Sunteți pe pagina 1din 80

ING.

SERGIU CONDREA

IN ZODIA
STIINTEI

www.dacoromanica.ro
I11G. SLRGIU CONDREA

IN ZODIA
STIINTEI

VREMEA
1928 -1938

www.dacoromanica.ro
.,

Mecanica
civilizatiei

www.dacoromanica.ro
Lumea, sub unghiul giiinIei

ECOLUL nostru traete in zodia tiintei.


Zeitate implacabild i subtilk tiinta tro-
neaza peste o lume imensa i variata,
compusa din linii de forts, electroni, nebuloase, viteze, prin-
cipii i tine tie ce alte realitAti imaginare. Domeniul ei se
intinde in nesfarit. Nu exists coltior de spatiu sau picatura
de materie, nu exists micare sau fenomen rick de marunt, care
sa nu se supuna legilor faurite i dictate de tiintA.
Fiecare veac 4i are mitologia lui. Daca astAzi profanii inte-
ligenti" nu mai cred in draci i in ingeri, data zeii Olimpului au
ramas pentru ei doar nite metafore naive i bizare, a crescut in
schimb nemasurat prestigiul misterios al unei divinitki mai puter-
_ nice decat Jupiter, mai atot-tiutoare deck Mefistofeles. Autori-
tatea tiintei pentru imensa majoritate a contimporanilor este de
natura aproape mistica. 0 certitudine sentimental& neverificata
de propria for ratiune, ii constrange sa creada, fara dovezi, in
existenta undelor pe care nu le-au vazut niciodata, a atomilor pe
cari nu i-au pipait niciodata i a legilor universale pe cari nu le-au
simtit niciodata.

1 9 2 8-1 9 3 8 7

www.dacoromanica.ro
t

Viziunea omului modern despre lume are structure i forma .

ffintiftica. Chipul realitatii apare astazi incadrat in schemele Clare


ale fizicei i biologiei.Aceasta fate a lumii materiale, cu toata arhi- :
tectura ei savants i complicate, s'a integrat in fiinta umanitatii i
nu mai poate fi zmulsa, nici neglijata.
A trecut aproape o jumatate de mileniu de cand Galileu a
schimbat fata lumei cu al sau e pur si muove Apoi Newton a
- transformat armonia misterioasa a sferelor cereti intro regula .

simple i grandioasa, insufletita de forta gravitatiei universale. In


zilele noastre Einstein, Schrodinger, Heisenberg i Dirac, ne-au
faurit o noua schema despre lume, pe care mintea comuna i bunul
simt o considers extravaganta. Dar, cu timpul, noua schema se va
impune, cum s'a impus vechea mecanica a lui Newton i intreaga
'conceptie a tiintei clasice. Mentalitatea omului modern este in
curs de inchegare, iar printre elementele ei fundamentale, noua
viziune tiintifica a lumii ocupa un loc de mare insemnatate. " ,

In cele doua domenii importante ale realitatii materiale, lumea


fizica i lumea biologica, noua atitudine a inteligentei omeneti
i-a inscris cu trasaturi pronuntate i Clare exigentele ei logice.
Cauzalitatea rigida a tiintei veacului trecut este inlocuita cu un
determinism din ce in ce mai elastic. Fenomenele nu mai sunt efecte
inevitabile a unor cauze definite, ci sunt doar probabile sau numai ..
posibile. Calculul probabilitatilor, care regizeaza hazardul, tinde sa
devina unicul instrument matematic de investigatie a infinitului.
Fenomenele universului senzibil incep parca sa se emancipeze de
sub teroarea inflexibila a unor legi imuabile, capatand valence ne-
.. prevazute, care nu mai intra in cadrul stramt al determinismului
absolut. Noua schema logica, adequata noilor realitati fizice des- -

coperite de tiinta moderns, incearca sa explice lumea printr'o con-


r ceptie mai mult statistics a cauzalitatii.
Un caracter dominant al tiintei de astazi este preocuparea -

generala de cantitatile infinitezimale. Taina lumii, cautata altadata


in infinitul mare al astrelor i astrologiei; este cercetata acum, cu o
rabdare i o minutiozitate supraomeneasca, in miniatura discrete i
complicate a infinitului mic. Constitutia atomului, acest element . .

, --..
8 VREMEA

www.dacoromanica.ro
.

_ _.
fundamental al materiei, a fost o revelatie, care a iluminat in-
treaga structure a universului.
0 lume infinitezimala de alt ordin este fara indoiala i lumea
noastra de patimi marunte si preocupari meschine.. Un Guliver de
dimensiuni spirituale normale ar avea in mijlocul nostru aceleasi
aventuri ridicule si triste ca eroul lui Swift... Dar, nu despre mi
cimea sufleteasca a lumei noastre vrem sa vorbim aici. Ci ne vom
: deParta de larma asurzitoare a balciului pestrit ce-1 formeaza viata
noastra de toate zilele si vom patrunde intro lume pitied fare mes-
chinarie, minuscule fare ingustime de suflet, intr`o lume in care
politica si faptul divers cotidian nu au ce cauta.
Sa ne inchipuim ca avem la dispozitie un microscop extra-
ordinar de puternic, cu ajutorul caruia sa putem marl lucrurile de
miliarde si miliarde de ori, aa ca sa vedem cel mai marunt fir de
. pulbere, mare cat un munte ; sa ne inchipuim ca privim cu acest

microscop nazdravan o particica oarecare de materie, o farama , '


de plumb de pilda. Am avea inaintea ochilor (presupunand ca
lungimea de unda a razei luminoase ar fi mult mai mica decat
dimensiunile atomului) o priveliste cu adevarat minunata : lumea
infinitului mic.
Cad materia, hie ea solids ca plumbul, lichida ca apa sau
upara si vaporoasa ca aerul, este faurita in intilnitatea ei ma-
._ . runta, dintr'o puzderie de stele", nesfarsit de mici, oranduite
inteun chip desavarsit. Dace faramitim o bucata de materie in par-
_ , .. ticele din ce in ce mai mici, in ipoteza ca putem sa mergem
oricat de departe cu aceasta pulverizare, vom ajunge la un
moment dat sa nu mai putem micsora ultima particica obtinuta.
Am ajuns la hotarele dinspre infinitul mic ale materiei. Ultimul
fir de materie, care mai este Inca materie si care nu se mai poate
imparti mai departe fare sa-si piarda proprietatile caracteristice,
este atomul. ..
Dar, acest atom de materie nu este un punct Fara dimensiu-
ne. Ultima picatura de plumb are alts marime i alta greutate decat
ultima picatura de hidrogen. Atomii s'au putut cantari cu pre-
ciziune, dupe cum s'au putut cantari si astrele cerului. Studierea
r. . .

1 9 2 8-1 9 3 8 9
. .

www.dacoromanica.ro
proprietatilor miraculoase ale radioactivitatii a permis sa se pa-
trunda in natura intima a atomului. Si s'a gasit ca este un mic
univers. Distantele intre atomi, atat pentru corpurile solide cat i
pentru cele gazoase sunt, fats de dimensiunile for proprii, tot
asa de uriase ca distantele intre stele. Si, cu toate acestea ,o bu-
cata de otel ne apare atat de compacts, atat de dura, incat nu
ne putem inchipui ca, in realitate, e un fel de burete cu mai mult
vid decat substenta, sau, mai exact, un mic cer plin de stele...
. Simturile noastre de toate zilele sunt departe de a avea preciziu-
nea si obiectivitatea instrumentelor
Arhitectura interns a unui atom, compus dintr'un sambure po-
zitiv (poate un pozitron) i dintr'un nor de electroni inconjuratori,
a dat de lucru celor mai ingeniosi si mai patrunzatori fizicieni,
printre cari isi au locul de frunte Niels Bohr, Schrodinger si Dirac.
Electronii, aceste particule de 2000 de on mai mici ca cei mai dia-
fani atomi, sunt asezati imprejurul samburelui pozitiv, intro or-
dine destul de complicata. Smulgerea electronilor din inima atomu-
lui nu se poate face decat in rate, adica prin salturi peste vamile
succesive ce inconjoara nucleul pozitiv. La fiecare salt cores-
punde o degajare de energie de o cantitate anumita, care este
totdeauna un numar intreg de cantitati infinitezimale, numite quante.
Astfel energia, ca si materia, nu este divizibila la nesfarsit, si
ultimele ei particele, tin fel de atomi de energie, sunt quantele des-
coperite de Max Plank. Studiul desintegrarii atomului, in mod
spontan ca la corpurile radioactive sau in mod experimental, prin
bombardament de raze sau de neutroni, a evidentiat mai bine na-
tura discontinua si corpusculara a energiei. Lumina nu mai este o
ondulatie neintrerupta a eterului, cum se credea in secolul tre-
cut, ci o proectare de pulbere diafana, compusa din particele in-
finitezimale, fotonii, sau quantele de lumina. Raza luininoasa are
greutate, caci fotonii sunt actionati de campul gravitational, intoc-
mai ca si atomii sau electronii.
Asa dar, atat materia cat si energia sunt discontinue in struc-
tura for cea mai intima, fiind compuse din corpuscule extrem de
mici, dar cu individualitate precisa si manifests. S'a incercat sa

10 VREMEA

www.dacoromanica.ro
se studieze legile cari conduc miscarea si pozitia acestor parti-
cule din interiorul si dinprejurul atomului. Heisenberg a ajuns la
concluzia in aparenta paradoxala, ca locul sau pozitia aproxi-
mativ exacta nu se poate determina deck cu conditia sa fie necu-
noscuta viteza particulei si reciproc. Astfel s'a ajuns la principiul
' indeterminismului, care proclama necesitatea incertitudinei pentru
intelegerea fenomenelor intra-atomice. Aceasta incertitudine pro-
vine din faptul ca insasi actul de observare a unui fenomen presu-
- pune o interventie in mecanismul acelui fenomen, care astfel se
denatureaza, isi pierde identitatea. Cu alte cuvinte nu putem fi
spectatori absolut o!biectivi nici macar in fata aspectelor fizice ale
realitatii, cari sunt influentate de instrumentele noastre de ma-
sura si interpretate de structura noastra logics.
Astfel lumea materials apare ca un conglomerat imens de
corpuscule infinitezimale, a caror combinatii nenumarate, supuse
legii hazardului si probabilitatii, dau nastere tuturor fenomenelor
micro si macrocosmice. In locul conceptiei lineare si omogene a
stiintei clasice, in locul imaginei line si Clare a unei continuitati
neintrerupte, dela zero la infinit, .atat in ceea ce priveste materia
cat si esenta energiei, in locul viziunii geometrice a luminii, se for-
meaza acum viziunea noua, abrupta si discontinua, in care nu
exists nici zero, nici infinit si in care realitatea se 'manifesta prin
salturi, foarte mici, dar finite. Universul nu mai e nesfarsit, spa-
tiul este curb, vitezele au o limits implacabila peste care nici o
existents concreta nu poate trece viteza luminii, timpul este
o simpla dimensiune a spatiului, lumina are greutate.
Si totusi, alaturi de aceasta conceptie corpusculara si oarecum
individualists a lumii s'a inchegat recent o teorie continuista, care
este mecanica ondulatorie a lui L. de Broglie. Aceasta a fost cu
putinta prin luarea in considerare a unor ansambluri vaste, in care
discontinuul se pierde, se topeste in perspectiva marelui numar.

Dualismul acesta de conceptie este in insusi miezul intele-


gerii noastre. Logica umana si una din aplicatiile ei cele mai ab-
stracte, matematicile, au sovait totdeauna intre continuism si dis-

1 9 2 8-1 9 3 8 11

www.dacoromanica.ro
f

-r '
continuism. Natura ultima a realitatii cantitative este aritmetica
sau geometrica ? Este numar sau linie continua ? Leibniz i Newton
au incercat sa faca sinteza for prin nascocirea acelor fictiuni,
mai curand operatiuni decat concepte, numite catimi infinite-
zimale. Dar dualismul a reaparut mai tarziu sub forme mai subtile.
Indoitul aspect al realitatii cosmice se oglindete i in dome-
niul vietii, fie ca e voriba de biologie sau de tiinte sociale. Astf el,
discontinuismul este reprezentat, in desfaurareal in timp, prin
teoria mutatiilor, care afirma ca transformarea speciilor se poate
face brusc, prin salturi dela o etapa la alta. Tot aa selectiunea
naturals in lupta pentru existenta a fiintelor, accentuiaza valo-
rile individuale, care conteaza singure la determinarea insuirilor
speciei supravietuitoare.
Alaturi de acestea, dainuete teoria continuista a evolutiei,
dupa care speciile au crescut, s'au adaptat mediului cosmic, s'au
diferentiat sub presiunea inceata dar continua a functiunilor i
influentelor diverse, s'au ramificat i au dat natere treptat, trep-
tat, la marea varietate a faunei terestre. In aceasta existenta zoolo-
gica singurele realitati cari conteaza sunt speciile i rasele. Instinc-
tele cele mai aprige ale vietuitoarelor sunt acele cari tind la con-
servarea speciei colective. Indivizii sunt sacrificati in hecatombe
uriae, pentru perpetuarea elanului vital.
Cat privete constitutia substantei vitale, tiinta moderns ne
invata ca structura ei intima este corpusculara. Se tie de pilda ca
trupul omenesc este format din nu mai putin de 100 quadralioane
de celule. Fiecare celula (molecula biologica) are un nucleu unde
plutesc 48 de chromosomi. Celula oarecelui are numai 40 chro-
mosomi, ear a mutei 12. Aceti chromosomi sunt atomii caracte-
ristici ai speciei. Toate insuirile de sex, de fizionomie, de con-
stitutie i de temperament ale unui individ sunt cuprinse, ca in-
tr'un rezumat minuscul, in structura chromosomilor din interio-
rul fiecarei celule. . .

0 analiza minutioasa a mers dincolo de aceste puncte vitale


.
care explica ereditatea i a ajuns la elemente i mai mici, un fel
de electroni biologici, constituind pulberea din care sunt formati

12 VREMEA

www.dacoromanica.ro
..

chromosomii. Astfel s'a gasit ca elementele cele mai marunte ale


vietii, acelea cari contin caracterele ultime i fundamentale ale
fiintei, sunt heredonii sau geniile, aflate in numar de cateva mii in
fiecare chromosom. *i. atunci, forma vietii nu este altceva decat o
combinatie neprevizibila a acestui nemasurat de mare numar de
corpuscule biologice, supuse legii hazardului i probabilitatii.

. Aceste doua chipuri ale realitatii fizice i biologice ii au co-


respondentul for i in lumea politica. Aa este antagonismul celor
doua viziuni despre stat, ce despica astazi continentul nostru : con-
ceptia totalitara i conceptia liberalists. Dar nu numai in domeniul
politic, ci pretutindeni, in istorie c,a i in cultura, in viatal tem-
porala ca i in cea spirituala, stapanete acela dualism, acela .7
indoit punct de vedere care opune doua atitudini. Indavid sau
,-
colectivitate, democratie sau dictatura, libertate de contiinta sau
dogma autoritara, sunt cateva din chipurile in care se infacieaza
aceasta universals dilema. Cele mai recente teorii ale fizicei mate-
matice, despre care am pomenit mai sus, par sa sugereze ca solu-
tia acestor antiteze, atat in domeniul material cat si in cel social, .

nu se poate gasi decat in sinteza lor. Lumea este in acela timp %sr
continua i discontinua, ondulatorie i corpuscula.ra.
- . .

1928-1938 13

s ! www.dacoromanica.ro
-." .
Energetica socials

Exists analogii frapante si semnificative intre legile care do-


mina lumea fenomenelor naturale si tendintele generale din lumea
intamplarilor sociale. De aceea o examinare a diverselor aspecte
ale vietii colective in lumina principiilor de fizica poate fi plina de
invataminte.
La temelia fizicei moderne stau, intre altele: doua principii
generale, care conditioneaza energetica universului. Primul este
principiul conservarii energiei, dupa care nimic nu se pierde, nimic .

nu se creeaza, ci totul se transforma. Al doilea principiu, din do-


meniul termodinamicei, este degradarea energiei. Un dualism indi-
solubil, format din imbinarea acestor principii, doming simultan
toate fenomenele cosmice. Energia totals a universului ramane
etern aceeasi, in cantitate, dar se degradeaza mereu, ca valoare.
Pentruca si in lumea neinsufletita a fenomenelor materiale,
exists o erarhie: deoparte energiile nobile, de alts parte paria",
energia inferioara. Principiul conservarii energiei enunta ca orice
energie se poate transforma intr'alta, fara ca nimic din canti-
tatea totals a energiei sd se piarda. Astfel, energia calorica a unei
masini cu aburi se preface, pe locomotiva, in energie mecanica, de
miscare. Energia electrica furnizata de uzina se preface in energie
. .

