorba de o scutire de obligatia de inmatriculare, ci de o excludere a acestei obligatii, deoarece, in
I
temeiul art. 5 Cod comercial, agricultorii nu au calitatea de comerciant. Desigur, in masura in care un
agricultor ar savarsi fapte de comert in conditiile art.3 pct. 1 si 2 si art. 7 Cod, comercial, el devine
comerciant si, in consecinta, este tinut de toate obligatiile profesionale ale comerciantilor.
t
I
I
22
I
t
I
I
r ]':'DOBANDTREA CALITATII
\{ E RCtrALE.
DE COMERCIANT DE CATRE SOCIETATILE

I C _,ndiriile de dobandire a
: ::i.i art' 7 cod comercial, calitatii de comerciant.

r
pe langa persoanele frzice, au calitatea de comerciant
'" : : : : :lerciale' In prezent' trebuie sa admitim si
"r:r*:-:r: :e Legea nt.31/199a: societatea in ca sunt avute in vedere societatile comerciale
nume colectiv, societatea in comandita simpla,
' - : "- :' := :::iuni' societatea in comanditape actiuni si societateu.u.urfunoere limitata. Totodata,
- : ; :':'i rlefltionate privesc si societatile comerciale
I '- I - - -:'-: *"-ai constitute prin reorganizarca (societati'p" a"tiuni ,i-.."r.i""-",i
intreprinderilor de stat, in ti*.iur Legii nr. l5/lgg0.
-::-'-
'rbservat ca' spre deosebire de cazul'persoanelor frzice,pentru care sunt prevazute

r " " : : : ::':Jirii

I : *i' r-
calitatii de comerciant, in
- ' '-:'-: '- :recizarea ca ele au calitatea decazul
:fzica
-: -r ':and societatea comerciala dobandeste
dobandeste calitatea
societatilor .o*..iut., irt.l coacomercial se
comerciant, fara sa arate in c"
"onoitii
dobandesc

de comerciant prin exercitarea comertului cu caracter

I - : ::::ent
u""uriu calitate prin insasi
de savarsirea vreunui fapt de comert.
- ': --*. s-a spus, deosebit de plastic, persoane fizice
"onriituir"u
ei (ad

"devin" comercianti, in timp ce

I :- *;:;:ale
- :: ::::
l':-..-- --ferCtanti.
"se nasc,, comercianti.
sa de comerciant, societatea comerciala
are toate obligatiile profesionale prevazute

I . "&, , ra rE-r de comerciant

a altor persoane fizice
-: : ::::reme se pun referitor la calitatea de comerciant

I ri"* : -. *::;lale' Avem in vedere: statul si unitatile sale a altor persoane juridice decat
" - : -":"-._z:riile cooperatiste, ascociatiile si fundatiile. administrativ-ieritoriale, regiile

|l
i
\ LI:'J r u n iratile sale
. r administrativ_teritoriale
i - 'j
comercial prevede_ ca "statul, judetul si comuna
nu pot avea calitatea de

I
t-' :3:s:a conceptie a Codului comercial era pe deplin justificata
I a data uooptu.ii*ut.,
;--':-:ui si a unitatilor sale administrativ-teritoriai* p.iu"u
numai serviciile puuri"". n"
)':' statul a intervenit in activitatea economica, mai ales acolo
unde initiativa
' -:-: mai putin fructoasa (transporturi, posta, telefon,
telegraf, etc.) Mai *uii, ,iutur

I ': .: srea unor bogatii sau industrii. In toate aceste activiiati, statul se manifesta ca
- :. rn raporturile juridice la
:*::: :'l savarsirea de fapte decare
participa.

II
comert, de catre stat si unitatile sale administrativ-
:":': : -r13i serviciile publice de gestiune private, adica
I

serviciile publice industriale si

l& d I'-.nrlme
': -:j din constitutie, proprietatea publica apartine statului sau unitatilor sale
:* . -: ;.

T - :
''-':-: 'r-3 :celea ce pot
- : :i- : ''
naturaale subsolului, cailedecomunicatie. spatiul
aerian. apele cu potential
fi folosite in interes public. plajele, marea teritoriala. resursele
':ice si platoul continental, precum si alte bunlri stabilite de lese. t'ac

I
obrecru,
: l:-l: ci3i publica sunt inalienabile. In conditiile leeii. ele
r
rrri il oate rn
r - - --rt\ilorrle ori institutiilor publice sau pot fi conces jonri. ,r, :r;:,::::e.

I t3
 T

I
Referitor la regiile autonome, infiintate in temeiul Legii nr. l5/I990, se pune problema a sti
daca ele au sau nu calitatea de comerciant.
Potrivit Legii nr. t5lI99A, regiile autoRome se organizeaza si functioneaza in ramurile
I
strategice ale economiei nationale: industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor
naturale, posta si transporturi feroviare (at. 2). Ele sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de
gestiune economica si autonomie financiara (art. 3). Regiile autonome sunt proprietare ale bunurilor
t
din patrimoniul lor (art. 5). Prin activitatea desfasurata, regiile autonome trebuie sa isi acopere
cheltuielile din veniturile realizate si sa obtina profit (art.6)
Avand in vedere aceste camcteristici, concluzia care se impune este aceea ca regiile autoRome
I
au calitatea de comerciant.
In sprijinul acestei concluzii pot fi invocate si dispozitiile art.l alin. 2 din Legea nr. 2611990, T
care prevad ca, in sensul acestei legi, sunt comercianti si regiile autonome.

Organizatiile cooperatiste. T
Potrivit legii, organizatiile cooperatiste desfasoara o activitate de producere si desfacere de
marfuri, de prestari de servicii etc. Intrucat prin desfasurarea acestei activitati se urmareste obtinerea
de profit, aceasta activitate are caracter comercial. In consecinta, organizatiile cooperatiste au calitatea T
de comerciant.
Articolul I alin. 2 dinLegeanr.2611og} mentioneaza si organizatiile cooperatiste in categoria
comerciantilor, care au obligatia de a se inmatricula in registrul comertului. I
Asoeiatiile si fundatiile
Potrivit legii, scopul infiintarii asociatiilor si fundatiilor este desfasurarea unor activitati T
dezinteresate (activitate culturala- sportiv4 caritabila, etc.), iar nu obtinerea unui profit. Deci,
asociatiile si fundatiile nu au calitatea de comerciant.

oomert.
Cu toate ca nu au calitatea de comerciant , asociatiile si fundatiile pot savarsi anumite fapte de t
In toate cazurile, raporturile juridice izvorate din savarsirea actelor de comert sunt supuse
legilor comerciale. I
2.DOVADA CALITATII DE COMERCIAI\T T
2.l.Dovada calitatii de comereiant a unei persoane fizice

In cazul unei persoane ftzice, intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea
I
faptelor de comert obiective cu caracter profesional, inseamna ca aceasta calitate se poate proba
numai prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana
'tn cauza a savarsit efectiv una sau

mai multe fapte de comert prevazute de art. 3 Cod comercial ca o profesiune obisnuita si in nume
I
propriu. Deci, calitatea de comerciant nu se considera probata cu dovezi privind existenta autorizatiei
ud-ittirttative de exercitare a comertului, inmatricularea in registrul comertului, titulatura de
comerciant folosita in anumite inscrisuri, dobandirea unui fond de comert, plata unor impozite pe
t
profit etc.

2.2.Dovada calitatii de comerciant a societatii comerciale

t
In cazul societatii comerciale, calitatea de comerciant se dobandeste prin insasi constituirea T
societatii. Deci, calitatea de comerciant a societatii se poate proba prin dovedirea constituirii societatii
24
T

T
I
t
t r r:qs;1iilg prev'vute de lege' un mijloc de dovada care ar putea fi folosit
:nenculare in registrul comertului a societatii comerciate este copia de certificate de

r|
1a.t. 4 din Legea nr.26ig9a).
ln cazul regiilor autonome si organizatiilor cooperatiste
calitateu J. .o*".ciant se poate proba.
i asmanator, prin dovedirea infilntarii lor in
rf,.rnd
stabilite de lege futandu-se folosi copia
;*:flcare de pe inmatricularea in registrul comertului.
"onditiil.

|| 3.INCETAREA CALITATII DE COMERCIANT

t| a.Incetarea caritatii de coinerciant a persoanei

fizice
ln cazul persoanei frzice, de vreme ce calitatea se dobandeste
prin savarsirea unor fapte de

I
comert obiective cu caracter profesional, inseamna
ca persoan a in iauza inceteaza sa mai aiba
{-'aliEtea de comerciant in momentul in
care nu mai .uou.r*rt" fapte de comeft ca profesiune.

r|
b.Incetarea caritatii de comerciant a societatii
comerciare
ln
cazul societatii comereiale, intrucat dobandirea
calitatii de comerciant este legata de insasi
constituirea societatii comerciale ca persoana juridica,
inseamna ca aceasta calitate se pieroe
momentul in care societatea inceteazasa mai exiite irl
.u po.o*u juridica.
societatea comerciala isi inceteaza existenta prin
dizolvare si lichidare. ponivit legii,
|| dizolvarea poate avea loc prin trecerea termenului
,tubilit pentru durata societatii, imposibilitatea

rl :::tlfr:""L]"ji1ffil:"'atii
sau realizarea acestuia, hotararia adunarii g"n"rul",
raliment t-ig
rirt.

I CONDITIILE DE EXERCITARE A ACTIWTATII COMERCIALE

I I.PRINCIPIUL LIBERTATII COMERTULUI

constitutia din 1991 stabileste ca economia Romaniei
|| este o economie de piata. Deci,
economia tarii se bazeazape proprietatea privata si

t
se dezvolta prin a"tiunea t"gii cererii si a
ln aceste conditii de organizare a economiei. statul este obligat ofertei.
protectia concurentei loiale, cfearea cadrului favorabil
,u *igrr" iiberatea comertului"
pentru valorificirea tuturor factorilor de
productie (art.134).

r| Statomicind ca dreptul la munca nu poate fi ingradit,

profesiei este libera (art' 48), iar exercitiul acestei
daca se impune, dupa.cry, pentru apararea sigurantei
legea fundamentala dispune ca alegerea
riu"rtitipoute fi restrans ..numai prin lege,, si numai
naiionale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei

I
publice, a drepturilor si a liberatii cetatenilor
1ai. +l).
Accesul liber la profesiunile comerciale cunoaste
anumite limite, stabilite de lege, cafe au un
tundament diferit.

r| Astfel, legea stabileste anumite conditii speciale privind

destasura o activitate comerciala. Prin lege

.H:ff,.:tumite
capacitatea persoanei fizice de a
sunt instituite anumite incapacitati, eare sunt
persoane punandu-le la adapost de consecintel. menite sa
g.u*'ale unei profesiuni

I Legea stabileste alum-i1e incompatibilitati, decaderi

Fra-um si anumite autonzatii, pentru a putea desfasura
lnote"-tia interesului general, adica respectarea ordinii
si interdictii din dreptul de a fuce comert,
o activitate comerc'iala. Ele au ca scop

I 25
publice si a bunelor moravuri.

I
 2.CAPACITATEA PERSOAhIEI FIZICE CERUTA PENTRU A FI COMERCIANT

In privinta capacitatii cerute pentru a fi comerciant, Codul comercial cuprinde unele dispozir
speciale privitoare la minor si femeia casatorita (art. 10-21). Aceste dispozitii trebuie sa f
interpretate in lumina dispozitiilor legale actuale privind capacitatea p".roun"ior ftzice de
a inche
acte juridice.

2.l.CAPACITATEA.

In temeiul dispozitiilor Codului comercial si ale Decrretului nr. 3l/1g54 privitor la persoane.
frzice si juridice, o persoana fizica are capacitotea de a fi comerciant doca are Tapacitate-deplino
, a
exercitiu. Avand o asemenea capacitate, persoana frzicapoate sa-si exercite drepturile si sa-Ji
asum
obligatii savarsind acte juridice.
Concluzia este in concordanta cu conceptia Codului comercial. Infi-adevar, art. l0 Co
comercial (in prezent abrogat) stabilea varsta minima de 18 ani pentm r@unoasterea capacitatii
de
fi comerciant unui minor emancipat.

2.2. INCAPACITATILE.

Avand in vedere aceleasi dispozitii ale Codului comercial si Decretului nr. 3111954, nu a
capacitate de a fi comercianti: minorul si persoana pusa sub interdictie.
intrucat aceste persoane sunt lovite de incapacitate, ele nu pot dobandi calitatea de comercianr
chiar daca savarsesc fapte de comert in conditiile afi.7 cod comercial.
a. Minorul- Nu are capacitatea de a fi comerciant persoana care are conditia juridica de minol
Incapacitatea de a fi comerciant priveste pe orice minor. Deci, ea se refera nu numai la minorul
sul
14 ani, care este lipsit de capacitate de exercitiu, ci si la minorul care a implinit aceasta varsta,
car
are capacitate de exercitiu restransa.
O problema se poate pune in legatura cu capaeitatea de a fi comerciant a minorului care t
tmplinit varsta de 16 ani. S-ar putea discuta daca nu ar trebui ja i se recunoasca acestui mino
capacitatea de a fi comerciant, de weme ce, potrivit art. l0 din Decretul nr. 3ll1954, minorul in
varsti
de 16 ani poate sa incheie contracful de munca ori sa intre intr-o organizatie cooperatista, fara a avei
nevoie de incuviintarea parintilor sau a tutorelui.
Cu toate ca legea recunoaste acesfui minor capacitatea de a incheia actele mentionate, fari
incuviintarea ocrotitorului legal, consideram ca dispozitiile citate nu pot justifica recunoasterei
capacitatii de a fi comerciant unui minor care aimplinit varsta de 16 ani.
b- lersoona puso sub interdictie. Potrivit art. 14 Cod comercial, persoana pusa sub interdictie nt
poate fi comercisnt si nici continuo comertul.
Neavand discernamant, din cauza alienatiei ori debilitatii mintale, persoana in cavzaeste pusr
sub interdictie. In consecinta, ea nu va mai putea incheia acte juridice, inc^lusiv actele juridice pe^can
le reclama activitatea comerciala. Legea interzice acestei persoane sa inceapa sau sa continue ur
comert.
De weme ce legea tnterzice si continuarea comertului, inseamna ca, in cazul in care persoan
pusa sub interdietie ar dobandi pe eale sueeesorala un fond de eomert, parintele ori futorile
nu al
putea continua comertul in numele interzisului. In consecinta" fondul de comert, apartinanc
interzisului, va fi supus lichidarii. Solutia legii se explica prin aceea ca interzisul este o pcrsoana car
este lovita de o infirmitate iremediabilq lipsita de speranta de a putea desfasura o activitate
comerciala.

26
 Asa cum tezulta din art' 153 codul familiei,
prin instituirea curatelei, in cazurile
r'i nici o atingere capacitatii eelui pe .ur"
se aduce mentionate,
persoana
it ,.pr"rintu. a""urta inseamn a ca strict
"ridic' pusa sub curatela mt este iipsita ae"u.utorut
de afi comerciant.
"ipociiot"a

3.INCOMPATIBILITATILE, DECADERI, INTERDICTII

SI AUTORI ZATTT
3. l.Incompatibititati

Activitatea comerciala are, prin definitie,

un caracter speculativ, in sensul ca ea
obtinerea unui profit' Acest urrnareste
face ca u"tioirui"u-comerciala sa nu poate
persoanele care au "u.tG,
functii sau profesii legale de inierese generale fi exercitata de
1l*iq
Astfel' prin chiar constitutia Romaniei rI pr"rr"a" ale societatii.
cu orice alta functie publica sau privata,
ca gyn'ctia d" j;J";or esre incompatibira
cu exceptia functiilor didactice oin invatamantul
123)' o prevedere identica exista in privinta superior (art.
constitutionale (art' 142)' Din generalitatei
pi"."..ilor (aft. 131) si judecatoriior Curtii
oispozitiilor constitutionale ,"iuiica persoanere
functia de judecator' procuror sau judecator care au
al iurtii constitutionare nu poate exercita
comerciant. profesiunea de
Legea interzice si functionarilor publici
"sa faca activitati de comert,,, adica sa
fapte de comert' In realitate' ceea ce sa\.arseasca
s-a urmarit a fost instituirea unei interdictii
publici de a desfasura o activitate comerciala p.nr.,, functionarii
cu
"uruit"rfroresionat.
3.2.Decaderi

Desfasurarea activitatii comerciale impune

respectarea de catre comercianti a
legale care privesc ordinea publica si dispozitiilor
bunele moravuri. in cazul incalcarii u".rro.
comerciantii trebuie sa suporte rigorile dispozitii leqale,
legii.
Prin Legea nt' l2/199a privind p.ot";a."u populatiei
impotriva unor activitari comerciale ilicite
s-au prevazut faptele care constituie -activitati
comerciate ilicite, precum si sanctiunile
contraventionare sau penale care se aprica
pentru savarsirea acestor fapte.
Intrucat sanctiunea decaderii din dreptul
d" ;;;;;ita o profesiune comerciara constituie
ingradire a drepturilor unei persoane, "
eanu poate interveni decat in cazurile si conditiile prevazute
o
iese. de

3.3.NTERDICTII.

In anumite cazuri, exercitarea activitatii comerciale

este supusa unor interdictii.
Decretul-lege nr' 54/lpga a stabilit
activitati economice pe baza liberei initiative"."oiiiii"-
privind organ izarea si desfasurarea unor
cu scop icrativ iiara penonalitate juridical) sau
esociratii familiale.
Prin Hotararea Guvernului nr.2al/1990,
datain aplicarea Decretului-le-ee nr. 54llg90,au
stabilite categoriile orientative de activitati fost
carLpot fi orlunitut.. precum si categorile
.are sunt sustrase liberei initiative (anexa de activitati
nr. l).
Pentru ocrotirea unor interer" g"n"rul"
ale societatii. de ordin economic, social sau
:rumite activitati nu se pot_exercita pJbutuliberei moral,
initiative: prospectarea si extractia carbunelui,
:iereurilor feroase, nemetalifere, a sarii si a a
minereu.iio. de melle ;;,-;;;*"tia si prelucrarea
:r:e-ului si gazelor nafurale; prelucrarea
tutunului; fabricarea spirnrlui: fabricarea si
:'h;parnent militar. de munitii si armament; comercial izarea de
fabricarea ri ;;;;;;;;ftT l.og.rri si narcotice;
1'7
 practicarea jocurilor de noroc; infiintarea de case de toleranta; remedii secrete (vrajitorii, ghicitor
etc.
Orice incalcare a legii privind organizarea si desfasurarea activitatilor eeonomice pe ba
liberei initiative se sanction eaza in conditiile legii.
Prin Hotararea Guvernului nr. 132311.99A au fost stabilite in temeiul nr. 218 din Legea n
3I1I990, activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale: activitati care, pol#t lep
penale, constituie infractiuni sau sunt contrare unor dispozitii legale cu caracter imperativi,
activitati
care constituie, in conditiile stabilite de lege, monopol de stat: fabricarea sau comercializarea c
droguri sau narcotice in alt scop decat de medicament; imprimarea hartilor cu caracter militar etc.
Incalcarea dispozitiilor legale mentionate, atrage dupa sine nulitatea contractului de societate.

3.4.AUTORIZATII.

Desfasurarea de catre persoanele frzice, in mod independent ori in formele asociatil

mentionate, a unor activitati comerciale permise initiativei privae esce conditionata de existenta unr
autorizatii administrative, eliberate de organele administrmiei publice judetene si municipiulr
Bucuresti (art. 28 din DecretulJege nr. 5 4/ 1990).
In privinta societatilor comerciale, Hotararea Guvernului w- 1323/1990 stabileste anumil
activitati care pot face obiectul activitatii unei societati comerciale numai cu qvizul organela
competente.' fabricarea, utilizarea sau comercializarea de echipamente care foloser" rp."i*l d
frecvente radioelectrice si fabricarea sau comercializarea de
ryaatrra utilizata in activitatea d
interceptarea de convorbiri telefonice ori codificare.

SOCIETATILE COMERCIALE

l.Reglementarea juridicd a societiifilor cornerciale

ln ceea ce priveqte reglementarea societdfilor comerciale in pra noastr5, este necesar sd avern
in vedere cd primele dispozifii referitoare la activitatea comerciali au fost cuprinse in Codut
Calimach al Moldovei qi ?n codul Caragea al Munteniei, ambele din anul lgl7.
Regulamentele organice de la 1821 au creat Judecdtori de conerciu" la Bucuregti, precum gi
un tribunal de comer! la Galali. in art. 241 al Regulamentului din Muntenia se prwedia cd
,,in
principatul Yalahiei pricinile de comerciu se vor judeca dupd condica de comerciu a Franlei, care se
va traduce tn limba romdneascd, Iudndu-ie dintr-tnso toate cdte se va ptrivi cu storea
ldrii,.
Tradus in romdnegte, Codul comercial francez din 1807 carc reprezintii prima reglementare
sistematici 9i cuprinzitoare a societifilor comerciale din perioada mo$rnd avea sd deviia, in anul
1840, cel dint6i cod comercial al Munteniei, iar din 1863 a fost extins qi in Moldova.
Societdlile comerciale capdth o reglementare ampld. distinctii de cea a societd{ilor civile
prevdzute de Codul civil, prin Codul comerciql de la 1887, in /igoare - cu modificdrile survenite
ulterior - qi asthzi. Legiuitorul nostru s-a nspirat, ?n ceamai mare pafte, dupd Codul de comer,t italian
din 1882, considerat :el mai modern act al acelor timpuri.
Regimul juridie al soeietililor eomereiale a fost reglementat in Codul eomereial, Cartea I, in
Titlul YIII (art.77-269), intitulat ,,Despre societiili gi despre isociafiuni comerciale". Codul comercial

28
!
F reglementa societatea in nume colectiv, societatea in
comanditi simplf,, societatea anonimd (pe
T
t
acfiuni), societatea in comandit5 pe acliuni gi asociafia in participafie.
Reglementarea societ5lilor comerciale cuprinsa in cocut
comercial era depdgitd, astfel cd a
fost inlocuitd cu o noud reglementare, care fice obiectul Legii
comerciale.l
ir. 3Lllgg| privind societaJile

I
Prin adoptarea noii reglementiri, dispoziliile codului comercial
t privind societifile comerciale
au fost abrogate, cu. exceplia dispoziliilor p.i"ira asociafia
in articipaiiune (art.25 l-256) gi a celor
referitoare la asociafia de asigurare mutuali art.2sT-263\.
In Legea nr' 3llp9a, republicatd - care constituie reglementarea
generald privind societdfile
comerciale - sunt cuprinse reguli comune aplicabile oricdrei
societili cJmerciale. precum gi reguli
speciale privind fiecare formd juridicd de iocietate. Deosebit

F societdfilor comerciale, peRtru anumite domenii de activitate

in materie bancard, de asigurdri etc.
de aceastd reglementare generald a
au fost adoptate;glementdri speciale:

Reglementarea societd{ilor comercia!e, atdt cea generali,

F prevederile Codului comercial gi Codului civil.

cdt gi cea speciald e comple teazd cu

Dispozifiile legale privind regimul-juridic al societi{ilor comerciale

imperativ' Acest lucru se datoreazS?aptului cd societatea
au, in general. un caracter
comerciald nu este numai un contract. ci gi
F o persoanE juridici.

I ' Reglementarea ge.nerald, dreptul comun. ?n materia societa{ilor comerciale este cuprinsi in
Legea nr' 31/1990, republicatd, privini societifile comerciale.

I
Aceastd lege reglementeazd: societatea
in nume colectiv, societatea in comanditi simpla- societatea pe
acfiuni, ,ori-.tut"u ?n comanditi pe
acliuni gi societatea cu rispundere limitati.
Reglementare generala a societitilor comerciale, Legea
nr. 3l/1990 privegte orice societate

I comerciald- indiferent de obiecrul ei de activitate. in

obiectul unei societSti comerciale se stabilesc de,quvern
temeiul legii, activitdtile care nu pot face
1iJvai"r"geam.3l/Lgg0, republicatd).2
De retinut c5- Legea nr. 3l 1990. republicat4 avbnd,
caracterul de reglementare generald. se

I aplici gi societdlilor comerciale cu participare strdind.

Aceasti reglementare se completeazr cu dispoziliile privind
regimul investiliilor strdine.3

I 'Existi
-
societdti comerciale. care sunt suvernate de reglementdri
speciale. Astfel:
socieEtile com.erciale cu capital integral de stat sunt reglem"ntut"
privind reorganizarea unitatilor economice de stit ca regii
de Legea nr. 15/1990
autonome gi societd1i comercialea;

I - societifile comerciale din anumite domenii de actiuitate sunt reglementate prin

speciale; ?n domeniul bancar sunt incidente dispozi{iile Legii legi
nr. 5gil99g privinjactivitatea bancard:5

I t Legea nr' 31/1990 privind

I
societatile comerqab a fost publicata in M.of. pl. Nr 6612004,
dandu-se textelor o noua numerotare, Legea
nr' 31/1990 a mai fost republicata in Mof. Pl. Nr. 33129.01 1998, iar utteriora tostmo!i!9{9 sicomptetata pnn:
Legea nr. 9/1999 (Mof.
Pt.Nr 236t27.05.1999); tggqg Ma. 127 pt. Nr.3a5/15.Oz.zoOOj;buC
ry
314120a1(MOf'Pl'Nr38/26'06.2001);ouc
run. zOlZoOr 6r,1Oripi. r,ti283i31.05.2001);Lesea nr.
Nr.102(Mof.pl.rurozriitb-g:oozy;r-.g."nr. 161/2003(Mof.pt.
Nr279t21.04.2affi;

I iit;;ri;rt3'J::f*ffiLt*T,:fr1'33r%fff,#ea
2A se vedea HG' nr' 1323/1990 privind
completata cu HG 538/ 1993 pubticata
nr 3tl1be0,
"p,or*t,
unele masuri^penfu aplicarea legii privind societatile
in M.Of. 2S0l1993
a rost modincata sicompretata urteriorJrin

comerciale (M.of..pl. nr.i4gl1990

ielea

I 3 A se vedea: o.u'G. nr.. 3111997 privind regimul investitiilor

stimularea investifiitor
4
5
p.l,
directe (M.Of,
M.Ol P.l, nr. 98/1990.
nr. 3g6i1gg7)
striine in Romania (M.of., p.t, nr. 125t1gg7);o.U.G. nr. g2l1gg7 privind

I
M.Of, P.l, nr. 12111998.

29

t
 I
1
in activitatea de asiguru:".:ult aplicabile dispozifiile
gi supravegherea asiguririlor6;
Legii nr. 32/2000privind societdlile de asigurare

- societdlile comerciale ftrd personalitate juridic[ o^ r.gl.*entare proprie:

I
participafie sunt reglementate de codul comerciali 3y
uro.iuliit"
nr' 300120047 privind autorizarea persoanelor fizice gi a asociafiilor
activit6fi economice in mod independent.
societd{ile in
familiale ,.rni.Jgt..entate de Legea
familiale care desfrpoard t
Reglementdrile privind societi{ile comerciale, cuprinse
se completeazl' cu prevederile Codului comercial,
in Legea nr.3l/:l!)9agi legile speciale,
Codului civil, Codiltui
a) codul comercial. Potrivit art?gl din Legea nr. 3l/1990, -un"ii, Codului fiscal.
I
I
prezenta lege se completeazd cu dispozifiile
republicatd, ,,prevederile din
codului cimercial".
Aceasti dispozilie a legii are in vedere nu numai aplicarea
prevederilor codului comercial
referitoare la soeietdfle comeriiale, care au ramas
in vigoare, ci gi dispoziliile aplicabile faptelor de
comer,t, comercianli lor, obl i galii lor comerciale
etc.
Tot astfel' art'47 din Legea nr. 15/1990 prevede cu referire
integral de stat, cE raporturile juridice dinre aceste
Ia societi{ile comerciale cu capital
societili suRt guvemui. o. principiul libert'{ii
I
contractuale 9i de reglementdrile cuprinse in codul
din aceastE lege.
comercial qi coiul

b)Codul civil' Potrivit art'1 c.*T-, in absenfa unei reglementiri

decurg'nd
";ii;;;rcepfiile I
I
in codul comercial se aplici
dispoziliile codului civil in materia societi{ilor.;"r;i;i;,
un interes deosebit prezinthdispoziliile
codului civil privind contractul de societate (art. l4qt-isirl.
Aceste airp"riiii sunt aplicabile qi
contractului de societate care std la baza coristituirii societdJilor
comerciale (art. 1531 c.civ.).
c) codul munc.if In privinfa personalului salariat
prevederile legislaliei muncii. potrivit *a8!
din Legea nr. 3l/lgg0, republicati, incadrarea
salaria{ilor la societifile comerciale se face pe bazdde
,
al societafilor comerciale sunt aplicabile

co-ntract individual de munca, cu respectarea

I
legislafiei muncii gi asigurdrilor sociale.
d) Legisla;ia
producdtoare de venituri,
fiscald- societ5lile comerciale desftgurand o
intri gi sub incidenfa activitate
legilor fiscale.-Menfionam in acest sens Codul fiscal.e
I
2' No,tiunea, definifia qi natura juridici
I
I
a societEfii comercialel0

l.No{iunea societi{ii comerciale

2.
Legea nr' 31/1990, republicati, nu cuprinde o
'definifie a societd,tii comerciale. ?ntr-o
asemenea situafie trebuie sd apelim la dispozifiile
codului civil, care ,"gt"*"nt" azd contractul de
soeietate, adier soeietatea eivil5. Aeeste dispozilii
Legea nt' 3l/1990, permit definirea societafi
legale, intregite eu uiele elemente euprinse in
s" u., in vedere dispoziliile art. l49l gi
1
1492 c'civ' Astfel, urt' r49l c.civ. prevede: "o-*r.i"ut..
multe persoane se invoiesc sd pund ceva in:dl
,,societatea este un contract prin care doud sau mai
Totodatd, dispoziliile art-L492 c-civ. prevdd ce,,orice
,rop de a impirfi foloasele ce ar putea deriva,,.
"u ,o"i.trt" trebuie sd
aib6 de obiect un ce licit gi
I
sd fie contractati spre folosul comun al pi(ilor.
Fieeare membru al unei societ6fl kebuie si pund
in
I
6
7
M.Ol P.l, nr. 148/2000.
M.Of., P.l, nr. 576t29.06.20M.
- Legea nr' 53/2003 a fost publicat in M.of. nr.722003.
I
I
codut Muncii a fost modificat prin Lesea nr. 541/2003
;3:l}ifr[tti si
a fost publicat in M.of. nr.e27t2a$. codutfiscat a fost
l,r?iffir:,;tH.t# \';il#or* modificat prin oG nr. 832004, ouG.
to St.D Carpenaru, op.cit, pag. 14g siurm

30
I
I
I:T

ll
+
t r'- sil bani' sau alte lucruri'
sau industria sa." Nofiunea de societate
ll.'iFs wietas' care inseamnr intovdrdqire,
asocia{ie, comunitate,
provine de la cuv'ntul

+
tovdrdgie, unire.
Din dispoziliile citate rezultd, cd societateu
.ri. un coRtract in temelul cdiuia doud sau
ffit prwne (asogia\i) se tn{eleg sd pund comun anumitl bunuri mai
ry6'a' rctivitate," tn vederea realizdrii siinimpdrlirii peni* o a"rJaqura tmpreund o

il qfom de asocia{i este o no{iune generic4 privegt" ieneficiilo, "ir" vor rezulta,,. De refinut cd
qini 5i in comanditi pe acliuni t""folor"qi""agi noliun"uorice rorma de societate; pentru societatea pe
contractul de soeietate are urm5toarele elemente
,pecificd de ac{ionari.

+
eseRliale, care ?l deosebesc de alte coRtracte:
' fiecare asociat se obligr sd pund in comun o valoare patrimoniard (aport);
' asociafii se obligd sd desfrpoare impreund o activitate

II
ooi""tul societilii;
'tofi asocialii particip6 rarcarizarca gi impartrirea beneficiilor.
"u." "onrtituf

Din definifiadat6'rczttltacaracterele juridice

ale controctului de societate:
- contractul este plurilateral, ?n sensul cd la ?ncheierea sa p*i"ipl dou6 sau
mai multe

II
persoane, fi ecare asumdndu_gi anumite
obligafii;
- contractul este cu titlu oneros; fiecare asociit urmireqte rearizarcaunui folos patrimonial,
adic6 oblinerea de beneficii;
- contracful este comutativ; intinderea obligatiei
fiecdrui asociat este cunoscuti din momenful
incheierii contractului ;
- contractul este consensual, ceea ce inseamn4
cd se, incheie prin simplul acord de voin,td

IF
pdrlilot, forma scrisd este ceruti al
,ad probationem,, .

Dar societatea este nu numai civild, ci gi comerciald.

?ntre societatea civild qi cea comerciald
existi atdt asemdndri, c6t qi deosebiri.

Asemdndri,-
- societatea civild qi societatea comerciald au aceeagi esenld; fiecare
persoane gi de bunuri (capitaluri) in reprezintr o grupare de
scop economic ai lucrativ. De aceea, conceptul

F definit de art' 1491 c'civ'pentru societatea de societate

civild este valabil gi pentru o"rnii"u rocietilii
- societatea civila gi societatea comerciald iau nagtere printr-un comerciale;
elementele esenfiale ale contractului de societate contract de societate.
civili se regdsesc gi in contractul de socieht;
intenfia de a desfrq*;i;"o*un o anumiti

IF ffirffi:lt S#Tiasociafilor,
- ambele societifi au un scop..lucrativ; asocia{ii urmdresc realizarea
activitate si obfinerea si

gi impdrfirea unor

F
beneficii' Sub acest aspect' societatea civild qi
societateu.i*"."iuld se deose[r" o" asocialii, in
membrii acestora urmdresc realizarcaunui care
scop moral, iaeaiiar nu patrimonial
{pecuniar).
Deosehirile intre societatea civild gi societatea

T stmctura lor.
comerciard privesc, in principal, funcfia qi

' Prima deosebire se referi la obiectul sau natura opera{iunilor pe care le realizeazti
T o societate este comerciald,,dacd, potrivit contractului,?" societatea.

!T
cafificate de codul comercial
ca obiict efectuarea unor opera{iuni
de comer,t-in acest sens, art.l alin. (l) din
"utupt"efectudrii
republicatS' prevede cE ,,in vederea Legea.nr .31/lgg0,
j'ridice se pot asocia pot constifui societari de acte de comed, persoanele fizice gi persoanele
9i comerciale...i. p""i, ,o"i"trt"u comerciald
se constituie
-' !. le* Trabt de drept civit pag.453 si urm.

3l

F
 I
I
in scopul sdvargirii unor fapte de comer!. Dacd societatea are ca obiect rcalizarea unor activit[li
nu sunt fapte de comer!, ea este o societate civild.
care
T
In cazul societ6tii comerciale, simpla stabilire in contract a unui obiect comercial ii confer[
acesteia caracter comercial, indiferent dac[ in fapt realizeazd sau nu acest obiect.
. A doua deosebire intre societatea comerciald gi societatea civild constd in aceea ci I
societatea comercialb este investitl cu personalitate juridicE. Art.l alin. (2) din Legea nr. 3l/1994,
republicatd, prevede c6 ,,Societ[lile comerciale cu sediul in Romdnia sunt persoane
juridice romdne"'
nu este numai un contract, ci ea constituie gi un subiect de drept distinct
I
t
Deci, societut"u
"o*"rciald
de asocia{ii care o compun, cu patrimoniu propriu care ii permite sd-qi asume obligalii gi s[ raspundd
pentru inileplinirea 1or. Cat privegte societatea tivita, aceasta nu, are personalitate juridica: ea r[mdne
un simplu iontract, fird a fi subiect,de drept de sine stdtdtor. Societatea cirila fiind numai un
contraci, bunurile puse in comun de asociafi suRt bunuri indivize, ftr.ia constitui un patrimoniu al
societdlii.
. Exist6 deosebiri intre societatea comerciali qi societatea civila prir ind conditiile in
acestea se constituie gi funclioneazd.
care t
pentru societatea comerciald, legea stabilegte anumite forme juridice. care treL'uie respectate.
in acest sens, art.2 din Legea nr. 31/1990, republicatd, prevede c5: ,,Societitile comerciaie se vor T
constitui tn una dinTe urmdtoarele furme: a) societatea in nume colectiv, b) societatea in c.-'manditd
simpld, c) societatea pe acliuni, d) societatea in comanditd pe acliuni qi e) societatea cu ispundere
limitat6." Deci, o soiietute comerciald are o structurd bine definitd, care nu Poaie l-: decat cea
I
reglementatd de lege pentru f,tecare formd juridicd a societdlii comerciale.
In privinfa societilii civile, ea are o forml care nu poate depdqi cadrul contr3.-ru;.
Caracterul comercial sau civil al societ[fii depinde, in principal, de obiectui socie:atii.
I
2.2.Defini{ia societi{ii comerciale
T
Din cele expuse rczultd elementele care definesc societatea comerciald. eleme:.:: ca:e fie sunt
comune oricdrei societdli, fie, sunt specifice societdlii comerciale.
Astfel, trebuie avut in vedere cdo societate comerciald se constituie in ten.::," ;.'r:.; - '|-.t:traLr T
de societate, care este actul ei constitutiv. Prin contractul pe care il incheie. asocr::rl ::eiizeazi o
tripld inlelegere: s[ pund in comun anumite bunuri, sdrealizeze impreuni o activiB:. :c,-':i'.ii'-a si sa
impart[ intre ei beneficiile rezultate. T
Apoi, in societatea comerciali, activitatea economicdpe care o desfEqoara ''r-;::: ;ort-va in
sdvdrsireaunor operaliuni considerate de lege cafapte de comer!.In sfdrgir se imnu:: 3:e retine ca"
prin indeplinirea coniifiilor qi formalitSlilor prevdzute de lege, societatea com '-;;-i ,)obandeste
personalilate juridicd, care ii confer[ calitateade subiect de drept de sine-stititor.
t
Elementele men{ionate atestd faptul cd societatea comerciali este un contr3.t si. totodat5" o
persoand juridic6.
' P; baza elementelor ardtate, societatea comerciald poate fi definita ca r-t gzlptrre de persoane
t
constituitd pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalinte .iuridicd, in care
asocialii ti tnytt"g sd pund in comun anumite bunuri. pentru exercitarea ntLtr .lopte de comerl. in T
scopul realizdrii qi tmpdrlirii beneficiilor rezultate.

T
2.3.Natura juridici a societi{ii comerciale
ci la originea, orieirei
Cu privire ia natura juridicd a soeietSlii eomerciale tehuie retinut
societdfi se afld consimldmdntul individual al asociafilor. I
32
I
I
I
:

I
I \ '-rinta asociafilor joacd un rol important la
constituirea societdfii.
rs: '" '' untara: asocialii convin cu privire la bunurile pe care le pun
in
-r:saz,] si o realizeze impreund 9i in leg5turd cu impdrfirea beneficiilor.
participar ea latz
societate
comun, asupra activit6fii ce

I ur*':: iorma juridicd a societi{ii comeiciale, asociaiii vor decide,

:r::r'zarii gi funcfiondrii societdfii r -- in
Av6nd posibilitatea sd
.r condifiile
vv' legii, asupra

t
lndeplinindu-se formalitafle cerute de lege,
societatea dobandegte personalitate juridicd,
:":cietatea ac{iondnd ca un subiect de drept distinct.
Asociafii pdstreazd insd dreptul de a decide, in condiliile
actului constitutiv gi cu respectarea
;rer ederilor legii, asupra societd{ii, put6nd modifica

tt actul constitutiv ori chiar dizolva societatea.

3.Elementele specifice contractului de societate

lI 3.1. No{iuni generale

Prin incheierea contractului de societate, asociaiii

I realizeazdo tripld ?nfelegere, astfel:

- asocialii convin sd pund ceva ln comun? adicd fiecare asociat s6 aduci anumite
societate; aceast[ contribufie a asociafilor poarti
denumirea
bunuri
de aport sau mizr;
?n

|I
asocia{ii pun laolaltd anumite bunuri cu inten{ia
de a colabora in desfd$urarea activitdlii
comerciale;
- activitatea comerciald se realize azdlinvederea oblinerii gi imparfii beneficiilor rezultate.

I Avdnd in vedere cele expuse , rczultacd sunt trei elemente

care se afld la baza societS{ii comerciale: aporturile
asociafilor,
activitate comerciald, precum qi impdr.tirea beneficiilor- -- -'-'
specifice contractului de societate
intenfia de a exercita in comun o

|I
Prin aceste elemente, contractul de societate se deosebeqte
I de alte contracte, cum sunt
contractul de v ilnzarc-cumpdrare, locafiune, imprumut
etc.
Aceste elemente sunt indispensabile pentru existen,ta
contractului de societate.

II

3.2.
Nofiune.
Aporturile asocia{ilor

lI
I

juridic.
Pentru a analiza nofiunea aportului trebuie sd avem-in

Din punct de vedere etimologic, nofiunea de aport desemneazd

vedere sensul etimologic gi sensul

chiar bunul adus in societate

|l
I
de cltrc asociat.
In ceea ce priveqte sensul juridic, p-rin aport se inlelege
obligolia pe core si-o asumd fiecare

I
asociat de q aduce in societate un anumii bun, i valoare
I patrimoniard. opera[iunea este analizata ca
un contract incheiat intre asociali gi viitoarea soeietate
eomerciala lconiractut de aport). in limita
aportului, asociatul devine debitor al societ5fii, cu toate

I
consecinfel" o"".rig-ain aceast6 calitate.
t "u."
obitrtul apgrtului. Aportul poate avea ea obieet oriee bun cu valoare economicd
asociafului, care prezintd interes pentru activitatea al
societifii. Fiecare asociat t ebuie sa puna in comun
"sau bani' sau alte bunuri, sau industria sa" (art. 1492 c.civ.). Deci aporful poate

I narura sau in industrie. ' --r ----- r"- fi in numerar. ?n

I I- :a ' ffis1;li cornergale, contractul de societate

se incheie sub semndfurd pnvati. Forma autentice este
a :rrnrE cuturile subscrise ca aport la capitalul social se.afld un teren, obligatorie afunci clnd;
ilrBa : sccte Pe actuni se constituie prin subsoipfe publica b) se constifue o societate in nume corediv sau in comandijtd
s ,rr.
iol din Lega nr. 31/1990. reoublicatdl.

T
[art.

JJ

I
l,
 t
t
. Aportul in numerqr. Acest aport are ca obiect o sumd de
transmitd societd{ii.
pe careasociatul se oblig[ s[ o
I
Aporfurile in numerar sunt obligatorii la constituirea societdlii comerciale, indiferent de fuima
ei, intruc0t sumele de bani sunt indispensabile inceperii activitdlii comerciale [art.16 alin. (1) din
Legea nr. 31i 1990, republicati).
I
Aportul rxocialilor la capitalul
3 1 I 1990, republicatd).
nume$te purt6toq de dobdnzi (art.68 din Legea nr.

. Aportul tn naturd. Acest aport .are ca obiect anumite bunuri, care pot fi bunuri imobile I
(cl6diri, instalaJii etc.) qi bunuri mobile corporale (materiale, mdrfuri etc.) sau incoqporale (cean1e,
fond de comerf etc).
Aporturile in naturi sunt admise la toate formele de societate comercialS. Aceste aporturi se I
realizeazd"prin transferarea drepturilor corespuRz6toare gi predarea efectivd a bunurilor cdtre societate
larI,t6 alin.(2) din Legea nr. 31/19901.
Aportul poate consta in transmiterea cdtre societate a dreptului de proprietate asupra bunului I
ori a drepfului de fulosinld. ln lipsa unei stipulalii contrare, bunurile devin proprietatea societ5tii din
momentul inmatriculdrii ei in registrul comerlului [art.65 alin. (l) din Legea nr. 3111990,
republicatl), Se inlelege c6, daci s-a convenit transmiterea dreptului de proprietate, bunul va intra in t
patrimoniul societElii, asociatul nemajavind un drept asupra lui. Prin urrnare, bunul nu va putea fi
urmdrit de creditorii asociatului, iar la dizolvarea societdfii asociatul nu va avea dreptul la restituirea
bunului, ci la valoarea $a. I
In cazul ln care aportul are ea obiect un bun imobil sau un bun mobil corporal, raporturile
dintre asociat gi societate sunt raporturi juridice asemdndtoare celor dintre vdnzdtor qi cumpdrdtor.
Cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra bunului, art.65 alin. (l) din Legea
nr.31/1990, republicatd, prevede cd bunul devine proprietatea societSlii ,,din momentul inmatriculSrii
I
ei in registrul come4ului".
Dacd bunul piere. inainte de inmatricularea societdfii, riscul este suportat de cdtre asociat; el _t

I
va fi obligat sd aducd ln societate un alt bun ori un aport in numerar.
Bunul care face obiectul aportului in naturd trebuie evaluat in bani, pentru a se.putea stabili
valoarea, pidilor de interes, pSr,tilor sociale sau acfiunilor cuvenite asociatului ta schimbul, aportului.
Aceastd evaluare se faee de citre asociali sau, cand este necesar, de citre expe{i lart.26 ;i am.38
alin.(l) din Legea nr.3111990, republicatS]. in contractul de societate trebuie sase prevadd valoarea
bunului qi modul de evaluare (art.7 din Legea nr. 3111990, republicatd). Aportul in naturd poate avea
ca obiect bunuri mobile incorporale, cum sunt creanfele, brevetele de< invenlie, mircile, etc. Aportul
t
tn creonle are regimul juridic al aportului tn naturd. Acest aport nu este admis la societilile pe
acliuni care se constituie prin subscriplie publici gi nici la societd{ile in comanditd pe acliuni ;i
societifile cu rdspundere limitatd [art. 16 alin (3) din lege].
I
Aportul in creanle se considerd liberat numai dupd ce societatea a obfinut plata sumei de bani
care face obiectul crean{ei (art. 84).
. Aportul in industrie. in terminologia legii, aportul in industrie consti in munca sau
I
activitatea pe care asociatul promite si o efecfueze ?n societate, av0nd in vedere competenta ;i
calificarea sa. _l
Aportul in prestafii in muncd este permis numai asociatilor din societatea in nume colectir. ;i
asocialilor comanditali din societatea ?n comanditA art. 16 alin.(5) din Legea nr. -l l '1990-
republieat6l.
Un atare aport nu este cuprins in capitalul social, deoarece el nu poare constitui un element al
t
gajului general al creatorilor societ6{ii. Totugi, in schimbul apornrlui in pre*ar-ii in muncS- asociatul
are dreptul s6 participe la impdrfirea beneficiilor gi a activului social ;i. totodata- are obligagia sd I
34
t
t
iIl
IT
II ffiT,l:
pierderi. in acest scop, aportul
in presta.tii in muncd trebuie evaluat gi

r
precizat in actul

3J.Capitalul social-gi patrimoniul

societi{iirJ
- -{porturile asociafiilor trebuie privite
nu'numai in individu alitatea lor,

I
lrist'irE'. intr-adevdr,- aceste ci gi in totalitatea
aporturi reunite
;':'nisliruie elemente ale patrimoniutui .f..t-.-5- "";alul social al societdtii gi, totodatd, ele
:';uri a cdror valoare-s5 fie
socletalii i" r"*rr .iin patrimoniul societaiii trebuie
pufiri in timiia capitalurui social. sd existe

rr =*",.lllfiX'"i;.ciar
si patiimoniur so"ietefi ,urr, Joua *ncepte
str'ns regate intre ele, dar care
nu

I|
' Capitalul ycial' Prin capital social al unei societari comerciare
se in{elege expresia varoricd

iJi#in':::'r",T#:#,Hffi[:'"il,;:;T:jij#fu.';;;;;"d;'il constituirea socieiarii

rr
Capitatul social are o dubtd,"mnih"u6
" "oniiiialiluridica.
semnifica{ie contabili;;i;;'ur*
o cifr o existen.rd reard, concretd,
ci reprezinti
"?ltfilj;:Tf,-Tri

Ir In bilanful societdlii'
aporturile asociafilor, care, la
capitalul social apare evidengiat
dizolvarea societalii, trebuie restituite.
constituie aporturile- asocialilor
ra pasiv, deoarece er reprezintd
r"
fig;aza in activul bit"antutui, intruc't- ,.rri,,,u, bunurile efective care

T
construclie a fost adusd ca aport,'cu ere apar,tin societdtii. Daci
I
partr"i* p;ilffii pentru asociat, o
societifii. ea nu figureezi in actirur
capitalul social are insS o semnificaJie juridic5;
9i el constituie limita gajului general
!
'{:!:f;:;;i1,'f,!Xi!"1,!rffilt1",ili"i;,il;;;fti'#I trebuie,a al

F
:
a caror varoare si
""i,t"funuri
Datorita rolului sdu de gai general-al
.creditorilor, capitalul sociol este Jix pe toatd rluralu
W';{:#,lif*l"T:,Tfl:T*:ffii;#tt';*i"u.i.*',d",
F
n,,,.nui'in conoiti'. p..-Jui.
o.
In raport de capitalul social se determind
acesteia. beneficiile societi{ii qi se calculeazd
rezen-eie

F 0,.r" o,rtl&;:ffiT:
adestinatiei sale, capitalul sociql

Avand rol de gaj general al creditori

este intangihr; el nu poate

lor, capitalul sociSt trebuie sd

fi forosit pentru

fie rear Aceasta impune

F
intrarea efectivd tt
.o"i"ta1ii a bunurilo'r
ffii"iut "urtro^titui" upo.tuatL Lociatilor (nu aporruri
ffH?li.tr1?i:trJffifffr11"t";ff;enri in patrimoniut societarii a "'"i i,,*.i a ciror varoare sd

F
In privinfa capitalului social, legea_distinge
intre capitalul subscris gi capimlul
capitalul subscris reprezintd uilo*"u v6rsat.
totald a aporturiro, p*n* .lrel[.iati;
contribuie' la consrituii:"::ai"?.ii s-au obrigat sd
capitatut subscris cu capirarul sociar.

