1.

Intre alura unui spectru de absorbtie si deschiderea fantei de intrare a radiatiei in

monocromator exista urmatoarea relatie :
a) Picurile spectrale devin mai inguste si mai simetrice daca deschiderea fantei de intrare
creste
b) Picurile spectrale devin mai inguste si mai simetrice daca deschiderea fantei de intrare
scade si viteza de scanare variaza
c) Picurile spectrale devin mai inguste si mai simetrice indiferent de deschiderea fantei
de intrare
d) Picurile spectrale devin mai inguste si mai simetrice daca deschiderea fantei de intrare
scade si viteza de scanare ramane constanta .

2. O analiza spectrofotometrica de UV-VIS bazata pe o reactie de complexare trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii :
a) Spectrul de absorbtie a complexului trebuie sa se suprapuna cu cel al agentului de
complexare ,complexul format sa fie stabil
b) Spectrul de emisie al complexului nu trebuie sa se suprapuna cu cel al agentului de
complexare
c) Spectrul de absorbtie al complexului nu trebuie sa se suprapuna cu cel al agentului de
complexare ,complexul format sa fie stabil
d) Spectrul de absorbtie al complexului sa nu se suprapuna cu cel al agentului de
complexare ,complexul format sa fie stabil si sa absoarba in vizibil .

3. Sulfocianura de potasiu reprezinta :

a) Agentul de titrare utilizat pt determinare Na + prin titrare volumetrica
b) Agentul de titrare utilizat pt determinarea Fe3+ prin spectroscopia de absorbtie
atomica
c) Agentul de complexare utilizat pt determinarea Fe3+ prin spectrometria de UV-VIS
d) Agentul de complexare utilizat pt determinarea Fe2+ prin spectrometria de UV-VIS.

4. Pentru domeniul de masurare al spectrului de UV-VIS cuprins intre 380-750nm se

folosesc urmatoarele cuve :
a) Cuve de cuart si sticla
b) Cuve de cuart
c) Cuve de sticla
d) Toate variantele sunt corecte

5. Determinarea continutului de Fe(II) se poate efectua prin :

a) Spectroscopia IR
b) Spectroscopia de UV-VIS
c) Metode fizice
d) Metode optice
6. Sensibilitatea unei metode instrumentale este data de :
a) Abaterea standard a analizei propiu-zise
b) Suma variantelor tuturor etapelor care concorda la realizarea tehnicii instrumentale.
c) Media aritmetica a rezultatelor experimentale obtinute in urma analizei
d) Nici una dintre variante nu e corecta

7. Spectroscopia de emisie atomica in flacara reprezinta o tehnica prin care ionii metalici
dinr-o solutie :
a) Sunt precipitati sub actiunea acidului clorhidric
b) Sunt pulverizati in flacara si apoi disociati termic pana la nivelul de atomi neutri
c) Sunt pulverizati in flacara ,disociati termic pana la nivelul de atomi neutri si excitati
sub actiunea temperaturii
d) Emit radiatii luminoase in urma incalzirii in flacara

8. Pentru determinarea preciziei unei lugimii de unda a spectrofotometrului de UV-VIS se

foloseste metoda :
a) Deschiderea fantei
b) Cuvelor de cuart
c) sticla de Holmiu
d) Nicio varianta nu este corecta

9. Metodele analitice cantitative reprezinta acele tehnici care :

a) Prin masurarea concentratiei ne indica prezenta analitului
b) Prin evidentierea aparitiei unui precipitat ne indica concentratia analitului in matricea
alimentului
c) Prin evidentierea unei propietati a analitului ne indica prezenta acestuia in matricea
alimentului
d) Permit calcularea marimii proprietatii sesizate pe baza principiului ca aceasta este
proportionala cu concentratia analitului .

10. Aparatura utilizata in spectroscopia de UV-VIS consta din urmatoarele componente:

a) Monocromator,filtru si detector
b) Sursa de radiatie ,monocromator,detector ,lentila de focalizare
c) Sursa de radiatie , monocromator,detector ,lentila de focalizare, fanta de intrare
d) Sursa de radiatie ,monocromator,filtru,detector .
11. In ce consta reopexia gelurilor ? :
a) Distrugerea gelurilor prin actiunea mecanica si refacere la repaus
b) Marirea volumului gelului
c) Cresterea rezistentei la deformare cu timp de gelatinizare tixotropa scurt
d) Separarea lichidului retinut cu concentrarea si micsorarea volumului gelului

12. In ce consta tixotropia gelurilor ? :

a) Distrugerea gelului prin actiunea mecanica si refacere la repaus
b) Refacerea scheletului gelului fara incluziunea lichidului
c) Absorbtia spontana a lichidelor moleculare ,cu cresterea volumului si greutatii
d) Separarea lichidului retinut cu concentrarea si micsorarea volumului gelului care se
depune .

13. In ce consta sinereza gelurilor ? :

a) Refacerea scheletului gelului fara incluziunea lichidului
b) Absorbtia spontana a lichidelor moleculare cu cresterea volumului si greutatii
c) Separarea lichidului retinut cu concentrarea si micsorarea volumului gelului care se
depune
d) Cresterea rezistentei la deformare cu timp de gelatinizare tixotropa scurta .

14. Care este structura unui gel ? :

a) O parte solida ,formata din lamele si o parte lichida umpluta cu apa
b) Scheletul gelului format din lamele si ochiurile gelului umplute cu solutia gelului
c) Scheletul gelului format din corpusculi si ochiurile gelului umplute cu solutie
lamelara
d) Scheletul gelului,solid si ochiurile gelului ,umplute cu lichid

15. In ce consta imbibarea gelurilor ? :

a) In lichefierea spontana sub actiunea unei forte mecanice ,cu adaos suplimentar de
lichid ,la rece
b) In absorbtia spontana a lichidelor ,care duce la modificarea scheletului ,cu cresterea in
greutate si volum
c) In lichefierea spontana a lichidului la cald care duce la difuzarea ulterioara a acestuia
in gel
d) In absorbtia spontana a lichidului la cald care duce la difuzarea ulterioara a acestuia in
gel .
16. Care este mecanismul de actiune specific al emulgatorilor compusi macromoleculari
liofili ? :
a) Formarea la interfata a unui film multimolecular care creste vascozitatea sistemului
,fara o scadere semnificativa a tensiunii superficiale
b) Formarea la interfata a unui film multimolecular care nu modifica vascozitatea dar
reduce semnificativ tensiunea superficial
c) Formarea unui strat insolubil rezistent care micsoreaza suprafata picaturii si
posibilitatea de unire a acestora
d) Formarea la interfata a unui film macromolecular care scade semnificativ tensiunea
superficiala si vascozitatea sistemului

17. Ce diferenta este intre ecremare si dezemulsionare ? :

a) In ambele cazuri se obtin 2 emulsii diluate in urma agitarii deci nu este diferenta
b) La ecremare se obtine o emulsie concentrate si una diluata la dezemulsionare 2
emulsii diluate
c) Ecremarea este reversibila iar dezemulsionarea este ireversibila
d) Ecremarea se realizeaza prin agitare energica la rece ,dezemulsionarea la cald

18. Care este mecanismul de actiune specific emulgatorilor coloizi liofili de asociatie ? :
a) Formarea unui strat insolubil ,care micsoreaza suprafata picaturilor
b) Formarea unui strat de absorbtie care favorizeaza liosorbtia si impiedica unirea
picaturilor
c) Formarea unui film multimolecular care mareste vascozitatea sistemului
d) Formarea unui film monomolecular rigid dar si partial elastic care scade puternic
tensiunea superficiala

19. Care este mecanismul de actiune specific emulgatorilor solizi fin divizati ?
a) Formarea unui film multimolecular care mareste vascozitatea sistemului
b) Formarea unui film monomolecular care micsoreaza tensiunea superficial
c) Formarea unui strat insolubil solid care micsoreaza suprafata picaturilor
d) Formarea unui strat electric pe suprafata picaturii care determina forte de respingere

20. Cum se realizeaza procesul de emulsionare ?

a) Prin amestecarea lichidelor component la cald si apoi racirea
b) Prin dispersarea unui lichid in alt lichid cu mijloace adecvate pt reducerea tensiunii
superficiale
c) Prin faramitarea picaturilor de lichid pentru a mari tensiunea interfaciala
d) Prin faramitarea picaturilor de lichid cu mijloace adecvate pt a micsora vascozitateea
lichidelor
21. Capacitatea de gelifiere a gelatinei se datoreaza urmatoarelor :
a) Reactia cu taninul si formarea unui aduct intre lanturile polipeptidice si derivatii
acidului galic
b) Formarii unui coagul care se transforma in gel
c) Reactiei chimice propiu zie intre aminoacizii component ai lantului polipeptidic
d) Hidratarii grupelor carboxil si amoniu si formarea unei retele polipeptidice

22. Proprietatile coloidale ale gumelor din clasa manozo-galactozanilor sunt :

a) Vascozitatea , solubilitatea la rece si cald inhibitia sinerezei
b) Legarea apei ,stabilizarea emulsiilor ,emulsionare
c) Lioficitatea ,inhibiti sinerezei ,proprietati peliculogene
d) Vascozitate ,legarea apei ,inhibitia sinerezei

23. In obtinerea branzei din lapte ,pepsina realizeaza :

a) Reactii de hidroliza a celulozei din lapte
b) Reactii de hidroliza a caseinelor din lapte
c) Reactii de oxido-reducere si izomerizari
d) Reactii de depolimerizari prin transferuri de resturi

24. Proprietatile hidrofile ale lecitinei se datoreaza :

a) Prezentei unor ioni polari
b) Solubilitatii lecitinei
c) Prezentei grupelor hidroxilice si a restului colin fosforic
d) Stabilizarii sistemului prin scaderea vascozitatii

25. Utilizarea sari de calciu a caseinelor din lapte se face :

a) la cleierea vinurilor si ca ameliorator al masei de ciocolata
b) la obtinerea de carnaciori si a unor specialitati de carne
c) la produselor destinate copiilor si la cleierea vinurilor
d) in industria carnii si la obtinerea unor preparate lactate (frisca,crema,inalbitor de
cafea)

26. Lecitina intr-un sistem hidrofil-hidrofob are rol de emulgator datorita :

a) Permeabilitatii membranelor celulare ,datorate higroscopicitatii
b) Solubilitatii in solvent organic si rolului de lichefiator
c) Micsorarii vascozitatii sistemului ,prin dizolvarea ei in sistem
d) Interactiunii lecitinei cu materialele organice din sistem
27. Acidul alginic si alginatii sunt folositi drept agenti de ingrosare datorita :
a) Capacitatii de a lega apa si proprietatilor pseudoplastice
b) Asocierii blocurilor de acid glucuronic cu formarea unei retele tridimensionale
c) Ionilor de calciu ,inclusi in structural or
d) Capacitatii de gelifiere

28. Gelatina isi datoreaza capacitatea de gelifiere,urmatoarelor :

a) Reactia cu taninul si formarea unui aduct intre lanturile polipeptidice si derivatii
acidului galic
b) Formarii unui coagul care se transforma in gel
c) Reactiei chimice propiu zise intre aminoacizii component ai lantului polipeptidic
d) Hidratarii grupelor carboxil si amoniu si formarea unei retele polipeptidice

29. Capacitatea de a lega apa a alginatilor pot determina :

a) Numai proprietatii de gelifiere a produselor agroalimentare
b) Atat prop de gelifiere cat si de stabilizare a prod ,agroalim.
c) Atat prop de ingrosare,cat si de stabilizare a prod agroalim.
d) Atat prop de ingrosare cat si de gelifiere a prod agroalim.

30. Agarul ca hidrocoloid are ca efect :

a) Favorizarea retinerii apei cu tendinta de gelifiere
b) Inmuierea gelului prin eliminarea apei
c) Favorizarea eliminarii apei cu tendinta de gelifiere
d) Marirea vascozitatii solutiilor molecular

31. Contaminarea cu plumb se datoreaza :

a) Surselor mobile rutiere ,feroviare si maritime
b) Surselor terestre si aeriene
c) Surselor mobile rutiere ,feroviare si maritime si aeriene
d) Surselor terestre ,feroviare si maritime

32. Clasificarea contaminantilor in functie de starea de agregare este urmatoarea :

a) Lichida,solida,,vapori
b) Aerosoli,gazoasa,vapori
c) Aerosoli,lichida,vapori
d) Lichisa,solida,aerosoli
33. Care din urmatoarele hidrocarburi policiclice aromatice sunt pentacene: ( BDP)
a) Antracen,fenantren ,1-metil fenantre ,1,4- dimetil fenantran
b) Benzantracen ,piren ,crisen,trifenil
c) Benzpiren,dibenzantracen ,perilen
d) Antracen ,benzperilen,dibenzpiren,coronen

34. Sursele de contaminare cu zinc sunt :

a) Deseurile metalice galvanizate ,fungicide si medicamente
b) Emisile industriale ,deseurile metalice galvanizate ,fungicide si medimente
c) Emisile industrial,fungicide si medicamente
d) Emisile industrial,furnale de cocs,deseurile metalice galvanizate ,fungicide si
medicamente

35. Nivelul benzpirenului este mai ridicat :

a) Vara decat iarna si la tara decat la orash
b) Iarna decat vara si la Ttara decat la oras
c) Iarna decat vara si la oras decat la tara
d) Vara decat iarna si la oras decat la tara

36. Contaminarea cu HPA a produselor vegetale depinde de :

a) Suprafata de contact,marimea vegetalelor si efectuarea lucrarilor agricole
b) Suprafata de contact ,mediul geografic si efectuarea lucrarilor agricole
c) Suprafata de contact ,mediul geografic si modul de recoltare a produselor
d) Marimea produselor ,mediul geografic si efectuarea lucrarilor agricole

37. Insecticidele se pot clasifica astfel :

a) Compusi organomercurici,ditiocarbamati
b) Fungicidelor,apelor reziduale,tratamentului veterinar,mineritului si aditivilor
alimentari,compusi organofosforici ,compusi carbamici
c) Derivati carboxilici aromatic,derivati ai acizilor alifatici ,fenoli substituiti ,derivati
azotati heterociclici,derivati alifatici azotati
d) Compusi organomercurici ,diticarbamati,derivati carboxilici aromatic,derivati ai
acizilor alifatici, fenoli substituiti ,derivati azotati heterociclici,derivati aifatici azotati

38. Identificati urmatorul compus :

a) Aflatoxina B1
b) Aflatoxina H1
c) Aflatoxina M1
d) Aflatoxina M2
39. Suspensiile din aer contin :
a) Carbon,siliciu,aluminiu,zinc
b) Carbon,aluminiu,cadmiu ,nichel,cupru,crom
c) Carbon,siliciu,aluminiu,oxizi de fier,zinc,cadmiu,nichel,selenium
d) Siliciu,nichel,cupru,crom,selenium,cadmiu

40. Continutul de nitrati in produsele vegetale depinde de :

a) Specie,factori genetici,mediu si exploatarea agricola
b) Suprafata de contact,cantitatea de apa retinuta si factori genetici
c) Specie,factori genetici si cantitatea de apa retinuta
d) Suprafata de contact ,specie si factori genetici .

41. Care este cea mai indicata tehnica de corectie a continutului de zahar al mustului ?
a) Adaosul de zahar alimentar
b) Adaosul de musturi concentrate
c) Cupajarea mustului mai sarac in zahar cu altul mai bogat
d) Adaugarea de alcool

42. Fermentatia alcoolica provocata a mustului de struguri poate fi caracterizata astfel :

a) Se produce de la sine ,fara vreo interventie exterioara aparenta ori de cate ori sunt
intrunite conditiile necesare
b) Se realizeaza sub influenta omului care intervine cu un adaos de cultura de drojdii
selectionate
c) Este avantajoasa numai in cazul recoltelor sanatoase si mai putin sau deloc in cazul
recoltelor de struguri avariati
d) Levurile responsabile de fermentatia spontana se pot grupa in 3 categorii :levuri care
declanseaza fermentatia ,levuri raspunzatare de cea mai mare parte a procesului de
fermentatie si levuri complementare sau de finisare

43. Fermentatia malolactica a vinurilor este raspunzatoare de urmatoarele transformari :

a) Imbunatateste insusirile organoleptice ale vinurilor rosii prin cresterea aciditatii
b) Presupune degradarea acidului malic din vin in acid lactic si bioxid de carbon
c) Consta in degradarea acidului malic din vin in acid acetic si bioxid de carbon
d) Depreciaza insusirile organoleptice ale vinurilor rosii
44. Care din afirmatiile de mai jos considerati ca reprezinta cel mai bine procesul de
invechire al vinurilor :
a) Este un process indelungat (5-50 ani) ce are loc numai in cazul vinurilor imbuteliate
in timpul caruia se desfasoara procese cu caracter reducator intrucat contactul vinului
cu oxigenul este interupt
b) In timpul acestei faze procesele se desfasoara sub actiunea oxigenului care
incorporate in masa vinului se combina cu constituent oxidabili cum sunt :
polifenoli,compusii sulfurosi etc.
c) Pe parcursul acestei faze celulele de drojdii precum si alte particule aflate in
suspensie incep sa se sedimenteze sub actiunea fortei gravitationale .etc
d) Pe parcursul aceste faze gustul si mirosul sunt puternic fectate ,se sesizeaza nuante de
amar de ranced de putrred .Acest fenomene sunt determinate in special de accesul
oxigenului in sticle care deterioreaza ireversibil buchetul de invechire.