1 9 2 3-1 9 3 8 15

www.dacoromanica.ro
7 , 401

.
luminoasa, in caldura sau in forty mecanica. $i aa mai cteparte.
Dar principiul degradarii energiei intervine implacabil in aceste .. ..
prefaceri. In orice transformare de energie apare, pe langa ener-
gia principals, i o energie secundara, reziduala, care e mereu
de aceeai natura: energia calorica. Niciodata o transformare nu e
integrals, niciodata nu se poate obtine toata lumina, toata forta
sau toata cantitatea de orice energie nobila, dintr'o anumita can-
titate de energie originara. Totdeauna mai ramane o cenua, o
zgura inutilizabila. Caldura, aceasta ramaita a tuturor preface-
.. _ .
:
rilor din univers, este o energie inferioara. Electricitatea, miscarea,
energia chimica, sunt energii nobile. Pentruca sunt energii malea- .

bile, reversibile i spornice. Electricitatea, de pild,a, poate suferi


orice transformare i se poate intoarce la forma initials. 0 energie
electrica de inalta tensiune i de intensitate mica se poate tran-
sforma in energie de joasa tensiune i intensitate mare, sau re-
ciproc.
Nu e acela lucru cu caldura. Aici toate prefacerile merg dela .

temperatura inalta catre cea joasa i niciodata invers. 0 cantitate


de caldura cuprinsa intr'un litru de apa clocotita (temperatura
100 grade) nu se pierde daca asvarlim apa in mare. Caldura se
va difuza in toata imensitatea marii, care ii va ridica tempera-
tura cu o fractiune infima de grad. Dar aceasta caldura de tem-
peratura mai joasa, risipita in tot volumul uria al marii, nu se mai
poate strange in volumul unui litru, pentru a reveni la 100 de .
grade. Temperatura coborita a unei anumite cantitati de caldura nu
se mai poate ridica cu niciun chip.
Prin urmare, in framantarea de forte a universului, toate pre-
facerile dau natere la energia inferioara a caldurii, iar aceasta se
degradeaza mereu, coborandu-se inteuna pe scara temperaturi-
lor, cat mai jos, pans la limanul frigului, zero absolut. Este o ni-
velare perpetua, o scufundare lenta i ireversibila a tuturor ener-
giilor nobile, in massa uniforms i mediocre a caldurii, care la
randul ei se degradeaza continuu i inevitabil, pierzandu-se in spa-
tiul infinit. Ce perspective sumbra i inghetata pentru viitorul uni-
versului 1

16 YREME A
16

www.dacoromanica.ro
Numai ca acest viitor se plaseaza la o distantg de cateva mili-
arde de miliarde de ani de epoca noastra...

0 perspective mai putin indepartata se ofera insa universu-


lui nostru social. Caci si aici avem o degradare a energiei, mai
putin cosmica si mai putin implacabila, e drept, dar poate mai
deprimanta decat al doilea principiu al termodinamicei... i aici
in lumea noastra omeneasca, avem energii nobile, desinteresate,
creatoare, alaturi de energii meschine si josnice. Ce inseamna
ofensiva pe care au luat-o in ultima vreme afacerile scandaloase de
amploare mondiala, decat o eclatanta si sinistra manifestare a de-
gradarii energiei morale ! Nu ne izbim oare, in actualitatea marunta
de fiece zi, de acel aspect al degradarii energiei, care se chiama
arivism ? Goana dupa situatii, goana dupa avere, care se termina
aproape invariabil prin victoria smecherilor- cu sensibilitatea
atrofiata si excrescence sufletesti bizare... Ce este acest cult al in-
competentei, aceasta suprematie a mediocritatii, care se intinde
insinuant ca o molima, decat o lenta si continua coborire spre tern-
peraturile joase ale vietii, spre o zone in care spiritul e absent si
sufletul sterp. Selectiunea valorilor se face din ce in ce mai mult
dupa criterii minore, intre cari un loc de frunte it au venalitatea
si nepotismul. Si astfel se ajunge la o atare distribuire a capaci-
, tatilor, incat energiile nobile sunt puse sa se iroseasca in activitati
inferioare, iar mediocritatile cocotate sa dea directive absurde.
Paralelismul intre cele doua degradari de energie, in lumea
fizica si in lumea socials, este impresionant. Energiile omenesti se
transforms dupa norme similare cu cele fizice. Energia fizica sau
intelectuala produce energii sociale din cele mai diverse, dar din
., toate aceste procese rezulta inevitabil si o categorie de energie se-
cundara, care este avantajul personal, concretizat prin bani. Orice
transformare de energie umana prilejueste si acest produs secun-
dar, profitul. Valorile sufletesti se transfoma astfel treptat, trep-
tat, in valori utilitare si mai ales in bani, cari constitue o forma
degradata de energie socials.
La randul ei aceasta energie secundara se depreciaza mereu,

1 9 2 8-1 9 3 8 17

www.dacoromanica.ro
5-2
. -
prin insai mecanismul ei de manifestare. Banul ca sa poata C.

produce ceva, trebue sa coboare la un nivel inferior, cu poten-


tial de cumparare micorat, astfel ca din diferenta celor cloud po-
tentiale sa rezulte catigul. Devalorizarile monetare din ultimii ani
sunt aspecte partiale, dar impresionante, ale acestei generale de-
gradari de energie. Un alt aspect it constitue democratismul i po-
liticianismul, adica transformarea functiunii politice a unui neam,
in valoare comerciala, la dispozitia egoismelor i poftelor populare.
Toata aceasta depreciere a valorilor se face lent, fara violenta
i fara sgomot, dar neintrerupt i iremediabil.
Exploatatorii tinuturilor polare povestesc ca uneori, cand ge-
rul surprinde pe calator in mijlocul pustietatilor albe, o stare de
belie placuta se abate lin asupra lui, i ii cucerete treptat mem-
brele, trupul i apoi capul, 11 indeamna irezistlibil sa se intinda pe
zapada, unde amortirea se desavarete, pe nesimtite, prin moarte.
In vremurile acestea, cand criza s'a abatut peste lume ca o lama
naprasnica, degradarea energiilor se intinde incet i persistent, cu
cerind contiintele, inghetand valorile, intro letargie morals pre-
mergatoare dezastrului.
I
Este interesant de vazut aspectul celalalt, discontinuu, al aces-
tui principiu general de degradare. Am vazut ca atat lumea fizica ..h
cat i cea socials pot fi considerate fie ca substante continui, de
pilda energii sau valori, fie ca ansambluri de corpuscule,
molecule, atomi sau indivizi. In acest din urma caz fenomenele apar
ca rezultate statistice ale unei multitudini in aparenta haotice.
$tiinta ne invata ca insui haosul cel mai indescriptibil ii are
legile lui. Prima lege fundamentals este repartitia in spatiu i in
timp a acestui haos. Este faimoasa teorie cinetica a lui Maxwell i .-
Boltzman, care ii intinde domeniul i asupra manifestarilor celor
mai complexe din viata socials. Intr'un ansamblu de unitati au- l.
tonome, o colectivitate de molecule sau de indivizi, data
nu intervine nicio forts ordonatoare din afar& complexul se com-
porta ca un haos. Aceasta este mai izbitor in cazul unui mare
numar de unitati, cum sunt moleculele intr'un volum de gaz oare-

18 VREMEA

www.dacoromanica.ro :'
of-
7. ?Ito: . r,. i -

r-
- .
.
:
Care. Micdrile for Bunt - desordonate, neprevazute i multiple.
Totui acest haos are in el o umbra de ordine. In primul rand mi-
' cdrile intamplatoare ale unitatilor se pot clasifica pe categorii, de
pilda dupa criteriul vitezei. Aceste categorii sunt totdeauna repar-
tizate dupa cateva, norme, in orice haos posibil. Hazardul are i el
legile lui matematice, cand este vorba de o mare multiplicitate. In
-; lumea naturals nu exista desordine absolute, nu exists haos total.
Dar exists grade de haos. Daca intr'un ansamblu de unitati
nenumarate, cu manifestari spontane i dezordonate, intervine o
distinctie, o limits, un plan de separatie, cum ar fi intr'un gaz
oarecare distinctia intre un volum cu temperatura ridicata i altul
cu temperatura scazuta, avem deja o selectie, care marcheaza o
ordine superioara. In lumea fizica aceasta ordine superioara, lasata
. :
in voia ei, se transforms inevitabit intro ordine inferioara. Aceasta,
conform principiului degradarii energiei.
.

. _
Inteddevar, dupa teoria cinetica a caldurii, acest principiu se
poate explica prin legea desordinei crescande. Temperatura unui
gaz inchis intr'un vas oarecare, este proportionala cu viteza mij'
locie a moleculelor ce-1 compun. Daca punem in contact, intr'un
vas comun, doua volume de gaze deoselbite avand fiecare o tern-
perature anumita, dupa catva timp obtinem un volum total de ar,

gaze, cu o temperatura uniforms. Cat timp cele doua volume de


gaze erau separate, ansamblul for prezenta o trasatura de ordine,
o distinctie : deoparte moleculele, deli intro micare desordonata,
7- aveau o anumita viteza mijlocie, iar de cealalta parte, alta.
In haosul micarilor moleculare era o erarhie, o clasificare. Ames-
, tecand cele doua volume de gaze, micarea moleculard se aran-
jeaza dupa legea celei mai mari dezordini : orice distinctie de
. viteza mijlocie dispare, i dezordinea troneaza unica i generala
peste toata agitatia termica. Mai mult, aceasta dezordine este de
un grad infierior dezordinei primului volum de gaz, mai cald, pen-
trued energia calorifica se degradeaza in orice transformare, tre-
cand dela temperatura inalta, la cea mai joasa, i niciodata invers.
In societatea omeneasca indivizii pot fi comparati cu aceste
molecule in agitatie permanents. Actiunea indivizilor, pornita din
. .

1 9 2 8-1 9 3 8 19
.

www.dacoromanica.ro
I- -
e, - .
instincte si indernnuri personale sau coiective, este multiply si ne-
prevazuta. Interesele si faptele for merg in toate directiile, se cioc-
nesc, deviaza, isi schimba brusc traectoria, in mod neprevazut si
neordonat, supuse fiind numai legii hazardului. Am vazut ca o ca-
racteristica a acestei legi este tendinta naturals catre maximum de
haos, printr'o degradare crescanda a dezordinei. Aceasta ar echi-
vala cu di fuzarea puterii de conducere in paturile largi ale popo-
rului, sau, cu alte cuvinte, cu democratizarea masselor, adica aban-
donarea destinului unei natiuni in mainile acelui complex de interese
si vointi antagoniste, ce-I formeaza un grup oarecare de indivizi.
In matematici, calculul probabilitatilor, adica legea intamplarii,
este justa si se verifica numai pentru numerele marl. Tot asa si iii
viata socials, degradarea energiei prin democratizare se verifica
numai la ansamblul unei natiuni sau, mai bine, la intreaga uma-
nitate. E interesant de observat ca acest criteriu logic al marilor
numere are si un corespondent practic, in suprematia majoritatilor
electorale, pentru domeniul politic, si in suprematia celei mai mari
cantitati de capital, pentru domeniul economic. Forma, atitudinea
si destinul societatilor moderne, fie ca sunt natiuni sau state pluri-
nationale, sunt determinate de jocul numeric al cantitatilor.
Universul valorilor morale si culturale, lasat la voia intamplarii,
se degradeaza spontan, transformandu-se pe nesimtite intr'un uni-
vers materialist, in care singura realitate ce conteaza e banul. Le-
gile naturale ale sfantului egoism individual, lasate sa guverneze
lumea, cu credinta ca, printeun miraculos mecanism, sa creeze ma-
ximum de buns -stare si de pri)pasire pentru toti, au reusit doar sa
se conformeze principiilor inevitabile ale numerilor mari, adica sa
genereze anarhia. Resortul interesului particular si mecanismul
electoral al democratiei nu sunt capabile sa coordoneze fortele ad-
verse si sa atenueze antagonismele acute ale vietii sociale contim-
porane. Civilizatia de astazi, odata cu avantul dat individualis-
mului a desvoltat si functiunile comune marilor grupuri de oameni,
pe o scars necunoscuta inca in trecut. Aspectul acesta social al
vietii contimporane, fie ca se numeste interes general sau problems
national& predomina din ce in ce mai mult in actualitate i nu mai

20 VREMEA

www.dacoromanica.ro
poate fi lasat in voia mecanismului automat si orb al concurentii
numerice.
Societatea, i cu atat mai vartos natiunea, este un organism, a
carui conducere trebue concentrate in mainile unei elite, consacrate
prin merit si capacitate. Pentru a opri degradarea spontana a ener
giilor e nevoe de reactiunea viguroasa i creatoare a personalita-
tilor. In fata torentului egoismelor deslantuite i impotriva tendin-
tei de acaparare a numarului i cantitatii, nu se poate ridica deck
forta ordonatoare a spiritului, imperativul categoric al credintei,
a carui instaurare in centrul umanitatii, este singura mantuire din
haosul in care ne rostogolim,

1 9 2 8-1 9 3 8 21

www.dacoromanica.ro
Pr ogres si biologie

_ Marea iluzie a veacului trecut a Post ideea progresului spontan


sinesfarsit. Pe acest mit s'au construit cele mai fanteziste utopii
sociale si cele mai radicale fictiuni politice. S'a crezut, cu can-
doare si entuziasm, in excelenta omului natural si in idealismul
.. ,
evolutiei naturale. Omenirea urea mereu pe treptele evolutiei spon-
: tane, spre culmile azurii ale unei civilizatii ideale si abstracte... 0
icoana a acestui progres necontenit proectat in viitor era intre-
. zarita in perindarea diferitelor forme trecute ale vietii, in cursul
erelor geologice...
Dar, realitatea pare sa fie cu totul alta. Istoria vietii pe pa-
mant este sir de hecatombe infricosatoare. Vietati nenumarate mor
.
cand abia au capatat o forma aproximativa in germene, inainte ,
- de a se naste. Altele, o sumedenie, mor in diferitele stadii ale cres-
terii, in special in timpul si din cauza reproducerii. Cu greu se
poate imagina numarul formidabil de fiiinte care mor in fiecare
clips, din accident. In natura, moartea naturals este extrem de rara.
Legile biologice ale evolutiei, selectiunea speciilor si adap-
tarea la mediu, nu sunt cu necesitate norme de propasire. Selec-
tiunea prin concurenta vitals si prin lupta pentru existents este

1 9 2 8-i e 3 8 23

. www.dacoromanica.ro
adeseori
...
o forta negative, care distruge forme superioare de vials.
Adaptarea la mediu nu se face niciodata complect i niciodata
fare deficit. Paleontologia ne infatiseaza in istoria faunei terestre,
animale extravagante i monstruoase, care au pierit pentru tot-
deauna, din cauza neputintei de a se incadra vitregiei mediului. Au
ramas, dupe o triare catastrofala, numai speciile ce s'au putut stre-
cura prin complexul de forte protivnice.
Dupe o furtuna violenta se gasesc pe tarmul marii numeroase
pasari moarte. Procedandu-se la numeroase masuratori asupra di-
feritelor parti din corpul lor, s'a constatat ca marea majoritate a
acestor victime au dimensiuni si caracteristice diferite de tipul
mijlociu. Moartea pandeste pe acelea care se departeaza de tipa-
rele obisnuite.
Variatia caracteristicelor biologice ale unei specii, cu alte cu-
vinte evolutia ei, este in general o cauza de degradare vitals si
chiar de moarte. Faza de schimbare este caracterizata printr'o vi-
talitate scazuta fata de a animalelor normale i rezultatul este in
general moartea sau intoarcerea treptata la tipul primitiv. Acest Ee-
nomen de variatie structurala este cunoscut in biologie sub numele
d'e heterogeneza i comports totdeauna un aspect patologic. For-
mele vitale care au suferit o schimbare, sunt mai expuse ca cele-
lalte. In acest chip evolutia progresiva sau nu este mereu
impiedicata, iar cand se continua totusi, ajunge de cele mai multe
on la forme ce nu sunt viabile.
. Pe planul omenesc aceasta insemneaza ca o evolutie structurala

sau o modificare radicals a specificului unui grup de oameni, este


sau ucigatoare sau imposibila. Conservarea fiintei trupesti a unei
colectivitati este asigurata prin perpetuarea insusirilor ei tipice.
Contopirea acestora in massa amorfa a unei umanitati abstracte,
insemneaza o castrare, al carei rezultat nu este nici macar unifor-
mitatea, ci degenerarea definitive.
Noua stiinta a generatiilor, numita genetica, a lamurit multe
din tainele perpetuarii vietii. Se tie astfel ca fiecare specie animals
este caracterizata in elementele ei cele mai intime i cele mai ma-
runte, in nucleul celulelor constitutive, printr'o anumita substanta.

24 VREM EA

www.dacoromanica.ro
crornatina. Caracterele unei specii, unei rase, unui popor sau unei
familii, sunt inscrise pe vecie, intr'un chip misterios, in acei chro-
mosomi din inima nucleelor celulare. Orice individ al speciei om
e compus din miliarde de celule. In fiecare din acestea, in centrul
lor, plutesc cate 48 de chromosomi, totdeauna in acelas numar,
pretutindeni la fel aranjati. Este o schema minuscule a specificului
uman, multiplicata in miliarde de exemplare si perpetuate dea-
lungul tuturor generatiilor. La randul lor, acesti chromosomi sunt
formati din particele si mai mici, numite genii, al caror numar i
constitutie determine caracterele nationale si individuale. Incru-
cisarea si transmisia acestor caractere se face dupe legile ereditatii
mendeliene. Insusirile asemanatoare se transmit dealungul tuturor
generatiilor, iar cele prea deosebite dau nastere la hibrizi, pentruca
mai tarziu sa reapara caracterele dominante ale unui ascendent.
Orice organism viu este o dualitate: pe deoparte corpul (soma),
care traeste existenta limitata a unui individ si pe de alts parte
celulele reproducatoare (germen), care perpetuiaza viata. Germenii
formeaza o linie nemuritoare, care strabate corpurile succesive si
pastreaza caracterele ce trebue conservate. Soma e muritoare, ser-
vind doar drept lacas trecator germenilor nepieritori. Prima repre-
zinta individul si actualitatea ultimii, generatia si istoria. Con-
tinuitatea si statornicia substantei unui neam este astfel interne-
iata pe insasi constantele lui biologice, cele mai intime. In lupta
dintre actualitatea novatoare si eternitatea conservatoare, dintre
progres si viata, victoria uneia nu este niciodata finals si existenta
isi continua astfel dansul vesnic al celor doua realitati, impletite
strans si pentru totdeauna.

1 9 2 8-1 9 3 8 25

www.dacoromanica.ro
.
. 1. " ,

V...

:
. .

Civilizatia
4

. .

mecanical

IP

www.dacoromanica.ro
M a 9 i n I smu
.

Cum a aparut marina .