T ";il;il"
capitalul vdrsat este valoarea totala
$i ;;;.;;'intrat in patrimoniur
socie6fii. a aporturilor-Jfectuate
capitalul social al societdfii este divizat
?n anumite acfiuni. denumite
ruridica a societd{ii: pdr{i de inteies, diferit dupd forma
i cazul societaliiin i1-. corectiv
F
T
gi societarii, in comanditd
iltJXffH ;:;'{::'^:;:trut 'o"i"titii cu rispund ere timitata; actiuni, in'cazutsocietarii pe acfiuni

I
I 3'"1 -a:erau oo.cit. pag.160 siurm

J)

I
I

ti
 I
t
Asocialii dobdndesc ?n schimbul aportului un numdr de pdrli dq interes, pdrfi sociale sau
acliuni corespunzdtor valorii aportului fiecdruia (art.7 gi 8 din Legea nr. 3ll1990, republicatd).
, Patrimoniul societdyii. Noliunea de patrimoniu al societ4ii sau de patrimoniu social este
I
distincti de cea de capital social.
in lumina principiilor dreptului civil, patrimoniul societifii il constituie totalitatea drepturilor t
gi obligaliilor cu valoare economie6 apa{indnd societdtii.
Patrimoniul social cuprinde activul social gi pasivul social, care se evidenliaz[ in bilanlul
societarii cu respectarea dispozifiilor legale contabile. !
Activul social (denumit gi fond special),cuprinde bunurile aduse ca aport ?n societate qi cele
dobdndite in cursul activita{ii societ6fii.
Pasivul social cuprinde obligaliile societdfii, indiferent de natura lor. I
Intre capitalul social qi patrimoniul, societSlii existd unele deosebiri.
Astfel, in timp ce capitalul social este expresia valoricd a aporturilor asocia{ilor, patrimoniul
societarii este o universalitate juridicl, in care sunt cuprinse toate Septurile qi obligaliile, precum qi !
bunurile societitii.
Apoi, spre deosebire de capitalul social care nu are o existenfi reald, patrimoniul cuprinde
elemente concrete, adicd totalitatea bunurilor societifii. T
In sf6rqit, .pe c6nd capitalul social este fix, patrimoniul societ5lii are o compozilie qi o
valoare care variazd, in funclie de rezultatele activitilii societdlii, intr-adev[r, in momentul
constituirii societdfii, capitalul social prevbzut in contractul de societate are aceearyi valoare cu I
patrimoniul societdlii. Ulterior ins5, prin desftqurarea activitdtii comerciale, patrimoniul societSlii se
poate mdri, dacl societatea obline beneficii, sau poate sd inregistreze o anumiti micgorare a valorii
daci societatea are pierderi. I
Se impune o precizare: in cazul nerespect5rii obligaliilor de c6tre societate, creditorii vor
urmdri bunurile aflate in patrimoniul societifii, gi nu capitalul social, chiar dacd el constituie, aga cum
am ardtat, gajul general al ereditorilor societdlii. I
3.4. Realizarea (ob{inerea) qi impirfirea beneficiilor I
Scopul societdfii este acela de a obline (realiza) beneficii din activitatea comercialE
desftquratd qi de a le impdr.ti intre asociali
Cota-parte din beneficii ce se pldtegte fiecdruia dintre asociali poartd denumirea de dividend
(art.67 din Legea nr.3l/199A, republicatd).
I
Intrucit activitatea comercialE ar putea si inregistreze pierderi In loc de beneficii, datoritd
legdturii sociale care ii une$te, asocialii trebuie sd participe qi la pierderi.
In general, prin beneficii se inlelege un c6Etig evaluabil in bani.
I
Realizarea ori nerealizarea de beneficii poate fi stabiliti numai la sfdrgitul exerciliului
financiar, prin intocmirea bilanfului contabil gi a contului de profit gi pierderi. Pentru a putea fi
repartizate, beneficiile trebuie sd indeplineascd doud condilii:
I
- sE fie reale lart.67 alin.(3) din Legea nr.3l/1990, republicatSl;
- sd fie utile (art.69 din lege). T
Prima conditie, gi anume, beneficiile trebuie sd fie reale, inseamnd c[ trebuie sd se fi
inregistrat un excedent, adicd o sumd care sd fie mai mare decdt capitalul social, deoarece nu pot fi
distribuite beneficii din capitalul social. T
Cea de a doua eondilie este ea benefciile sd fie utile, adied sd reprezinte benefieiile r[mase
dup6 intregirea capitalului social, cdnd acesta s-a micqorat in cursul exerciliului financiar. intr-adevdr,
potrivit art69 din Legea nr. 3ll1990, republicatS, dacd se constati o micqorare a capitalului social, T

36 II
I
I
!
 sau redus, mai inainte de a se putea
ffi..: ;:$jrreintresit
face vreo
rcpartizaresau distribuire de
)aci- porivit bilanfului qi contului de profit qi
pierderi, nu existd beneficii,
nu por fi
;I"'1;r$iffi*#:#ifjfi;.iit,ll,,#-ai"ia"'o"re sunt n"tiu.; *t",unt ruate din.uirturur
Distribuirea de dividende, tn
unor beneficii reale si utile, reprezintd
-;?i rrc consecinte sub ospect civil lbsenga
penat.
o foptri iticitd,
Si
Legea consacra' in privinfa impa{irii
beneficiilor intre
:c;iie' Astfel' po*ivit Legii nr.'zttlbg.a,_.u"bu;.u.d-?n _asocia{i, libe*atea asociafilor de a
*ranea fiecdrui asociat la bJneficii qi actur .roJi*;i;'*ebuie sd se prevadd
ta pieroei'; rii.7 tn.f) sau
s; de suportare apierderilor,,(art.g ,,rnoJuia" aistribuire a beneficiiror
fit. f.l.
Principiul care guverneazdin[ele.gerea
asociafilor decurge din ?nsigi finalitatea
n""ottu societ5fii; trtoti,
a:-r'"-iatii trebuie sd primeascd
beneficii si"ra putti.ipriu"rupo*u.ea pierderilo..
Aceasta nu inseamnd c[ participu."uiu
uenencii gipi"ra"l t
criteriul care este at'ut in vedere este contribulia neapdrat egald.
societalii. asociafilor"u"i" "Jne capitalului
la formarea social al
Legea interzice insd aqa-numitele
clauze leonine, adic6 acele infelegeri
asociafi (partea leului, oin rabuta; care favorizeazd unii
contractul de societate prin care
in detrimentur ceioiiarli. artrel art.
t
jt:e."iu. prevede cd este nur
un asociat isi stipui;; totalitatea,cagtigurilor.
nul 9i contractul prin care s-a convenit De asemenea, este
ca unul ,u, *J*ul1i asocia,ti ,i
pierderi. fi" scutiJi sd participe ra
In cazul tn care tn actul constitutiv, asocialii
nu Qu stabilit modul de impdr[ire
si de suportare a oi.erdeltor, i$i gdsesc aplicarea a beneficiilor
31ll99a' republicatd, astfel curn a'fost
airpJiiile legale. art1y-'alin.
modificat p.io irg.u nr. 44r/2a06, prevede Q)din Legea nr.

!:f:;t;"';:?:,;1";:;::i#:fnot ii
"oto
a" po)ti"tp-o,z b capitatut ,o"ior vdrsot,
cd dividendele se
dacd prin actut
Trebuie subliniat cE"in cazulunui
aport ?n-prestafii ?n muncd (aport ?n
evaluari a aportului, asociatul va avea industrie), ?n lipsa unei
dreptul rl beneficii qi pierderi,
asociatului care aadus in societate "
cota cea mai micd d"""iJ.ra
cufital (art. r5r I c.civ).
egald cu cea a
In cazul ?n care societatea a rcalizatbeneficii,
9i pierderi ?ntocmite in condiliil" r"gii,,acestea vor-fi lid;; care rezurtldin biianl
9i contul de profit
repartizate de catre aJunur.u asociafilor.
destinafiile legale: reintregirea capiiaiului pe
majorarea capitalului social, distribuire
sociar, fb;;;" fondului o" ."r"*a, reinvestire prin
de divideni" uro.iali etc.
Legea nr' 3r/1990, republicatd,- modificati "ai."
pentru distribuirea dividendelor. in
gi completati nu stabilegte un anumit
mod obignuit, ud'*;;;; generald ordinari rermen
inffunegte cel pufin o data pe an' in a asociafilor. care se
cel mutt s runi o" ru irrcheierea exercifiului
aprobd sau modificd situafiiL financiare financiar. discutd-
anuale gi fixeazd dividendul.
Atunci cand' prin actul constitutiv sau pti"
rroiara."a adundrii asociafilor. se
Iermen pentru plata dividendelor, stabilegte un
obligafia societe.tii
implinirii termenului' Prin lege se stabliegt d;;il;;ffi;;ffi; d""ine exigibil dt ta data
e cd pla.ta dniaendergr poate
de adunarea generald a asoclafilor fi /dcuta in krmenur stab,it
luni de la dato aprobdrii situilier
toi iyoa ior, ,roniiiilt" regite speciare, dar nu mai tarziu
Pno*iar" anuale ay"r"nte exerciliului financiar tncheiat. inde 6
societatea comerciald va pldti daune-intere." caz
'ontrar'
doLrdnzii legale daer prin aetul ur"r"nt" perioadei de int'rziere la nivelul
eonstitutiv sau prin hotara.*a adundrii generale

,l#H:ffH#i,H;, *o'ii Jiilffi;"i

a aefionarilor are a
I'iH- ::ffifi mare rz,t it irin. e) dinr"ge, n,.

3t
 I
I
In cazul cesiunii ac{iunilor sau p6rtilor sociale, pdrlile sunt libere sd convind asupra modului
de impirlire a dividendelor. in absenla unei atare infelegeri, dividendele se cuvin cesionarului, in T
I
calitatea sa de titular al acliunilor sau pdrtilor sociale la data awtd in vedere de lege.

4.Formele societi{ii comerciale

Potrivit art.2 dinLegea nr. 31/1990, republicatd, societatea comerciald poate avea una dintre
urmdtoarele forme juridice: societatea in nume colectiv; societatea in comanditd simpld; societatea pe
t
ac{iuni; societatea in comanditd pe acliuni; societatea cu rdspundere limitatd.
Formele societdlii comerciale reglementate de legea noasffd sunt, in. general, aceleaqi, ca gi
cele existente in alte 1[ri.
t
Deosebirile dintre diferitele forme ale societdlii comerciale au drept criteriu intinderea
rdspunderii asocialilor fa!5 de te(i penftu obligaliile societdlii (art.3 din Legea nr. 3111990,
republicatd).
I
a) Societatea in nume colectiv este acea societate ale cdrei obligalii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social qi cu rdspunderea nelimitatd gi solidard a tuturor asocialilor. T
b)Societatea tn comonditd simpld este societatea ale c[rei obliga{ii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social gi cu rispunderea nelimitat[ gi solidard a asociafilor comanditali; asocialii
comanditari rdspund numai pAnd la concurenfa aportului lor (capitalului social subscris). T
c) Societatea pe acliuni este societatea al clrei capital este impdr,tit in acliuni, iar obligaliile
sociale sunt garantate cu patrimoniul social; acfionarii rdspund numai in limita aportului lor [pind la
coRcurenta capitalului social subsuis art. 3 alin. (3)1. .
d) Societatea in comanditd pe acliuni este societatea al cdrei capital social este impdrfit in
I
acliuni, iar obligafiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social qi cu rdspunderea nelimitatd qi
solidard a asocialilor comanditali; asociafii comanditari r6spund numai pdnd la concurenfa aportului
lor.
I
e) Societatea cu rdspunere limitatd este societatea ale cdrei obligafii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social; asocialii rdspund numai in, limita aportului lor.
Intruc6t art.2 din Legea nr. 31i1990, republicatd, prevede cd,,Societ6{ile comerciale se vor
I
constitui in una din urmitoarele forme:..." rezultd c5 enumerarea formelor juridice ale soeietSlilor
comerciale are un caracter limitativ qi c\ dispozi{ia legii este imperativ5; formele societSlii comerciale
sunt cele prev[zute in art.2 din lege.
I
Textul legal are in vedere societilile comerciale care beneficiazd de personalitate juridica.
El nu exclude insd posibilitatea constituirii unei societdfi in formele prev[zute in alte I
t
reglementiri legale.
Exemplificlm ?n acest sens societatea in participafie, reglementat6 de Codul comercial gi
asocialiile familiale, reglementate de Legea nr. 300/2004. Aceste entit5ti colective sunt societAti
comerciale frrd personalitate juridicd.

5. Clasificarea societi{ilor comerciale

I
In literatura de specialitate sunt folosite mai multe criterii de clasificare. Cel mai des folosite
sunt: natura societ[lii, intinderea rdspunderii asociafiilor, impdrlirea capitalului social, posibilitatea
I
emiterii unor titluri de valoare qi provenienla capitalului social'".
I
1a
St.D. Carpenaru, op.cit, pag 170 si unn
38
I
I
 ' Dupa natura lor sau dupd prevalenta elemenfului personal ori al celui material. societitile
;":o:'sl-:r3-e :e impart in doud categorii: societd{i de persoane gi societS{i de capitaluri.

focietdlile de persoane se constituie dintr-un numdr mic de persoane, pebaza cunoagterii

;i
:.cieJeni reciproce, a calitdlilor personale ale asociajilor (intuitu personae). Din aceast5 categorie fac
nsne: societatea in nume colectiv qi societatea ln comandita simpla. Prototipul societalii de
fersoane
**e :r"rcietatea in nume colectivi

Societdlile de capitaluri se constituie dintr-un numdr mare de asociali, impus de nevoile

c.apitalului social, fird sd prezinte interes calitd{ile personale ale asocialilor. ilementul esenlial il
reprezintd cota de capital investiti de asociat (intuitu pecuniae).Intrd in aceasti categorie: societatea
F actiuni gi societatea in comanditn pe acfiuni. Prototipul societatii de capitaluri este considerat
ss!-ietatea pe acf iuni.
Intre cele doui categorii de societifi comerciale existd deosebiri esenfiale, ceea ce determind o
serie de consecinfe.
Astfel, in societ5{ile de persoane, factorul personal este preponderent, aportul asociaJilor poate
fi nu numai ?n numerar ori in naturd, ci gi in munca asociafilor. in schimb, in sbciet6file de capitaluri,
unde factorul personal nu este relevant, aportul asociafilor nu poate fi decit in numerar gi innaturl,
cu excluderea prestaliilor in muncd.
Datoritd rolului factorului personal, societifile de persoane au un caracter ,,inchis"; prin lege
se instituie anumite condilii restrictive de transmitere a pd{ilor de interes* gi p6rfilor sociale. in
schimb, irelevan{a calitdlilor personale ale asociafilor asigurd societd{ilor de capitaiuri un caracter
..deschis"; transmiterea acliunilor este reglementat6 in condi{ii extrem de favorabile. k prevalenta
factorului personal in societitile in nume colectiv qi in comanditd simpl6 are unele consecinte gi
asupra dizolvdrii societdfii. Potrivit legii, aceste societSfi se dizolvd prin falimentul, incapacitatea,
excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociali, cdnd, datoritd acestor cauze, numdrul
asociafilor s-a redus la unul singur, afard de excepfiile prevdzute de lege (art.229 din Legea nr.
3l/1990, republicatd). ?n societd{ile de capitaluri, asemenea cavze sunt irelevante. Aceste ro"i"t51i r"
dizolvd numai dacd numdrul aclionarilor s-a redus sub limita prevdzuta de lege (cinci acfionari),
indiferent de cauza reducerii numdrului acfionarilor. De relinut cI societatea cu -rdspundere ti*ituia
nu se incadreazd in niciuna din cele doul categorii. Aoeast6 formd de societate imprumul6 unele
caractere, atdt de la societdfile de persoane, cdt qi de la societdlile de capitaluri.
Ca pi in cazul societifilor de persoane, constituirea societifii cu rispundere limitatd se bazeazd
pe ?ncrederea qi calitdlile asociafilor (intuitu personae). Acest fapt reclamd limitarea numdrului
asocialilor (maximum 50 de asociafi), precum gi condilii restrictive privind transmiterea pirfilor
sociale.
In ce privegte rdspunderea asociafilor pentru obligaliile societdlii, asocialii rdspund numai in
limita aportului lor, ca qi in cazul societdfilor de capitaluri.
' Dupd tntinderea rdspunderii asocia[ilor pentru obligafiile sociale, societifile comerciale
pot fi clasificate in doud categorii: societdli tn cqre asociafii au o rdspundere nelimitatd
Si societdtri in
care asocialii au o rdspundere limitatd.
ln societatea ?n nume colectiv, asocialii rdspund nelimitat gi solidar pentru obligafiile
societatii.
ln societatea pe acfiuni qi societatea cu rEspundere limitati, aclionarii respectiv asocia!ii,
:3-<ound pdn[ la concurenfa aportului lor (capitalului social subscris).

39
 I
I
In privinfa societdlii in comanditd simpld sau pe acfiuni, rdspunderea asociaiilor este diferitd;
asocia{ii comanditali rdspund nelimitat qi solidar, iar asocialii, comanditari numai in limita aportului
I
lor.
Cum se poate observa, pentru obligaliile societdlii tofi asocialii, indiferent de forma societdlii,
rispund in limita aportului lor. Rispunderea asociafilor in aceastd limita echivaleazd, de fapt, cu
t
rdspunderea societ[fii pentni obligaliile sociale. intr-adevir, societatea rdspunde cu patrimoniul
social, care este format din totalitatea aporturilor asociafilor. Dar, in plus, asocialii din societate in
nume colectiv gi asocialii comanditali din societatea in comanditi simplS sau pe acliuni rdspund peste
I
limita aportului lor, nelimitat gi solidar, cu patrimoniul propriu.
. Dupd structura copitalului social si modul de impdrlire a acestuia, societ5lile comerciale se
clasificd in doud categorii: societdli ?n care capitalul social se divide in pdr[i de interes pi societili in
I
care capitalul social se imparte 1n ac{iuni.
Capitalul social se divide in pdr,ti de interes in cazul societdlii ?n nume colectiv gi societdlii in
comanditd simpla (societdfi de persoane), precum gi in cazul societdlii cu rispundere limitati.in cazul t
acestei din urmd societdli, legea desemneazd aceste diviziuni prin denumirea de pdrgi sociale.
Capitalul social este impdr,tit in acliuni in cazul societi{ii pe ac}iuni gi societlfii ?n comanditd
pe acfiuni (societ6li de capitaluri). I
Intre pa4ile de interes, respectiv pd4ile sociale, qi acfiuni existd mai multe asemdndri qi numai
o singurd deosebire.
Astfel, atdt p[rfile de interes (sau pd(ile sociale), cdt qi acliunile se cuvin, in proporliile I
stabilite de conractul de societate. asociafilor, ?n schimbul aportului or la formarea capitalului social.
De asemenea, ele confer[ asocia{ilor dreptul de a participa la luarea hotlrdrilor in organele
societdfii, precum qi de a primi dividende. I
Totodati, in caz de retragere sau de excludere, precum gi in cazul dizolv6rii i lichiddrii
societdfii, asocialii au dreptul la contravaloarea aportului 1or.
Deosebirea dintre pdrlile de interes, respectiv pd(ile sociale, gi acfiuni privegte modul diferit I
de transmitere cdtre terfi.
Fiind legate de societilile care se constituie pe principiul intuitu personae, pdrlile de interes
nu sunt transmisibile citre terfe persoane (din afara societ6lii), iar p6(ile sociale se pot transmite in I
mod excepfional qi in condiliile prevlzute de lege (art.202 din Legea nr.3Ill99A, republicatE). Orice
transmitere a pdrfilor de interes ori a pdr{ilor sociale ar avea drept consecinJd substituirea asociatului
cedent cu o altd persoanS, fapt care ar putea leza increderea gi cunoagterea reciprocd. Prin contracrul I
de societate, asociafii pot stabili anumite ca )ri cdnd p6rfile de interes, respectiv pddile sociale. pot fi
transmise, dupd cum pot gi restr6nge posibilitatea
transmiterii acliunilor. I
Dimpotrivd, ac{iunile, specifice societdfilor de capitaluri, in care factorul personal este
irelevant, se insereazd in mod firesc in circuitul civil, deci pot fi transmise, putdnd,face obiecrul unei
negocieri (in anumite condilii ele pot f,r negociate la bursa de valori).
. (Jn alt criteriu folosit pentru clasificarea societarilor comerciale este in funclie de exisrcnm
sau inexisten{a posibilitdlii de a emite titluri de valoare. In raport de acest criteriu societSli'l
comerciale pot fi clasificate in societdli core au dreptul sd emitd titluri de voloare $i societati cdrorci
li se interzic asemeneq acte.
In prima categorie intrd societatea pe acliuni qi societatea in comanditd pe actiuni.
In eea de-a doua eategorie sunt euprinse soeietatea in nume eolectir'. societatea in comanditd
simpld gi societatea cu rdspundere limitatd.
Titlurile de valoare emise poartd denumirea de acliuni-

40

I
II
I
I {ceste titluri de valoare au un element comun: ele materializeazd dreptul asociatilor asupra
Lr'nnr :xtiuni din capitalul social. Totodatd, ac{iunile fac parte din categoria
titlurilor de valoare

Il rfs:( ,arile (titluri de credit).rs

Fe ldngd acfiuni, societatea pe acliuni gi in comanditd pe ac{iuni poate emite qi obligatiuni.

r
;m i;unt tracliuni ale unui imprumut contractat de societate.

6.Constituirea societi{ilor comerciale

I 6.1. Actele constitutive ale societEfii comerciale

Titlul II al Legii nr. 3ll1990, republicatd, de la art. 5 pdnd la art. 64 inclusiv, cuprinde reguli

I :enerale privind constituirea societdfilor comerciale.

Societatea comerciala este, ?n esenl6, un coRtract $i, totodatE, o persoand juridica La baza
constituirii oric6rei societdfi comerciale se afld voinla asociafilor, materiali^zata in condiliile legii prin

I incheierea actului constitutiv sau, in anumite cazuri, a actelor constitutive. Asocia{ii'se inlileg
puna in comun anumite bunuri, sd desfbqoare o activitate comerciald gi sd imparta
beneficiile.
Societatea comerciald dobAndegte personalitate juridicd prin indeplinirea unor formalitdli
sa

t cerute de lege. Aceste formalitdli privesc actul constitutiv sau, dupi caz,actele constitutive

Potrivit art.5 din Legea nr. ,31/1990, republicatS, societatea in nume colectiv sau in comanditd

I simpld se constituie prin contract de societate, iar societatea pe acfiuni, in comanditd pe acfiuni sau cu
rispundere limitatd se constituie prin contract de societate gi statut.
ln caz:ul societdlii pe acfiuni, in comanditi pe ac{iuni sau cu r[spundere imitatd, legea permite

tI ca cele doud acte - contractul de societate Si statutul - sd se tncheii sub

denumit act constitutiv lart.5 alin. (3) din Legel.
.forma unui tnscris unic,
Societatea cu rdspundere limitatd se poate constitui qi prin-actul de voin,ti I unei singure

tI persoane (societatea cu rispundere limitatd cu asociat unic). in acest caz se intocmeqte numai
Cdnd se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de
asemenea, act constitutiv.
statutul.

tt Din cele ardtate rczulti cd potrivit Legii nr. 3111990, denumirea de act constitutiv este
generici, ea desemndnd atdt conffactul de societate Si/sau statutul societdlii, cdt inscrisul unic.
Si
Precizdm cd societdlile comerciale organizateinbazaLegii nr. I5llgg0 au fost infiinfate prin

I actele organelor administrative competente gi funclioneazd pe bazd de statut (ar1213 din Legea nr.
3l/1990, republicatd)

I
6.l.l.Contractul de societate
Societatea comerciald se constituie in vederea sdvdrgirii unor fapte de comerf, iar contractul de
societate care std la baza constituirii societdlii comerciale este un act de comer,t. El face parte din

I
categoria faptelor de comer! obiective conexe. Pentru a fi incheiat valabil. contractul trebuie sd
indeplineasci anumite condilii, respectiv:
- contractul de societate trebuie sd aibd elementele care ?l particulafizeazd, fa1d de celelalte

I
contracte (aporturile asocia{ilor, affectio societatis in impdr{irea beneficiilor)
- contractul de societate, ca orice contract, trebuie sd indeplineascd numite condifii esenfiale
Pentru validitatea unei convenlii (art.948 C.ciy.). La ceste conditii de fond se adaugd gi condilia

I
ftrrmei contractului impusd de lege.

r I l&rffini Subtdtile conerciale, p.86. Cu privire la titlurile de valoare, a se vedea lnfra, Caoitolul X
41

ir
-ttttt'
 T
I
Conditjile defond ale contractului de societate;d:
ir,
"ottfo*itate
cu dispoziliile art'948 C'civ'' condiliile pentru validitatea contractului de
se oblig6, capacitatea de a contracta, un obiect
I
societatesunt:consiml5mdnfulvalabilalpdrfilorcare
determinat 9i o cauzd licit6.
in condiliile prevdzute
- Consi@dmdntul Pdr(ilor' La baza constituirii societSlilor comercialegi juridice coRsa$at de
a persoanel or fizice
I
de Legea nr. 31/1990 st5 principiul iiU.na6i de asociere
art.37 din Constitutie.
Incheierea contractului de societate presupune manifestarea
de voinfd a pdrlilor, in sensul I
lncheierii conractului.
potrivit legii, societatea comerciald va avea cel pulin doi asociali' in afard de cazul cAnd legea
prevede altfel (art-4 din Legea nr' 3ll1990, republicati)'.
I
societatea se constituie prin
In cantl, ,ori.r4ii" pe acfiuni sau in comanditd pe acfiuni,
consimlamantul a
""i
p.rtin cinci asociali; societatea ,e conrlitrie prin voinla unei singure
cazul societdlii cu rdspundere limitatd cu asociat unic'
persoane in
I
pentru a produce efecte juridice, vointa partilor contractante trebuie si fie declaratE, si fie
fbcuti cu intenlia de a produce efecte juridice 9i sd nu fie alterat6
a) Intenlia de i tncheia contractul. In contractul de
de vicii'
societate, spre deosebire de alte contracte, t
de intenlia de a desftgura in comun o
voinfa fiec5reia dinfie p6r{ile confiactante trebuie s5 fie animath
element psihologic nu existS un contract
activitate comerciard {afictio societotis). in absenJa acestui,
de societate.
.b)pdryile conTactante (Fondatorii). Potrivit art. 6 dinLegea nr. 3111990, republicata,
au calitatea de fondatori' AceastS
persoanele care incheie contractul de societate gi, deci, il semneazd'
societalii'
calitate o au qi persoanele care au un rol determinant in constituirea
o societate comerciala poate fi constituita de persoane fizice, de persoane juridice gi de
persoane frzice sau juridice pot h
persoane frzice impreund cu peKoane juridice. Ace-ste
sau str6in5.
necomercianli ,uu.rrr"r"ian!i, pot fi de nalionalitate rom6n5
tumula calitatea de asociat cu cea de salariat (angajat) al
De relinut c6 persoan a fizicdpoate
societilii, deoarece cble doud calitali au temeiuri legale diferite-
conform Legii nr. 3ulgg}:republicatS , ni pot fi fondstori
gi, deci, nu pot incheia contractul
sou care qii fost condatnnate pentru
de societate , persoanele cdre, potrivit legii, sunt incapqbile -de
gestiune frauduloasd, abuz de incredeie, fals, uz fals, inSeldciune' delapidore' mdrturie
infracyiunile prevdzute la art' 143-145 din
mincinoasd, dare sau luare de mitd, precui Ei pentru
Legea nr. 85/2A06 privind proceduro irlsolvengei sau
pentru cele prevdzute de prezenta lege fari.t' 6
atii 1Z;+in lege, modificat di art. I pct. 1 din Legea nr.441120061.
persoanele juridice (regiile autonome, societ[file cu capital de stat ori societa(ile comerciale
mixt) p'ot participa la constituirea unei societifi comerciale cu
respectarea
private ori cu
"up"itut juridice (att'34 din Decretul nr' -ll 1954)'
principiutui specialitalii rupu"itagide foiosinta a qelganei
la incheierea contrectului
c) viciile de consim[dmdnt. Pentra u it \outuuit, "otrii-15*6ntul dat
sau violen{5.
de societate trebuie s5 nu fie a|terutde eroare, doi
cu care s-a contractal afari de cazul
Eroarea nu produce nulitatea c6nd cade asupra persoanei
,i ^-+o cauza nentnr cayg'+--{
rtprerrninentX pentru
^a,t,a determinanti incnelal eon-tracnrl (art.954
care,s=a-i-nchEiat
cdnd eonsideralia persoanei este T:
Nulitatea contractului de societate pentru
C.civ.).
\J.VlY.). r\urrsrve v!
"tt2ri@11-1,:T:Tt^1^fft3*#J[li
la constituirea societilii se au in-vedere--l
interveni in cazul unei societili de persoan ") in "ut"r{* t"
a" I
calitdlile personale ale asoeialiior. in eazul soeietey& "u,pit1$-::Ti:J^,Ti::l#"::f,1
nu are relevanp pentru incheierea contractului'
nulitatea iontractului, deoarece persoana asoci
ffi;ffi;]; ;il;;;;;;;;;il i"'/"i
'
cand manoperele dolosive. :*Td de.la. cealalti
rzul /ntractului de societate. dolul vici"'i consimlSm6ntul

42
ru

!|
I|
I ---" :-{{iat numai dacd emand de la toti ceilalli asociali sau
:-:--re colectivd gi are o anumitd gravitate.l6
Violen{a este un viciu de consimldm dnt
de la persoane care reprezintd valabil

I| carenu se intalne$te in practica.

- Copacitatea pdqitor' o persoan-d fizicd poate fi parte in contractul

r ;araciurea pentru a ?ncheia acest act juridic.

Penru incheierea contractului de societate, persoana
:e iege pentru incheierea actelor juridice, in
;on'ciuzii il constituie reglementarea de la art. "onoiliiie
de societate dac6 are

fizicdtrebuie sr aib6 capacitateaceruti

dieptului comun. Temeiul legal al acestei

I
6 alin. tzioi" Legea nr.3l/1990. republicati,
;,ireia .na pot fi fondatori persoanere co/e potrivit conform
tegii sunt incapabile,,.

r
Prin urmare, pentru ?ncheierea contractului de societate,
persoan a fizicd, trebuie sd aibi
capacitatea deplin6 de exerciliu. Avdnd in vedere
cd, prin in"h"i"r"a-contractului, partea
tasociatul) trebuie sE contribuie la formarea capitalului contractantb
social (obligalia d6;;), se cere ca aceasta
:a aibd capacitatea de a fiice acte de dispozilie.

I - obiectul cqntrgclutui- Noiiunea de obiect al contractului de

societate are dou6 sensuri: cel

r
al dreptului comun qi cel de obiect ai societdlii
a) tn sensul dreptului comun, obiectul convenliilor
este acela la care pnr,tile se obligi (art.962
c'civ')' Deci, obiectul contracfului de societate il prestaliile la care se oblig' asociafii.
"ooriitui
Aceste prestafii se materializeazd.inaporturile
asociaiilor, care pot fi in numerar, ?n naturd
in industrie (in muncd sau prest5ri servicii). sau

I obiectul contractului ftebuie sd

fie determinat, licit gi moral. in cazul in care aportul are ca

r
obiect anumite presta{ii ale asociatului, se cere
ca obiectul sd fie posibil qi personal.
b)In sensul limboiului curent al societdlilor comerciale,
nofiunea de obiect al contractului de
activitatea societ5fii sau, altfel rpur, apt.r" o" ."rn"ry
:H:ff:"itfiTltffi f" "ur.
le va sdvdrsi
obiectul societdlii trebuie sd fie comercial, adicd sd priveascd

I in caz contrar, societatea va fi civild.

obiectul societi{ii este convenit de cdtre asociafi qi
r^r ' vwvvs ssvqtuvc

trebui
sdvarqirea de fapte de comer!.

I activitdlii principale" (art.7 gi g din Legea nr. 3rl1990

Activitdtile comerciale care formeazd obiectul
comercializarea mirfurilor, executarea de lucrdri
repu ).
ietd{ii pot consta in producerea si

I
ori
av1a.ca o.bie.ct.activita/ce *, ;;" din categoria celor
l::,":::::::,!oo,,
societdfilor comerciale sau, mai larg, inifiativei i nterzise
te. Avem in vedere activitatile stabilite. ?ln
temeiul art.287 din Legea nr. 3 | / Lgg},republicatd,

I
H.G. nr. 132311990.
- cauza controctulur. in general, caura ca q/condilie a contractului.
este scopul codetef in

consimtimdntur$i-;ri";;J;T"J.['irll1,*""i,,"lffi'#l care determind

I In contractul de societate, caum este. partfciparea fiecdrui wvvrs!

comerciale desfrqurate ?n comun, adic6 impdrfirea
oqneficiito..li
la r\rezultatele activitifii
asociat rs

\e ;;;i"t t. o.uuie sa fie ticira

I :::i::,::",llT":.::,ryn,.caura,conrractului
:::r]:'"*::11tii
;c'nsiderare scopul real al 1'l]i:u.:i.bunele moravuri (dlt
societd{ii, iar nu numai scopul aparent. care poate fi
licit.
rr tr
qos c.civ.). rorodati, trebuie
moralr, adicl
ei rriur<f,I4)
sd se
aa\r,lva
ia ?n

I fi-
'.

I
laffrE" :,c x o.172.
/a
+)

I
 I
in cazul nerespectdrii condiliilor de fond, prevdzute de art. 948 C.civ., contractul de societate
I
este lovit de nulitate. T
Condiliile deformd ale contractului de societate:
- Forma scrisd a contractulai. Tn forma sa iniliald, Legea nr.31/1990 a prev6zut cI actul
constitutiv al societd{ilor comerciale se incheie in form6 autentic5. Conform art.5 alin.(6) din
T
Legea,nr. 3I/1990, republicatd,ls se dispune: ,,Actul constitutiv se incheie sub semniturd privatd.
Forma autenticd a actului constitutiv este obligatorie atunci c6nd: T
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afld un teren;
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comanditi simpl5:
c) societatea pe acfiuni se constituie prin subscripfie publicd".

formd
Din dispoziliile citate rezultA cd, octul constitutiv al unei societd{i comerciole se tncheie in
scrisd, care, in principiu, este .forma inscrisului sub semndturd privotd qi, excep{ional, tn
t
cazurile expres prevdzute de lege, tnformd qutenticd.
Scopul modific5rii reglementirii iniliale privind forma actului constitutiv a fost simplificarea
T
formal itdlilor privind constitui rea soc ietili lor comerc ial e.
Potrivit art.5 alin.(6) din Legea nr. 31/1990, republicat5" actul constitutiv. indiferent de forma
ceruti de lege, se semneazd de toli asocia{ii sau, in caz de subscriplie publicd, de cltre fondatori. le
T
In privin{a consecinjelor nerespectdrii condi}iilor de formd ale actului constitutiv trebuie ficutl
o distincfie.
In cazurile cdnd legea permite incheierea actului constitutiv in forma inscrisului sub semndturd
T
privati, condilia de formd este cerutd ad probationem. in consecinJi, dovada actului constitutiv se
poate face numai prin ?nscris
In cazurile cdnd legea impune forma autenticd a actului constitutiv, condilia de form6 ege-eerut4
T
ad validitafez. Nerespectarea formei scrise (inscris sub semndturd privati sau for1n5-autenticd) a
actului constitutiv atrage nulitatea societdlii, in condiliile art.56 lit. (a) diry.46gea nr. 3Ill99A,
icatd.
T
/'
t
repubf

- Caprinsul contruetalai de societate

Contractul de societate ca act constitutiv al societdlii trebuie /sd cuprindd anumite clauze
(elemente) care sd stabileascd relaliile dintre asociafi. Aceste clauze $unt prevlzute de Legea nr.
3111990, republicat[ modificata qi completatd prin Legea nr.44112006, {iferen{iat in func{ie de forma
juridici 5 societ6lii; art. 7 stabilegte cuprinsul actului constitutiv al spcietdfii in nume colectir.. in
I
comanditd simplE qi cu rlspundere limitat5, iar art.8 priveqte actul constltutiv al societdlii pe acfiuni gi
in comanditd pe acfiuni.
Majoritatea clauzelor sunt comune tuturor formelor juridice/de societate comerciala. Ele
I
privesc identificarea pir,tilor (asocia{ilor, fondatorilor), indivi$ralizarea viitoarei socierati.
caracteristicile societdfii, conducerea qi gestiune societilii, dreptrlrile qi obligaliile asociatilor- T
t
dizolvarea qi lichidarea societSlii.
Clauzele de identificarea pdrlilor contractante au in vedbre principiile dreprului cir.il
referitoare la identificarea persoanelor fizice gi juridice. in cazul persoahelor ftzice. in contract trebuie

t
sd se prevadd numele qi prenumele, locul gi data naqterii, domiciliul gi ceti{enia asociatilor. in cazul
unor persoane juridiee trebuie sd se arate denumirea, sediul gi nafionalitatea prsoanei juridice in
cauzd.

18 M.Of., P.l, nr. 1066 din 17.11.20A4. Legea nr.

31/1990, privind societi{ile comerciab a osl repuUrcad:er modifrcSrib ulterioare,
ddndu-se textelor o noud numerotare in temeiul art, (ll din titlul ll al ci(ii a 11-a din Legea nr. 1612003 g.rHicata in M.Of., P.l, nr. I
I
79!21.U.2003.
1e Notiunea de fondator desemneazi pe promotorii constituirii societ6lii pe ac{iuni sau in omandita pe druni prin suFipte publica
44

I
rt

rI
t
t !

-:iidica
Clauzele privind identificarea viitoarei societd{i
comerciale stabilesc denumirea, forma

t
- 5i sediul societifii qi, daca este cazul, emblema,oi"tagi.
Denumirea sau fitma societdgii. Acest atribut
de identificare se stabileqte cu respectarea
dispoziliilor legale referitoare la regimul firmelor
ro"i*ta1ito, comerciale (art. 30-36 din Legea
:6 1990 privind registrul come{uluij. nr.

t a) Forma iuridicd a societdfii. Aceash

Iege. pe:T"
9
este una dintre formele de societate reglementate
aleg asociafii (art. 2 dinLegeanr. 3rlr990,
b)sediwl societdfii. ca atribut de ldentificu.",
republicati).
de

,Jiul"societElii, denumit gi sediul social, este

I
locul care situeazd in spaliu societatea comerciali,
contractante' avdnd in vedere locul unde societatea
ca subiect^oe'orept- Ei-;; stabilit de pn4ile
igi va desfdgura u.tiuitut* comerciald ori vor
funcfiona organele sale.

I
d) Enblena sacietdlii. Acest element de identificare
a societE{ii are caracter facultativ. El
constd in semnul sau denumirea care deosebegte
un comerciant de altul de acela;i gen (art.
Legea nr.2611990). lO Oin

I
Clauzele privind caracturistieile societdli^ Sunt
awte ?n vedere clauzele referitoare la obiectul
gi durata societilii, precum qi capitalul
social.
a) obiectul societdlii, in contract trebuie sr se indice
obiectul societ6{ii sau obiectul social.

I
Legea cere str se arate obiectul de activitat"
ut ro"i"tiliil cu precizarea domeniului gi a activitifii
principale
obiectul societ6fii nu trebuie formulat generic, ci trebuie
activitEtilor ce urme*z5 a fi desfdgurate de cxtre s!qv'!.
stabilit Lconcret, prin aritarea

! se pot infelege asupra unui termen

societ6gii s6 fie nelimitatl.
,oii*tut*.'
b) Durata societdgii' Prin contract, asociafii
urmeazr sd hotdrascd asupra duratei societifii.
in cadrul caruia sd existe uo"i"tui*-#io,
ca durata
"onu"ni
Ei

F
r

Precizarea duratei societdfii prezintd interes

practic; in cazul stabilirii unui termen, la
expirarea lui' societatea se dizolva d^e drept;
in cazui unei durate nelimitate, asociafii hebuie s[
precizeze condifiile in care societatea de persoane
i
decedat
va continua cu mogtenitorii asociatului

F
c) capitalul social. in ....
contractul
anumite elemente legate de capitalul social.
de societate trebuie sa se precizeze

I
Astfel' trebuie ardtat care este capitalul social subscris gi
capitalul virsat. Asociagii *ebuie si
respecte plafoanele minime prevdzute dJleee. r

Totodati' ffebuie menfionat aportul fiecarui asocial

in numerar sau alte bunuri. valoarea lor gi
I modul e'aluirii. precum 5i data la caie se l'a r'rrsa
inr.._*i'."pital social subscris.

F
t
In s{E+it' Febuie sE se arate modul in care a toi ,rir
izar capitalul *iur. numdrul gi valoarea
nornin'al5 a mliunilor:au p'i4ile sociale. dupd
cez precurn5i repanizarea acestora intreiasocia{i.
Ci-n"cele prh'irui con'Jtterea;i pestiutu,t sot'-ietagii.
in contracrul de societate. abociatii trebuie
I
ai pret di mere eremenie rerHioare riaJnrinisrarea
socia^ilii.
1- .*.-Jx"*;lff:'#H;T,ffi :1,j.T'Hil[tr'tr";'Jltl*T;'i,*.*--.-
T
I
urrneaz.i si ie exercite impreuni 5.?L seFa-[-al
Clou:eie prn|na &epturite ;i obtigagiile asociapilor.
Asociafii trebuie s6 stabileasci in
conrract dreprnrrile ce re rerin pi obrigariir. pu
.ur, 5i le asuma.

T
I
In cazul socieftilor in nume colectir. in comanditi
simpld gi societdlii cu rispundere limitatd,
fiecimi
i1?ffi::.fril,*il'* =p'rtea asoeiat la benefieii i;.
ei pierderir; t ut. g ain L;t;; ;.
I
t
In cazul societilii pe acliuni
jt$f,t ltlf#f
comandit5 pe acfiuni, in contract trebuie
a beneficiarilor gi de supo.ta.e'u pi..a"rilor" (arr. I sd se prevadi
tit. k) ain regeu ni.

T
I

45
l-
ts
I
 t
t
Asociafii sunt liberi sI stabileasci modul de impirtirc a beneficiilor gi de suportare a
I
t
pierderilor. Sunt interzise insd acele clauze cunoscute sub denumirea ds clauze leonine.
Obligaliile asociatilor privesc efectuarea aportului. In cazul in care la incheierea contractului,
capitalul sufscris nu a fost integral v6rsat, in contract trebuie s6 se prevad[ termene pAnE la care
asocialii si efectueze v6rs6mintele privind intregul capital subscris.
Clauzele privind sediile secandare ale societdyil. Contracurl de societste ffebuie sE euprind[
anumite menliuni in acest sens, dacl asocialii doresc ca societatea sd aib6 sedii secundare.
potrivit legii, sediile secundare sunt unit5{i frrE pertonalitare juridicl ale societ5{ii, care poarti I
denumirea de sucursale, agentii sau reprezentante,
In contractul de societate se vor arita sediile secundare, atunci cdnd ele se infiinleazd o datd
cu societatea sau condiflile pentru infiinlarea lor ulterioarl, daci se are in vedere o atare infiinlare.
t
ClsuEele pfivind dizolvarea gt ltehtdmea societd;tl.In contractul de societate fiebuie s[ se
prevad6 qi clauze privind incetarea existenlei societifii. Asocialii stabilesc condiXiile in care societatea
t
t
se va dizolva qi lichida.
Cel mai adese4 cu privire la aceastll problemI, asocialii reproduc dispoziliile legale ori fac
trimitere la ele.
Trebuie subliniat c4 pe ldngi-clauzele comune prezentate, contractul de sooietate poate sE
cuprind6 gi anumite clauze specifice unei anumite fonne juridice de societate comercialE.
' Clourrle expres prevdzute de lege nebuie, in mod obligatoriu, sdfie cuprinse tn contrsctul de
societate, in cazulnerespecterii acestei obligafii, societatea nu va prtea fi inmatriculati.
I
De relinut ca pa4ite nu por deroga de la dispozifiile legale_ prin care se reglementeazl
cuprinsul contr*ctului de societate dec0t in cazurile expres prevdzute de lege.
Clauzele contractului materializeazil voinla asociafilor privind constifirirea societ6lii. Ace#
^ ,'
,
t
fapt este atestat prin semnarea contrrctului de cltre toti asocialii care particip6 la lncheierdp
contractului sau, in caz de subscripfie public6, de citre fondatori.
I
6. l.2.Statutul socitifil
Art.5 alin.(l) din Legea nr. 31i1990, republicatS, prevede cd societatea pe acfiuni' in
comanditg pe acliuni sau cu rdspundere limitatn se constituie prin contract & societste si
stdttt:
Ueii, in cazul acestor fomre ale societlfii comerciale, constituirea societl$ii are ca fundament \
t
doui acte constitutive: contractul de sociaate gi *atunrl. Dar, potrivit art.5 alin.(3) din l*gea nr.
3l/1990, republicati, contractul de socieate gi statutul pot fi tncheiate sub forrra unui twcris tmic' T
denumit act eonstitutiv.
Din dispozifiile legale rezulti cd, pntm constituirea socieiigii pe acliuni, in comanditE pe
acfiuni ,uu cu r6spundere timitatE, asocialii au posibilitatea sE aleagE intre a incheia doui acte I
constitutive distincte - contractul de socieats gi semrtut $i incheiem unui singur inscris, care sE le

""p.inaa
pe am4ndou5. Agadar, ar insernna cn stututul are acelagi cuprins ca 9i contractul de societate,
fapt care l-ar liPsi de utilitate. t
In realitate, statutul sqcietiitii este conc,put ca un act constitutiv dezvohitor al contractului de
societate, menit s6 intregeasc[ cuprinsul acestuia-
Necesitatea statutilui, ca uf doil"u act con$itutiv, este impusi de specificul societifii
pe acfiuni, t
ln comanditii pe acfiuni sau cu rdspundere limitatil. Datorit6 complexitdlii acestor societifi este
necesar ca plec6nd de la slauzele contractului e societate, statutul si reglomenteze ceea ce
prcpriu,, ln'special aspectele gate de organizarea gi funclionarea societitii (adunarea generalE,
le este
I
u&ttinirt ur"a societifii, conffolul asupra gestiunii societi{ii etc).
Din dispoziliile legale rezultii ci rtututut societilii este un act juridic de naturi contractuali' Ca
qi eontractul de soeietati statutul soeietafii reprezinti o in{elegere a asoeia{ilo-r. Obiectul statutului il I
constituie stabilirea regulilor de organizareo conducere qi func{ionare a societilii.
46
I
t
arr

r|
I|
I| -:r:;it statutul societ[fii este o convenfie, inseamnd cd pentru validitatea trebuie sd fie
rLrf'-"nrte condiliile cerute de art.948 C.civ. (consim!6mdnt, capacitate, obiect, cauzd).

I P'rtnr it legii, statutul societElii ftebuie sE se incheie, ci gi contractul de societate, ?n

r:*ns'iiui sub semndturd privatd sau in formd autenticE, condilie prevdzuti de art.5 alin.(6) din Legea
forma

r r :. i99Ct. republicati.
Surutul societSlii trebuie si cuprind6 ?n mod obligatoriu anumite clauze elemente).
.{cesa nu repeti clauzele contractului de societate; el dezvolti elementele contractului de
:"-r;ietate privind organizarea, inducerea gi funclionarea societ5lii (modul de constituire qi
funclionare

I : mqanelor i. deliberare gi administrare a societdlii; condiliile de adoptare a hot6rArilor; organele

cr-rrTrol asupra gestiunii societd{ii; intocmirea bilanfului qi contului de profit qi pierderi,
fr nan c are anuale ; repartizarea benefi ciilor etc.
i
).
a silafei

I Clauzele statutului trebuie sd fie concordante cu cele ale contracfului de societate. In caz
connar. ?nregistrarea societdfii va fi refuzat[.
Trebuie precizat cd, potrivit legii, in cazul societtrlii cu rdspundere limitatd ce se poate constitui

I 5i prin actul de voinfa al unei singure persoane se intocmegte numai statutul [art. 5 atin. (Z) din Legea
nr. 3 1/1 990, republicatdl.

I 7- Formalitdgile necesare constitairii saciadgilor comerciale

Pentru constituirea societtr{ii, respectiv pntru ca societatea sd devin5 persoand juridicE,

I asociatii trebuie sd indeplineasc[ anumite formalit5li impuse de lege.

In conformitate cu prevederile lcgii nr. 3l/1990, republicata, procesul constituirii unei
societili comerciale implicd indeplinirea a dou6 formalit6ji: intocmireo actului, sau actelor

I constitutive informa cerutd de lege si tnregistrarea sl autorizareafuncliondrii societd{ii.

rI
Prima formalitate se realizeazd de cltre asociafi; in cazurile prwdzute de lege este necesari gi
contribufia notarului public pentru autentificarea actului constitutiv.
A doua formalitate implic6participarea organelor competente, stabilite potrivit prevederilor
Legii nr. 26/1990 privind registrul comerfului, republicati cu modificdrile qi complet6rile ulterioare qi
celelalte prevederi referitoare la inregistrarea in registrul comerfului.20.

In matricularea (in registra rea) gi a u toriza rea fu n c{ion I rii societl{ii comerciale

ll . Notiuni introductive

I In condifiile legii societatea comercialE este supus5 inmatricul6rii in registrul comerfului.

Procedura inmatriculErii gi autorizdrii societifii comerciale este reglernentatd prin Legea nr.
3_59/2AM privind simplificmea formalitd{ilor la inregistrarea iri registrul come4ului a persJanelor

I
I fizice, asocialiilor familiale qi persoanelor juridice, inregistrarea fiscal6 a acestora, piecum gi la
autorizarea func{ionArii persoanelor juridice, modificatd gi completat6 ulterior prin O.U.C. nr.
7 5 I 30.09.2004 qi O.G. rr. 28/2006.2
|

I
I

I
:eEea nr' 3598'09'2004 privind simplificarea formalitililor la inregistarea in regisful comegrlui a persoanelor
fizirce, asocia$ilor
I
g persoanelor juridice, inregistarea fiscali a acestora, precum la autorizarea runcponarii persoanelor juridice, publicatb
iry"t $
u Cr P I nr. 839113.09.20&t, modifica6 9i completaH pdn O.U.G. nr. 7S$O.OS.ZOOA, pubtiiati in 'tr,t.Ot., p.t,
in
ni. geAii.rO.eOO+ ii
t 2&2006 grblicatiin M.Of. P.l. nr. 8981.01.2006. Ulterior, prin Legea nr. S60lZ'i.0g.ZOOO, punfniia in M.Of. p.L, nr. igg
:"; ::9.Ir:c Oi'n

I
a tod nrodificat art, 31 din Legea nr. 35g/20M.
I
-' I se G Srara Capitolul lU.