45. Prin operatia de plamadire a maltului se urmareste :

a) Cresterea dirijata a umiditatii cerealelor pana la valori cat mai apropiate de umiditate
optima pt germinare
b) Solubilizarea componentilor solizi ai maltului prin procese de amestecare cu apa si cu
ajutorul enzimelor
c) Solubilizarea in must a unor component valoroase ale hameiului ,coagularea unor
fractiuni proteice macromoleculare si concentrarea mustului pana la extractu
primitive dorit
d) Trecerea embrionului din samanta de la starea de viata latent la cea active

46. La fermentatia secundara a berii au loc urmatoarele procese :

a) Transformarea zaharurilor fermenscentibile in alcool etilic si bioxid de carbon cu
ajutorul complexului enzymatic al drojdiei de bere utilizand linuri de fermentare
inchise cu capac dar care lucreaza la presiune atmosferica
b) Scaderea continutului de bioxid de carbon din bere pt ca procesul are loc in recipiente
deschise
c) Aparitia pe suprafata mustului a unei spume albe, desprinderea stratului de spuma de
pe marginea linului ,colorarea suprafetei spumei in galben-brun pana la brun inchis si
scaderea treptata a suprefetei crestelor de spuma formand un strat dens care retine in
special rasinile de hamei
d) Descompunerea unei parti cat mai mari din extractul fermenscentibil ramas dupa
fermentarea primara ,sedimentarea drojdiei si a restului de trub in vederea limpezirii
naturale a berii ,saturarea cu bioxid de carbon ,imbunatatire si rotunjirea gustului si a
aromei
47. Stabilizarea biologica a berii se efectueaza in scopul :
a) Incetinirii procesului de deteriorare a aromei berii datorita formarii prin oxidare a
compusilor carboxilici
b) Legarii oxigenului dizolvat in bere si protejarea compusilor susceptibili la oxidare
c) Distrugerii termice a microorganismelor sau indepartarea lor prin filtrare sterilizanta
urmata de umplere aseptica
d) Impiedicarea aparitiei suspensiilor foarte fine care imprima tulbureala berii

48. Procesul de prajire a materialului oleaginos este un tratament hidrotermic realizat :

a) Dupa decojirea semintelor oleaginoase dar inainte de macinarea acestora
b) Dupa presarea materiilor prime oleaginoase
c) Inainte de decojirea semintelor oleaginoase
d) Inainte de presare ,asupra macinaturii obtinute la valturi sau inainte de
extractie,asupra brochenului rezultat in urma presarii sau a macinaturii materiilor
prime ce trec direct la extractive

49. Tehnica de extractie multipla a uleiului presupune :

a) Incarcarea amestecului care este supus extractiei simultan in toate extractoarele dupa
care primul aparat este alimentat cu dizolvant iar miscela rezultata la evacuarea din
acesta trec prin toate celelalte extractoare ,imbogatindu-se treptat in ulei
b) Desfasurarea procesului intr-un recipient in care s-a amestect materialul supus
extractiei cu dizolvant
c) Acel proces caracterizat prin faptul ca in cursul desfasurarii diferenta de concentratii
in lungimea sau inaltimea extractorului sau in sistemul de extractoare se modifica in
mod continuu uniform
d) Imersarea materialului oleaginous in dizolvantul care circula in contracurent

50. Rafinarea uleiurilor vegetale se efectueaza in scopul :

a) Separarii impuritatilor grosiere prin decantare sau filtrare
b) Eliminarii substantelor nedorite ,reducerii aciditatii libere,ameliorarii gustului,
mirosului si culorii ,imbunatatirii transparentei si cresterii duratei de conservare
c) Cresterii aciditatii libere ca urmare a hidrolizei trigliceridelor
d) Eliminarii substantelor mucilaginoase dar nu si a substantelor de insotire a acestora :
fosfatide ,albumin etc.

51. Care este pH-ul unei solutii de H2SO4 care contine 0.0049 g acid /cm3 solutie :
a) 10,0
b) 1,0
c) 0,5
d) 5,0
52. O solutie de NaOH de concentratie 8% si densitate d=1,25g/cm3 are concentratia normal
(N) si tritrul (T) de :
a) 1 N si 0,05 g/cm3
b) 2,5 N si 0,1 g/cm3
c) 2 N si 0,01 g/cm3
d) 0,1 N si 0,05 g/cm3

53. Principalele operatii in analiza gravimetrica sunt in urmatoarea ordine :

a) Pregatirea si cantarirea probei ,dizolvarea ,precipitarea ,filtrarea ,spalarea
precipitatului ,uscarea si calcinarea (dupa caz) ,calculul si exprimarea rezultatului
b) Cantarirea probei ,precipitarea ,filtrarea precipitatului ,uscarea si calculul si
exprmarea rezultatului
c) Pregatirea probei,dizolvarea,precipitarea,filtrarea,calcinarea,calculul si exprimarea
rezultatului
d) Pregatirea probei,precipitarea ,filtrarea,spalarea precipitatului ,uscarea

54. Aratati ce tipuri de legaturi chimice se regasesc in K3PO4 , respective H2O :

a) Legaturi covalente ,ionice
b) Metalice si covalente ,resectiv covalente
c) Legaturi ionice si covalente ,respectiv covalente
d) Legaturi ionice si covalente ,legaturi de hydrogen

55. Care dintre urmatoarele cupluri de acizi si baze prezinta caracter de acid tare respectiv
baza slaba :
a) H2SO4 si Na OH
b) H2CO3 si Ca(OH)2
c) CH3COOH si NH3
d) H2SO4 si NH4OH

56. Care este starea de oxidare a cromului si oxigenului in K2Cr2O7 respectiv H2O2 :
a) Cr 6+ respectiv O-
b) Cr 3+ respectiv O2-
c) Cr 3+ respectiv O2+
d) Cr 3+ respectiv O-

57. Aratati care dintre urmatoarele variante de elemente chimice reprezinta caracter metalic :
a) Ba , Cl , Pb , P , S
b) O , Cr , N , As
c) Ba , Cu , Al , Mn
d) H , Sn , Be , Cd
58. Aratati ordinae in care scade caracterul nemetalic pentru urmatoarele variante de
elemene chimice :
a) F>O>S>Na
b) O>Cl>Be>Si
c) H>Mg>O>Pb
d) Ne>K>Se>Ra

59. Care din urmatoarele variante de indicatori se pot folosi pentru determinarea echivalentei
in titrarile acido bazice ,respective in titrarile complexonometrice :
a) Fenoftaleina,metiloranje,rosu de metal,respective eriocrom de T ,ditizona,murexid
b) Cromat de potasiu ,fenoftaleina ,albastru de metilen ,respective floresceina , etc
c) Acid salicylic,rosu de metal ,tiron ,respective albastru de metilen ,amidin
d) Eriocrom T , ditizona ,murexid ,respective ,metiloranje,rosu de metal ,fenoftaleina

60. Aratati care dintre reactivi de mai jos se pot folosi la separarea prin precipitare a
cationilor : Fe2+ si Cu2+ :
a) HCl , K2CrO4
b) H2SO4 , (NH4)2S (pH acid)
c) (NH4)2S (pH neutru sau slab alcalin) , H2S (pH= 0,5)
d) Ca3(PO4)2 , NaCl

61. Stiinta mediului este :

a) Stiinta care face o sinteza a fenomenelor fizice ,chimice si biologice legate de mediul
acvatic
b) Stiinta care studiaza toate formele de viata in toare straturile : mediul gazos
atmosfera , mediul lichid-hidrosfera, mediul solid litosfera si probleme ale
pamantului-biosfera
c) Stiinta care sutdiaza cazurile isolate legate de mediu in cadrul creat de stiintele
natural
d) Stiinta care studiaz fenomenele matematice si astrofizice

62. Modelele ecologice sunt :

a) Sisteme ecologice care ofera posibilitatea de a alege metodele cele mai bune pentru
controlul poluarii
b) Modele matematice de mare complexitate care iau in calcul criza ambientala si
incalzirea globala
 c) Modele de mare complexitate care au la baza principiile conservarii masei
d) Sisteme ecologice modificate

63. Impactul uman asupra naturii se poate exprima prin relatia :

a) I = nr .persoane * (consum/persoane) * (impact/consum)
b) I= nr persoane * (consum /persoane)
c) I=impact/consum
d) I=impact/consum* (consum/persoane)

64. Solutiile oferite de tehnologiile de mediu trebuie sa fie :

a) Eficiente ,functionale si sa aibe o arie clara de utilizare
b) Eficiente ,functionale si de capacitate dorita ,sa nu perturbe procesul,sa aibe o arie
clara de utilizare
c) Eficiente ,functionale si de capacitate dorita ,sa nu perturbe procesul ,sa aibe o arie
clara de utilizare, influenta asupra mediului sa nu creeze alte probleme
d) Eficiente dar de costuri minime

65. Un poluant este :

a) Un factor de stress pentru organismul uman
b) Un factor characteristic unui ecosystem
c) Orice material sau multime de conditii ce creeaza stres sau alternante nefavorabile
asupra organismelor individuale ,asupra unor populatii ,comunitati sau ecosisteme ,in
raport cu conditiile normale de mediu
d) O unitate atmosferica

66. Ecosistemul este :

a) O unitate structurala a biosferei ,accesibila analizei ,care are autonomie relativa fata
de elementele vecine
b) Este o unitate in cadrul biotopului
c) Mediu viu,format din ansamblul de vietuitoare intre care exista legaturi de
interdependenta
d) Mediul neviu

67. Adaptarea este :

a) O caracteristica propie ecosistemului influentata de densitatea de suprafata ,rata de
natalitate ,rata de deces ,distributia pe varste ,dispersia formelor de crestere si altele
 b) Un proces genetic prin care un organism devine capabil sa existe in anumite conditii
dominante de mediu si sa creeze trasaturi genetice specific organismului ca sa fie mai
capabil decat altul
c) Un proces ecologic prin care un organism isi modifica structura
d) Un process involuntiv

68. Organizarea unui ecosistem este definita de indicatorii :

a) Indice de dominare, de similaritate ,de diversitate
b) Numar de specii
c) Numar de specii si indicele de similaritate
d) Indice de impact ,grad de poluare si numar de specii

69. Structural ,biotopul este format din :

a) Producatori primari,consumatori,descompunatori
b) Factori geologici,geografici,mecanici,fizici si chimici care interactioneaza intre ei
c) Ecosfera si biocenoza
d) Factorii de mediu

70. Un nivel trofic este format din :

a) Consumatori secundari
b) Organismele implicate in biocenoza
c) Organismele care apartin aceleiasi categorii trofice
d) Piramida ecologica

71. Ce se intelege prin sistem de unitati de masura ?

a) Se intelege ansamblul unor marimi fizice in a caror expresie dimensionala toti
exponenti dimensionali sunt nuli
b) Se intelege ansamblu unitatilor de masura definite pentru un sistem dat de marimi
fizice
c) Se intelege ansamblul unitatilor de masura fundamentale definite prin diferite marimi
fizice
d) Se intelege ansamblul unitatilor de masura definite pentru un sistem de forte
72. Unitatile fundamentale ale SI pentru lungime,masa si timp sunt :
a) N/m2 , mol ,h
b) Cm, g, ms
c) m , kg , s ,
 d) Pa ,km , N

73. Similitudinea geometrica impune ca :

a) Toate elementele geometrice care definesc fenomenul lungime,inaltime,diametru etc
sa fie intr-un raport bine stabilit la cele 2 scari considerate
b) Traiectoria particulelor in miscare corespunzatoare unor puncte analoage geometrice
din realizare si model sa se gaseasca intr-un raport bine definit
c) Toate conditiile limita sa fie respectate
d) Toate conditiile de presiune sa fie respectate

74. Ecuatiile lu Navier- Stokes sunt :

a) Ecuatii diferentiale partiale care descriu curgerea unui lichid incompresibil si iau in
considerare toate fortele care intervin la deplasarea unui fluid real
b) Ecuatii care descriu curgerea unui lichid compresibil si iau in considerare toate fortele
care intervin la deplasarea unui fluid real
c) Ecuatii diferentiale partiale care descriu curgerea unui lichid incompresibil si iau in
considerare fortele de frecare
d) Ecuatii matematice care caracterizeaza fortele de inertie

75. Criteriul de similitudine a lui Froude :

a) Caracterizeaza procesele in care asupra fluidului in deplasare actioneaza raportul
fortelor de presiune si al celor de inertie
b) Caracterizeaza procesele in care asupra fluidului in deplasare actioneaza si fortele
gravitationale
c) Caracterizeaza procesele in care asupra fluidului in deplasare actioneaza numai
fortele gravitationale
d) Caracterizeaza procesele de deplasare a fluidelor ideale

76. Criteriul de similitudine Reynolds :

a) Apare in toate procesele de deplasare a fluidelor ideale si reprezinta raportul dntre
forta de inertie si de vascozitate
b) Apare in toate procesele de deplasare a fluidelor ideale si reprezinta raportul dintre
forta de inertie si tensiune superficial
c) Apare in toate procesele de deplasare a fluidelor reale si caracterizeaza regimul de
curgere.Cifra Reynolds reprezinta raportul dintre forta de inertie si de vascozitate
d) Este numeric egal cu fortele de frecare
77. Coeficientul de tensiune superficiala :
a) Este numeric egal cu lucrul mecanic efectuat de fortele de tensiune superficiale
pentru a micsora suprafata peliculei elastic a unui lichid cu o unitate
b) Este lucrul mecanic care variaza direct proportional cu forta de frecare
c) Este numeric egal cu fortele de frecare
d) Ecuatii diferentiale partiale care descriu curgerea unui lichid incompresibil si fara sa
ia in considerare fortele de frecare

78. Fenomenul de absorbtie a gazelor intr-un lichid :

a) Se produce odata cu cresterea presiunii sau scaderea temperaturii
b) Se datoreaza fenomenului de capilaritate
c) Este o consecinta a legii lui Joule
d) Se datorea presiunii osmotice si acceleratiei gravitationale

79. Ecuatia fundamental a hidrostaticii se refera la presiune intr-un punct a lichidului si este
egala cu presiunea de la suprafata libera a lichidului la care se adauga presiunea
exercitata de coloana de lichid de deasupra punctului considerat ,fiind data de relatia:
a) p=p0 + pgp1
b) p=p0+pg(z0-z)=p0+pgh
c) p-p1=p0+pg
d) p=2p0+pgp1+pgH1

80. Suprapresiunea ps este data de relatia :

a) Suprapresiune=p absoluta - p osmotica
b) Suprapresiune=p absoluta p atmosferica
c) Suprapresiune=p absoluta depresiune
d) Suprapresiune=p absoluta p osmotica + p atmosferica

81. Amidonul este o poliglucida formata din :

a) 3 resturi de alfa-D-glucopiranoza legate 1-4
b) Resturi de beta-D-glucopiranoza legate 1-6
c) Resturi de alfa-D-glucopiranoza legate 1-4 si 1-6
d) Resturi de alfa-D-glucopiranoza legate 1-4

82. Diglucidele pot fi reducatoare sau nereducatoare ,in functie de hidroxilii

glicozidici.Astfel ,dintre diglucidele reducatoare fac parte urmatorii compusii :
a) Maltoza,lactoza,celobioza si trehaloza
b) Maltoza,lactoza,celobioza ,gentiobioza ,melibioza
c) Zaharoza,maltoza si lactoza
d) Trehaloza si zaharoza
83. In structura compusilor din clasa colinfosfolipidelor (lecitinilor) ca si precursori
structurali se intalnesc :
a) Glicerol,acizi grasi ,acidul fosforic ,colina
b) Glicerol ,acidul fosforic,colina si colamina
c) Glicogen,acizi grasi ,acidul fosforic ,colina
d) Glicerol,acizi grasi si colina

84. Sfingofosfolipidele sunt lipide complexe care au in structura :

a) Un rest de ceramida si un rest de fosforicolamina sau fosforilcolina
b) Un rest de ceramida si un rest de sfingozina
c) Un rest de glicogen si un rest de cisteina
d) Un rest de sfingozina si un acid gras

85. Proteinele au in structura de baza resturi de aminoacizi .Dintre aminoacizii hidroxilati

fac parte urmatorii compusii:
a) Fenilalanina,colina,cisteina
b) Alanina ,hidroxifenialanina ,glicina
c) Serina,treonina,homoserina ,hidroxifenilalanina
d) Arginina,cistina,cisteina

86. Vitaminele sunt clasificate in viatamine hidrosolubile si vitamine liposolubile.Din clasa

vitaminelor hidrosolubile fac parte :
a) Acidul ascorbic ,retinolii ,ciancobalamina
b) Acidul ascorbic ,complexul vitaminic B
c) Acidul ascorbic ,retinolii,tocoferolii si calciferolii
d) Retinolii ,tocoferolii,menaftonele ,calciferolii

87. Principalele clase de enzime sunt :

a) Hidrolazele,oxidoreducatoarele,liazele,ligazele si sinusurile enzimatice
b) Hidrolazele,transferazele,oxidoreductazele,liazele,ligazele,izomerazele
c) Oxidoreductazele,izomerazele,amilazele,catalazele,izomerazele
d) Hidrolazele,izomerazele,transferazele ,liazele

88. Din clasa hormonilor hipofizari fac parte :

a) Hormonal adrenocorticotrop ,tireotrop,tiroidian ,vasopresina
 b) Hormonal adrenocorticotrop ,tireotrop,luteotrop,foliculo-stimulent,hormonal de
crestere
c) Hormonal adrenocorticotrop ,tireotrop,luteotrop,foliculo-
stimulent,triiodotironina,tiroxina
d) Ocitocina,vasopresina

89. In metabolismul glucidic ,glucoza poate fi sintetizata pornind de la :

a) Compusi glucidici si neglucidici
b) Glicogen
c) Glicozaminoglicani
d) Orice compus biochimic aflat in organismul uman

90. Dintre substantele minerale cu rol esential in desfasurarea proceselor metabolice din
organism sunt reprezentate de :
a) Zinc ,cupru,fier,cadmiu,plumbul,calciu,magneziu ,mangan
b) Zinc ,sodium,potasiul ,magneziul ,manganul,calciu ,fier,crom,cobaltul
c) Mangan ,zinc ,cadmiu,crom,cobaltul,fierul,arsen
d) Sodiul ,potasiu,cadmiu,crom,mercur,plumbul.