Secolul nostru s'a trezit sub lumina concentrate si intense pro-


ectata din laboratorii. Tot de acolo au navdlit in lume milioane de
fiinte noui, bizare si nazdravane: mainile. Veche realitate, cu lu-
mea ei de miracole si fantasme, coplesitd de destine supraterestre
si implacabile, s'a prabusit sau s'a destramat, facand loc unei vi-
ziuni inedite si revolutionare, in care troneazd technica.
Origina acestei discipline este indepArtata si vagA. Spengler
a intrezareste Inca in primele dibuiri ale omului preistoric. Cand
a aparut omul pe lume, s'a nascut cu trei insuiri, care 1-au predes-
tinat pentru rangul de rege al creatiunii: mainile, graiul si statura
verticals. ".,
Mena, acest organ de explorare a realitatii si de actiune, l-a
indreptat spre lumea concrete. Cu mana omul a descoperit obiec-
tele, plasate in spatiu la departari variabile si avand forme si con- .
sistente diferite. : ,
Animalul nu tie de existenta lucrurilor. Pentru el nu exists
decat: hranA, prada, alte fiinte ostile sau inofensive si puterea

1 9 2 8-1 9 3 8 29

www.dacoromanica.ro
1.. 1 .;):. .?
, , le?
.
.
r'

. .

obscura a elementelo r deslantuite, care -I cople*ete. Omul, cu ajti-


torul mainii, a descoperit i alte prezente, inanimate i docile: obiec-
tele. Le-a apucat, le-a manuit, le-a aruncat, le-a cantarit, i a
fost prima experienta. Mana era o prelungire a ochiului. Un ochiu
activ. Un ochiu care pipaia i scormonea. A fost primul instrument
de cercetare tiintifica.
Dar, mana, apucand obiectul, i-1 insuia: obiectul prins era
un madular al mainii. Devenea i el activ. Buturuga devenea ma-
cluck arms; piatra devenea unealta. A fost prima technics. Prima :

manifestare de technics personals, contienta, artificiala, in-


ventive spre deosebire de mijloacele de lupta i de existenta ale
animalelor, care erau impersonale (fiind ale speciei), incontiente
(instinctive), naturale i motenite.
Si omul a descoperit astfel ca poate lupta, nu numai contra
ti
celorlalte fiinte, ci i contra naturii. A fost prima revolutie. Prima
emancipare. Nu mai era parte a naturii, ci in afara de ea i duman
al ei. Deatunci natura i-a aparut ca o prada ce trebuia rapusa.
Cu timpul oamenii au inceput sa se inmulteasca. Au inceput
sa traiasca laolalta. Atunci, un nou mijloc de actiune s'a ivit, pe
langa unealta : multimea. Aceasta a fost cu putinta gratie cuvan-
tului. Unealta era manuita de mana, multimea trebuia manuita
de graiu. Si astfel puterea omiului se marl, nu numai prin numar,
dar mai ales prin lucrarea in comun, dupa o porunca, prin or-
ganizare. Au aparut pe rand: tribul, satul, cetatea, statul. Omul
i-a pierdut libertatea. Nu mai traia dupa bunul lui plac i pentru
bunul lui plac. Dace era multime, trebuia sa asculte de porunca
efului ; dace era .7ef, trebuia sa fie primul servitor al colectivitatii.
Graiul a creat organizarea. Organizarea a izgonit libertatea i
a intronat sclavia. Sclavia a cladit impunatoarele civilizatii antice. :

Piramidele Egiptului au fost ridicate prin truda mai multor gene-


ratii de sclavi.
Dar graiul, perfectionat prin traiul laolalta, a inlesnit i alt-
ceva, in afara de munca poruncita : a inlesnit comunicarea gan-
dului pur i simplu, a gandului lipsit de preocupare practice ime-
diata. . .

30 VREMEA --

4 s'

.
www.dacoromanica.ro
J t.
irn ' t. 1-
..
Statura verticals a omului i-a permis sa priveasca cerul. Si ce-
rul a Lost prima carte in care a citit gandul omenesc. Celelalte pri-
veliti i fenomene ale naturii erau prea complicate pentru rudi-
mentul de inteligenta ce se plamadea. Cerul insa, cu figurile lui
geometrice de stele, care se pastrau mereu in decursul noptilor,
cu rotirea lui mereu aceea0 in jurul unei osii invizibile, a fost
prima oglinda cea mai simpla i mai grandioasa totodata a
armoniei din univers. A fost prima licarire, prima idee \raga despre
existenta a ceva constant in natura, despre existenta unor legi, ta-
cute, misterioase, dar implacabile. De aceea astronomia a fost cea
dintai tiinta.
. Graiul a inlesnit comunicarea impresiilor i descoperirilor per-
.
sonale ale inceputurilor tiintei. Gandul, uimit de armonia ce o des-
coperea pe firmament, vroia sa se impartaeasca i altora. Aceasta
exprimare prin graiu impunea o sistematizare a gandurilor i im-
presiilor. Si astfel cuvantul servea i ca instrument de perfectionare
a gandirii. , -
Dar viata devenea tot mai grea prin inmultirea necontenita a
,
populatiei. Munca bratelor nu mai ajungea pentru indeplinirea ne-
.

voilor individuale i colective. Atunci oamenii cautara noui forte


aiurea. Si le gasira la animale. Domesticirea animalelor de munca
a fost un eveniment de covaritoare importanta pentru istoria uma-
nitatii. Munca ogorului s'a uurat enorm i s'a putut face pe o
. scars mai intinsa. Este epoca agrara, epoca satului. Omul stapa-
, nete natura prin unealta, organizare i animale domestice.

Cuceririle omului nu s'au marginit aici. In Europa, Inca


dela sfaritul Evului Mediu s'au ivit oameni stapaniti de un duh
nou : curiozitatea metodica, experimentarea. Primii experimenta-
tori au lost calugarii, cari credeau ca, scormonind natura i intre-
buintandu-i fortele, aduc un Dios omagiu Creatorului. Si aa a apa-
rut pe lume o magie noua, din ruinele celeilalte, care se stingea,
magia oculta. Sa nu fi fost oare in adancul sufletului acelor smeriti
calugari-magi o nazuinta tainuita, infiorata, de a fura o particica
din puterea Atotputernicului ? Manuindi lumea cea mica a expe-

1 9 2 8-1 9 3 8 31
!

. .

www.dacoromanica.ro
e
r r
i
. ''..IP21 14 1
rientelor lor, in fata primelor incercari reunite, in fata primelor
creatiuni de elemente noui, n'a tresarit in ei ispita cea mare,
ispita lui Faust ? .

Ceeace e sigur e ca magia cea noun s'a intins, a cucerit spi-


ritele cele mai ascutite si-a isgonit treptat vechea magie, cu vracii
si alchimistii ei. Din lumea calugareasca a trecut in lumea laica, in
lumea mestesugarilor si a artistilor. Un neastampar sclipitor a pus
stapanilre pe creerele cele mai lucide. Simbolul noului veac ce se .
anunta in omenire, a fost Leonardo da Vinci. In mintea lui s'au
framantat cele mai indraznete probleme de technics moderns. Pre-
cursor genial, da Vinci a trecut toate hotarele gandirii din vremea
lui si a deschis pentru viitorime orizonturile nesfarsite ale stiintei.
Duhul cel nou, spiritul faustic cum it numeste Spengler, a
inceput sa creased, alimentat de primele izbanzi. Natura aparu ca
o sarada, a carei deslegare oferea, in acela timp cu satisfactia spi-
ritului, cheia tuturor comorilor si-a tuturor puterilor. In locul for
mulelor magice ale vrajitoriei scaparau acum formulele matema-
tice si simboalele chimice. Si atunci se ivi un gand nou, ;un ideal, o
himera, care avea sa fie dealungul veacului celui nou obsesia
tuturor nascocirilor : perpetuum mobile. SA fAureasca, printr'o com-
binatie de mecanisme, un univers in miniature, care sa nu aibe nevoe
de lumea din afara. Un univers artificial, micut, der de sine sta-
tator, care sa produce miscare, energie, din el insusi, din nimic,
la nesfarsit ! Era imaginea in mic a lumii celei marl. Era idealul
masinei. Marina a aparut pe fume intai ca o himera : perpetuum
mobile. Si apoi s'a intrupat, incomplect, nedesavarsit dar, in con-
tinua devenire. ,

Pe continentul european a aparut marina cu aburi, calul


putere, mancator de jar. Si fata pamantului s'a schimbat. Dela pri-
ma marina cu aburi a lui James Watt, pans la turbinele de zeci
de mii de cai putere din zilele noastre, pasul a fost gigantic.
Pentru ca sa alimenteze foamea acestor milioane de cai-putere, a
trebuit sa se foloseasca pamantul si sa se caute in maruntaele lui
painea neagra a industriei, carbunele. De aceea si forta mecanica

32 VREMEA

www.dacoromanica.ro
'
s'a ingramadit acolo unde gasea in apropiere substratul ei de exis-
tenta, terenul carbonifer.
Dela primele vapoare ale lui Denis Papin i Fulton, pang la
transatlanticele moderne, progresul n'a fost mai pucin uimitor. Pe
uscat locomotiva, incepand timid cu racheta" lui Stephenson, a
1 oucerit treptat toate continentele. 0 retea imensa de drumuri de fier
, impanzeste astazi intreg globul. Prin ea pulseaza viata economics
a popoarelor, intr'un ritm vertiginos.
Mare le cuptor undie se plamadesc masinile si toate produsele
. tehnice este uzina, fiabrica. Alaturi de ogor, uzina devine locul de
I, - munca al omului, acaparand din ce in ce mai multe brate si intin-
. . zandu-se tentacular in uriase aglomerari proletare.
Spiritul neistovit al inventatorilor a gasit mereu alte resurse
pentru imbogatirea patrimoniului energetic. Masina cu aburi era
. prea legata de pamant, de carbunele negru din mina. Trebuia o ener-
gie noun, mai fluids si mai universals decat a carbunelui. A fost
- electricitatea. Gracie catorva fizicieni si technicieni geniali, cum
.
au fost Faraday, Ampere, Edison, electricitatea a devenit zeita buns
-; a civilizaciei noastre. Ea poate izvori din ghetari sau din cascade,
din vant si din miscarea valurilor marii. 0 energie usor de gasit
a
oriunde, putand fi transportata cu iuteala fulgerului la distance de
- sute de kilometri, putand lua forme multiple, transfOrmandu-se
" instantaneu in lumina, caldura, miscare, sunet. E o realitate pro-
. teica cu o mie si una de chipuri ascunse, cari, ies la iveala, ca
prin miracol, la lovitura de bagheta magica a inginerului.
Electricitatea imblanzeste uzina. 0 face mai suportabila, mai
.

confortabila. Este o energie populara, care se ocupa de toci si de


toate. Gracie ei masina ese din splendida izolare, din uzina, din
.. industrie, si intra in viata de toate zilele. Se umanizeaza, atasan-
du-se de caminuri si amestecandu-se in viata domestics.

Contributia mafinei la civilizatia moderns


Am vazut ca marina a aparut ca o incoronare a luptei omului
contra naturii. Plasat intro natura ostila si vitrega, omul trebuia
.
-
sa infranga rigorile climatului, vietatile concurente si toate greu-

9 2 8-1 9 3 8 33

www.dacoromanica.ro . "
. f. L 3 .#` .0;
V

LL

tatile de gasire a hranei. In acest razboi al vietii i-a luat ca aliati,


mai intai pietrele, apoi metalele, apoi s'a steam laolarta si s'a an-
gajat, a domesticit animalele, injugandu-le la munca, i la urma
a nascocit marina.
Aceasta marina a dat omului puteri nemasurat mai marl de-
cat a tuturor celorlalte animale de pe pamant, facandu-1 cu ade-
vArat regele creatiunii. Inertia a host invinsa de forta mecanica,
gravitatia infranta de zborul artificial, timpul i spatiul cucerite
de viteza.
Dar marina a mai facut ceva. A imbunatatit soarta animale-
lor de munca, inlocuindu-le. Cele 33 de milioane de automobile
care circula pe glob au facut mai mult bine cailor decat toate so-
cietatile de protectie a animalelor. Marina a mantuit animalul
domestic de truda silnica , acolo unde 1-a inlocuit, adica in juma-
tate din suprafata pamantului.
Am vazut ca civilizatiile antice s'au inaltat pe umerii truditi
ai sclavilor. Numai munca istovitoare i necurmata a acestor robi
a permis aristocratiei sa acumuleze bogatii, sa se resfete in lux si
splendoare, incurajand astfel operele de arta si de cultura, care au
supravietuit veacurilor. Marina a inlaturat sclavia, a mantuit pe
robi, dar a salvat i civilizatia. S'a substituit sclavilor si a lucrat
mai bine, mai repede si mai mult decat ei.
Asa dar rolul masinei in viata colectivitatilor e dublu sa. ma-
:

reasca productia si sa micsoreze sau sa usureze munca omului. Prin


marirea productiei se satisfac nevoile multiple, se inlatura mizeria,
se creeaza belsugul. Prin micsorarea muncii se desfiinteaza sclavia
si se elibereaza omul de blestemul ce-1 mosteneste dela Adam :

vei agonisi painea in sudoarea fruntii tale !".


Dar, din nefericire, realitatea nu e asa de simpla ca aceasta
schema. Marirea productiei poate ajunge la supra-productie si in
loc sa aduca belsugul, printr'un tragic paradox economic
poate aduce mizeria, dezastrul. Micsorarea muncii este iluzorie,
deoarece marina a starnit necesitatea altor munci noui ; cantitatea
totals de munca umana necesara a crescut odata cu cresterea magi.
nei. Sau, daca micsorarea muncii exists realmente, intr'un compar-

34 -" VREME

www.dacoromanica.ro
"

timent oarecare al vietii economice sau intro regiune anumita,


atunci nu mai e o binecuvantare , ci un blestem, mai sinistru decat
cel dela Adam : omajul.
Pentruca maina, odata cu aparitia ei pe lume in stil mare, ne-a .

adus i o forma economics noua : capitalismul industrial i bancar.


Ne-a adus lumea moderns, cu stralucirea i contradictiile ei. Ne-a
faurit o societate, intinsa pe toata suprafata glbbului i condusa de
mecanisme complicate, cu micari imprevizibile. Uzina, fabrica,
aceste focare ale industriei mari, s'au desvoltat monstruos. Munci-
torul a inceput sa se specializeze la extrem. Diviziunea muncii a fa-
cut din el un proletar : o rotita in angrenajul uria, o unitate de
productie, un iobag legat de specialitatea lui i de nivelul pretu-
rilor mondiale.

Lumea aceasta artificiala, civilizatia mecanica, a avut i influ-


ence de alt ordin asupra creatorului ei. Omul modern, trait in preaj-
ma mainei, imbibat de spiritul latent *tiintific, a capatat o mentali-
tate specifics. Un pozitivism subtil, emanat din framantarea teh-
nica, a patruns in toate ungherele existentei. Lumea artificiala a
izgonit natura sau a transfigurat-o. Omul nu mai gandete decat
prin prizma nouilor conceptii. Orice privelite naturals apare in
creerul modern intovaraita de evocarea aplicatiilor technice posibile.
sau de explicarea tiintifica a fenomenelor. Umbra laboratorului
plute,te asupra inteligentei contimporane i se proecteaza, uriaa,
peste lucruri, peste natura, peste tot.
Technica noastra a insinuat omului ispita unei morale fara
obligatiuni i fara sanctiuni. Posibilitatile aproape nesfarite
pe care le ofera maina, omului in viata de toate zilele, i-a deschis
gustul i i-au dat iluzia posibilitatilor nesfarite in viata launtrica.
Si aa a aparut sentimentul gratuitatii de actiune i spiritul de
aventura. Sufletul modern vrea sa fie un perpetuum mobile, fla-
mand de toata realitatea.
*Uinta 1-a invatat pe om sa iubeasca savarirea, in locul desa-
varirii. In locul nostalgiei dupa trecut, in locul dorului de lumi
ideale sau oculte, maina a instaurat romantismul viitorului. Poe-

1 9 2 8-1 9 3 8 35

www.dacoromanica.ro
J. -

zia clipei creatoare, care confine in ea germenele zilei de maine.


Sufletul nu mai traieste in eternitate, ci in intensitate : vesnicia .:.....:(-'-
concentrate in clips. Orientarea omului nu mai este spre adancime, -

ci spre inaltime.
Civilizatia mecanica sub aspectele ei multiple si diverse, a
patruns in toate compartimentele existentei noastre si rostul ei
devine tot mai important si mai enigmatic in tesatura destinelor
omenesti. Probleme noui s'au ivit data cu amplificarea ce a .

luat technica in ultima vreme. Marina moderns a deschis umani-


tatii un rezervor uria de sperante si posibilitati, intr'un univers ..
clasificat, analizat, explorat. Dar a starnit in acelas, timp si para- .
.

doxe neasteptate, a ridicat in calea progresului stavile ciudate si


turburatoare.

4.- .

Perspectivele macinismului
Incotro ne duce aceasta technica moderns, in goana ei neo-
bosita ? Ce lume noua ne pregateste ? Ce culoare va avea acel
maine" al civilizatiei noastre : culoarea paradisului pierdut sau
culoarea infernului ?
Ostwald Spengler, filosoful civilizatiilor apuse, vede in ma-
sinism simptomele agoniei. Prabusirea masinei va atrage dupa
sine si intreaga civilizatie a rasei albe. Lumea a ajuns la un apo-
geu. Masinismul a ajuns la un stadiu de supratensiune, prevesti- . I
tor al sfarsitului. In mai putin de un secol, fauna si flora Oman-
tului au fost transEormate radical de marina. Paduri imense au
disparut, inghitite de ziare, rase de animale si de oameni au pie-
rit, unde s'a instalat civilizatia alba. Continentele s'au despartit
prin canale si s'au unit, pe de alts parte, prin podurile plutitoare
ale uriaselor pacheboturi. Schimbarile sunt numeroase, gigantice si
esentiale, amenintand temeliile mai vechi ale batranei civilizatii
.
europene.
Cad marina e un lux. Un simbol, ca si idealul ei suprem, per-
petuum mobile. Este o necesitate spirituals, nu una vitals. Soarta
.