47
 I
I
Legea w.359/20A4 consacri o solufie diferitd de cea a O.U.G. nr.76/20}l.n
Procedura ?nmatriculirii se realizeazf, de c6tre Oficiul registrului prin judecEtorul delegat.
Conform art" 36 alin. XI) din Legea nr.3l/1990, republicatS, in termen de 15 zile dela dalalncheierii
I
actului constitutiv, fondatorii sau administratorii soci*5fii ori un imputemicit al acestora vor cere
inmatricularea (inregistrarea) in registrul comerlului in a cdrui razd, teritoriali igi avea sediul
societatea.
I
funclionirii societii{ii * rcalueaztprin biroul unic, organizxincadrul
Procedura autorizfuii
Oficiului registrului come4ului. El cuprinde reprezentanli ai autoritiifilor publici competente s6
elibereze autoriza{iile cerute de lege,
I
. Cererea de inmatrieulare (tnregistrare). I
Inmatricularea societ6fii comerciale se rer.lizeazh it
baza unei cereri tip adresate oficiului
registrului comerfului in a cdrui mz[ teritoriall se va afla sediul societ61ii.23
Cererea poate fi fEcuti de citre fondatori sau de cltre persoanele desemnate ca administratori
I
ori ca lmputernicili ai acestora.
Potrivit art. 36 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatd" cererea trebuie lnsotiti de
urmItoarele documente :
I
a) actul sau actele constihrtive, in forma cenrtil de lege;
b) dovada efectudrii vdndmintelor, in condiliile actului constitutiv.Dovezile care atestd
indeplinirea de c6tre asociafi a obligafiei de efectuare a aportului qi implicig existanp capitalului
I
social vflrsat. Aceste dovezi privesc aporturile in numerar $i pot fi inscrisuri emise de bancd gi Ce.C,
chitante.
cldovada sediului declsat Ei a disponibili@i firmei. Potrivit legii, rebuie tiicut6 dovada
I
definerii cu titlu legal a spfiului aferent sediului (contact de v6nzare-cumpirareo contract de
inchiriere, certificat de mogtenire etc,).
La acelagi sediu vor putea funcliona mai multe societifi, nurnai dacE cel putin o persoand este,
I
?n conditiile legii, asociat in fiecare dintFe aceste societili;
d)actele privind proprtetutea asupra bunurilor eare fac obiectul aportului tn naturd la
capitalul social. Acst acte pot fi acte de vdnzate cumpirare, dona{ie, bfevete de irivenlii, confidct
I
de concesiune. in cazul bunurilor imobile, trebuie anexat pi certificatul constatator al smcinilor de
care sunt grevate.
e\actele constatatoare ale operasiunllor tncheiate tn eorctul societdfit Si aprobate de asociati;
t
fl declarasia pe propria rdspundere a fondatorilor, o primilar administratori, respectiv a
primilor membri ai directorotului gi ai consiliului de supraveghere gi dacd este cazul, a cenzorilor,
ci indeplinesc conditiile previzute de Legea nr. 3l/1990, republicat6 .modificat6 gi completatil
I
Declaralia atesti faptul ci aces8e persoane nu cad sub interdictiile stabilite de art.6 alin.(2) 9i
art.l61 din Legea nr. 31/1990, republicat5" astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 441/2006.
Pentru a faeilita constituirea societililor cori'iefeiale, Legea ri'r. 359/2A04 privind simplifiearea
I
formattnfilor prevede posibilitatea ca unele opra{iuni necesare inregistrflrii societEfii s6 fie efectuate
la cerere, de c6tre serviciul specializat, din cadrul Oficiului registrului comedului. Se poate solicita:
oblinerea rezervdtii firmei; efectuirea vlrs6mintelor privind aportul in numerar; redactarea acglui
I
constitutiv gi oblinerea autentificdrii, in cazurile prev6zute de lege sau, dupd eaz) addrii de datd cert6
acestuia; oblinerea evalu6rii prin expertizd a bunului etc. tu Cererea de inregistrare pi autorizare a I
22OUG nr. 76f2001 privittd sim$ificarea urcr furmalitali adminisFdirre pentu inrqyisbarea si zuhrizarea functionarii cdnrcian0or,
publhah in M.Of. Pl. Nr. 283i31.05.2001 republicah in M.Of. Pt.41U14.06.2002, a bct abrogata conform art.46 atin.2 dia tegea rr.
359/2091
I
I
a Mo&lulsiconlinutllcererii se aproba prin ordin al minisfului Justiliei , la propunerea Oficiului Nationd al Regisfutui.
48

I
r-,

I
It
I| :-.n;n:'qd.rii societatii trebuie ftcuti in termen de 15 zile de la dats incheierii actului constitutiv in
::n-,e.;enrG de lege.

I| Penrru inmatricularea unot societdyi comerciale,legea cere existen{a unor avize gi autorizalii
:rsualrile: autorizafia Comisiei de Supravegherc a Asiguririlor (pentru societ6{ile de. asigurare),
o-co,nza$a provizorie a B6ncii Nafionale a Rom0niei (pentru societdlile comerciale bancare), avizul

I .r rrtrcipiu gi autorizafia Comisiei Nalionale a Valorilor Mobiliare (pentru societ5{ile de valori

nrhiliare gi alte societifi comerciale prevdzute de Legea nt.297.20A4 privind pia{a de capital2al.

I . Solulionarea cererii de tnregistrare $i conftolul legalitdgii inregistrdrii Si autarizdrii

tatlc n o ndrii s o c ietdyii c omerc iqle.
Cererea de inmatriculare (inregistrare) a societdfii se solufioneazd la judecdtorul delegat.zs De

I essnenea" controlul legalitS{ii actelor sau faptelor care potrivit legii se inregistreazd in registrul
corner-tului se exercitd de cdtre justitie prin judecltorul delegat la oficiul registrului comerfului (art,37
din Legea nr.3lll990, republicatd). Solulionarea cererii se face in prezen{a solicitantului sau ?n lipsa

Il
acestuia, ?n condiliile art.242 C.proc.civ.,inbaza actelor depuse.
Obiectul controlului de legalitate il reprezint5 respectarea normelor imperative privind
constituirea societ6lilor comerciale. Judecitorul delegat examineazd actul sau actele constitutive in

I privinfa respectdrii condiliilor de fond qi de formi prevdzute de lege, verificd respectarea cerinfelor
legale privind cuprinsul actului constitutiv (numdrul asocia{ilor, capitalul social subscris Si vdrsat,
aporturile asocialilor, obiectul de activitate al societdfiil, verifici existenla sediului societdtii care

I I
este esenlial pentru via{a societilii ca persoani juridic6. Totodat6, judecdtorul verificd exisen.ta gi
valabilitatea actelor anexate la cererea de inmafficulare (inregistrare) gi autorizare a funcliondrii
societSfii, precum qi a avizelor qi autorizatiilor prealabile cerute de lege pentru inregistrarea societSlii.
In ac{iunea de verificare a legalit5lii inregistrdrii societdfii, judecdtorul delegat are dreptul sd
dispun6 administrarea de dovezi gi efeetuarea unei expertize [art. 37 alin. (3) din Legea nr. 31/1990,

+I
t
republicatil.
In cazul in care sunt indeplinite condiliile privind inregistrarea societE{ii, judecdtorul delegat
va da o tncheiere, prin care va autoriza constituirea societdtii gi va dispune inregistrarea ei in
registrul come{ului (art. 40 din Legea nr. 31/1D0, republicat6).
Judec6torul delegat trebuie sE pronunle incheierea ?n termen de 5 zile de la data indeplinirii
cerinfelor legale privind inmatricularea societSfii.
Incheierea de inregistrare va cuprinde menliunile actului constitutiv prevdzute, dup6 caz, de
art.7 sau 8 din Legea nr. 3111990. in cazul in care cerin,tele legale privind constituirea societS{ii nu
sunt indeplinite, judecitorul delegat va respinge, prin incheiere, motival cererea de inmafficulare
afara de cazul cdnd neregularit6file sunt inliturate, in condi{iile art. 46 din Legea nr. 31/1990,
republicat6.
Incheierea judecitorului delegat privind inmatricularea' societSlii este executorie de drept gi
este supusi numai recursului. Termenul in care se poate exercita calea de atac este de 15 zile de la
data pronun{drii incheierii pentru pdr,ti 9i, de la data publicdrii in Monitorul Oficial al Romdniei,
Partea a IV-a, a incheierii, pentru orice alte persoane interesate (a*. 60 din Legea nr. 3l/1990,
republicatd).

r DJbicab in M.Of., P.l, nr, 5711?9.06.2004, modificati 9i completati de: Legea nr.20U29.06.2005; 0.G.nr.41l14.07.2005; Legea
r 3: ?5 04.2006.
: '1ierquta Leaua, {treh aspecle privitowe la prwdura rpcontercioasd gi prwdura mnterpknsd de sol$hnarc a cereii de inmatrbulare a

H ia r, ;r.wciale $t a crulrrrbrdeinrqistraredemu(iuni, in "Drepttl" nr.2lN02, p. 86 gi urm.

49

F
 I
I
8. Func{ionarea socleti{ilor comerciale
8.1. Organele societtr{ii comerciale
Ca orice persoand juridicfi, societatea comercial6 nu arE o existen{5 organic6 gi, prin urrnare,
t
nici o voinld naturald. Astfel cE voin{a sociali se manifestiprin organele sale.
Vointa sociali se formeazi in organul de deliberare, care este adunarea generali a asociafilor,
respectiv a acfitmarilor. Adunarea generalE este un organ colectiv forrnat din totalitatea asociatilor.
I
Voin{a social6 este adus[ la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv (de gestiune), care
societilii.
este administratorul sau adrninistratorii
Conrolul gestiunii administratorilor se rcahzoaz:- de citre asociali sau, in anumite cazuri, de
t
un org&n specializat - cenzorii societdtii.
Organele societ5{ii apar conturate, in func{ie de fonna juridicd a societltii comerciale.
In cazul societilii pe actiuni, care este fomra cea mai evoluatil, exist6 toate cele trei organe:
I
aduuarea generalE a acfionarilor, dminisnrdorii gi, in anumite cazurio consiliul de administra{ie,
precum gi cenzorii societitii.
In cazul societil,tii ln nume colectiv, datorit5 numinrlui mic al asocialilor, nu existd
I
institulionalizatl o adunars generald popriu-zis{" iar controlul gestiunii administratorului se
realizeazi de citre asociafi, nefiind necesari cenzori ai societifii
In cazul societElii cu rlspundere limitat5, organele societltii sunt aceleagi, ca gi ln caanl
I
societii{ii pe acfiuni, dar cu unele particularititi.
'j Penfiu fiecare form6 juridicd de societate comercial[" legea stabileqte care sunt organele I
I
societElii, condiliile de organizare gi funclionare, prcsum gi atribuliile lor.
Intruc6t formarea organelo'r societitii gi puterile lor sunt stabilite prin norme imperative,
asociafii nu pot si deroge de la ele, cu excepfia cazurilor previzute de lege.
Organele societ5lii av6nd mibu{ii diferite gi in cons*in{6, puteri specifice, asocialii nu vor
putea si confere unui organ anumite arribu{ii, cu incilcarea separatiei atribufiilor consacrate de lege.
I
8.1.f . Adunarea generell
Felurile adunirii generah t
t
Adunarea generalii est organul de deliberare gi decizie al societ*{ii comerciale. Ea este
formatti din totalitatea asocialilor societnfii. Potrivit legii, adunarea generalI expqimi voinla social[,
care decide in toate problemele esenliale ale activitifii societltii, inclusiv numirea celorlalte organe

I
ale societffii (administratorii 9i cenzorii societiitii).
Adunarea generald, ca organ de deliberare, este chemati s5 decidi atf,t asupra unor prcbleme
obignuite pentro vials societittii c0t gi asupra unor probleme deosebite, care vrzeazl elementele

I
fundamentale ale existen{ei societifii.
ln cazul societftii pe acfiuni sau tn comanditl pe acliuni, legea reglementeazi adunarea
ordinmft qi adunarea extraorrdinr5" cu precizarea atribufiilor fiecireia gi a condiliilor de cvorum gi

I
majwitate cerute pentru luarea hotiiririlor.
ln urma modifibirilor aduse textului inilial al Legii rc. 3tll990 au fost reglementate 9i
adunlrile speciale, la care piltioip6 anirmite caegorii de aclionari.

5 luni
Adunarea genereld ordinord. Aceasti adunare se intrunegte cel putin c datd Pe ffi, in cel mult
de la incheierea exerciliului financiar. Ea se va tine la sediul societd{ii qi in localul indicat in I
I
conYocar.
Adunarea ordinard poate si discute qi si decid[ asupra oricirei probleme tnscrise in ordinea
de n. Potrivit legii. adunarea generald ordinari este obligati sd discute, s[ aprobe sau sI modifice

I
situatiile financiare anualeo pe baza rapoartelor consiliului de administatie, respectiv a directoratului

t
f--l -

I|
I
I : ;,:'n-siiiului de supraveghere, cenzorilor sau auditorilor financiari gi sb fixeze dividendul cuvenit
:s:".atilor (aclionarilor); sd aleagd qi sd revoce membrii consiliului de administrati
rstratle, respectiv ai

I --i-'i-rului de supraveghere gi cenzorii; sd se pronunte asupra gestiunii consiliului de administralie.

:eso'et-ti\ ai directoratului; sd stabileascd bugetul de venituri qi cheltuieli gi, dupd caz, programul de
acttrttate pe exerciliul financiar urmdtor etc.(art.1ll din Legeanr.3lll990, republicatd, modificat
nrin Legea nr.441 120A6).
Luarea deciziilor in adunarea general5 arc la bazd principiul majoritalii (respectiv hotdrdrile se
iau cu majoritatea voturilor exprimate). De regul6, legea are ?n vedere majoritatei ?n capital, iar nu
ma,ioritatea ?n numdr. Excepfional, ?n cazril societdfii cu rdspundere limitati, legea .er" o dubld
ma-ioritate, in numdrul pdr,tilor sociale (capital) gi ?n num5rul asociafilor. Pentru validitatea
deliberdrilor adun5rii generale ordinare este necesard prezenla acfionarilor care sd defind cel pu{in o
patrime din numlrul total de drepturi de vot.

Adunorea generold extraordinard. Aceastdadunare se intrunegte ori de cdte ori este nevoie a se
lua o hotdrdre in probleme care reclamd modificarea actelor constitutive ale societ[{ii. Asemenea
probleme sunt: prelungirea duratei societdlii; mdrirea sau reducerea capitalului social; schimbarea
obiectului de activitate ori a formei juridice a societdlii; mutarea sediului societdlii; fuziunea cu alte
societdfi; dizolvarea anticipati a societdlii etc. (art.l 13 din Legea nr. 3111990, republicatd). Condifiile
de, cvorum qi majoritate sunt mai riguroase la aceastd adunare intrucdt vizeazdprobleme grave pentru
viafa societdlii.
Adunarea generald extraordinard poate delega consiliului de administra,tie, respectiv
directoratului sau, duph caz, administratorului unic, exerciliul atribufiilor sale privind mutarea
sediului societifii, schimbarea obiectului de activitate al societafii, majorarea capitalului social,
reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiunea de noi acliuni gi conversia acfiunilor
dintr-o categorie in cealalt5 [art.1l4.alin. (1) din Legea nr.3ll1990, republicati].

' Adunarea speciald. Aceastd adunare privegte societatea pe acliuni sau in comanditd pe acfiuni
cuprinde anumite: categorii de acfionari.
Legea nr. 3l/1990, republieati, are ?n vedere adunarea speeialA a titularilor de acliuni
preferenfiale cu dividend prioritar fbrd drept de vot (art.96) gi adunarea speciald a defindtorilor de
acfiuni dintr-o anumiti categorie, ?n legdturd cu care se hotirdgte modifrcarea (drepturilor gi
obligafiilor privind ac{iunile lor (art. 116).

Convocarea adunirii generale

Potrivit art- ll7 alin.l(1) din Legea nr. 3l/1990, republicatd, adunarea generald se convoac6
de consiliul de administralie, respectiv de directorat in eonformitate cu dispozitiile din acrul
constitutiv.
Administratorii sunt obligafi sd convoace adunarea generald cel pulin o da6 p an sau de c6te
ori este necesar (art.ll7 gi 195 din Legea n.3111990, republicatE).
Solufia este aplicabild oricdrei societili comerciale, indiferent de forma sa
Asociafii sunt in drept sd cearl convocarea adundrii senerale in cazul pasivitalii
adminisratorilor.
Pentru o bund organizare a adundrii gmerale, convocarea trebuie si cuprindi in mod
:"riigatoriu anumite elemente. Potrivit legii, ea trebuie sd contind locul Si data tinerii adundrii.
:q*:lrm si ordinea de zi.
LtTul adunirii este sediul societ5lii, dacd in actele constirutir.e nu s-a prevdzut, altfel. In
:ca'e rnebuie si se precizeze gi localul unde se va &sflaqura adunarea.

51
 I
t
Data adunirii trebuie astfel fixatd incdt sI asigure timpul necesar ajungerii convoc6rii la
cunogtinla asocialilor. Termenul nu poate fi in nici rLn caz mai mic de 30 zile de la data publicdrii sau
I
comunic5rii convocErii.
Convocarea trebuie adusd la cunoqtinla asocia{ilor. Modalitatea de incunoqtinlare a asocialilor
este diferit6, {inflnd seama de forma societllii, ?n special de numdrul asociafilor.
I
In cazul societarilor pe acfiuni sau in. comanditii pe actiuni, care au un numhr mare de
acfionari, ingtiinlarea se face prin publicarea convoclrii in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea a
IV-a, precum qi ?ntr-unul din ziarele rdspdndite din localitatea in care se afl6 sediul societdlii sau din
I
cea -ai apropiatd localitate [art. I 17 alin. (3) din Legea rc.3111990, republicat5]. :
Dacd toate acliunile societSlii sunt nominative, convocarea poate fi fbcutd prin scrisoare
recomandatl, sau dacd actul constitutiv permite, prin scrisoare trimisl pe cale electronicd, av0nd
I
?ncopporati, ata$at1sau logic asociati semndtura electronic6 extins6" expediati cu cel pulin 30 de zile
inainie de data linerii adunirii, la adresa acfionarului, inscrisd in registrul acfionarilor, in condifiile
legii (art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicatd, modificatd qi completatE prin Legea nr.44112006).
I
In societatea cu rdspundere limitata, datoritd faptului cd aceasta nu poate avea mai mult de 50
de asociali, comunicarea convoclrii se face prin, scrisoare recomandatS" dacd prin actele constitutive
I
nu s-a prev1ztrto alt6 modalitate [art 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicati].
In cazul societd{ii in nume colectiv gi societdlii in comandit[ simpld, comunicarea convocdrii
trebuie sb se facd in condiliile care asigurd participarea asocialilor la adunarea generali.
I
$edinfa adun[rii generale
dalitatea de asociat conferd dreptul asociatului de a participa la adunarea generald. Acest
I
drept se exercit6 personal de cltre fiecare asociat Legea permite qi reprezentarea asocialilor la
adunarea generali, dar in condilii speciale.
Potrivit art. 125 din Legea w. 3111990, republicat[, modificat de Legea nr. 44112006,
aclionarii pot participa gi vota in adunarea general[ prin reprezentare ?n baza unei imputerniciri
acordate pentru respectiva adunare generald.
Membrii consiliului de administralie, directorii, respectiv membrii directoratului qi ai
consiliului de supraveghere, ori funclionarii societlifii nu ii pot reprezenta pe acfionari, sub sancliunea
nulit6lii hot6r6rii, daci, frravotul acestora, nu s-ar fi oblinut majoritatea cerutd fart. 125 alin. (5) din
lege astfel cum a fost modificat].
se va deschide
$edinfa adundrii generale se va tine in ziua, ora gi locul arEtate in convocare 9i
de citrepreg"ditrt"l" de administra{ie respectiv al directoratului, sau de cdtre acela care ii
tine locul.
"on.iliului
Dacd sunt indeplinite toate condiJiile cerute de lege pentru ptezenla la adunarea generala 5r
pentru luarea hotdrarilor, se trece la dezbaterea problemelor care fac obiectul ordinii de zi. in cazul
celorlalte forme ale societdlii comerciale adunarea este condusd de unul dintre adminisuarorii
societ5{ii gi se desftgoard pe baza acelorcqi principii.
Dreptul de vot este strans legat de participarea la capitalul social.
Potrivit legii, orice acliune aehitati da dreptul la un vot ?n adunarea generali- daca prin actul
constitutiv nu s-a previlzut altfel (art. 101 din Legea nr.3l/1990).
Exerciliul dreptului de vot este suspendat pentru aclionarii care nu au achitat virsimintele
ajunse la seadenld.
pentru a-gi exercita dreptul de vot in adunarea generall, asocialii trebuie sA fac5 dovada
calit5lii lor, in condiliile legii.
Dreptul de vot se exercitd in adunarea asocialilor, intrucdt legea impune o deliberare asupra
problemelor care intr6 in atribuliile adundrii generale. Pentru societatea cu r5spundere limitatd" legea
52

I
 ,

I
I
I
- :r-ii-:'JE
.r{:-
;i-
prin actul constitutiv se va putea stabili cd votarea se poate face gi prin corespondenld
;. :iin.t2) din Legea nr. 31/1990,
republicatl].

I Pentnt asigurarea formdrii corecte a voinlei sociale, legea stabilegte anumite restric{ii privind
;rr::'t,"iea dreptului de vot.
Astfel. dreptul de vot nu poate fi cedat. Mai mult, orice convenlie privind exercitarea, ?ntr-un

I rn-:iit fel a dreptului de vot este nuld (art. 128 din Legea nr. 31/1990, republicatn). prin valoarea sa,
-::lcipiul este aplicabil oricirei forme de societate
Hotirdrile adundrii generale se iau prin vot deschis. in mod exceptional. votul secret este

rI :"n:isatoriu. oricare ar fi prevederile actelor constitutive, pentlnr alegerea membrilor consiliului de

a;iministralie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere gi a cenzorilor/auditorilor interni,
Eentru revocarea lor qi pentru luarea hotdrdrilor referitoare la rdspunderea membrilor organelor de

I alrninistrare, de conducere gi de control ale societdlii (art. 130 din Legea nr. 3111990. republicata.
inodificatd).
Lucrdrile adundrii trebuie, consemnate intr-un proces-verbal semnat de pregedinte gi secretar.

t Procesul-verbal va cuprinde menliuni cu privire la indeplinirea formalitAtilor de convocare. data gi

locul adundrii, aclionarii prezenfi, numdrul acfiunilor, precum qi dezbaterile ?n rezumat gi hotardriie
luate. La cererea ac{ionarilor se vor consemna gi declaraliile fbcute de ei in sedinti (art. 131 din

rI Legea nr. 3ll1990, republicatl).

HotirArile adundrii generale

lI Hotdrdrile luate de adunarea generald cu respectarea legii gi a actului conyitutir-

obligatorii pentru tofi asocialii.
Cu privire la societatea pe acliuni sau ?n comanditl pe ac{iuni, legea prer ede expres cd
stmt

+
hotdrdrile adundrii generale sunt obligatorii chiar qi pentru acfionarii care nu au luat parte Ia adunare
ori au votat contra (an.132 din Legea rc.3111990, republicatd).
Pentru a fi opozabile terfilor, hotdr6rile adundrii generale trebuie publicate in condiliile legii.

II
In cazul societd{ii pe ac}iuni sau ?n, comanditd pe acfiuni, hotdrdrile adunarii generale vor fi
depuse, in termen de 15 zilela Oficiul registrului comer.tului, pentru a fi mentionate ?n registru. gi

I
publicate ?n Monitorul Oficial al Romdniei, Partea a IV-a [art.131 alin.(4) din Leoea *. :ytqq6.
republicatSl.
Pentru celelalte forme ale societdfii comerciale, legea nu prevede obligatia aducerii la
cunoqtin{a terfilor a hotirdrilor adundrii generale.
Hotirdrile adundrii generale adoptate cu incdlcarea legii ori a actelor consrifutive pot fi
anulate pe cale judecdtoreascd.

+. Cererea de anulare a hotdr6rii adundrii generale se poate face in termen de 15 zile de la data

il publicdrii ei in Monitorul "Oficial. Termenul de 15 zile-este termen de prescriptie. iar nu termen de

dec[dere, gi el incepe sd curg[ de la data publicdrii hotdrdrii in Monitorul Oficial.
Competenla de solufionare a cererii aparfine tribunalului in a cdrui razd teritoriald societatea
igi are sediul.
Hotdrdrea irevocabild de anulare trebuie si fie men{ionatl in regisrml comertului gi publicatd

IF in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea a-IV-a. De la data publicdrii ei. hotarArea de anulare este
opozabil5 tuturor acfionarilor [at.132 alin.(10) din Legea nr.3ll1990. republicati].

F
F
F 53

I
I
 1

T
Administratorii societifii comerciale
8.1,2.
Condi{ii pentru numirea pi desemnarea lor: I
. Condi{iile cerute pentru numireq administratorilor
Avdnd in vedere rolul care revine administratorului ?n gestiunea societifii, persoana care este
desemnatE in aceast6 calitate tebuie sd ?ndeplineasci condiliile cerute de lege:
!
a) Copacitatea administratorului. ?ntrucdt administratorul incheie acte juridice pentru
realizarea scopului societdfii, persoana fizicd desemnatd ca administrator trebuie sd aibi capacitate de
exerciliu deplind. ?n acest sens, art.153'1 articol nou introdus in Legea nr.3111990, republicatd,
!
prevede cd persoanele care potrivit acestei legi nu pot fi fondatori, nu pot f,r nici administratori,
directori, membrii ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere, iar dac6 au fost alese sunt
decdzute din drepturi. Or, potivit art.6 alin. (2) din l,r'gea nr. 3l/I990, republicatd, Nu pot ./i
!
fondatori persoanele core, potrivit legii, sunt incapable.. Solufia privegte orice societate comercial[,
indiferent de forma ei juridici, chiar dacd textul legal se refer6 la adrninistratorii societifii pe acliuni. T
Desemnarea ca administrator a unei persoane incapabile are drept consecinli decdderea acesteia din
drepturile conferite funcliei de administrator. Totodat5" actele juridice incheiate de o asemenea
persoand sunt lovite de nulitate. T
b)Onorabilitateo administratorului. Persoana desemnati ca administrator trebuie si aibd o
moralitate negtirbitd. Potrivit art.6 alin. (2) din lege asrfel cum a fost modificag calitatea de
administrator nu poate fi indepliniti de o persoand care a fost condamnati pentru gestiune
frauduloasd, abvz de incredere, fals, uz de fals, ingeliciune. delapidare, mdrturie mincinoas5, dare sau
!
luare de mit6, precum gi pentru infracliunile prev5zute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenlei sau pentru alte infractiuni pedepsite de legea societdfilor comerciale. T
Aceast5 condilie priveqte pe adminisnatorul oricirei societSli comerciale.
c) Calitateo de osociat a adtninistratorului Potivit legii, in orice formd de societate
comerciald administratorul poate fi asociat sau neasociat in cazul societd,tilor in comanditd, calitatea
de administrator o pot avea numai asocialii comanditali (art.88 pi 188 din Legea nr. 3111990,
!
republicatd).
d) Limitarea cumulului., Art.15316 introdus in Legea nr. 31/1990, republicatd conform art. I T
pct 107 din Legea nr. 44lDA06 prevede cE o persoand fizich (sau persoand fizicf" reprezentant
permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consiliului de supraveghere) poate
exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator qilsau de membru al consiliului de T
supraveghere in societ6fi pe acfiuni al c6ror sediu se afl6 pe teritoriul Romdniei.
Aceastd prevedere se aplicd in aceeagi mdsurd persoanei fizice administrator sau membru al
consiliului de supraveghere.
In legea modificati qi completati sunt prevdzute gi alte interdicfii. Astfel, potrivit art. 153i5
I
directorii unei societdli pe ac{iuni fn sistemul unitar, Si membrii directoratului, in sistemul dualist, rur
vor putea fi, JArd autorizarea consiliului de administrafie, respectiv a consiliului de supraveghere, 1
directori, administratori, membrii ai directoratului, ai consiliului de supraveghere, cenzon sau, dupd
caz, audrtorii, interni ori asocia{i cu rdspundere nelimitati, in alte societifi concurente sau avdnd
acela$i obiect de activitate, niei nu pot, exercita acela$i come4 sau altul eoRcutent, pe eont propriu
sau al altei persoane, sub pedeqpsa revocirii gi rdspunderii pentru daune>>.
I
In privinfa societdlii cu rdspundere limitatd, cumulul este admis, cu aprobarea adundrii
asoeialilor, in eondi{iile arU97 alin (2) din Legea nr, 3111990, republieatE. I
D esemnar ea administr utorilor
Potrivit Legii nr. 3l/1990, republicatd, astfel cum a fost modificati gi completati prin Legea
w.44I120Q6, administratorii sunt desemna{i la constituirea societi}ii sau, ulterior, de citre adunarea
I
54
T
1
 :'f.t-i* ; -,r ;lrnstituirea societdfii, adrninistratorii sunt stabilili in actul constitutiv (contractul de
r r- riani; : :i3lut). La societatea in nume colectiv, societatea in comandit6 simpld gi societatea
cu
-L'il'.r*:'cre :irnitatS. actul constitutiv ilebuie si prevadd asociafii
care administreazl gi reprezinta
r"'r flji:-r' rau administratorii neasocia{i, persoane fizice sau juridice, datele de identifiiare
ale
lf,sfi:"r:-: :.:re includ conform art. 81 a) pentru persoanele fizice:-numele, prenumele, codul numeric
:c:}:n:. :, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislafiei nalionile aplicabile, locul gi data
-,is;-r -
*
'jomiciliul gi cetdfenia; b) pentru persoanele juridice: denumirea, iediul, nalionaiitatea.
-:-.r-- inregistrare in registrul comerlului sau. codul, unic de ?nregistrare, potrivit legii nalionale
.le
i: ;;:r,e. puterile ce li s-au conferit gi dacE eiurmeazd, sd ie exercite impreund sau separat [art. 7 lit.
:-->r-a

ln societifile cu rdspundere limitatS, administratorii sunt alegi de adunarea asocia{ilor cu votul

::t'rezenrind majoritatea absolutr a asocialilor gi a pErfilor sociale (at.I92).
-{dministratorul persoana juridicd este numit prin actul constitutiv ori ales de adunarea
s""-:iarilor. Dupd desemnarea administratorului persoand juridicd, acesta va incheia un contract de
;tiministrare cu societatea, prin care se stabilesc drepturile qi obligaliile pdrlilor. in acest coRtract se
I a prevedea obligalia persoanei juridice de a desemna un repreze^ntant permanent, persoand
frzic6,
prin care seva exercita in fapt func{ia de administrator [art.l53lJ alin.(2) din Legea nt.3l/1990,
republicatS, modificatd gi completati prin Legea nr. 441/20063.
In perioada vacanfei unuia sau mai multor administratori se poate proceda, dacd actul
constitutiv nu prevede altfel, la numirea unui administrator provizoriu, p6nd la convocarea adundrii
generale.
Potrivit dispoziliilor Ordonanfei de Urgenli a Guvernului nr. 7g/200f6, in societi{ile
comerciale ?n care statul sau o autoritate a administra{iei publice locale este acfion ar majaritar.
conducerea societSlii serealizeazi de cdtre persoane fizice in baza unui contract de peyyor*onid,
este anexd a contractului de muncd. "ur"
In ceea ce privegte durata ftrncliei de administrator,legea modificati gi completatd cuprinde
dispozifii care conduc la urmdtoarele solufii:
- in societifile de persoane asociafii sunt liberi sd stabileascd durata mandatului
administratorilor, at6t in cazul numirii prin actul constitutiv, c6t qi al alegerii ulterioare de cdtre
adunarea asociafilor. Solulia este aceea$i gi ?n cazul societltii cu rdspundere limitati
fart. 77 gi art.
197 alin. (1) din Legea nr.31/1990, republicatdl.
- in societifile de capitaluri durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor
directoratului qi ai consiliului de supraveghere este stabilitd prin actul constitutiv, ea neputdnd deplgi
4 ani. Persoana numitd ?n una dintre funcfiile ardtate are obliga{ia sd ?ncheie o asiguru." p"rrt*
rlspundere profesionala (art. 153'2 din legea modificati qi eompletata).
- in cazul primilor membri ai consiliului de administrafie, respectiv a primilor membri ai
consiliului de supraveghere, numili prin actul constitutiv, legea prezum[ cd durata mandatului nu
poate dep5$i 2 ani. Aceasti durati trebuie avutd in vedere gi in cazul alegerii ulterioare a
admistratorilor de citre adunarea general6 a ac{ionarilor.
- La expirarea duratei mandatului, administratorii pot fi realegi, daci prin contractul de
societate sau statut nu s-a prevXzut altfel [art.l53tz* alin. (1)]. Legea consaqd aceast6 solufie pentru
societdlile de capitaluri, dar ea poate fr extinsd gi la celelalte forme juridice ale societd{ii comeiciale.

55
 I
I
T
Obligaf iile administratorului
Legea nr. 31/1990, republicatS, stabileqte obligafiile care revin administratorilor (consiliului
de administralie) sau dacd este cazul, membrilor directoratului gi ai consiliului de supraveghere.
T
Unele obligalii privesc constituirea societ6{ii, iar altele funcfionarea societdfii.
Principalele obligalii ale administratorilor, directoratului gi consiliului de supraveghere sunt
urmltoarele:
a) obligalia de a indeplini formalitSlile necesare inmatricul[rii societ[fii in registrul comerlului
T
lar|.36 atin. (1) astfel cum a fost modificatl;
h) obligalia de a depune semndturile la registrul comer,tului, ?n cazul cdnd a fost desemnat
,"pr"r"niunt al societdlii [art.45 qi art. 1432 alin. (5), din Legea nr. 31/1990, republicatS, modificatd
T
qi completatil;
c) obligalia de a prelua qi pSstra documentele qi corespondenla privind constituirea societdfii
[art.3 0 alin.(2)];
I
d) obligalia de a administra societatea, adicd de a face toate operaliile cerute pentru
indepl i nirea obiectului soci etdli i (art.7 0) ;
e) obligalia de a urmlri efectuarea de cdtre asociati a vdrsbmintelor datorate (art. 73):
I
f) obligafia de a tine registrele cerute de lege gi corecta lor tinere (art. 73):
g) obligafia de a intocmi situalia financiard anuald. precum ;i de a asigura respectarea legii la
repartizarca benefi ciilor gi plata dividendelor (art' 7 3 ) :
I
h) obligafia de a lua parte la toate adunirile socjetdtii. la consiliile de administratie gi organele
de conducere similare acestora [art.7A alin.(2). art. 153-']:
i) obliga{ia de a aduce Ia indeplinire hotaririle adunarii generale a asociafilor (aft.70); I
j) obligafia de a accepta (pentm r aiabilitate din punct de vedere juridic) in mod expres
numirea ca administrator, membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere [art. 153'" alin.
(3) introdus prin art. I pct. 107 din Legea nr' 141,2006}' I
k) obligalia de a indeplini indatoririle prevdzute de actul constitutiv, precum gi indatoririle
stabilite de lege (art.73). Pe l6ngi obligaliile menlionate, in anumite cazuti, cu referire expresd la
societatea pe acliuni sau in comanditi pe acfiuni, Legea nr.31/1990, republicatd, modificatd qi
I
completatd, prevede cd fiecare persoand care a fost numit[ administrator, membru al directoratului
sau al consiliului de supraveghere sa incheie o asigurare pentru rispundere profesionald fafi. 15312
alin. (a)1. I
Fiind vorba de o obligafie a persoanei numitd in una dintre funcliile ardtate, ea nu poate exista
dec6t in ca71yile prevdzute de lege. De aceea. considerdm cd o atare obligalie nu poate fi extinsd qi la
celelalte forme de societate.
I
Pluralitatea administratorilor
Legea nr. 31/1990, republicatd, cuprinde anumite reguli speciale privitoare la cazurile cdnd
societatea are mai mulli administratori. Aceste reguli vizeazd organizarea pluralitdlii administratorilor
qi luarea deciziilor in cazul societ[filor de persoane qi societdlii cu rdspundere limitatd, legea nu
organizeazdpe administratori in anumite orsane speciale de administrare, ci reglementeazi modul in
care administratorii realizeazd gestiunea societifii.

Rispu nderea administratorilor

Potrivit art.72 din Legea nr.3l/1990, republicatS, obligafiile gi rispunderea administratorilor
sunt reglementate de dispoziliile referitoare la mandat qi de cele special prev[zute ?n aceastd lege.
Deci, rbspunderea administratorilor este diferitS.

56
 i:ministratorii rdspund fa![ de societate pentru nerespectarea obliga{iilor izvordte din
:,,'--:-o;i. Je mandat, Aceastd rispundere este o rdspundere civild contractuald.
tlrninistratorii rdspund gi pentru nerespectarea obligafiilor prevdzute in sarcina lor de legea
:r."..r'ri :ocietalile comerciale. intrucdt nerespectarea unei obliga{ii legale poate fi o faptd ilicitd civild
:e,ici ciril) ori o infrac{iune, rdsgunderea administratorilor va fi, dupd caz, o rdspundere civil[
:c :cruaia sau o rispundere penald.''
In cazul unui administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societdli pe
zutiuni persoand juridicd, reprezentantul permanent, persoandfrzicd, are aceeaqi rdspundere civild gi
renalA ca qi un administrator sau membru al consiliului de supraveghere persoanf, frzicd,, ce
actioneazd in nume propriu. Rdspunderea acestui reprezentant nu exonereazil de rdspundere
administratorul persoan6 juridicl gi nici nu-i micgoreazd rdspunderea solidard [art. lSl13 alin.lZ; Oin
Legea nr. 31/1990, republicat6, modificat6 gi completati prin Legea nr. 44lDa06l.

'
Rdspunderea civild a administratorilor. Aceastd rdspundere este supusd dispoziliilor Legii
nr. 31/1990, republicatd, gi principiilor generale ale r[spunderii civile.
Administratorii rdspund fafd de societate penffu nerespectarea obligaliilor care le-.au revenit
in baza mandatului incredinfat. Este vorba de obligafiile cuprinse in actul constitutiv ori stabilite de
adunarea asociafilor, precum gi cele prev[zute in lege. Aceste obliga{ii privesc fie constituirea
societilii, fi e funclionarea acesteia.
In cazul pluralitdfii de administratori, {drf, a distinge dupd forma juridicd a societdlii, legea
prevede rdspunderea solidard a qdministratorilor pentru nerespectarea unor obligatii care privesc:
realitatea v6rslmintelor efectuate de asociafi; existenla real[ a dividendelor pldtite; existenta
registrelor cerute de lege qi corecta lor linere; exacta indeplinire a hotirdrilor adundrilor generale;
stricta indeplinire a ?ndatoririlor pe care legea gi actul constitutiv le impun (art.73 din Legea nr.
3 I I 1990, republicati).
Ac{iunea in rdspundere impotriva administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor
directoratului qi consiliului de supraveghere este o acfiune social6; ea apar.tine societdfii, iar nu
asociafilor, intrucdt prin actele administratorilor este prejudiciat patrimoniul societdlii.
Conform art. 155 din Legea nr.3lll990, republicatd, astfel cum a fost modificat, ac{iunea
contra administratorilor aparf ine adundrii general e.

' Rdspunderea penald a administratorilor. Potrivit Legii nr. 3l/1990, republicatd, modificatd
9i completatd, unele fapte sivdrgite de administratorii, societdfii sunt incriminate gi pedepsite ca
infracfiuni. in^Titlul VIII al legii astfel cum a fost modificat qi completat(art.271,272,27228,273,
280,280'-280', 281) unt prevdzute infracfiunile, precum gi sancfiunile corespunzdtoarc. Rdspunderea
penalS a administratorilor poate interveni gi pentru faptele s5vdrgite de acegtia care constituie
infracliuni in condiliile art.143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenfei.
Acliunea penald nu apar{ine adundrii generale, ci ea se exercitd din oficiu e citre procuror
t art.264 C.proc.pen.).

: 3: I 36lDenaru, Administrarea societllitor conerciate in reglementarea Legii nr. 31/1990, in ,,Revista de drept comercial" nr. ?1gg3, p.40-
I
" :rfca? h M.Of., P.1,nr.571129.06.20M. Legea nr. 297120M privind piata de capitala abrogat giinlocuit O.U.G. nr, 2Al2O02
Itnrrr-{l r?c. nobiliare, serviciile de investi$i
financiare 9i pielele reglementate, publicatd in M.Of. P.l, nr. 238/9.M.2002 care a fost
mr:r# ::- -"ccfrari prin Legea nr.52512A02, publicati in M.Of., P.l, nr. 57615.08.2002.
57
 -r-

I
I
8.1.3. Cenzorii societifii gi auditul financiar
I
Desemnarea cenzorilor
Asigurarea unui control al activitdlii de cltre societate are in vedere at6t interesul ac{ionarilor,
cAt gi al te4ilor, care numai astfel se pot angaja, in cunoqtinld e cauzd., in eventuale relafii I
I
contractuale.2e
Potrivit dispozi{iilor art. 160 din Legea nr. 3111990, republicat5, modificatd completatd,
situa{iile financiare ale societd{ilor comerciale supuse obliga{iei legale de auditare vor fi audiate de
cdtre auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice ?n condiliile prevdzute de lege.
Societdlile comerciale, ale cdror mafii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar,
vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor financiari din Romdnia
in acest scop [art. 160 alin. (2)]. [n cazul societ5lilor comerciale ale clror situalii financiare anuale
I
nu sunt supuse, potrivit legii, auditul financiar, adunarea generald ordinar[ a acfionarilor va hot6ri
contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupd caz.
Ceea ce caracterizeazd activitatea desfrqurati de cenzori este atfit competen{a lor in ceea ce
I
privegte asigurarea controlului din punct de vedere contabil. financiar qi juridic, cdt qi independenla
acestora. I
Competenla ar rczulta din faptul cd activitatea specificd de cenzor ar. fi de dorit sd fie
exercitatd numai de cdtre o persoand atestati in acest sens. O asemenea conditie este partial
indeplinitd de legea rom6nd.
t
Astfel, art. 159 alin.(4) din Legea nr.31/1990. republicata- impune ca cel pulin unul dintre
cenzori sd aibd calitatea de contabil autorizat in condiliile legii sau de exryrt contabil.
In cazul soeiet{ilor pe acliuni. numirea cenzorilor are caracter obligatoriu. De regulS, numdrul
I
de cenzori gi identificarea acestora se realizeiza prin actul constitutiv, ei fiind alegi, de adunarea
constitutivd.
Potrivit art. 159 din lege, ?ntr-o societate pe actiuni trebuie numili trei cenzori, gi tot atd[ia
I
cenzori suplean{i dacd prin actul constitutiv nu se prevede un numdr mai mare.

Durata mandatului unui cenzor este, conform art. 159 alin (2), de 3 ani, neexistdnd nici un fel
I
de limitare cu privire la ,,realegerea" lor dupa expirarea mandatului. Realegerea cenzorilor este
posibild in cadrul adundrii generale ordinare. I
Independen{a cenzorilor este asiguralS de faptul cd prin lege sunt stabilite o serie de
incompatibilitdli pentru accederea la func1ia de cenzor. cdt ;i de faptul cd. o datd ales, se asisurl o
anumiti stabilitate in funcfia respectivi.
I
Astfel, conform art. 16l4in Legea nr.3ll1.99A, republicatd, ,,Cenzorii pot fi ac{ionari, cu
excep{ia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat care poate fi te4 ce exercitd profesia
individual ori in forme asociative."
I
Obiectul controlului asigurat de cenzori
Controlul exercitat de cenzor se concretizeazL, practic, ?ntr-o verificare a respectlrii legii de
I
cdtre cei abilita{i sd indeplineascb acte juridice. Din acest punct de vedere cenzorii nu apar ca organ
de decizie la nivelul societ5tii comerciale. I
4 Publicati in M,Of,, P.l, nr, 571129,06,2004. Legea nr, 297n0A4 privind piafa de capital a abrogat gi inlocuit Q.U,G. nr. 21tZWz
privind valorile mobiliare, serviciile de investi$i financiarc 9i piefele reglementate, publicatd in M.Of. P.l, nr. 238/9.04.2002 care a fosi
I
aprobati cu modificiriprin Legea nr.52512002, publicati in M.Of., P.l, nr. 576/5.08.2002.
58
I
I
=_l-r

l|
I

I
tr '- . :er.rura de specialitate s-a pus problema
-riff:'r ls''el' in principal, se consid.ia cenzorii naturiijuridice a prestaliilor destEgurate de

t "a in fun4ie.4i
:'-* ' :c ''" a'iunarea generald care i-a numit o"sdgoara u",iio,.u in bara mandarului
In acest sens, insaqi legea stabile;te.
-'I a : ,. cd cenzorii trebuie sd-qi exercite personar'.u;;il;;lt"' 'Ir'Irqer
-1
in an.

I| Obligafiile cenzorilor, auditorilor interni

ir
- 'arcina
cenzorilor sau dup5 caz, auditonlor interni
sa supravegheze gestiunea societdtii;
legeaprevede minatoarele obligatii:

t - sa verifice daci situatiile financiare sunt legal intocmite

i:C,eg.tii:
- sa verifice dacd registrele sunt regulat
qi in concordantd cu re_eistrele

finute gi dacd evaluarea elementelor patrimoniale s-

I " Dcut conform regulilor stabifite pentru into-cmirea qi piezentarea situa{iilor financiare;
- sr intocmeasc' raportul cdtre adunareu g"n";a a ac{ionarilor;
- sd controleze pe neagteptate qi sa faca:in ne.11._1"ry

t|
inspetlia casieriei societdlii qi sa
sau aparfindnd societdfii (fie in p."pd;;,*
Hr'nt;T:"#rt:'rt"ttlor "utoiitot ei, fie primite in gaj,
- sd convoace adunarea generali, cdnd nu a fost convocath de

t
adminisffator,
membrilor consiliului de administra,tie "sau
n...gurir";|;$ffi"f- !f,:,"J|,|f adundrii generare
Din modul in care sunt prev5zute obligafiile
cenzorilor in cuprinsu I art. l63din lege

r| faptul cd acegtia, practic, tupturr"gh"azd rezultd

modul in este gestionatd societatea-
Pentru a tealiza aceste ittibutii' cenzorii"u..
trebur" sd.J\e ignr*i;t * privire la
activitdlile concrete.ale societd{ii- ca atare,.ei actele si
sunt in c."pt u beneficia tuna. J" situalii
administratori cu privire la modul concret intocmite de

F
de desftgurare'a operaliunilor societdlii.
iau parte la gedin{ele consiliului de administratie De asemenea, ei
beneficiazd de multe informafii, ?nsd asupra
fd;t;-;;"r interveni in decizia acestuia. cenzorii
conlinutului acestora au obligayia de confidenyialitate,
fiindule interzis sd comunice'terlilor sau acfionarilor,

T altfel dec6t intr-un :;'fi organizat(exemplu

I

intr-o adunare generari), informafi'e pe care

le cunosc in legdturd cu operafiunile societdfii,
informafii definute insE in timpul exercitdrii
mandaturui de cenzor.
Deliberdrile cenzorilor se ?nscriu intr-un ,;g;;;

F
i
menfionate qi orice alte constatEri efectuate
special de deliberdri, in care vor fi
de c6tre ceizori in exercifiul mandatului
lor.

T Rispunderea cenzorilor
In exercitarea funcliei lor, cenzorii rdspund civil

I
contractual, conform regulilor generale din
domeniul contractului de mandat, art.
r
!69.din Legea nr-.31/1.990,
faptul cd intinderea qi efectele rdspunderii lpuuiiru-,a, stabilind ?n alin.(l)
sunt a"terminate de regulile mandatului3r.
Ac{iunea in rdspundere contra cenzorilor ""nroJlo,
(ca, de altfel. gi contra fondatorilor. administratorilor
directorilor societdfii) agar.tine societilii, care gi
I va decide h;;j;ffi;#;.ut" u acfionarilor cu
privire la introducerea ei in instanJS. Rdspunderea
cenzorilor este o rdspundere solidord.
TotodatS" se poate re{ine in sarcina
J_
?n exercilreu *urrdutului primit qi o
I
raspundere penald' in condiliile articolelor ""*oritor,
276 qi277 dinLegea societd{ilor comerciale, republicatd.

F in sfrrgit, cenzorii pot rdspunde - atat civil, cdt

;ir ind procedura insolvenlei [art. l3g pi ar.t. 143 di" f"r"irfllienat - qi ?n condiliile Legii nr.g5 /2006

Il-
I

a:l a.*nam,
(- ' -E-iE hr'tnutulop.cit. pag.337
notiunii de,rdspundereiuridicd'acenzailo|.inrevista,Dreptul"r.4/19g6,p.61
: -.:':p; -,- 852006 a ost puoricata irr M.oi"
F.i;i esgzt.oa.zooe 9i urm.
l-
r
.

59
t-

It-
I

t
 I

I
9. Modificarea societlfilor comerciale I
9.l.Nogiuni generalc
condifiile economice pot determina necesitatea modificdrii
potrivit legii' pentru a fi adaptatd, noilor cerinfe. societSlii comerciale constituita
aroriutii pot i interesafi in m6rirea ori reducerea
I
capitalului social, schimbarea obiectului societdgi
societdlii etc.