91. Necesarul trofic zilnic al macronutrientilor pentru organismul uman este de :

a) Glucide 2-4g/kg corp/zi ; lipide 2,5 si proteine 3
b) Glucide 4-5 ; lipide 1-2 ; proteine 1-1,5
c) Glucide 3 ; lipide 0,5 ; protein 2,5
d) Glucide 4-6 ; acizi grasi 2 ; aminoacizi 2

92. Necesarul energetic al unui meniu zilnic pentru un adult sanatos trebuie sa fie asigurat
prin aportul a :
a) 50-60% energie din glucide ; 15-25% energie din lipide ; 15-25% energie din proteine
si 2000ml apa in functie de caracteristicile individuale
b) 50-60% energie din glucide ; 15-25% energie din lipide ; 15-25% energie din protein-
in functie de caracteristicile individuale
c) 40% energie din glucide ; 30% energie din lipide ; 20% energie din protein in functie
de caracteristicile individuale
d) 40% energie din glucide ; 20% energie din lipide ; 30% energie din protein in functie
de caracteristicile individuale
93. In grupa macronutrientilor sunt incluse urmatoarele clase de nutrienti :
a) Glucide ,lipide,proteine ,substante minerale
b) Glucide ,lipide,proteine ,substante minerale, vitamine
c) Glucide ,lipide,proteine ,substante minerale ,vitamine , apa
d) Glucide ,lipide,proteine

94. In grupa micronutrientilor sunt incluse urmatoarele substante mutritive cu rol trofic dar
fara rol energetic :
a) Proteine,lipide,vitamine
b) Vitamine,substante minerale ,apa,lipide
c) Vitamine si substante minerale
d) Substante naturale

95. Valoarea energetica a unei diete se calculeaza pe baza continutului in

macronutrienti,astfel :
a) Glucide 4,1 Kcal/g ; lipide 9,3 Kcal/g ; protein 7Kcal/g
b) Glucide 4,1 Kcal/g ; lipide 9,3 Kcal/g ; protein 9,3Kcal/g
c) Glucide 7 Kcal/g ; lipide 4,1Kcal/g ; protein 9,3Kcal/g
d) Glucide 4,1 Kcal/g ; lipide 9,3 Kcal/g ; protein 4,1Kcal/g

96. In procesul de digestie al alimentelor se formeaza bolul alimentar si chimul gastric la

nivelul :
a) Stomacului si intestinului gros
b) Cavitatii bucale si in intestinal subtire
c) Cavitatii bucale si in stomac
d) Stomacului si intestinului subtire

97. Dupa digestia alimentelor ingerate principalii nutrienti se absorb in cantitatea cea mai
mare la nivelul :
a) Stomacului si intestinului gros
b) Cavitatii bucale
c) Intestinului subtire
d) Esofagului si faringelui
98. Procesul de deglutitie se desfasoara la nivelul tractului digestiv si se refera la trecerea :
a) Alimentelor in stomac
b) Bolului alimentar in faringe si esofag
 c) Alimentelor in faringe si apoi in esofag
d) Chimului gastric din stomac in intestinul subtire

99. Circulatia nutrientilor in organism se realizeaza prin :

a) Sistemul sucurilor gastrice si sucului intestinal
b) Sistemului vascular si limfatic
c) Secretiile de la nivelul cavitatii bucale,stomacului si intestinului subtire
d) Doar prin sistemul vascular

100. In organismul uman digestia alimentelor si absorbtia nutrientilor se desfasoara in

tractul digestiv,din :
a) Cavitate bucala in esofag ,apoi in stomac prin orificiul pilor ,apoi prin orificiul cardia
in intestinul subtire si prin orificiul ileo-cecal in intestinul gros
b) Cavitate bucala in esofag ,apoi in stomac prin orificiul cardia,apoi prin orificiul pilor
in intestinul subtire si prin orificiul ileo-cecal in intestinul gros
c) Cavitatea bucala direct in stomac prin orificiul cardia,apoi prin orificiul pilor in
intestinul subtire si prin orificiul ileo-cecal in intestinul gros
d) Esofag,stomac,apoi prin orificiul pilor in intestinul gros

101. Doza maxima admisa (DMA) pentru utilizarea unui aditiv ,alimentar intr-un
anumit tip de produs se stabileste prin raportarea Consumului Zilnic Admis la un factor
de siguranta cu valoarea :
a) 10
b) 100
c) 1000
d) 10000

102. Care din urmatoarele structuri corespunde esterului n-propilic al acidului 3,4,5-
trihidroxibenzoic :

a)COO-CH2-CH2-CH3 , HO,OH,OH

103. Formarea complecsilor emulgator-amidon depinde de balanta HLB a carei valoare

optima in acest caz este :
a) HLB 9-12
b) HLB 10-12
c) HLB 9-11
d) HLB 10-11
104. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate :
a) Cantitatea aditivata trebuie sa fie cat mai mare posibil pentru a obtine efectul scontat
b) Introducerea unei substante din grupa aditivilor alimentary poate sa aibe drept scop
consecinta inlocuirea uneia din componentele normale ale produsului alimentar
c) Introducerea de noi aditivi alimentary trebuie sa fie precedata de stabilirea unor
metode complexe de identificare calitativa si cantitativa
d) Aditivarea produselor alimentare sa fie semnalata in mod obligatoriu vizibil pe
ambalaj in concordant cu preverile legale

105. Consumul zilnic admis este :

a) Cantitatea (doza) acceptata dintr-un aditiv alimentar care poate fi consumata zilnic pe
parcursul intregii vieti fara riscuri de sanatate
b) Cantitatea (doza) estimata dintr-un aditiv alimentar raportata la greutatea corporala
care poate fi consumata zilnic fara riscuri de sanatate
c) Cantitatea (doza) acceptata dintr-un aditiv alimentar raportata la greutatea corporala
care poate fi consumata zilnic pe parcursul intregii vieti fara riscuri de sanatate
d) Cantitatea (doza) estimata dintr-un aditiv alimentar alimentar raportata la greutatea
corporala care poate fi consumata zilnic pe parcursul intregii vieti fara riscuri de
sanatate

106. Care din urmatoarele structure corespunde etil parabenului :

b)COO-CH2-CH3 , OH

107. Bisulfitul de sodiu se prezinta sub forma de :

a) Cristale albe sau pulbere alba cristalina
b) Cristale mici incolore stralucitoare monoclinice sau pulbere cristalina
c) Cristale incolore monoclinice dure lucioase ca o masa cristalina sau pulbere de
culoare alba
d) Cristale hexagonale sau pulbere alba

108. Care din urmatoarele structure corespunde cantaxantinei :

C- fara nicio grupare
109. Indicati afirmatiile incorecte :
a) Insulina nu este un aditiv alimentar
b) Esterul propilic al acidului p-hidroxibenzoic este un conservant alimentar
c) Azorubina este un colorant monoazoic
d) Clorura de amoniu este un stabilizator alimentar

110. Tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu ,denumit si cleira albastra

,constituie procedeul cel mai energic de deferizare a vinului.In practica s-a constat ca 1
mg fier este precipitat de :
a) 6-9 mg ferocianura de potasiu
b) 7-8 mg ferocianura de potasiu
c) 5-9 mg ferocianura de potasiu
d) 11-15 mg ferocianura de potasiu

111. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentara dupa criteria biologice .Ce

reprezinta anabioza :
a) Cresterea in prod alim a unor conditii sau producerea unor substante care impiedica
dezvoltarea microorganismelor si se pot realize prin mijloace fizice ,chimice sau
biochimice
b) Distrugerea microorganismelor ce pot produce alterarea alim prin mijloace
fizice,chimice,biochimice
c) Principiul biologic caracteristic microorganismelor ce produce alterarea alimentelor
d) Principiul biologic al vietii latente a agentilor biovatamatori ce pot produce alterarea
alimentelor

112. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentara dupa criterii biologice.Care

sunt metodele de conservare prin blocarea dezvoltarii microorganismelor :
a) Refrigerare ,congelare,pasteurizare ,deshidratare,sararea ,afumarea,acidifierea
b) Refrigerare ,congelare, deshidratare,sararea ,afumarea,acidifierea
c) Refrigerare ,congelare, ,sararea ,fierberea,afumarea,acidifierea
d) Refrigerare,congelare,deshidratare,acidifierea

113. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentare dupa criterii biologice.

Care sunt metodele de conservare prin distrugere a microorganismelor :
a) refrigerare,congelare,sterilizare,pasteurizare,aditivare cu antiseptice
b) congelare,sterilizare,pasteurizare,aditivare cu antiseptice,fierberea,iradierea cu
raze X si UV
c) sterilizare, pasteurizare,aditivare cu antiseptice,fierberea,iradierea cu raze X si UV
 d) sterilizare,pasteurizare,aditivare cu antiseptice,iradierea cu raze X si UV

114. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentare dupa criterii biologice.

Care sunt metodele de conservare pe calea separarii fizice :
a) Filtrare,centrifugare,cristalizare
b) Ultrafiltrare,ultracentrifugare
c) Filtrarea ,bactofugatia
d) Ultrafiltrarea ,ultracentrifugarea ,microcristalizarea

115. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentare dupa criterii biologice. In

cadrul metodelor cenoanabiotice de conservare regasim urmatoarele procedee :
a) Criocenoanabioza,acidocenoanabioza,antiseptocenoanabioza
b) Halocenoanabioza, acidocenoanabioza, alcoolcenoanabioza
c) Aseptocenoanabioza, , acidocenoanabioza, alcoolcenoanabioza
d) Halocenoanabioza, acidoanabioza, alcoolcenoanabioza

116. Refrigerea se poate realize din punct de vedere al agentului de racire in :

a) Aer cu temperatura de -1 2 grade C
b) Apa care are temperature de 0,5 2 grade C
c) Aer cu temperatura de 0 5 grade C
d) Aer cu temperatura de -3 1 grade C

117. Care din urmatoarele afirmatii este corecta :

a) In produsele alim cu o umiditate mare avem activitatea apei 0,6-1
b) In produsele alim cu o umiditate mica avem activitatea apei 0-0,3
c) In produsele alim cu o umiditate mare avem activitatea apei 0,9-1
d) In produsele alim cu o umiditate medie avem activitatea apei 0,3-0,6

118. Care din urmatoarele afirmatii este corecta :

a) Produsele alimentare sunt usor alterabile aw 0,95 si pH5,2
b) Produsele alimentare sunt foarte alterabile aw 0,91 si pH5,2
c) Produsele alimentare sunt foarte alterabile aw > 0,95 si pH5,2
d) Produsele alimentare sunt foarte alterabile aw 0,9 si pH>5,
119. Care este cel mai periculos interval de activitate al apei din punct de vedere al
produselor alimentare si siguranta consumatorului :
a) Aw : 0,6-0,91
b) Aw : 0,91-0,95
c) Aw : 0,95-1
d) Aw : 0,3-0,6

120. Conform legislatiei din Romania ,vinurile rosii seci trebuie sa aibe un continut de
dioxid de sulft total :
a) 173 mg/l
b) 183mg/l
c) 163mg/l
d) 160mg/l

121. Celula bacteriana :

a) Nu are un nucleu adevarat ci un pseudonucleu cu organizare primitiva fiind lipsita de
membrane si inclus direct in citoplasma in partea centrala a celulei
b) Are un nucleu clar conturat si transant delimitat de cytoplasma prin itermediul
membrane nucleare
c) Are un nucleu cu indice de refractive diferit de cel al citoplasmei fapt pt care poate fi
usor vizualizat la microscop in celula vie
d) Are un nucleu clar conturat transant delimitat de citoplasma prin intermediul
membrane nucleare si situate in partea central a celulei

122. Streptococii :
a) Se caracterizeaza prin aceea ca diametrul lor longitudinal este cel mai adesea de
cateva ori mai mare decat diametrul transversal iar elementele celulare raman grupate
in lanturi
b) Se caracterizeaza prin forma sferica ovoida elipsoidala reniforma sau uneori
neregulata iar elementele celulare raman grupate in lanturi dupa diviziune
c) Se caracterizeaza prin forma sferica ovoida ,elipsoidala ,reniforma sau uneori
neregulata,iar elementele celulare raman grupate in gramezi dupa diviziune
d) Se caracterizeaza prin forma sferica ovoida ,elipsoidala ,reniforma sau uneori
neregulata,iar elementele celulare raman grupate in pachete dupa diviziune
123. Spirilul :
a) Are forma de virgule ,iar flagelul pe care-l prezinta este de 2-3 ori mai mare decat
diametrul bacteriei
b) Are forma de spirala rigida cu lungime de 13-14 ,iar la capete se gasesc smocuri de
cate 15 cili
c) Are forma de spirala flexibila cu mai multe ture de spira cu protoplasma helicoidala
rulata in jurul unui filament axial
d) Prezinta singura spira cu un flagel lung,fiind reprezentat de germeni nesporulati
necapsulati gran negative

124. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive :

a) Este mai gros,comparativ cu peretele celular al bacteriilor Gram negative,dar simplu
structurat monostrat relative omogen ,desi este constituit din mai multe structuri
continue ,unitatea de baza fiind peptidoglicanul format din unitati repetitive si se
coloreaza in violet in urma coloratiei Gram
b) Este mai gros,comparativ cu peretele celular al bacteriilor Gram negative,dar simplu
structurat monostrat relative omogen ,desi este constituit din mai multe structuri
continue ,unitatea de baza fiind peptidoglicanul format din unitati repetitive si se
coloreaza in rosu in urma coloratiei Gram
c) Este mai subtire decat a celor Gram negative ,are structura mai complexa ,fiind
format din 2 componente : complexul peptidoglican lipoproteina si membrane
externa a peretului cellular,iar in urma coloratiei Gram se coloreaza in violet
d) Este mai subtire decat a celor Gram negative ,are structura mai complexa ,fiind
format din 2 componente : complexul peptidoglican lipoproteina si membrane
externa a peretului cellular,iar in urma coloratiei Gram se coloreaza in rosu

125. Mezozomii :
a) Sunt mai bine reprezentatii la bacteriile Gram negative si indeplinesc diferite functii
in procesele secretorii in producerea si eliberarea unor exoenzime ca penicilaza si in
sinteza componentelor celulare-ribozomi,aparat fotosintetic si incluziuni
citoplasmatice
b) Sunt mai bine reprezentati la bacteriile Gram pozitive si indeplinesc diferite functii in
procesele secretorii in producerea si eliberarea unor exoenzime ca penicilaza si in
sinteza invelisurilor celulare-membrana ,perete,sept transversal
c) Sunt mai bine reprezentatii la bacteriile Gram negative si indeplinesc diferite functii
in procesul de diviziune in producerea si eliberarea unor exoenzime ca penicilaza si
 in sinteza componentelor celulare-ribozomi,aparat fotosintetic si incluziuni
citoplasmatice
d) Sunt mai bine reprezentati la bacteriile Gram positive si indeplinesc diferite functii in
procesele secretorii in producerea si eliberarea unor exoenzime ca penicilaza si in
sinteza componentelor celulare : ribozomi,aparat fotosintetic si incluziuni
citoplasmatice
126. Glicocalixul :
a) Este un produs inert rezultat din actiunea metabolica a celulei si poate fi indepartata
fara ca celula sa sufere
b) Protejeaza celula bacteriana de efectul nociv al desicatiei ,datorita proprietatilor sale
higroscopice si reprezinta un rezervor pentru stocarea substantelor nutritive sau a
celot rezultate din metabolism
c) Apare la microscop ca un halou incolor in jurul celulelor bacteriene iar dimensiunile
lui variaza foarte mult in raport cu corpul bacterian si este lipsit de membrana
morphologic diferentiata
d) Este alcatuit dintr-o masa filamentoasa ,polizaharidica atasata de lipopolizaharidele
de pe suprafata bacteriilor cu ajurotul careia celulele bacteriene se leaga de structurile
polizaharidice similar de pe suprafata celuleor vegetale sau animale prin legaturi
formate pe cale ionilor

127. Endosporul sau sporul endogen :

a) Rezulta din transformarea unei cellule vegetative in intregul ei prin ingrosarea
peretilor si acumularea de material de rezerva si reprezinta un stadiu de repaus sau de
supravietuire a celulei format ca raspuns la modificarile de mediu
b) Apare andocelular prin condensarea si fragmentarea unei cellule vegetative numite
gonidangiu
c) Se formeaza prin fragmentarea hifelor de catre o serie de septuri transversal care
cresc inelar sau se invagineaza ,separand hifele existente iar la maturitate sunt
mentinuti in lanturi de o teaca externa subtire neteda sau de o serie de apendici ca
niste peri sau tepi caracteristici pentru fiecare specie
d) Are aspect sferic sau ovalar cu diametrul variabil al diferite speci in functie de varsta
culturii si de conditiile de mediu si apare in interiorul unei cellule vegetative-
sporangiu ,ca o formatiune foarte refrigerenta ,dotata cu mare rezistenta la conditiile
nefavorabile de mediu

128. Multiplicarea prin diviziune :

a) Consta in scindarea celulei mama ajunsa la un punct critic de crestere in 2 celule
asimetrice ca rezultat al formarii unei protuberante locale in care vor migra
constituentii noii cellule sau in care voi fi sintetizati de novo
b) Consta in scindarea celulei mama ajunsa la un punct critic de crestere in 2 celule
surori,cel mai adesea absolute identice.La bacteriile cilindrice sau spiralate
,diviziunea se face de obicei intr-un plan transversal perpendicular pe axul mare al
celulei si numai in mod exceptional la unii spirili ea se poate produce longitudinal
intr-un plan parallel cu acest ax
 c) Reprezinta modalitatea particulara de reproducere ,constand in separarea a 2 celule
asimetrice,ca rezultat al formarii de catre celula mama a unei protuberante locale mai
mica decat celula care creeaza un spatiu nou in care vor migra constituentii noii
cellule sau in care vor fi sintetizati de novo
d) Este o forma speciala de reproducere vegetative observata la cele mai multe
actinomicete caracterizate prin cresterea active masurabila prin valorile masei
celulare ,fara cresterea numarului celulelor viabile ,in prima treime a ciclului cellular
iar ulterior datorita fragmentarii multiple,masa celulara ramane constanta in timp ce
nr celulelor viabile creste foarte mult

129. Citoplasma fungilor :

a) Se caracterzeaza printr-o stare de gel permanent care exclude existenta curentilor
citoplasmatici ,fapt care asigura mentinerea localizarii si structura nucleului
b) Nu are o arganizare definite ,in interiorul ei gasindu-se material nuclear ,incluziuni si
alti constituent
c) Este formata din hialoplasma la exterior si granuloplasma la interior ,contine
ribozomi ,mitocondrii,vacuole,incluziuni de glycogen ,volutina,reserve
azotate,picaturi de grasime,unul ,2 sau mai multi nuclei individualizati care prezinta
un nucleol si un nr variabil de cromozomi
d) Este un sistem coloidal complex format din protein,lipide,glucide,apa si substante
minerale ,contine cantitati mari de ARN ceea ce explica bazofilia sa intense mai
evidnta la celulele tinere