-
36 ,
VR EMEA

:0
e
www.dacoromanica.ro _
- - J
- ." ;:
, s' Iu
r'
.
ei nu e legata de soarta omenirii. Ea e destinata pieirii mai cu-

- . rand. In zilele noastre. Asa crede Spengler !


Simptomele decadentei pe care le intrezareste el, sunt trei. In
primul rand spiritul creator incepe sa se intoarca dela marina.
- Masinismul nu poate sa traiasca decat progresand. Pentru aceasta
trebue o elita de cercetatori ri luptatori pe frontul necunoscutului.
Dar acestia au inceput sa se sature de obsesia progresului. 0 obo-
;',.- seala \raga se intinde peste spiritele creatoare ; se simte ne-
. voia unui armistitiu in nesfarsitul razboi cu natura. Oamenii incep
sa evadeze din artificial, din marile orase mecanizate, din scla-
:. via organizatiei, din ritmul masinei, si se arunca in natura. Feno-
-. mene sociale diverse, cum sunt sportul, nudismul, turismul, dovedesc
aceasta. Alta evadeaza in lumile de dincolo, in ocultism, spiritism.
teosofie, etc.
Dar, odata cu dezertarea conducatorilor, se ridica si al doilea
simptom, revolta multimei. Marina a sapat o prapastie intre aceste
doua categorii de oameni. Conducatorul a devenit atat de puternic
in spatele organizarii masiniste, muncitorul s'a micsorat atata in
uriasul angrenaj al productiei intensive, incat nimic comun n'a mai
ramas intre cele doua specii de oameni. Pentru multime, conduca-
torul este o entitate fioroasa, atotputernica ri indejArtata, care o
- constrange la munca monotonA i vitrega de fiece zi. Pentru con-

--
' .
ducAtor, multimea nu e formats din oameni, ci este un numar, un
coeficient in calculul de rentabilitate al intreprinderii lui. Aceasta
instrainare radicals a starnit o ostilitate apriga intre cele doua ca-
tegorii. Multimea, care incepe sa fie mai puternica prin numar, nu
mai urea sa suporte un destin ce-i apare ca o povara . Pentru ea
- conducatorul, adica organizatia, se identifica cu technica si se
- intruchipeaza intr'un singur vrajmas : ordinea stability. Rascoala
_

. .
mainilor contra masinei mocneste si se tradeaza prin multiple fapte
diverse : atentate, sa!botagii, greve, revolutii.
. Al treilea simptom ri cel mai gray este, ceea ce numeste 0.
'. Spengler, tradarea fata de marina. Puterea civilizatiei albe a durat
,
tot secolul modern, gratie unui singur lucru : monopolul industriei.
Europa apuseana si America aveau cu ele forta masinei si secretul
.. .

1 9 2 8-1 9 3 8 . 37
. C- .- . /
;
: : ;
;
www.dacoromanica.ro
.0 . -
. ".
.
.1 41
.4: .., ,4 %.!
c

a2:

el. Acestea le-au dat putinta sA exploateze celelalte continente, cu


popoarele for colorate si sa-si cladeasca pe spinarea for o boga-
tie si un lux neatinse Inca in istorie. Dar, Inca dela sfaritul seco-
lului trecut, vointa de putere a popoarelor albe a trecut dincolo de
tinta ei. In loc sa se multumeasca cu exportul produselor for fabri-
cate, au inceput sa exporte secretele, procedeele, metodele, ingi-
nerii si organizatorii ei. Si astfel popoarele colorate au putut sa se
pregateasca, sa se perfectioneze i sa-i Eaureasca o arms contra
culturii si civilizatiei albe. In locul exploatarii pans la sleire a celor-
lalte continente a aparut, amenintatoare, concurenta lor. Si rezul-
tatul a fost somajul in tarile albe, omaj care nu reprezinta numai
o criza, ci inceputul unei catastrofe !
Pentru popoarele colorate, ca i pentru ruii bolevici
maina nu este o necesitate spirituals. Nu este deck o arma. 0
arms contra europenilor. Indata ce vor sdrobi cu ea capul civiliza-
tiei albe, o vor lepada, ca pe ceva blestemat. Si astfel, peste cateva
secole, maina va fi ceea ce sunt astazi ruinele civilizatiilor stinse
din Memphis, Babylon si Pompei.
In fata acestui destin pe care ni-I zugraveste Spengler in culori
de incediu, el recomanda o atitudine de resemnare lucida, de tra-
gedie demna. Optimismul ar insemna in aceasta situatie, laitate.
Omul civilizatiei masiniste trebue sa ramana la postul sau de apa-
rator al unei lumi ce se stinge, fart nici o speranta, cu certitudinea
ca totul e pierdut !
Cu toata frumusetea tragica a conceptiei, nu putem fi de acord
cu filosoful prabuirilor. Simptomele lui sunt iluzorii.
Evadarea din artificial a spiritelor creatoare, chiar daca
ar fi un fapt aa de general si de radical cum crede Spengler.
nu insemneaza parasirea masinei. Din contra, este o noua cucerire.
Omul civilizatiei mecanice, impins de demonul mobilitatii perpetue,
patrunde pretutindeni, exploreaza totul, ca sa cucereasca mereu
alte tinuturi materiale sau imateriale pentru sufletul lui inse-
tat de inedit. Tipul reprezentativ al acestor oameni de elita, eva-
dati din artificial, il formeaza exploratorii, care isi petrec ani de

38 VREMEA

www.dacoromanica.ro
flu
vials in singuratatile albe ale Polilor. Se poate afirma oare ca
aceti eroi ai tiintei au tradat, astfel, marina ?
Spengler vorbete de o oboseala a spiritelor creatoare in tech-
nics, de un armistitiu cu natura. Linde este acest fenomen ? Nu
exists in istoria culturii umane o epoca mai fertile i mai febrile in
activitate technics creatoare ca cea de azi !
Al doilea simptom, rascoala multimei, este mai mult de resortul
politic decat... mainist. Revolta mainilor poate fi cel mult contra
capului, nu contra masinei. Lucratorul e mai apropiat de maina
pe care o indrageste decat este stapanul.
Cat prive*te al treilea simptom, este adevarat in prima parte,
dar fals in a doua. Popoarele colorate au prins secretul technicei.
$i astfel a aparut o concurenta redutabila. S'ar putea ca, inteun
eventual conflict, sa iasa invingatoare rasa galbena. Dar chiar in
acest caz, nu insemneaza ca destinul technicei este pecetluit i ca
invingatorii vor arunca arma cu dispret, ca ceva strain de spiritul
lor. Cine s'a servit de maina nu se mai poate lepada de ea ! Cad
technica nu este numai o simple unealta, ci i o functiune, care se
integreaza in viata colectivitatilor.
Dace este un pericol al mainei, el sta in aka parte decat undo
it vede Spengler. .
Pericolul nu vine dela om, dela oboseala, dela revolta sau dela
tradarea lui, el vine amenintator chiar dela maina. Industriali-
zarea vremii noastre a ajuns la un grad de hipertensiune. Technica
i-a intins domeniul peste tot globul. Uzini uriase au acaparat boga-
tiile pamantului, pentru a produce alte bogatii, artificiale, nenuma-
rate, nesfarite. Marina lucreaza din plin, produce, supra-produce,
intro perpetua infrigurare. Avalana progresului mecanic se rosto-
goleste, crete mereu. Maina odata pornita, cu tot angrenajul ci
imens, cu toata valtoarea de forte uriae, nu se mai poate opri.
Creterea nemasurata a mainei incepe sa dep'aeasca faculta-
tile de conducere i puterea de infranare a omului. Maina devine
prea puternica i prea complicate. Puterea i complicatia ei cresc
prin adaogire, cresc mereu, pe cand facultatile omului sunt mar-
ginite.

1928--1938 39

www.dacoromanica.ro
,-1
;

Mare le risc al ma,inei. monstruos de arias& a timpului nos- .

tru, este sa ne tarasca in rostogolirea ei vertiginoasa, poate in


...
prapastie. Marina a creeat marile unitati industriale, cari au cres-
...
cut imens, prin concentrare, i au ajuns sa acapareze totul. Aceti
coloi artificiali marile industrii au pornit, in virtutea pu-
terii for nemasurate, pe cai proprii, dupd legi proprii, nesocotind
destinele i nevoile omului. Si in mersul Tor, s'au ciocnit adesea,
provocand dezastre. Crizele periodice, rasboaiele moderne i ma-
rea depresiune economics prin care am trecut, sunt rezultatul cioc-
nirii acestor grupari de forte uriae, care au scapat din frdnele
omului. .
Maina-om, robotul, se substitue omului pur i simplu, it inla-
tura dela muncd printr'o concurenta inegald, it face de prisos i-1
arunca in massa inflamanzita a omerilor. Caci, maina lucreazd mai
repede, mai precis i mai eftin ca omul. De aceea e preferatd. --
Iar omul devine de prisos. Se depreciaza. -
Technica, din simply unealtd a omului pentru cucerirea na-
turii, a ajuns acum o putere de sine statatoare, marea indus- .

dustrie o putere Tacoma sa cucereasca pe om. Demonul mecanic


a slujit pe om, i-a adus la picioare bogdciile parnantului, i acum -"
vrea sa-si is pretul : sufletul. .
.
Pentru a lupta contra concurenCii ucigatoare a mainei. pentru
a inlatura spectrul omajuIui, omul e silit sa devind i el o marina.
Arma contra pericolului mainei-om, este omul- marina. Ca sa ;
. -
biruiasca monstrul, ca sa evite dezastrele provocate de crize, de --
supra-productie, omul trebue sa se automatizeze, dupd chipul si
:-,-
asemanarea ma,inei. SA-si reglementeze gesturile i sfortarile. Ra-
Cionalizarea i standardizarea muncii umane crete mereu, ca c,
reactiune contra fortelor economice deslantuite, crete 1 inldn-
tuete din ce in ce mai strans activitatea i libertatea omului.
Idealul catre care se pare ca ne indreptdm cu pai repezi este
omul- marina, adica omul fard suflet, artificial pand in macluva oa-
selor, mecanizat in toate incheeturile, cu gandirea automata i
vointa electrica. Marina, infipta in inima i creerul umanitatii, le
suge continutul, be soarbe ultima picatura de spontaneitate si de via

40 VREMEA
, - .

,-
www.dacoromanica.ro
. -
I R Si
, . rt,
.

'RC
. . : '. ,-^
.. . . t. f. I

-,
...
.... .
,
. .

- .

r. natural& lasandu-1 pe om vid, grotesc ri sinistru, ca un schelet


automat 1
,

Pornit in iures fantastic, gigantul de otel si foc se rostogoleste


peste istorie, tArind cu el neputincioasa faptura omeneasca. Pen-
tru a opri aceastA rostogolire omenirea se taylorizeaza, se orga-
. nizeaza, se automatizeaza. Se preface ea insasi in marine. Iata
dilema : on prabusire, on abrutizare !
.
SA nu fie oare nici-o posibilitate de mantuire, nici-o speranta
de indreptare in fata acestei perspective sumbre ? '
. _ Solutii s'au cAutat si se cauta mereu. Unii preconizeaza intoar-

cerea de buns voe la nature, renuntarea la idolul progresului si la


vointa de putere. Intoarcerea atentiei si stradaniei umane, din afar&
inauntru -- din lume, in suflet. In locul luptei si victoriei obiective,
lupta si victoria subiectiva. Technica, zic ei, a avut ca lints sA face
din europeni niste miliardari si n'a reusit sa-i transforme deck in
proletari sau someuri. Renuntarea la marina, intoarcerea la vechile
traditii, va face din rassa alba o comunitate de sfinti. Idealul uma-
, nitatii nu trebue sa fie progresul, ci desavarsirea interioara.
Altii incearca sa devieze traectoria fatalA a masinismului, indrep-
tand-o spre... paradisul comunist. Dar, acesta e tot un paradis me-
canic, faurit din fier, sarma si electricitate. Este tot o masinarie gi-
,
gantic& In care libertatea omului e sufocata.
Leacurile sociale si politice, leacurile etice, sunt paleative. Nu
pot schimba prea mult din orientarea cea noun a destinului um an.
Singurul leac radical stA aiurea. In marina viitorului. In spiritul
inventiv al omului.
Pericolul t el mare al masinei de astazi sta in forta colosala,
concentrate in cateva puncte, in mana catorva. Atunci cand aceasta
forte va fi descentralizata, pulverizata si raspandita la toti oamenii,
pericolul va dispare. Puterea cea mare nu va mai fi deasupra mul-
time', asupritoare ri fatal& ci va fi in maim. fiecaruia. E deajuns
sA ne inchipuim cA se va descoperi candva un procedeu eftin si usor
pentru utilizarea practice a uriasei energii intra-atomice, pentru a
intelege ce revolutie s'ar provoca in viata socialA. Problema pu-
- t .

1 9 2 8-1 9 3 8
-
41
.
-
-
I.:: '4.
t.
n.
,

www.dacoromanica.ro
, fZrle.
. ,
terii, adica problema distributiei mijloacelor omenesti, se va rezolva
prin desfiintare. Un izvor nesecat de energie, pus la dispozitia fie-
,
carui om, it va scuti perpetuu de grija si lupta existentei. Forta si
ingeniozitatea mecanica, multiplicate la nesfarsit, risipite tuturor,
vor face inofensive uriasele masinarii ce ne coplesesc astazi.
Astazi marina a ajuns la o forta covarsitoare si incepe sa scape
de sub controlul si imperiul omului.. Maine, omul va construi alte
maini, cari sa controleze si sa conduca gigantul rasvratit. Va
creea Roboti ca sa infraneze si sa dirijeze pasul colosului.
In contra automatizarii, in contra fantomei omului artificial al
viitorului, spiritul nascocitor va opune creatiile lui necurmate. Ina-
inte ca eiectul automatizarii sa se simta, masina veche va fi fost dis-
trusa si inlocuita cu una noua. Reinoirea continua si progresul per-
petuu al masinei singurul progres netagaduit nu vor da r5.-
gaz de anchilozare sufletului, tinandu-I intro perpetua incordare si
intro perpetua mobilitate.

42 VREMEA

www.dacoromanica.ro
Emanciparea prin technics

In agricultura
Din cele doua miliarde de locuitori ai pamantului, majoritatea
zdrobitoare, adica mai malt de 80 la suta se ocupa cu agricultura.
Stravechea indeletnicire a omului, care-1 leaga de farina unde se
intoarce la sfaritul vietii i care-i da o infatiare de copac crescut
din brazda i infipt cu radacinile in adancurile solului natal, incepe
sa fie cotropita de caii de foc ai technicei i de aripile de lumina ale
tiintei. Pena acum cateva decenii, bogatia ogorului era considerate
mai mult ca un dar al naturii i belugul recoltei era in functie nu-
mai de starea meteorologica i de suprafata cultivate. Un hectar de
pamant putea sa produce, in cele mai bune conditii naturale, un
maximum peste care nu se putea trece. Deaceea, dintre cei trei fac-
tori ai avutiei nationale, pamantul, munca i capitalul, primul avea
o importanta covaritoare. ySi cu drept cuvant, cad in el se gasesc
pretioasele zacaminte de energie concentrate sau de materii utile,
in el rodesc plantele pentru hrana i industria lumii. Dar astazi, taxi
cu intinderi mid de pamant cultivabil i cu sub-solul sarac, cum
sunt Japonia, Italia, Germania, au reuit sa se ridice la o buns stare
mult superioara altora, mai darnic inzestrate de nature. Pentruca
factorul munca i factorul capital au capatat, gratie tiincei, un rol
preponderent.

1 9 2 8-1 9 3 8 43
www.dacoromanica.ro
.

, .
Evenimentele ultimului patrar de veac i progresele technic&
au zdruncinat din temelie structura i economia agriculturii. Mai in- -
tai, extinderea terenurilor cultivate cu cereale in tarile transoceani-
ce, pentru a compensa lipsa de productie a Europei, ocupata cativa ani ',
sa desavareasca cel mai uria macel al istoriei, apoi tendinta mai re-
centa de a se crea economiinationale inchise, au amplificat capacita-
tea de productie agricola peste necesitatile mondiale, dand natere la
acea criza de proportii catastrofale, ale caror consecinte le suportam
i astazi. Dar, aceste doua evenimente, razboiul militar i apoi cel
economic, nu sunt deajuns pentru a explica disproportia intre dis-
ponibilitati i nevoi, care a stricat mecanismul circulatiei bunurilor.
Marea ofensiva technics a vremurilor noastre a cucerit i agri-
cultura. Motorizarea i cultivarea intensive a solului cu mijloace
tiintifice, au merit considerabil productia. In acela timp, inlocuirea
tractiunei animale, atat la munca campului cat i la transporturi,
prin tractiune mecanica, a eliminat din circuitul productiei i con-
sumatiei milioane de animale domestice. Astfel in Statele Unite s'a
calculat ca inlaturarea tailor i-a altor animale dela tractiune, a
insemnat, in ultimii 20 de ani, o reducere a consumului de nutret,
echivalenta cu incetarea de a se hrani a 50 milioane de persoane.
Aceasta cretere exagerata a desechilibrului dintre productia
sau productivitatea agricola i nevoile de consum a fost intovara- .*.
,sits de o descretere a populatiei cu indeletniciri agrare. Luand din --
nou exemplul Americei, vom vedea ca in 1800 peste 90 la suta din
populatie se ocupa cu agricultura, iar astazi proportia a ajuns sub 4f
20 la suta. Dace insa s'ar intrebuinta in mod general i fare nici-o
;
restrictie procedeele cunoscute de agricultura intensive, cu ingra-
aminte artificiale i motorizare rationale, ar fi suficient ca numai
5 la suta din populatie sa cultive pamantul, pentru a obtine recol-
tele actuale. Dupe relatarile agrobiologistului 0. M. Willcox, agri-
cultura americana are un randament de numai 11,3 la suta din efi-
cacitatea minima ce se poate obtine astazi, cu mijloacele cele mai
moderne. Uncle tari din Europa, cum sunt tarile scandinave, Ger-
mania i Anglia, au ajuns la un randament mediu de peste 25%.
Intensificarea productiei agricole a facut primul pas prin in-

44 ,
--
VR EMEA
.

esr., -. 4
- . r

-
www.dacoromanica.ro
.
7
-..
;
- .7;4.
..
,
-
. . -
3.