," ,"i;:::.:t;"'J,:#i'
ruu r".r.ijuridice a societdfii,

republicatd, reglement eazd in Titlul IV

prelungirea duratei

modificarea acturui constitutiv, iar

l
Modificarea actului constitutiv reprezintd numai
comerciali.
mijlocul prin care se modificd societatea I
Nofiunea de modificare a societS{ii gi, implicit,
trebuie sd cuprind[, in primul rdnd,;;i9
societ6{ii, reducerea sau mdrirea capitalului
social.
noliunea de modificare a actului constitutiv
J.pr"r'reglementate in lege: prelungirea duratei I
La aceste cazuri trebuie addugate gi cele prev5zute
republicat5: schimbarea obiectului de activitut"
sediului, fuziunea cu alte societdli etc.
de art. 113 din Legea nr. 3lllgga,
u *.i.tatii, rvrrrrrreorscr
' schimbarea rurrl
formei societdtii. mutarea I
Avdnd ?n vedere cazurile prezentate. a crror
poate trage concluziacdnofiunea de modificare
elementele prevdzute in actul constitutiv la
enumerare nu poate fi decdt exemplificatil.d-
a acrului constitutiv cuprinoeoric.-;H;;o?i"o
constirui..u ii"otii r"n.?
siili;n t geu w.3l/1990,
se
I
I
republicatd).
Trebuie subliniat cd^ modificarea actului
constitutiv al unei societdfi comerciale
urmare modificarea societdfii, fatd de situaqia are drept
inigiara oe h il ei. in
I
modificarea actului constitutiv nu are ca efect consecing,
;;; unei,p_ersoao."""ii;1nr
;uiiai", noi. Societat ea, 'ca
persoand juridica' subzistd, cu modificdrile
aduse itt u..nu
Legea nr. 3 1 / 1990, republicatd). -ooin.e.ii u.tut.ri.onstitutiv (art.205 din

9.2. Modificarea actului constitutiv I

Art' 204 din Legea nr' 3111990, republicat5, modificati
I
I

gi completati, dispune: .Actul

I
constitutiv poate fi modificat prin hotir613.u
uauna.ii generale adopiatd ?n-condiliile
hotdrdrea instanfei judecdtoreqti, ?n condi{iile legii sau prin
citate rezulti cd" de regul6, aitul constituiiv
art. zzz itii.1r) qi ari. 226 arin. (2),,. Din dispozi{i'e
adoptatS de asocia{i in condiliile legii. in
se poate -rajn"" in baza noiiriii adundrii generale,

Id
ceea ce privegte enumerarea de tip alternativ
legiuitorul cu referire la actele priricare poate pe care o face
inierveni modificarea actului constitutiv,
c5' in tealitate' eele doud acte - hotardrea considerim
adundrii g"n".ui" qi actul modificator - trebuie indeplinite
cumulativ.
voinla adundrii generale astfel cum aceasta rezultd
din hotdrare, se concret izeazd intr-un act
modificotor la actul constitutiv, care trebuie sd
imbrace ace"aqi p*d cerutd penku actul
adicd forma inscrisurui sub semn5t ur6 privatdsau constitutiv,
forma auientice.
In mod excep{ional, modificarea poate interveni
insd qi tn baza unei hotdrbri judecdtoresti
urmdtoarele situa{ii. in

Forma actului modificator al actului constitutiv

Avdnd in vedere ci actul constitutiv este,
modificator trebuie sd ?mbrace aceeaqi form6.
de i"!ura, un act sub semndtura privatd, gi
actul
'i4
60
d
d
I
I
I ?otrivit art- 204 alin. (2), prin excepfie, legea impune in mod expres forma autenticd atunci
-:{Tu ,.:u.ri are ca obiect:

I
majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in naturd a unui teren;
modificarea formei juridice a societilii intr-o societate in nume colectiv sau in
comanditd simpl6;

t -.gea
majorarea capitalului social prin subscripJie publicd.
Textul legal se afl6 in deplind concordanld cu dispozilia ce se regisegte in art. 5 alin. (6) din
nr.31/1990, republicatd, toate situafiile acolo nominalizate fiind cauza care determind forma

I
,;;enticd gi pentru actul modificator alactului constitutiv.
ln cazul in care modificarea se refer6 la denumirea societd{ii, alituri de actul modificator se
impune a se realiza, in prealabil, qi toati procedura privind disponibilitatea firmei.

I
In situafia in care modificarea se referd la transformarea unei societili ?ntr-o societate cu
asociat unic, anterior inregistrdrii modificdrii se impune declarafia pe proprie rdspundere a asociatului
unic, din care s5 rezulte cd acesta nu mai de{ine aceeagi calitate intr-o altd societate constituiti pe

I
teritoriul Romdniei.

Inregistrarea gi pnblicarea actului modificator al actului constitutiv

Actul modificator se tnregistreazd fn registrul comerlului. in vederea ?nregistrdrii, actul se

II depune la Oficiul registrului comer,tului, ?nregistrarea operdnd \n baza hotdrdrii judecdtorului

delegat.
Prin excep{ie, in cazul in care modificarea se referd la structura participdrii la capitalul social

! ca urrnare a excluderii sau retragerii unui asociat inbaza hotir6rii judecdtoregti, inregistrarea se face
conform hotirdriijudecdtoregti irevoeabile de excludere sau de retragere.
Actul modfficator trebuie sd cuprindd trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv.

F
I

9.3. Modificarea capitalului social

|I 9.3. l.Majorarea capitalului social

h
h
. Condiliile majordrii capitalului social
Majorarea (mdrirea) capitalului social se realizeazd in condi{iile prevdzute de Legea nr.
3Ul99A, republieat6, astfel cum a fost modificati qi completatd prin Legea m. 441DA06.
In primul rdnd, trebuie respectate dispoziliile art.204 din lege. Deci, pentru m[rirea capitalului
social se cere s5 existe hotdrdrea adundrii generale adoptatd in conditiile legii privind majorarea

lr capitalului social, iar actul modificator, in forma cerutd de lege, sd fie menlionat ?n registrul
comerfului qi publicat in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea a IV-a.
In al doilea r6nd, cu privire la societatea pe acfiuni gi societatea cu rdspundere limitatd,

h mlrirea capitalului soeial se face cu respectarea dispoziliilor referitoare la constituirea soeiet6{ii

(art.2l2 Si art.2l6 din lege). Prin dispoziliile privind constituirea societd{ii comerciale trebuie s[
inlelegem prevederile legii care reglementeazd elementele specifice diferitelor forme ale societ6{ii
comerciale (de exemplu, apornrrile asoeialilor, modalitifile de fonnare a eapitalului soeial, nunrdrul

F asocialilor etc).
' Majorarea capitalului social prin noi oporturi. in general, majorarea (mdrirea) capitalului
se realizeazA prin noi aporturi. Potrivit art.2IA din Legea nt.3ll1:99}, republicatd,, capitalul

F
".xial
-''-'';;;i se poate mdri prin emisiunea de acliuni noi sou prin majorarea valorii nominale a actiunilor
.x.s:rrte in schimbul unor noi aporturi tn numerar qi/sau in naturd.

F 61

f.
 1

I
fi
Capitalul social nu va putea fi insi majorat gi nu se vor putea emite noi acfiuni cdt timp nu vor
fost complet pldtite acliunile din emisiunea precedenti fart.92 alin.(3) din Legea nr. 3111990,
republicatdJ.
I
In cazul mdririi capitalului social pirn majorareq valorii nominale o acliunilor, hotdr6rea
adun[rii generale extraordinare trebuie luati cu votul tuturor aclionarilor, afardde cazurile prevdzute
de lege. Deci prin exceplie, funcfioneaz6 votul conform actului constitutiv sau, dupa caz, conform
I
legii, atunci cdnd majorarea capitalului social prin majorarea valorii nominale - a acfiunilor se
realizeazd ca urmare a incorpordrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune
lart.Zl1 alin.(4) T
din Legea nr. 3ll1990, republicat6l.
De re{inut c6, in toate cazurile, hotir6rea adundrii generale privind mdrirea capitalului social
are efect numai in m6sura in care a fost adusS la ?ndeplinire in termen de un an de ta data adopt6rii 1
(art.Zl9 din Legea nr. 31/1990, republicati).

9.3.2.Reducerea capitalului social

Modificarea capitalului social poate avea ca obiect nu numai majorarea, ci gi reducerea lui.
I
Pentru reducerea capitalului social, legea reglementeazdprocedee diferite, ?n funcfie de cauza
care impune reducerea capitalului social.
Atunci cdnd reducerea capitalului este determinatd de pierderi ale capitalului social, reducerea
I
eapitalului social se poate realizL potivit art.ZA7 alin.(l) din Legea nr.3I/1990. republicati" prin:
a)micsororea numdrului de acliuni sau de pdrli sociale;
b)reducerea valorii nominale a acpiunilor sau a pdrlilor sociale;
I
c)dobdndirea propriilor acliuni, nznotd de anularea lor.
Potrivit art-207 alin.(2) din Legea nr. 3ll1990, republicatS, daci reducerea capitalului social
nu este determinati de pierderi, capitalul social se poate reduce prin:
I
+ scutiTea totald sau paryiald a asocialilor de vdrsdmintele datorate;
lrestituirea cdtre ocfionari a unei cote-pdrli din aporturi, proporlionald eu reducerea
capitalului social si calculatd egal pentrufiecare ac{iune sauporte sociald;
I
I alte procedee prevdzute de lege.
Reducerea capitalului social se poate realiza in condiliile art.204 din Legea 3l/lgg0,
republicatd, adici prin hotdrdrea adtmdrii generale adoptatd in condifiile legii, -care trebuie
I
men{ionatd in registrul comerfului qi publicatd in Monitorul oficial.
HoJdr6rea privind reducerea capitalului social trebuie si respecte plafonul minim
capitalului social, atunci cdnd legea fixeazAun asemenea plafon, si arate motivele pentru care
al 1
I
se face
reducerea gi procedeul ce va fi utilizatpentru efectuarea ei.
Reducerea capitalului social va putea fi realizati, numai dupi trecerea a doud luni
de la data
publicrrii hotiirdrii adundrii asocia{ilor ?n Monitorul oficial al Rominiei, Partea a IV-a (art.208

I
din
Legea nr. 3 1/1 990, republicati).
Intruc6t reducerea capitalului social poate afecta drepturile creditorilor societilii, datorit5
diminudrii gajului lor general, ca mdsurd de protec{ie, legea recunoagte acestor creditori
ireptut de a
face opozilie la hotdnirea adundrii generale a asocialilor privind reducerea capitalului social. Acest
drept il are insd numai orice creditor al societi{ii a c6rui crean{5 este anterioard publicdrii
hof:ir6rii de I
I
reducere a capitalului soeial, el fiind ?ndreptilit sd obfinr garar4ii pentru
ereinqacare nu a devenit
scaden{5 pdndla data respectivei publicdri. I

Dleptul de opozilie se poate exercita in termen de 30 de zile de Ia data publicirii

II
hotinirii in
Monitorul Ofieialu eu respeetarea dispoziliilor art- 62 dinl-egea nr,3lll990, republieati.

i
62
I
I|
rr| s.4. llodificarea duratei qi formei societl{ii comerciale

I Irr
c. {. I .-Uod ifi carea duratei societitii
?:,.:nr it legii. actul constitutiv al societSlii trebuie sd prevadd ,,durata societdtii" (art.7 gi art.8
-3!i,3 ryr. -l1r 1990, republicatd).

II )eci. societatea comerciald va avea durata de existenld stabilit6 de asociafi. La expirarea

lr;.ir rirate. societatea comerciald se dizolvd [art.227 alin. (l) lit.a)
: - -ege; nr.3111990, republicatd].

!f \socialii pot fi interesa{i ?n prelungirea duratei prev5zute ?n actul constitutiv atunci cfind
=:crer-ilea desfrqoari o activitate profitabil6. Acest lucru este posibil prin modificarea actului
;u:sx-srirutir'. in sensul stabilirii altei durate sau a unei durate nedeterminate. Potrivit art.227 alin (2\

I| :-cri! cum a fust modificat, asociafii trebuie sI fie consultali de cdtre consiliul de administralie,
:esPetti\ de directorat, cu cel pufin '3 luni inainte de expirarea duratei societSfii, cu privire la
:r entuala prelungire a acesteia. ?n lipsd, la cererea oricdruia dintre asociafi, tribunalul poate dispune,
prin incheiere, efechrarea consultirii conform art. 119 alin (3).

TI Prelungirea duratei societ6fii trebuie rcalizatd, inainte fie expirarea duratei prevdzute in actul
constitutiv.

I Prelungirea duratei societiilii se realizeazd prin modificarea actului constitutiv in condiliile

aft.204 din Legea nr.3ll1990, republicatd.
Hotdrdrea privind orelungirea duratei societdfii se ia de adunarea generald a asociatilor, in

F condiliile de cvorum gi majoritate prevdzute de lege pentru adunarea extraordinard.

Asocialii pot hotdri o noud duratd a societdfii sau o duratd nedeterminata- in funclie de
interesele lor. Hotdr0rea adundrii generale adoptati in condiliile legii sau actul aditional la actul

T
I

II
constitutiv care constat6 hotdrdrea privind prelungirea duratei societdlii, in forma impusl de lege,
trebuie menfionate in registrul comerfului qi publicate in Monitorul Oficial. Ele vor produce efecte,
dacd sunt menfionate in registrul comerlului qi publicate in Monitorul Oficial. anterior expirdrii

F
duratei societdtii prevdzute de actul constitutiv.
Prin prelungirea duratei societSlii, in condiliile legii, se asigur[ continuarea existentei
societdlii qi dupd expirarea duratei prevdzute in actul constitutiv.

F Prin modificarea actului constitutiv, limitarea existenfei societElii a fost inlirurata.

Ca urmare a prelungirii duratei, societatea constituitd subzisti pe o noui duratd sau pe o

h
duratl nedeterminatil. Aft.2A din Legea nr. 3111990^ republicatd. prevede expres cd prelungirea
duratei societdfii nu atrage creareaunei persoanejuridice noi.

n
I l0.Dizolvarea gi lichidarea societifilor comerciale

t
10.1. No{iuni introductive
I Societatea comercialS se constifuie pentru a desftgura o activitate comercial5 pe durata de
timp stabilitd ?n actul constitutiv.
Ca persoani juridica" societatea comerciald se afld ?n rapornrri juridice cu asocia{ii gi

T
I stabilegte asemenea raporfuri cu terfii.
Astfel c5, incetarea existenlei societdlii comerciale reclamd rcalizarea unor opera{ii care sd
aiba drept rezultat nu numai ineetarea personalitdfii juridiee, ci gi lichidarea patrimoniului societa{ii,
prin exercitarea drepturilor gi indeplinirea obligaliilor sociale.

F
tr
Potrivit legii, incetarea existenfei unei societEJi comerciale impune parcurgerea a doud faze:
j zc ir area societ5lii comerciale gi lichidarea societi{ii.

63

t
I

f-

I
 1
1
Faza dizolvdrii societdlii cuprinde anumite opera{ii care declangeazd gi pregdtesc
incetarea
existenfei societdfi. ?n aceastd fazd, personalitatea juridica nu este afectatS, insd
dizolvarea pune _l
t
capdt activitdlii normale a societitii.
JFaza lichiddrii societdlii cuprinde acele operdrii de lichidare a patrimoniului societ6lii, plata
creditorilor 9i impirfirea soldului intre asociafi; in aceastd, fazd, sociltatea continui sa
ipi'pasireze
personalitatea juridicE, dar ea este subordonati cerin,telor lichidErii.
Cele dou[ faze sunt distincte gi, in consecinfd, ele trebuie parcurse in mod
respectarea dispozifiilor prevdzute de lege pentru fiecare. Aceasia inseamni
parcurgerea fazei dizolvdrii se poate trcce la faza lichiddrii. Dar incetarea
succesiv, cu
cd numai dupd I
comerciale se poate realiza gi printr-o procedurd simplificatd, in sensul contopirii
existen{ei societjlii
atunci cind societatea nu a avut activitate ori aceasta a fost redusl, iar asocialii ?qi
privire la lichidarea actiwlui qi pasivului societ5tii.
celor doud faze
dau acordul cu
I
Hotdr0rea privind dizolvarea qi lichidarea societ[lii trebuie luatd in condiliile
majoritate prevdzute de lege pentru modificarea actului constitutiv.
de cvorum gi de

Dizolvarea ;i lichidarea scrcietiililor comerciale sunt reglementate prin dispoziliile

I
3l/1990, republicatE, modificatd qi completati, in Titlul VI Cafitolul I qi, respectiv, Titlul
legea permite asocialilor ca in actul constitutiv sd prevadd
societ5fii" (at.7 gi art. 8 delege).
Legii nr.
VIL oar
,,modul de dizolvare gi de lichidare a I
l0.2.Dizolvarea societiifii comerciale
I
10.2.1.Nofiunea de dizolvare a societigii comcrciale
Dizolvarea societi{ii comerciale privegte acele operaliuni care declangeazd procesul
I
incetare a existenfei societSlii comerciale gi asigurd premisele h;hiddrii patrimoniului
opera{iuni se refer6 la hotir8rea de dizolvare a societ5lii gi aducerea ei la cunoqtinfa
de
^social. Aceste
celor interesali.
Potrivit legii, hotiirdrea privind dizolvarea societilii este luati, dupa caz, de adunarea
I
asociafilor ori de instanfa judecdtoreascd. Excepfional, dizolvarea societalii se produce
legii.
in temeiul
I
lo.2.2.cauzele generale de dizolvare a societi{ilor comerciale
.Trecerea timpului stabilit pentru durata societdlii
Prin dispozi{iile art. 227 - 229 qi art, 237 din Legea w. 3ll 1990, republicat6, modificati
I
completatd, sunt reglementate unele cauze de dizolvare generale, deci apticaUite tuturor
comerciale, precum gi anumite cauze de dizolvare specifice unora dintre formele de
cauzele de dizolvare a societifilor comerciale sunt gi cele stabilite in actul constitutiv
societate. Dar
9i
societdlilor

aln.
I
(1) lit.
-gl
di1 Legea nr. 3l/1990, republicatil. Societatea comerciald se dizolva fart.227 la expirarea
termenului stabilit pentru durata societifii [art. 227 alin. (1) lit. a) din lege]. potrivit tegii.
contractul de societate (actul constitutiv) trebuie sd se prevadl societ61ii".
in I
I
,,durata Aceasta inseamnd
cd la expirarea termenului contractual, societatea se dizolvd,. Acest efect este deci expresia
roingei
asoeialilor privind soarta societ5lii.
In acest caz, dizolvarea societdfii opereazain temeiul legi, ftrda fi necesari vreo formalitare.
Efectul dizolvdrii societifii, ca utmare a expirdrii terminului stabilit pentru durara societitii.
poate fi inl[turat prin prelungirea duratei soeietlfiiu in eondiliile art. 204 ain Legea
republicatE, modificat6 gi completatd.
nr- 3ltl9d0. I
bl
' Imposibilitatea realizdrii obiectului societdyii sau realizareo acestuia [an- 227 alin. (l) lit.
I
64
I
I
 -r'-iE lrcletate comercial[ are un obiect de activitate, care trebuie precizatin
*6c:i acful constitutiv.
:'::'c: - realizeazd in cursul duratei societdlii.
l'sei se constatd o imposibilitate a realizdrii obiectului de activitate propus,
l:r"fl'::33 i;i pierde ra{iunea de a exista qi deci se dizolvd. Acest evident,
efect se produce. atdt in cazul c6nd
mm-s':'iitarea s-a ivit in cursul duratei societdfii cdt gi in
cazul c6nd obieciul nu s-a realizat delo
Trebuie menfionat cd, atdtin cazul imposibiliidfii
realizdrii obiectului societatii. cdt in cazul
:ci-zir-ri acestui4 asocialii pot sd modifice obiectul societdlii, 9i
in condigiile- art.204 din Legea nr.
-: . e"nl. republicatd, modificatd gi completatd.
. De clararea
nulitdgii societdlii
Societatea comerciald se dizolva in cazul declar5rii
nulitdfii ei [art. 227 alin. (l) lit. c din
Legea nr' 3l/1990, republicatE]. Aga cum am precizat,
nerespectarea cerinfelor legale privind
rLln$irui-rea societdfii, previzute de art.56 din Legea
nr. 3l/1990, republici",
-";i;;"
>'-"--ietatii' Pe data la care hotdrarea judecdtoreasca"de
declarare a nutitagi a derrenit"*!.irevocabila.
lTietalea inceteazd fbrd efect retroactiv gi intr6 in lichidare (art.
5g din lege). o astfel de incetare a
exi stenfei societ6Jii echivaleazd cu dizolvarea societdtii.
.Hotdrdres adundrii generale
Potrivit art' 227
dizolvd prin hot5rdrea adundrii,ali". (t) lit. d) din Lqea rv. 3l/1990. republicatd, societatea comerciald se
generale.
intrucat constituirea societ5lii comerciale se bazeazd. pe
voinfa asocialilor, manifestatd prin
actul constitutiv' asociafii pot decide dizolvarea societdJii.
9i voinla uro.iuliio. privind dizolvarea
societiJii se manifestd ?n cadrul adunrrii generale care exprima
voinla sociald.
Adunarea asociafilor poate hotdr? dizolvarea societalii
in toate cazurile impuse de interesele
asociafilor.
. Hot drdre q ft ib unalului
societatea comerciala se dizolvd prin hotirarea tribunalului,
in condiliile legii [conf. art.227
alin. (l) lit. e) din Legea nr.3l/59A. republicatal.
Dizolvarea societilii prin hotdr6rea tribunalului are loc
cand dizolvarea nu se poate realiza
prin hotirdrea adundrii generale.
Potrivit legii, tribunalul poate hotiri dizolvarea societilii pentru
asemenea motiv il constituie ne?nlelegerile grave dintre ,,motive temeinice,'. un
asociali, care impiedic6 funclionarea
societd{ii.
.Falimentul societdtii
Societatea comerciald se dizolvd in cazul cdnd ea este
supusd procedurii falimentulu i
alin' (1) lit' f) din Legea nr. 31/1990' republicatil. Totodatd, potrivit [a*.227
Legii nr. g5/2006,societatea
comercialS care se afla in stare de insolvenli sau de insolventd
iminen'td este supusd procedurii
reglementate prin acest act normativ. Dacr societatea
face' obiectui procedurii falimentului,
patrimoniul societa{ii este lichidat, in vederea satisfacerii
creanfelor crediiorilor qi, in consecinfd,
societatea se dizolvd.
.Alte cauze prevdzute de lege
Societatea comerciald se dizolvi qi in alte cazurireglementate
de lege sau stabilite prin actul
constitutiv [art.227 alin. (1) lit. g) din Legea nr.3l/ 1990, rlpublicatr].
Art'237 alin' (1) din Legea nr. 31/1990, republicat'd, prevede
cd societatea comerciald se
dizolvd in urmdtoarele cazuri:
a) societatea nu mai are organe statutare sau aeestea
nu se mai pot intruni;
b) societatea nu a depus in cel mult.6 luni de la expirarea
termeneror legale situaliile financiare
anuale sau alte acte care, potrivit regii, se depun la oficiui
registrului come(uiui;

65


I
I
c) societatea $i-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplinegte
referitoare la sediul social sau asociafii au dispdrut ori nu au domiciliul cunoscut
cunoscutd;
condiliile
sau regedinld I
d)societatea nu qi-a completat capitalur social, in condiliile legii.

10.23.Cnile dizolvlrii societi{ii comerciale

I
Dizolvarea societdfii comerciale se realizeazd pe trei cdi: de drept, prin voinfa
cale judecdtoreasci. Fiecare dintre aceste cdi de dizolvare impune respectarea
asociafilor gi pe
unor condifii prevdzute I
t
de lese.
. Dizolvarea de drept a societdgii
in cazul dizolvirii de drept a societdtii, dizolvarea se produce de plin drept (ope legis), dac6
ipoteza legii este satisftcutd. Prin urmare, pentru dizolvarea societ6fii nu este necesar5
nici unei formalitdfi.
Legea nt.3ll1,99A, republicatd. modificatd qi compleatA reglem enteaz|dizolvarea
societafli in cazul expirdrii termenului stabilit pentru durata societitii.
?ndeplinirea

de drept a t
Din moment ce asocialii au stabilit, prin actul constitutiv. durata societalii. iar termenul
expirat, societatea se dizolvd, de plin drept, la data expiririi termenului.
fixat a
I
Intrucdt dizolvarea se produce de drept, nu este necesard nici o manifestare de voinli
asociafilor gi nici o formalitate de publicitate fart.232 alin. (1) din Legea nr. 31/1990,
. Dizolvarea societdlii prin voinla osociatilor
republicatal.
a
I
generale.
Societatea comerciald se poate dizolva prin voin{a asociafilor, manifestatd ?n cadrul

Pentru dizolvarea societililor prin voinfa asocia{ilor trebuie respectate condifiile

adundrii
I
t
stabilite de
lege pentru modificarea actului constitutiv (aft.204 din Legea nr.31i1990, republicatl,
modificatd gi
completatd).
Hot6r0rea privind dizolvarea se ia cu respectarea condiJiilor de cvorum gi majoritate previzute
de lege pentru adunarea generald extraordinard.33 Actul care constatd hotirArea adunerii generale
privind dizolvarea, in forma ceruti de lege. se depune la Oficiul registrului comer,tului p"nt
menfiona in registru, dupd care se transmite, din oficiu, Monitorului bficial, spre public
u u ,.
are fart. 232
I
alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatdl.

. Dizolvoreo societdlii pe cale judecdtoreascd

I
societatea comerciali poate fi dizolvati prin hotdrdrea tribunalului.
Potrivit legii, oricare asociat poate cere tribunalului, pentru motive temeinice, dizolvarea
societd{ii. Legea prezumd drept motive temeinice neinfelegerile grave dintre asociafi, care
.blocaj impiedici
I
funclionarea societSlii. Din cavza neinlelegerilor dintre 1socia1i, se creeazd un
imposibild desfrgurarea activitdtii, singura solulie fiirrd dizolvarea gi lichidarea societllii
caie face
Hotilrdteajudecitoreasci privind dizolvarea societdfii trebuie inscrisd ?n registrul comernrlui
I
gi publicati in Monitorul Oficial. Aceste formalit6fi trebuie indeplinite ?n
la care hotirdrea judeeitoreased a devenit irevocabild.
termen de 15 zile de la data

Pe data rlmdnerii irevocabile a hotlrdrii tribunalului, societatea va fi radiatd din reeistrul

t
comerfului' din oficiu, afard de cazul cdnd prin hotdr6rea tribunalului s-a dispus alrfel
(6) din Legea nr.3lll990, republicatd).
[an.237 alin.
I
I I

II
S3vin, R. Lege' 0. Cipa[ini, Problene referitoare la dizolvarea unor sochtdli amerciale. in -Revista de drept comercial"
^.1 4nt
3i1998, p.121'123.
nr.

66

Il
i
r
r
r I 1.{.Efectele dizolvirii
rfrr
societi{ii comerciale

r
lr:"'lr area societarii produce anumite efecte, indiferent de modul in care se realizeazii. Aceste
*ri*:e :'r.1i\-- deschidereo procedurii lichicldrii si interdiclia unor operaliuni comerciale
noi.
}2.'lr area nu are nici o consecinfd asupra personalitilii ju;idic; a societd{ii. prin dizolvare,
r:{lgrnte nu se desfiinteazd,, ci ea iqi continud existenla juridicd, insd
numai pentru operafiunile de

I i{;q,{AU'e.
{n- 133 din lege menfioneazd c[ dizolvarea are loc fEr6 lichidare in
: '' -eii" totale a societdlii comerciale sau in alte cazuriprevdzute de lege. in acestecazul fuziunii sau
cazuri,dizolvarea

I i:"-.g'ilii nu are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Totodatd,]orivit arr. 233 alin. (2) din
-'+3*r nr' 31/1990, republicatd, modificatd gi completatd, este impusi interdiclia pentru directori,
a:ninistratori' respectiv directorat de a angaja operaliuni comerciale noi, ca urrnare
a stdrii in care se

I
a-rJ r.rClBtEtO.

t 11. Lichidarea societi{ilor comerciale

1l.l.No{iunea de lichidare a societifii comereiale

I Incetarea existenlei societ5{ii comerciale presupune indeplinirea

capdt atdt activitdtii societ6{ii, cdt qi statutului de persoandjuriAica
unor operaliuni care sd pund
at societdtii.
operafiunile care fac obiectul fazei lichidirii soiietdlii sunt realizate de persoane,,anume

I
investite - lichidatorii.
in faza lichiddrii societdfii, instanla judecdtoreascd are un rol redus, intervenlia sa are un
caracter exceplional qi se produce in cazurile prev[zute de lege. Ca
urmare a jizolvarii, societatea nu

I
mai poate angaia noi opera{iuni comerciale. Dar opera{iunile aflate in
curs la data dizolvarii trebuie
frnalizate. Aceasta inseamnd cd societatea trebuie ri iq; execute obligaliile
gi s[ igi valorifice

r
drepturile care au ca izvor raporturile juridice incheiate anterior dizolvdrii.
Pentru a dispune de mijloacele de plati necesare satisfacerii creanfelor
creditorilor, bunurile
societdlii sunt transformate in bani, pe calea licitaliei publice.
. In ceea ce privegte eventualul activ net, acesta va fi impdrfit intre asociali pofiivit
drepturilor

I
lor.
Din cele menlionate rezulti ed, lichidarea societd{ii comerciale constd tntr-un ansamblu
de
oryra{iuni care au cs scop terminarea operoliunilor comerciale aflate tn curs la
data dizolvdrii

I
societd{ii, incasareq crean{elor societdlii, transformareo bunurilor societdlii
fn bani, plata datoriilor
societd{ii Si impdr{irea activului net intre asocia[i.
operafiunile de lichidare a societifii comerciale sunt reglementate de dispozi]iile
cuprinse in

I
Titlul VII, din Legea nt.3lll990, republicati, modificatd qi completatd. Totodatd, vor
fi aplicabile gi
regulile stabilite prin actul constitutiv, ?n mdsura in care nu sunt -incompatibile
cu lichid area [art. 2i2
alin. (4) din legel.

I ll.2.Principiile generale are richidirii societi{ilor comerciale

I
Lichidarea societdfii, ca o fazd, subsecventd a dizolvdrii societi{ii comerciale,
este guvernatd
de anumite principii, care definesc statutuljuridic al societdtii aflate in lichidare.
Principiile generale ale lichid6rii societ6fii comerciale sunt urmdtoarele: personalitatea
juridjca a societdfii subzisti pentru nevoile lichidarii;

I lichidarea societ6lii se face in interesul

:*ro.-ialilor; lichidarea societd{ii este obligatorie, iar nu facultativd.

I 67

I
 f
I
CONTRACTELE COMERCIALE
I
I.DEFINITIA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI
VANZARE-CUMPARARE COMERCIALA DE I
l.l.DEFINITIE
codul comercial nu da o definitie a contractului de vanzare-cumparare
comerciala. Intr-o atare
situatie' in temeiul art'l cod comercial, contractul devanzare-cumparare
comerciala poate fi definit
pe bazadispozitiilor art.l294 Cod civil.
Deci, contractul de vctnzare-cumporore comerciala este
ocel contract prin care o
parte(vonzatorul) se obliga sa transmita
-dreptul
de proprieta* ,";;;L; cafte cealalta
o iu*i de bani"i"pr"
parte(cumparatorul) care se obliga sa plateisco
d*pt i;;;ipior. unirr. dr. stanciu
Carpenaru)

T.2.CARACTERELE JURIDICE
Din definitiadatarczultasi caracterele juridice ale contractului
de vanzare-cumparare
comerciala:
a) contractul este bilateral(sinalagmatic), adica da nastere
la obligatii in sarcina ambelor parti
contractante:
b) contractul este cu titlu oneros. ceea ce inseamna ca ambele
parti urmaresc obtinerea unor
foloase patrimoniale;
c) contractul este comutotiv; existenta si inlinderea obligatiilor
asumate de catre parti sunt certe si
deci cunoscute chiar de la momentul incheierii contracturuil
d) contractul este consensual: el se inchei! prin simplul
acord de vointa al partilor contractante.
Art'1295 Cod civil prevede in acest sens ca vinderea esie perfecta
intre parti ..indata ce partile s-au
invoit asupra lucrului si asupra prefului- desi lucrul inca nu
se va fi predlt ri pr. tut inca nu se va fi
numarat".
e) contractul este trsnslativ de proprietate;prin contract
se transmite dreptul de proprietate asupra
lucrului vandut de la vanzator la cumparator.

2.CONDITIILE DE VALIDITATE A CONTRACTULUI DE VANZARE-

CUMPARARE COMERCIALA

Ca orice contract, contractul de vanzare-cumparare comerciala,

pentru a fi valabil incheiat,
trebuie sa indeplineasca anumite conditii de existenta: consimtamantul,capac
itatea,obiectul si
-'-'--r*-rvE!vr
cauza(art.948 Cod civil).

2.1. CONSIMTAMAT\TUL PARTILOR. PROMISIUNEA

DE VANZARE
a) Consirntamantul partilor
Incheierea contractului de vanzare-cumparare comerciala
implica un acord de vointa al
partilor, in sensul transmiterii de lavanzator latompar
ator adreptului de proprietate asupra unui bun.
in schimbul unui pret.
conditiile in care trebuie sa se manifeste vointa partilor pentru
incheierea contractului de
vanzare-cumparare comerciala sunt cele prevazute
de lege pentru incheierea oricarui contract, ceea
ne scuteste de analiza lor. ce

b) Promisiunea de vanzare

68
-l!

rl
I
r : ?',omisiunea unilaterala de vanzare

r
;::nd oferta devanzare a unui bun, beneficiarul poate sa o accepte, cazincare se incheie
- iryrm:*Je \ anzare-cumparare, sau poate sa o refuze, caz in care contractul nu se incheie,
oferta
i
:ruoerll: :.uuta altei persoane. Intre aceste doua posibilitati extreme, beneficiarul poate
alege si o alta
;ntc -:r:-aje\ ar. prevazand un interes pentru dobandirea bunului, dar neavand clare toate

I ;irise{ :ele incheierii contractului, beneftciarul poate primi promisiunea promitentului de a-i vinde
:',r - - :ezen'andu-si insa facultatea de a-si manifesta ulterior(de obicei intr-un anumit termen)
; ;$-:-{ ::smantul de a-l cumpara sau, dimpotriva de a nu-l cumpara. Aceste manifestari
de vointa ale

I :'-:'-.-:enrului si beneficiarului constituie continutul unei promisiuni de vanzare.

b.2.Promisiunea bilaterala de vanzare

rl ln cazul promisiunii bilaterale de vanzare , promitentul se obliga sa vanda- iar beneficiarul se

:,t liea sa cumpefe un anumit bun, in baza unui contract de vanzare-cumparare care
se va incheia in

rrl
"' -rtor. Deci, promisiunea bilaterala de vanzare este un antecontract
prin care ambele parti se obliga sa
:ncheie in viitor un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect bunul promis. Aciasta
obligat-ie
asumata de parti este o obligatie de ,oa face,'.

2.2. AP ACITATEA PARTILOR

C
Articolul 1306 Cod civil stabileste principiul potrivit caruia "pot cumpara si vinde toti carora
nu le este oprit prin lege".

t Prin urmare, orice persoana care indeplineste conditiile generale de capacitate privind
incheierea actelor juridice poate sa incheie un contract de vanzare-cumparare comerciala afara
cazul cand legea ii inteniee incheierea unui atare contract.
de

!
In lumina dispozitiilor citate rczultaca, in materiaavanzarii-cumpararii comerciale.
capacitatea este regula, iar incapacitatea reprezinta o exceptie si deci opet.uru numai in cazurile
expfes ptevazute de lege.

I| comerciala
a) Incapacitati speciale privind incheierea contractului de vanzare-cumparare

T
a.1. Interdictia incheierii contractul ui de vemzare-cumparare intre soti;
a.2. Interdictia incheierii contractului de vanzare-cumparare intre tutore si minorul aflat sub tutela
SA;
a.3. lnterdietia cumpararii de eatre mandatari a bunurilor pe eare au fust imputerniciti sa le vanda;

! a.4. Interdictia de a cumpara de catre persoanele care adiministeazabunurile statului sau ale
unitatilor adiministrativ-teritoriale, precum si de catre functionarii publici, a bunurilor pe care le
administreaza, respectiv a bunurilor care se vand prin mijlocirea lor;

I| a-5. Interdictia incheierii contractului de vanzare-cumparare de catre persoanele care indeplinesc

anumite functii in organele statului.

T b.1 .
b) Interdictii speciale de incheiere a contractului de vanzare{umparare comerciala
interdictia incheierii de catre prepus a unor operatiuni de natura comertului cu care este
insarcinat:
b.2. Interdictia incheierii de catre asociatii cu raspundere nelimitata a unor operatiuni care ar atinge
interesele societatii comerciale.

2.3. OBIECTUL CONTRACTULUI

a\ Lucrul vsndut
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca lucrul vandut
Contractul de vanzare-cumparare comerciala poate avea ca obiect lucrurile mobile corporale
69
sau incorporale, lucrurile prezente ori viitoare, lucrurile determinate sau determinabile.
Asa cum am aratat, bunurile imobile nu pot constitui obiectul contractului de vanzare-cum
parafe comerciala; actele de vanzare-cumparare privind aceste bunuri sunt acte juridice civile.
Oricare ar fi bunul vandut, pentru a fi considerat obiectul obligatiei vanzatorului si, implicit
obiectul contractului de vanzare-cumparare, el trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se afle
in circuitul civil; sa existe in momentul incheierii contractului ori sa existe in viitor; sa fie determinat
sau determinabil; sa fi e propri etatea vanzatorului.

b) Pretul vanzorii
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul
Pentru incheierea coRffactului de van:lare-cumparare, paftile ffebuie sa cada de acord nu
numai asupra lucrului vandut, ci si asupra pretului care este obiectul prestatiei cumparatorului.
Pretul este suma de bani pe care cumparatorul o da vanzatorului in scimbul lucrului.
Pentru a putea fr obiect al contractului de vanzare-cnmparare, pretul trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii: sa fie stabilit in bani: sa fie determinat sau determinabil; sa fie real.
b.1. Pretul sa fie stabilit in bani
Legea nu prevede in mod expres o atare conditie. Cu toate acestea, este admis ca stabilirea
pretului in bani este de esenta contractului devanzare-cumparare.
b.2. Pretul sa fie determinat sau determinabil
Pentru a putea fi obieet al contractului de vanzare-eumparare, se cere ca pretul sa flie pfeeizat
in contract. Prin stabilirea pretului se poate cunoaste intinderea obligatiei asumate de catre
comparator.
Pretul vanzarii trebuie convenit de catre parti in momeRtul ineheierii contracfului de vanzare-
cumparare (art.1303 Cod civil). Aceasta inseamna ca stabilirea pretului nu poate sa depinda de vointa
exclusive a uneia dintre parti si nici nu poate fi lasata la aprecierea ulterioara a partilor.
Potrivit legii, pretul vanzani rebuie sa fie determinat sau, cel putin, determinabil.
Pretul este determinat cand in contract s-a preizat in concret suma de bani datorata pentru
lucrul vandut (de exemplu. 1500lei).
Preful este determinabil in cazul cand in contract s-au prevazut anumite elemente cu ajutorul
carora se va stabili in viitor cuantunul pretului; de exemplu, pretul vanzani va fi pretul pietei din luna
octombrie 2001. Un contract care cuprinde un pret determinabil este perfect valabil. In acest sens.
art.60 Cod comercial prevede: " Yaizarea pe un pret nedetenninat in contract este valabil daca panile
au convenit asupra unui mod de a-l determina in urma."
Pretul vanzaiipoate fi determinat de catre parti si prin trimiterea la pretul legal, daca un atare
pret exista; de exemplu, aratalrea acfului nonnativ care stabileste pretul benzinei.
Pentru a facilita incheierea contractului, Codul comercial recunoaste valabilitatea ranzarii.
chiar cand pretul nu s-a prevazut in contract, daeapartile au inteles sa se refere la adevaratul pnet sau
la pretul curent. (art.61)
Potrivit art.4A Cod comercial, prin adevaratul pret al productelor si marfurilor se intelege
pretul stabilit prin listele bursei sau mereurialele loeului unde contractul a fost incheiat sau in liprsa-
du pa acelea ale locului celui mai apropiat sau dupa orice altfel de proba.
b.3. Pretul sa fie real
Pengu a fi obiect al conffactului de vanzare-cumparare eomerciala- pretul rebuie sa fie real.
adica sa existe efectiv si sa se platesca de catre cumparator.
Potrivit legii, pretul vanzarii este real daca el este sincer si serios(art- l30i Cod cir il).
Elemerrtele notiunii de pret serios au earacterul unei situatii de fapt si deci ele surt lasate la
aprecierea instantei judecatoresti.

70
rJ-

rr
Il
r lirzua :retul s-tabilit de parti este fictiv sau derizoriu, contractul
rm;ilr:tr:i :'f r 'Saria cumparatorului, in lipsa pretului sau a caracterului
de vanzare-cumparare este nul,
sau derizoriu este fbra obiect, iar

rr :m ,&nr,r'"ij]zAlrrrului eSte fafa CAUZA.

|I
I
|I .\
OBLIGATIILE PARTILOR
O BLIGATIILE VANZATORULUI
a. Consideratii generale

T Potrivit codului civll,vanzatorul are doua obligatii: sa predea lucrul

ra-spunda pentn-l lugl,., adiea sa il garanteze p" e.r*parutor
cumparatorului si sa

r
in piivinta lucrului dobandit.
Cele doua obligatii teprezintaprincipalele o-bligatii ale vanzatorului(art.
l3 l3 Cod civil).
'{ceasta inseamna ca partile, prin acordul lor de vointa, pot conveni si alte oLligatii
in sarcina
ranzatorului.
Datorita caracterului supletiv al dispozitiilor Codului civil incidente, partile
pot aduce

F
l
I modificari obligatiilor reglementate de lege.
a.1. Obligatia de a preda lucrul vandut
a.|.7. Notiunea si cuprinsul obligatiei de predare
Prin predare se intelege punerea efectiva i lucrului la dispozitia cumparatorului.

F
astfel incat
acesta sa poata sa-si exercite toate prerogativele pe care i le
confera dreptul ie proprietate asupra
lucrului' obiectul obligatiei de predare ii constituie lucrul vandut, urup*
caruia au convenit partile
contractante; bunul individual determinat trebuie predat in starea

F
in care se afla momenful incheierii
contractului(afi$2\; in cazul bunurilor determinate generic, vanzatorul trebuie sa predea
bunuri de
calitate mijlocie(art. I 103 Cod civil).
obligatia de predare cuprinde si accesoriile lucrului si tot ceea ce tine de folosirea

F
normala a
acestuia(art -1325 Cod civil); ea cuprinde si obligatia de a conserva lucrul
pana Ia predare(art JA74
Cod civil).

F
a.l.2.Modul de executare a obligotiei de predare
Predarea bunurilor care fac obiecful contractului de vanzare-cumparare
comerciala poate fi o
predare reala sau simbolica.

fr
Predorea reala se tealizeazacand bunurile sunt puse efectiv la dispozitia
cumparatorului sau
predate carausului pentru a le transporta.
Predarea simbolica se realizeaza diferit, in functie de situatia in care se
afla bunurile.
Astfel. in cazul bunurilor depozitate in docuri,antrepozite, silozuri. etc. predarea

fr
bunurilor se
efec[teazaprin inmanarea recipisei de depozit catre cumparator.
Tot astfel, daca bunurile se afla in cursul calatoriei pe apa, predarea se poate
realizaprin

F
remiterea politei de incarcare(conosamentul).
Bunurile se predau cumparatorului insotite de facfura, in care sunt precizate
elemente precum:
cantitatea, calitatea,pretlll Factura poate fi transmisa si separat. potrivit legii, factura constituie
9t9' un
mijioc de proba, incazde litigiu (art.46 Cod comercial).

F a.l.3.Termenul la care se face predarea. Terntenul esential

a'l '4' Lucrul vandut trebuie predat la termenul convenit de catre partile
contractante. Daca
r'rtile nu au stabilit un termen, predarea se va face potrivit principiilor generale, imediat

F
dupa
71

F
 ,a

rcalizareaacordului de vointa sau la cererea cumparatorului. 1

Locul unde se face predarea.
Regulile privind locul de executare a obligatiilor comerciale si deci, si a obligatiilor din
r--------
contractul de vanzare-cumparare comerciala sunt stabilite de art. 59 Cod comercial, care sunt partial
-
r
diferite de cele prevazute de Codul civil.
In principiu, predarea lucrului se executa la locul aratat prin contract de catre partile
contractante.
a
I
Daca contractul nu cuprinde nici o prevedere in acest sens, predarea trebuie sa se faca la locul
care ar teztrltadin natura operatiunii ori din intentia partilor contractante.
A
r
a.l.5.Suportarea cheltuielilor predarii.
Daca partile nu au convenit altfel, cheltuielile ocazionate de predarea lucrului vandut
(cantarire, masurare, numarare, etc.) sunt suportate de catre vanzator, iar cheltuielile de ridicare
(incarcare, descarcare, transport, etc.) sunt in sarcina cumparatorului (art. 1317 Cod comercial). I

a.2.Obligatia de garantie
a.2.1. Garantia contra evictiunii.
I l
Potrivit art. 1337 Cod civil, vanzatorul rasBunde pentru evictiunea totala sau partiala a
lucrului, precum si pentru sarcinile care greveaza lucrul vandut si care nu au fost declarate la -
I
incheierea contractului.
Prin evietiune se intelege pierderea dreptului de proprietate asupra lucrului, total sau in parte,
ori tulburarea cutnparatorului in exercitarea dreptului de proprietate, rentltand din valorificarca de
catreterta unui drept asupra lucrului vandut, diept care eictuae dreptul dobanditde cumparator in I
temeiul contractulu i de v anzare-cumparare.
In absenta oricarei dispozitii in Codul comercial, conditiile cerute pentu existenta obligatiei si
efectele garantiei contra evictiunii sunt cele prevazute de art. 1337-1351Cod civil. I
a.2.2. Garsntia contra viciilor lucrului a
Codul comercial cuprinde putine dispozitii privind obligatia de garantie avanzatorului pentru I
viciile lucrului vandut. In consecinta" aceasta obligatie este reglementata de Codul civil.
a) Regulile generale ale Codului civil. 1|
Potrivit art.1352 Cod civil. vanzatorul va raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului vandut, I
daca, din cauza acestora, lucrul nu este bun de intrebuintat, dupa destinatia sa, sau intrebuintarea sa
este atat de micsorata, incat se poate presupune ca cumparatorul nu l-ar fi cumparat, sau Ru ar fi dat I
pretul achitat,dacaar fi cunoscutviciile lucrului. I
Prin urmare, in conceptia Codului civil, vanzatorul raspunde numai pentru viciile ascunse. nu
si pentru viciile aparente ale lumului. II
Viciile qscunse sunt acele lipsuri calitative ale lucrului care nu puteaufi descoperite la
predare, folosind mijloace obisnuite de verfficare si care fac lucrul impropriu intrebuintqrii rx:ti;ii
destinatiei sale sau ii micsoreaza intrebuintorea. II
Pentru a exista obligatia de garantie contra viciilor lucrului trebuie indeplinite mai muhe
conditii.
In primul tand,vanzatorul datoteoza garantie numai pentru viciile oscltnse. adica pentnr acele I
lipsuri calitative ale lucrului care nu puteau fi descoperite la predare cu mijloacele obisnuite de I
verificare. Pentru viciile aparente, de care cumparatorul putea lua cunostinta vanantorul nu raspunde
(art' 1353
fiXliij?; d,vanzatorul raspunde numai daca viciile ascunse existau in momentut l
vanzarii.

72 I
I
 - \isttllta viciilor in momentul vanzarii nu trebuie confundata cu existenta in acest
moment a
'@r*!rr,rrlr' adica a manifestarilor exterioare ale viciilor. In momentul vanzarii trebuie sa existe
if!':''r - ;hiar viciile
daca defectele (efecful) apat ulterior acestui moment; de exemplu,
iR momentul vanzarii
rFlnm* de radio cumparat functioneaza, dar dupa cateva zile, datorita
unor vicii de fabricatie. se
or,fu:-1,*aza-
In al treilea run!, vanzatorul raspunde pentru viciile ascunse ale luctului
numai daca acestea
"u{qr srn?. adica datorita lor lucrul devine impropriu intrebuintarii potrivit
destinatiei sau ii
nTrcslreva intrebuintarea in asa masura, incat sa se poate presupune
ca dacale-ar fi cunoscut,
-r-r$iratorul nu ar fi incheiat contmctul sau ar fi platit un pret mai mic.

: Regulile speciale stobilite de Codul comercial.