130. Bacillus anthracis :

a) Este un bacil cu corp rectiliniu cu margini paralele cu capetele taiate drept responsabil
de producerea antraxului la om si animale
b) Este un bacil cu corp rectiliniu cu margini paralele cu capetele taiate drept responsabil
de producerea tuberculozei la om
c) Este un bacil cu corp rectiliniu cu margini paralele cu capetele rotunjite responsabil
de producerea botulismului la om
d) Este un bacil cu corp rectiliniu cu margini paralele cu capetele rotunjite responsabil
de producerea antraxului la om si animale
131. Epurare apelor reziduale prin procedee fizice.Precizati principalele etape ,faze
,stadii de lucru :
a) Flotare ,dezinisipare,decantare,coagulare,filtrare,centrifugare
b) Sortare(gratare/site) dezinisipare,decantare, filtrare,centrifugare
c) Filtrar,absorbtie,distilare
d) Electroflotare,extractive,coagulare

132. Epurare apelor reziduale prin procedee fizico-chimice .Precizati principalele etape
,faze ,stadii de lucru :
a) Dezinisipare,coagulare,exractie
b) Filtare,absorbtie,centrifugare
c) Decantare,sortare,distilare,centrifugare
d) Flotare,electroflotare,coagulare,adsorbtie,extractie,distilare

133. Epurarea chimica a apelor reziduale.Precizati variantele de lucru:

a) Distilare,centrifugare,adsorbtie
b) Cu var si soda,cu fosfat trisodic,schimb ionic
c) Decantare,var si soda
d) Extractive ,schimb ionic ,filtrare

134. Epurarea biologica a apelor reziduale.Precizati principiul de baza al sistemului :

a) Chimic,fizico-chimic
b) Fizic
c) Chimic
d) Biochimic

135. Autoepurarea apelor reziduale.Precizati principiul de baza:

a) Chimic
b) Fizico-chimic
c) Fizic,fizico-chimic
d) Microbiologic
136. Precizati raspunsul corect.Dupa compozitie,apele reziduale pot fi :
a) Menajere,municipal
b) Cu component fermentabili ,toxici ,poluanti diversi
c) Destinate igienizarii instalatiilor
d) Industrial

137. Precizati raspunsul corect.Dupa procedeul de epurare apele reziduale pot fi

procesate prin :
a) Adsorbtie,precipitare,schimb ionic
b) Centrifugare asociata cu autoepurare
c) Pulverizare si incinerare
d) Incinerare si decantate

138. Precizati raspunsul corect.Diferenta dintre demineralizare si dedurizare consta in

eliminarea :
a) Partial a continutului salin in prima varianta
b) Completa a continutului salin in prima varianta
c) Partiala a continutului salin a in doua varianta
d) Completa a continutului salin in a doua varianta

139. Precizati raspunsul corect. Poluantii majori izolati din apele reziduale pot fi
tehnologici:
a) Integral recuperati regenerati si recirculati
b) Integral recuperati si regenerati
c) Selectiv recuperati regenerati si recirculati
d) Integral incinerati

140. Precizati raspunsul corect. Diferentele majora dintre schimbatori de ioni acizi si
bazici sunt :
a) Primii transfera cationi,ceilalti anioni
b) Ambii transfera integral anioni si cationi
c) Ambii transfera partial cationi
d) Amii transfer exclusiv anioni
141. In 2 pahar identice se gasesc cate 100 ml apa .In ambele se adauga cate 30 kg
zahar,dar intr-un pahar se adauga zahar cristale ,iar in celalalt se adauga zahar praf
.Continutul din pahare se amesteca la fel .Alegeti versiunea corecta :
a) In ambele pahare zaharul se va dizolva in acelasi timp
b) Zaharul nu se dizolva in apa
c) Zaharul praf se dizolva mai repede pentru ca prin macinare suprafata lui a crescut
d) Zaharu praf se dizolva mai greu pentru ca prin macinare suprafata granulelor a
devenit foarte neregulata .

142. Intr-o incinta se ambaleaza amidon.In procesul de ambalare praful de amidon

pluteste in atmosfera din incinta.Pentru praful de amidon indicele de explozivitate este
50.Tinand cont de aceasta valoare ,precizati in ce clasa pericolul de explozie se
incadreaza praful de amidon
a) Pericol mare de explozie
b) Pericol de explozie
c) Pericol moderat de explozie
d) Pericol foarte slab sau fara pericol de explozie

143. Tinand cont ca densitatea in vra a fainii este de 0,48g/cm 3 ,calculati volumul in
vrac ocupat de 200g faina de grau.Ce cantitate de faina puteti lua cu o cana de 0,5l ?
a) 240cm3 , 417g
b) 417cm3 , 240 g
c) 96cm3 , 240g
d) 417cm3 , 1041 g

144. In acelasi ambalaj ,inchis ermetic ,se afla o felie de paine cu 45%umiditate si
aw=0,30 si o bucata de branza cu umiditate de 40% si aw=0,45.Precizati care este sensul
de migrare al apei si care ar fi starea de echilibru la care se ajunge
a) Apa migreaza de la paine cu umiditate mare la branza cu umiditate mica ,iar in final
umiditatea painii va fi de 40% iar a branzei de 45%
b) Apa migreaza de la paine la branza iar in final umiditatea painii si a branzei va fi
aceeasi ,intre 40-50%
c) Apa migreaza de la branza la paine ,pentru ca vaporii de apa migreaza de la activitate
mare la activitate mica. In final ,activitatea apea in cele 2 produse va fi aceeasi
,cuprinsa intre 0,30 si 0,45 .
d) Apa migreaza de la branza la paine pentru ca vaporii de apa migreaza de la activitate
mare la activitate mica.In final activitate apei in cele 2 produse va fi in branza de 0,30
si in paine de 0,45.
145. O proba de cartof de 0,9644g contine 87%apa este uscata la 105 C pana cand
masa ei ramane constanta.Cat este aceasta masa ?
 a) 0,839g
b) 0,1254g
c) Zero
d) 0,6922g

146. Izoterme de sorbtie pentru mazare ,pulbere de mazare si protein din mazare la
20C sunt cele din figura.Alegeti raspunsul corect
a) Pentru pulberea de mazare la aw=0,4 continutul de umiditate =10g apa/g substanta uscata
b) La aw=0,6 toate cele 3 produse au acelasi continut de apa
c) Pentru pulberea de mazare si proteinele extrase din mazare ,izotermele de sorbtie sunt
identice
d) Pentru pulberea de mazare la aw=0,7 continutul de umiditate este aproximativ 10g apa/g
substanta uscata

147. Calculati valoarea Tg pentru un amestec binary glucoza-apa de concentratie 40%

glucoza.Se da Tg glucoza= 31C , Tg apa= -135C ,kglucoza=4,52 (se va folosi
ecuatia lui Gordon-Taylor)
a) Tg= -98C ``````
b) Tg= 105,8C
c) Tg= -9,1C
d) Tg= 9,1C

148. Proprietatile dielectrice la 24C si frecventa de 10 MHz,pentru tesutul unui soi de

mere depozitate la 8 saptamani la 4 C sunt cele din table .Alegeti raspunsul corect
referitor la tangent de pierdere dielectrica
a) Tangenta de pierdere dielectrica creste cu durata de depozitare
b) Tangenta de pierdere dielectrica scade cu durata de depozitare
c) Tangenta de pierdere dielectrica este minima dupa 4 sapt de depozitare
d) Tangenta de pierdere dielectrica este maxima dupa 4 saptamani de depozitare
149. La 20C proprietetile dielectrica ale apei lichide la frecvente din domeniul
microundelor sunt cele din table.Alegeti raspunsul corect
a) Constanta dielectrica si factorul dielectric de pierdere scad cu cresterea frecventei
b) Constanta dielectrica se micsoreaza la cresterea frecventei ,iar factorul dielectric de
pierdere atinge un maxim la aproximativ 24000MHz
c) Constanta dielectrica se micsoreaza la cresterea frecventei ,iar factorul dielectric de
pierdere atinge un maxim la aproximativ 2400MHz
d) Constanta dielectrica se micsoreaza la cresterea frecventei ,iar factorul dielectric de
pierdere creste cu cresterea frecventei

150. Se amesteca 50g seminte de mustar cu 50 g seminte de porumb ,ambele cu 15%

umiditate.Care va fi sensul de difuzie al apei?Se utilizeaza curbele de sorbtie din figura
a) Deoarece la semintele de mustar aw=0,9 ,iar la semintele de porumb aw=0,7 ,vaporii
de apa vor migra de la semintele de mustar spre cele de porumb
b) Deoarece la semintele de mustar aw=0,9 ,iar la semintele de porumb aw=0,7 ,vaporii
de apa vor migra de la semintele de porumb la cele de mustar
c) Continutul de apa fiind egal nu va exista difuzie a vaporilor de apa
d) Deoarece masele celor 2 sortimente sunt egale ,dar semintele de mustar au dimensiuni
mult mai mici decat cele de porumb ,nr semintelor de mustar va fi mult mai mare
decat al celor de porumb ,deci suprafata semintelor de mustar va fi mult mai mare
decat cea a celor de porumb ,prin urmare apa va migra de la mustar spre porumb .

151. Dintr-un produs alimentar se decupeaza o proba cilindrica cu inaltimea de

12mm.Proba este comprimata cu viteza constanta de 0,1mm,timp de 30 sec.Cat este
valoarea deformarii specifice liniare?
a) 3mm
b) 0,25
c) 9mm
d) < 0,1
152. Pe o proba cilindrica cu raza bazei de 1 cm se aseaza concentric cu baza un piston
cu raza de 2 cm a carui masa este de 50g.Cat va fi tensiunea de pe proba (g=9,8m/s 2)
a) 1560Pa
b) 15600Pa
c) 3600Pa
d) 390Pa

153. Ecuatia reologica a unui suc concentrate de portocale este Conform ecuatiei
Herschel-Bulkley ce fel de fluid este acest suc ?
 a) Newtonian
b) Dilatant
c) Plastic Bingham
d) Pseudoplast

154. Curba de compresie pentru o proba din miezul unui sortiment de paine este cea
din figura. Valoarea modulului lui Young pentru aceasta proba este :
a) 2200 adimensional
b) 220 adimensional
c) 2200Pa
d) 220Pa

155. Curbele de compresie pentru piersicile Dixired proaspete dupa 14 zile

depozitare,dupa 28 zile depozitare sunt cele din figura.Care afirmatie este corecta
a) Modulul lui Young scade cu durata depozitarii
b) Inaltimea minima a probelor este de 8 mm
c) Modulul lui Young creste cu durata depozitarii
d) Inaltimea probelor nu este relevant in acest caz

156. Ecuatia reologica pentru un sortiment de mustar este . Cat este valoarea
vascozitatii aparente la o viteza de forfecare de 100 s la -1 ?
a) 18,5 Pa*s
b) 1,85Pa*s
c) 18,5Pa
d) 1,85Pa

157. O forta de 25N se aplica perpendicular pe o proba cilindrica de hotdog ,cu o raza
de 1,5 cm si inaltime de 4,5 .Curba de compresie este liniara ,iar inaltimea finala a probei
este de 2,52. Care este valoarea deformarii specific si a modulului lui Young
a) 0,44 ; 35000 Pa
b) 0,56 ; 35000 Pa
c) 0,44 ; 3500 Pa
d) 0,56 ; 3500 Pa

158. Reogramele unui suc concentrate cu citrice cu 78Brix la diferite temperaturi

sunt cele din figura.Care afirmatii sunt adevarate ?
a) Sucul concentrate este un fluid pseudoplast a carui vascozitate scade liniar cu
cresterea temperaturii
 b) Sucul concentrate este un fluid Newtonian a carui vascozitate scade neliniar cu
cresterea temperaturii
c) Sucul concentrate este un fluid Newtonian a carui vascozitate scade liniar cu creste
temperaturii
d) Sucul concentrate este un fluid pseudoplast a carui vascozitate scade neliniar cu
cresterea temperaturii

159. Caracteristicile reologice ale unui pireu de castanet la 26,6C sunt cele din
tabel.Care afirmatii sunt adevarate ?
a) Pireul de castane este un fluid pseudoplast iar coeficientul de consistent creste liniar
cu continutul de solide
b) Pireul de castane este un fluid dilatant iar coeficientul de consistent creste neliniar cu
continutul de solide
c) Pireul de castane este un fluid dilatant iar coeficientul de consistent creste liniar cu
continutul de solide
d) Pireul de castane este un fluid pseudoplast iar coeficientul de consistent creste
neliniar cu continutul de solide

160. In 99ml apa cu temperature de 20 C se introduce 1 g guar.Din punct de vedere

reologic,ce fel de fluid este apa?Din datele din tabel precizati ce tip de fluid devine
amestecul apa-guar.De cate ori creste vascozitatea la adaugarea gumei de guar .
a) Apa este fluid Newtonian ; amestecul apa-guar este un fluid pseudoplast ;vascozitatea
creste de 20.300 ori
b) Apa este fluid Newtonian ; amestecul apa-guar este un fluid pseudoplast ;vascozitatea
creste de 20,3 ori
c) Apa este fluid nenewtonian ; amestecul apa-guar este un fluid Newtonian
;vascozitatea creste de 20.300 ori
d) Apa este fluid nenewtonian ; amestecul apa-guar este un fluid pseudoplast
;vascozitatea creste de 20,3 ori

161. Terpenele sunt construite din multiplii ai izoprenului ,hidrocarbura care are
urmatoarea structura chimica :
a) 3metil 1-3 pentadiena
b) 2metil 1-3 butadiena
c) 2metil 1-3 pentadiena
d) 2metil 1,3 hexadiena
162. Monoterpenele sunt formate din
a) O molecula de izopren
b) 2 molecule de izopren
c) 4 molecule de izopren
d) Monoterpenele nu sunt formate din molecule de izopren

163. Urmatoarele terpene sunt hidrocarburi ,din punct de vedere al structurii lor
chimice:
a) Mircen
b) Carvona
c) Geraniol
d) Camfor

164. Din punct de vedere al structurii chimice ,limonenul este e monoterpena :

a) Monociclica
b) Aciclica
c) Biciclica
d) Nu este monoterpena

165. Din puncte de vedere al structurii chimice ,camforul este :

a) O aldehida monociclica
b) O cetona biciclica
c) O hidrocarbura monoiclica
d) Un alcool ciclic
166. Anabasina este un alcaloid care se gaseste in :
a) Cartof
b) Orz
c) Grau
d) Tutun

167. Opiumul reprezinta exudatul laptos sau latexul uscat la aer obtinut din plantele de
:
a) Mac
b) Tutun
c) Cactus
d) Orz

168. Colchicina este un alcaloid care se gaseste in :

a) Fungi
b) matraguna
c) brandusa de toamna
d) usturoi

169. Cafeina ,teobromna si teofilina sunt alcaloizi :

a) Purinici
b) Steroidici
c) Piridinici
d) Piperidici

170. Penicilinele naturale fac parte din grupa :

a) Cefalosporinelor natural
b) Tetraciclinelor
c) Antibioticelor aminoglicozidice
d) Antibioticelor -lactamice
171. Automatizarea unui process chimic se defineste ca fiind :
a) Operatia de introducere int-un flux tehnologic a unor echipamente special cu scopul
de a realiza conducerea procesului respective
b) Operatia de reducere a costurilor produsului finit prin implementarea unor
echipamente noi
c) Operatia de imbunatatire a unor anumiti parametrii din procesul tehnologic
d) Operatia de imbunatatire a conditiilor de munca ale personalului angajat

172. Dispozitivul de automatizare sau de conducere este :

a) Ansamblul de echipamente care se ataseaza procesului in vederea automatizarii
anumitor parametrii din procesul tehnologic de fabricatie
b) Ansamblul echipamentelor care se ataseaza procesului in vederea realizarii operatiei
de automatizare
c) Ansamblul utilajelor utilizate in procesul tehnologic de fabricatie
d) Reprezentat de traducatoarele si elementele de executie existente in process

173. Autoreglarea este :

a) Proprietatea interna a sistemului respective de a-si mentine starea curenta egala cu o
anumita stare de referinta fara nicio interventie din afara sistemului
b) Proprietate interna a sistemului respectiv de a-si mentine starea curenta egala cu o
anumita stare de referinta cu interventia din afara sistemului
c) Definite de totalitatea elementelor de reglare din cadrul sistemului automat
d) Proprietatea interna a sistemului de a-si mentine starea curenta egala cu valoarea
perturbatiilor

174. Semnul conventional din figura urmatoare reprezinta :

a) Punct de insumare
b) Intersectia liniilor de transmisie
c) Punct de ramificare
d) Legatura a liniilor de transmisie

175. Semnul conventional din figura urmatoare reprezinta un element de executie cu

robinet pe 2 cai de tip :
a) Electric
b) Pneumatic
c) Hydraulic
d) Mecanic
176. Semnul conventional din figura urmatoare reprezinta :
a) Linie de transmisie mecanica
b) Linie de transmisie hidraulica
c) Linie de transmisie electrica
d) Linie de transmisie pneumatic

177. Sisteme de reglare automata au ca rol :

a) Mentinerii egalitatii dintre starea curenta a unui process si o anumita stare de referinta
a acestuia
b) Actiunea asupra procesului in cazul aparitiei unor pericole ,protejandu-l
c) Oprirea instalatiei in caz de pericol sau avarie
d) Atentionarea acustica sau optica a unor situatii de functinare anormala a instalatiilor

178. Intr-una din cele 3 figuri este reprezentata conexiunea in opozitie a elementelor de
reglare care este aceasta : B

179. Procesul de reglare se defineste ca fiind :

a) Optimizarea procesului tehnologic

b) Actiunea elementului de executie asupra procesului tehnologic
c) Actiunea operatorului uman asupra procesului tehnologic
d) Actiunea dispozitivului de automatizare asupra procesului tehnologic

180. Comportarea dinamica caracterizeaza :

a) Elementele de reglare
b) Sistemul automat in ansamblul sau
c) Sistemele la care variabilele de iesire si de intrare devin functii de timp e(t) respective
i(t)
d) Traductoarele