- ^...
-
. . .
- '.

trebuintarea ingrasamintelor naturale, care se gaseau in cantItati


1-- enorme in Chili. Putin inainte de razboiu insa, in Germania si in
. Norvegia s'au pus la punct procedee industriale pentru fabricarea
artificiala a nitratilor necesari pentru fertilizarea solului. Studii mi-
nutioase de agrobiologie au indicat compozitia cea mai eficace a
ingrasamintelor artificiale si conditiile cele mai prielnice pentru ma-
rirea recoltei. Astfel s'a constatat ca incalzirea solului prin curenti
electrici ii amplified fertilitatea. In Norvegia, unde curentul electric
este extrem de eftin, costand 40 bani kilowatora pentru utilizari in-
dustriale, multi horticultori reusesc sa obtina recolte de pepeni in
-; c. -
3 luni, incalzind pamantul prin conducte care transports cate 200
-. ,.t amperi, sub 25 volti, la o adancime de 10 pans 15 centimetri. Dea-
. semenea, se fac culturi subterane, iluminate electric cu un spectru
luminos bogat in raze ultra-violete, favorabile unei cresteri rapide.
In ultima vreme s'au facut numeroase incercari de asa numita
. electrocultura, adica accelerarea si imbunatatirea cresterii plantelor,
prin actiunea directs a electricitatii. S'a crezut catva timp ca miste-
rioasele raze cosmice au o influents binefacatoare asupra vegetatiei
si s'a incercat captarea ni concentrarea for asupra semanaturilor, cu
ajutorul unor circuite oscilante. Altii au incercat sa utilizeze electri-
- . citatea atmosferica pentru imbunatatirea recoltei, der toate aceste
,. tentative pacatuiau prin faptul ca erau pur empirice si uneori fan-
teziste. Studii recente, intreprinse mai ales la Paris si Leningrad, au
4"/ . reusit sa indrepte electrocultura pe fagasul stiintei autentice.
I.
.._ . . De catava vreme, in Anglia, Danemarca si Germania s'au fa-
cut incercari reunite de a restrange la minimum solul necesar pentru
cresterea plantelor, reducandu-1 pur si simplu la zero... Astfel s'au
putut cultiva plante furajere in cabinete ermetice, cu aer conditio-
-- nat, temperature comandata, lumina ultra - violets si elemente nutri-
tive pure, formate din compusi sintetici concentrati. Procesul com-
plect al germinatiei, cresterii si rodirii plantelor de nutret, nu du-
reaza mai mult de 10 pans la 15 zile. Protagonistii acestor agricul-
turi de laborator sustin ca, in scurt timp, fiecare cetacean va putea
- ,t7
_ -
sa-si fabrice la domiciliu, cu un aparat special, toate verdeturile de
care are nevoie pentru hrana lui si a altor vietuitoare...

-.. 1 9 2 8-1 9 3 8 45

www.dacoromanica.ro
r-
.
Pornita pe caile aceste nazdravane ale tiintei, agricultura va
capata intr'un viitor nu prea indepartat un aspect cu totul nou. Ma-
ma revolutie a celei mai vechi i mai traditionale indeletniciri a
omului a inceput. Agricultura se industrializeaza. Prin aceasta, te-
renuri tot mai imense vor deveni disponibile. Vechile legi econo-
mice ale lui Maltus i Ricardo ii pierd orice sens in fata unei ca-
pacitati de productie ce nu mai e limitata de fertilitatea redusa i
dimensiunile finite ale pamantului, i a unei emancipari din ce in ce
mai radicale a recoltelor fats de sol. Concentrarea agriculturii in-
tensive i transformarea ei in industrie va ocaziona o noua distri-
butie a populatiei i o schimbare radicals a formelor sociale. Inter-
ventia tiintei in viata umanitatii are intotdeauna efecte revolutio-
nare, a caror amploare e bine sa o prevedem, pentru a nu fi sur-
prini nepregatiti la o noua rascruce a istoriei.

In producerea energiei
Dar nu numai in agricultura ofensiva tiintei a reuit sa ma-
reasca autonomia productiei i sa largeascA vechile hotare naturale,
ci i in domeniul tot aa de important al resurselor energetice. Acum
un secol industria era legata de existenta i vecinatatea minelor de
carbuni. Marea Britanie a fost prima tars industrials pentru ca
avea cele mai mari i mai accesibile rezerve de carbune. Astazi
energia motrica se poate gasi pretutindeni, fie sub forma de noui
izvoare naturale, ca lignitul, petrolul, gazele naturale, caderile de
apa, mareele, fie sub forma de produse sintetice sou transport de
energie electrica dela distanta. Astazi sursele de energie nu mai
sunt in mod strict dependente de constitutia solului, pentruca mul-
tiplicitatea for i mai ales substitutele lor, ingAdue sa fie produse in
cele mai diverse i mai aparent sarace regiuni. Technica moderns a
permis eliberarea energiei de un anumit sol, facand-o astfel o enti-
tate universals, la dispozitia tuturor, cu singura conditie sa dispuna
de uneltele, metodele i dispozitivele pentru captarea ei.
Motorizarea tot mai intensa a lumii absoarbe un debit tot mai
mare de combustibil lichid, alimentul preferat al fortei motrice. De.

46 VREMEA

www.dacoromanica.ro
aceea politica diferitelor state in materie de carburanti este foarte
atenta i impregnata de grija permanents a disponibilitatilor pre-
zente i viitoare.
Din fericire, pentru noi, tars bogata in petrol, problema cauta-
rii de surse energetice artificiale nu se pune. Germania insa i-o
pune in chip acut. Locomotiunea mecanica, marina i aviatia utili-
zeaza cantitati uriae de combustibil lichid, gen motorina, pentru
motoarele Diesel cu combustiune interns, i carburanti, de tipul ben-
zinei, pentru motoarele cu explozie. Pentru a face fata unui con-
sum atat de important i a se elibera in acela timp de orice obliga-
tie fats de strainatate, laboratoarele germane au fost foarte active
i spornice in gasirea carburantilor sintetici, care sa inlocuiasca cu
succes produsele naturale.
Metoda cea mai eficace pentru obtinerea carburantilor sintetici
este aceea care se bazeaza pe hidrogenarea huilei i lignitului. Deo-
sebirea, din punct de vedere chimic dintre carbune i petrol, sta in
proportia mai mare sau mai mica de atomi de hidrogen fixati pe
carbon. Combustibilul lichid e mai bogat in hidrogen decat cel
lichid. Aadar, fabricarea petrolului sau a benzinei sintetice consta
in hidrogenare, printr'un fenomen special de cataliza, a uleiurilor
. extrase din carbune.
In Germania se utilizeaza 2 produse : unul, bazat pe studiile
lui. Bergius, aplicat pe o scars foarte intinsa de I. G. Farbenindus-
strie, la uzinele ei din Leuna i Oppau, comports hidrogenarea car-
bunelui prin cataliza la inalta presiune, i altul, descoperit de
Fischer i Tropsch, aplicat la uzinele din Mulheim, obtine hidroge-
narea la joasa presiune. Produsele obtinute sunt benzina i motorina
sintetica, utilizabile la motoarele de automobil, de aviatie, de marina
i cele industriale (Diesel).
Numai uzinele din Leuna fabrics anual, prin transformarea lig-
nitului, peste un sfert de milion tone de benzina sintetica, ceeace
corespunde la aproape o optime din consumul total al Reichului.
Restul de carburant este obtinut astfel : 900 mfi tone prin import,
70 mii tone benzina indtigena i 400 mii tone de benzol i alcool,
utilizabile la anumite tipuri de motoare economice. Pans in prezent,

192 8-1 9 3 8 41

www.dacoromanica.ro
z
1,, 1

-;

"-:". . , ,
produsele artificiale sunt mai scumpe decat cele naturale, din cauza
pretului ridicat al hidrogenului necesar in doze masive pentru pro-
cesul fabricatiei. Pentru Germania ins& care urmareste cu perseve-
renta o politica de autarhie, aceste considerente de preturi nu con-
teaza prea mult. .

Italia, care sufera de aceea lipsa de combustilbil lichid, urma-


rete pe alts tale aceea politica. Motoarele cu explozie ale vehicu-
lelor au fost adaptate pentru a functiona cu gaz sarac sau cu gaz
comprimat, in special metan. Deasemenea s'a realizat motorul poll- ,

carburant", care e capabil sa functioneze cu once fel de combustibil,


natural sau artificial, incepand dela benzina naturals, benzina sin-
tetica i pana la motorina i gazul de gazogen. Pe de alts parte se
urmareste cu perseverenta inlocuirea huilei i antracitului cu car-
bunele alb" al caderilor de apa. Energia hidroelectrica se substitue,
incet dar necontenit, energiei termite, in transporturile pe cai ferate.
In prezent electrificarea face anual o economie de peste 1 milion de
tone carbune.
In Franta, s'a lansat recent un carburant sintetic denumit For-
tex", produs din elemente ce se gasesc in albundenta in tarn, i anu-
me : alcool, benzol i uleiuri extrase din gudroane. Toate sunt ma-
teriale eftine sau produse secundare ale altor fabricatii, astfel incet
pretul noului carburant esie aproape la nivelul celor naturale. In .

r-J
plus, noul produs sintetic prezinta avantagii technice, avand o pu-
tere calorifica mare si calitati antidetonante remarcabile. ,

. -

In productia industrials
In domeniul materiilor prime si al produselor fabricate, proce-
deele technicei moderne au reuit deasemenea sa emancipeze unele
economii nationale de hegemonia strainatatii. 5i in acest caz exem-
plul cel mai impresionant it da tot Germania. Astfel, se tie ca in-
dustria Reichului a reusit sa fabrice in stil mare cauciucuri sintetice,
de calitati egale sau chiar superioare celor naturale. In chipul acesta
motorizarea tarii este aproape complect liberata de importul de
peste granita, cele dour elemente esentiale, combustibilul pentru

48 VREMEA

, : ,
. .
www.dacoromanica.ro
, L
inotoare si cauciucul pentru pneumatice, putand fi fabricate in can-
titati suficiente de industriile indigene.
Deasemenea s'a inceput productia in stil mare a acizilor grai
din parafina. Pentru fabricarea sapunurilor, industria celui de-al
treilea Reich importa anual peste un sfert de milion tone de grasimi.
Noul procedeu furnizeaza industriei sapunului materialul necesar,
pe un pret inferior i fare export de devize. In regiunile carbonifere
ale Reichului, dupa distilarea gudroanelor de caribune, raman res-
turi parafinoase, care inainte se pierdeau. Acum, parafina obtinuta
din aceste reziduuri este oxidate, prin suflare de aer, in prezenta
unor catalizatori, si astfel se obtin acizii grasi utilizati la sapunuri.
Un alt produs sintetic, de insemnatate senzationala, este sticla
.- Plexiglas", o performanta stralucita a industriei germane. Noul
.r -.material este destinat sa revolutioneze caroseria vehiculelor, terestre
sau aeriene, precum si arta constructiilor. Sticla obisnuita este un
produs mineral, cu compozitie de silicat. Sticla organics este un
produs de materii rasinoase sintetice, cu structure coloidala. Cali-
tatile ei ii confers un intins domeniu de aplicatie.
Inteadevar, noua sticla sintetica este elastics, nu se sparge, nu
se aprinde ca celuloidul, este mai ward ca sticla obisnuita, mai re-
zistenta la eforturi, se poate lucra ca lemnul, are o transparenta su-
perioara si o mare putere de izolare a caldurii. Numai din aceasta
simpla insirare de insusiri se pot ghici utilizarile multiple la care se
preteaza.
Avioanele moderne, cu viteze mereu crescande, trebue sa aibc
forme aerodinamice perfecte, pentru a invinge rezistenta aerului.
Aceste forme comporta linii si suprafete curbe, care se pot realiza
din metale speciale, dar nu din sticla obisnuita. Cum o alts conditie
esentiala a unui aeroplan modern este vizibilitatea cat mai com-
plecta, atat pentru razboi, cat i pentru turism se intelege ca
utilizarea unui astfel de material, care sa fie in acela timp trans-
parent, rezistent, usor i modelabil in orice forma, este un imperativ
seducator. Acest material este sticla organics. Conductibilitatea
termica i acustica mica, it face sa fie in acela timp si un excelent
- . izolator contra frigului de altitudine i a sgomotului din afara. Pro-

1 9 2 8-1 9 3 8
. ,
49
.
www.dacoromanica.ro
, - .
-
' .

II I 1 11 ' t t. " . ..
blema aa de Brea i de mult cercetata a insonorizarii avioanelor de
pasageri, poate capata astfel o solutie mai elegant&
In construCtiile moderne, intrebuintarea sticlei sintetice pentru
ferestre are avantagii multiple, printre cari amintim, ca i mai sus,
izolarea de temperature i de zgomot, precum i transparenta com-
plecta pentru razele ultra-violete, absorbite de sticla obinuita. Cum
acest nou material poate fi lucrat ca lemnul, adica strunjit, dat la
randea, gaurit, etc., s'a incercat sa se fabrice din el tot felul de
obiecte. Astfel s'au facut bibelouri, imitatii de perle, tacamuri, far-
furii, ochelari excelenti, i chiar o vioara transparent& cu foarte
bune calitati muzicale. Dupe cum se vede, un domeniu de aplicare
foarte vast i variat.
0 alts categorie de produse artificiale sunt tesaturile sintetice,
care inlocuesc produsele vegetale i animale. Astfel este Yana arti-
ficiala, numita lanital", fabricate in cantitati mari in Italia i Ger-
mania. In Germania lana sintetica este produsA cu un debit de
aproape 100 milioane kgr. pe an, iar bumbacul artificial a ajuns sa
satisfaca aproape 20 la suta din necesitatile interioare ale Reichului.
Matasea artificiala se fabrics pe o scars uriaA in marile tali in-
dustriale, printre cari Japonia i apoi America ocupa locuri de
frunte.
Aadar, prin sinteza technic& bogatiile natiunilor se libereazA
de sol, se emancipeaza de izvoarele naturale, devenind numai un
Eruct al muncii i tiintei omeneti. Produsele ogorului, energia i
materiile prime, au trecut in ultimul deceniu, din faza natural& in
faza industrials. Prin aceasta s'au deschis portile unor posibilitAti
nelimitate pentru viitoarea economie mondial& Emanciparea omeni-
rei prin technics, a inceput. .

50 VREME A

www.dacoromanica.ro
Dela forla animals la foxiest
inecanicai

Locomotiunea in decursul veacurilor


Locomotiunea, adica micarea dintr'un loc intr'altul, este stra-
veche ca omul. In indepartatele epoci ale preistoriei, locomotia era
pur umana. Omul se ducea pe sine, in mers sau in fuga, i ducea
pe altul, in carca, in brae sau intr'un leagan de crengi. Ceva mai
tarziu a aparut locomotia animals, dupa ce veacuri sau poste mi-
lenii a fost nevoie pentru domesticirea vitelor de munca. Boii i
asinii tarau sanii rudimentare sau ajutau pe om la munca ogorului.
Calul a fost o cucerire mai recenta, care a dat mai mare amploare
si supleta mijloacelor de locomotie omeneti.
Dar, cea mai mare inventie in acest domeniu, care a revolutio-
nat intreaga gospodarie umana, intreaga industrie rudimentary si
patriarhala a acelor timpuri, a fast roata. Roata, care se invartete
i ramane pe loc, producand energie, sau se rostogoleste i trans-
porta cu ea greutatile, in loc sa be tarasca, a fost minunea technics
a carei aparitie pe pamant, cu 5000 de ani inainte de Hristos, a in-
semnat inceputul unei noui ere in istoria civilizatiei.
Vehiculele cu roti, trase de animale, apar in zorile evului antic,
in Asia mica i Egiptul vechi. Forma for este rudimentary i ran-

1 9 2 8-1 9 3 8 51

www.dacoromanica.ro
damentul mecanic detestabil. Au trebuit sa se scurga alte mil de
ani, pentru ca sa se ajunga la desavarirea pe care o cunoastem din .

timpurile moderne.
Abia in evul mediu atelajul capata forme rationale, care permit
-
7-

animalului un efort mai mare, mai prelungit, fara sa fie supus la su-
grumare sau epuizare inutila. Calul castiga forte si capacitati noui
de viteza, gratie nascocirii potcoavelor, care ii cruta copitele. Dea-
semenea, se inventeaza seaua si scarile, care dau o stabilitate ne- -
cunoscuta pana atunci, calaretului pasnic si razboinic.
In secolul al saisprezecelea apar primele care" sau trasuri"
suspendate pe un fel de arcuri rudimentare, care reuseau sa amor-
tizeze hurducaturile de pe drumurile pline de hopuri si noroaie. In --
Anglia se desvolta o industrie infloritoare a caroseriei, care ajunge
.
prin secolul al optsprezecelea sa bats recorduri de viteza ce ating
pans la 8 kilometri pe ora! Viteza mijlocie a unei calatorii mai .. ,
lungi era de vre-o 4 km. pe ora.
Mai tarziu apar carosele de lux si cortegiile somptuoase ale
monarhilor, care se intrec in vehicule cat mai monumentale i mai .

impodobite. Berlinele, cupeurile, calescile, strabat drumurile mai in-


grijite ale marilor tari i strazile principale ale metropolelor, in tro-
pot de cai si rostogoliri sonor de roti. Pentru pasagerii ce calatoresc _

mai departe se fac diligentele, care ajung la o viteza mijlocie de 12


km. Locomotia animals i-a ajuns apogeul.
Aparitia mafinei cu aburi
De multa vreme spiritele iscoditoare se gandeau la nascocirea -.
unei trasuri care sa mearga fara cai sau altfel de animale. Inspiran-
du-se dela corabiile cu panze, au incercat sa puna vantul sa mite -1

vehicule terestre, prevazute cu catarguri i panze, dar aceste hibride


vase pe uscat s'au dovedit ridicol de improprii pentru locomotiune. . = -

A trebuit sa vina epocala inventie a lui James Watt, autorul primei s.


maini cu aburi, pentruca tractiunea animala, cu cai vii, sa poata fi
.
inlocuita prin tractiunea mecanica, cu cai-vapori.
Dar, aparitia masinei cu aburi a insemnat nu numai o perfee-
tionare a locomotiei, ci o adanca revolutie in toate aspectele vietii

52 - VREMEA
-

www.dacoromanica.ro
,
..- -

I...,

..