Art' 70 Cod comercial' dispune: "Cumparatorul unor marfuri sau producte provenind
din o
aiu piatq este dator sa denunte vanzatorului viciile aparente in timp de doua
zile dela primire, ori de
;are ori un timp mai lung n-ar fi necesar din cauzaconditiunilor exiepionale
in care se afla lucrul
r andut sau persoana cumparatorului.
El este dator sa denunte viciile ascunse ale lucrului in primele doua zile de la
descoperirea lor.
Odata ce acest termen expir4 cumparatorul nu mai poate fi primit a reclama
ceva pentru
l iciile lucrului vandut".
Din dispozitiile citate rezulta unele particularitati privind raspunderea pentru
viciile lucrului.
In contractul devanzare-cumparare comerciala, vinzatorul raspunde nu numai pentru
viciile
ilscunse, ca in materia eivila, ci si penffu viciile aparente.
In privinta viciilor ascunse, Codul comercial reglemente azanumaitermenul
inauntru caruia
cumparatorul trebuie sa aduca la cunostinta vanzatorului viciile ascunse ale bunurilor.
Acest termen
este tot de doua zile, socotit de la descoperirea viciilor. Si in aeest eaz,
expirarea termenului deeade de
pe comparator din dreptul de a mai reclama viciile luqului vandut.
Conditiile si efectele raspunderii pentru viciile ascunse ale lucrului vandut sunt cele prevazute
de Codul civil.
Codul comercial cuprinde anumite dispozitii privind constatarea calitatii si conditiile
marfii
vandute (art- 71 si 71 Cod comercial). Potrivit acestor prevederi legale, la cererea
cumparatorului sau
a vanzatonrlui, presedintele instantei judecatoresti poate dispurre constatarea
de catre unul sau mai
multi experti a calitatii si starii in care se afla lucrul vandut.
Prin aceeasi hotarare sau prin hotarare separate se poate dispune sechestrarea lucrului
vandut
sau depunerea lui intr-un depozit publie, ori in alt loc pe care il oa Jtabili. Daea pastrarea
luerului
poate aduce mari pagube sau ocaziona cheltuieli insemnate se poate dispune
chiar vinderea lucrului.
Hotararea prin care se ia una dintre masurile mentionate trebuieia fie comunicata inainte
de
punerea ei in aplicare celeilahe parti in conditiile art.72 Cod comercial. In
cazul necomunicarii
hotararii, daca viciile marfii sunt contestate, cumparatorul va trebui sa faca dovada identitatii
si viciile
marfii cumparate.
In cant'l marfurilor care se transporta de catre caraus, viciile aparente ale marfurilor eliberate
destinatarului se constata cu respectarea dispozitiilor din actelenormative care reglem
enteaza
contractul de transport.

a.2.3. Garantia calitqtii produselor in conditiile reglementarii speciale a protectiei

;0n-sumsl67ilg7.
Prin ordonanta guvernului nr. zI/lgg2privind protectia consumatorilor a fost instituit
uR nou
:.,n1ru -iuridic al asigurarii calitatii produselor si serviciilor.
Cu privire la proteetia intereselor economice ale consurnatorilor, ordorranta reglementeaza

73
 T

I
ftrspunderea agentilor economici pentru calitatea produselor.
a) Raspunderea pentru calitatea produselor iw termenul de garantie
Potrivit art. 12 din ordonanta, consumatorii au dreptul de a pretinde agentilor economici
T
remedierea sau inlocuirea gratuita a produselor obtinute, precum sfdespagubiri pentru pierderile
suferite ca unnare a deficientelor constatate in cadrul termenului de gaiantie ruu d" valabilitate.
Deci, in termenul de garantie sau de valabilitate a produselor, agentul economic raspunde
T
pentru toate deficientele constatate in cadrul acestui termen, fara ase face vreo distinctie intre
aparente si viciile ascunse.
viciile
Termenul de garantie este definit ca limita de timp, stabilita de producator, in cadrul careia
I
produsul achizitionat trebuie sa-si pastreze caracreristicile calitative prescrise, iar cumparatorul
are
dreptul la remedierea sau inlocuirea gratuita a acestuia. daca deficientele nu-i sunt imputabiie.
Termenul de vqlabilitale priveste anumite produse care pot fi folosite numai inl-un anumit
T
termen (produse alimentare, furmaceutice, cosmetice). El este definit ca o limita de timp, stabilita
producator, in care produsul poate fi consumat si in care acesta trebuie sa-si mentina caracteristicile
calitative prescrise, daca au fost respectate conditiile de transport. manipulare. depozitare si consum.
de
I
Atat termenul de garantie cat si termenul de valabilitate. curqe de la data dobandirii produsului
de eatre consumator.
Inlocuirea produselor cu deficiente calitative cu alte produse corespunzatoare calitativ ori
I
restituirea pretului produselor se face imediat dupa constatarea imposibilitatii folosirii produselor.
daea aceasta situatie nu este imputabila consumatorului.
In cazul remedierii sau al inlocuirii produselornecorespunzataare calitatir. consumatorulpoate
I
solicita plata de despagubiri, in conditiile stabilite in contract sau cele prevazute de dreprul comun
(art. 16 din ordorranta). I
b) Raspunderea pentru calitate produselor in codrul duratei medii de utilizare a Droduselor.
Potrivit aft- 12 din ordonanta, dupa expirarea termenului de garantie. consumatorii pot
pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivir scopului pentru care au
t
fost realizate, ca urrnare a unor vicii ascunse aparute pe durata medie de utiiizare a acestora.
Deci, expirarea termenului de garantie nu duce la incetarea raspunderii agentului economic
pentru calitatea produselor. Acesta va raspunde in continuare, dar numai pentru r-iciile ascuRse ale
I
produselor care au aparut in cadrul duratei medii de utilizare a produseloi in .uu-.
I
A.OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
b.1. Obligatia de plata a pretului.
I
b.1.1. Data platii pretului.
Pretul se plataste la data convenita de parti in contract. In iipsa unei stipulatii contractuale, pretul
trebuie platit in momentul predarii lucrului de catre vanzator ( art.1362 Cod civil).
I
b.|.2. Locul plotii pretului.
Plata pretului se face la locul determinat de parti in contract (art. i 361 Cod civil). ln absenta unei
I
intelegeri a partilog ptetul trebuie platit la locul unde se preda lucrul vandut (art.l362Cod civil).
Deci, in lipsa unei dispozitii contrare, plata nu se face la domiciliul debitorului (cumparatorului), asa
cum prevede regula generala, ci la locul unde se preda lucrul.
I
b. 1.3. Suspendarea platii pretului. I
Legea permite cumparatorului sa suspende piata pretului, in cazul cand este tulburat ori are motive
74
t
t I
! _n-I

rt
ll
tl ur r iu ls: ;a r a fi tulburat printr-o actiune in revendicare (art. 1364 Cod civil). Plata pretului poate
f $.umrcrcdla pana cand vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau va da cautiune cumparatorului.

TI 't t -*:,t'tnda pretului datorat

r-:r"":I iegii. cumparatorul datorezza, pe langa pretul vanzarii, si dobanda pretuiui (art. i363 Cod

t l:entlie aratat ca, potrivit art. 43 Cod comercial cumparatorul este obligat sa plateasca dobanzi in
i:*fle cilzurile de intarziere la plata pretului. Aceasta solutie este diferita de cea din materie civila, care

I --r'-ne plata dobanzilor numai in cazurile expres prevazute de art. 1362 Cod civil.
Dirbanda este datorata de la data scadentei si pana la plata sumei care constituie pretul vanzarii.

tl
:,', .5. l{odalitstea fu plata a pretului
Pretul vanzarii trebuie platit in conditiile stabilite de partile contractante.
Daca partile s-au inteles ca pretul sa fie achitat printr-o singura prestatie, cumparatorul este obligat
>a plateasea, la temienul convenit ori in momentul predarii lucrului, intreaga suma care constituie

TI pretul vanzarii.

t b.2. Obligatia de a lua in primire lucrul vandut

Luarea in primire a lucrului vandut se face la data si locul convenite de parti in contacr.
Daca partiie nu au stabilit un termen, preluarea bunului se va face potrivit principiiie senerale.

t imediat dupa realizarea aeordului de vointa sau la cererea vanzatorului.

Daca in contract nu s-a prevazut locul de preluare a bunului vor fi aplicabile regulile stabilite de art.
59 Cod comercial.

H b.3. Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii

Potrivit art. 1305 Cod civil, cheltuielile vanzaii sunt in sarcina cumparatoruiui in lipsa de stipuiatie
contrara. Deci, daca partile nu au convenit altfel, cheltuielile vanzarii vor fi suportate de catre

h cumparator.
Prin cheltuieli ale vanzarii se inteleg cheltuielile ocazionate de vanzare; de exempiu. cheituieiile de
redactare a contractului. Aceste cheltuieli sunt diferite de cheltuielile de predare (cantarire, masurare,

F numarare, etc.) care sunt in sarcina vanzatorului si cheltuielile de ridicare a lucrului. aflate in sarcina
cumparatorului, afara de cazui cand partile s-au inteles altfel.

F
F CONTRACTUL DE MANDAT COMERCIAL

I.NOTIUNEA SI CARACTERISTICILE MAI{DATULUI COMERCIAL

F
t
1.1. NOTIUI{EA MANDATULUI COMERCIAL

Deoarece, in multe cazuri, activitatile comerciale se realizeaza prin intermediar, Codul

t-omercial reglementeaza amplu contractul de mandat.

h
Ca struetur4 mandatul comereial se aseamana cu mandaful civil, motiv pentru care ii sunt
arlicabile principiile generale referitoare la mandatul civil. Dar, mandatul comercial are ofunctie
-i"tshita. aceea de a mijloci afaceri comerciale. Aceasta functie reclama existenta unor norrne
;leciflce care sa faca mandatul apt exigentelor activitatii comerciale. Normele speciale privind

ts 75

F
 I
I
mandatul comercial sunt cuprinse in art. 374-391Cod comercial- T
numai elemente care
Cotiul comercial nu da o definitie a mandatului comerciai, ci cuprinde
prevede: "Mandatul comercial are ca obiect
caracterizeaza acest contract. Art.374 Cod comercial
trarareade afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului.
a fi gratuit".
Mandatul comercial nu se presupune
I
pr:ntru definirea mandatului comercial ffebuie sa avem in vedere si definitia mandatului civil'
potrivit art.l53lCod civil, mandatul este un contract in puterea caruia o persoana (mandatarul) se
obliga sa indeplin"ur"u anumite acte juridice pe seama altei
persoane (mandantul) de la care a primit
I
insarcinarea.
mandat comercial poate fi
In lumina art. l53|Cod civil si art.374 Cod comer cial, contractul de
(mandatarul) se obliga sa incheie in numele si
I
de,finit ca acel contract in temeiul caruia o persoanT
pefit'u
pi ,"o*o altei persoane cai,e i-a dqt imputemicirea (mandantul) anumite acte juridice care
msndant suntfaPte de comert. T
CARACTERISTICILE MANDATULUI COMERCIAL. DEOSEBIRI FATA
DE
1.2.
MANDATUL CIVIL. I
mandatul comercial are unele
Din aceasta definitie, ca si din dispozitiile legale citate,rezulta ca
particularitati, care il deosebesc de mandatul civil' I
contractului;pe
a. Ceea ce deosebeste mandatul comercial de cel civil este, in primul rand, obiectul
juridiee eivile, mandahil eomercial ate ea obiect
cand meindatul eivil are eaobiect incheierea actelor
sunt fapte de comert pentru mandant'
incheierea actelor juridice care, potrivit codului comercial,
nu sunt gratuite'
b. Mandatul comercial este un contract cu titlu oneros.Intrucat afacerile comerciale stipulatii I
In absenta unei
codul eomereial prezuma earaeterul oneros al eontriietului de mandate.
judecatoreasca'
contractuale, remuneratia va fi stabilita de catre instanta
Deci, pe cand mandatul civil este prezumat a fi gratuit, mandatul
comercial este prezumat a f,r I
oneros.
incheie acte juridice cu tertul
c. Mandatul civil implica, in mod obisnuit, reprezentarea; mandatarul
de esenta' ci numai de nafura
II
in numele si pe seama mandantului. Dar, reprezentarea nu este
mandatad incheie actele juridiee in nume
mandatului: exista si mandat firrareprezeo#., cazincare
propriu, dar Pe seama mandantului'
Daca mandaful civil este un mandat cu reprezentare, mandatul
comercial poate fi atat cu I
langa mandatul comercial'
reprezentare, cat si fnareptezentare.-Codul eomercial reglementeana,pe
o forma tipica a mandatului
care este mandatul cu repieterrtare, si contractul de comiiion'
care este
fara reprezentare.
I
putetile mandotarului'
d. O alta deosebire dintre mandatul comercial si eel civilpritesteriguros puterile mandatamlui'
ln cazul mandatuiui civil, imputernicirea trebuie saprecizeze
mandaful putand fi general sau special' ,:r .t L- a
I
libertnte de- actiune st
In schimb, man;'atul comercial eonfera mandatarului o mai mare
independenta, reclamate de exigentele activitatii comerciale.
potrivit art.375 alin. 3 Cod comercial, mandatul special dat pentru o anumita afacere cuprirde
eard nu ar fi precizare in nu':*l e\pres-
imputernicirea si petni toate actele Recesare executarii ei, chiar
DE
I.3.DELIMITARE,A CONTRACTULTI DE MAI\DAT COMERCL{L
CONTRACTUL DE MtiNCA
principala intre contractul de mandat comercial si contractul de mur*-a
deosebire
prirese notura
de mandae marldararui este
actelor care constituie obiectul contractului; incazui contractului
ceea ce implica ideea de
imputernicit sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului-
76
I
I
I 1mr:iff:li.. ne r--erld in cazul contractului de munca, salariatul indeplineste acte materiale, ceea ce
s:1;'rutr ',::ee ,ie reprezeniare. Totciata, manciatarui isi pastreaza iiberiatea de actiune iata de manciant

I| Lr'r - trrjt.l*iri3J afacerii cu care a fost insarcinat, fata de salariat, care se afla in raporturi de

iri"m:rl:':,e:e tata de cel care angajeaza.

-:r:na ceior aratate, contractul de angajament, prin care o persoana esie insarcinata cu

FI er3ze1]tanta unei societati de asigurare, este un conftact de mandate comercial supus reglementarii
, ,;*, -1 comercial, iar nu un contract de munca.

TI 2. CONDITIILE DE VALIDITATEA CONTRACTT]LUI DE MANDAT COMERCIAL

lr Fenmr a fi valabil incheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa indeplineasca conditiile

;enrte pentru orice contract: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza (art. 948 Cod civil).

l
F-
I 2. 1. CONSIMTAMAI{TUL PARTILOR
Contractul de mandate comercial se incheie prin acordul de vointa al mandantului si mandatarului.
Mandatul poate fi expres sau tacit; primirea manciatuiui poate fi tacita si sa rezuite din execuiarea
lui din partea mandatarului (art. 1533 Cod civil).
Potrivit art. 376 Cod comercial, comerciantul care nu voieste sa primeasca insarcinarea
mandantului are obligatia ca, in cei mai scurt termen posibil, sa il instiinteze pe mandant despre
refuzul sau.

F Totodata, legea il obliga pe comerciant sa pastreze bunurile care i s-au expediat si sa le conserve pe
cheituiala mandantului, pan ace acesta va putea sa ia masurile necesare.

F
E
2.1. CAPACITATEA PARTILOR
Pentru incheierea contractuiui de mandat comercial, trebuie sa fie indepiinite conditiile de
capacitate cerute de lege.
Mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele juridice care urmeaza aft

tr
FI
incheiate in numeie sau de catre mandatar. Cum aceste acte juridice sunt, prin <iefinitie. fapte <ie
comert pentru mandant, inseamna ca mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de
comert. Avand calitatea de comerciant, mandantul trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.
Mandatarul trebuie sa aiba capacitate depiina de exercitiu, deoarece trebuie sa exprime un

h consimtamant valabil. Intrucat incheie actele juridice in numele mandantului, legea nu cere ca
mandatarul sa aiba calitatea de comerciant.

2.3. OBIECTUL CONTRACTULUI

F
Contractul de mandat are ca obiect "trstoree de afaceri comerciale" (art.374 Cod comercial).
Deci, obiectul contractului de mandate ii constituie actele juridice care. potrivit legii. sunt fapte de
comert. Asa cum am aratat, aceste acte juridice trebuie sa fie fapte de comert pentru mandant.

F
Cel mai adesea, actele juridice care se incheie inbazamandatului privesc vanzarea-cumpararea.

FI
3. EFECTELE CONTRACTULUI DE MAIIDAT COMERCIAL

h
3.1. OBLIGATIILE PARTILOR

"+ O B LIGATTILE MANDATARALUI

Dn COnfragp pezuita anumite obiigatii pentru manciatar, care actioneazain numele si pe seama
I
I
:le-ndantulu{.

77
I

tl
I

I
 I
I
a) Mandatarul are obligatia sa execute mandatul.
Aceasta obiigaiie consta in incheierea actelor_iuriciice cu care a fost imputernicit <ie manciant (ari.
I
1539 Cod civil).
Actele juridice trebuie incheiate in limitele imputemicirii date de mandant.
Avand in vedere ca, in activitatea comerciaia, este necesara o mai mare iiberiate de actiune a
mandatarului, depasirea imputernicirii este considerata permisa. daca este in interesul mandantului.
I
Mandatarul trebuie sa poata lua el masurile pe care le crede de cuviinta, in cazul in care nu are timpul
necesar pentru a obtine insiructiunile mandantului. <jaca acesie masuri sunt avantajoase peniTu
T
mandant.

b) Mandatorul este tinut sa isi indeplineasco obligatiile cu buna-credinta si diligento unui bun I
I
proprieiar
El trebuie sa respecte clauzele contractului si instructiunile primite.
Mandatarul care nu se conformeaza instructiunilor primite de la mandant va raspunde pentru
prejudiciile canzate mandantului (art. 3 8 i Coci comercial).
Intrucat mandatul comercial este un contract cu titlu oneros, raspunderea maRdatarului se va
aprecia in abstracto. Deci, mandatarul va raspunde indiferent de forma culpei sale (art. 1600 Cod
civil).
I
De asemenea, mandatarul raspunde pentru toate stricaciunile bunurilor care ii sunt incredintate
spre pastrare cu ocazia mandatului. afara de cazul cand dovedeste ca nu a fost in culpa ori ca aceste
stricaciuni sunt datorate unor imprejurari <ie iorta majora, viciilor sau naturii acelor bunuri (art.379
I
Cod comercial).

c) Madatarul are obligotia sa aduca la cunostina tertului cu core incheie actul imputernicirea in
I
iemeiul careia sctioneaza.
Art. 384 Cod comercial prevede ca "Mandatarul este dator sa-si arate mandatul persoanelor cu care
trateaza, cand i se cere". Intrucat mandatarul actioneaza nomine alieno, el trebuie sa ii comunice
I
tertului calitaiea sa de reprezentant si limitele imputernicirii de care dispune.
Potrivit legii, nici mandatarul si nici mandantul nu pot opune terlului instructiuni deosebite de cele
infatisate. afara de cazul cand se face dovada ca tertul avea cunostinta de existenta acestor instructiuni
I
la data incheierii actului juriciic.

d) Mandatarul are obligatia sa il instiinteze pe mandant despre executarea mandatului (art. 382 Coc
I
comercial).
Intrucat mandatarul ineheie actele juridice cu tertul in numele si pe seama mandantului. este il::..
ca, la indeplinirea imputernicirii primite, mandatarul sa il instiinteze pe mandant despre rCitir-2.;
I
mandqiului.
ln cazul in care, prin contract au fost convenite anumite modalitati de informare a mand::: * , -:
mandatarul trebuie sa se conformeze clauzelor contractului.
.
I
Daca in urma primirii instiintarii, mandantul intarzie raspunsul peste termenul impu-. je :.=:-:=
afacerii, legea considera ea mnndantul a acceptat executarea mandatului, chiar daca ra:::'.-:-. :
depasit limitele mandatului (art.382 alin.2 Cod comercial).
I
Daca mandatarui nu isi indeplineste aceasta obligatie si, prin incheierea acielor.:r-.;'.3 :. :e::::
imputenticirii primite, acanzat anumite prejudicii, mandantul are dreptul la desp:g*:.: I
e) Mandatarul are obligatie so plateasca dobanzi la sumele de bani ctn'enite ni;'1;i;tiJi,"1r; r art. -i80
Cod comerciai).
In cazul in care, in exeeutarea mandatului, a incasat anumite sume de bani cur enite mandantului.
I
mandatarul este oblisat sa le remita acestuia ori sa_le consemneze pe numeie n.rndanrului. Aceasta
7E
I
I
:|rr

trFlE'q e-xrtresia obligatiei care revine mandatarului si in cazul

mandatului civil, de a da
rnr"'rrr- mandantului asupra mandaturui sau (art. r54r cod civil).
tcFcqrrectarea obligatiei at-ruge curgerea dobanzilor
in favoarea mandantului. Mandatarul va plati
'ffirqEt din ziua in care era dator a le trimite sau a le .,consemna,,.
I. (XLIGATIILE MANDAIiTULUI
fXn conractul de mandate rez;ultasi oblisatii in sarcina mandanfului,
care a dat imputernicirea
mmdaamlui.
x -\Mantul este ollisat-sa puna la dispozitia mandaturului mijloacele necesare pentru executatea
mfuului (art. 385 Cod comercial).
\landatarul este imputernicit sa incheie anumite acte juriciice in numele
si pe seama mandantuiui.

bt llondantul are obligatia sa plateasca mondatarului remuneratia

dotorata pentru executareq
nuuiontului (art. 386 Cod comercial).
Remuneratia datorata este cea ptevaz\tain contract sau, in absenta
unei stipulatii contractu ale, cea
stabilita de catre instanta judecatoreasca.
lnlumina principiilor Codului civil, mandaniui datoreazr remuneratia,
'.chiar daca n-a reusit"o daca
mandatarul nu fost in culpa (arr. l54S Cod civil).

c) Mandantul are abligatia sa restituie cheltuielile

focute de mandatar pentru executareo mandatului.
Prin cheltuieli de executare a r'anuarurur,
vz\srvrl4rrf .1 mandafului, regea
legea mrerege
intelege sumele cte
de bani avansate de mandatar
pntru indeplinirea mandatului (art.1547
'srrssrurur \orL. rJ"r/ \.uu
Cod urvrr/,p..u*
civil), prcL:um sl despagubirile cuvgRitg
si oespaguDlnlg cuvenite mandatarului
mandatan
pentru pagubele suferite cu ocaziaindeplinirii mandatului (art.
l5a-9 doO .irrlt).
Se intelege ca mandantul va suporta aceste cheltuieli numai in
masura in care mandatarui a actionat
potrivit imputemicirii primite si nu i se poate retine nici o culpa in indeplinirea
mandatului.

3.2. PRIVILEGIUL MANDATARULUI

a) Continutul privilegiului
in scopul protejarii intereselor mantiatarului, legea ii confera un priviiegiu speciai.
prin care i se
gafinteaza satisfacerea drepturilor sale bariesti de eatre mandant.
Potrivit art. 387 Cod comercial, mandatarul beneficiaza de un privilegiu special ,.pntru
tot ceea ce
i se datoreaza din executarea mandantului sau si chiar pentru retributia *". Ooi,
pri^n acest privilegiu
---e---
i se gararrtetaamandatarului plata sumelor de bani pe ia.e le datoreeg.a**O**i
cu titlu dl
retributie, cheltuieli facute pentru executia mandatului, despagubiri pentm prejudiciul
suferit cu
ocazia indeplinirii mandatului etc.
Privilegiul se exeeuta asupra tututor bunurilor maridantului pe eare mandirtarul
le detine, perltru
executarea mandatului sau care se gasesc la dispozitia s4 in magaziile
sale ori in depozitele publice,
sau pentru care el poate proba prin posesia legitima a politei
de incarcare (documeniul de transport)'ca
i-au fost expediate (art. 387 Cod comereial).
In cazul in care bunurile mandantului au fost vandute de mandatar, potrivit
mandatului, privilegiul
poarta asupra pretuiui (art. 387 alin. 4 Cod comerciai).

b) Yelorilicarea privilegiului de catre mandatar.

Drca mandantui nu.si-a executat obligatiile privind plata sumelor
de bani datorate pentru
remuneratie- cheltuieli sau despagubiri, mandaiarul va^izade garantia
pe care o ofera privilegiului.
79
r
t
I
Potrivit legii, pentru a exercita dreptul de garantie, mandatarul trebuie sa ii notifice mandantului
sumeie <ie bani pe care acesta ie datoreaza. cu somatia cie a fi achitate in termen
cle cinci zile si cu
precizarea ca, in caz de neplata, va proceda lavanzareabunurilor supuse privilegiului.
I
3.3. EFECTELE EXECUTARII MANDATULUI
Prin executarea mandatului, adica prin incheierea actului juridic de catre mandatar
si tert, se
I
I
ateeaza raporturi juridice directe intre mandant si tert. Se intelege ca numai
actele juridice incheiate in
limitele imputernicirii date il oblige pe mandant.

4.INCETAREA CONTRACTULUI DE MANDAT COMERCIAL

Mandatul comercial inceteaza in cazurile prevazute de art. 1552 Cod civil: prin revocorea I
t
mandaiaruiui de caire mandani; prin renuntqrea mantiatqruiui ls mandate; prin moariec,
inierdiciia,
ins o lvab ilitqte a s i falimentul mandantului s qu m andatarului.
Incetarea contractului de mandat are loc in contitiile si cu efectele din dreptul
comun.

I
Facand aplicarea unor principii ale dreptuiui comun, art.39l Cod comercial prevede
ca, mandantul
sau mandatarul care, faracauzaiusta, prin revocarea sau renuntarea sa intrerupi
r*erutuau
mandatului, raspunde pentru prejudiciile cauzate.

t
Avand in ve<iere caracterui sau iniuitu personse, mandatui nu poaie fi mentinut in contra
voinrei
mandantului, ehiar daca a fost revocat in mod arbitrar. Singurul drept al mandatarului
intr-un
asemenea caz este o actiune in daune, iar nu o actiune in reintesrare.

t
III. CONTRACTUL DE CO}flSIO\ I
I.NOTIUNEA SI CARACTERELE JT-RIDICE ALE CONTRACTULUI DE
COMISION I
A) NOTIUNEA CONTRACTTLL] DE colflsloN
In relatiile comerciale, mandatul apare.,de multe ori, un procedeu tehnic prea riguros; el presupune I
I
cunoasterea rie catre tetti apersoanei mandantului. precum si limitele imputemicirii date
de accsta
mandatarului. Pentru asemenea relatii, mai avantajos pentru terti este contractul de comision,
care este
tot un mandat, dar farareprezentare sau cu o reprezentare indirecta.

I
Esenta eontractului de comision este cuprinsa in art. 405 Cod comereial care prevede: o.Comisionul
are ca obiect ttatarea de afaceri comerciale de catre comisionar in socoteala comitentului',.
Pebaza acestor dispozitii legale si tinand seama de definitia mandatului se poate determina

I
notiunea contracfului de comision si caracteristicile acestuia.
Contractul de comision este un controct prin care o parte, numita comisionar, se obliga pe
baza
imputernicirii celeilalte parti, numita comitent, so incheie anumite acte de comert, in nuie propriu,

I
dar pe seoma comitentului, in schimbul unei remuneratii, numita comision.
Avand in vedere elementele care il definesc, contractul de comision aparc cao varietate a
mandafului comercial; contractul cle comision este u-n mandat comercialfara reprezentare"

I
lntre contractul de mandate comercial si contractul de comision exista asemanari si deosebiri.
Cele doua contracte se aseamana prin obiectul lor; ele au ca obiect'Iratareade afaceri
comerciale"; totodata, in arnbele contracte, actele juridice se incheie cu tertii pe soama
altei persoane.
80
I
a
TI

r|
r|
r| .tur I lrr lmputernicirea.
lnn-xebirea dinhe ceie cioua contracte priveste
siructura ior;
Il'lut 'E reprezentare si deci el incheie actele juridice in in cazul manciatuiui, mandatarul are un

rr ;umurul de comision, comisionarul nu benehc iaza dedreptul

rm*r acteie juridice in nume propriu, dar pe
numele si pe seama manoantutui; in
de ieprezentare si, in consecinta, el

t
seama comitentuiui.

B) CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI

DE COMISION.
)in definitiadatacontractului de comision rezulta caracteristicile

|r a contractul de comision este un contract bilateral (sinalagmatic);

J:qrisionaruiui si comitentului.
acestui contract.
el da nastere la obligatii in sarcina
: contractul de comision este un contract cu titlu oneros; prin incheierea
I rmaresc realizareaunui folos patrimonial.
c. Contracful de comision este un contract
panilor.
'' contractului, ambele pafti

consensuai; ei ia nastere prin simplu acord

de vointa al

I 2.CONTITIILE DE VALIDITATE A CONTRACTULUI

DE COMISION

I contractul de comision este valabil incheiat daca

sunt indeplinite conditiile cerute de art. 94g
civil, pentru orice conventie: consimtamantul, capacitatea,
obiectul si cauza.
cod

I CONSIMTAMANTUL PARTILOR
2. 1.
ca orice contract, contractul de comision
intrucat contractul de comision este ul
se incheie prin acordul de vointa al partilor.

I
(fara reprezentare), el are la baza
care comitentul o confera comisionarului Tanlar imputernicirea pe
de a incheia anumite urt" ju.iaice, au
in care va actiona comisionarul. Aceasta imputernici.. f,.""iru."a conditiilor
un act unilater al, careexprima vointa

t
comitentuiui' Inscrisui constatator poarta denumirea "ri"
c. p.o*ru, ca si in cazul contractului de
mandate.

2.2. C AP ACITATEA PARTILOR

I Pentru incheierea contractului de comision.

de lege.
trebuie sa fie indeplinite conciitiiie de capaciiate

comitentul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia

cerute

el insusi actele juridice pe care le va incheia pe

I seama comisionaruiui' Deoarece aceste actejuridice

ca acesta trebuie sa aiba capacitateade a incheia
sunt fapte de comert pentru comitent, inseamna
acte de .orir"..
comisionsrul ttebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu. Intr-adevar, incheind actele juridice

I
proprio nomine, comisionarui trebuie sa indepiineasca
cerinteie iegii palrina cupacitatea de a incheia
acte juridice.
Intrucat actioneaza in nume propriu, daca incheie
acte juridice ca o profesiune obisnuita,

t comisionarul dobandeste caiitatea <ie comerciant (art.7

23. OBIECTUL CONTRACTULUI

cod comerciai).

I
Contractul de comision are ca obiect "tratareade
afaceri comerciaie,,(art.405 cod comerciai).
Deci' actele juridice pe care comisionarul le incheie
cu tertii trebuie sa fie fapte de comert.
De remarcat ca obligatia pe care si-o asuma
comisionarul este aceea de a incheia acte juridice

I
comerciaie' Aceasta obiigatie este o obiigatie
"cie a face", iarnu o obiigatia de,.a da,,; comisionarui
e$e un prestator de servicii.

I 8t

I
 -!

I
t
3. EFECTELE CONTRACTULUI DE COMISION I
3.1. NOTIUNI GENERALE
Prin contract de comision, comitentul il imputerniceste pe comisionar sa nume propriu, I
ciar pe seama comitentuiui, anumite acte juridice.
Din contractul de comision se nasc anumite obligatii in raporturile dintre comitent si comisionar,
care sunt guvernate de regulile mandatului. I
Asadar, incheierea si executarea unui contract de comision creeaza doua categorii de raporturi
juridice: intre comitent si comisionar (raporturi inteme) si intre comisionar si terti (raporturi externe).
In consecinta, intre comitent si tert nu se nasc nici un fel de raporturi juridice. t
EFECTELB CONTRACTULUI IN RAPORTURILE DINTRE COMITENT SI
3.2.
COMISIONAR I
A. OB L I GATII L E C OM IS I O NARULUI
a) Comisionarul este obligat sa execute mandatul incredintat de comitent.
inbazaimputernicirii primite. comisionarui este obiigat sa incheie acteie-iuriciice stabiiite <ie
t
comitent. Potrivit legii, obligatia comisionarului nu se reduce la incheierea actelor juridice:
comisionarul este tinut sa indeplineasca toate actele pe care le reclama realizarea operatiunii
comerciaie cu care a fost imputernicit cie comirent: comisionarui-r anzator primesre cie ia comitent
I
marfurile ce urmea'za sa fie vandute si incaseeza pretul de la terti. iar comisionarul-cumparator
primeste bunurile si face plata pretului catre teni.
in executarea mandatuiui. comisionarui este obiigar sa se conforrneze instruciiuniior comitentuiui;
I
el trebuie sa actioneze in limitele imputernicirii primite (termen. pret etc.) Indeplinirea acestei
obligatii trebuie apreciata in functie de caracterul instructiunilor, care pot fi imperative, indicative si
faculiative.
I
b) Comisionarul este obligat sa dea socoteala comitentului asupra indeplinirii mandatului primit I
t
in temeiui acestei obiigatii, comisionarui este tinut sal informeze pe comitent asupra mersuiui
operatiunilor si a imprejurarilor de natura sa modifice imputernicirea primita.
lntrucat contractul cu tertul este incheiat de comisionar in nume propriu, dar pe seama comitentului,

t
drepturile dobandite de comisionar trec direct asupra comitentului, care este in realitate stapanul
afacerii. Tot astfel, obligatiile asumate de comisionar prin contractul incheiat cu tertul se rasfrang
asupra comitentului.

c) Comisionarul este tinut sa isi indeplineasca obligatiile cu buna-credinta si diligenta unui

profesionisr. In indeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de comision, comisionarul trebuie sa
actioneze cu buna-credinta si sa depuna o diiigenta sporita, ceruta unui profesionist. In consecinta.
t
comisionarul raspunde pentru nerespectarea obligatiilor, chiar si in cazul unei culpe foarte usoare.

B. OBLIGATIILE COMITENTALAI
t
a) Comitentul are obiigatia sa plateosca remuneratia (comisionul) cwenita comisionarului.
Pentru indeplinirea oblgatiei privind incheierea actelor juridice care au facut obiectul insarcinarii
primite, comisionarul este indreptatit sa primeasca o remuneratia.
t
Comitentui este obiigat la piata remuneratiei din momentui in care comisionarul a incheiat acteie
juridice cu tertii, chiar daca nu au fost executate inca obligatiile rezultate din actele juridice incheiate.
t
82
I
I
I
I
I :tr:-
' ' - 4'::rentul este obligat sa restituie cheltuielilefacute
:.;
.f"ffiiullr-"t,iqri'l " m i rc
de comisionar cu indeplinirea

I
im :;rnd' in
indeplinirea insarcinarii primite, comisionarul
a facut anumite cheltuieli,
rrriri'Lr',ffrL-, obrigatia sa restituie sumere di bani respective.
a-ne
:ri:c3:3- ciaca cu aceeasi ocazie comisionarui
a suferit anumite prejuciicii, comitentui

rl i& ift ur*3_re despagubiri. are obligatia

*:r-&f,-t in raporturile dintre comitent si comisionar
se aplica regulile mandatului comercial, plata
silr--"r-E de bani ciatorate cie comitent pentru
cheltuieiiie facute, ca si peniru remuneratie, este

rI .-la'ara cu privilegiul pe care comisionarul il are asupra bunurilor

*e rerine in executarea
contractului de comision 1art. zal cod comercial).
c'omitentului pe care comisionarul

rt 3J. EFECTELE EXECUTARII CONTRACTULUI DE

h bnza imputernicirii primite, COMISION FATA DE TERTI
comisionarul incheie actele juridice in nume propriu.
;t-rntractul incheiat intre comisionar si tert,
comisionarul este partea contractania si, in
tre calitatea de debitorsau creditor, dupa caz, fata
Deci, in
consecinta, el

ll
de tert. In acest sens, art. 406cod comercial
prer ede: "comisionarul este direct obligat
catre persoana cu care a contractat ca si cum
ibst a sa proprie". afacerea ar fi

t
Rezulta ca prin incheierea contractului intre
comisionar si tert nu se stabilesc nici un fel
raporfuri juridice intre comitent si tert. De aceea de
art. 406 alin.2cod comercial dispune: ,,co'mitentul
nu are actiune in eontra persoaneior cu care a
contractat eomisionarul si niei acestea nu
au weo

I
actiune coRtra comitentului".
Trebuie atatat ca, pentru nerespectarea obligatiilro
din contractul incheiat intre comisiorNf sitert,

rT
raspunderea apadine pariii contraciante in cuipa.

4. INCETAREA CONTRACTULTI DE COMISION

Intrucat contractul de comision este o gl1u a mandatului,

el va inceta in aceleasi cazuri ca si
contractul de mandat: revocarea imputernicirii, renuntarea
la imputernicirea primita, moartea,
interdictia' insolvabilitatea sau falimentul comitentuiui
sau comisionarului(ai . iszcoci civii).

T
I
i IV. CONTRACTUL DE CONSIGNATIE
T.NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE
- CONTRACTULTII DE
CONSIGNATIE

T
r

l.l.Notiunea contractului de consignatie

I [n activitatea comerciala, un contract cu larga aplicare
I este contractul de consignatie. Acest
contract este reglementat prin Legea nr.17811934 pentru
regiementarea contractuiui de consignatie.
Articolul i din Legea nr.178/1934 defineste co-ntractul d'e consignatie
"contractul de consignatie in urmatorii termeni:
I este conventia prin care una din
I farti, nimita incredinteaza

F
celeilalte parti, numita consignatar, marfuri sau "onrignunt,
obiecte robil. spre a le vinde pe socoteala
ctrnsignantului."
\sa cum rezulta din dispozitiile citate, contracful de
consignatie este, in esenta, un contract de

T
I

I
83

l-

I
comision: el este o varietate a contractului de comision. Intr-adevar, ca
comision, in coniractul de consignatie consignantul imputerniceste
si in cazul contractului de
pe consignatar sa incheie anumite
I
acte juridice in nume propriu, dar pe seama consignantului'
Ca orice contract de iomision, contractul de consignatie are ca obiect 'hatarea
comerciale" pe seama consignantuiui(art.405 coci comerciai).
de afaceri
I
Contractul de consignatie are unele caracteristici proprii, carejustifica
contract comercial de sine-statator.
recunoasterea sa ca un

Astfel, imputernicirea consignanfului data consignatarului consta, iniotdeauna,

in vincierea unor I
bunuri mobile apartinand consignantului.
Apoi, vinderea bunurilor se face pe un pret anticipat stabilit de consignant.
In sfarsit, consignatarui este obligat sa iemita consignantuiui suma cie bani obtinuta
ca pret ai I
vanzanisau, daca bunul nu a putut fi vandut, sa restituie bunul in natura'
pebazaacestor elemente, contractul de consignatie poate fi definit ca acel controct prin care o
parte, numitq consignant,incredinteazo celeiialte parti, numita consignatar, anumite
bunuri mobile t
'penti,u
afi vandute, in nume propriu, dar pe seAma, consignantului, la un pret stabilit Anticipat, cu
obligatia consignatarului de a remite coniignantului pretul obtinut sau de
a-I restitui bunul nevandut'
t
1.2. caracterele juridice ale contractului de consignatie
a. Contractul de consignatie este un contract bilateral(sinalagruatic);
sarcina consignatarului si a consignantului'
el da nastere la obligatii in
I
I
partile eontractiinte
b. Contractul de consignatie eite un contract cu titlu oneros; fiecare dintre
urmareste realizarcaunui folos patrimonial'
c. Contractul de consignatie este un contract consensuai; ei ianastere
prin simplul acord <ie vointa
fi

I
al partilor. Remiterea catie consignatar abunurilor mobile pentlu a vandute tertilor Ru este o
.onditi" a incheierii contractului' ci un efect al acestuia'
el se
Coniractul de consignatie se incheie in scris, deoarece, potrivit art.2 din Legea nr.l78/1934,

t
ceruta ad probationem.
poate dovedi numai prii proba scrisa. Deci, forma scrisa a coRtractului este

2. CONDITIILE DE VALABILITATE A CONTRACTI]LUI DE CONSIGNATIE

Contractul de consignatie este valabil incheiat daca indcplincste conditiile cerute

conventii: consimtamuntul, capacitatea, obiectul si cauza(art.948 Cod civil)'
oricarei
I
2.1. Consimtamantul Partilor
Contractul de consignatie, da orice contract, se incheie prin acordul de vointa
acord de vointa arclaiaza imputernicirea consignantului data consignatarului
al partilor' Aces:
de a vinde anuni::i
t
bunuri ale eonsignantului. erin imputeinieire se stabilesc eonditiile devanzare abunurilortpre'*
termene).
Avand in vedere efectele pe care le implica acest contract, manifestarile de vointa 3ie 3;n,":r
I
trebuie sa fie exprese. Dar, iniheierea eoniractului poate fi si tacita; ea poate rezulta 'Jir
catre consignatar ainsarcinarii primite din partea consignantului.
eril :':eo
'le
I
2.2. CaPacitatea Partilor
Incheierea contractulii de consignatie impune indeplinirea de catre parti a ctrnrf
cerute de lege.
ri-,:r'r de ,xpacitate
I
Consignantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de comerl deo.a-rece rutele-iuridice
vanzare se incheie Pe seama sa.
Consignaiarui trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu cai ei incneie acteie iuridice
de

I
84
I
I
F
I
I \t,jntine. De obicei, consignatarul este un comerciant, care incheie asemenea acte
rroi-esionai.
juridice cu

I 2.3. Obiectul contractului

Conrractui cie consignatie are ca obiect incheierea <ie catre consignaiar cu teriui a unor contracte
J3 \ anzare-cumparare pentru vinderea unor bunuri ale consignantului. Aceste acte
juridice trebuie sa

I ;lnstituie fapte de comert pentru consignant(art.405 Cod comercial).

potrivitiegii, aciele cie vanzare-cumparare au ca obiect numai bunuri mobiie. Conciuzia se
,ntemeiaza pe dispozitiile art.l din Legea nr.17811934, care se refera la
"marfuri sau obiecte

I ntobile", prb"u* rip e conceptia Codului comercial, potrivit careia actele juridice privind vanzarea-
cumpararea bunuriior imobile sunt acte juriciice civiie.

I 3.EFECTELE CONTRACTULUI DE CONSIGNATIE

I A.
3.1. OBLIGATIILE PARTILOR
OB LI GATIILE C ONSI GNANT AL UI

I a)' Consignantui are obligatia sa preciea consignatarului bunuriie mobiie core urmeaza sa fie vandute
Consforatarul isi poate indeplini insarcinarea numai daca bunurile care trebuie vandute tertilor
sunt puse-la dispozitia sa. De aieea, in temeiul contractului de consignatie. consignantul este obligat

I sa predea consignataruiui aceste bunuri.

potrivit legii, bunurile se pot preda consignatarului toate deodata sau treptat, prin note sau facturi

II succesive, emise pe temeiul contractului'( art.1 alin.2 din lege)'

De remarcat ca, prin contractui de consignatie nu se transmite consignataruiui dreptui de
proprietate asupra bunurilor care i-au fost incredintate(art.3 din lege). Consignatarul este un simplu
detentor al bunurilor primite
pasirand dreptui
^de
de la consignant'
proprietate asupra bunuriior, consignantui poate mociifica oricand, in mod
unilateral, conditiile de ianiare, daca in contract nu se prevede altfel.(art .11 alin'Z din lege).
b) Consignantul este obligat la plata remuneratiei ctmenite consignatarului

I I
in schimbul serviciiioi prestate, consignararui are dreptui ia o remuneratie. Aceasta se stabiieste
forfetar(o suma fixa) ori procentual(in raport de pretul bunului) in contractul de consignatie.

I
c) Consignantul are obligatia sa restituie cheltuielile facute de consignatsr cu indeplinirea
insarcinirii primite
Daca,in indeplinirea insarcinariiprimite, consignatarul a facut anumite cheltuieli, consignantul are
obligatia sa restituie sumele de bani respective.

I piin cheituieii facute in executarea insarcinarii trebuie intelese sumeie <ie bani avansate pentru
conservarea si desfacerea bunurile predate in consignatie, in cazul cand s-a convenit astfel
contractul de consignatie.(art'10 din lege).
prin

Totodata, cheitulelile inciude si despagubirile cuvenite consignataruiui pentru prejudiciai suferit

in

TI e rec utarea contractului.

rI -
B. O B LIGATIILE CONS IGNATARA LUI
L'onsignatarui este obligat sa ia masuriie necesare pentru pastrarea si conservarea bunuriior
: ":-:: lc

:I 3-i.:rile primite de consignatar spre yanzaretrebuie pastrate si conservate in conditiile legii.

... "::.. in r ecierea identifiiarii bunuriior date in consigantie. consiganatarui este obiigat sa pastreze

rr l:ir r ;."-: .; loculconvenit(art.7 din lege).

85

*
 Tot astfel, consignatarul trebuie sa ia toate masurile, ca un bun comerciant, pentru conservarea in
buna stare a bunurilor ce i-au fost incredintate de consignant. Consignatarul raspunde pentru orice
f
lipsa, pierdere sau deteriorare provenita din culpa sa ori a prepusilor sai .(art.5 din lege)
b) consignatarul are obligatia sa execute mandstul dat de consignant
Consignantui incredinteaza consignatarului anumiie bunuri pentru a fi vandute pe seama
J
consignantului. Deci, consignatarul are obligatia sa excute insarcinarea primita, de a incheia aRumite
contracte de vanzare-cumparare cu tertii, pentru vanzatea acestor bunuri.
In indepiinirea insarcinarii primite, consignatarul trebuie sa actioneze in limitele date de
I
consignant. In acest seRs, art.11 din lege prevede:"ConsigRatarul nu poate vinde sau instraina bunurile
ce i-au fost incredintate in consignatie decat in conditiile prevazute in contract".
c) Consignatarui esie obligat sa deq socoieala consignantuiui asupra indeplinirii mandaiului ssu
I
Intrucat consignatartil actioneaza pebaza imputernicirii consignantului, el trebuie sa il informeze
pe consignant, la termenele stabilite in contract, cu privire la vanzarile facute catre terti. Instiintarea
trebuie sa arate bunurile contra numerar si ceie vanciute pe credit.Pentru vanzarile pe credit trebuie sa
f
indice numele si adresa fiecarui debitor, suma datorata, termenul de plata si cambiile sau garantiile
primite.

3.2. EFECTELE E)(ECUTARU CONTRACTTILUI DE CONSIGNATIE

I
In temeiul contractului de consignatie, consignantul incredinteazaconsignatarului anumite bunuri
spre a le vinde pe seama consignantului. Deci, pebaza imputernicirii primite, consignatarul va incheia
a
anumite acte de vanzare-stmparare cu tertii. Consignatarul incheie contl?ctele in nume propriu, dar
pe seama consignantului.
Prin incheierea contractelor cie vanzare-cumparare se stabilesc raporturi juri<iice intre consignatar, I
in calitate de vanzator, si terti, in calitate de cumparatori. In conseeinta, prin aceste contracte Ru se
stabilesc raporturijuridice intre consignant si terti.