181. Liniile folosite curent in desenul industrial sunt :

a) Linie continua groasa ,linie intrerupta groasa ,linie-punct groasa ,linie-doua puncte
groase
b) Linie continua subtire, linie continua subtire ondulata ,linie continua subtire zig-zag
c) Linie continua ,linie intrerupta,linie-punct,linie-2 puncte
d) Linie continua subtire, linie intrerupta subtire,linie-punct subtire,linie -2puncte subtire
182. Chenarul desenelor industrial se traseza dupa urmatoarele dimensiuni :
a) Stanga 20mm , dreapta 5mm ,jos 5 mm , sus 5mm
b) Toate egale de 5 mm
c) Toate egale de 20mm
d) Stanga de 5 mm , dreapta 20mm , jos 5mm , sus 5 mm

183. Indicatorul unui desen are ca scop :

a) Redarea tuturor dimensiunilor necesare executiei desenului
b) Informarea executantului asupra materialelor din care se va realize piesa reprezentata
c) Redarea tuturor datelor necesare identificarii desenului si obiectului reprezentat
d) Redarea numarului curent al plansei raportat la nr total de planse

184. Cotarea este operatia de :

a) Inscrierea pe desen a datelor necesare identificarii desenului reprezentat
b) Inscrierea pe desen a dimensiunilor necesare pt fabricatie si controlul obiectului
respective
c) Inscrierea pe desen a unitatilor de masura necesare pt verificara desenului
d) Dimensionarea utilajului din componenta procesului tehnologic

185. Elementele cotarii sunt :

a) Linia de cota, cota
b) Liniile ajutatoare ,linia de indicatie
c) Linia de cota,cota,liniile ajutatoare ,linia de indicatie
d) Axa de simetrie

186. Linia de cota reprezinta :

a) Linia deasupra careia se inscrie cota respective si este prevazuta la una sau la ambele
extremitati cu sageti sau combinatii de sageti si puncte
b) Linia deasupra careia se inscribe o valoare numerica
c) Planele intre care se prescrie cota
d) Linia care delimiteaza central piesei
187. Cota reprezinta :
a) Unitatea de masura care precede valoarea numerica a dimensiunii elementului cotat
b) Valoarea numerica dedusa prin calcul a dimensiunii elementului cotat ,inscrisa direct
pe desen
 c) Valoarea numerica a dimensiunii elementului cotat,inscrisa direct pe desen sau printr-
un simbol literal
d) Dimensiunea desenului

188. Linia de cota,liniile ajutatoare ,linia de indicatie se traseaza cu linie :

a) Continua groasa
b) Continua subtire
c) Intrerupta subtire
d) Intrerupta groasa

189. Filetul reprezinta :

a) Este o distanta intre punctele medii a 2 flancuri similar ,invecinate,situate intr-un plan
axial
b) O spira elicoidala formata pe suprafata unui cilindru sau a unui con de catre un canal
elicoidal de sectiune constanta
c) Unghiul format intr-un plan axial de 2 flancuri adiacente
d) Un element al ansamblarilor nedemontabile

190. Axa de simetrie se traseaza cu linie :

a) Continua subtire
b) Continua groasa
c) Linie punct groasa
d) Linie punct subtire

191. Care este cea mai indicate tehnica de corectie a continutului de zahar al mustului?
a) Adaosul de zahar alimentar
b) Adaosul de musturi concentrate
c) Cupajarea mustului mai sarac in zahar cu altul mai bogat
d) Adaugarea de alcool

192. Fermentatia alcoolica provocata a mustului de struguri poate fi caracterizata astfel

:
a) Se produce de la sine ,fara vreo interventie exterioara aparenta ori de cate ori sunt
intrunite conditiile necesare
 b) Se realizeaza sub influenta omului care intervine cu un adaos de cultura de drojdii
selectionate
c) Este avantajoasa numai in cazul recoltelor sanatoase si mai putin sau deloc in cazul
recoltelor de struguri avariati
d) Levurile responsabile de fermentatia spontana se pot grupa in 3 categorii :levuri care
declanseaza fermentatia ,levuri raspunzatare de cea mai mare parte a procesului de
fermentatie si levuri complementare sau de finisare

193. Fermentatia malolactica a vinurilor este raspunzatoare de urmatoarele

transformari :
a) Imbunatateste insusirile organoleptice ale vinurilor rosii prin cresterea aciditatii
b) Presupune degradarea acidului malic din vin in acid lactic si bioxid de carbon
c) Consta in degradarea acidului malic din vin in acid acetic si bioxid de carbon
d) Depreciaza insusirile organoleptice ale vinurilor rosii

194. Care din afirmatiile de mai jos considerati ca reprezinta cel mai bine procesul de
invechire al vinurilor :
a) Este un process indelungat (5-50 ani) ce are loc numai in cazul vinurilor imbuteliate
in timpul caruia se desfasoara procese cu caracter reducator intrucat contactul vinului
cu oxigenul este interupt
b) In timpul acestei faze procesele se desfasoara sub actiunea oxigenului care
incorporate in masa vinului se combina cu constituent oxidabili cum sunt :
polifenoli,compusii sulfurosi etc.
c) Pe parcursul acestei faze celulele de drojdii precum si alte particule aflate in
suspensie incep sa se sedimenteze sub actiunea fortei gravitationale .etc
d) Pe parcursul aceste faze gustul si mirosul sunt puternic fectate ,se sesizeaza nuante de
amar de ranced de putrred .Acest fenomene sunt determinate in special de accesul
oxigenului in sticle care deterioreaza ireversibil buchetul de invechire.
195. Prin operatia de plamadire a maltului se urmareste :
a) Cresterea dirijata a umiditatii cerealelor pana la valori cat mai apropiate de umiditate
optima pt germinare
b) Solubilizarea componentilor solizi ai maltului prin procese de amestecare cu apa si cu
ajutorul enzimelor
c) Solubilizarea in must a unor component valoroase ale hameiului ,coagularea unor
fractiuni proteice macromoleculare si concentrarea mustului pana la extractu
primitive dorit
d) Trecerea embrionului din samanta de la starea de viata latent la cea active

196. La fermentatia secundara a berii au loc urmatoarele procese :

a) Transformarea zaharurilor fermenscentibile in alcool etilic si bioxid de carbon cu
ajutorul complexului enzymatic al drojdiei de bere utilizand linuri de fermentare
inchise cu capac dar care lucreaza la presiune atmosferica
b) Scaderea continutului de bioxid de carbon din bere pt ca procesul are loc in recipiente
deschise
c) Aparitia pe suprafata mustului a unei spume albe, desprinderea stratului de spuma de
pe marginea linului ,colorarea suprafetei spumei in galben-brun pana la brun inchis si
scaderea treptata a suprefetei crestelor de spuma formand un strat dens care retine in
special rasinile de hamei
d) Descompunerea unei parti cat mai mari din extractul fermenscentibil ramas dupa
fermentarea primara ,sedimentarea drojdiei si a restului de trub in vederea limpezirii
naturale a berii ,saturarea cu bioxid de carbon ,imbunatatire si rotunjirea gustului si a
aromei

197. Stabilizarea biologica a berii se efectueaza in scopul :

a) Incetinirii procesului de deteriorare a aromei berii datorita formarii prin oxidare a
compusilor carboxilici
b) Legarii oxigenului dizolvat in bere si protejarea compusilor susceptibili la oxidare
c) Distrugerii termice a microorganismelor sau indepartarea lor prin filtrare sterilizanta
urmata de umplere aseptica
d) Impiedicarea aparitiei suspensiilor foarte fine care imprima tulbureala berii
198. Procesul de prajire a materialului oleaginos este un tratament hidrotermic realizat
:
a) Dupa decojirea semintelor oleaginoase dar inainte de macinarea acestora
b) Dupa presarea materiilor prime oleaginoase
c) Inainte de decojirea semintelor oleaginoase
d) Inainte de presare ,asupra macinaturii obtinute la valturi sau inainte de
extractie,asupra brochenului rezultat in urma presarii sau a macinaturii materiilor
prime ce trec direct la extractive

199. Tehnica de extractie multipla a uleiului presupune :

a) Incarcarea amestecului care este supus extractiei simultan in toate extractoarele dupa
care primul aparat este alimentat cu dizolvant iar miscela rezultata la evacuarea din
acesta trec prin toate celelalte extractoare ,imbogatindu-se treptat in ulei
b) Desfasurarea procesului intr-un recipient in care s-a amestect materialul supus
extractiei cu dizolvant
c) Acel proces caracterizat prin faptul ca in cursul desfasurarii diferenta de concentratii
in lungimea sau inaltimea extractorului sau in sistemul de extractoare se modifica in
mod continuu uniform
d) Imersarea materialului oleaginous in dizolvantul care circula in contracurent

200. Rafinarea uleiurilor vegetale se efectueaza in scopul :

a) Separarii impuritatilor grosiere prin decantare sau filtrare
b) Eliminarii substantelor nedorite ,reducerii aciditatii libere,ameliorarii gustului,
mirosului si culorii ,imbunatatirii transparentei si cresterii duratei de conservare
c) Cresterii aciditatii libere ca urmare a hidrolizei trigliceridelor
d) Eliminarii substantelor mucilaginoase dar nu si a substantelor de insotire a acestora :
fosfatide ,albumin etc.

201. Canalizarea industriala se racordeaza la cea sanitara :

a) In interiorul spatiilor tehnologice
b) In exteriorul spatiilor tenologice
c) Inainte de bazinul de decantare a grasimilor
d) In exteriorul spatiilor tehnologice dupa bazinul de decantare a grasimilor
202. Pavimentul din interiorul spatiilor tehnologice trebuie construit din material :
a) Netoxice rezistente la socuri mecanice si termince ,impermeabile neputrezabile
rezistente la substante chimice si poroase
b) Netoxice rezistente la socuri mecanice si termince ,impermeabile neputrezabile
rezistente la substante chimice si netede
c) Netoxice ,moi, impermeabile neputrezabile rezistente la substante chimice si netede
d) Netoxice rezistente la socuri mecanice si termince ,permeabile neputrezabile
rezistente la substante chimice si poroase

203. Umiditatea aerului din spatiile tehnologice sau de depozitare a alimentelor se

apreciaza cu ajutorul :
a) Lux metriei
b) Pulberilor nesedimentabile din aer
c) Marimilor higrometrice
d) Indicatorilor microbiologici

204. Sursele de apa subterane sunt reprezentate de :

a) Straturile acvifere freatice si straturile acfivere de adancime (60-500 m )
b) Straturile acvifere alimentate prin infiltratii artificial si izvoare
c) Straturile acvifere freatice straturile acvifere de adancime (600-500) si straturile
acvifere alimentate prin infiltratii artificial si izvoare
d) Straturile acvifere freatice si izvoare subterane

205. Sub actiunea apei si a agentilor chimici de spalare are loc :

a) Dizolvarea si dispersia particulelor de murdarie
b) Dizolvarea si dispersia particulelor de murdarie ,saponificarea si emuulsionarea
grasimilor ,mentinerea in suspensie a particulelor de murdarie
c) Saponificare si emulsionarea grasimilor
d) Mentinerea in suspensie a particulelor de murdarie

206. Iodoforii sunt :

a) Combinatii ale iodului cu un agent tension-activ neionic
b) Combinatii ale iodului cu un agent tension-activ ionic
c) Agenti de spalare alcalini
d) Polifosfati
207. Pentru indepartarea grasimilor din industria laptelui ,solutia alcalina de spalare
trebuie schimbata atunci cand aceasta contine :
a) Piatra de lapte
b) Peste 0,5% grasime
c) Bacteria in exces
d) Peste 5% grasime

208. Prin dezinsectie se urmareste :

a) Distrugerea bacteriilor daunatoare
b) Indepartarea depozitelor de murdarie
c) Distrugerea artropodelor daunatoare
d) Distrugerea rozatoarelor daunatoare

209. Epurarea biologica a apelor reziduale urmareste :

a) Indepartarea particulelor in suspensie
b) Reducerea continutului de substante usor degradabile cu ajutorul microorganismelor
prezente natural sau introduce in acest scop
c) Uniformizarea debitelor si indepartarea materiilor grosiere
d) Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor

210. Echipamentul de protectie purtat de muncitori din industria alimentara are ca scop
principal :
a) Protejarea hainelor muncitorilor de uzura premature
b) Protejarea personalului muncitor de efectele nocive ale locului de munca
c) Protectia sanitara a alimentelor
d) Aspectul aseptic

211. Viteza de absorbtie unei particule sau molecule toxice variaza :

a) Direct proportional cu masa moleculara a toxicului respectiv cu marimea particulelor
b) Invers proportional cu masa moleculara a toxicului respectiv cu marimea particulelor
c) Invers proportional cu masa moleculara a toxicului si direct proportional cu marimea
particulelor
d) Independent de masa molecular si marimea particulelor

212. Doza maxima tolerata este :

 a) Cantitatea cea mai mare de substanta care este suportata de organism fara sa apara
fenomene toxice
b) Cantitatea de substanta care determina fenomene toxice grave dar nu letale
c) Cantitatea de substanta care produce moartea animalelor in toate situatiile
d) Cantitatea minima de substanta care provoaca moartea unu individ adult

213. Sub actiunea toxicelor, copiii si varstnicii sunt :

a) La fel de sensibil ca si adultii
b) Mai rezistenti la actiunea toxicelor comparativ cu adultii
c) Mai sensibili la actiunea toxicelor comparativ cu adultii
d) Insensibil la actiuna toxicelor

214. Un toxic poate fi eliminat din organism :

a) Pe o singura cale de eliminare
b) Odata patruns nu se mai elimina din organism
c) Numai pe cale digestive
d) Simultan pe 2 sau mai mult cai de eliminare

215. Testele de toxicitate acuta se refera la :

a) Efectele probabil sa se produca dupa o singura expunere sau expunere de scurta
durata
b) Expunerea zilnica sau frecventa la un compus pentru o perioada de pana la 90 de zile
c) Efectele probabil sa se produce dupa o expunere de lunga durata
d) Expunerea pe cea mai mare parte a duratei de viata

216. DDT-ul este :

a) Un insecticid organofosforic
b) Un insecticid organomercurial
c) Un raticid
d) Un insecticid organoclorurat
217. Principalele efecte patogene in cazul intoxicatie cu compusi organofosforci
constau in :
a) Tulburari digestive
b) Inhibarea acetilcolinesterazei si pseudoacetilcolinesterazei
c) Afectiuni ocular
d) Tuse

218. In cazul intoxicatiei cu raticide anticoagulante ,carnea provenita de la animalele

sacrificate de necessitate si corespunzatoare din punct de vedere organoleptic:
a) Nu se da in consum
b) Se da in consum fara nicio restrictive
c) Se da in consum local conditionat si de scurta durata in amestec cu 1/10 cu carne
normal
d) Se dirijeaza pentru procesare in produse dn carne care se pastreaza timp mai
indelungat

219. Prin pastrarea produselor vegetale bogate in nitrati in conditii de congelare

transformarea nitratilor in nitriti:
a) Este accelerata
b) Este redusa pana la stopare
c) Nu este influentata
d) Este dependenta de timpul de pastrare

220. Patulina este :

a) Un insecticide
b) O micotoxina
c) Un raticid
d) O nitrozamina

221. Marfa este un produs care :

a) Este rezultatul unei activitati omenesti
b) Est destinat schimburilor economice
c) Poseda proprietati generale si specific ce ii confera o anumita utilitate
d) Este rezultatul unei activitati omenesti destinat schimburilor economice si poseda
proprietati generale si specific care ii confera o anumita utilitate
222. Conform legii calitatii , prin calitate se intelege :
a) Totalitatea cerintelor explicite si implicite ale unui produs/serviciu care asigura
integral realizarea scopului in care a fost creat si comercializat
b) Gradul de utilitate
c) Conformitatea cu cerintele
d) Aptitudinea la utilizare

223. Factorii care determina caracterul dinamic al calitatii sunt :

a) Progresul tehnico-economic ,exigente crescande ale consumatorilor , competitivitatea
tehnica
b) Indicatorii analitici ai calitati
c) Gestiunea si bilantul calitatii
d) Gradul relativ de perfectiune

224. Calitatea prescrisa a unei marfi reprezinta :

a) Valorile individuale ale proprietatilor la un nivel ales in urma compararii mai multor
variante in scopul satisfacerii intr-o anumita masura a nevoilor consumatorilor
b) Valorile individuale ale proprietatilor asupra carora s-a convenit intre partile
contractante
c) Nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor produsului inscrise in
standard ,norme si specficatii etc .
d) Nivelul determinat la un moment dat pe circuitul ethnic

225. Calitatea comerciala exprima :

a) Nivelul caracteristicilor psihosenzoriale, varietatea gamei sortimentale ,marima
termenului de garantie, activitatea de service ,modul de prezentare si ambalare ,
volumul cheltuielilor de intretinere si functionare etc
b) Gradul de conformitate a valorilor individuale ale proprietatilor fara prescriptiile
standardelor si normelor in vigoare ,lasand-se pe planul secundar celelalte proprietati
c) Nivelul determinat la un moment dat pe circuitul etnic
d) Valorile individuale ale proprietatilor produsului avizate de o comisie de specialisti

226. Despre indicatorii analitici ai calitatii se poate spune :

a) Sunt indicatori relative ai grupelor de caracteristici
b) Sunt situati pe prima treapta a piramidei indicatorilor si definesc fiecare in parte
aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate
c) Sunt situati pe a doua treapta a piramidei indicatorilor
d) Caracterizeaza produsele alimentare din punct de vedere economic
227. Pentru a putea face o interpretare corecta a indicatorilor simpli sau analitici ai
calitatii produsului se impune gruparea lor in :
a) Indicatori tehnici functionali si economici
b) Indicatori simpli si compusi
c) Indicatori principali ,care reflecta insusirile esentiale ale produsului , indicatori
secundari ,care reflecta insusirile secundare al produsului
d) Indicatori simpli si analitici