. = omeneti. Forta imensa puss la dispozitia omului, gratie utilizarii


- - acestor cai artificiali, a starnit marea activitate industrials care a
bantuit i a acaparat lumea moderns a ultimelor doua veacuri. In
tarile occidentale, posesoare de zacaminte de carbuni, s'a operat o
deplasare uriae a populatiei dela ogor, spre uzina i fabrics. Au
exit din pamant marile metropole industriale, s'au format clase so-
ciale noui, printre cari amorfa class proletara, s'a nascut capitalismul
i toate formele noui ale vietii internationale. Masina cu aburi, a des-
picat oceanele, pe orae plutitoare, a taiat drumuri prin paduri i
deerturi, pe rigide i nesfarite cai ferate si a amplificat formidabil
. .
puterea de productie a marfurilor.
Locomotiunea automobile apare pela inceputul veacului al
optsprezecelea. Dupe incercarea nenorocita a ofiterului francez
Cugnot, care ii farama prima trasura cu aburi intro ciocnire cu un
zid, urmeaza alte constructii mai reunite, care sunt destul de nu-
meroase in Anglia. In Franca, constructorul Serpollet creeaza o tra-
sura cu aburi, cu caldare tubular& care inseamna un frumos suc-
ces. Intre timp drumul de fier impanzeste din ce in ce mai mult
continentele, pans la cele mai indepartate colturi locuite, i locomo-
1
tiva cu aburi strabate triumfatoare spatiile, ducand pretutindeni
fermentul irezistibilei civilizatii mecanice.
In laboratorii foci, se pregatete o noua i definitive etapa, in
"-. marea revolutie masinista ce a cuprins pamantul.
. . Motorul cu explozie
- Masina cu aburi este greoaie, incomoda din cauza focarului i
"' e deci sortita pentru utilizari stabile sau, cel mult, pentru acele uzini
pe roate care sunt locomotivele. Ea a insemnat pentru industrie
simbolul puterii masive, concentrate intr'un loc, imprejurul caruia
se inchegau fabricele legate de forta ei centralizatoare. Mare le
--: uzini de putere motrice utilizand aburul ca agent i carbunele ca
aliment, s'au infipt pe solurile bogate in combustibil i au atras in
jurul lor, ca intr'un focar, toate activitatile productive ale societatii.
Dar iata ca apare motorul cu explozie, suplu, mobil i divizibil.
Din uzina, masina se arunca asupra lumii i invadeaza pamantul.

- 1 9 2 8-1 9 3 8 53
. .
- %.
www.dacoromanica.ro
Motorul cu explozie poate patrunde oriunde. LIor, mic, robust i
maniabil, se preteaza pentru orice utilizare i pentru orice regiune.
:Intr'un dispozitiv numit carburator, se amesteca vaporii de
benzins, purtatorii de calorii, cu aerul de afara. Pistonul suge in
cilindru o inghititura din acest amestec carburant i apoi ii compre-
seaza puternic, la cursa de intoarcere. In aceasta clips o scanteie
electrica tapete la bujie" i aprinde amestecul comprimat, a ca-
rui explozie violenta zvarle cu putere pistonul inapoi, producand
astfel energia motoare. Dupa aceasta munca utila, pistonul revine,
in virtutea inertiei volantului, i elimina gazele produse de explozie,
care es prin ceeace se cheama eapament". $i apoi ciclul reincepe.
- Marea capacitate de energie cuprinsa in benzins, pe care o
utilizeaza motorul cu explozie, ii permite acestuia sa concentreze
intro greutate i dimensiune mica, o mare putere activa. La mo-
toarele de avioane s'a ajuns ca un cal-putere ss cantareasca mai
putin de un kilogram !
Motorul cu explozie fiind i relativ simplu construit, poate fi la
indemana oricui, inzestrat cu o pregatire technics rudimentara. De-
aceea difuziunea lui a fost rapid& Ma*inismul, care in epoca ma-
inei cu aburi era numai industrial, gigantic i concentrat, a devenit,
gratie motorului cu carburant, domestic, famil:ar i indiv:dual:st.
Taetorul de lemne se plimlba cu el pe strazi i-1 oprete pe la colturi
sa ne sfaie urechea cu tipatul lui de ferestrgu. Fermierul it ingri-
jete la conacul lui, ca sa-i dea lumina i apa din put. Iar pe strazi
i drumuri de tara, oferul sau turistul imbratieazd volanul ma*inel
trepidante i palpita odata cu vibratia energica a motorului sau.
Automobilul de astazi
: Cea mai populara i mai actuala aplicare a motorului cu explo-
zie este automobilul, care a ajuns astazi la forme i recorduri mira-
culoase. Dupa ce a depait faza dibuirilor cu caroserii arhaice.
viteze de melc i sgomot de tinichele automobilul modern s'a
lansat pe calea performantelor elegante. i astfel s'a ajuns la aero-
dinamism, confort i randament.
Aerodinamismul nu e o mods. Este o consecinta logica a stu-

54 VREMEA

www.dacoromanica.ro
diului vitezelor in aer. Experientele din aeronautics au demonstrat
ca numai o anumita forma este potrivita pentru o deplasare lina i .

rapid& intrebuintand minimum de energie. Asa s'a nascut linia ae-


rodinamica a mainilor actuale, cu forma valului de aer ce-1 despica
vehiculul in micarea lui. Toate suprafetele ascutite i colturoase au
fost inlocuite cu suprafete curbe, arcuite, iar proeminentele, rick
de mici, au fost ascunse. Treapta de intrare in marina, farurile din
afara, aripele acoperind rotile ca nite treini, ba chiar i manerele
uilor, sunt toate piedici pentru inaintarea rapida in aer. Rezistenta
de frecare in vazduh, a tuturor acestor accesorii, fura mai mult de
o treime din energia mainei, la viteze mai marl ca 100 km. pe ors.
Forma aerodinamica, curbs i lina, cu dedesubtul mainei plan
i compact, cu farurile ingropate in aripi, iar acestea imbratiand
de aproape rotile, cu botul turtit i neted, cu spatele prelungit pen-
tru a usura scurgerea firelor de aer, fara scarf i fara manere exte-
rioare, a permis marirea vitezei cu 30 rand la 40 la suta sau econo-
misirea aceluia procent de energie, deci de comfbustibil, daca se
pastreaza viteza. I

Confortul mainei moderne nu se compune numai dintr'un


spatiu interior larg, cu perne moi i imbracate elegant, ci se
refers la intreaga comportare a voiajorului. Trepidatiile i hopurile
sunt inlaturate prin suspendare elastics, pe resoarte in spirale sau
amortizoare hidraulice, la care s'au adlogat articulatiile cu cauciuc
i constructia rigida a caroseriei, sudata electric. Automobilul de
astazi nu mai face nici un sgomot, este perfect linitit, pentruca
eapamentul motorului este infundat, vibratiile toate amortizate, an-
grenajele tacute, scartaieturile eliminate complect. Viteza este un
zbor lin, o sagetare tacuta prin aer.
La toate aceste perfectionari vizibile sau sensibile se adaoga
altele mai ascunse. Randamentul motorului i al mainei intregi a
crescut. Dintr'un litru de benzins se scoate mai multa energie ca in
.

trecut, sau, cu alte cuvinte, consumatia de combustibil pentru 100


de kilometri deplasare s'a micorat. Rezistentele moarte, cum sunt
frecarea aerului, frecarea angrenajelor imperfecte, ciclul termic de-
fectuos, au fost inlaturate sau reduse.

1 9 2 8-1 9 3 8 55

www.dacoromanica.ro
.

_ -
. Cele peste 33 milioane de automobile cari circula astazi in
lumea intreaga dintre cari 26 milioane numai in State le Unite, --
formeaza o armata disciplinata de cai-putere, care duce pretutin-
deni, pans in cele mai departate si mai pustii colturi ale pamantu-
lui. carul de triumf al civilizatiei moderne.
Intreita revolutie : motorizarea circulatiei, a
agriculturii qi a armatei .

Motorul cu explozie si fratele lui bun, motorul cu combustiune


interns, au savarsit o uriasd revolutie in lumea actual& In primul
rand motorizarea circulatiei a transformat fata miscatoare a paman- . .

tului. Jumatate din oameni si din lucruri de pe glob se misca si se


transports pe spinarea docile a motoarelor. Animalele de tractiune
au fost inlocuite cu caii-putere. Au disparut depe drumuri caii di- . .

ligentelor si ai trasurilor, au intrat in pamant convoiurile de care cu


marfuri, s'au evaporat calaretii ce strabateau paduri si campii, iar
in locul for s'a desvoltat vertiginos fauna bizara a motoarelor ner-
voase. Pe strazile metropolelor si soselele occidentului, ritmul vietii
este dictat de ritmul automobilelor care le strabat, in siruri nesfax-
site. Pulsatia unei can este intretinuta de svacnirea trepidanta a mo-
toarelor in actiune. Pentru om, automobilul incepe sa devind aproa-
pe un organ, o facultate noua viteza.
_

In agricultura ultimelor timpuri, in special in tarile organizate,


motorizarea a reprezentat deasemenea o revolutie radicals. Milioa-
nele de tractoare si masini agricole care umplu ogoarele marilor
state, inlocuind munca anemia si rudimentara a vitelor, au reusit
sd mareasca impresionant randamentul productiei agrare.
A treia revolutie, cea mai inspaimantatoare si mai actual& este
motorizarea armatei. Rolul motorului de automobil. de tank sau
de avion in razboiul modern, a fost demonstrat cu sangeroasa.
evidenta in recentele conflicte. Diviziile motorizate ale marilor pu-
teri, cuprinzand un fel de cavalerie automobile, infanterie mated-
clista si artilerie cu tractoare mecanice, ilustreaza cu prisosinta ;
aceasta revolutie. Omenirea paseste hotarit dela etapa fortei ani- ''
male, la noua etapa a fortei mecanice. '`
s
56 VREMEA

. ti

IaI ,,
www.dacoromanica.ro
-t-

Potentialta technic al llama

.,

1,.

Technica cu orice pret in Republica Sovietelor


Poporul rus a fost condus in toate timpurile de mituri. Pe in-
tinderea nemarginita a stepelor nostalgice, oamenii nu i-au gasit
.
.

- alte hotare elanurilor lor, decat in miragii. Existenta for a fost me-
reu inchinata unui mit, fie ca se numia tarul pravoslavnic al tuturor
! Rusiilor, fie ca era o idee incendiary ca panslavismul misionar sau
!
comunismul mainist de astazi.
. Revolutia bolevica a motenit de pe urma tarismului prabuit
- o tarn imensa, plina de posibilitati, dar i de mizerie. Izolata la in-
: ceput de restul lumii, Rusia a fost nevoita sa adopte o politica eco-
nomics de autarhie. Varietatea resurselor ei naturale indreptatiau
speranta in reuita unui astfel de plan. Dar Sovietele erau grabite.
.
Societatea socialists trebuia realizata cat mai repede i cat mai
complect, pentru a consolida in interior i in exterior un regim care
ii incepuse existenta printr'o dictatura crunta. Atunci s'a inceput
ofensiva de industrializare. 0 ofensiva gigantica, indreptata simul-
. tan spre toate fronturile i utilizand toate armele.
.
. Cele doua planuri de cinci ani au fost poate cele mai urige .

- ,

1928-1938 "
7,77,
57
:

www.dacoromanica.ro
. . .

, : .
. ' -- ,".""
incercari die organizare technica colectiva, intinse in cele mai va-
riate domenii de munca productive i cuprinzand cel mai eterogen
i putin pregatit element uman in aceasta privinta. Ceeace explica
toate imperfectiunile i eecurile suferite.
Pentru reuita celor doua planuri Sovietele au desfaurat mai
intai o vasta actiune de cucerire a spiritelor. Publicitatea cea mai
moderns, prin ziare, afire sugestive, radio, reclame luminoase, apoi
coala i toate institutiile uriaei republice au contribuit la formarea
unui mit nou : viziunea unei Rusii industrializate pang in maruntae.
Maina puss la dispozitia societatii, desfaurand o munca titan:ca,
fart' truda i osteneala i, in acela timp, fara spectrul amenintator
al omajului, iata o viziune care e facuta sa aprinda mintile unei
generatii fara traditie capitalists i fara experienta libertatii.
Dar aceasta mistica nu putea fi alimentata numai cu propa-
ganda i pregatire sufleteasca. Trebuiau realizari. Si acestea au
venit. Sovietele au reuit sa-i construiasca o industrie i o arma-
tura technica de dimensiuni americane, sacrificand totul acestei rea-
lizari : oameni, munca extenuanta, buns stare individuals, ba chiar
i o parte din ideologia lor. Si rezultatul a fost o productie care
exceleaza in cantitate, dar pacatuete in calitate.
U. R. S. S. a vrut sa-i asigure independenta economics. SA se
poata dispensa de strainatate. Si atunci a inceput prin a-i asigura
substantele fundamentale : energia, in special cea electrica, i ma-
teria prima, in special fonta i otelul. .

Astfel s'a conceput giganticul plan de electrificare, din care


s'au realizat deja cateva puncte nu mai putin gigantice. Printre
acestea este cunoscuta uzina hidro-electrica Dniprostroi, construita
in barajul Dniprului. Aceasta uzina e capabila sa furnizeze o pu-
tere de 700.000 kilowati, fiind astfel a doua din lume. .

O intreagd regiune din imprejurimile. Dniprului poate fi ali-


mentata cu energie electrica pentru necesitati industriale, pentru
iluminat i pentru agriculture. In acela timp barajul Dniprului a
realizat navigabilitatea lui pe o mare portiune i a permis irigarea a
intregei suprafete de pamant cultivabil. . . .

Sovietele au inteles acest mare adevar ca la baza productiei

58 VREMEA

www.dacoromanica.ro
s

stau resursele de energie adaptate diverselor metode ale industriei.


$i nu este energie mai malealbila, mai docila, mai proteica si mai
uor de transportat ca energia electrica. 0 retea de uzine electrice,
raspandita pe toata intinderea tariff i radiand linii de transport de
energie pentru deservirea celor mai indepartate colturi, insemneaza
imbbarea organismului economic cu seva cea mai pretioasa pentru
functiunile lui productive.
In celalalt domeniu, al materialelor industriale, U. R. S. S. a
facut deasemenea progrese colosale. Industria grea a fost obiectul
unei atentii deosebite pentru conducatorii celor 2 planuri. Aa au
aparut din pamant orae metalurgice, in pustietatile Uralilor i
ale Siberiei. .

Magnitogorsk, in Urali, poseda furnale inalte de o capacitate


de miff de tone, producand fonta i oteluri de toate nuantele. La
2500 kilometri distanta, in inima Siberiei, este celalalt centru, Sta-
linsk, unde se extrage carbuncle necesar furnalelor inalte ale Mun-
telui Magnetic. Departarea aceasta colosala, deservita doar de o
singura linie ferata, este o lipsa, care se repercuteaza mai ales
asupra rentabilitatii acestei combinatii. Dar rentaBilitatea a fost o
problems care nu s'a pus Sovietelor cand a fost vorba sa indus-
trializeze cu once pret Rusia. A avut pentru aceasta la dispozitie
munca nelimitata, retribuita iluzoriu, a milioanelor de not proletari,
i bunurile rechizitionate din toate rezervele risipite in imensitatea
unei tari candva prospere.
$i ofensiva metalurgica a continuat, pe aceea scars uriaa.
Alte orae ale fontei i ale otelului crest simetrice i negre din
pamantul fertil al Rusiei, la Tula, la Azov, Cherci, Zaporoje, etc.
Aproape o suta de furnale inalte, cu o capacitate totals de 30.000
metri cubi, and zi i noapte pentru producerea continua a fontei.
Cuptoare electrice gigantice i convertisoare Bessemer sau Martin,
prefac fonta lichida in oteluri dure, bune pentru multiplele utili-
zari industriale.
Resursele de carbune ale U. R. S. S. sunt deasemenea impor-
tante. Astfel sunt minele din Siberia, din bazinul Donetului, de la
Spitzberg i din Transbaikalia. Dar combustibilul cel mai de pret

1928-1938 59
www.dacoromanica.ro
:k

' ....
-..

-. . . ,:.--. - J; -. .."1
r .
...