3.3. CONSECINTELE NERE SPECTARII OBLIGATIILOR

I
a) Raspunderea civila
'
Din contractul de consignatie rezulta anumite obligatii pentru consignant si consignatar. Cum intre T
eonsignant si consignatar se stabilesc rapoituri juridice ea si cele dintre mandant si mturdatar, penttu
nerespectarea obligatiilor se angajetva raspunderea civila contractuala apaftii in culpa, in conditiile
stabilite de lege pentru contractul de mandate. t
b) Raspundere Penala
Anumite incalcari ale obligatiilor, datorita gravitatii 1or, sunt sanctionate penal.
t
4. INCETAREA CONTRACTTILUI DE CONSIGNATIE

Deoarece in raporturile dintre consignant si consignatar sunt aplicabile regulile mandatului, I

I
contractul de consignatie inceteaza prin revocarea de catre consignant a imputernicirii, renuntarea ia
madat, preeum si in eazul mortii, interdictiei, insolvabilitatii ori falimentului eonsignantului sau
consignatarului.
intemeiui art.3 a7tn.2 din iege, contraciul de consignatie este revocabil de catre consignant in
orice moment, chiar daca a fust ineheiat pe o durata detenninate, afata de stipulatie eontrara in
contract. 7
I
86
I
I
 t-
+
t:l

t
t PROCEDURA INSOLYENTEI

t l. Nofiuni introductive. Reglementare

t
- :;-d.ll procedurii insolven,tei, nr. 85i2006,'4 rege-cadru ?n acest ccmeniu,
vr''*s:-- ;olectivd pentru acoperirea Legea paiir.ului debitorului aiat in irr"r""rg stabilegte
':n -c---i ':iriruind cd,,amdnarea" in timp a pldfii datoriei se refera ru
sau in insolvenfa

t "*.ui*ea obligatiilor bdnegti

:e;';.il-;
'.':-'
Prestaliile bdnegti izvorisc, de reguld,
din contracte- (cum ar fi, de exempru, contracte
:*:.jmut' cdnd se pune problema restituirii sumei de. de
_bani in-'prun,utut e, v;nzare-cumpdrare,

t
:\-iutarea de iucrrri, prestarea de servicii,,cind
pun" proul.rnu prafi p."iJui ,uu
obligaliile care au ca obiect sume-de bani;epot a tarifului etc).
izvZrigi din fapte juridice stricto senso,fie
::sp*ctir" gestiune de afaceri qi platd nedatoratS. licite
:-: delicte sau cvasidelicte' Teoretic, creanfele carer.unir.l. p.lin"ipi"l ?;;;;tirii f5rd just remei),

r| iricite) nu intrd sub inciden{a reglementdrilor

Legii
ot normativ vizeazd numai ,,datoriile comerciile" nr.
izvoras^c din r:at";urloiG'strtcn
sensu(licite sau
s;siiooa,intrucdt;;;r;l;." instituitd prin acest
(art.1). or, gestiunea ou-ua""ri, plata
fie

t
etc' sunt socotite nedatorat.
'fqpte civile", chiar daci sunt {dcute de un comerciant, cu excepfia
ele sunt accesorii unui fapt de comer!. situa{iei ?n care
De altfel' un- comerciant poate sE aibd datorii bdnegti care sd izvorascd din

h
exemplu' contr(,ct de colaborare) sau contracte (de
chiar din lege io.^.***pru, pentru comerciantul
-fizicd, obliga{io tes7r'd.d1 intreyinire, ptotrir:it arr. g6lr a;. persoand
94 din codurfamitiei).
cu toate c5 iegiuitorul se referd in an.- i din Legea
comerciale' considerdm ed, avand in vedere
nr. g5.Da06, rlpublicatd, doar la obligafiile

F i1 yn frrioi..goo"rgrrr.- art. l23din lege, creanyele civile

t
pot rt si ele tndestulate in cadrul procedurii
insolvenyei3d chiar oaca, oectan$area
rezervatd numai creditorilor ale c5ror procedurii este
creante inordsc Jin apt" de comerf.
ln cazul in care patrimoniul debitorului nu are ri.iriaitag

lr acoperirea creanfelor,

85/2006.
T-"-rtu
poate fi supus procedurii insolven,tei.
Potrivit precizdrilor anterioarg procedura insolvenlei
Gr;; de bani) suficiente pentru
este reglementati prin Legea nr.

th inio.ulr?u-iffiili"1t" ',rX?|fr"i,ot'erva
cE legiuitoru! renunfd la termenu r ,,richidare
Inten'tia actuald a legiuitorului este de realizare
iudieiard,,
a crean,teror creditorilo r, dacdeste posibil,
pe

fr
baza a doud proceduri alternative3T : procedura

r
simplificata gi procedura generald. conform
art' 3 pct' 25 din Legea nt; privind procedura insJvenlei, pro""iuro textului
procedura prin care un debitor -85/2006 s;imptificatdreprezintd.
care indeplile.le .onoi1iil" previzute
procedura falimentului, fie o dati la art.l alin (2) intrdoirect irl
cu de.schiderea p.*Loirii insolvenfei, fie dupd
observa{ie de maximum 60 de zile, perioada o perioad' de
in care -rl. n unurizate elementere aratate
ra art.l alin (2)

I
i
lit' c) 9i d)' Spre deosebire d" p.oc"dura simplific ufi,,
p-r"iuro generaldeste procedura reglementatd

li,f*';;;:Jfi%'ffJ:irfJri11:Ttr::'Jl:,*',g:,'Hl1 r,[^3';';j,::: 2906 conrormart 156 a,in (1) ,esea a

jlJl3t*L,f,?,frl3,ij;:;
llHl,,iJ,yi,H,f :,,::i,f,t#ffillll:S*j*gl*:*.Ei ,i;il#;#.i''jli.,j;[ffi
1?s!2::04
iffi;g'i,.iib?,fi1,,!!;ii;!,1!?,il::'*Xjl*xi[jnii,ffi.l.,x:Jff",lilffi::Jli.fl':ff'3ll,..ffiijifliji
oJ:,f ti. 0 aa m n zou, ; il
A;;i; ii ;,fr1.'[[; fi il}[:
f 1
:, ll; 9f: f :! i.i,,
.

t'r'il:
1,ilil1fi:ll:g:J,':J,.i!"{ f'ffiay3Tplt:'j"' l{:.i,gg;: T y9!9a lripea n*{nu, Dreptut ratinentar rom6n,
;1,S:;,ffii1ij,,,#T*i1;ff#fjj#ffijli5gftr|.ff"1f".1'-l'ffi?#lTl",ff3il,i_ff,,i{{{7!y{ffii:,
X.?,f#;,illiil,#{;,i},:#fi^i{gE n*lf;:yy)-,",6;,X,i,EiJ,'iitrf."i7f;llbJe
+liggi; 7 ei urm ;:?:'-i';*:l?il.l,?LJJI;;
cll:::y,,: l::tutul.nm3rgalin R.D.c..,.
1n acelagi sens, stanciu D.carpenaru, p*raiii'r*rganizdiigi
i I Turcu' M' stan, Legea privind procelura
iniiieilei - o
richiddiijudiciare,Editura Ailas
noud'etapd in reforma tegistativd,in
R.D.c., nr. 6/2006, p, 9_30.
87
-
 de aceeagi lege la art. 3 pct. 24, prin care un debitor care indeplinegte condiliile prevdzute
aiin(i), fdrd' a le indepiini simuitan qi pe cele de la art. 1 alin 1i1, intra, dup6 perioada cie
la art. I
observafie,
succesiv ?n procedura de reorganizarejudiciard gi in procedura falimendluiruu
r.pu.ut;;;;;=1"
rcorganizare judiciard sau doar in procedura falimentului. Astfel, sunt satisfbcute
at6t-interesele
creciitorilor, cdt qi ale <iebitorului

2. Domeniul de aplicare al Legii nr. g5/2006

Legea nt.85/2aa6 prevede ?n art.l alin (2\ cd procedura simplificata se aplicd

debitorilols:,
care se incadreazd,in una din urmltoarelor categorii:
- comercian{i, persoane fizice, ac{iondnci individuai;
asocialii familiale;
comercianfii care fac parte din categoriile prevSzute la alin. (1) gi indeplinesc
una din
urmdtoarele condigii:
nu defin nici un bun in patrimoniul lor;
actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gdsite;
administratorul nu poate fi gdsit;
sediul nu mai exist5 sau nu corespunde adresei din registrul comer,tului.
- 'debitori eare fae parte din eategoriile prevbzute la alin.(l), care nu au prezentat documentele
prevdzute laart.28 alin.(l) lit.b), c), e) gi h), ?n termenul previzut de
Gge;
- societili comerciale dizolvate anterior formuldrii cererii introductive;
- debitori care gi-au declarat prin cererea introductivi intenfia de intrare in faliment sau carc
nu sunt indreptd(i{i sd beneficieze de procedura de reorganizare judiciard prevdzutd de
prezenta lege.
In ambele variante ale procedurii se reglementeazd. ;i o perioadd ini{iald de observagie,
necesari pentru clarificarea destinului debitorului.
In procedura simplificati este posibild suprimarea acestei perioade de observalie, trec6ndu-se
direct la procedura falimontului. Atunci c6nd este aplicatd perioada de observ'afie, ea
nu l,a dura mai
mult de 60 de zile, necesare pentru a fi verificate elementele menlionate la art. I alin.
e) lit.c) gi d).
In procedura gelerald perioada d3 obsgrvalie este cuprinsd intre data deschiderii pror.ourii gi
-
data confirmfuii planului sau, dupd caz, a intrdrii in falirnent.
Conform art.l alin.(l) din lege, procedura generald qe aplicd urmrtoarelor categorii de
debitcrri
aflali in stare de insolvenli sau de insolvenjd iminentd, cu eiceplia celor previzulila art.l alin.tlr
lit.c) 9i d);
1. societd{ile comerciale;
2. societilile cooperative;
3 . or ganizaliile cooperati ste ;
4. societdlile agricole;
5. grupuriie de interes economic;
6. orice altd persoani juridici de drept privat care desfrgoard qi activititi economice.
In privinla subiectelor impotriva cdrora se deschide procedura insohentei se impun
urmdtcarele precizdri :

38 lon Turcu, Domeniul, smpulgiobiectut nouluimd atinsotvenleicomercian{ibr,in R.D.c.. nr. 102002: GheofgtE sbncu. Gabriel
Ungureanu, Persoane cdrora li * apticd pracedura reorgmizdiijudiciare gl i Annex"*t. ia R.D.C.. r*. i1i?Hy'.
88

I
rT- r

!T
I
I tis+crzitiile Legii nr. 8512006, nu se aplicd necomercian{ilor, persoane juridice sau persoane

il fuont@or Legii nr. 1612AA3.

Talodaa procedura insolvenlei nu se aplicd regiilor autonome, cum legiuitorul prevede
a$a

II fo rmrd 6rpres" in art. 151: ,,Procedura aplicabilS regiilor autonome aflate in stare de insolventi se va
ffi Fm lege specialS".

3. Defini{ia qi caracterele procedurii insolven,tei

Iil 3-f .Definifia procedurii insolven{ei

Procedura insolvenlei este o procedurd colectivd (concursuald), generald, indreptatd

irptriva comerciantului care se afld tn insolvenld, avdnd ca scop acoperirea pasivului debitorului
prin reorganizarea judiciard comerciantului Si a activitdlii acestuia, sau prin lichidarea unor

IF
"rte
bmuri din averea lui pdnd la stingerea pasivului, fie prin falimentul comerciantului respectiv, fie
sac c e s iv in re organi z are a j udi c i ard q i tn fal i me ntul com e r c i antul ui.
Scopul legii - prevdzut in art.2 din Legea nr. 85/2006, consti in instituirea unei proceduri
colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolvenld prin una din urm[toarele
posibilitSli:
- reorganizarea judiciard a debitorului, ?n vederea achitirii datoriilor acestuia conform
programului de platd a creanfelor, inclusiv restructurarea activitifii prin lichidarea unor bunuri din

tf averea lui pdnl la stingerea pasivului; .

- falimentul.
Prin finalitatea sa, procedura insolvenlei este o proceduri colcctivS. De aceea, legea prevede
unele reguli comune care se aplicd atAt in cazul reorganizdriijudiciare, cdt gi in cazul falimentului

IF
(condiliile aplicdrii procedurii, organele competente sd aplice procedura etc).

F 3.2. Caracterele procedurii insolvengei

3e

Procedura insolvenfei este reglementati sub forma unei proceduri colective", chiar dac5, in

IF fapt, pot exista doud proceduri distincte:

- reorganizarea activitAfli debitorului sau lishidarea unor bunuri din averea lui pdnd la
stingerea pasivului;
- lichidarea patrimoniului, in caz de faliment.
Lichidarea in caz de faliment nu trebuie s5 fie precedati in mod obligatoriu de reorganizare

F judiciar5, deci nu are caracter subsidiar (ca in dreptul francez). Procedura insolvenlei prezintd
urmltoarele caractere: caracterul colectiv (concursual), caracterul general, caracterul judiciar,

tlIL
caracterul de remediu sau, dupi caz, de executare siliti gi caracterul operativ.

a) Caracterul colectiv
Procedura insolvenlei este o procedurd colectivd (concursual6), ?n sensul cd toli creditorii
debitorului (care vin in concurs in condiliile stabilite de lege) vor beneficia de aceasta, chiar dacd
procedura a fost pornit[ (deschisd) de fiecare dintre ei. Caracterul colectiv al procedurii insolvenlei

l1- 3E SLD. Carpeflaru, op. cit., pag 576, SAngheni, M.Volonciu, C.Stoica, op.cit, pag.281 si urm.
89

F
 1
I
este de esenta acestei proceduri. Definiliile cuprinse in art. 3 subliniazd de doud ori aceast6
caracteristicd.,: la pct. 4cdnd se definegte procedura colectivd drept procedura ?n care creditorii I
I
recunoscut participd impreund la urmdrirea gi recuperarea creafl{elor lor, in modalit5lile prevdzute in
prezenta lege qi la pct. 23 atunci c6nd se defineqte procedura falimentului ca fiind o procedurd
concursualE, colectivi 5i egalitard, care se aplicd debitorului, in vederea lichiddrii averii acestuia,
pentru acoperirea pasivului, fiind urmati de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
In practicd, aceastd caracteristicd esentiali a procedurii insolvenlei nu ar trebui s6 permitd
desfbgurarea ei cu un singur creditor, dupd ce a permis. ?n mod firesc, sd fie deschisd unui singur
creditor. .Cu toate acestea art. I34 din Legea nr.85D0A6 prevede ?nchiderea procedurii numai dacd
I
niciun creditor nu gi-a depus cererea de participare. dupd ce procedu.a r-a deschis ld cererea
debitorului.
Avind cafacter eolectiv, procedura reoreanizirii. dar, mai cu seamd, a lichidarii in caz de
I
faliment se deosebeg-te de procedura executirii silite din dreptul comun. care este o executare silit6 cu
caracter individual.ao I
b)Caracterul general
Procedura insolvenfei are caracter general deoarece vizeazd, intregul patrimoniu (intreaga
t' a debitorului.
,rovete )
I
Acest caracter este mai evident in cazul falimentului, cdnd, in principiu, toate bunurile
debitorului pot fi executate silit, cu excepfia acelora care, potrivit legii, nu pot face obiectul executirii
silite.
I
c)Caracterul judiciar
Procedura insolvenlei are caracter judiciar, deci se dezbate in fafa instan{ei de judecati sub
I
autoritatea gi prin internediul acesteia.
Administrarea efectivd a procedurii se realizeazd, cu ajutorul mai multor organe, respectiv,
instan{a de judecatd, judecdtorul-sindic. administratorul judiciar, lichidatorul, adunarea creditorilor qi
I
comitetul creditorilor [art. 5 alin. (l), coroborat art. 13 gi art. 16, din Legea nr. B5DAA6]. prin
caracterul siu judiciar, procedura insolvenfei asigurd satisfacerea intereselor creditorilor. dar si
proteclia debitorului.
I
d)Caracterul de remediu sau, dupi caz, de executare siliti
Potrivit art- 2 din Legea nr. 85i2006, procedura insolvenlei are ca scop instituirea unei
I
proceduri colective pentru acoperirea pasilului debitorului aflat ?n insolvenli. Aceasta inseamn6 cd
procedura insolvenlei este un remediu ql, dupd ca4 vn instrument al executdrii silite asupro
patrimoniului.
I
e) Caracterul operativ
Potrivit art.5 alin.(2) din Legea nr. 8512A06, organele care aplicd procedura trebuie sd asigure
I
efectuarea cu celeritate a actelor gi operafiunilor prevdzute de prezenta lege, precum gi realizarr* in
condiliile legii a drepturilor qi obliga{iilor celorlal{i participanfi la aceste acte gi operaliuni.
Operativitatea sau celeritatea rezolvErii operafiilor in cadrul unui proces este un principiu
I
fundamental al desfEgurdrii proceselor, in general, qi a celor comerciale, in special.
I
t
o In literatura de specialitate gi i1 practica judiciari (mai cu seami in dreptul francez) in majoritatea cazurilor s-a exprimat oqna
procedura reorganizdrii (redresirii) 9i lichiuiri{ judiciare are caracter colectiv, chiar daci legiuitorul nu prevede in mod
expm m
lucru. Agadar, in principiu, un singur creditor nu poate beneficia de aceste proceduri (a se vedea G. Hubrecht, Al. Couret. J.J. Babefi
p. 300). Penfu o alti opinie, a se vedea Stanciu D.Cdrpenaru, Procedura rearganizdrii gi tlrchidtrii judiciare, op. ciL, p.577
CIr
literafura gi practica acolo citatd.

90
rl
I
ir
I
I 4. Condi{iile necesare pentru aplicarea procedurii

r
insolven{ei

Condilii de fond qi de formi

I -
-,rr'i r\i
Dispoziliile legale privind procedura insolvenlei se aplicd dacd sunt indeplinite urmdtoarele
-:a,iii:
I
I
se [ncadreazd tn una din categoriile prevdzute in textul art- alin (1) {i (2) din Legea nr.
.: )r t06:
;. ::iontl afld tn insolvenld (insuficienfa fondurilor bdnegti pentru plata datoriilor exigibile). ,
se

I
Aceste doud condilii pot fi calificate condiyii de fond, la fel cum, de altfel, erau calificate gi in
cazui reglementdrilor anterioare privind procedura falimentului. Din punct de vedere./ormal, trebuie
>a existe o hotEr6re judecdtoreascd prin care s[ se constate ?ndeplinirea condiliilor de fond, aceasta
tiind incheierea judec6torului-sindic de declarare a deschiderii procedurii.

I
I
5. Insolven{a debitorului

5.l.Concept
Codul comercial nu a definit insolvenla debitorului. in schimb, doctrina gi jurisprudenJa au

I considerat cd insoivenla debitorului constA in lipsa de iichiditali (sume de bani) necesare achitdrii
datoriilor.

I Conceptual, insolvenla (incapacitatea de platl) nu se confundd cu insolvabilitatea debitorului

sau cu refuzul de platd.
Potrivit art. 3 pct. I din Legea nr. 85/20A6 insolvenga este ocea stare a patrimoniului
debitorului care se caracterizeazd prin insuficienla fondurilor baneSti disponibile pentru plata
datoriilor exigibile.
|| TotodatS, in textul art.3,legea face distinc{ie intre insolven}a vadita (pct. I lit. a) pi insolven}a

t iminenti (pct. 1 lit. b). Cele doub concepte exprimd atdt stadiul in care se afla insolven!5, cdt gi
perceplia acestei stiri de cdtre subiecte de drept diferite. Astfel. pentru creditor. insolvenfa este
prezumatd ca fiind vdditS, atunci c0nd debitorul, dup[ 30 de zile de la scadenld. nu a plitit datoria fa15

I de el. "prezumfia este generatb legal pentru a servi creditorului care nu poate cunoagte realitatea
situatiei patrimoniului debitorului in ansamblul acesteia sub aspectul datoriilor gi a fondurilor bdneqti.
Pentru debitor insolven{d este certd qi efectivd atunci cdnd fondurile bdnegti de care dispune sunt

I
insuficiente pentru plata datoriilor exigibile. Pentru acelagi debitor insolvenld este iminent[ atunci
cAnd are certitudinea cd la scaden!6 nu va putea pldti datoriile exigibile angajate cu fondurile bdnegti
disponibile la aceeagi dat5.

I
Insolvenld (incapacitatea de platl) sau insuficienfa fondurilor binegti disponibile pentru plata
datoriilor exigibile (a debitorului) trebuie delimitatd de aga-numita jena financiardn' , care constd in
lipsa momentand a lichiditiililor necesarl achitdrii datoriilor. Este posibil ca, in scurt timp, debitorul

I
si ?ncaseze creanfele de la proprii s6i debitori, dovedind astfel c[ nu se afl5 in stare de insolven{d.

Insolven{a (incapacitatea de phtn) gi insolvabilitatea

I
Insolven!6 (incapacitatea de platd) nu inseamnd insolvabilitate. Degi se afl6 in incetare de pldyi
jeoarece nu are lichiditdli, totugi, debitorul nu este insolvabil atdt timp cdt de{ine in patrimoniu

I ' : r,:,j.c. H Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, editia a 3a, EdituraAll Beck, Bucuregti, p.284
9l

I
 I
I
bunuri care pot fi executate silit pentru a fi indestulafi creditorii sau pentru a se continua activitatea,
in condiliile in care obline ,amdndri de platd" din partea creditorilor. Este posibil ca debitorul insuqi t
sd fie creditor fa15 de un alt debitor qi, ca atare, sd aibl creanle de incasat.
Insolvabilitateo constA in imposibilitatea debitorului de a-gi indeplini obliga{iile fa{d de
creditori, atat din lipsa lichiditdtilor, cdt 9i a altor bunuri din care sd fie satisfrcute creanlele I
ueditorilor. Practic, pasiwl (datoriile) este mai mare decdt activul (drepturile) patrimoniului.
Insolvenli (incapacitatea de platl) 9i refuzul de platia2
Insolven{d nu se confundd cu simpla neplati a datoriilor la scadenfd. Cel mai adesea,
I
insolvenld se manifestd prin neplata de cdtre debitor a datoriilor sale ajunse lo scadenld.
Imprejurarea ci debitorul refuzi executarea de bund voie a obligafiei de platd a datoriei nu
inseamn6 c[ acesta, automat, g-ar afla in insolvenla gi. in consecinfd, creditorul s-ar putea ?ndesttlla
I
prin executarea silitd a obligafiei.
Refuzul de platd nu se confundd nici cu insolvenrd (insuficienla fondurilor bdnegti pentru plata
datoriilor exigibile) Si nici eu insolvabilitatea,
I
Refuzul de platd al debitorului poate si fie intemeiat sau neintemeiat.
Este tntemeiat refinul de plati in cazul in care obligaliile au fost executate de citre debitor gi
se pretinde o noud plati care, fitesc, este nedatoratS.
I
De asemenea, este intemeiat refuzul de plati in cazul ?n care creanlele s-au prescris prin
trecerea termenului sau a intervenit compensafia, ca mod de stingere a obligafiilor reciproce.
Este netntemeiat refuzul de plati in cazul in care debitorul, degi dispune de lichiditdti, cu rea-
I
credin(i nu-gi achiti datoriile.
Temeinicia .motivelor de neplatd a datoriilor va fi apreciati de judecdtorul-sindie, care va I
t
decide in consecinld, declarAnd sau nu deschisd procedura insolven{ei.
in legdturd cu comercialitatea foptelor din care izvordsc obligaliile neachitate ale debitorului,
considerdm cd sceasta nu este o condilie absolut necesard pentru deschiderea procedurii
reglementat e de Legea nr. 85 /2046.
Procedura insolvenlei. dar mai cu seamd falimentul. vizeaz6, nu numai crean{ele care izvordsc
din fapte de comerf, ci qi din fapte civile qi chiar din lege (de exemplu, obligalia legald de tntre{inere
ce aparline debitorului).
I
5.2. Participanfii la procedura insolvenfei I
Capitolul al Il-lea din Legea nr. 85/2006 este intitulat,,Participan{ii la procedura insolrentei"
intrucit in cadrui procedurii participd persoane care nu pot fi incluse in categoria de ,,organe". cum ar
fi, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor etc.
I
Potrivit art.5 din Legea nr. 85/2006, organele care aplicd procedura insolventei:
instanfele judecitoreqti ; I
I
judecdtorul-sindic;
administratorul judiciar gi
lichidatorul.
Al{i participan{i la procedurd sunt:
adunarea creditorilor;
comitetul creditorilor;
I
administratorul special.
I
az Tudor R. Popescu, Dreptulnmeft.uluiinternalional, Editura Didacticd gi Pedagogica. Bucrlregt 1983 p. 123.
92
I
t
;

Il
t 5.2. l.Instan{ele j udecitoregti

Potrivit art- 6 din Legea nr. 8512006. toate procedurile prevdzute de prezenta lege sunt de

tl competenla exclusivd a tribunalului tn iurisdiclia cdruia se afld sediul dibitoruluf, istfet

cum
figureazd acesta in registrul comer{ului, respectiv in registrul sicietdyilor agricole sau fut iegistrul
asocia{iilor si fundayiilor, si sunt exercitate de cdtre judecdtorul-sindlc, desemnat de cdtre

ll pregedintele tribunalului in condiyiile art. 9.

Face exceplre recursul impotriva hotSrarilor date de judecatorul-sindic. in baza art. g din

t
Legeanr.8512006, in acest cazfrind competentd curtea de apel.
Acest text legal stabileqte' pe de o parte, competen{a materiala (rationte materiae) gi, pe
de altd
competenta teritoriald (ratione. teritori) a instanfei judecStoregti abihtatd, si aplice
Putt:, irocedura

t insolventei."'

Competenfa materiali

t Competenfa materiald revine, potrivit legii, tribunalului (ratione materiae) care

plenitudine de competenld in materie comercial6, cu excepliiie prevdzute de lege.
Prin lege se stabilesc atribuliile tribunalului, precum gi anumite reguli p-rocedurale.
are

ll Competen{a teritoriali
in conformitate cu art. 6 din Legea nr. 85120A6. competent sd aplice procedura insolvenlei
este tribunalul in a cdrui razd teritoriald se afld sediul dibitorului, tur. hgu." azd in

I come4ului (ratione personee vel loci).

registiul

Potrivit legii, instanfa de recurs, pentru hotdrdrile pronuntate de judec6torul sindic, va fi

curtea de apel (art. 8 din Legea nr. 85/2006).

||
5.2.2. Judecitorul-sindic

|| Potrivit dispoziliilor din Legea nr. 85/2006, atribu{iile care reveneau tribunalului sunt ?n
prezent in sarcina judecdtorului-sindic.

|l Judecdtorul-sindic este autoritatea publicd sub suprovegherea cdruia se e-fectueazd procedura

instituitd de legiuitor, putdnd sd desemneze, la nevoie, prin incheiere p"rroori specialiiate pentru
inventarierea, evsluarea, expertizarea bunurilor din patrimoniul debitorului, stabilindiJe

I remuneralia (art. 10 din Legea nr. 85i2006).

Si

Judecdtorul-sindic este desemnat pentru fiecare dosar de cdtre pregedinteie tribunalului, dintre
judecdtorii desemnali, ca judecdtori-sindici, in baza art. 53 din Ligea nr. 304/2004 privind
organizareajudiciarr **, republicat6, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.
|| Judecdtorul-sindic are urmdtoarele atributrii :
- pronunfarea motivatd a hotlrdrilor cu privire la deschiderea procedurii gi, dupd caz de
lI intrare in faliment, atAt prin procedura generalS, c6t qi prin procedura simpiificata;
- judecarea contestaliei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru
inceperea procedurii; judecarea opoziliei creditorilor la deschiderea procedurii;

I
I ': 3-aaida
-
Angheni. Falimentul din nou in actualitate, Partea | "ldei de afaceri' nr. 11ligg7 pag 4042
]*8, rjau in lJOf. Pl. Nr. 576/2004 ,

I
si republicata in Mof. pl. Nr. g2712005

93

I
 t
t
- desemnarea motivat5,
insolvenld a administratorului
prin sentinfa de deschidere a procedurii, dintre practicienii in
judiciar provizoriu sau a lichidatorului, stabilirea atribuliilor acestora, t
t
controlul asupra activitdtii lor qi, dac5 este cazal, inlocuirea lor;
- conftrmare4 prin ?ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de
adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;- inlocuirea prin
?ncheiere, pentru motive temeiniee a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
- judecarea cererilor cu privire la ridicarea dreptului debitorului de a-qi mai conduce
activitatea;
- judecarea cererilor de atragere a rdspunderii membrilor organelor de conduce care au
I
contribuit la ajungerea debitorului in insolvenfi- potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare
penald in legdturd cu sdvdrgirea infracfiunilor prevdzute de, art. 143-147
- judecarea acliunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea
I
unor acte frauduloase gi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare
deschiderii procedurii;
- judecarea contestafiilor debitorului. ale comitetului creditorilor ori ale oricdrei persoane
t
interesate,. impotriva mlsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
- admiterea gi confirmarea planului de reorganizare sau, dupd caz, de lichidare, dup6
votarea lui de cdtre creditori;
I
a
- solufionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere
procedurii de reorganizare judiciar[ qi de intrare in faiiment; I
- solulionarea contestafiilor formulate la rapoartele adminisffatorului sau ale lichidatorului;
- judecarea ac{iunii in anularea hotEr0rii adun6rii creditorilor;
- pronun{area hotdrdrii de inchidere a procedurii. t
In indeplinirea atribufiilor sale judecdtorul-sindic pronunld hotdrdri (incheieri).
Potrivit art. 12 din Legea nr. 85/2006, hotdrdrile judecdtorultti-sindic sunt definitive gi
executorii impotriva hotlrArilor date de cdtre judecdtorul-sindic se poate face recurs Ia curtea de t
apel, rccurs care va fi judecat de completuri specializate in termen de 30 de zile de la inregistrarea
dosarului. Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotdr6rii, dacd legea nu prevede altfel
[art. 8 alin. (2) din Legea nr. 85/2A06]. t
5. 2.3.Adanare a cr e ditoril or
I
Adunarea creditorilor va fi convocati gi prezidatd de c6hre administratorul judiciar sau, dupa
cazo de cEtre lichidator, dacd legea sau judecdtorul-sindic nu dispune altfel; secr"tariatrl gedinlelor
adundrilor creditorilor este ?n sarcina administratorului judiciar sau, dupd caz, a lichidatorului I
t
[art. l3
alin. (1) din Legea nr. 85120061.
Creditorii cunosculi vor fi convocaJi de citre administratorul judiciar sau de lichidator, in

t
cazwile prevdzute expres de lege qi ori de c6te ori va fi necesar.

5 creditorilor
.2.4.C omitetu I
Potrivit art. 16 alin.(l) din Legea nr. 85/2006, judecdtorul-sindic va desemna, dacd esre
necesar, in raport eu proporfiile cazului, un eomitet format din 3-7 membri dintre creditorii cu
creanlele garantate, bugetare qi chirografare cele mai mari prin valoare, inscrigi in lista de creditori.
Desemnarea comitetului creditorilor se face prin incheiere, dupd intocmirea tabelului preliminar .le
I
creanle.
I
94
I
I
r-l-

tt
r (ru!! k
*.
- " '': ;u creanle gsrantote sunt acei creditori care au asupra bunurilor debitorului un
lr,'-,r-.:- ra-i. privilegii ori alte garanfii, iar creditorii chirografarf sunt aceia care nu au o

t .:iwrrnld :ie*-.;ja asupra unui bun din patrimoniul debitorului.

-';,;l:eie acestora vor fi achitate numai dupd acoperirea creanlelor acelor creditori al cdror
,r:rsr .s. J:"rentat cu bunuri determinate din patrimoniul debitorului.

tt -- :':li:erul creditorilor poate sd ceard judec6torului-sindic in temeiul art. 47 alin. (5) din lege,
,* -,i'-c jeb'itorului dreptul de administrare constdnd ?n dreptul de a-gi conduce activitatea, de alli
c:l* - s:ra bunurile din avere gi a dispune de acestea. Acest lucru este posibil atunci cdncl sunt

ll :'r:r- cLlntinue din averea debitorului sau lipsegte probabilitatea de realizare a unui plan rafional de
3iI
"'-;i19.
De asemenea, judecdtorul-sindic poate autoriza comitetul creditorilor sE intro ducd, ac{iuni

ll :P:F.:7a",t anularea unor transferuri cu caracter patrimonial

ficute de debitor in frauda creditorilor.
i;:-unile pot fi introduse in situa{ia in care anterior acest lucru nu a fost fbcut de cdtre administratorul
. *;iciar sau,de lichidator.

lI Tot in cadrul primei qedinfe a adundrii creditorilor, creditorii care defin cel pufin 50a/o din
raloarea totali a crean{elor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidaior persoand
tll sau persoani juridic5, indifbrent dacd prin hotdr6rea de deschidere a procedurii judlcdtorui-

lI sindic a desemnat un administrator judiciar provizoriu. Administratorul judiciar inclusiv

reprezentantul acestuia trebuie si aibi calitatea de practician tn insolven;d potrivit legiias.

lI S25.Administratorul special

I Administratorul special, persoand fizic1 sau persoana juridicd reprezinth un nou mod de
reprezentare, in procedura insolveniei, a asocialilor/acfionarilor debitorului persoani juridicd. El este

II
definit de pct. 26 al art. 3 ca fiind reprezentantul desemnat de adunarea generald a
asociafilor/ac{ionarilor debitorului. Puterile acestui reprezentant variazd, in raport iu stadiul
procedurii. P6n[ in momentul intrlrii in procedura simplificati., el reprezinti debitorul precum gi
interesele asocialilor/ac{ionarilor ?n 1 proceduri gi concomitent exercitd prerogativele administririi
debitorului. Dupd intrarea ?n procedura simplificatii, mandatul sdu se restring e la reprezentarea
intereselor asociafilor/ ac{ionarilor, iar prerogativele reprezentdrii gi administrdrii debiiorului sunt
preluate de lichidator.

I
I
Dupd intrarea in faliment, conform prevederilor art. 18 alin. (2) lit. 0, administratorul special
participd la inventar, semndnd actul, primeqte raportul final qi bilanful de inchidere, participd la
qedinla eonvooata pentru solufionarea obiecliunilor gi aprobarea raportului gi primepte notifiiarea

Iu
inchiderii procedurii.
Conform art. 78, tot in cazul procedurii simplificate, administratorul special participd, ?n

II
calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevdzute la art. 79 gi 80, gi formuteaza
contestafii in cadrul procedurii.

5. 2. 6 - dmin istrator ul j u dici ar

I
Desemnarea administratorului judiciar (provizoriu) se poate face de cltre judecdtorul-sindic
prin sentinla de deschidere a procedurii dintre practicienii in insolvenld care au depus ofertd de

86/8 1 1 .2006 privind organizarea activitiui practicienilor in insolvenfa, iublicati in M. Of. P. 1., nr. gMl22.lj.2006
95
servicii in acest sens la dosarul cauzei, ofertd la care vor anexa dovada calitIlii de practician in
insolvenfd gi o copie de pe polipi de asigurare profesionalS.
I
De asemenea, in prima qedinlS a adundrii creditorilor sau, ulterior, creditorii care delin cel
pulin 50% din valoarea totald a crean{elor pot decide desemnarea unui administrator judiciar, chiar
dacd acesta fusese desemnat de judecdtorul sindic prin hotir6rea de deschidere a procedurii.
I
Judecdtonil-sindic va desernna, prin lncheiere, adminisfatorul judiciar, propus de c5tre
creditori, in cazul cdnd nu existi contestafii. DacI unii dintre creditori nu sunt de acord, judecdtorul-
sindic va solufiona mai intdi contestaliile acestora, dupl care va desemna pe administratorul judiciar
I
propus de ceditori sau 1l va mentine pe cel nominalizat prin hotiir6rea de deschidere a procedurii.
Este important de relinut cd judec[torul-sindic ' va desemna un administrator judiciar in
ipoteza in care acest lucru nu s-a frcut prin hotdrdrea de deschidere a procedurii gi nici creditorii nu
I
au decis desemnarea unui adminismtor.
Dac[ in reglement6rile anterioare persoana desemnatd ca administrator judiciar trebuia sd
indeplineascd unele condilii privind pregdtirea profesionald gi vechime in activitatea practici, in I
prezent [art. 19 alin. (5) din Legea nr.8512006] legiuitorul stabileqte o singur5 condilie qi anume, cd
administratorul persoanl fizicd, sau persoana juridica inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sd aibd
calitatea de practician in insolvengd, in condiliile legii. I
Potrivit art. 20 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar, pe parcursul desfEqurarii
procedurii reglementate in lege, indeplinegte urmltoarele atribulii principale:
examineazd situalia economicd a debitorului gi a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 gi
I
35 qi intocme$te un rapoft prin care propune fle intarea in proeedura simplificatA, f,ie continuarea
perioadei de observa{ie ?n cadrul procedurii generale. Raportul va fi supus judecdtorului sindic, intr-
un termen stabilit de acesta" dar care nu va putea depbsi 30 de zile de la desemnarea administratorului I
judieiar.
exanineazd activitatea debitorului qi intocmegte un raport amdnunlit asupra cauzelor qi imprejurdrilor
care au dus la aparilia stirii de insolventl (?ncetarea de pldfi), cu menfionarea persoanelor cirora
I
situalia le-ar fi imputabild $t asupra existenlei premiselor angajdrii rdspunderii acestora in condiliile
art. 138, precum qi asupra posibilitnlii reale de reorganizare efectivd a activitdfii debitorului ori a
motivelor care nrl permit reorganizarca. Raportul astfel intocmit va fi supus judecdtorului-sindic, intr- I
un termen stabilit de acesta, care nu va depdgi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar:
intocmegte actele prevdzute la art. 28 alin (1), in cazul in care debitorul nu gi-aindeplinit obligalia
respectivd inlduntrul termenelor legale. Totodati, verifici, corecteazd qi completeae6 informaliile I
cuprinse in actele respective, cind acestea au fost prezentate de debitor.
elaboreazdplanul de reorganizare a activitefli debitorului in func{ie de raportul prevdzut la lir at gi in
condiliile gi termenele prevdzute taafi.94.; I
supraveghe azd operaliunile de gestionare a patrimoniului debitorului;
conduce ?n tot sau in parte activitatea debitorului, cu respectarea preciz[rilor erPrs ale
judecdtorului-sindic;
g) convoacd., prezideazil qi asigur[ secretariatul qedinlelor adundrii creditorilcr sau a]e
I
acfionarilor, asocialilor ori membrilor debitorului persoand juridicd;
h) introduce acfiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in ,iauna
drepturilor creditorilor, a transferurilor cu caracter patrimonial sau a operaliunil'or conxrciale
I
incheiate de debitor, precum gi a constituirii unor garantii acordate de debitor. care srmt s,l-sctptibile a
prejudicia drepturile ereditorilor,
i) sesizeazd de urgen!5 judecitorul-sindic in cazul in care consal2i ce nu erigi bunuri in
I
averea debitorului ori cd acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile adminisrraire:
j) menfine sau denunfi unele contracte incheiate de debitor: I
k) examineazd creanlele qi, atunci cdnd este cazul, formuleazi obiectii la acegea:
96 I
I
ll -:::"iire;te incasarea creanfelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele
.& lrlrili :::sierate de cape debitor inainte de deschiderea procedurii;,

ll uuruir;l :ldeiusorii, renunfd la garanfiile reale;

:, *sizeazdjudecdtorul-sindic in legSturd cu orice problemd care ar cere o solufionare de

ll ;gf: i-asta:

:*:
rr I orice alte atribuJii stabilite prin incheiere de cdtre judecdtorul-sindic, cu exceplia celor
-.:-ite de lege in competenla exclusiv[ a acestuia.

ll \{asurile luate de administatorul judiciar pot fi contestote de cdtre debitorul persoanl fnicd,
u::nislatorul special al debitorului persoand juridicd, de oricare dintre creditori gi de orice persoand
:-:eresatd. Pentru indeplinirea atribu{iilor sale administratorul judiciar va putea desemna persoane de

ll "-**-ialitate
care vor fi supuse aprobdrii comitetului creditorilor.

5.2.7.Lichidatoral

ll Potrivit art. 24 alin(l) din Legea 8512006 incazul ?n care dispune trecerea la procedura
ralimentului, judec[torul-sindic va desemna un lichidator. Atribufiile administratorului judiciar

ll inceteaz6 o datd cu numirea lichidatorului. Poate fi desemnat lichidator chiar 9i administratorul

judiciar desemnat anterior fart.24 alin (3) din lege].
Lichidatorul poate fi, la fel ca qi administratorul judiciar, o persoand frzicd sau o persoand

ll -iuridicd care trebuie sb indeplineascd aceeagi condilie ca

gi administratorul judiciar (sd aibn calitatea
de practician in insolven!6), avdnd urmitoarele atribulii in cadrul procedurii falimentului at6t in
procedura generald cdt gi in cea simplificat5:

|l - examineazd activitatea debitorului asupra cdruia se iniliaza procedura simplificat[ in raport cu

situalia de fapt qi intocmegte un raport aminunfit asupra cauzelor 5i imprejurdrilor care au dus la
insolvenfS, cu menlionarea persoanelor cdrora le-ar fi imputabild aceastd situalie. Dupd intocmirea

I raportului, intr-un termen ce nu va putea depdqi 60 de zile de la desemnarea sa, iichidatorul il supune
spre aprobare judecitorului-sindic;
- conduce activitatea debitorului;

ll - introduce acfiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor
creditorilor, 6 transferurilor cu caracter patrimonial sau a operaliunilor comerciale i*cheiate de
debitor, precum qi a constituirii unor garanlii acordate de debitor, care sunt susceptibile a prejudicia

I drepturile creditorilor,
- aplic[ sigilii, inventariazd bunurile gi ia mdsuri corespunzltoare pentru conservarea lor;
- examineazd creanlele qi, atunci c6nd este cazul, formuleazd obiecliuni la acestea, precum qi -

I ?ntocmeqte tabelele creanfelor;

- urmireqte ?ncasarea din averea debitorului a creanJelor rezultate din transferul de bunuri sau de
sume de bani efectuate de acesta inaintea deschiderii procedurii, ?ncasarea creanfelor; formuleazd 9i

I I

sus{ine acliunile in preten}ii pentru incasarea crean}elor debitorului;

- menline sau denunlS unele contracte incheiate de debitor;
- primegte pl6ji pe seama debitorului gi le consemneazdin contul averii debitorului;

I - vinde bunuri din averea debitorului, in conformitate cu dispozifiile

legii;
- cu condilia confirmdrii de cdtre judecdtorul-sindic. incheie tranzaclii, descarcd de datorii, descarcd

T t-rdejusorii, renunld la garanliile reale;

- sesizeazd judecitorul-sindic in legiturd cu orice problemd care ar cere o solufionare de cdtre acesta;

t|
- t'rrice alte atribulii stabilite prin incheiere de cdtre judecltorul-sindic.

97
I

F
t

t
 5.3. DeslSgurarea procedurii insolvenfei I-
I
5.3.1. Cererile introductive

Procedura insolvenlei incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de una dintre
urmdtoarele categorii de persoane:
I
debitorul insugi;
creditorii debitorului.
Din con,tinutul art.26 din Legea nr. 85/2006, rezultA cd declansarea procedurii nu se poate
I
din oficiu de cdtre tribunal, fiind necesard o cerere introductivd formulat5 at6t de persoanele
face
ardtate mai sus, cdt gi de Comisia Na{ionald a Valorilor Mobiliare impotriva persoanelor juridice
(entitdfilor) aflate sub supravegherea gi controlul acesteia.
I
Cererea debitorului
Debitorul aflat in stare de insolvenli este obligat sd adreseze tribunalului o cerere insolitd de
I
inscrisurile enumerate la art.28 pentru deschiderea procedurii insolvenjei conform prevederilo r art.27
din lege, in termen de maximum 30 de zile de la aparifia stdrii de insolven{d. Cererea adresatl
tribunalului poate fi formulati qi de debitorul ?n cazul cdrui a aparilia stdrii de insolven!6 este
I
iminent6.
Pfin aparilia stirii de insolvenf[ se ?nfelege, ?n concordan]d cu art. 3 pct. 1, constatarea de
citre debitoL pe baza datelor propriei contabilitdfi, cd fondurile sale b6nlqti disponibile sunt
I
insuficiente pentru a pldti datoriile sale bdnegti, certe, lichide gi exigibile, de mai mult de 30 de zile.
Natura comerciald, civilS, fiscald etc., a acestor datorii este indiferenti. Cuantumul acestor
datorii este, de asemenea, indiferent. Un prag valoric minim al crean,telor este reglementat numai in
I
ipoteza cererii introduse de creditor (art. 3 pct.l2).
In cazul insolvenlei iminente definitd la art.3 pct. 1 lit b) - insolven{6 este iminentd atunci
cdnd se dovedeqte cd debitorul nu va putea pldti la scaden!6 datoriile exigibile angajate, cu fondurile
I
bdnegti disponibile la data scadenfei, introducerea cererii de debitor este facultativa.
In cazul debitorilor persoane juridice cererea se va semna de cdtre persoanele care, potrivit
actelor constitutive, sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta. Nu este necesa, si se anexeze gi
I
hotdrdrea adundrii generale a aclionarilor sau asocia{ilor, ori membrilor, dupb caz, prin care sd se
?mputerniceascd rcprezentantul in vederea inregistririi cererii introductive.
Reintroducerea sau introducerea tordivd. de cdtre debitorul persoani fizicd Sau de cdtre
I
reprezentantul legal al persoaneijuridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii, dupd ce au
trecut mqi mult de 6 luni de la implinirea termenului prevdzut la art. 27 coistituie infracyiunea de
bancrutd simpld qi se pedepsegte conform art. 143.
I
Introducerea prematurd, cu rea-credin[d, de cdtre debitor a unei cereri de deschidere a
procedurii atrage rdspunderea patrimoniald a debitorului, persoand fizicd, sau juridicl, pentru
prejudiciile cauzate.
I
Indiferent de dorin,ta debitorului, cererea se va solutiona conform procedurii simplificate. in
toate situa{iile in care debitorul:
I
I
- este comerciant persoand fizic6, actiondnd individual sau ?ntr-o asocialie familiald:
- nu deJine niciun bun in patrimoniu;
- nu posedd actele constitutive sau documentele contabile;
- nu poate fi gdsit administratorul;
I
- nu mai are sediu sau acesta nu mai corespunde adresei din registrul comedului:
I
98
 documentele prevdzute la art- 28 alin. (l) lit. b), c), e, h), in termenul prevdzul
::,?;;t""
- este societate comerciald dizolvatd
anterior formuldrii cererii introductive;
- nu este indreptdfit sd beneficieze de procedura
de reorganizare judiciard.
obiectur cererii, ?n funclie de opfiunea iebitorului,
poate consta:
fie ?n reorganizatea judiciari a activitdlii conform
unui plan, in scopul achitdrii
datoriilor sale;
fie in lichidarea averii pentru satisfacerea
creanlelor creditorilor;
fie in inten{ia de a intra in faliment.
scopul cererii introductive este plata
pe care
-Jare debitorul le are fap de creditori.
In Legea nt' 85/20a6. exist6 o singure-datoriilor
reorganizareo societdyii, respectiv dispozilia
excepliein debtn;i;;;;;rsibititatea de a cere
din # :0, una" se aratd ca debitorii, persoane
nu pot cere reorganizateajudiciard daca, juridice
in ultimii cinci ani preceden{i hotdrarii de deschidere
procedurii, au mai fost supuqi unei astfel a
de procedun. roiooata, Legea g5/2a06prevede
29 efectele speciale ale introducerii cererii ln textul art.
de o societat"ln .ru,n" Colectiv sau in
grupurile de interes economic (ori de comanditi, sau de
membrii acestora).
Cererea creditorilor
Este indreptdfit sd cear[ deschiderea procedurii
credirorul definit
la art.3 pct. 6 [orice creditor
care are a creanld certd (necontestati),
ltchida (care consti, de reguli, in sume
(care a ajuns la scaden{a) tmpuriva pirimoniului de bani) qi exigibild
debitor prezumat ca fiind in stare oe vaoita
debitorului de iai
*utt in i0 de zileJcontra unui
insolvenl4 a*a por"ad o creanfd av6nd
pulin egal cu pragul de 10'000 lei prevdzut la ur, .urrrtu*
art.3 p"t. tz.pentru .."*t"i" i-or6te ""i
juridice de muncd, pragur este de din raporturile
6 salarii medii p"
cererea va avea confinutul minim prevdzutla "Jono,n1l.
justificative ale creanfei gi are cerorrarte art.3l gi la cerere se vor anexa documentele
susfineri din cerere.
ln situafia concursului mai multo; cereri ale cred.itorilor,
deschiderea procedurii se va analiza in indeplinirea condiliilor pentru
raport de toate cererile, iar dacr se inregistr
debitorului cdt qi cere are creditorilor, aceste eazd at'tcererea
cereri se conexeazd.

5.3.2.Deschiderea procedurii

Deschiderea procedu rii la cererea debitorului

Dacd cererea debitorului corespunde cerinfelor
incheiere de deschirtele.a procedurii generale
art. 27, judecdtorul-sindic va pronun{a o
sau a procedurii simprificate.
De reguli va fi deschisd procedura ginerald.
Procedura simplificatd s" .'ru deschide in
cazul in care s-a cerut de cdtre debitor
previzute la art- 28, ori ou.a se incadreazd sau dacd
;:sffi tiffTr*t"ffntele in una dintre
"ut"go.iit.
Incheierea de deschidere a procedurii pronunfati
conform art. 6l sau art. 109, dup6,caz.
de judecdtorul-sindic va fi notificatd
Dupd ce au trecut 15 zile gi se const atd
cd" nu s-au inregistrat opozilii ale
judecdtorul-sindic va dispune creditorilor,
continuarea procedurii. Dacd s-au inregistrat
opozifii, judecdtorul-
H,ff,[;:;?ti:t:ff,iff#ff;administraio*rui;uai.i*]a debitorurul pi u oponen{i.
",.bitorlor

99
 t
I
admiterea opoziliei qi revocarea incheierii de deschidere a procedurii, dacd debitorul
nu este in insoivabilitate efectivE, nici in iminenii insolvabilitate;
admiterea opoziliei qi menlinerea procedurii deschise, calificdndu-se cererea ca
I
prematurd gi ftrd rea-credinfd;
respingerea opoziliei, luAndu-se mdsurile pentru continuarea procedurii. t
Deschiderea procedurii la cererea creditorului
In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor indreptdlili sd solicite deschiderea
t
procedurii insolvenlei, judecdtorul-sindic desemnat de cItre pregedintele ffibunalului va comuniea
cerere4 in copie, debitorului.
Dacd in termen de 10 (zece) zile de la primirea copiei, debitorul contesti cd ar fr in insolvenfd,
I
iar contestiilia este respinsd, el,nu va mai avea drptul sd solicite reorganizarea judiciari.
La cererea debitorului, judecdtorul-sindic poate s6-i oblige pe creditorii care au introdus
cerereq si consemneze la o bancd comercialS o cauliune de cel mult 10% din valoarea creanlelor, in
I
termen de 15 zile. Cauliunea urmeazd a fi restituiti in situalia ?n care cererea introductivd este
admisd. Neconsemnqreq tn termen a cou{iunii atrage respingerea cererii introductive lart.33 alin (3)
din Legea nr. 85i20061.
t
In m[sura in care judecdtorul-sindic constqtd cd debitorul este tn stare de insolvenld va
respinge contestafia gi va deschide procedura general[ printr-o sentinfd , situalie in care un plan de
reorganizare poate fi formulat numai de administratorul judiciar sau de citre creditorii care delin
t
impreund sau separat minimum 20o/o din valoarea masei credale gi numai dacd acegtia ?gi exprimd
intenJia de a depune un plan. Dacd debitorul nu este in stare de insolven{d, judecdtorul-sindic
respinge cererea creditorilor, care va fi lipsit5 de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
In situaJia ir care debitorul nu contestd in termen de 10 zile cd ar fi in stare de insolvenla gi iqi
t
exprimi inten{ia de a-qi reorganiza activitate4 judecdtorul-sindic va da o sentinld, prin care va
dispune deschiderea procedurii generale desemndnd, un administrator judiciar.
T
In cazul ?n care, din declarafia debitorului, ftcut5 pdnd la data pronun{drii sentin(ei, reniltl, cd
acesta se incadreazi ?n una din categoriile previzute la art. 1 alin (2) din lege sau a unui beneficiat de
reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecdtorul-sindic va pronunla o sentinfd
T
de deschidere a procedurii simplificate desemndnd un lichidator provizoriu.
Prin sentin{a de deschidere a procedurii, judecdtorul-sindic va dispune administratorului
judiciar sau lichidatorului, dupS caz, si efectueze notificirile prevdzute de lege (art. 61 din Legea nr. t
85/2006\.

5.3.3. Efectele deschiderii procedurii

t
Efecte cu privire la patrimoniul debitorului; T
Potrivit art. 36 din Legea w. 8512006, republicatd" deschiderea procedurii are ca efect
suspendarea tuturor acliunilor judiciare sou ertrajudiciare pentru rcalizarea creanlelor pornite
impotriva debitorului sau asupra bunurilor acestuia, acliuni care au fost pornite ?naintea declangarii
procedurii (de exemplu, acliunea inregistratd la tribunal sau la curtea de arbitraj d" W tanga
t
Camera de Comery $i Industrie a Romdniei, prin care un creditor a solicitat obligarea debitorului la
plata datoriei ce rezulta dintr-un contract tncheiat cu acesta). Cu toate acestea, creditorul titular al
unei crean{e garantate cu ipotecS, gaj sau alti garunlie reali mobiliard sau drept de retentie pmre
t
solicita judecdtorului-sindic ridicarea suspenddrii prevdzute la art.36 in situaliile previzute in m6,J
expres de citre legiuitor (art. 39). t
100
t
t
I Suspendareo cererilor de executare silitd a datoriilor debitorului, pornitd de creditor in
moci individual.

I Suspendarea termenelor de prescriplie a acliunilor prevdzute la art. 36 din lege, in

care creditorii puteau sd-gi valorifice crean{ele impotriva debitorului aflat in insolventb
(art.40 din lege).

t De la data deschiderii procedurii nu se poate adduga nici o dobdndd majorare sau

penalitate ori cheltuisld creanlelor negarantate sau pdrlilor negarantate din crean{ele
garantate, cu exceplia cazului cdnd, tn planul de reorganizarc, prin programul de platd

lI a creanfelor se prevede altfel (art. 4l\.