228. Interpretarea nivelului calitatii pe baza indicatorilor analitici se face astfel :

a) Daca valorile pentru toti indicatorii principali si marea majoritate a valorilor precum
indicatori secundari sunt supraunitare ,nivelul calitatii produsului este inferior celui
de baza
b) Daca unele din valorile indicatorilor ambelor grupe sunt supraunitare iar altele egale
cu 1 ,se considera ca nivelul calitati produsului nu este inferior celui de baza
c) Daca o parte din valorile indicatorilor principali sunt supraunitare iar cealalta parte
sunt subunitare ,se considera ca nivelul calitati produsului nu este inferior celui de
baza
d) Daca unele din valorile indicatorilor ambelor grupe sunt supraunitare iar altele egale
cu 1 se considera ca nivelul calitatii produsului este inferior celui de baza

229. Indicatorul complex al calitatii trebuie sa exprime corespondenta intre :

a) Caracteristicile attributive si cele numerice ale produsului
b) Necesitati si productia de bunuri
c) Caracteristicile effective ale produsului si parametrii de identificare ai nevoii sociale
pentru care a fost creat
d) Cerintele calitatii si ipostazele calitatii

230. Parametrii stratistici negociabili de catre furnizori si beneficiari cu ocazia

contractarii sau adoptarii standardelor de produs sunt :
a) Gradele de severitate
b) Limita calitatii acceptabile (A.Q.L. )
c) Limita calitatii acceptabile ,nivelele de control,marimea lotului si planul de control
d) Planul de control
231. PET prezinta :
a) Rezistenta mecanica scazuta
b) Permeabilitate la gaze si oxygen
c) Rezistenta la temperature ridicate
d) Permeabilitate la gaze si oxygen

232. Polietilena de joasa densitate prezinta :

a) Impermeabilitate la apa
b) Impermeabilitate la gaze si oxygen
c) Rezistenta la imbatranire
d) Rezistenta la uleiuri si grasimi

233. Folia Cryovac Z se utilizeaza la ambalarea :

a) Fructelor
b) Painii
c) Preparatelor din carne
d) Laptelui

234. Care sunt denumirile comerciale ale foliilor pe baza de PVDC :

a) Rilsan
b) Saran
c) Cryovac Z
d) Surlyn A

235. Metodele de ambalare utilizate la ambalarea carnii :

a) Ambalare aseptic
b) Ambalara Tetra Pack
c) Ambalare celulara
d) Ambalare Cryovac

236. Ambalarea produselor granulare si pulverente se face cu ajutorul urmatoarelor

tehnologii :
a) Ambalarea prin formare-umplere-inchidere in pungi
b) Ambalare prin invelire
c) Ambalare colectiva
d) Ambalare in vrac
237. Principalele metode de identificare a polimerilor :
a) Examenul organoleptic
b) Determinarea densitatii
c) Determinarea substantelor oxidabile cu pergament de potasiu
d) Migrarea globala

238. Care sunt principalele procedee de obtinere a materialelor complexe :

a) Extrudere-suflare
b) Injectare
c) Impregnare cu polimeri in solutie
d) Calandrare

239. Ambalajul pentru branzeturile cu pasta tare trebuie sa fie :

a) Impermeabil la gaze
b) Permeabil la vapori de apa
c) Permeabil la vapori de apa
d) Permeabil la gaze

240. Ambalajul Tetra Pack este compus dintr-un laminat :

a) Polyester/folie Al/PP
b) Topitura hot-mealt/carton/PE/folie Al
c) Polyester/folie Al/PE
d) Hartie/Saran /folie Al/PE

241. Extractul eteric obtinut dintr-un material vegetal contin :

a) Compusi hidrosolubili
b) Compusi liposolubili
c) Antociani
d) Polifenoli

242. La extractia cu fluide supercritice se foloseste ca solvent :

a) Alcool etilic
b) Acetona
c) Dioxidul de carbon supercritic
d) Hexanul
243. Pentru izolarea aliinei din usturoi se foloseste ca solvent organic :
a) Eterul etilic
b) Methanol
c) Solutie de sulfat de sodiu 1%
d) Solutie de sulfat de amoniu 1%

244. Extractul natural de superoxiddismutaza (SOD) se obtine industrial folosind ca

materie prima :
a) Ceapa
b) Varza
c) Orz verde
d) Struguri

245. Extractia vitaminei C din plante se realizeaza cu :

a) Acid oxalic 2%
b) Acetona 8%
c) Eter de petrol
d) Cloroform

246. Pentru purificarea avansata a vitaminei C izolata din plante se foloseste :

a) Extractia in contracurent
b) Cromatografie de repartitie pe coloana
c) Cromatografie pe strat subtire
d) Spalarea cu alcool etilic

247. Saponificarea este o operatie utilizata pentru purificarea extractelor de :

a) Superoxiddismutaza (SOD)
b) Selenoproteine
c) Vitamina A si carotenoidele
d) pectine
248. Metoda cea mai performanta de determinare cantitativa a carotenoidelor
individuale este :
a) HPLC automata
b) Gaz-cromatografia
c) Spectrometria de absorbtie atomic
d) Spectofotometria UV-VIS

249. Indepartarea sarurilor de calciu din extractele de pectin din fructe se face prin :
a) Precipitare cu tanin
b) Precipitare cu acid oxalic
c) Spalare cu alcool etilic 96%
d) Precipitare cu acetat de plumb

250. In procesul de obtinere a agar-agarului ,mai inaintea fierberii cu apa si acid

sulfuric ,algele sunt supuse unui proces :
a) Albire
b) Inghetare
c) Infuzare
d) Percolare

251. Proteinele de origine vegetala spre deosebire de acelea de origine animala :

a) Au un puternic efect hipocolesterolemiant
b) Au un puternic efect hipercolesterolemiant
c) Favorizeaza aparitia aterosclerozei
d) Favorizeaza aparitia hipertensiunii arteriale

252. Principalul precursor al prostaglandinelor este :

a) Acidul stearic
b) Acidul linolein
c) Acidul palmitic
d) Acidul lauric

253. Carenta de vitamina B1 poate conduce la :

a) Scorbut
b) Beri-beri
c) Pellagra
d) Anemie pernicioasa
254. Vitamina B3 este din punct de vedere chimic :
 a) Acid pantotenic
b) Acid folic
c) Acid arahidonic
d) Amida acidului nicotinic

255. Principalul rol al vitaminei B6 in organism este :

a) De protejarea celului hepatice
b) De coenzima
c) De coordonare a echilibrului nutritive
d) De stimulare a sistemului imunitar

256. Cel mai puternic factor antianemic cunoscut este :

a) Vitamina B5
b) Vitamina C
c) Vitamina B12
d) Vitamina B9

257. Vitaminele K sunt esentiale pentru :

a) Sinteza protrombine si coagularea normala a sangelui
b) Procesul vederi
c) Tulburari de crestere la copii
d) Buna functionare a sistemului endocrine

258. Superoxiddismutaza (SOD) este :

a) Un antioxidant primar
b) Un antioxidant preventiv
c) Un antioxidant complementar
d) Un antioxidant foarte slab

259. Tocoferolii si carotenoidele sunt :

a) Substante care leaga catalizatorii
b) Antioxidanti care descompun peroxizii
c) Substante care inactiveaza oxigenul singlet
d) Inhibitori antiradicali
260. O alimentative protectiva este :
a) Caracter oxidant
 b) Actiunea lipoperoxidativa
c) Caracter reducator
d) Capacitate de activare a lipooxigenazei

261. Ce este o enzima :

a) Proteina cu proprietatile catalitice care are in structura sa un centru activ si o grupare
prostetica
b) Microorganism cu proprietati catalitice care in structura sa are un centru activ si o
grupare proteica
c) Proteina cu proprietati catalitice care are in structura sa o grupare prostetica
d) Aminoacid cu proprietati catalitice are are in structura sa o grupare prostetica

262. Care este unul din avantajele enzimelor prin adsorbtie?

a) Celulele reciclate devin perfuzate
b) Absenta reactiilor chimice (numai daca nu se formeaza punti metalice)
c) Dirijarea unor procese biochimie
d) Se poate detoxifia mediul de cultura

263. Din ce pot fi constituite metariile prime pentu mediu de fermentare :

a) Solutie sterila obtinuta prin ultrafiltare
b) Un preparat licid obtinut prin ultrafiltrare
c) Substrat carbonat cum ar fi amidonul maltodextrinele celuloza pula de sfecla ,glucoza
zaharoza
d) Substrat fosfat cum ar fi extractele de bacteria

264. Care este rolul oxidoreductazei ?

a) Catalizeaza scindarea moleculelor
b) Catalieaza formarea de diverse lagaturi ionice
c) Participa la prelungirea duratei de conservare a alimentelor
d) Catalizeaza reactiil de oxidoreducere prin transfer de H sau electroni

265. Cum se mai numesc ligazele :

a) Sintetaze
b) Solinaze
c) Amilzare
d) Proteaze
266. Care sunt sursele din care se obtin preparatele enzimatice ca atare ?
a) Microorganismele
b) Tesuturi animale ,tesuturi vegetale , microorganism
 c) Tesuturi peptidice ,microorganism
d) Tesuturi epiteliale tesuturi vegetale microorganism

267. Cum se obtin culturile starter ?

a) Se obtin plecand de la o cultura de microorganism si care prin trecerea prin culturi
intermediare devin apte de a fi folosite pentru productia unor alimente
b) Se obtin din tesuturi vegetale care prin trecerea prin culturi intermediare devin apte de
a fi folosite pentru productia unor alimente
c) Se obtin plecand de la o cultura pura stoc si care prin trecerea prin culturi
intermediare devin apte de a fi folosite pentru productia unor alimente
d) Se obtin din tesuturi animale

268. Ce este ascorbatoxidaza ?

a) Este o enzima ce contine fier si care catalizeza oxidarea acidului ascorbic
b) Este o enzima ce contine cupru si care catalizeaza oxidarea acidului aspartic
c) Este o enzima ce contine magneziu si care catalizeaza oxidarea acidului ascorbic
d) Este o enzima ce contine cupru si care catalizeaza oxidarea acidului ascorbic

269. Care este principiul activ al cheagului :

a) Cheagul are principiu active chimozina,insa contine si pepsina
b) Cheagul are principiu active lipoxigenaza ,insa contine si pepsina
c) Cheagul are principiu active chimozica ,insa contine si pectina
d) Cheagul are principiu active pepsina ,insa contine si pectina

270. Care sunt modificarile nutritionale a lipoxigenazei ?

a) Distrugerea vitaminei C ,distrugerea acizilor grasi esentiali ,interactiunea produselor
de dragradare cu aminoacizii esentiali din proteina
b) Ditrugerea vitamine A ,distrugerea acizilor grasi esentiali , interactiunea produselor
de dragradare cu aminoacizii esentiali din proteina
c) Distrugerea vitaminei B si distrugerea acizilor grasi esentiali
d) Interactiunea produselor de degradare cu acizii grasi esentiali din proteina

271. Unde pot fi localizate enzimele laptelui ?

a) Fractiunea solubila ,fractiunea micelara (cazeina) membrane globulelor de grasime si
materialul celular
 b) Membrane materialului celular si fractiunea insolubila
c) Zer si zara
d) Granulele de coagul si cheag

272. Care enzime sunt implicate in aroma si stabilitatea laptelui si a produselor lactate
?
a) Amilaza,hemicelulaza, xilanaza si galactozidaza
b) Lipaza,xantinoxidaza,proteaza si fosfataza
c) Superoxide dismutaza si glucozidazele
d) Peroxidaza ,peptidaza si catalaza

273. Ce este pepsina si sub ce forma se gaseste in mucoasa stomacelor de vita si de

porc ?
a) Este un preparat enzimatic si se gaseste sub forma de fosfataza alcalina
b) Este un preparat format din microorganism si se gaseste sub forma inactiva de
pepsinogen
c) Este un preparat enzimatic si se gaseste sub forma inactiva de pepsinogen
d) Este un preparat chimc si se gaseste sub forma de fosfataza alcalina

274. La ce temperatura este inactivata actiunea -amilazei la fabricarea produselor de

panificatie si in ce procent este ea inactivata in prima faza :
a) 80C si 60%
b) 60C si 65%
c) 70C si 80%
d) 75C si 50%

275. La ce fenomene conduce adaosul de hemicelulaze in tehnologia de fabricare a

painii :
a) Cresterea capacitatii de framantare a aluatului si la diminuarea invechirii painii
b) Imbunatateste procesarea si usuca suprafata aluatului
c) Conservarea painii
d) Incetineste dezvoltarea mucegaiurilor

276. Care sunt principalii indicatori asupra carora actioneaza pozitiv mucegaiurile
nobile la maturarea preparatelor din carne cruda ?
a) Gust ,miros consistent si conservare
 b) Culoare aroma conservare starea stratului marginal si starea suprafetei membrane
c) Aciditate ,indicatori microbiologici si chimici
d) Indicatori termici ,aciditate ,gust si miros

277. Care sunt factorii care influenteaza actiunea fermentativa a bacteriilor din
culturile starter in tehnologia carnii ?
a) Adaosul de nitrati si nitriti ,mucagaiuri de acoperire si conditia fizica a culturii
b) Potentialul de oxidoreducere ,numarul de bacteria lactice si numarul de drajdii
c) Temepratura de fermentare ,adaosul de Na Cl ,nr rde bacteria lactice ,flora de
contaminare ,conditia fizica a culturii starter si tipul de zahar adaugat
d) pH-ul ,sarurile minerale ,adaosul de nitrati si nitriti

278. Care sunt metodele de fragezire articiala a carnii

a) Metode biologice,artificiale si neconventionale
b) Metode de suprafata si de profunzime
c) Metode neconventionale si metode de suprafata
d) Metode mecanice ,fizico-chimice ,termice,enzimatice

279. La ce se refera directiile principale de folosire a preparatelor enzimatice exogene

in industria vinului ?
a) Tratamentul strugurilor zdrobiti ,facilitarea clarificarii si respectiv a filtrarii
,facilitarea eliberarii unor substante volatile
b) Reducerea duratei de fermentare ,conservarea vinului,reactia de oxidare
c) Reglarea aciditatii ,schimbarea culorii ,nivelul de azot din must ,concentratia de CO2
d) Reducerea duratei de fermentare ,reglarea aciditatii ,reactia de oxidare

280. Care sunt operatiile care minimalizeaza efectul oxidoreductazelor in industria

vinului:
a) Adaugarea de nitriti si nitrati ,adaugarea de coloranti si substante tanante
b) Adaugarea de SO2 ,bentonizarea musturilor ,sulfitarea mustuielii ,conservarea
mustului prin pasteurizare sau prin frig
c) Adaugarea de benzoate si fosfat de calciu
d) Adaugarea e SO2 bentonizarea mussturilor ,adaugarea de CO2
281. Glucidele sunt nutrienti cu rol :
a) Structural
b) Energetic de durata scurta
c) Compusi de rezerva energetic
d) Structural,energetic si functional

282. Lipidele sunt :

a) Esteri al glicerinei cu acizi grasi
b) Esteri ai alcoolilor cu acizi grasi
c) Acizi grasi liberi
d) Uleiuri

283. Proteinele au rol preponderant :

a) Energetic de termen scurt
b) Structural
c) Plastic si structural
d) Rezerva energetic

284. Operatia de deshidratare a carnii :

a) Indepartarea unei cantitatii suficiente de apa din produs in scopul prevenirii
degradarii microbiolgice a acestuia
b) Eliminarea completa a apei din produs
c) Usurarea produsului
d) Indepartarea unei cantitati reduse de apa din produs in scopul prevenirii degradarii
microbiologice a acestuia

285. Procedeul termic in urma caruia pierderile de nutrienti din carne sunt cele mai
reduse este :
a) Prajirea
b) Frigerea
c) Fierberea
d) Pasteurizarea
286. Pasteurizarea oualor are ca scop :
a) Reducerea continutului de bacterie prezente in acestea
b) Distrugerea in totalitate a bacteriilor prezente in acestea
c) Reducerea continutului de bacterie fara a afecta valoarea nutritiva a acestora
d) Imbunatatirea calitatii acestora

287. Procesele care au loc in aluat in timpul coacerii sunt :

a) Degradarea termina si enzimatica a amidonului ,modificarea proteinelor ,formarea
culorii ,gustului si aromei
b) Legarea apei si modificarea substantelor proteice
c) Retrogradarea amidonului
d) Degradarea terminca si enzimatica a amidonului

288. Pasteurizarea laptelui destinat fabricarii branzeturilor este necesar pentru ca :

a) Asigura distrugerea bacteriilor patogene si a celor care produc balonarea timpurie
b) Asigura inactivarea partial a bacteriilor patogene prezentee in acesta
c) Asigura conservabilitatea acestuiia
d) Asigura distrugerea bacteriilor care produc balonarea timuprie

289. Imbrunarea neenzimatica a fructelor si legumelor supuse tratamentelor termice se

datoreaza :
a) Proceselor de hidroliza
b) Proceselor de oxidare
c) Reactiilor Maillard dintre zaharurile reducatoare si aminoacizii prezenti in fructe si
legume
d) Proceselor de polimerizare

290. Sararea carnii determina :

a) Prelungirea perioadei de depozitare a carnii
b) Imbunatatirea capacitatii de conservare ,a insusirilor senzoriale si tehnologice ale
carnii
c) Imbunatatirea mirosului carnii
d) Corectarea gustului carnii
291. Carnea proaspata refrigerate are pH-ul de :
a) 5,5-5,8 unitati de pH
b) 5,8-6,2 unitati de pH
c) 6,2-6,4 unitati de pH
d) 6,4-6,6 unitati de pH

292. La prepararea bradtului cele mai multe proteine solubile se elibereaza la

temperature de :
a) 0-5C
b) 3-6C
c) 4-8C
d) 5-10C

293. Prelucrarea termica a unui aliment prin pasteurizare distruge :

a) Toate bacteriile si virusurile ce le-ar contine
b) Toate formele sporulate ale microorganismelor
c) Toate formele vegetative ale microorganismelor
d) Toate formele de mucegaiuri

294. Oxidarea propiu-zisa a untului se produce :

a) Sunt influenta directa a luminii
b) In absenta luminii,printr-un process de oxidare spontana catalizata de prezenta ionilor
de cupru si fier
c) Sunt influenta unui pH de 5,8-6,2 de pH
d) In prezenta pigmentilor carotenoizi