; ..,
. ...,
- -: ,. .
. ,. .- _ .
. - .
. - % .' ''..- . ... .
.
. . . .
, . .
si care tasneste cu o abundenta nesecata din maruntaele paman- .r.---
,
tului, este petrolul. U. R. S. S. este una din cele mai importante
.
furnizoare ale carbunelui lichid in lumea intreaga; 10 la suta din
productia mondiala de petrol vine din sondele sovietice. Recent .-
s'au gasit in apropiere de Baku, la Lok Batan, izvoare de petrol ca-
pabile sa dea un debit de aproape 20.000 de tone pe zi. Explorari . ."

noui sunt pe tale sa gaseasca alte surse petrolifere langa lacul


Baikal si in regiunile turkestane.
Pe langa aceasta industrie primara, s'a desvoltat si Industria ,

mecanica. Astfel s'au construit uriasele uzine pentru fabricarea -.- .

tractoarelor agricole, faimoasele Tractorstroi dela Stalingrad, Char-


kov, Gorki, Celiabinsk. Uzine pentru fabricarea masinelor-unelte
au echipat fabricele de locomotive dela Moscova, Charkov si . e,.;
Lugansk. .

Toata aceasta avalansa de realizari technice s'a rostogolit


peste imensul popor de mujici, ca o fatalitate apocaliptica, nepre- - ..;
1, -
vazuta si nedorita. Industrializarea tuturor Rusiilor s'a facut cu 7.

epuizarea ultimei picaturi de vointa umana si stoarcerea ultimei


rezerve de libertate individuals. Masinismul urias si monstruos al
Sovietelor s'a cladit peste jugul a o suta de milioane de constiinte,
cu pretul sangelui si al mizeriei. Este un triumf al omului- marina .:,-
asupra omului pur si simplu.

Mabilizarea technics a Germaniei


Mitul national-socialist cu exaltarea superlative a cultului A-.
r . '
patriei, a reusit sa face din natiunea germane un bloc compact, - .

de o coeziune uimitoare si de o unitate dinamica impresionanta.


Impletita cu acest elan colectiv de proportii colosale, cealalta forts tr. ".- ;
-
a spiritului german, disciplina organizata, adaoga la potentialul
german o arms de o eficacitate asigurata.
Gracie acestor doua calitati de ordin sufletesc s'a putut intre-
prinde de catre Reich marea campanie de pregatire materials. Mo-
bilizarea technics a Germaniei prevede in primul rand acumularea
de rezerve suficiente pentru eventualitatea unei blocade de lung!
.
.. , .; .
60 REME . _
..

t d

. -
www.dacoromanica.ro
ii I ,
. )
. .. .

durata. In prima faza a razboiutui viitor, care va fi ofensiv, total


si fulgerator, stocurile de materiale stranse depe acum, vor servi
. , . sa dea loviturii amploare si independents. Aprovizionarea marinei
de razboi nu trebue sa depinda de nimeni din afara si sa se fac5
- intreaga din resursele interioare. Pans la epuizarea enormelor re-
-77'
zerve ce se inmagazineaza astazi in Germania, socul violent al
.. -"Er ofensivei va reusi sau sa nimiceasca pe adversar, sau sa-1 imobi-
lizeze dincolo de frontiere, permitand astfel imensului sander in-
: terior sa ajunga la ritmul de productie maximum, pentru refacerea
, . .
continua si rapids a materialelor distruse. .

;0..
Strangerea stocurilor de razboi se intinde asupra tuturor cate-
goriilor de materiale: alimente, combustibili si materii prime. Con-
s).
sumul de alimente al Reichului este astazi rationalizat, astfel ca
sa se evite orice risipa si sa se poata acumula prisosul, atat al pro-
ductiei interne cat si al importului. Combustibilul si in special car-
:6
burantii, necesari pentru motorizarea armatei, marinei si aviatiei,
formeaza un capitol important din politica autarhica a Germaniei.
In cei 4 ani ai planului, poruncit de cancelarul Hitler, s'au strans
in stocuri crescande, cantitati imense de carburant4 lichizi, cari au
ajuns la sfarsitul anului 1936 la cifra de aproape 5 milioane tone.
Consumatia anuala a tarii, pentru serviciile militare si civile, a fost
de 2,7 milioane tone. Pentru alimentarea acestei consumatii si a
_ stocajului de razboi, au fost utilizate resursele interne, naturale si
1*-
artificiale, ce se ridica la 1.2 milioane tone, si resursele impor-
,- tului din strainatate ce au trecut de 3 milioane.
Capacitatea industrials a Germaniei a crescut in ultimul timp
-- r: .
intr'un tempo rapid. De altfel, imediat dupa razboiul cel mare, re-
- .6
_ facerea germana s'a intreprins cu o amploare si un ritm ce dadea
de gandit. Actualmente societatile anonime ale Reichului, ocupate
; cu industria manufacturiera si a materiilor prime, totalizeaza in-
vestitii de peste 26 miliarde marci. Acestea au reusit sa produca
un beneficiu net de 14 miliarde R. M. .

- Industria mecanica si metalurgica germana este in plin progres.


..., Motorizarea a luat un ritm vertiginos in ultimii 3 ani. Productia
de vehicule a crescut din 1932 dela simplu la quadruplu, sau chiar
.

-
.

1928-1938 ,
61
,
.- , k.
C

www.dacoromanica.ro
; -), -in, - "
A

mai mult. Iata cateva cifre: in primul trimestru al anului 1932 s'au
fabricat in Germania 9191 automobile de turism, 1910 camionete J.

si 9615 motociclete; in acela trimestru al anului 1935 s'au cons-


truit 47552 automobile de turism, 8713 camionete si 25286 Lilo
tociclete.
. Industria miniera germana, in ce priveste carbunii i minereul
de fier, a prezentat deasemenea sporuri insemnate dela 1932 pans
in prezent. Huila extrasa in 1932 se ridica la circa 105 milioane
tone, valorand peste 1 miliard marci si utilizand 300.000 lucratori.
In 1936 s'au extras peste 125 milioane tone, in valoare de 1 mi-
liard si 300 milioane marci, intrelbuintandu-se 337.000 lucratori.
In privinta minereului de fier, extractia a crescut mult mai mult,
anume dela 1 milion 300 de mii de tone, la 4 miloane si jumatate
tone, iar numarul lucratorilor a trecut dela 4.000 la 10.000.
Disponibilitatile de energie ale Reichului sunt deasemenea co-
losale. Un indiciu sugestiv ni-I poate da tabloul centralelor electrice,
in numar de 1600, distribuite pe toata suprafata tarii si insumand
un total de 8.300.000 kilowati instalati, dintre cari 7 milioane sunt
in posesia Statului, iar restul a particularilor. Consumul total de
energie al Germaniei, care indica in acela timp capacitatea ei nor-
mala de productie energetics, se poate estima, transformata in
unitati calorice, la peste 1.400 bilioane calorii mari, dintre cari 80
la suta s'au cheltuit pentru caldura propriu zisa, 19 la suta pentru
forts, iar restul la lumina i alte utilizari.
Dar politica rezervelor de energie nu se rezuma numai la acu-
mularea acestora. Datorita stiintei chimice germane, s'au realizat
procedee industriale de productie pe tale sintetica a carburantilor
lichizi. Mari le uzine chimice dela Leuna i de aiurea, au o capaci-
tate de fabricatie a benzinei artificiale, ce a ajuns in ultimul timp
la un debit de peste 2 milioane tone pe an, putand atinge, cu un
efort suplimentar, o productie care sd satisfaca intreg consumul
tarii. Acelas lucru pentru materiile prime ce nu fac parte din pro-
dusele naturale ale Reichului. Se zice ca marele razboi european
a fost pierdut de germani din cauza lipsei de carburanti lichizi i a
epuizarii stocurilor de pneumatice, Motorizarea radicals a armatei

62 VREME4

www.dacoromanica.ro
moderne face astazi i mai vitals problems cauciucului. Industria
germane a re4t sa prepare cauciucul sintetic ,,Buna ", de o calitate
superioara celui natural, dar de 5 on mai scump. Potentialul de
locomotie este deci asigurat. _

Pentru a permite insa ca vehiculele astfel echipate cu pneu-


matice artificiale i inzestrate cu benzins sau petrol sintetic, sa se
cleplaseze rapid i eficace pe tot intinsul Reichului a trebuit sa se
perfectioneze i sistemul drumurilor. Planul de 4 ani a prevazut
infaptuirea primei trance de 3000 kilometri autostrade, cu 2 faii de
sensuri unite, can permit scurgerea unui debit de 70.000 oameni
pe ors. 0 astfel de viteza de deplasare pentru masse compacte de
oameni, ofera o eficacitate minunata mainei de razboi germane.
0 asemenea capacitate industrials se preteaza de minune la
productia uneltelor i fortelor de razboi, printr'o transformare ade-
quate. De altfel insai productia de armament a crescut i s'a per-
fectionat. Pentru a o pune la adapost de atacurile inamice, Reichul
i-a concentrat industria de razboi in centre cat mai departate de
frontiers. Pans la 1918 toate fabricile importante de armament
german erau plasate in special in regiunea Ruhr, uncle sunt i za-
camintele de carbune cele mai bogate. Aceasta situatie geografica
le facea foarte vulnerabile atacurilor aeriene eventuale, venite din
Franca. Deaceea cele mai multe industrii de razboi au emigrat
intro zone care le asigura o securitate mult mai mare, i anume
in Saxonia. Astfel au inceput sa se concentreze imprejurul marilor
intreprinderi chimice de la Leuna, numeroase din uzinele produca-
toare de materiale militare, regiunea devenind in ultima vreme tot
aa de industrials ca bazinul Ruhrului.
Posibilitatea de adaptare a industriei germane din timp de pace
la necesitatile razboiului, a fost demonstrate Inca dela razboiul
.

mondial. In 1917, stocul de puti Mauser incepuse sa se epuizeze.


Trebuia gasit mijlocul de a se fabrica in numar mare, cu toata
precizia extrema necesitata de cele 67 piese componente a unei
astfel de arme. S'a procedat imediat la mobilizarea industriei par-
ticulare, care a fost puss sa lucreze dupe specialitati i s'a ajuns
astfel la o fabricatie in serie in stil mare. Se puteau produce Cate

1 9 2-8-1-9 3 8 63

www.dacoromanica.ro
,
.6

250.000 puti pe luna. In acest timp, in Franta, unde specializarea


i metodele de lucru au fost deasemenea duse pans la maximum
de randament, nu s'a putut obtine decat 102.000 pusti pe luna. .

Aceasta arata diferenta de capacitate intre cele doua industrii. . :


Intre 1 Noembrie 1917 i 31 Octombrie 1918 Germania a fabricat
urmatoarele cantitati de armament terestru: 16.000 tunuri i obu-
ziere, 30.000 aruncatoare de mine, 120.000 mitraliere, 2 milioane
500.000 puti, 125 milioane obuze i 2.2oo.000.000 cartue. ._
Incepand din 1924 Reichul a procedat la o intensa campanie
in vederea perfectionarii i amplificarii armamentului. De cativa
ani Germania a dat o mare atentie camioanelor automobile, pentru
transporturi pe orice fel de drumuri sau pe camp, destinate in ',' -

timp de pace pentru materiale de constructie, dar foarte uor trans-


formabile in care de lupta. Artileria a fost in cea mai mare parte - -.
motorizata, mai ales cu incepere dela 1931, data reprizei fabrica-
tiei de razboi in stil mare, in Germania. Instalarea regimului na-
tional-socialist, in 1933 da un nou avant industriei de razboi ger-
mane. Numarul de lucratori ocupati la reinarmarea Reichului se
ridica la inceputul anului trecut la aproape 100.000. Acum a in-
trecut dublul acestei cifre. Astfel ,numai uzinele Krupp din Essen
intrebuinteaza 90.000 lucratori pentru fabricarea materialului de
razboi, furnizand lunar cate 100.000 tone de proectile. .

Armamentul a facut progrese insemnate in toate domeniile.


Mitralierele au fost uurate dela 12 kg. la 8 kg. *i au ajuns la tin
debit de 10 gloante pe secunda. In plus, unitatile de asalt au fost ,
prevazute cu revolvere-mitraliere, de calibru 6 mm. i cu cadenta
de 17 gloante de secunda. Deasemenea mitralierele de calibru -

mare, cate 49 pe regiment, au o batae ce intrece 3 km.


Artileria usoara i-a lungit deasemenea tirul, dela 10 la 20 i -
kilometri. Artileria grea, de tipul 42, a ajuns la bataia record de - .

70 kilometri. Tankurile diviziilor cuirasate formeaza o massa de


otel i foc, capabila sa cotropeasca un front de cateva sute de ki-
lometri cu atacul ei ucigator. Printre ele sunt carele de asalt
u*oare, de 5 tone, semigrele de 12 tone i grele de 35 tone, echipate
cu tunuri i mitraliere. In ultimul timp s'au construit cateva tipuri
-
64 .
R E A:

www.dacoromanica.ro
Uriase de care zdrobitoare ", de cate 100 tone fiecare. Proteccia 4'
for este asigurata cu blindaje ce rezista proectilelor de 47 mm. i
chiar mai mult.
Toate aceste care de lupta sunt echipate cu posturi de emisie
si receptie de radio, pentru comunicacia permanents cu punctele de
comanda. Deasemenea sunt prevazute cu instrumente de orientare
fara vizibilitate, cum e compasul - giroscopic, aparate radiogono-
metrice, astfel ca sa poata strabate terenul de atac, chiar noaptea,
sau sub pavaza unui opac nor de fum. Linde tipuri sunt construite
pentru uzul mixt, pe uscat si pe apa, putand pluti timp de 70-80
minute, cu o viteza de 20 kilometri pe ors.
In aeronautics mobilizarea industrials declansata Inca din 1934,
a atins rezultate impresionante. Aviacia germana poseda acum
peste 3000 aparate de razboi, echipate cu armamentul cel mai mo-
dern si capabile de performance uimitoare. In plus, alte cateva
sute de avioane civile si de sport se pot transforma cu usurinta,
in cateva ceasuri, in avioane militare. Viteza de adaptare a indus-
triei i materialului technic german, la necesitatile razboiului, este
neintrecuta, gracie structurii speciale a acestor elemente, concepute
dela inceput in vederea acestei adaptari. Potencialul de razboi al
Germaniei este uria si bazat pe colosala ei pregatire technics i
umana.

Extremul Orient
La marginea continentului asiatic, in extremul orient al lumii
vechi, se ingramadesc pe o puzderie de insule aproape 70 milioane
de japonezi. De 70 de ani, de cand s'au hotarit sa imprumute me-
todele si armele civilizatiei europene, au facut progrese uluitoare.
Dintr'un popor patriarhal, cu forme de viata economics rudimen-
tare, a ajuns unul din cele mai moderne si mai industriale popoare
ale lumii. Din izolarea ermetica de veacuri, inchisi in tradicia for
rigida si in fortareaca for insulara, au navalit dinteodata in plina
actualitate si au umplut toate marile globului cu vasele for nenu-
marate. 0 flota comerciala uriasa, care ocupa al treilea rang in
.

1 9 2 8-1 9 3 8 65

www.dacoromanica.ro
lume, revarsa asupra celor cinci continente produsele muncii si pri-
ceperii nipone. Ofensiva economics, pornita pe toate fronturile si
avand dimensiuni planetare, este sustinuta de o staruitoare si me-
todica presiune militara. Flota de razboi japoneza, care tinde sa
egaleze pe aceea a celor doua marl puteri maritime mondiale, se mo-
.
dernizeaza continuu, subliniindu-i demonstrativ suprematia in pa- .

raginile Pacificului. Pe uscat, armatele Mikado-ului continua pe-


netratia nestavilita catre acel rezervor nesecat de energii umane
si naturale care este China. Si in timpul acesta popoarele europene
se uzeaza in complicate si absurde conflicte politice.
Spengler spunea candva ca sfarsitul civilizatiei noastre euro-
pene va fd fost provocat de un exces de zel. Nazuind prea mult
sa desvolte si sa raspandasca arma ei esentiala, progresul technic,
civilizatia rasei albe a renuntat de !bung voe la monopolul puterii
mecanice, oferind-o cu toate secretele ei, celorlalte rase colorate si
in special galbenilor. Acestia, inzestrati cu virtuti milenare de per-
fidie si tenacitate, se vor servi de eficacitatea inspaimantatoare
a nouei arme ce le sta la dispozitie, pentru a distruge ultimele forme
hibride si subrede ale civilizatiei occidentale. Caci civilizatiile au 0
_
ele o viata si o moarte.
S'a remarcat ca progresul urmeaza in decursul istoriei drumul
soarelui: dela rasarit la apus. Astfel stravechea civilizatie chineza
precedata poate de o alta, mai veche, a unei insule uriase scu-
fundata in Oceanul Pacific a fost urmata de civilizatia indiana -
si apoi de civilizatiile antice ale Asiro-Chaldeei, Egiptului, Atenei,
Romei. In timpurile moderne a emigrat mai spre Occident, trecand
canalul Manecii si apoi traversand Atlanticul, pentru a ajunge in
America. De acolo civilizatia si-"a continuat drumul soarelui, tot mai
spre apus, ajungand in Japonia si, incet incet, in China. Acum as-
teptam timpurile cand acest flux al istoriei va incepe sa navaleasca
incet, dar irezistibil, spre batrana Europa.
Deocamdata, pe coastele si insulele occidentale ale Pacificului
se framanta energia neistovita a 70 milioane de oameni marunti,
hotarati sa-si impuna suprematia pe imensitatile marine si terestre
unde tronau invincibile armele si capitalurile albilor. Pericolul gal-