Dupd deschiderea procedurii este interzis udministratorilor debitorilor persoane
iuridice sub sancliunea nulitd;ii sd tnstrdineze, Jdrd acordul judecdtorulrt-ttndi",

I acliunile sau pdrlile sociale ori de interes pe care le de{in ta debitorul care este supus
procedurii (art.42).

t
Orice constituire de garanlii personale sau reale, dupd deschiderea procedurii, va fi
nuld, cu exceplia cazurilor prevdzute de lege sau autorizate de judec[torul-sindic.
Debitorul are obliga{ia sd pund Ia dispoziliajudecdtorului-sindic qi a administratorului

t
judiciar (in cazul reorganizdrii judiciare) sau a lichidatorului (in cazul lichidirii averii)
toate informaliile cerute de aceStia cu privire la activitatea Si averea sa, precum gi
lista pldlilor si a transferurilor patrimoniale ftcute de el ?n cele 120 de zile anterioare
deschiderii procedurii (art.44).

I Toate actele, opera{iunile gipldgile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii

sunt nule cu excep{ia cazurilor prevdzute la art. 49 sau a celor autorizate de

t
judecdtorul-sindic (art. 46).
inscrierile, transcrierile, intabuldrile gi orice formalitdfi specifice necesare
opozabilitdlii unui act juridic fa!6 de terfi, efectuate dup6 data deschiderii procedurii

I
sunt fdrd efect fa[A de masa creditorilor cu excepta cazului in care cererea sau
sesizarea a fost primitd de instanfi, autoritatea sau institulia competentd cel mai tdrziu
in ziua premergdtoare hotdrdrii de deschiderii a procedurii.
Potrivit dispozifiilor art. 45 din Legea nr. 852A06, dupi rim6nerea irevocabild a hotdr6rii de

I deschidere a procedurii, toate actele gi corespondent emise de debitor, administratorul judiciar sau

r
lichidator vor cuprinde ?n mod obligatoriu gi cu caractere vizibile, in limbile romdnd, englezd gi
francezd menliunea tn insolven{d, in insolvenc!, en procedare collective, iar dupd intrarea in
reorganizare judiciard sau faliment, actele gi corespondent vor purt4 in condiliile men{ionate,
menfiunea in reorgunizare judiciard sau, dup6 ctn, infaliment, in bankruptcy, enfaillite.

I Efecte cu privire la debitor

Potrivit art.47 alin.(l) din Legea nr.85/2006, deschiderea procedurii ridicd debitorului dreptul

I
de administrare constdnd in dreptul de a-gi conduce activitatea, de a-gi administra bunurile
laverea; gi
de a dispune de ele, cu excep{ia cazului c6nd gi-a manifestat intenfia de reorganizare ?n condiliile art.
28 alin (1) Ut. h) sau, dupd caz, art. 33 alin (6)..
Dreptul debitorului de a-$i conduce activitatea inceteazd de drept la
I
data la
care se dispune inceperea falimentului[art.47 alin..(4) din lege].

rI
Conducerea activit5{ii gi administrarea averii debitorului se va face de cdtre administratorul
judiciar, desemnat de judecdtorul-sindic care va putea ordona ridicarea ?n tot sau in parte, a dreptului
de administrare al debitorului. Pe perioada de observa{ie, debitorul va putea sd continue desfrgurarea
activitiJilor curente gi poate efectua pl6!i citre creditorii cunosculi in condi{iile stabilite de lege.
I

101
I

T
t
 I
I
5.3.4.Primele misuri a6
1
Potrivit legii, odatd ce procedura a fost deschisd prin hotir6rea
-luate primele mdsuri pentru realizareaprocedurii insolventei.
judecdtorului-sindic, trebuie
I
5.3.4.1.NotiJicareo

Prima misurd constl in notificarea trimisl de administratorul judiciar tuturor

creditorilor,
I
debitorului 9i Oficiului registrului comer,tului unde debitorul este inmatriculat
sau, dupd caz,
registrului societdfilor agricole ori altor registre unde debitorul este inrnatriculare alefictrarea
mentiunii deschiderii procedurii. Notificarea se realizeazd, conform prevederilor Codului
de
I
procedurd civilE 9i se va publica, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar
Buletinul procedurilor de insolvenpi (art. 6l din Legea w. g5/2a0e.
de largd circulalie gi in

In conformitate cu dispoziliile art.6\alin. (1) din Legea nr- 85/2006, notificarea va

cuprinde:
I
termenul limitd de depunere de c6tre creditori a opoziliilor la sentinfei de deschidere
procedurii;
termenul limitn pentru ?nregistrarea cererii de admitere a crean{elor asupra
a
I
I
averii
debitorului, termen care va fi de maxim 60 de zile deladatadeschiderii pro""d*ii;
termenul de verificare a creantelor, de ?ntocmire, afigare qi comunicare a tabelului
preliminar de creanle, care nu va fi mai mare de 30 de zile pentru procedura generald
gi, respectiv, 15 zile ?n cazul procedurii simplificate, de la expirarea
de zile de la deschiderea procedurii;
termenului de 60

termenul de definitivare a tabelului crean{elor, care nu va depdgi 30 de zile in cazil

I
proeedurii generale 9i, respeetivu 15 zile in eazul proeedurii-simplifieateu de
expir5rii termenului de verificare a creanlelor pentru fiecare proceciura;
la data
locul, data 5i ora primei qedinle a adundrii generale a creditorilor, gedin![ care trebuie
I
sd aibi loc in primele 5 zile de laexpirarea termenului de verificare a creanfelor.
Conform *-
92 alin Q) din lege judecdtorul-sindic, in funcfie de circumstanlele cauzei gi
penfiu motive temeinice, va putea hot5rt o majorare a termenilor cupiinse in
I
I
notificare cu maxirnum
30, respectiv 15 zile.

5.3.4.2. Declararea gi verifi carea creanf elor creditorilor

t
Cererea de admitere a creantelor
Creditorii, cu excepta salariafilor. ale cdror creanfe sunt anterioare datei de deschidere a
procedurii vor depune cererea de admitere a creanlelor in termenul fixat in sentin{a I
r
de deschidere a
procedurii; declarafiile de creanle vor fi inregistrate ?ntr-un registru care se va pistra
la grefa
tribunalului.
In categoria creditorilor sunt inclugi qi acfionarii titulari de acliuni la purtdtor.
o precizare importantd pe care o face legiuitorul este aceea cd pot fi inscrise la masa credala
gi acele creanle care nu sunt stabilite printr-un titlu.
Totodatd, creanfele nescadente sau care sunt afectate de o condi{ie la data deschiderii
I
procedurii vor fi admise provizoriu la masa credald qi vor fi pldtite in mdsura permisd
de lege.
t
I
6 Ion Turcu,
Primeldrrasuri consecutive deschiderii procedurii insolventei, R.D.C. rr.2/2003
t02

I
t >-::
:;:.i
considerate crean{e sub condilie gi acelea care pot fi valorificate impotriva debitorului

t
rurmu- executarea unui codebitor principal.
r-ererea de admitere a creanlelor va cuprinde menfiunile prevdzute de art. 65 din lege inclusiv
r{.rc-lil.ie drepturi de preferin{d sau garanlii depundndu-se documente justificative ale creanJelor qi

t
&c sieiLrr privind constituirea de garan{ii.

\-erificarea crean{elor inregistrate

t
Potrivit art.66 alin (1) qi (2) din lege toate creanlele vor fi supuse procedurii deveifrcare, cu
;r."epia creanlelor constatate prin titluri executorii qi a creanlelor bugetare care rezultl dintr-un
:itlu executoriu, necontestat in termenele prevdzute de legi speciale.

t
Creanlele bugetare sunt acele creanle care imordsc din impozite, taxe, contribulii, amenzi Si
slre venituri bugetare, precum Si accesoriile acestora, adicd, dobdnzi, penalitdgi Si penalitdli de
intarziere (art.3 pct. 1 1 din Legea nr. 85/2006).

t Legiuitorul instituie prezumfia [art. 66 alin. (3)] cd toate oeanlele prezentate sunt valabile qi
corecte dacd nu sunt contestate de debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Administratorul judiciar va verifica fiecare cerere de creanle gi documentele justificative

I
t
I
stabilind legitimitatea, valoarea exactd qi prioritatea fiec[rei creanfe, intoemind tabelul preliminar al
creanlelor pe care-l va inregistra la tribunal gi care va fi afigat de grefr la uga instanlei (arL. 67-72 din
lege).
Contestaliile la tabelul preliminar vor fi depuse la tribunal cu cel pulin 10 zile inainte de data

F
stabiliti prin sentinla de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creanfe atdt in
procedura general[, c0t gi in procedura simplificatE fart.73 alin. (2)].
Toate contestatiile vor fi solufionate deodat5" pronunfdndu-se o sentinta, dupS care
administratorul judiciar/lichidatorul va tntocmi tabelul definitiv al tuturor creonlelor pe-care ii va

F inregistra la tribunal avdnd grijd sd-l afiqeze la sediul debitorului.

Odatd inregistrat tabelul definitiv, numai titularii creanJelor inregistrate in tabelul definitiv vor

F
putea participa la votul planului de reorganizare, sau la orice repartilii de sume. in caz de faliment in
procedura simplificat6.
Dacd a expirat termenul de depunere a contestatiilor, acestea mai pot fi introduse de orice

F
persoand interesatd pdnd la inchiderea procedurii dacl se descoperd, ulterior. erori esenliale, existenla
unui dol, fals sau titluri hotdr0toare pdnd atunci necunoscute.

lr 5.3.5. Situa{ia unor acte juridice incheiate de debitor

lr 5-j51 Acte juridice frauduloase

Legiuitorul prevede situalia a doud categorii de acte juridice:

T acte juridice ,,ftauduloase", incheiate de debitor in dauna drepturilor meditorilor, in cei 3 ani
anterior deschiderii procedurii (art.79 din Legea nr. 85/2006);
acte privind constituirea unor drepturi sau transferarea de drepturi patrimoniale cdtre terli gi

F
penru restituirea de citre ace$tia a bunurilor transmise gi a valorii altor prestafii executate, realizate
de debitor [art. 80 alin. (1) din lege].
Analizdnd cele doud texte, observdm cd legiuitorul delimiteaz[ ,,actele frauduloase" de alte
acte juridice care, ?n sens larg, sunt gi ele ,,frauduloase", deoarece lezeazd interesele creditorilor.

F Actele juridice prevdzute in art. 80 alin. (1) lit. c) , sunt incheiate in cei 3 ani anteriori
deschiderii procedurii cu intenlia tuturor pdr[ilor implicate in ele de a sustrage bunuri de la

T 103

F
 I
T
urmdrirea de cdtre creditori sau de a le leza tn orice altfel drepturile" sunt ?n mod evident
acte
,fr auduloase " pentru creditori. T
Consider5m cE ,,actele frauduloase" lncheiate de debitor, la care se referd legiuitorul ln
afi.79,
sunt acele acte eare s-au incheiat prin sdvdrSirea unor infracliuni (fals, inqelEciung gestiune
frauduloas[, deturnare de fonduri, bancrutd frauduloasd etc.) sau care indiplinesc condQ{ile
unui T
delict eivil.
In aceste cazuri, nu se poate trece la anularea actelor juridice dec6t dacd se; dovedegte
existente unei fapte ilicite, culpabile, a debitorului. T
Celelalte categorii de acte juridice prevdzute in art. g0 lezeazd interesele, creditorilor, dar
nu
presupun in mod obligatoriu sdv6rqirea unor infrac{iuni sau delicte civile cu ocazia
executdrii lor.
incheierii sau
Pentru aceste categorii, numai intr-o singurE situalie legiuitorul prevede o fapt5 iliciti,
I
vinovdfia debitorului gi a tuturor pdrfilor implicate, ?mbricdnd forma intenliei
,,de o sustrige trn ri
de la urmdrireq de cdtre creditor sau de a lezs tn orice altfet drepturile,, prt. S0 alin. (1)
Htlcl. T

5.3.5.2.Acte realuate de debitor privind constituirea sau transferul de

drepturi patrimoniale citre ter,ti
I
Categorii de acte juridice constitutive sau translative de drepturi reale incheiate de
debitor:
I
In aceastd categorie se cuprind um6toarele acte:
a) Acte de transfer antitlu gratuit efectuate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Sunt acte cu titlu gratuit in care se transferd un drept patrimonial real sau de creanti:
I
contractul de donalie;
cesiunea de creanti cu titlu gratuit; , T
I
prestdrile de servicii cu titlu gratuit.
Fac excepgie de la aceastd categorie sponsorizdrile ?n scop umanitar.
b) Opera{iuni comerciale in cere prestalia iebitorului depdsegte vddit pe
primitd, efectuate tn cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

I
cea
Din aceastd categorie fac parte:
- contractele de vdnzare-cumpdrare in care prelul plitit de debitor depdgeqte in mod vddit

I
valoarea bunului cumpdrat ;
- contractele care au ca obiect prestarea unor servicti (mandat, transport, consultanyd,
comision etc), in care prestalia debitodui este vldit superioar[ din punct de vedere valoric fap
de

I
prestafia celorlalte p54i etc.
Acte tncheiate tn cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, cu inten{ia tuturor p6rtilor
implicate de a sustfage bunuri de la urmdrirea de c[tre creditori sau de a le leza m oricJ alt fel

I
drepturile.
Acte de transfer de proprietate cdtre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in
-
folosul acestuia, efectuate tn eele 120 de zile anterioare deschideiii procedurii, dacd suma pe care

t
creditorul ar putea s-o oblinE in caz de faliment al debitorului este mai mic6 dec6t valoarea actului de
transfer.
Constituirea ori perfectarea unei garanlii reale (de exemplu, o ipotecd) pentru o creant5 re

t
era chirografarE (adic5, ftiri o garanfie specialE) in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
f) Pld;ile antieipate ale datoriilor, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii
proeedurii, dac6 scadente lor fusese stabilitd pentru o dat5 ultedoarl deschiderii procedurii.

104
t
t
rl : "-* ..i art. 80 alin (1) din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar sau dupl caz,
r;i* ,;&r '-- :*ate introduce acfiuni pentru anularea constituirilor ori a . transferurilor de drepturi

rl :lllu:"'-t' r
' i't
'-; cdtre te(i pentru restituirea de cdtre aceqtia a bunurilor qi a valorii altor presta{ii
:::e deosebire-de vechea reglementare (Legea nr,64/1995, republicatdaT) Legea nr. 85/2006

ll uni.":3 *.- element nou in aceeaqi materie; textul lit.g) din alin (1) al arl.80 care reglementeazd
ii 1r I ':tea introducerii acliunii pentru anularea actelor de transfer s6nt o obligaliilor osumate pe o
'" * "-;" ,ie 2 qni anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenfia de a ascundelintdrzia starea de
',. '.rnla ori de a frauda o persoand fizicd, sau juridicd fapt de care, era debitor, la data efectu6rii
ll :lr'=mlui unor operafiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinirea unui
.ic.:r: de compensare bilaterald (netting) realizatein baza unui contract financiar calificat, sau fa16 de

tt :ti. 3 devenit ulterior debitor in sensul acestei legi.a8 Totodatd o alt6 importantd inovalie a actualei
*-,ementdri o reprezintd consacrarea dreptului comitetului
creditorilor de a introduce ac{iunile ?n
:i;lare la judecdtorul-sindic fdrd a-i cere in prealabil autofiza\ia, dacd administratorul

tl " -iiciar/lichidatorul nu o face.

Legea 8512006 prevede in art. 80 alin. Q) cA pot fi anulote si unele operafiuni comerciale
;ncheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate in raporturi juridice cu

tI debitorul gi prestafiile recuperate, dacd sunt in tJauna creditorilor.

Prin excepf ie. nu pot fi anulate actele juridice privind transferul cu caracter patrimonial frcute
de debitor in cursul desftqurdrii normale a activitetii sale curenre (art.82 din lege).

I Dac[ societatea are in obiectul principal de activitate comercializarea de produse industriale,

activitate pe care o face in mod curent, nu pot fi anulate actele juridice privind aceastd activitate.

I Situafia unor acte juridice cu executare succesiv[

Administratorul judiciar sau lichidatorul poate sd men{ind sau si denunfe otice contract, alte
contracte pe termen lung sau tnchirierile neexpirate, atdta timp cAt aceste contracte nu au fost

I executate in totalitate ori in mod substanfial de cdtre pir{ile implicate. Dacd un contract este
denun{at, cocontractantul are dreptul la despdgubirl printr-o acliune indreptatd impotriva
debitorului.ae

|l Potrivit art. 86 alin. (5) din Legea nr. 8512006, contractele de muncd sau de tnchiriere vor
putea fi denunfe numai cu respectarea termenelor legale de preaviz. Pe parcursul perioadei de
observafie, cu acordul cocontractanfilor, administratorul judiciar va putea menline contractele de
credit sau va putea si le modifice clauzele astfel incdt acestea sd asigure echivalente viitoarelor
prestafii. Modificdrile sunt supuse aprob[rii comitetului creditorilor, care va verifica daci ele sunt atdt
|| in folosul averii debitorului, cAt gi in cel al averii creditorilor.
Dac6, intr-un contract, debitorul trebuie sd, facd pldyi periodice, menlinerea lui nu il va obliga
pe administratorul judiciar sau lichidator sd facd pl6fi restante pentru perioadele anterioare deschideiii
|| procedurii. Pentru aceste pl5fi se pot formula cereri impotriva debitorului in cadrul procedurii.

t ln cazul ?n care .se vinde cdtre debitor un bun mobil ftrd ca preful si fi fost achitat, dacd
bunul nu se afl6 ?ncd la dispozilia debitorului, vdnzdtorul igi poate lua inapoi bunul.
Dacd bunul este livrat la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, prelul datorat in

I baza contractului, va fi pldtit din averea debitorului (art-8fl.

a7 Legea nr.6411995 privind procedura reorganizdriijudiciare gia falimentuluia fost republicati in M. Of. P.t nr. 1066/17.11.2004

I
9i
abrogatd conform art 156 alin (1) Si (3) din Legea nr. 85/2006.
" codn4a Hagenu, Viorica Dumitrach e, Disculii pivind taxa judiciard de timbru apticabili acliunilu introduse de cdtre
debitorul afratin reorganizare judiciard sau faliment in R. D. C, nr. 6/2003.

I
Turcu, Situalia unor acte iuridice
"33lon urm ale debitorului supus procedurii reorganizirii 9i |ichiddrii judiciare, R.D.C. nr. 1/1g96, p.
9r

l0s

I
 I
t
T
5.3.6.Planul de reorga nizare
5.3.6.1. Propunerea gi con{inutul planului

Planul va prevedeafte restrueturarea Si continuarea aetivitdlii debitorului, fie liehidarea unor

I
bunuri din averea acestuia, fie o combinalie a celor doud variante de reorganizare.
Potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 8512006, planul de reorganizare poate fi propus de
urmdtoarele categorii de persoane in condiliile de mai jos:
I
' debitorul, cu aprobarea adundrii generale a ac{ionarilor/asociafilor in termen de 30 de zile
de la afigarea tabelului definitiv de creanle, cu condilia formuldrii intenliei de reorganizare, dacd
procedura a fost declangati de acesta sau a fost deschisd ca urmare a cererii unuia sau a mai multor
I
creditori o dat6 cu formularea cererii sale introductive sau ulterior, p0n5 la afigarea tabelului clefinitiv
al creantelo 1 dacd qi-a prezentat intenlia de reorganizare; T
' administratorul judiciar, de la data desemndrii sale qi pdni la implinirea unui termen de
30 de zile de la data afrg5rii tabelului definitiv al creanfelor, cu condilia sd igi fi manifestat aceast5
inten{ie pdnd la votarea raportului privind existen{a unei posibilit5,ti reale de reorgani zare efeetivd a
activitifii debitorului sau motivele care nu permit reorganizarea gi in acest caz propunerea de intrare
I
in faliment a debitorului [art. 59 alin (2) din lege];
' unul sau mai mulli creditori care gi-au anunJat aceastd inten{ie pdn5 la votarea raportului,
definind impreuni cel pulin 2A%;a din valoarea totali a creanfelor cuprinse ?n tabelul definitiv de
I
creanle, in termen de 30 de zile de la data afiqdrii tabelului defrnitiv al creanfelor.
Nerespectareo termenului atrage decdderea pdr{ilor din dreptul de a depune un plan de
reorganizare si, ca ufinare, trecere4 din dispozilia judecltorului-sindic, la procedura falimentului.
I
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitdfile gi
specificul activitiilii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile gi cu cererea pielei g4i de oferta
debitorului.
I
Totodati, planul de reorganizzre va cuprinde in mod obligatoriu programul & plath a
creanlelor (datoriilor). Executarea planului de reorganizare nu va putea depdsi 3 ani socotili de la
dato confirmdrii lut Planul de reorganizare trebuie si cuprindd qi menfiunile previzute la art.95 alin.
I
(5) din lege.
Planul de reorganizare, va fi depus (in copie) la grefa tribunalului, la oficiul registrului
comer,tului sau, dupd caz, registrul societE{ilor agricole, fiind comunicat debitorului prin
I
administratorul special,, administratorului judiciar gi comitetului creditorilor [art. 98 alin (l)J.
I
5.3.6.2.Admiterea gi publicarea planului
ln termen de 20 de zile de la inregistrarea planului la tribunal, judecdtorul-sindic va convoca o
qedin{5 ia care vor fi citali cei care au propus planul gi persoanele menfionate mai sus qi in care planul
I
va fr admis sau respins, dupd audierea persoanelor citate, putdnd cere pirerea unui expert practician
in insolvenfi" care sd confirme posibilitatea de rcalizarc a planului inainte de admiterea lui.
Dacd sunt admise mai multe planuri in intervale de timp relativ scurte, judecdtorul-sindic le
I
va supune impreund la vot in adunarea generald a creditorilor.
Dupd admiterea planului, judecdtorul-sindic va dispune administratului judiciar ?n termen de
5 zile de la, admitere publicarea unui anunl referitor la propunerea planului in Buletinul procedurilu
I
de insolven$, cu indicarea celui care la propus, a datei cdnd se va vota cu privire la plan. c6 esre
admisibild votarea prin corespondent precum gi a datei de confirmare a planului, care nu va depi5i l 5
zile de la data expirdrii votului asupra planului.
I
r06
I
I
t 5J.6J. Acceptarea (votarea) planului
Potrivit art. 99 alin. (l), dupi admiterea planului, judec[torul-sindic va dispune convocarea
*

t
fu: generale a creditorilot, intr-un termen cuprins intre 20 gi 25 de zile, dar nu mai devreme de
ffisca ubelului deflnitiv al crean{elor.
[,'nmr,& planului se face potrivit urmdtoarelor reguli:

t
fiecare crean{i beneficiazd de un drept de vot;
vateazl separat urmitoarele categorii de crean,te: creditorii cu creanle garantate;
creditorii bugetari; creditorii chirografari stabilili conform art. 96 alin (l), respectiv

il acele creanle chirografare care aparfin furnizorilor frrd de care activitatea debitorului
nu se poate desfhgura qi care nu pot fi ?nlocui{i; ceilalli ueditori chirografari
Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de crean{e, dacd in categoria respectivd o
na,ioritate absolut6 din valoarea crean{elor, din acea categorie accepti planul [art. 100 alin. (4)].

# Legiuitorul prevede qi situalia eategoriilor de ereanle care direet sau indireetu controleazE, sunt

tt
controlate sau se afl5 sub control comun cu debitorul, ia sensul legisla{iei pielei de capital gi care pot
participa la gedin{d, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acordd mai pu{in
dect ar primi ?n cazul falimentului.

5.3.6.4.Conflrmarea planului

Planul va fr confirrnat de cdtre judecdtorul-sindic dac6 cel pufin jumltate plus una dintre
categoriile de creditori menliona{i mai sus (cate voteazE separat) accepti planul cu condilia ca cel

r|
pulin una din categoriile defavorizate si accepte planul.
Potrivit art. l0l alin. (3) din Legea nr. 85/2006 numai un singur plan de reorganizare va fi

iI
confirmat. Prin confirmarea unui plan de reorganizare este ?nlSturati propunerea, admiterea, votarea
sau confirmarea oricdrui alt plan.
in cazul in care nici un plan nu este confirmat gi a expirat termenul pentru propunerea unui
plan, judecdtorul-sindic va dispune lnceperea procedurii falimentului [art. 102 alin (3)].
Votarea gi confirmarea planului produc urmdtoarele efecte:

II
activitatea debitorului este rorganizatil in mod corespunzdtor;
creanlele gi drepturile creditorilor gi ale celorlalte p4r,ti interesate sunt modificate aqa
cum este prevdzut in plan;
in cazul intrdrii in faliment ca ufinare a eguirii planului sau a unei executiri silite,
planul confirmat va fi socotit ca o hotErdre definitivagi irevocabild impotriva
debitorului. '

II 5.3.7.Reorganizarea

Aplicarea planului de reorganizare presupune continuarea activitdtii debitorului

implementarea mdsurilor stabilite prin plan.
Debitorul tebuie sd indeplineoscd de indatd schiwbdrile de structurd prevdzate in plan.
qi

I I
Debitorul igi va conduce activitatea Si averea sub supravegherea administratorului judiciar Si
in conformitate cu planul confirmat pdn6. cdnd judecdtorul-sindic va dispuneo motivat fie incheierea
procedurii insolven{ei gi narea mlsurilor pentru reinserlia debitorului in activitatea comerciald, fie

I 107

I
 incetarea reorganizirii qi trecerea la faliment Pe parcursul reorganizirii,
conform art. 103 alin (2) din
lege, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea
adrninistratorului judiiiar.
Actionarii gi asocialii cu rhspundere limitag nu au drepiut de a interrveni ln
conducerea
activit*fii ori in administrmea averii debitorului, cu excepfiile prevlzute de lege
sau in planul de
reorganizare
Dac6 debitorul tu se confotmeazd planului sau deffiyurarea activitrtfit aduee pterdefi averii
sale, administratoral iudiciar, comitetul creditorilor saa ortcare dintre creditiri,
precum si
adyinistratorul special pot cere oricdnd iudecdtorului-sindic sd aprobe in""pur"o
procedurii
falimentului.
De subliniat faptul ca" potrivit dispmi,tiilor legale (art. 38 dn lege)
furnizorii de servicii -
electricitate' gaze naturale, ap6, servicii telefonice etc. --nu au Areptut pe tiiiiuf
continu6rii activitifii
debitorului ln perioada de rcorganizata, sd sehirnbe, sd refitze ori sd intrerapd
tumpotat w astJel de
senrieiu cd*e dehitor sau cdtre cverea debitoruIui.
Cu toate acestea, la cererea creditorului furnizor, judecitorul-sindic poate
s[ dispunt conform
art' 104 din lege ca debitorul sE depun6 o cautiuRe la banca ce nu va dep6gi ioyo
oin costul serviciilor
prestete debitorului gi neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Trimesrial, debitorul, prin adrninistratorul special, sau dup{ ca4 administmtorul judiciar
trebuie sE prezinte comitetului creditorilor rapoafie prwtnd sttuastaJinanciard
a debrrcnilif,d;;
care se inregistreazi-la grefa inseantei (tribunalului), notificdndu,lse tuturor
creditorilor d"d;"r;;
rapoa*elor, pentru a fi consultate.
In cazul nerespect{rii planului de c6trs dsbitor sau dac6 se constati pierderi ln averea
pe parcursul desftqurdrii activitifi, oricare dintre ereditori poate
{euijoryJui solicita judec[torului
sindic sI aprobe intrarea in faliment a debitorului.
Cererea de intrarc in faliment nu suspendi continuara activitfiii
debitsrului, p&n5 cEnd
judec6torul-sindic nu hotiirlgte asupra ei prin incheiere.

5.3.8. Falimentul

5.3.8.l.Cazurile de aplicare a protedurii falimentului

Potrivit art 107 alin. (l), inharea in fariment are loc in urmatoarele cazuri:
debitorul gi-a declarat intentia de a intra in procedura simplificatE;
- debitorul nu gi-a declarat intenfia de reorganizare sau la cererea creditorului
de deschidere a
I
procedurii, a contestat cE ar fi in stare de insolven{i, iar contesta}ia
a fost respins6 de
judecdtorul-sindic;
- nici unul dinhe celelalte subiecte indreptdfite nu au propus un plan de reorganizare
ori nici I
un plan dintre cele propuse nu a fost acceptat gi conhrmat;
* debitorul gi-a declarat intenlia de reorganizare, dar nu a propu$ un plan de reorganizare,
ori
planul ptopus nl a fost acceptat gi confirmat gi nici o p"ooan6 indrepgfitd nu a
proqus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile"fti I
propuse nu a fost accptat sau
confirmat;
- nu au fost indeplinite obligafiile de plati gi celelalte $arcini asunate ln condiflile
stipulate I
prin planul confirmat sau desffipurarea sctivitllii debitonrlui ln decursul reorganizfuii
aduce pierderi averii sale;
- u-qtl aprobat rapotttrl administratorului judiciar prin care se propune intarea ln faliment a
I
debitorului, in condifiile stabilite de arr. 54 alin 1s; sau art.6oalin (3) din lege.

108
I
Il Judecdtorul-sindic pronun!6 o hotErAreprin care se decide intrarea rtnfaliment.
Prin aceeagi hotdrdre, judecltorul-sindic va pronunto dizolvarea societd{ii debitoare

ll ;-::unand.'
debitorului;
-q:-.carBa dreptului de administrare al
- desemnarea unui lichidator provizoriu, stabilirea atribuliilor gi a remuneraliei acestuia in cazul

ll :rtn-*eduriigenef ale;
- confirmarea in calitate de lichidator al administratorului judiciar desemnat conform art.19 alin(2)

t
art.34 in cazul procedurii simplificate;
-"au tefinenul maxim de la intrarea in faliment ln cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii
averii de la debitor/administratorul judiciar citre lichidator;
- intocmirea de cdtre administratorul judiciar pi predarea citre lichidator in termen de maximum 10

lt zile de la intriirea in faliment, de la intrarea in falirnent in cadrul procedurii generale, a unei liste
cuprinz6nd numele qi adresele creditorilor qi toate creanlele acestora la data intrnrii in faliment, cu
indicarea celor ndscute dupd deschiderea procedurii;

lt - notificarea intr6rii in faliment.

in cazul intririi in faliment in procedura general5 (art. 108), lichidatorul va trimite o
notificare tuturor creditorilor menfiona.ti in lista depusi de debitor/administratorul judiciar,

I debitorului pi Ofieiului registrului eome4ului sau, dupd caz. registrului societililor agricole, unde
debitorul este ?nma&iculat, pentru efectuarea men{iunii. Notificarea trebuie sd cuprind6 toate
men{iunile prevEzute in art. 108 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

I In cazul intririi in falimerit pfin procedura simplificati (art. 109), lichidatorul va uimite o
notificare privind intrarea in procedura falimentului gi, ?n cazul debitorului persoani juridicE,
ridicarea dreptului de administrare gi dizolvarea acestuia, tuturor ceditorilor notificat, debitorului gi

I Ofieiului registrului come{ului, sau dup6 eaz registrului societililor agricole sau registrului
asociatiilor gi funda{iilor in care debitorul este inmatriculat, pentru eliberarea menfiunii. Totodatd vor
fi supuse verificdrii toate creanlele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, ndscute dupd data

I desehiderii procedurii.
In cazul intrdrii in faliment dup6 confrmarea unui plan de reorganizare:
- titularii crean{elor participl la distribuiri cu valoarea acestor4 conform prezentirii lor in

I planul confirmat, mai pu{in cota incasatd in cursul reorganizirii;

garanjiile constituite pentru creanfele inscrise ?n plan iqi produc in continuare efectele (art.
r11).

I sumele incasate de creditori ?n procedura planului nu se restituie (art. ll2 alin, 1).
- actele cu titlu gratuit din perioada executirii planului sunt considerate nule (art. 112 alin.2).
celelalte acte ale debitorului situate in perioada cuprinsl intre confirmarea planului qi

I intrarea in faliment sunt prezumate ca fiind in frauda creditorilor gi vor fi anulate (art. Il2
alin. ).
Sunt exceptate urmitoarele situalii :

I a) cocontractantul face dovada bunei sale credin{e;

b)actele se incadreazb in condi{iile prevdzute de art. 49 alin. (1) qi (2);
c)actele sunt permise de plan.

I
I
5.3.8.2.Efectuare& lichidnrii bunurilor din averea debitorului
Potrivit dispozi{iilor legale (art. I 13, lI4, 1 15), inaintea efectuirii lichiddrii propriu-zise este
necesard luarea unor mdsuri premerg6toare: sigilarea bunurilor debitorului, inventarierea Ei

I preluorea lor de cdtre lichidator tn dapozit judiciar.

109

I
 Prezenta debitorului, prin administratorul special nu este obligatorie.
In aplicarea procedurii de lichidare, se vor urmdri dou6 principii:
, rapiditatea operdliunllor ;
. lichidarea bumrrilor cdt nai avantajos, peritru a fi satisftcutp creanfele creditorilor.
Lichidarea bunurilor vafi efectuatd de lichidator, sab controlul judecdtorului-sindic.

Bunurile vor putea fi vdndute:

ln bloc, ca un ansamblu ln starc de func{ionare pebaza unui raport lntocmit de lichidator qi
prezentat comitetului creditorilor;
* individual,
Bunurile se v0nd ln bloc prin negociere direct6, prin licitalie publici sau combinalia celor
dou6 metode. in cazul bunurilor imobile vinzarea se face prin negociere directii ln urma propunerii
lichidatorului aprobati de adunarea generalE a creditorilor.
Valorile mobiliare vor fi vdndute in condifiile Legii nr.29712004 privind piafa de capital, cu
modificdrile gi completdrile ulterioare.
Lichidatorul va incheia contracts de vdnzare-cump5rare.
Sumele rezultate din vdneiri vor fi depuse la o unitate a unei societdfi bancare, in contul averii
debitorului, penru a fi distibuite creditoriloro iar recipisele vor fi predate judecitorului-sindic. ln
cazul v6nzIrii activelor prin licitalie publici,
Pmcesul-verbal de adjudecare semnat de liohidatorul judiciar constituis titlu de proprietate gi
va fi inscris, in cazul imobilelor, in registrele de publicitate imobiliarE.
Creditorii eare benefieiaztr de ipoteci sau de alte garan;ii reale vor fi satisgcuti din sumele de
bani ob{iryte din v8nzarea bunurilor afectats de garanlii.

5.3.E.3.Distribuirea sn mel'or realizate ln u rma lich idiirii

Potivit art. 122 din Legea nr. 8512006, lichidatorul va prezertta comitetului ceditorilor, un
raport asupra fondurilor oblinute din lichidare gi din lncasarea de creartfe gi un plan de distibuire
intre creditori, la fiecare 3 luni, celculate de la date tnceperii lichiddrii. Pentru motive temeinice,
judecdtorul-sindic poate prelungr sau poete scur-ta cu cel mult o lun6 termenul de prezentare a
raportului gi a planului de disfiibuire. Planul de disfibuire va fi inregistrat la grefa tribunalului ti
lichidatorul va notifica aceasta fiecdrui ceditor. Raportul gi planul de distribuire vor fi afigate in
copie'la uga tribunalului. Conform aft.122 alin (3) din lege, comitetul creditorilor sau orice creditor
poate formula contestagi la raport qi la plan ln termen de 15 zile de la afigare. Contestabile vor fi
solulionate de judecdtorul-sindic printr-o surtinf{ dupi ce a linut o godinfdin tenneri de 20 de zile de
la afiqare, ou lichidatorul, debitonrl gi cu creditorii.

Crean{elevor fi plitite in cazul falimentului in urmtrtoarea ordine:

1. taxele, timbrele gi orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv cele pentnr conservalea
gi administrarea bunurilor din averea debitorului, prwum qi plata remuneratiilor persoanelor angajae
pentru realimrea procedurii insolvenfei;
2. crean{e izvorAnd din raporturi de munc6;
3. creantele reprezentfnd creditele, cu dob&rzile gi cheltuielile aferente, acordate de insio4ii
de credit dup[ deschiderea procedurii, precum gi creantele ce rezulti din continuara activitftii
debitorului dupd deschiderea procedurii;
4. crcanfele bugetare;

110
 Prezenta debitorului, prin administratorul special nu este obligatorie.
In aplicarea procedurii de lishidare, se vor urmdri doui principii:
. rapi di t at e a opela {iunilor :
. lichidarea bururilor edt mai avantajos, pentru a fi satisftcute creanlele creditorilor.
Lichidarea bunurilor vafi efectuatd de lichidator, sab controlul judecdtorului-sindic.

Bunurile Yor putea fi v6ndute:

- in bloc, ca un ansamblu in stare de func{ionare pebaza unui raport intocmit de lichidaor pi
prezentat comitetului creditorilor;
- individual.
Bunurile se vAnd ln bloc prin negociere direct4, prin licitalie public6 sau combinalia celor
doui metode. in cazul bunurilor imobile vSnzarea se face prin negociere directl in urma propunerii
lichidatorului aprobat{ de adunarea general6 a creditorilor.
Valorile mobiliare vor fi vdndute in conditiile Legii nr.29712004 privind pia{a de capital. cu
modificirile gi completdrile ulterioare.
Lichidatorul va tncheia contracte de vdnzare-cumpdrare.
Sumele rezultate din vinzEri vor fi depuse la o unitate a unei societdfi bancare, in contul averii
debitorului, pentru a fi distribuite creditoriloro iar recipisele vor fi predate judec6torului-sindic. in
cazul vdnz[rii activelor prin licitalie publicE,
Procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate gi
va fi inscris, in cazul imobilelor, in registrele de publicitate imobiliarE.
Creditorii care benefrciazd de ipoteci sau de alte garan;ii reale vor fi satisf{cu1i din sumele de
bani ob{inute din v8nzarea bunurilor afotate de garanlii.

5.3.8.3.Distribuirea sumelor realizate ln urma lichidilrii

Pouivit afi. 122 din Legea nr. 8512006, lichidatonrl va prezenta comitetului oeditorilor, un
raport asupra fondurilor ob{inute din lichidare qi din incasarea de creante qi un plan de distribuire
intre creditori, la fiecare 3 luni, calculate de la date inceperii lichidirii. Pentru motive temeinice.
judec.itorul-sindic poate prelungi sau poate scurta cu csl mult o luni termenul de prezentare a
raporfului gi a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la gtefa hibunalului pi
lichidatorul va notifica aceasta fieedrui creditor. Raportul gi planul de distribuire vor fi afigate in
copie la uga tribunalului. Conform artJzz alin (3) din lege, comitetul creditorilor sau orice crditor
poate formula codtesta$i la raport gi la plan ln termen de 15 zile de la afigare. Contestabile vor fi
solutionate de judecitorul-sindic printr-o sentin!6" dup6 ce a finut o gedin{n ?n termen de 20 de zile de
la afigareo cu lichidatonrl, debitorul qi cu creditorii.

Crean{ele vor li plitite in cazul falimentului in nrmitmret ordine:

l.taxele, timbrcle gi orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv cele pentnr consrvare{r
gi administrarea bunurilor din averea debitorului, presum gi plata remuneratiilor persoanelor angajate
pentru realimrea procedurii insolvenfei;
2. creante izvorAnd din raporturi de muncd;
3. creanlele reprezentiind creditele, cu dobfinzile gi cheltuielile aferente, acordate de institutii
de credit dupd deschiderea procedurii, precum gi crean{ele ce rezultii din continuarea activitiitii
debitorului dup6 deschiderea proceduri i ;
4. creanfele bugetare;

110
 !- creantele reprezent6nd sumele datorate de cdtre debitor unor ter{i inbazaunor obligafii de
mmgx3Erle- alocalii pentru minori sau de platd a unor sume periodice destinate asigurlrii mijloacelor
.E eL*-{euta
6. creanfele reprezent$nd sumele stabilite de judecdtorul-sindic pentru intrelinerea debitorului
s a farniliei sale, dacd acesta este persoandfizicd;
7. creanfe reprezentfitid credirc baneare cu eheltuielile gi dobinzile aferente, cele
rezultate din
indri de produse, prestiri de servicii sau alte lucr6ri, precum gi din chirii;
8. alte crean,te chirografare;
9- creanfele subordonate, ?n ordinea de preferin{i prevazuti de lege (art.123 pct.
9): creanfele
rordate persoanei juridice debitoare de ctrtre un asociat sau ac{ionar delindnd cel pulin l0% din
capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea general5 a asocia{ilor, ori, dup6 caz

r|
de
cetre un membru al grupului de interes economic; creanfele izvorind din acte cu titlu gratuid

I| 5.3.8.4.Inchiderea procedu riis

Potrivit art. 129 alin (1) din lege, lichidatorul este obligat dup6 e bunurile din averea

I| debitorului au fost lichidate, sI supund judecdtorului-sindic on-ropori

finat lnsolit de situafiile
financiare finale. Aceste documente vor fi comunicate in copie creditorilor gi debitorului gi
se vor
afi$a la uga tribunalului. ln termen de 30 de zile de Ia afigarea raportului finai, judecgtorul-sindic

t
va
convoca adunarea creditorilor. Orice obiec{ie privitoare la rapornrl final se va formula
cu cel pulin 5
zile inainte de data corwocdrii.
Judec5torul-sindic va solu{iona toate obiecfiunile creditorilor la raportul final printr-o

I inchidere, fie cE il va aprob4 fie cd va dispune, daci este cazul modificarea

"."rioiu.t'
Lichidarea va fi considerati inchisd cdnd judecdtorul-sindic aprob5 raportul final gi c6nd toate
fondurile au fost distribuite creditorilorsz, iar cele rdmase au foit depuse la bancd. procedura
insolvenfei se poate inchide ?n orice stadiu al procesului, daci debitorul a achitat in intregime
r| crean{ele creditorilors3.
Regula instituitd prin Legea privind procedura insolvenlei este aceea conform cdreia
inchiderea procedurii este urmatd de radierea din registrul corespunz6tor gi deci, incetarea existen{ei

r| sau a calitElii debitorului. Excep{iile sunt numai cele prev[zute de art. 132 alin.(l)
9i de art. 134.
Prima situalie de inchidere a procedurii este reglementatd la art. 131, identic cu art. 130 din
Legea nr- 6411995. Cauza inchiderii este absenfa sau insuficienla bunurilor gi absente fondurilor

r| necesare continuilrii procedurii dupi deschidere. Textul nu reglementeaz1 poribilitat*a continudrii

procedurii pentru incasmea creanfelor debitorului, nici posibilira-tea anulIrii unor acte ale debitorului

t pare sI transfere active in averea debitorului.

Procedura de reorganizare privind continuarea activitilii sau lichidare pe bazil de plan va
?nchis6, prin sentinfi, ?n urma indeplinirii tuturor obliga{iilor de platd asumate in planul
fi
confirmat. in
situafia in care procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisd

r| conform dispozilia prev6zute de lege pentru inchiderea procedurii falimentului.

I 50
Ion Turcu. lnehidereaproccdafii insolvengei,in RD.C, w.9/20}3;Magdo Monna-Lisa p;ehy Redeschiderea

t
procedwii rcotganizlrii jadiciare gi afaltmentulai, in R.D.C., w. 3/2A04.
Fanmental din no* tn achealitutqin ,,Idei de Afaceri" nr.2/1998, p. 4042.
lj lyqr"gAngheni,
tnchidercaprccedutii reorganizdriiiudiciare siftlimentatat,in
R.D.i. nr.7-g11999, p. 7Z-g7.
,.
" It":P"Idnddreanu,
T.M.B., Sectia comerciald" sentinpi m.3946 din24 octombrie lggT,incalcgeredepraalcd jadiciaficomercia6
199&1998, op.cit, p. 446.
T I 1 I

T
 I
I
Procedura de faliment va fi inchisl atunci c6nd judecitorul-sindic a aprobat raportul final
dupd distribuirea tuturor fondurilor sau bunurilor din averea debitorului sau cdnd fondurile
I
nereclamate au fost depuse la banc6.
O alt6 situalie privind inehidera procedurii este cea prevfuutii la aft. 133 din lege, respectiv
dup6 ccrean{ele au fost complet acoperite prin distribuirile fdcute.
I
Inchiderea procedurii este urntati gi de radiere qi in acest cir*dar textul distinge dou6 ipoteze:
in prima ipotezdnu au fost lichidate toate bunurile din averea debitorului, iar in cea de-a doua ipotezi
se lichideazd tot actiwl debitorului.
I
In prima ipotez}', dac6 toli asocialii sau aclionarii ori debitorul persoaril frzicL solieiti
inchiderea, deqi nu toate bunurile av fost lichidate, judecdtorul-sindic, primind notificarea
lichidatorului trirnisd administratorului special despre stingerea datoriilor, dispune ca bunurile rimase
I
si treiici in coproprietatea indiviz6 pe cote pdrti a asociafilor ori ac{ionarilor sau a persotrnei fizice.
Cotele de proprietate vor fi egale cu cotele de participare la capitalul social.
ln cea de a doua ipotezd, lipsind cererea asociafilor/acfionarilor etc, se lichideazd tot activul
averii debitorului, iar suniele teziduale sunt puss la dispoziXia asoeialilor/apfionarilor sau a persoanei
fizice intr-un cont bancar.
Pentru toate situatiile de inchidere a procedurii prezentate judecdtoral-sindic se pronunld
printr-o sentinld inchizdnd procedura, iar in cazul persoanelor juridice disptindnd 9i radierea acestora
din registrul
n,ffiffrHrffftff:tll1",u de radiere in cazul succesurui pranxr{ ffft. r3zalin.(l)J
5i in cazul in care in procedura deschisl la cererea debitorului nu s-a inregistrat nieis-etqqap{d.
134).
Judec6to$-sindic va notifica sentinla de inchidere a procedurii, direc{iei teritoriale a
finanlelor publice, Oficiului registrului comerfului gi, dupd caz, registrului societii{ilor agricole,
pentru efectuarea menliunii.
Prin ?nchiderea procedurii, judecdtorul-sindic, administratorul I lichidatorul qi toate persoanele
care i-au asistat sunt descfircafi de orice ?ndatoriri sau responsabilitdli cu privire la proceduri" debitor
gi averea luio creditori, titulari de garan{ii, ac,tionari sau asocia{i.
Dacd procedura de faliment este inchisi debitorul persoani fizici va {i descdrcat de obligatiile
pe care le avea inainte de intrarea in faliment cu condilia de a nu fi gdsit vinovat de bancrutd
frauduloasi sau de plSfi ori transferuri frauduloase.
Confirmarea unui plan de reorganizare descarci debitorul de diferen{a dintre valoarea
obliga{iilor pe care ls avea fnainte de confirmarea planului qi cea prev{zuti in plan.
De remarcat c6, descircarea de obliga{ii a debitorului nu atrage desc6rcarea de obligafii a
fidejusorului sau a codebitorului principal.

IT2
rl TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE

I I. NOTIUNEA SI CLASIFICAREA TITLURILOR COMERCIALS DE VALOARE

1. NOTTUNEA SI CARACTERISTICILE TITLURILOR COMERCIALE DE

tl VALOARE

1.1. Notiunea titlului comercial de valoare

ll Bunurile realizate de producatori sunt destinate satisfacerii trebuintelor celor care au nevoie de
ele. Prin schimb,aceste bunuri trec, prin intermediul banilor, de la producatori la consumatori.
Diversitatea bunurilor care fac obiectul circulatiei (bunurile mobile,immobile,corporale si

ll incorporale) determina o varietate a formelor juridice prin acre se realizeaza circulatia. O forma
juridica moderna a circulatiei bunurilor o constifuie circulatia inscrisurilor (titlurilor)
care
incorporeaza anumite valori patrimoniale.Aceste valori circula prin transmiterea inscrisurilor

ll
(titlurilor) care le reprezinta: actiunile si obligatiunile emise de iocietatile pe actiuni, cambia, cecul,
conos8menful etc.
Institutionalizarea circulatiei titlurilor reprezinta una dintre cele mai importante contributii a

|l
dreptului comercial la progresul activitatii comerciale moderne.
Pentru desetnnarea titlurilor eare incorpareazaanumite valori patrimoniale este fulosita
notiunea generala de"titluri de credit" sau,,titluri de veloare,'.

I
Avand in vedere ca unele dintre aceste titluri nu implica o creditare, doctrina considera mai
corect fulosirea ca notiune de gen, a denumirii de titluri eorrrerciale de valoare.
In lumina celor aratate, titlal comercial de valoare poate fi definit cc, un inscris denumit si tirlu

I
in temeiul caruia posesorul sau legitim este indrituit sa exercite, la o dato determinote, dreptul
aratat
in seris.

t
1.2. Caracteristicile titlului comercial de valoare
Titlul comercial
de valoare are uffnatoarele caracteristici:
$ inscriswl are carqcter constitutive; dreptul este incorporate in titlu si, in consecinta, dreptul poate fi
exercitat numai in temeiul inscrisului. Cu alte cuvinte, inscrisul este constitutiv de drepturi, i#dreptul

I incorporat in titlu nu exista fara inscrisul respectiv;

b) inscrisul are caracterformal; el trebuie sa imbrace fonna determinata de lege si sa cuprinda
elemente care ii sunt proprii.