295. La obtinerea branzeturilor topite concur urmatorii factorii :

a) Sarurile fosforice si pH-ul de 5,3-5,5 unitati de pH
b) Fosfatii si durata de omogenizare
c) Temperatura de 85-90c si pH dee 6- 6,2 unitati de pH
d) Fosfatii ,temperatura de incalzire si durata ,omogenizarea continua
296. Reglementarile UE sugereaza ca toate produsele de tip paste sa contina :
a) Un procent de maxim 7% grau obisnuit din graul durum
b) Un procent de maxim 10% grau obisnuit din graul durum
c) Un procent de maxim 1% grau obisnuit din graul durum
d) Un procent de maxim 3% grau obisnuit din graul durum

297. Hordeinele sunt polipeptide ce variaza prin punctul izoelectric si masa moleculara
si se determina prin :
a) Gaz ,cromatografie cuplata cu spectrometri de masa
b) Electroforeza pe poliacrilamida si focusare izoelectrica a horteinelor
c) Spectroscopie de absorbtie atomic
d) Procedee imunologice

298. Depistarea zaharurilor adaugate in sucurile de fructe se determina prin :

a) Masurarea proportiei deuterium/hydrogen bdin etanolul obtinut la fermentarea
zaharurilor din fructe (masurarea raportului 13 C / 12 C prin IR-MS ne arata din ce
sursa sunt zaharurile folosite :din trestie sau din cereale)
b) HPLC cu inversare de faza
c) Cromatografie de ioni
d) Spectrofotometrie de UV-VIS si fluorescent

299. Cafeaua solubila este cunoscuta ca si extract de cafea uscat sau cafea instant si
legal trebuie sa contina :
a) 85% SU raportat la proba de cafea
b) 75% SU raportat la proba de cafea
c) 95%SU raportat la proba de cafea
d) 60% SU raportat la proba de cafea

300. Acidul oleic se gaseste in cantitate mai mare in :

a) Ulei de masline
b) Ulei de floarea soarelui
c) Ulei de palmier
d) Ulei de porumb
301. In masa de cereale pot fi intalnite urmatoarele tipuri de insect daunatoare :
a) Fluturi ,acarieni
b) Insecte ,fluturi ,acarieni
c) Fluturi
d) Insecte ,acarieni

302. Metodele de conservare a cerealelor sunt :

a) In stare uscata ,in stare umeda ,la temperatura scazuta ,prin aerare ,in vid, cu
substante chimice
b) In stare uscata ,in stare umeda , la temperatura scazuta
c) In stare umeda ,la temperatura scazuta ,prin aerare
d) Cu substante chimice

303. Principalii factori care influenteaza conservarea cerealelor sunt :

a) Procedeul de sparturi din masa de produs ,gradul de infestare cu daunatori
b) Umiditatea cerealelor
c) Temperatura cerealelor
d) Umiditatea si temperatura cerealelor

304. Fiecare faza a procesului de sfaramare este urmata imediat de o faza de :

a) Sortare prin cernere
b) Sortare prin macinare
c) Macinare
d) Degerminare

305. Din enumerarea de jos ,alegeti care sunt utilajele folosite la finisarea produselor
intermediare :
a) Separator-aspirator
b) Finisor,perie de tarate
c) Banda transportatoare
d) Perie de tarate
306. Indicati ,in enumerarea de mai jos materiile prime folosite la prepararea painii
clasice :
a) Faina apa sare drojdie zahar grasimi alimentare oua
b) Faina apa sare drojdie extract de malt grasimi alimentare fibre alimentare
c) Faina apa sare drojdie
d) Faina apa sare drojdie gluten vital ,grasimi alimentare ,oua

307. La modelare ,actiunea mecanica exercitata asupra aluatului este o prelungire a

operatiei de :
a) Dozare
b) Framantare
c) Fermentare
d) Fermentare finala

308. Operatia de fermentare finala a aluatului are ca scop :

a) Amestecare componentelor aluatului
b) Afanarea bucatilor de aluat
c) Cantarirea componentelor aluatului
d) Racirea aluatului

309. Procesele coloidale care au loc in aluat in timpul coacerii sunt :

a) Coagularea substantelor proteice si gelificarea amidonului
b) Legarea apei si modificarea sunstantelor proteice
c) Formarea de glucide fermenscentibile si solubilizarea proteinelor
d) Amiloliza si proteoliza

310. Invechirea painii se datoreaza :

a) Caramelizarii glucidelor
b) Retrogradarii amidonului
c) Coagularii proteinelor
d) Inactivarii drojdiilor

311. Care este cea mai indicata tehnica de corectie a continutului de zahar al mustului ?
a) Adaosul de zahar alimentar
b) Adaosul de musturi concentrate
c) Cupajarea mustului mai sarac in zahar cu altul mai bogat
d) Adaugarea de alcool
312. Fermentatia alcoolica provocata a mustului de struguri poate fi caracterizata astfel
:
a) Se produce de la sine ,fara vreo interventie exterioara aparenta ori de cate ori sunt
intrunite conditiile necesare
b) Se realizeaza sub influenta omului care intervine cu un adaos de cultura de drojdii
selectionate
c) Este avantajoasa numai in cazul recoltelor sanatoase si mai putin sau deloc in cazul
recoltelor de struguri avariati
d) Levurile responsabile de fermentatia spontana se pot grupa in 3 categorii :levuri care
declanseaza fermentatia ,levuri raspunzatare de cea mai mare parte a procesului de
fermentatie si levuri complementare sau de finisare

313. Prin operatia de plamadire a maltului se urmareste :

a) Cresterea dirijata a umiditatii cerealelor pana la valori cat mai apropiate de umiditate
optima pt germinare
b) Solubilizarea componentilor solizi ai maltului prin procese de amestecare cu apa si cu
ajutorul enzimelor
c) Solubilizarea in must a unor component valoroase ale hameiului ,coagularea unor
fractiuni proteice macromoleculare si concentrarea mustului pana la extractu
primitive dorit
d) Trecerea embrionului din samanta de la starea de viata latent la cea active

314. Tehnica de extractie multipla a uleiului presupune :

a) Incarcarea amestecului care este supus extractiei simultan in toate extractoarele dupa
care primul aparat este alimentat cu dizolvant iar miscela rezultata la evacuarea din
acesta trec prin toate celelalte extractoare ,imbogatindu-se treptat in ulei
b) Desfasurarea procesului intr-un recipient in care s-a amestect materialul supus
extractiei cu dizolvant
c) Acel proces caracterizat prin faptul ca in cursul desfasurarii diferenta de concentratii
in lungimea sau inaltimea extractorului sau in sistemul de extractoare se modifica in
mod continuu uniform
d) Imersarea materialului oleaginous in dizolvantul care circula in contracurent
315. Rafinarea uleiurilor vegetale se efectueaza in scopul :
a) Separarii impuritatilor grosiere prin decantare sau filtrare
b) Eliminarii substantelor nedorite ,reducerii aciditatii libere,ameliorarii gustului,
mirosului si culorii ,imbunatatirii transparentei si cresterii duratei de conservare
c) Cresterii aciditatii libere ca urmare a hidrolizei trigliceridelor
d) Eliminarii substantelor mucilaginoase dar nu si a substantelor de insotire a acestora :
fosfatide ,albumin etc.
316. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate :
 a) Cresterea umiditatii duce la scaderea greutatii hectolitice
b) Boabele cu dimensiuni mici si suprafata neteda vor avea o greutate hectolitrica mai
mare
c) Cu cat boabele sunt mai mari cu atat suprafata lor specifica este mai mare
d) Boabele de cereale care au un continut de amidon ridicat vor avea si masa specifica
mai mare

317. Prin grad de extractie ,in tehnologia moraritului se intelege :

a) Procente de faina obtinuta din 100 kg grau
b) Cantitatea d produse de macinis total obtinute din 100 kg grau
c) Cantitatea in kg de faina alba obtinuta din macinis
d) Cantitatea de sroturi si grisuri obtinute din procesul de macinis

318. Prospatura si maiaua se folosesc in obtinerea painii si produselor de panificatie

prin metoda :
a) Directa
b) Indirect bifazica
c) Indirect trifazica
d) Monofazica

319. Care din urmatoarele substante chimice se incadreaza in categoria amelioratorilor

de tip reducator folositi in panificatie :
a) Acidul ascorbic
b) Bromatul de potasiu
c) Monogliceridele
d) Cisteina

320. Care dintre urmatoarele procese au loc la coacerea aluatului :

a) Degradarea enzimatica a amidonului
b) Gelifierea amidonulu
c) Hidroliza amidonului
d) Reactiile Maillard

321. In tehnologia procesarii extractelor si aditivilor naturali ,extractia este :

 a) Operatia de separare totala a componentelor unui amestec pe baza diferentei de
solubilitate in unul sau mai multi dizolvanti
b) Operatia de separare partiala sau totala a componentelor unui amestec pe baza
diferentei de solubilitate in unul sau mai multi dizolvanti
c) Operatia de separare partiala a componentelor unui amestec pe baza diferentei de
solubilitate in unul sau mai multi dizolvanti
d) Operatia de separare a componentelor unui amestec pe baza diferentei de solubilitate
in unul sau mai multi dizolvanti

322. Factori care influenteaza procesul de extractie in cazul materiei prime sunt :
a) Tensiunea de interfata ,reactivitatea chimica ,costul ,posibilitati de recuperare
b) Temperature ,viteza de reactive
c) Densitatea ,selectivitatea ,toxicitatea
d) Temperatura,vascozitatea,cantitatea ,debitul,forma si marimea materiei prime in
momentul realizarii operatiei ,natura,tratamente preliminare

323. Prepararea extractelor fluide se efectueaza prin :

a) Macerare ,macerare repetata si percolare
b) Concentrare prin distilare
c) Calcinare
d) Uscare la vid

324. In cazul proceselor de extractie cu fluide supercritice cel mai utilizat agent de
extractie in faza supercritica pentru industria alimentara este :
a) Alcoolul etilic
b) Alcoolul metalic
c) Dioxidul de carbon
d) Benzenul
325. Aplicatiile extractie cu fluide supercritice in industria alimentara se realizeaza
pentru urmatoarele procese si produse :
a) Carne zahar si ulei
b) Cafea cacao hamei arome coloranti
c) Paine lapte margarina
d) Sucuri natural bere vin
326. In cazul tehologiei de preparare a mentolului ,purificarea se realizeaza prin :
a) Racirea uleiului volatile de menta
b) Presare la rece
c) Sublimare sau recristalizare din alcool
d) Filtrare sau centrifugare

327. Alimentul utilizat in mod frecvent pentru imbogatirea cu calciu este :

a) Carnea si preparatele din carne
b) Laptele si produsele lactate
c) Bauturile carbogazoase
d) Paine

328. Faina de macese poate fi folosita la vitaminizarea urmatoarelor produse

alimentare :
a) Faina de grau
b) Compot gem,jeleu,sirop.produse zaharoase, fabricarea siropului si sucurilor
vitaminice
c) Paine si produse de panificatie
d) Fructe si legume

329. Procesarea extractelor etanolice de propolis se realizeaza cu urmatorii solventi:

a) Eter de petrol
b) Alcool metilic
c) Alcool etilic absolute la temperatura ambianta
d) Apa bidistilata

330. Tehnologiile de procesare a extractelor standardizate de propolis se finalizeaza in

2 variante tehnologice :
a) Extract fluid cu 40% bioflavonoide exprimate in crizina si extract deshidratat cu 25%
bioflavonoide exprimate in crizina
b) Extract fluid cu 10% bioflavonoide exprimate in crizina si extract deshidratat cu 5%
bioflavonoide exprimate in crizina
c) Extract fluid cu 20% bioflavonoide exprimate in crizina si extract deshidratat cu
1,5% bioflavonoide exprimate in crizina
d) Extract fluid cu 15% bioflavonoide exprimate in crizina si extract deshidratat cu 5%
bioflavonoide exprimate in crizina
331. Preparatele din carne se impart in :
a) O singura grupa
b) 2 grupe
c) 3 grupe
d) 4 grupe

332. Criteriile de clasificare a preparatelor din carne :

a) Dupa natura membranelor folosite
b) In functie de temperature de lucru din sectie
c) In functie de dimensiunea particulelor de carne
d) Dupa tipul de tehnlogie utilizata

333. Din grupa preparatelor din carne pasteurizate fac parte :

a) Diferite tipuri de carnati proaspeti
b) Tobe,caltabosi,pateuri
c) Salam de Sibiu
d) Salam Banatean

334. Preparatele din carne afumate la cald pasteurizate afumate la rece :

a) Parizer ,polonez
b) Costita afumata ,ciolan afumat
c) Salam Italian ,Victoria,Bucuresti
d) Sunca presata

335. Srotul este :

a) O pasta fina
b) Bucati de carne de 200-300g
c) O emulsie de sorici
d) Un amestec de mai multe condiment

336. Bradtul este :

a) O pasta grosiera
b) Un amestec de grasime si condiment
c) O pasta fina de legatura
d) Particule mici de grasime
337. Apa legata este :
 a) Apa de constitutie
b) Resturi de apa din carne
c) Apa adaugata la fabricarea bradtului
d) Apa care se elimina usor prin presare

338. Proprietatile bradtului sunt :

a) Sararea si condimentarea
b) Vascozitatea ,densitatea ,suculenta
c) Adaosul de polifosfati
d) Adaosul de NaCl

339. Preparatele din carne se fabrica din :

a) Carne maturata
b) Carne rigida
c) Carne cu inceput de putrefactie
d) Carne incinsa

340. Sfertul anterior de bovina se transeaza in :

a) Muschi si vrabioara
b) Pulpa de fleica
c) Rasol de spate
d) Spata ,antricot,stern

341. Materiile auxiliare de origine nelactata folosite la fabricarea inghetatei pot fi :

a) Lactoza,cacao,gelatin,margarina
b) Alginate de sodium,piure de capsuni,zaharina,monogliceride
c) Sucroza,unt de zara ,aroma de lamiae ,zeamil
d) Lapte praf,ulei de palm,CMC ,cacao

342. Pastificarea are rol de a :

a) Obtine o aroma caracteristica
b) Creste aciditatea branzei
c) Obtine o consistenta untuoasa si prelungirea fermentarii
d) Obtine o consistenta untuoasa si oprirea fermentarii
343. Viteza de aerare a mixului de inghetata este favorizata de :
a) Pasteurizarea se face la temperature joase
b) Pasteurizarea se face la temperature ridicate ,durata maturarii este de 2-4 ore
c) Pasteurizarea se face la temperature ridicate ,durata maturarii este de 2-4
ore,omogenizarea este efectuata corect
d) Pasteurizarea se face la temperature ridicate ,durata maturarii este de 2-4
ore,omogenizarea este efectuata corect,se adauga smantana proaspata si galbenus de
ou

344. Pasteurizarea latelui destinat obtinerii branzei proaspete se face in urmatoarele

conditii
a) 63-65C . 20-30 min in pasteurizare cu placi si 83-85C in vane cu pereti dubli
b) 63-65C . 20-30 min in pasteurizare tip vana si 83-85C/10-15sec in pasteurizare
cu placi
c) 63-65C . 20-30 min in pasteurizare tip vana si 85-87C/15-20 min in
pasteurizatoare cu placi
d) Nicio varianta nu este corecta

345. Spalarea si zvantarea branzei feta constau in :

a) Presarea,scoaterea branzei din forme ,spalarea cu saramura
b) Scoaterea branzei din butoaie ,spalarea cu saramura ,zvantarea pe crinta
c) Scoaterea branzei din forme,asezarea pe crinta,sararea cu sare granular
d) Nicio variant nu este corecta

346. Aciditatea laptelui este rezultatul prezentei urmatoarelor substante :

a) Apa ,acid lactic, galactoxidaza ,acid citric
b) Acid lactic ,acid citric,fosfolipide
c) Acid lactic,acid citric ,fosfatilor acizi de zinc
d) Acid lactic,acid citric,sarurilor cazeino-calcice,fosfatilor acizi
347. Racirea iaurtului se realizeaza :
a) Intr-o singura etapa la 2-4 C timp de 10 ore
b) In 2 etape la 18-20 C tempt de 2-3 ore si respective 10-14 C tim de 6-8 ore
c) Intr-o singura etapa la 2-8C timp de 10-12ore
d) In 2 etape la 18-20C timp de 2 -3 ore si respective 2-8C timp de 10-12 ore

348. La fabricarea iaurtului extra concentrarea laptelui se face:

a) Pana la 15% SU si cresterea volumului cu 10-12%
b) Pana la 12,5% SU si cresterea volumului cu 8-10%
c) Pana la 15 % SU prin reducerea volumului cu 8-10%
d) Nicio variant nu este corecta

349. Omogenizarea laptelui presupune:

a) Concentrarea globulelor de grasime la suprafata laptelui depozitat
b) Maruntirea avansata a globulelor de grasime
c) Alungirea ,gatuirea si deplasarea globulelor mici de grasime in plasma laptelui
d) Extragerea unei cantitati de grasime din lapte

350. Din punct de vedere chimic lactoza este :

a) O monozaharida care prin fermentatie lactica formeaza acid lactic intr-un raport
molar de 1:4
b) O diglucida care prin fermentatie lactica formeaza acid lactic intr-un raport molar de
1:4
c) O monozaharida care prin fermentatie lactica si alcoolica formeaza acid lactic intr-un
raport molar de 1:4
d) O diglucida care prin fermentatie lactica si alcoolica formeaza acid lactic intr-un
raport molar de 1:4

351. Metodele de analiza a apei din produsele agroalimentare sunt :

a) Termice si gravimetrice
b) Termice si chimice
c) Chimice si fizico-chimice
d) Chimice si gravimetrice
352. Principiile metodelor de determinare a principalelor macroelemente (N , P Ca ,
Mg ,K ) din produsele agroalimentare sunt :
a) Chimice
b) Instrumentale
c) Chimice si instrumentale
d) Gravimetrice

353. Determinarea microelementelor din produsele agroalimentare prin spectrometrie

de absorbtie atomic in flacara se bazeaza pe :
a) Emisia de radiatii de catre ionii excitati in flacara
b) Emisia de radiatii specific de ctre flacara
c) Absorbtia radiatiei specific de catre atomii excitati energetic in flacara
d) Emisia si absorbtia de radiatii de catre ionii din flacara