I c) inscrisul are cqracter literal, in sensul ca intinderea si natura dreptului, ca si obligatia corelativa
dreptului, sunt deterniinate exclusiv de mentiunile cuprinse in inscris.
d) inscrisul confera un drept autonom. Caracterul autonom al dreptului trebuie inteles intr-un dublu

I sens.

iuridic
In primul rand, dreptul si obligotia corelativa nsscute din titlu sunt independente
din
fata de actul
care decurg (raportul juridic fundamental); de exempluo un contractie vanzare-cumparare,

I un fapt juridic, etc. Deci, posesorul legitim al titlului isi exercita dreptul si emitentul titlului executa
obligatia in temeiul titlului, iar nu inbazaraportului juridic eare aoeazionat emircrea titlului.
In al doilea rand, in cazul transmiterii titlului, dobanditorul va deveni titularul unui drept

I propriu, care este un drept noa, originar, im nu un drept derivate din cel al transmitatorului. Deci,
dobanditorul are un drept autonom, adica un drept care este independent futa de dreptul

t
transmitatorului. Ca o consecinta a acestui fapt, dobanditorului titlului nu i se pot opune exceptiile
care puteau fi opuse transmitatorului.

il3
2.CLASItrTCAREA TITLT]RILOR COMERCIALE DE VALOARE
I
2.1. CRITERIILE DE CLASIFICARE
Titlurile comerciale de valoare se pot clasifica in firnctie de mai multe criterii: dupa continutul
lor, dupa modul in care circula si in furrctie de cauza lor. I
Cu ajutotul elasifiearilor se poate determina regimul juridie al diferitelor eategorii de titluri de
valoare.
I
I
2.2. CLASIFICAREA TITLURILOR DE VALOARE DT]PA CONTII\ruTUL LOR
Dupa continutul lor, titlurile comerciale de valoare se clasifica in trei categorii: efectele de comert,
valorile mobiliare si tillurile representative ale marfurilor

I
a) Efectele de comert
Acestea sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dreptul laplata unei sume de bani. Intra in
aceasts categorie: cambia, biletul la ordin si cecul.
Cambia este uir inscris prin eare o pl'soirna da dispozitic altei persoane sa plateasea o suma de
bani, la scadentA unei alte persoane sau la ordinal acesteia.
Biletul de ardln este un inscris prin care o persoana se oblige sa plateasca o suma de bani la
seodnta altei pcnsoane sau la ordinal aeesteia.
I
Cecul este un inscris prin care o persoana da ordin unei banci la care are tm disponibil sa plateasca
o suma de bani unei persoane sau la ordinal acesteia.
Ifltnicat efectele de eomen $int inscrisuri eare errpima in Riorieda valoareape eare o lneorporeaz4
I
ele indeplinesc ftnctia de numerar, de instrument de plata. De acee4 efectele de comert sunt denumite
fi gurative si "moneds comerciontilor ".
Efeetele de eomefi simt si titluri de credit; elc dau dreptul tiailanilui de a ineasa siima aratat irl
I
inscris, iar pana la soadenta debitorul beneficiaza de credit.
Datorita posibilitatii transmiterii lor, prin mdloacele dreptului comercialo efectele de comert sunt
calificate ca titluri negociabile
I
De remarcat ca cecul este un mijloc de plata si mai putin un instrument de credit. Cu toate aceste4
datorita faptului ca ii sunt aplicabile unele reguli proprii titlurilor de credit, cecul este enumerate si el
in categoria titlurilor de valoare.
I
b) Yalorile mobiliqre
Asestea sunt inscrisuri care atibuie titularilor anumite drepturi complexe, patrimoniale si
percoanle nepatrimoniale. Fac parte din aceasta eategoria actiunile si obligatiunile emise de societatile
I
comerciale.
Actiunile sunt titluri representative ale contributiei asociatilor, constituind &actiuni ale capitalului
social, eare confera possorilor ealitatea de aetiondr. Aeeste inscrisuri dau titularului anumite drepturi:
I
dreptul Ia dividende, dreptul la vot in adunarea generala" dreptul la restituirea valorii nominale, in caz
de lichidare a societatii etc.
Aetiunile sunt titluri de credit negociabile, care circula in eonditiile legii.
I
Obligatiuntle sunt inscrisuri emise de o societate comerciala in schimbul sumelor de bani
imprumutate, care incorporeaffl indatorirea societatii de a ramburra acste sume si de a plati dobanzi
aferente.
I
Titularii inscrisurilor sunt creditor ai societatii si, in aceasta calitate, au dreptul la restituirEa sumei
datorate, la ssadenta, si la plata dobanzilor cuvenite.
Obligatiunile sunt si ele titluri de credit negociabile, care circula in conditiite legii.
I
c) Titlurile representative ale madurilor
Acestea sunt inscrisuri care confera un drept real (de proprietate sau de gaj) asupm unor marfuri
aflate in depozit in docuri, antrepozite etc., sau incarcare pe nave pentru a fi transportate. Posesorul
I
tt4
I
I
rr lr'"i* -: este titularul dreptului real asupra marfurilor si, in consecinta, dispune de ele. Din aceasta
;:r,*";:rie fac parte: conosamentul, recipisa de depozit si warantul.

rr - '-tnosamentul este inscrisul eliberat de comandantul sau armatorul navei cu care se transporta
:*irturile, care atesta incarcarea marfurilor pentru a fi transportate. Posesorul legitim al insciisului

t
vr-: considerat proprietarul marfurilor.
Recipisrt de depozit este un inscris care confera titularului dreptul de proprietate asupra marfurilor
:epozitate in magazii specializate (docuri, antrepozite etc.)
Wqrantul este un inscris care confera calitatea de titular al unui drept de gaj asupra marfurilor
;epozitate.
Aceste inscrisuri poarta denumirea de titluri representative ale marfurilor, deoarece ele inlocuiesc
* marfurilor si pot circula in locul acestora, in conditiile legii.

* 2.3. CLASIFICAREA TITLURILOR DA VALCIARE DUPA MODUL IN CARE CIRCULA

I Dupa modul in care circul4 titlurile comerciale de valoare se impart in trei categorii: titluri
nominative, titluri la ordin si titluri la purtator.

lt a) Titlurile nominative
Sunt titluri nominative aeele inscrisuri ctre individualizeazape tirularul dreptului prin aratarea
numelui acesfuia.

I Determinarea persoanei care este titulara dreptului, in chiar titlu permite identificarea fara niciun fel
de dubii, a celui indteptatit sa exercite in mod legitim dreptnl care decurge din titlu.
Potrivit legii, titlul normativ se poate transmite prin cesiune. Aceasta se efectueaza prin inscrierea

I
unei mentiuni pe titlu si predarea titlului catre cesionar. Decio pentru aceasta cesiune nu sunt necesare
fonnalitati impuse pentru cesiunea reglementata de dreptul comun.
In privinta trafismiterii actiunilor normative, legea instituie formalitati speciale. Dreptul de

I
proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia facuta in registrul de actiuni
al
emitentului, subscris de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune
(art.64 din Legea nr. 3ll1990).

I
b) Titlurile la ordin
Sunt titluri la ordin acele inscrisuri care cuprind drepturi care pot fi exercitate numai de o persoana
determinate (primul beneficiar) sau de o alta persoana careia i-au fost transmise drepturi prinir-o

I
formalitate numita gir. Dobanditorul exercita drepturile "la ordinul" beneficiarului.
Operatiunea girului, prin care se realizeaza transmiterea titlui, consk intr-o mentiune translativa de
drepturi facuta de posesorul titlului, in chiar titlu, cu precizarea numelui dobanditorului.
c)Titlurile la purtator

I Sunttitluri la purtator inscrisurile care incorporeazranumite drepturi, fara sa determine prsoana

titularului drepturilor. In consecinta, titularul drepturilor mentionate in inscris este posesorul legitim al

I
inscrisului.
Transmiterea titlurilor la purtator se realizeaza prin simpla remitere materiala a inscrisurilor.

I CLASITICARSA TITLURILOR COMERCIALE DE VALOARE IN FUNCTIE DE

2.4.
CAIJT,ALOR

I Dupa cum cauzaobligatiei este sau nu mentionata in inscris, titlurile comerciale de valoare se
impart in doua categorii:titluri cauzale si titluri abstracte.

r a) Titlurile csuzale

ll5

I
 sunt titluri cerzftle inscrisurile care mentioneaza
r,auzaobligatiei (causa debendi).Fac parte
aceasta categorie, de exemplu, actiunile din
societatilor comerciate, conosamentele
Pentru aceste titluri, cauzaconstituie un etc.
element intem aiobligatiei. rn conseeiRh,
.-';;'mri;f#:hncatre titular este necesara mentiunea expresa asavzeiobtigatiei.
pntru

sunt <nnsiderate titluri abstracte inserisurile

care incorporeaza obligatia si &eptul
mentiona eauzaobligatiei. Intra in aceas&a categorie: corelativ, fara a
,umuiu, biletul la ordin et,.
trn cazul acestor titluri, Qauzaobligatiei
este u-n *r*t*ni**t"*
v !vt' si,
ittflugnta asupra titlului. '' .r
in uurtseulrua,
consecintao ea nu are nici o

3. TITLURILE DE LEGITIIVTARE

In a$ivitatefl eomerciala sunt folosite irnele

inscrisuri
titlurilor de valoare' fara a fi veritabile titluri ,o,n.r.iure eare imgumuta anumite earaeteristiei ale
a* oulo**. De aceea ele sunt denumite
titluri de valoare improprii' sunt avute in vedere:
bileteie Je caratorie.I,.*ti;;e de
autobus etc'), biletele de loterie, biletele pentru ftansporr(tren,
statiunea de odihna, bileele de intrare
Aceste inscrisuri probeaza existenta unor-raporturi juridice la teatru etc.
posesonrlui' Drept urmue posesonrl titlului rir;;;;;; t?giri***u fueptului
saprimeascaprestatia.
"itr.on*iailil-siumate
In doctrina se arala ca aceste titluri nu in..rqporeaa;;*u.i,
asa cum este cazril titlurilorde eredit.
De acee4 ele sunt considerate contrasemne
di tegrfimii.'--
Trebuie arat'atca in doctrina fecenta au fost
*imitui, ,itt*ito, de legitimare si certificatele de parti
;ffiffai.-ise
de administratorii socie&atilor.u orponour.
ii*iat rirr*
tri. ioio Legea nr. I
II. CAMBIA
I
I. Notiuni iutrodue{ive
I
cambia este unul dintre titlurile de credit cu

;:?lffilfljffiljilJ#iff;tJi#:lir:r i"
mare aplicabilitate in activitatea comerciala.
Datorita folosirii:i p:.t"uT larga-si in raporturile
inibrnationale, cambia a facut obiectul
i""r,JJtdnoouconvenria rereriroare raiegea
unei t
cu toate ca Romania nu a aderat la aceasa conventie,
au fostpreluate in legea romana. Intr-adevar,
cele mai multe prevederi ate legii uniforme
Legea *. sa din I mai lg34 asupra cambiei
I
I
la ordin a folosit ca model legea italiana si bilefului
asupra clmbiei si biletului la ordin di;
care se intemeia pentru legefuniforma a cambiei 14 decemb,rie 1933,
si biletului la ordin.
In conditiile formarij.econogiei de piata in
tara noJru"-'-- uu fost luate unele masuri privind

I
cambiei in raporfurile comerciale interne. utilizarea

*.Hflrt#"HTffi"?filffiili;iyjf3 au rost aduse unere modincari si compretari

Legii
Tot astfel' Banca Nationala a Romaniei u
societatile bancare si celelalte institutii de "*i,
priviad circulatia si startdardele tehnice
credit ru
anumite norme-cadru privind comertul facut

"u*bi4
si de continut
oit*t" la ordin ,i
ar" aieJo, instruniente".r*i,
precum si
de
norme t
t
potrivit uzantelor internationale actuale. oJ aeoit si de plat".

2. Notinnea si caracterele cambiei

116
I
I
I
t 2.1. Notiunea cambiei
i. Definitia csmbiei

I Legea nr. 5811934 nu da o definitie a cambiei. Ea cuprinde insa anumite dispozitii privind cuprinsul
cambiei pebazacarora se poate defini acest titlu de credit.
Cambiq este un inscris prin csre o Wrsoana, denumita tragatot sau emitent da dispozitie altei

I persoone, numita ttas, sa plateasca la seadenta o suma de bqni unei a ffeia persoane, numita
beneJiciar, sau la ordinal acestuis.

I 2. Subtectul raporturilor juridiee cambiale.

Asa cum rezulta din definitie, cambia implica participarea a trei persoane:
a) tragatorul (emitentul) este persoana care emite titlul; el da dispozitia sa se plateasca o suma de

I bani. Prin semnatura sa, tragatorul isi asuma obligatia de a face sa se plateasca suma de bani
beneficiarului de catre tras. Emitentul inscrisului poarta denumirea de tragator, deoarece otrage" titlul
asupra debitorului care este obligat sa efectueaza plata.

I b) trosul este persoana careia i se adreseaza dispozitia (ordinal) de a plati o suma de bani;
c\ beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia urrneaz-a sa se faca plata.

I
3. Meconisnul juridic al cambiei.
In mod obisnuit, emiterea unei cambia are la baza existenta unor raporturi juridice anterioare intre
persoanele in cauza, care au ca imot anumite acte juridice. In temeiul acestor rapofturi juridice,
denumite raporturi fundamentale, fiecare persoana are calitatea de ueditor sau debitor in raporturile

I juridice la care participa. Prin emiterea cambiei si efectuarea platii se executa obligatia fiecareia dintre
persoanele implicate.

I 2.2. CARACTERELE CAMBIEI

Fiind un titlu de valoare, cambia are caracterele care sunt comune titlurilor comerciale de valoare.
Dar, pe langa aceste caractere generale, cambia are si exrumite caractere proprii.
1. Cambia este un titlu de credit

F Cambia este un inscris care sonferaposesorului legitim dreptul de a primi suma de bani mentionata
in cuprinsul sau. Plata dispusa de tragator devine exigibila dupa scurgerea uriui termen de la data
emiterii cambiei. Datorita acestui fapt, prin cambie se realizeaza o operatie de credit.

Fr Scadenta este unica pentru toate obligatiile cambiale rezultate din cambie.
2. Cambia ore co obiect plata unei sume de bani

Il Dispozitia tragatorului data trasului priveste plata unei sume de bani. Deci, obligatia cambiala poate
avea ca obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oricarei alte prestatii.
De remarcat ca toate obligatiile cambiale vor avea ca obiect plata aceleiasi sume de bani, p care
tragatorul a mentionat-o in cambie.

Fr 3. Cambia este un titlu complet

Dreptul si obligatia corelativa sunt cele cuprinse in inscris. In lipsa unei mentiuni esentiale din
inscris este exclusa folosirea unor elemente exterioare, chiar daca in cambie s-ar face trimiterea la ele.
Aceasta interdictie decurge din caracterul literal al cambiei intemeiat pe formalismul titlurilor
Fr comerciale de valoare.
4. Cambia este un titlu la ordin.

F Dreptul cuprins in cambie poate fr exercitat de beneficiar sau de persoana careia acesta i-a transmis
cambia prin gir. Clauza "la ordin" este subinteleasa in orice cambie. Deci, emitentul cambiei
autorizeaza pe posesorul ei sa o transmita altei persoane oricand doreste si la infinit.

F Legea permite transmiterea cambiei si pe calea dreptului eomun a cesiunii de creanta. ln acest scop,
: cambie trebuie sa se faca mentiunea o'nu la ordin".

F tt7

F
 5. Cambis este un titlu abstraet.
Drepturile si obligatiile rezultate din cambie exista in mod valabil, independent de cauza juridical I
care le-a gnenil (raponurile fundamentale).
Intrucat cambia este un titlu abstract, pentnr valorificarea drepturilor si realizarea obligatiilor
cambiale nu trebuie facuta dovada raporturilor fundamentale. Din momeot ce a fost emisa, cambia si, I
implieit - drepturile si obligatiile eambiale au existeRta de sine statatoare. Datorita caractenrlui sau de
titlu abstract, cambia se emancipeaza total de cauza juridical din caf,e s-a nascuL In consecinta
drepturile si obligatiile cambiale sunt analizate in sineo fara vreo referire la raportnrile fundamentale. I
6. Cambta creeoza obligatii a,itonome
Toate obligatiile care se nasc din cambie au o existenta juridical de sine-statoare. Fiecare semnatura
pusa pe titlu creeaza un raportiuridic distinct cu regim propriu, In consecinta, viciile sau lipsurile unui I
I
rapoil juridic nu afecteaza valabilitatea celorlalte raporturi jutidice.
Astfel, daca beneficiarul fiansmite cambia prin gtr, el isi asuma fata de dobanditor (giratar) o
obligatie valabila, chiar daca dreptul sau era afectat de vicii.

I
Tot astfel, daca o persoana (avalist) garaa:*eazaobligatia trasului accptant, ob,ligatia de garantie
(obligatie accesorie) este valabila" chiar daca obligatia fasului (obligatia principala) este anulabila
pentru vicii de consimtaftant ori incapacitate.

I
7. Cambta creeaza obligatil neconditionale.
Obligatiile cambiale nu pot fi subordinate unei conditii (eveniment viitor si nesigur) ori unei
contraprstatii din partea posesorului cambiei. Stipularca unei conditii are drept con$ecinta

I
subminarea sigurantei circulatiei cambiei intrucat afecteaza iilsasi existents obligatiei carnbiale. De
acee&, legea prevede nulitatea cambiei, in cazrrl cand ordinul de plata al trasului este conditional.
8. Cambia creeaza obligatii solidare

I
Prin specificul ei, camb'ia este menita sa circule. Deci, prin transmiterea cambiei pe calea girului,
obligatiei initiale a tragatorului (privind acceptsrea si plata cambiei de catre tras) i se adauga
obligatiile suceesive asumate prin senmatura proprie, de fiecare transmitator {gimnt) fata de

I
dobanditor (giratar). Girul realizeaza nu numai transmiterea cambiei, ci si garanurea dobanditorilor
succesivi ai cambiei.In consecinta" fiecare semn*tar al cambiei se oblige la acceptarea si plata
cambiei la seaderta. Obligatiilo carnbiale na$cute din semnarea cambiei sunt solidare. Aceasta

I
inseamna ta,lascadenta" ultimul posesor al cambiei vaputea cere plara sumei de bani prevazuta in
cambie de la orioare dintre semnatarii cambiei, fara a exista o ordine prestabilita.

3. FTII\ICTTILE CAMBIEI I

Doctrina dreptului comercial considera ca trei sunt functiile cambiei: functia de instrument de
schimb valutar, functiade instrument de credit si flrnctiade instrument de plata.
I
Rolul fiecareia dintre scest ftmctii ale cambiei a eunorreut o anumita evolutie, determinate de
nevoile activitatii comerciale. I
3.1. FUNCTIA DE INSTRUMENT DE SCHIMB VALUTAR
Cambia a aparut ca o necessitate impusa de nevoile existentei unui instrument juridic prin care sa se
rcaliz,r;m schimbul valutar.
I
Nstiunea de eambie ste prcliiata din dreptul Italian si are la bazn euvantill "eambio'', eare
inseamna schimb. In dreptul francsz se folpseste expresia "leffer de change", care inseamna scrisoare
de schimb. Decio cambia era menita sa realizeze un schimb. La origine era vorba de un schimb
rnoneda.
& t
Functia cambiei de instrument de schimb valutar are, in prezent o valoare istorica Ea ar mai Ftrea
reprezenta interes in rapofrurile comerciale internationale.
T
ll8 t
T
rl ;: FT \CTIA DE INSTRUMENT DE CREDIT
;*:cipala functie

t
a cambiei este aceea de instrument de credit. Intr-adevaro deoarece suma de bani
lirlv'3zuta in cambie nu trebuie achitata imediat, ci la un anumit termen, prin intermediul cambiei
se
u,lr'Ja debitorului un credit pe intervalul de timp pana la scadenta.

t
3eneficiarul cambiei poate sa o transmita prin gir unui alt comerciant, care are fonduri disponibile
;; ,ft'rreste sa le plaseze.

t
-lJ. FUNCTIA DE INSTRUMENT DE PLATA
Cambia are si functia de instrument de plata. Aceasta functie este asemanatoare functiei pe
care o
:ndeplineste moneda. Cambia prezinta insa avantajul ca evita folosirea de numerar.

rl
Cambia poate fi folosita ca instrument de plata si in alt mod. Un comerciant care are de platit
o
suma de bani poate trage o carnbie asupra unui debitor al sau (tras) in favoarea creditorului, pe
care il
indica in calitate de beneficiar al cambiei. Datoria se stinge prin plata cambiei.

tl 4.CONDITIILE CERUTE PENTRU VALABILITATEA CAMBIEI

t 4.I. NOTIUNI GENERALE

Emiterea cambiei si circulatia ei implica anumite raporturijuridice. Aceste raporturi juridice iau

I nastere prin manifestarea vointei tragatorului., trasului, beneficiarului, girantului, giratarului

Pentru a produce efecte juridice, adiea pentru a da nastere la acte juridiie, vointapersoexrelor
respective trebuie sa se manifeste in conditiile legii.
Legea nr. 58/1934 cuprinde anumite dispozitii privind reprezentarea cambiala, precurn si
etc.

ll nurneroase dispozitii refuritoare la conditiile de forma ale cambiei. In absenta unor dispozitii
conditiile cerute pentru valabilitatea cambiei sunt cele reglementate in dreptul comun.
speciale,

t 4.2. CONDITIILE I}E FOND ALE CAMBIEI

Legea nr. 58/1934 nu cuprinde nici o dispozitie speciala referitoare la conditiile de fond ale
cambiei. In consecinta, pentru valabilitatea cambiei, trebuie indeplinite conditiile prevazute de Codul

I civil pentru validitatea actelorjuridice: consimtamantul, capacitatea, obiecful si cauza (art. 948 Cod
civil).
Consimtamantul si cauzr cambiei prezinta o particularitate. tn aprecierea lor trebuie avut in vedere

I caracterul general si abgract al obligatiilor cambiale.

Capacitatea ceruta pentru asumarea unor obligatii cambiale este cea prevazuta de dispozitiile

r Decretului w.3lll954 pentru incheierea actelor juridice. Intr-adevar, Cbdul comercial Jtabileste
conditii speciale pentru capacitateaceruta persoanei fizice pentru a fi comerciant, dar nu
reglementeaza nici o conditie de capacitate pentru incheierea actelor juridice comerciale.
Obiectul cambiei il constituie prestatiile la care se oblige persoanele implicate in raporturile

I cafibiale. Fiecare obligatie cambiala are un obiect concret, care este determinat de natura obligatiei
asumato (tragator, tras, avalist etc.).
Nerespectarea conditiilor cerute pentru validitatea cambiei atrage dupa sine sanctiunea nulitatii, in

I conditiile feglementate de dreptul comun.

4.3. REPREZENTAREA CAMBIALA

I 4.3.1. PRINCIPIILE REPREZENTARII CAMBIALE

Obligatiile cahbiale se pot naste si prin reprezentare.
Articolul l0 din Legea nr. 58/1934 prevede ca orice persoana se poate oblige cambialmente prin

T
I
I mandatar, chim daca mandatul este conceput in termini generali in ce priveste dreptul mandatarului
de
119

I
I

I
 a emite sau a semna cambii.
Din dispozitiile legii rezulta ca o persoana se poate oblige cambial si prin folosirea mandatului. pe
baza unui maRdate, mandantul il imputerniceste pe mondatar sa emita orisa semReze cambii in
numele si pe seama mandantului.
Legea nu cere ca mandatul sa fie special. Mandatul este valabil chiar daca este conceput in
termeni generali, prin care mandataml este imputernicit sa emita ori sa semneze cambrii. in ba"a unei
atare imputemiciri, mandatarul poate emite ori semna oricate cambia si in oricare dintre calitatile
admise de lege: hagator, acceptant, girant, avalist.
Trcbuie aratat cadacamandfitul poate fid at in orice forma (scrisa verbala, tacita), apoi actul
juridic inchsiat de mandatar in baza imputemicirii trebuie sa imbrace intotdeauna formascrisa
ceruta
de lege pentru inscrisul cambial.

4.3.2. FALSUL REPREZENTANT

Reprezentarea cambiala presupune, asa cum am aratgt, existenta unei imputerniciri data de
mandant mandatilnilui pentru a incheia anumite acte juridice cambiale in numele si pe sea*a
mandantului.
Din dispozitiile art. 9 din Legea nr. 58/1934 rezulta ca obligatia falsului reprezsntant exista daca
sunt indeplinite urmatoarele conditii: reprezontntul sa semneie cambia cu propriul sau nulre; din
inscris sa rezulte calitatea sa de reprezentant; reprezentantul sa nu fi avut impuiemicire ori sa fi
depasit limitele acesteia.

4.4. CONDITIILE DE F'ORMA ALE CAMBIEI

4.4.1. Cottmma FQRttgI scRIsE
Legea nr. 58/1934 nu prcvede in mod exprcs eonditia formei ser.isc. Aeessa ecrrditie este
subinteleasa de vreme oe af,t. I din lege se refera la'textul inscrisului'", im cambia trebuie semnata
si
poate fi transmisa prin gir tot prin semnafurB.
Cambia este ul insffis sub semnafura private avand furma unei scrisori intocinite de tragator si
adresata trasului. Nimic ru se opune ca inscrisul sa fie autentic.

4,43. MENTIAMLE OBLIGATORII ATE CAMBIEI

Inscrisul cambial trebuie sa cuprinda obligatoriu mentiunile prevazute de art. I pct.,l-3 din Legea
nr. 58/1934.
a) Denumirea de cambie.
Potrivit legii, inscrisul trebuie sa cuprinda denumirea de cambie "in insusi textul titlului',. Aceasta
eerinta e$e mnia sa atraga etntia celui eare seiRrleazl asupra naturii ob'ligatiei ee isi asulra si
asupm efectelor (ietu ocali).
Intrucat legea impune ca in inscris sa fie inclusa mentiunea de cambie, inseamna ca nu sunt admise
exprcsii echivalente.
Denumirea de cambie trebuie exprimata in limba folosita pentru redactarea inscrisului.
b) ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani deierrninste
Inserisul trebuie sa euprinda ordinul pe eare tragatozul il da tr.,asului de a plati bencfieiarului o sirma
de bani determinata.
c) Numele trasului.
Legea eere fa inscrisul sa prevada numele persoamei esre tfebuie sa exeeute plata, adiea numele
trasului. Se are in vdere numele si prenumele persoanei fizice sau, dupa caz, denumiiea (firma)
persoanei juridice. In cazul neindicarii trasului, cambia este lovita de nulitate.

r20
 a emite sau a semna cambii.
Din dispozitiile legii rcztilta ca o persoana se poate oblige cambial si prin folosirea mandatului. pe
baza unui mandate, mandantul il irnputerniceste pe mandatar sa emita orisa sernneze cambii in
numele si pe seama mandantului.
Legea nu c,ere ca mandatul sa fie special. Mandatul este valabil chiar daca este conceput in
termeni generali, prin care mandatarul este imputernicit sa emita ori sa semneze cambii. in baza unei
atare imputerniciri, mandatarul poate emite ori semna oricate cambia si in oricare dintre calitatile
admise de lege: tragator, acceptant, girant, avalist.
Trebuie aratat ca dacamandatul poate fid at in orice forma (scrisa verbala tacita), apoi actul
juridic incheiat de mandatar inbaza imputernicirii trebuie sa imbrace intotdeauna formascrisa ceruta
de lege pentru inscrisul cambial.

4.3.2. FALSIJ L REPREZENTANT

Reprezentarea cambiala presupune, asa cum am aratat, existenta unei imputerniciri data de
mandant mandatantlui pentru a incheia anumite acte juridice eambiale in numele si pe seama
mandantului.
Din dispoeitiile art. 9 din Legea nr. 58/1934 rezulta ca obligatia falsului reprezntant exista daca
sunt indeplinite urmatoarele conditii: reprczentantul sa semnze cambia cu propriul sau nurne; din
inscris sa rezulte calitatea sa de reprezentant; reprezentantul sa nu fi avut impuiernicire ori sa fi
depasit limitele acesteia.

4.4.CONDITIILE DE FORMA ALE CAMBIEI

4.4.I, CONDNIA FORU&I SCruSE
Legea nr. 58/1934 nii prcvede in nnod expres eonditia fonnei serisc. Aeeasta eonditie este
subinteleasa de vreme ce art" I din lege se refera la'textul inscrisului'', iar cambia trebuie semnata si
poate fi transmisa prin gir tot prin semnatura.
Cambia este uR insois sub sentnatura private avand forma unei serisori intocmite de tragator si
adresata trasului. Nimic nu se opune ca inscrisul sa fie autentic.

4.4.2. MENTIANILE OBLIGATORII ALE CAMBIEI

inscrisul cambial trebuie sa cuprinda obligatoriu mentiunile prevazute de art. I pct. l-8 din Legea
nr.58/1934.
a) Denumirea de combie.
Potrivit legii, inscrisul trebuie sa cuprinda denumirea de cambie "in insusi textul titluluf'. Aceasta
cerinta estc rnenita sa atraga atentia eelui eare semneaza asupra nafurii obligatiei ee isi asunia si
asupra efectelor {ietu oculi).
Intrucat legea impune ca in inscds sa fie inclusa mentiunea de cambie, inseamna ca nu sunt admise
expresii echivalente.
Derumirea de cambie trebuie exprimata in limba folosita pentnr redactarea inscrisului.
b) ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinate
krserisul trebuie sa euprinda ordinul pe eare tnrgatorul il da trasului de a plati beneficiarului o suma
de bani determinata.
c) Numele ffasului.
Legea eere ea inserisul sa prevada numele persoimei eare trebuie sa exeeute plata, adica numele
trasului. Se are in vedere numele si prenumele persoanei fizice sau, dupa caz, denumiiea (firma)
persoanei juridice. In cazul neindicarii trasului, cambia este lovita de nulitste.

t20
I .&' ,"rnlfi,,:;:n: J Sc1dentei
&:F-"-: ,eg:ii. inscrisul trebuie sa indice scadenta, adica data la care obligatia cambiala devine

I rr-giir ,,! ii Frsesorul poate cere plata sumei de bani mentionata in inscris.
t h;i;'irea locului unde trebuie facuta plata.
-:s;n*ri trebuie sa prevada locul unde debitorul (trasul) va face plata.

I .; .\'w+rele aceluia s(tu la ordinul caruia se vafuce plata.

Prrnr ir legii, in cambie trebuie sa se arate persoana careia i se va face plata sau la ordinul careia

r
:,,rr aebuie facuta.
g Dtra si locul emiterii cambiei.
Ln'crisul trebuie sa cuprinda data si locul emiterii cambiei de catre tragator.
Dsra emiterii cambiei. Daca se indica prin ziua, luna si anul emiterii cambiei. Ea este unica, chiar

I ,la;a ar exista mai multi tragatori.

Dua emiterii cambiei este certa si opozabila tertilor pana la proba contrara.
Locul emiterii csmbiei.ln cambie trebuie sa se mentioneze locul emisiunii. Deci, inscrisul trebuie

I sa cuprinda localitatea in care a fost emisa cambia.

h1 Semnatura tragatorului

r
Faptul ca vointa exprimata in cambie apartine tragatorului este atestat de semnatura acestuia pe
inscrisul in cauza. De acee4 pentnr a produce efecte, cambia trebuie semnata de tragator. In absenta
semnaturii tragatorului, cambia este lovita de nulitate.

Il 4.4.3. CONSECINTELE NERESPECTARII CONDITIILOR DE FORMA ALE CAMBIEI

Art.z din lege prevede ca titlul caruia ii lipseste weuna din conditiile aratate in art. 1 nu are

F
I
t
valoarea unei cambia, afat? de cilzurile aratate in alineatele unnatoare.
Deci, in principiu, lipsa mentiunilor obligatorii din inscrisul cambial atrage nevalabilitatea
cambiei.
In mod exceptional, pentru a salva valabilitatea titlului, legea reglementeaza anumite remedii.

H Astfel, cambia fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere.

Apoi, lipsa unei mentiuni speciale, locul aratat langa numele trasului este socotit locul platii si, in
acel:rsi timp, locul domiciliului trasului. Daca in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata,

H posesorul cambiei o poate prezentepentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.
In sfarsit, cambia care nu arata locul unde a fost emisa se socoteste semnata in locul aratat langa

H
numele fiagatonllui.
Trebuie arata ce pentru valabilitatea cambiei, completarea mentiunilor trebuie sa fie realizata pana
in momentul valorificarii drepturilor cambiale, adica pana la scadenta. In acest moment se fixeaza

F
titularul drepturilor eambiale si valabilitatea acestora.

FI
FI
F
II tzl

F
 BILETUL LA ORDIN

I.NOTIUI\II INTROI}UCTIYE

Biletul la ordine$te un titlu comercial de valoare asemanator

cambiei. De aceea, reglementarea sa
se afla in aceeasi lege, care reglementeaza cambia,
adica Legea nr.5g/1934 asupra cambiei si
ia ordin. biletului
Desi se aseamana intre cele doua titluri exisB si
iinumitedeosebiri. Aspectele particulare ale
biletului la ordin sunt regrementate in Titrul n [gi(a.r.i04-r0?).
Pomind de la asemanarile si deosebirile care"l I
aceste titluri de valoare, art.106 din lege
stabileste principiul potrivit caqia dispozitiile "*ftu;;;
referitorireia camrie sunt aplicabile si biletului
ordino in masura in care nu sunt incompatibile cu la
nafura ac"rtui tittu.
In cele ce unneaza vom examinu biletul la ordin,
ru u."nt pe deosebirile sale fata de cambie. I
2.NOTIUNAA SI CARACTERELE BILETULU
LA ORDIN
2.l.Ilelinitia bitetutui h ordin
I
Legea nu da o definitie a biletului la ordin. Ea cuprinde
insa anumite dispozitii pbara
poate formula o definitie.
Biletul la ordin este un inscris prin care o
carura se
I
plateasca o sama de bani la scadenta unei wrsoawr, numits emitent sau subscriitor, se oblige sa
alti persoane, numita heneficiar sau la ordinul acestuia.
cum se poate observ4 spre deosebitg*
i*pri"u *p"tt"rij"tidtce intre trei persoane T
"u*ui* ""rrrpo*ori juridice
(tragator, tras si kneficiar), biletul la ordin pr"*p**
emitentul(subscriitonrl) si beneficianrl. d;;ii"f" doua persoane:
Biletul la ordin se a$eamana cu o recunoastere de datorie
Emitentul are calitatea de debitor, prin-emitere"
de catre debitoq fata de creditorul sau. T
iitr"r"i, *r se obliga sa plateasca o suma de bani.

I
are caritatea de creditor, er esre il;phtit;primealcapliloJprata
,rd#ff!r:::*t se face ra
Deci emiterea bilefului la ordin, est'e determinata
ca si in xcazul cambiei de existenta infie parti
a

t
unui raport juridic.(raportul fundameirtal).
specificul raporturilorjuridice care se nasc din emiterea
bitetului la ordin determina qi
particularitatile acestui titlu de credit.

2.2. Catzcterele biletului la ordin

Fiind un titlu comercial de valome, biletul la ordin
este un tittu de credlt, la ordin,fonnal
I
I
complet' care incorporeaza o obligatie sbstracts, si
autoniii sr wconditionata de ptota a unei sume de
bani de catre semnatarii sai, tinui soridcr pentru
exec-utare{t ,bt4 ;i;;.--
3.CONDITIILE DE FORMA ALE BILETULU LA ORDIN

Biletul la ordin este un titlu formal, el trebuie sa imbrace

forma scrisa sis a cuprinda mentiunile
t
I
prevaante de lege.

3.I.MENTIUhNLE OBLIGATORII ALE BILATULUI

LA ORI}IN
Biletul la ordin trebyie sa cuprinda mentiunile p.u*ot,

formularelor tipizate, cu conditia ca semnatura sa

i" art.to+
ca si cambia biletul la ordin este un inscris sui semnafuraprivate. din lege.
fie manuscrisa
se admite si folosirea
I
t22
I
t
I : )Enumirea de billet la ordin

t -igea cere ca denumirea de billet la ordin sa fie trecuta in insusitextul titlului si sa fie exprimata
11 ::'rra folosita pentru redactarea acestui titlu.
., Promisiunea neconditionata de a plati o sutns de bani determinate

If
nnscrisul trebuie sa cupdnda promisiunea(angajamentul) emitentului de a plati o suma de bani,
::!re este mentionata in titlu. Deci, spre deosebire de cambie, in care tragatorul da ordin altei
rrsoane(trasului) sa plateasca o suma de bani, in cazul biletului la ordin, neexistand un tras, chiar
:mitentul se oblige sa plateasca suma de bani aratata in titlu.
c) Indicqrea scadentei
lnscrisul trebuie sa arate scadenta obligatiei de plata asumata de emitent. Modalitatile de stabilire
a :cadentei sunt reglementate de art.36-40 din lege. Daca nu se arata scadenta in scris, plata se va face

I
!l
-la vedere".(an.105 alin.2 din lege).
d) Locul unde trebuiefacuta plota
Inscrisul trebuie sa arate lucul unde emitentul trebuie sa faca plata. In absenta unei mentiuni

I speciale, locul platii va fi locul emiterii titlului, care este prezumat si ca loc al domiciliului
emitentului.(art. 1 05 alin.3 din lege).
e) Numele aceluia coruiq sau la ordinul caraia trebuie facuta plata

I Inscrisul fiebuie sa mentioneze persoana care va primi plata. Aceasta persoana este beneficiarul
aratat in inscris de catre emitent, care va avea dreptul sa pretinda suma de bani ori sa indice peroana
careiao la ordinul sau, va primi plata(giratarul).

tr fl Data si loail emiterii biletalai la ordin

Inscrisul trebuie sa arate data si locul emiterii titlului.
Data va fi determinate prin aratarea zilei, lunii si anului emiterii titlului.
Locul se determina prin aratarea localitatii unde a fost emis titlul. In absenta unei mentiuni, locul

!| emiterii titlului este socotit locul aratat langa numele emitentului (art.105 alin.4 din lege).
g) Semnatura emitentului

rI Inscrisul trebuie sa poarte seffiRatura personala a emitentului(manu proprio)-

3.2. CONSECINTELE NERESPECTARII CONDITIILOR DE FORMA ALE

I
BILETULUI LA ORDIN
Datorita caractedui sau formal, titlul caruia ii lipseste vreuna din mentiunile aratate la
art.104 din lege, nu va avea valoarea juridical a unui billet la ordin, afara de cazurile expres admise de

I
lege.
Articolul 105 din lege consaoa anumite remedii pentru evitarea consecintelor nevalabilitatii

r
titlului, determinate de lipsa unor mentiuni ale inscrisului.
Astfel, nearatarea scadentei nu afecteaza valabilitatea titlului. ln acest caz, biletul la ordin
oola
este socotit platibil vedere".
Apoi, in absenta mentionarii locului platii, plata se va face la locul emiterii titlului, care este
considerat si locul domiciliului emitentului.

I In sfarsit, in lipsa locului emiterii titlului, biletul la ordin se socoteste semnat in locul aratat
lansa numele emitentului.

I 4. PRINCIPIILE APLICABILE GIRULIII, AVALULU SI PLATII BILETULUI LA ORDIN

I 4.1. GIRUL BILETULUI LA ORDIN

Girul este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin(girantul) transmite altei

I persoane(giratar), printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului toate drepturile
r23

I
izvorate din titlu.
Girul biletului la ordin este reglementat de dispozitiile artJ3a3 din lege. T
4.2. AVALT'L
Avalul este actul juridic prin care o persoana (avalistul) se obliga sa garanteze obligatia asumata de
unul dintrc debitorii biletului la ordin(avalizatul).
I
Avalul este reglementat de dispozitiile art.33-35 din lege. Avalul trebuie sa arate pentru cine este
dat. Daca avalul nu mentioneazapentru cins a fost dat, el se considera dat emitentului(art.106 alin
final din lege)
I
-
4.3.PLATA BILETULUI LA ORDIN
Regulil: care guverneazaplatabiletului la ordin sunt cele stabilite de art.41-46 din legc perrtru
I
plata eambiei.
Trebuie aratat c4 dsoarece in cazul biletului la ordin plata se face de catre emitent, iar nu de o
alta persoana(trasul) ca in cazul cambiei, legea nu mai prevede formalitatea prezentarii biletului la
I
ordin la acceptare.
Doci, la scadenta" biletul la ordin se prezinta emitentului direct pentru plata. Potrivit legii,
emitentul unui billet la ordin este tinut in acelasi mod ca acceptantul unei cambia(art.107 din lege).
t
Deei, emitentiil este obligat" la seadenm" sa plateasca suma prevaziita in titlu.
Exceptional, daca biletul la ordin are scadenta la un anume timp de la vedere, posesorul titlului
trebuie sa prezinte emitentului biletul la otdin pentru viza int-un termen de un an de la data emiterii
I
titlulu( formalitatea vizei are drept seop niimai stabilirea datei exigibilitatii obligatici.)
Refuzul emitentului de a pune viza datatape titlu se constata prin protest, a canri data serveste ca
punct de plecare pentru termenul de la vedere(ert.l07 a1fu.7 din tege). In cazul refirzului de plata
I
protcsnil se intoemese in eonditiile prvazutc dc m.66-7idtn lege.,
Neplata la scadenta a sumei de bani prevazuta in biletul la ordin deschide posesorului titlului
dreptul la actiunile directe sau de regres, ca si la executarea nemijlocita a biletului ia ordin(art.47-55;
I
art.57-65 din lege).

I
CECUL
I
I.NOTIUNI INTROI}UCTTVE
In mod obisnuit, cecul este considerat ca facand parte din categoria titlurilor de credit, alturi de I
t
cambie si biletul la ordin.In realitate, cecul are namaifunctia de iwtrument de plate, fiind lipsit de
frrnctia de instrument de crtdit. Includerea cecului in categoria titlurilor de credit se explica prin aceea
ca unele principii care guverneaza cambia si biletul la ordin sunt aplicabile si cecului.

t
Ca instrument de plata, cecul creeaza posibilitatea unei persoane care are la o banca anumite
fonduri, de a efectua plati prin intermediul acestei banci. Prin folosirea cecului, platitorul evita platile
in numerar. Beneficiarul cecului poate sa incaseze suma de bani mentionata in titlu de la banca

I
desemnata sau sa gireze titlul pentru plata datoriilor.
Ca si cambia si biletul la ordin, cecul a facut obiectul unei legi uniforme adoptata de Conferinta
de la Geneva din 1931. Romania nu a aderat nici la aceasta conventie, desi principiile ei se afla la
baza raglementarii noashe privind cecul. Intr-adevar, l,egea w.5911934 asupra cecului cuprinde

I
j

regulile adoptate prin conventie cu unele completari inspirate din legea italiana a cecului.

124
I
t
Il| aNOTIUNSA SI CARACTERELE CECTJLUI

I|| a"L Ddtritia cecului

- m nr.59/1934 nu da o definitie a cecului. Ea reglementeaza insa elementele cecului, care pot sta
tr wet unei definitii(art.l din lege).

I| L-cr&/ este un inscris prin core o persoane, numits tragator, da ordin unei banci cere are trn
,dwtni6i1 banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentqrea tltlului, o surna de bani altei persoane,
wwiro beneficiar.

I| Din definitie rezulta ca cecul implica, la fel ca si cambia, trei persoane: tragatorul, trasul si
heneficiarul.

I| De remarcat ca, in calitate de tnis poate fi desemnata numai o societate bancara. Legea prevede
insa ca cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec, chiar daca trasul nu este o societate
bancara. (art.3 din lege).

It 2.2. Caracterele cecului

Cecul este un titlu la ordin, complet si formal. El incorporeaza o obligatie abstracta de a plati

I|
neconditionato'lavedere" o suma de bani mentionata in titlu.

3. PREMISELE EMITERII CECULUI

t 3.1. Existenta disponibilului la banca

Tragatorul poate emite cecul numai daca are la banca(tras) un disponibil banesc pentru efectuarea
platii de catre bancat,lcest disponibil(fonduri banesti) poana debumirea de provizion sau acoperire.

I| El poate fi un depozit bancar al tragatorului ori o deschidere de credit in favoarea acesfuia.

Disponibilul trebuie sa existe prealabil emitsrii titlului si sa aiba cel putin valoarea cecului. potrivit
legii, disponibilul trebuie sa reprezinte o suma de bani iichida certa si e>iigibila asupra careia

I| tragatorul are dreptul sa dipuna prin cec. (art.3 alin 2 din lege)
Emiterea cecului fara acoperire constituie infractiune si se sanctioneaza in conditiile art.84. pct.2
din lege.

I 3.2.Existenta conventiei privind emiterea cecurilor

h
I
Dreptul tragatorului de a emite cecuri are ca temei conventia incheiata inre client si banca-
Aceasta conventie reprezinta raportul fundamental care explica si justifica emiterea titlului de catre
tragator.
Prin conventie, b119a autoizearape client(tragator) sa traga asupra ei cecuri. ile.obligandu-se sa

F
efectueze din disponibil platiile, la ordinul tragatorului.
Conventia poate fi expresa sau tacita. Ea poate constitui o clarrza a conmcnllui prir ind seniciul
de casa pentru client sau a unui credit in numerar acordat de banca.

n
I
Intemeiul conventieio banca remite clientului anumite formulare tipizate. inseriate si imprimare pe
hadie speciala care vor fi completate de catre tragator.
Emiterea de cecuri faraautortzarca bancii reprezinta infractiune si se sanctioneazain conditiiie

fr
legii(art.84 pct.l din lege).

4. CONDITIILE DE VALABILITATE A CECULU

F 4.1. Forma scrisa a cecului

Conditia formei scrise rezvltadin dispozitiile art.l din lege, care se refera la ''raxtul inscrisului".
Inscrisul cecului este tiparit sub forma unui formular tipizat. Banca elibereaza formularele in

F 125

I
I

L
camete de cecuri,25, 50 sau 100 de fiIe.,
Emiterea cecului consta in completarea fotmularului de catre tragator cu mentiunile cerute de lege
si semnarea inscrisului.

4J. Mentiunile obligrtorii ale cecului

a) Denumirea de cee Aceasta denumire trebuie inserata in textul inscdsului peritru a atrage ate,lrtia
asupra semnificatiei juridiee a inserisului. Legea eere ca denumirca sa fie exprimata in limba folosita
pentru redactarea inscrisului.
b) Ordinul neconditlonot de a plati o sama de bsnL Inscrisul trebuie sa cuprinda ordinul
tragatorului adresat trasului(bancii) de a plati benefieianrlui suma de bani mentionata in titlu.
Ordinul trebuie sa fie neconditionat sis a priveasca o suma de bani determinate. Suma de bani
trebuie mentionata in cifre cu indicarea monedei in care se face plata.
Porivit legii, in inseris nu poate fi rnentionam dobanda. oricestipulatle in ace$ ssRs se eonsidera
nescrisa.(art.7 din lege).
c) Numele celui care trehuie sa pluteasca(tras).Inscrisul trebuie sa arate pe cel care, in calitate de
ffas , va fibui sa plateasca suma de bani rnentionata in tittu. Asa cum am aratat, calitaten de hns o
poate avea numai o societat bancara. Deci, in inscris va fi mentionata denumirea(firma) societatii
bancare platitoare a cecului.
d) Loeul unde ncbulefaawa plata Inscisul trebuie sa indice tocul unde trasul va face plata N
absenta unei atare mentiuni, locul platii va fi locul mentionat langa denumireatrasului. Daca langa
denumirea trasului se mentioneaza mai multe locuri, cecul este platibil la primul loc aratat.
Daca in inscris nu este mentionat nici un asemenea loc, cecul este platib'il ta locul unde trasul are
principalul centru de activitate
e) Dota si lacul emilerii ceeutuj-lnwnsul trebuie sa cuprinda ziua, lun4 anul emiterii, precum si
locul unde a fost emis cecul.
Daca inssrisul nu mentioneaza locul emiterii, Iegea considera ca cecul a fost semnat la locul aratat
langa numele tmgatorului.
ff Semnatura ttagatorulul Semnatura va ffebui sa fie scrisa de mana de catre tragator.Ea fiebuie sa
cuprinda numele si prenumele sau firma tragatodui Legea considera ca valabila slsemnatura in care
prenumele e$te prc$curtat sau arstat numai prin initiale.(art 11 din lege).

. 5. DIFERITE F'ELI,]RI DE CECT]RI

Legea nr.S9/lg34reglementeaza anumite specii ale cecului, stabilind unele reguli cb caracter
particular. Fac parte din aceasta categorie: cecul bara! cecul platibil in cont, cecul nehansmisibil,
cecul de calatorie si cecul circular.

5.1. CECI]L BARAT

Acest cec este un inscris care cuprinde pe fata sa doua linii paralele executate de tragator ori
posesorul eecillni.(art.3S din lege).

5.2. CECUL PLATIBIL IN CONT

Acest cec este un inscris in care sunt inserate transversal pe faa cecului "platibil in cont',
'ttumai prin viramenf' sau alta expresie echivalenta. Prinh-o asemenea mentirme, tragatorul sau
posesorul cambiei intsrziceplara in numerffi a cecului. In consecintao trasul:va efectua o operatiune de
scripte (credit in cont virament ori compsnsatie), care echivaleaza cu plaA(art,40 din lege),

5.3. CECI]L FIETRANSN{ISIBIL

Un cec cu clauza o'nettantsmisibil" nu poats fi platit decat primitonrlui sau,la cetrea acesnria sa
126
I fe litar in contul sau curen(art.4l din lege). Deci, primitorul nu poate gira cecul decat societatii
ffiniee pntru incasare, fara ca aceasta sa-l poata gira mai departe.

I Clauza netransmisibilitatii trebuie pusa chiar de societatea bancara, la cererea clientului.

5.{. CECT]L DE CALATORIE

I
Caracteristica acestui cec consta in faptul ca tragatorul subordoneazaplata cecului existentei pe
:riu in mornentul prezentarii unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului.( Nt.42 din lege).
Cecul de calatorie este alcatuit din doua parti: talonul si cecul propriu-zis. Inscrisul culpinde
:rdinul bancii dat agentului sau ori corespondentului sau dintr-o anumita localitate de a plati suma de

I leni lcifra rotunda) clientului (ealatodui), a carui semnatura a fost depusa pe talon la eliberarea
tormularului de catre banca.

I 55. CECT]L CIRCULAR

Acest cec este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancara sau un alt institute de credit,
anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii,

I platibil la vedere in orieare din locurile aratate de emitent (a*.79 din lege).
Societatea bancara sau institutul de credit autorizate sa emita cecuri circulare trebuie sa depuna la

t
BancaNationala a Romaniei o cautiune in conditiile prevazute de art. 79 din lege.
Ceeul eircular trebuie sa euprinda un'natoarcle mentiuni: denumirea de "cec circular" in cuprinsul
titlului; promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani; numele si prenumele
primitorului; amtarea datei si locului emiterii cecului; semnatura emitentului.

I Acestui cec ii sunt aplieabile toate dispozitiile legii cambiei referitoare la gir, plat4 protest si
regres, afara de cazul cand legea dispune altfel (art. 83 din lege).

I
I
I
I
I
I
I
:

T
;

T t27