354. Determinarea carbohidratilor de carbon din produsele agroalimentare prin

cromatografia de lichide se bazeaza pe :
a) Solubilitatea diferita a carbohidratilor in apa
b) Adsorbtia specifica a carbohidratilor pe umplutura coloanei cromatografice
c) Viteza diferita de curgere a lichidelor prin coloana
d) Presiunea diferita de lucru a cromatografului

355. Principalele component ale un Gaz cromatograf sunt :

a) Cuptorul cu coloane,detectorul si inregistratorul
b) Coloanele ,detectorul si injectorul
c) Injectorul ,cuptorul cu coloane,detectorul si inregistratorul
d) Butelii de gaz ,manometrele ,injectorul,detectorul si inregistratorul

356. Determinarea polifenolilor si a capacitatii antioxidante a produselor

agroalimentare se azeaza pe reactii de :
a) Neutralizare si redox
b) Neutralizare si complexare
c) Neutralizare,redox si complexare
d) Redox,complexare si precipitare

357. Metodele analitice folosite la determinarea calitatii bauturilor racoritoare sunt :

 a) Titrare acido bazica si redox
b) Titrare redox
c) Titrare acido bazica,reactii redox si spectrofotometria
d) Spectrofotometria si reactiile redox

358. Metodele analitice folosite la determinarea calitatii bauturilot alcoolice se bazeaza

numai pe :
a) Reactii acido bazice ,redox si gravimetrice
b) Reactii rdox,reactii de neutralizare ,reactii gravimetrice ,distilarea si
spectrofotometria
c) Metode instrumentale
d) Metode organoleptice

359. Notiunea de aliment sau produs alimentar conform Legii privind Siguranta
Alimentelor ,include :
a) Graul si porumbul inaintea recoltarii
b) Hrana pentru animale
c) Apa adaugata la fabricarea painii
d) Toate produsele pe baza de tutun

360. In cerintele necesare prinvind asigurarea sigurantei alimentelor conform Legii

privind Siguranta Alimentelor ,se include :
a) Neaplicarea ingrasamintelor chimice pe baza de azot
b) Asigurarea transabilitati
c) Tratamentele cu pesticide cu grad mare de toxicitate pentru pesti
d) Tatamentele fitosanitare ale produselor de origine vegetala

361. Acidul sialic face parte din categoria urmatorilor compusi :

a) Homopoliglucide
b) Acizi uronic
c) Glicozaminoglicani cu structura omogena
d) Heterozide alifatice
362. Din categoria lipidelor complexe face parte :
a) Colesterolul
b) Lecitina
c) Chitin
d) Inozitolul

363. Din categoria metaloproteidelor fac parte :

a) Feritina si hemoglobina
b) Sfingozina si cefalina
c) Keratina si chitina
d) Albumina si globuline
364. Zaharaza este o enzima din clasa :
a) Hidrolaze
b) Transferaze
c) Oxidoreductaze
d) Liaze

365. Tiaminpirofosfatul este forma biologic-activa a vitaminei :

a) Vitamina B12
b) Vitamina B6
c) Vitamina B2
d) Vitamina B1

366. Estradiolul face parte din clasa hormonilor :

a) Derivati proveniti din aminoacizi
b) Tisulari
c) Polipeptidici
d) Steroidici
367. In procesul de biodegradare a glicogenului ( glicogenoliza) intervin urmatoarele
enzime :
a) Transcetolaza
b) Fructokinaza
c) Fosforilaza
d) Enolaza

368. -oxidare este o cale specifica din procesul de :

 a) Biodegradare glicerofosfolipidelor
b) Biodgradarea acizilor grasi
c) Biosinteza triaciglicerolilor
d) Biodegradarea tioaminoacizilor

369. Biosinteza aminoacizilor se poate realize prin :

a) Aminare reductive si transaminare
b) Deaminare oxidativa
c) Calea pentozo-fosfatilor
d) Calea acizilor uronici

370. Din categoria microbioelementelor cu caracter anionic fac parte :

a) Clorul ,sulful si fosforul
b) Iodul,florul si seleniul
c) Manganul ,cobaltul si zincul
d) Fierul ,cupru si arsenal

371. In reactia de formare a 2 monoglucide dintr-o diglucida intervin enzime de tipul :

a) Izomeraza
b) Hidrolaze
c) Ligaze
d) Liaze

372. Lactate-dehidrogenaza apartine urmatoarei clase de enzime :

a) Enzime oligoprotomere
b) Enzime monoprotomere
c) Izoenzime
d) Sisteme multienzimatice

373. Enzimele care catalizeaza reactii de scinar non-hidrolitica a unor legaturi de tipul
C-N ,C-C- ,C-O SAU C-S sunt enzime din clasa :
a) Izomerazelor
b) Ligazelor
c) Liazelor
d) Hidrolazelor

374. Esterazele sunt enzime care fac parte din clasa :

a) Oxidoreductazelor
 b) Hidrolazelor
c) Transferazelor
d) Izomerazelor

375. Ubiquinona este o coenzima cu stuctura :

a) Alifatica
b) Heterocliclica
c) Aromatic
d) Nucleozidtrifosfatica

376. Caracterul acid al alcoolilor este datorat :

a) Polarizarii legaturii C-O
b) Polarizarii legaturii O-H
c) Eletronilor neparticipanti ai atomului de oxigen
d) Fortelor de atractie intermoleculare

377. Punctul de fierbere ridicat si solubilitata in apa a etanolului sunt datorate :

a) Fortelor de atractie electrostatice
b) Legaturilor van de Waals
c) Legaturilor de hydrogen
d) Legaturilor dintre atomi

378. Esterificarea directa este reactia dintre :

a) 2 alcooli
b) Un alcool si un acid carboxilic
c) Un alcool si un derivate halogenat
d) Un alcool si o amina

379. Xilitolul este utilizat in domeniul alimentar ca :

a) Antioxidant
b) Aromatizant
c) Conservant
d) Indulcitor
380. Prin reducerea monoglucidelor se obtin
a) Alcooli polihidroxilici
b) Acizi aldonici
c) Acizi uronici
d) Diglucide

381. Prin oxidarea in conditii blande a D-Glucozei se obtine :

a) Acid D Gluconic
b) Acid D-glucaric
c) Acid D-glucuronic
d) D-Glucozilamina

382. Aminoacizii au caracter :

a) Nesaturat
b) Oxidant
c) Amfoter
d) Reducator

383. Reactia de hidroliza bazica a trigliceridelor se numeste :

a) Metanoliza
b) Saponificare
c) Reducere
d) Autooxidare

384. Gradul de nesaturare al unei trigliceride este caracterizat de :

a) Indicele de iod
b) Indicele de peroxide
c) Indicele de saponificare
d) Valoarea BHL

385. Secventa de aminoacizi din molecula unei proteine reprezinta structura :

a) Cuaternanara
b) Tertiara
c) Secundara
d) Primara
386. Care este utilajul care realizeaza transportul materialelor solide numai pe verticala
in sens ascendant :
a) Transportorul cu lant
b) Transportorul elicoidal
c) Elevatorul
d) Transportorul cu banda

387. Valturile din componenta morilor cu cilindri se caracterizeaza prin :

a) Functionare in perece ,cu rotatie in acelasi sens unul fata de celalalt si aceeasi viteza
de rotatie
b) Functionar in pereche cu rotatie in sunsuri contrare unul fata de celalalt
c) Functionare in numar impar
d) Functioneaza in ereche ,unul vse roteste iar celalalt este fix

388. Separarea fazelor in interioul centrifugii cu talere se produce astfel :

a) Faza usoara urca spre central centrifugei pe fata inferioara a talerelor ,iar faza grea
coboara spre periferia centrifugei pe fata superioara a talerelor
b) Faza usoara urca spre central centrifugei pe fata superioara a talerelor ,iar faza grea
coboara spre periferia centrifugei pe fata inferioara a talerelor
c) Faza usoara urca spre central centrifugei pe fata interioara a talerelor ,iar faza grea
urca spre periferia centrifugei pe fata superioara a talerelor
d) Ambele faze usoara si grea urca spre central centrifuge

389. Filtrele cu funtionare la presiunea hidrostatica (cazanele de filtrare ) functioneaza

pe principiul :
a) Curgerii sub influenta stratului de lichid prin orificiile elementelor de filtrare
b) Curgerii sub influenta presiunii exercitate de elementele de filtrare
c) Curgerii datorate presiunii exercitate de o coloana hidrostatica
d) Curgerii sub influenta coloanei de lichi care se afla deasupra stratului filtrant .

390. Un filtru presa se compune din :

a) Postament , 2 bare pentru sustinerea elementelor filtrante ,elemente filtrante,
dispozitiv pentu strangerea elementelor filtrante
b) Elemente filtrante sub forma de lumanari dispuse vertical pe un cadru
c) Postament pe care sunt dispuse elementele filtrante
d) Elemente filtrante presate datorita presiunii hidrostatice
391. Recuperatoarele sunt schimbatoare de caldura la care :
a) Schimbul de caldura se face independent e temperature fluidelor de lucru
b) Schimbul de caldura se face de la fluidul rece la fluidul cald
c) Schimbul de caldura are loc de la fluidul mai mult la cel mai putin
d) Schimbul de caldura se face de la fluidul cald la cel rece ,printr-un perete despartitor
,in regim stationar (permanent)

392. Regeneratoarele sunt schimbatoare de caldura la care :

a) Schimbul de caldura se face independent de temperature fluidelor de lucru
b) Schimbul de caldura se face prin intermediul unui solid care inamagazineaza caldura
de la fluidul cald si o cedeaza fluidului rece in regin nestationar
c) Schimbul de caldura are loc de la fluidul mai mult la cel mai putin
d) Schimbul de caldura se face de la fluidul cald la cel rece printr-un perete despartitor
in regim stationar (pergament)

393. Principiul constructiv functional al uscatorului tunel este urmatorul :

a) Produsul supus operatiei de uscare ,dispus pe carucioare ,se introduce in tunel care se
inchide etans.La anumite interval de timp se evacueaza un vagonet cu produs uscat
pe la capatul opus intrarii si se introduce un alt carucior cu produs umed,deplasarea
carucioarelor in tunel facandu-se cu lanturi cu dispozitive de impingere
b) Produsul supus operatiei de uscare ,dispus pe carucioare ,se introduce in tunel; La
anumite interval de timp se evacueaza un vagonet cu produs uscat pe la capatul opus
intrarii si se introduce un alt carucior cu produs umed,deplasarea carucioarelor in
tunel facandu-se cu lanturi cu dispozitive de impingere, in mod permanent ,tunelul
fiind deschis
c) Produsul supus operatiei de uscare ,dispu pe carlige,se introduce in tunel ,deplasarea
facandu-se cu lanturi sau dispozitive de impingere
d) Produsul supus operatie de uscare,dispus pe carucioare,se introduce in tunel,pe la
partea superioara ,se realizeaza uscarea cu ajutorul agentului de uscare ,iar la anumite
intervale de timp se evacueaza produsul pe la partea superioara

394. Coloana de rectificare cu talere se compune din :

a) zona de concentrare in care se produce epuizarea lichidului si vaporilor de ultimele
resturi de component usor volatile si zona de epuizare in care are loc concentrarea
vaporilor si lichidului in component usor volatile
b) zona de concentrare in care se produce epuizarea lichidului si vaporilor de ultimele
resturi de component usor volatile si zona de rectificare in care are loc concentrarea
vaporilor si lichidului in component usor volatile
c) zona de rectificare in care se produce epuizarea lichidului si vaporilor de ultimele
resturi de component usor volatile si zona de concentrare in care are loc concentrarea
vaporilor si lichidului in component usor volatile
 d) zona de concentrare in care se produce concentrarea vaporilor si lichidului in
component usor volatile si zona de epuizare in care are loc epuizarea lichidului si
vaporilor de ultimele resturi de component usor volatile

395. O instalatie de distilare se compune in principal din :

a) blaza de distilare ,sistem de racir ,concentrator,rezervoare pentru colectarea
distilatului
b) fierbator,sistem de incalzire-racire , concentrator,rezervor pentru colectarea
distilatului
c) blaza de distilare,sistem de racire,rezervor pentru colectarea distilatului
d) blaza de distilare,sistem de incalzice,condensator,deflegmator,rezervoare pentru
colectarea distilatului

396. Analiza granulometrica consta in :

a) Trecerea succesiva a unui material solid in vrac printr-o serie de site cu ochiuri din
ce in ce mai mari
b) Trecerea succesiva a unui material solid vrac printr-o serie de site cu ochiurile mari
si mici
c) Trecerea succesisa a unui material solid printr-o serie de site cu ochiurile din ce in ce
mai mici
d) Separarea particulelor de material solide pe baza diferentei de densitate

397. Operatia de spalare a materiilor prime alimentare trebuie sa indeplineasca

urmatoarele functii :
a) Separarea impuritatilor de pe suprafata materialelor
b) Indepartarea contaminantilor si reducerea incarcarii microbiologice
c) Indepartarea contaminantilor ,dar cu riscul cresteri incarcarii microbiologice datorita
aportului de apa de spalare
d) Indepartarea particulelor dorite si nedorite de pe suprafata materialelor
398. La cernerea unui amestec granular polidispers printr-o sita se obtin urmatoarele
fractiuni :
a) Partile dorite si nedorite din produs
b) Cernutul- fractiunea care ramane pe ochiurile sitei si refuzul- fractiunea care trece
prin sita
c) Faza usoara si faza grea
d) Cernutul-fractiunea care trece prin ochiurile sitei si refuzul fractiunea retinuta pe
sita

399. Etapele filtrarii unei suspensii sunt :

a) Retinerea fazei solide de catre stratul filtrant,retinerea fazei solie de catre stratul de
precipitat depus pe suprafata filtranta, spalarea precipitatului ,indepartarea
sedimentului depus pe filtru ,regenerarea stratului filtrant
b) Pregatirea filtrului ,filtrare,spalarea filtrului
c) Retinerea fazei solide de catre stratul filtrant,filtrarea propiu-zisa ,spalarea
precipitatului ,indepartarea sedimentului depus pe filtu ,curatarea suprafetei filtrante
d) Retinerea fazei solide de catre filtru,filtrarea propiu-zisa ,spalarea filtrului

400. Indepartarea apei din produse se produce prin :

a) Vaporizarea apei din interiorul produsului
b) Vaporizarea apei la suprafata si in intreg produsul
c) Vaporizarea lichidului din produs la fierbere
d) Vaporizarea apei la suprafata si antrenarea cu aer sau gaze de ardere

401. Operatia de difuziune consta in :

a) Deplasarea molecular a componentelor unui amestec datorita diferentei de presiune
osmotic
b) Deplasarea molecular a componentelor unui amestec datorita diferentei de densitate
c) Deplasarea molecular a componentelor unui ameestec datorita diferentei de
temperatura
d) Deplasarea molecular a componentelor unui amestec datorita diferentei de
concentratie
402. Densitatea in vrac a materialelor reprezinta :
a) Raportul dintre volumul si masa materialului in conditiile in care se afla pe mijlocul
de transport
b) Raportul dintre masa si volumul materialului in conditiile in care se afla pe mijlocul
de transport
c) Produsul dintre masa si volumul materialului in conditiile in care se afla pe mijlocul
de transport
d) Raportul dintre masa si volumul materialului in functie de temperatura si presiunea
de transport ca produs

403. Curgerea la amestecare se clasifica astfel :

a) Laminara,tranzitorie si turbulent, functie de numarul lui Reynolds
b) Turbulenta locala sau in toata masa materialului functie de numarul lui Reynolds
c) Laminara,tranzitorie si turbulent ,independent de numarul lui Reynolds
d) Locala sau in toata masa materialului

404. Operatia de sedimentare a sistemelor eterogene fluide se produce datorita :

a) Actiunii diferentiate a unei forte din interiorul sistemului asupra fazelor de densitati
diferite
b) Actiunii diferentiate a unei forte externe asupra fazelor de dimensiuni diferite
c) Actiunii differentiate a unei forte extreme asupra fazelor de densitati diferite
d) Actiunii differentiate a unei forte din interiorul sistemului asupra fazelor de
dimensiuni diferite

405. Operatia de evaporare reprezinta :

a) Operatia d transfer terminc prin care un lichid este adus in stare de vapori datorita
scaderii temperaturii
b) Operatia d transfer terminc prin care un lichid este adus in stare de vapori datorita
actiunii mecanice exterioare cu cedare de caldura
c) Operatia de transfer termic si de masa prin care lichidul este condensate
d) Operatia de transfer termic prin care un lichid este adus in stare de vapori cu aport de
caldura iar apoi acestia se indeparteaza si condenseaza

406. Contaminarea in toxoplasmoza congenitala se realizeaza pe :

a) Cale digestive
b) Cale intrauterine
c) Prin contact direct
d) Prin intermediul unor vectori
407. Contaminarea omului in hidatidoza se face :
a) Direct prin contact cu cainele
b) Indirect prin fitofagie ,geofagie si hidropinie
c) Direct prin contact cu cainele si indirect pri fitogaie ,geofagie si hidropinie
d) Prin transfuzie de sange

408. Contaminarea omului in trichineloza se face cel mai frecvent prin consumul de :
a) Carne cruda sau semipreparata ,infestata de porc,mistret,urs si caine (in unele zone)
b) Legume si fructe nespalate
c) Consumul de lapte si produse lactate netratate termic
d) Semintea oleaginoase neprajite

409. In infectiile colibacilare ,de origine alimentara ,la om ,sunt implicate serotipurile :
a) E. coli O 157 si H 7
b) E. coli O 119 si H 14
c) E. coli O 120 si H 7
d) E. coli O 6 si H 16

410. Contaminarea conservelor de carne sau peste cu stafilococi se produce :

a) Datorita nerespectarii conditiilor de igiena pe timpul procesarii
b) Dupa tratamentul termic ,prin apa de racier datorita lipsei de ermeticitate a cutiilor
c) Datorita nerespectarii conditiilor de temperatura pe durata depozitarii
d) Datorita unor ingredient (sare , nitrati , nitriti) utilizatee in concentratii mai reduse .