66 VREMEA

www.dacoromanica.ro
ben, aparut altadata ca o amenintare military, ca un spectru
al unor navaliri moderne izvorate din rezervorul uria al celor 400
milioane de chinezi, condusi de dibacia i energia samurailor mo-
derni, a capatat astazi un nou aspect. Pana la navala oamenilor,
Niponul a inundat lumea cu marfurile lui.
Intelegerea noastea fats de starile si intamplarile japoneze este
fatal fragmentary si vaga. Acel amestec ciudat de suavitate i cru-
zime, acea imbinare, pans la sudura, de traditionalism neclintit si
ultra-modernism intens, fac parte din aspectele tulburatoare si pa-
radoxale ale Niponului.
Ceeace nelinitete mai mult lumea, i in special lumea anglo-
saxona, in tot acest amestec de clar si obscur, este neastamparul
economic si militar al Japoniei. Expansiunea violenta sau perzis-
tenta in trupul colosal al Chinei strica multe socoteli europene si
americane. Acel imens detbuseu al imperiului de mijloc, in care
se revarsau odinioara valurile marfurilor engleze, a fost cucerit de
ofensiva metodica i uriaa a Niponului. Industria japoneza a reusit
sa fabrice materiale accesibile gustului si slabelor resurse pecuniare
ale sutelor de milioane de chinezi. Eftinatatea produselor japoneze,
dupace a izgonit complect concurenta europeana si americana din
China, ameninta acum sa inunde toata Asia si mare parte din cele
cloud Americi. Pe toate pietele importante ale lumii aceasta ofen-
siva se simte mereu mai imperioasa. America de Sud absoarbe in
prezent de 5 on mai multe produse japoneze decat americane. Pe
teritoriul Statelor Unite insusi, concurenta nipona a ajuns ame-
nintatoare in ceeace priveste, in special, conservele si matasurile
artificiale. In Indiile engleze tesaturile de bumbac, fabricate de
uriaa industrie textila a Japoniei, se vand mai eftin decat produ-
sele similare dela Manchester sau Bombay. Cele aproape 10 mi-
lioane de brose care fileaza bumbacul in insulele japoneze, im-
preuna cu alte 2 milioane depe teritoriul noului stat Manciukuo,
furnizeaza cantitati imense de bumbacarie, suficiente pentru a im-
braca intreaga Asie.
Pana anul trecut, Australia intretinea un comert intens cu Ni-
ponul, furnizandu-i cereale si lana, i cumparandu-i tesaturi i ma-

1 9 2 8-1 9 3 8 67

www.dacoromanica.ro
-t.
iasuri naturale sau artificiale. Din cauza balantei deficitare a c6-
mgrtului australian, Marea Britanie a luat masuri vamale pentru
a zagazui navala produselor japoneze. La randul for japonezii au
luat i ei masuri de protectie comerciala, cumparand lana din Ar-
gentina, Noua Zelanda, sau fabricand-o in tars, pe cale sintetica.
0 lupta economics similara s'a declansat si fats de Canada.
Toata aceasta febrile activitate economics se intemeiaza pe o
vasta structure industrials, care cuprinde intreaga tars. Randa-
mentul tehnic al tuturor acestor fabrici si uzine este foarte ridicat,
datorita instalatiilor ultramoderne si unei organizatii rationalizate
la extrem. Un exemplu stralucit al acestor organizatii technice este
lucrarea record savarsita acum doi ani in Manciuria de catre tru-
pele de geniu japoneze. Trebuia scoasa calea ferata dintre orasele
Hsinking si Karbin, construita pe vremuri de rui, dupe dimensiu-
nile for speciale, si prefacuta in cale cu largime normala, cum sunt
cele din Europa si Japonia. Lucrarea s'a executat in cursul unei
nopti numai in 3 ore. Aproape 300 de oameni, cu atributii si pro-
grame precise, au colaborat intr'un ritm rapid, pentru a reface cei .

250 kilometri de cale ferata, in interval de 3 ceasuri. Si cand to


gandesti ca la not nu ajung 20 de ani pentru a termina 30 de ki-
lometri de cale ferata intre Tulcea si Babadag !
Industria japoneza, inexistenta pans la 1868, a ajuns astazi
una din cele mai formidabile depe glob. Progresul ei este neincetat.
In ultimii sase ani, in timp ce industriile marilor state au suferit
regrese sensibile din cauza crizei, industria nipona a propasit ver-
tiginos, sporindu-si productia cu peste 40 la suta. In anumite
ramuri, cum ar fi productia otelului, cresterea a fost dela simplu
la dublu. Cat priveste industria textile, intreaga Asie si Indiile
Neerlandeze sunt invadate de produse japoneze. Ultimele ampli-
ficari au facut din Japonia prima producatoare din lume de matase
artificiala, intrecand Statele Unite, care aveau pans acum su-
prematia.
Dar nu exists articol in care ritmul productiv sa nu fi luat un
avant surprinzator. Niponul fabrics actualmente orice fel de arme
de razboi, dela pusca la crucisator, dela submarin la avion. Indus-

68 VR EMEA

www.dacoromanica.ro
- ,
trifle electrotechnice i mecanice sunt foarte desvoltate i toate pie-
. tele orientului sunt cucerite pentru electromotoarele, locomotivele
; i automobilele japoneze.
Concurenta japoneza pe pietele unde singurii vanzatori erau
europenii, este pur i simplu irezistibila. Marfurile Niponului sunt
oferite la niste preturi extrem de mici, care bat cu mult pe cele mai
eftine produse europene. E deajuns sa dam cateva exemple. La
Tokio se pot cumpara .ciorapi de matase naturals cu 60 lei, ceasuri-
bratara cu 50 lei, umbrele cu 30 lei, ghete cu 30-40 de lei. Aceasta
eftinatate le-a permis sa-i introduce marfa qi in tarile occidentale,
trecand peste barierele vamale destul de ridicate. Astfel s'au putut
vinde in Statele Unite peste 100 milioane de becuri electrice, cari
costau, inclusiv transportul i vama, abia o treime din pretul becu-
rilor americane.
Cum se explica aceasta nemaipomenita eftinatate, care e in
stare sa doboare orice concurenta europeana sau americana ? Doua
sunt cauzele principale: rationalizarea industriei i eftinatatea
manei de lucru in Japonia. Inteadevar productia industrials nipona
este rationalizata in cele mai mici amanunte, avand instalatiile cele
mai moderne i utilizand metodele cele mai recente. Neavand o tra-
clitie invechita i nici investitii oneroase sau anacronice, ca tarile
cu industrie seculars, intreaga masindrie de productie a imperiului
japonez functioneaza cu un randament excelent, atat technic cat i
financiar. Aceasta s'a putut realiza i gratie spiritului de discipline
i patriotism de care sunt animati toti factorii productivi ai insulelor
nipone. Aaditr, un excelent material technic dublat de un i mai
excelent material uman. :

Dar atata nu-i deajuns sa explice raportul zdrobitor intre


preturile japoneze i cele europeano-americane. Cauza principals a
preturilor asa de scazute sta in eftinatatea manei de lucru din Cara
Soarelui-Rasare. Lucratorul i mai ales lucratoarea din Japonia se
multumete cu un salariu de o treime sau o cincime din salariile,
normale din tarile occidentale. Cand spunem ca se multunieste nu
trebue sa intelegem ca se resemneaza cu greutate la aceasta re-

1 9 2 8-1 9 3 8 69
www.dacoromanica.ro
.
-

muneratie, ci se considers suficient de rasplatit i satisfacut cu ce


Mine. .
.

Standardul de viata al unui japonez este mult mai scazut decat ;.


standardul unui european si mai ales al unui american. Nevoile ma- '

teriale ale fiilor soarelui sunt putine i modeste. Traiul for e sobru
Lira constrangere i consumul for e mult mai restrans decat al al-
bilor. Civilizatia for milenara i-a invatat sa pretuiasca mai mult bo- .

gatiile spirituale i sa dispretuiasca confortul excesiv sau belsugul .


alimentar, care lenevesc sufletul i trupul. Civilizatia noastra a
nazuit din contra sa ofere individului un maximum de satisfactii r
materiale, punand progresul in slujba lui si nu invers. Sunt fats
in fats doua conceptii de viata fundamental opuse. Omul alb
traieste pentru sine si pentru desavarsirea personalitatii sale, jert-
findu-se uneori, din prisosul inimei, unei cauze nobile. Japonezul
traeste pentru patrie sau pentru consacrarea cat mai complecta i
mai eficace a unui tel, indepartat, desvoltandu-si personalitatea,
cultivandu-se i asimiland noui discipline in acest scop. In lupta
apriga ce s'a angajat intre popoarele lumii pe arena puterii eco-
nomice, conceptia nipona are imensul avantaj ca este in perfect
acord cu principiile insasi ale armei moderne: technica. Omul
japonez lucreaza cu maximum de randament, fiind debarasat de
balastul unei individualitati ancombrante.
Dar, toata aceasta activitate infrigurata este cladita pe ceva .

nesigur: sursa de materii prime. Toata imensa productie indus-


trials a Japoniei ii procura materiile prime din afara, deoarece in- -

sulele stancoase i vulcanite ale colierului japonez sunt sarace i


sterpe. Expansiunea military in Manciuria a avut ca scop tocmai
asigurarea unor teritorii mai bogate in zacaminte naturale. Resur-
sele acestea nu sunt Inca suficiente. Deaceea Japonia continua sa ..
lupte pe doua fronturi: pe frontul economic pentru cucerirea de
noui debuseuri pentru productia ei crescanda i pe frontul politico-
militar pentru cucerirea de domenii care sa-i asigure necesitatile de
materii prime. In aceasta indoita ofensiva Japonia intampina opo-
zitia marilor puteri cu interese similare in Asia i in Oceanul Pa-
-cific. Dar, tenacitatea nipona nu are margini. Pentru a-fi asigura

70 VREMEA

www.dacoromanica.ro
,.. .

suprematia in Extremul Orient se inarmeaza tot asa de formidabil


cum si-a echipat industria, si stabileste aliante de speta acordului
: cu Germania hitlerista,
.
: - Bugetul armatei i marinei trece de jumatatea intregului buget
al statului. Este o sarcina pe care o suporta numai spiritul de jertfa
. al japonezilor, dar care totusi ar putea ajunge strivitoare pentru

fiinta economics a tarii. Avutul national al Japoniei, desi a crescut


vertiginos de pe urma razboiului, ajungand ca valoare albsoluta sa
se plaseze in al treilea, rang in lume, dupa America si Anglia,
este insa, prin distributia lui, incapabil sa intretina mult timp risipa
aceasta de inarmare.
Raportul la cap de locuitor, avutul total (112 miliarde yeni)
. revine la 1700 yeni, plasandu-se in ordinea mondiala, in al 13-lea
rand, printre tarile relativ sarace.
. Daca ne referim la venitul national, vedem de pilda ca in-
dustria aduce 30 la suta din total, iar agricultura numai 18 la suta.
-...
. Venitul unei familii de sateni este in medie foarte redus, si anume
vre-o 300 yeni, fats de 830 yeni cat este media venitului in ge-
-. :! , neral. Aceasta saracie relativa a majoritatii populatiei japoneze
. explica nevoia de expansiune industrials a Orli si cautarea de
mereu alte debuseuri pentru marfurile ce nu pot fi consumate de
.
. slaba putere de cumparare a populatiei proprii. .

Asadar structura economics si socials a Niponului se poate


reprezenta schematic cam astfel: o patura numeroasa de tarani sa-
raci, o class burgheza de financiari si industriasi, posesori ai ma-
joritatii bogatiilor, si o class militara puternica, insufletita de do-
rinta de dominatie totals.
.". Deasupra tuturor troneaza divinitatea concreta a imparatului,
. '- care asigura continuitatea i coeziunea natiunii, prin toate val-
-..
- L torile istoriei si toate antagonismele interne.
'-,-.
.,
--,-' Extremul Occident -'-' . .., -
,
.
.
. . .. .
. . .

..-
. :: Armatura technics a Statelor-Unite este de dimensiuni si de So A

. calitati uluitoare. Teritoriul for fund unul dintre cele mai bogate
rezervoare de bogatii naturale, cuprinzand materiile prime esen-
.
:
1 9 2 8-1 9 3 8 71

www.dacoromanica.ro
-
)

tiale, ca petrolul, graul, bumlbacul, ferul, nichelul, arama i lana,


o industrie uriasa i diversa s'a desvoltat cu mare uprinta
Aproape nu exists domeniu industrial in care America sa nu fie
nu numai in fruntea, dar cu mult inaintea celorlalte tari, atat din
punct de vedere cantitativ, cat i calitativ. .

Iata cateva exemple, care ilustreaza amploarea si varietatea


industriei americane. In lumea intreaga circula actualmente aproape
34 de milioane de automdbile. Dintre acestea 28 milioane sunt in
State le-Unite, iar in Europa vreo 7 milioane. Cat priveste product:a
anuala, State le-Unite fabrics 4 milioane si jumatate, iar tarile eu
ropene la un loc abia 900.000. Asadar numai pentru locomotia au
tomobila fiecare iankeu are la dispozitia sa cate 5 cai putere. In
realitate, populatia republicei americane dispune de o armata in-
sutit mai numeroasa de sclavi mecanici sau electrici, care savares
muncile cele mai grele, mult mai rapid, mai precis si mai eficace 7

decat poate sa fats un om.


Electrificarea impanzeste intreaga imensitate a Statelor-Unit
cu o retea de linii, care transmit in toate colturile tariff fluidul mi
raculos al electricitatii. Peste 10 milioane de kilowati sunt produsi
in uriase centrale hidraulice i alti 35 milioane in centrale termIcc
Electricitatea e utilizata intens i variat, pentru trebuintele indus
triale, pentru agricultura rationalizata, care merge pans la in
calzirea electrica a solului in timpul ernii,
= pentru toate treburile
si maruntiurile domestice, dela bucataria i spalatoria electrica la
fabricarea aerului ozonificat i la paza automata a locuinteloz
Pentru acest belsug de energie electrica este nevoe de surse im
portante.
Astfel s'au construit acele uzini hidroelectrice gigantice, cum
este barajul lui Hoover, numit si Boulder Dam, cel mai mare din
lume. Barajul, care a stavilit apele fluviului Colorado, are o lungime
de 360 de metri i o inaltime de 230 metri. Uriasul lac artificial ce
s'a format prin aceasta stavilire, e lung de 160 kilometri i confine
34 miliarde metri cubi de apa, adica aproximativ debitul fluviului
pe 18 luni. La picioarele barajului sunt cele 2 centrale hidroelectrice,
avand un total de 2 milioane cai putere. Energia produsa este fur-

72 VREMEA

www.dacoromanica.ro
nizata unei intregi regiuni i mai ales celui mai mare oral de pe
coasta Pacificului, Los Angelos, situat la o departare de 400
kilometri. .

Deasemenea in domeniul comunicatiilor gandirii i imaginei la


distanta, State le-Unite sunt cu mult inaintea tuturor celorlalte tari.
Se tie de exemplu ca numarul telefoanelor i a aparatelor de radio
in America este mai mare decat a tuturor celorlalte tari laolalta.
Televiziunea a facut acolo progrese uluitoare, depaind cu cativa
ani stadiul realizarilor europene sau asiatice. Intreaga America este
prezenta toata, in orice clips, in orice colt al ei cat de indepartat,
gratie comunicatiilor instantanee prin radio, telefon sau televiziune.
Este probabil ca aceasta uurinta de apropiere sa creeze o comu-
niune de spirit, o unanimitate de atitudine, foarte asemanatoare cu
aceea a unei familii uriae.
Armatura technics a Statelor-Unite este o mainarie gigantica
i perfectionata, care lucreaza cu un randament impresionant, mul-
tumita cercetarilor continui din vestitele laboratorii, consacrate
progresului tiintei. In aceste laboratorii, echipate cu tot ce mintea
omeneasca a putut nascoci, adevarate temple ale magiei moderne,
savanti ilutri lucreaza in conditii optime, pentru masurarea ra-
zelor cosmice, liberarea energiilor fantastice din interiorul atomului
sau zborul in spatiile interplanetare. Mari le societati industriale. ca
General Motors, General Electric, Bell, R. C. A., posedd astfel
de institute de cercetari, unde se studiaza in toata complexitatea
problema fabricatiei respective. Asa se explica progresul rapid in
toate domeniile i avansul ce-1 au State le-Unite asupra tuturor
celorlalte tad.
Un domeniu care se impune astazi din ce in ce mai mult, mai
ales in conflictele armate, este acel al avionului. Si aci America
detine performance technice radicale. Se tie ca in State le-Unite
aviatia comerciala i potala este de multa vreme un mijloc de co-
municatie universal i sigur. Cateva mii de aeroporturi, echipate cu
cele mai moderne instalatii de aterisaj nocturn i radiodirijare, su-
porta un intens trafic de calatori, marfuri i posta. Avioanele de
pasageri sunt cele mai rapide i cele mai confortabile din lume.
.

1 9 2 8-1 9 3 8 73

www.dacoromanica.ro
7. .

Majoritatea sunt insonorizate i cu aerul conditionat. Zborurile 7 e'


;.

sunt sigure i populare. Aceasta uriasa flota aeriana civila poate fi


transformata uor in flota de razboi, pentru a colalbora cu exce-
lentele avioane militare existente. Pomenim in treacat de giganticul
hidroavion tip Sikorsky, care are o greutate totals de 25 tone, este
micat de 4 motoare Pratt-Whitney, insumand o putere de 4000
cai i este capabil sa zboare cu o viteza de peste 400 kilometri pe
ors, cu o autonomie de peste 10 ore de zbor. Hidroavionul apartine
marinei militare i este prevazut cu cele mai perfectionate arme,
aruncatoare electrice de bombe, torpile aeriene i tunuri automate.
Splendida armatura technics a Americei, creatie a initiativelor
particulare, a fost realizata pentru scopuri pacinice. Dar aceasta _
armatura poseda o mare adaptabilitate i o capacitate uimitoare de
a produce rapid, produse noi, in cantitati uriae. Transformarea
,
acestei armaturi intro arms de razboi se poate face cu uurinta
si mai ales cu eficacitate. Deaceea atitudinea Statelor-Unite in .,,
problemele mondiale are o importanta hotaratoare in aceste tim-. . .
.**

puri, cand ca i intotdeauna. forta primeaza dreptul. _

.7

74 VREMEA
. .

www.dacoromanica.ro
-

Potentiated technic romanesc

Industrie ci agricultura
Se obisnueste adesea sa se opuna, sau cel putin sa se separe,
cele doua domenii ale muncii umane, industria si agricultura mai ales
in forma for agresiva de industrialism si agrarianism, tendinte
in economia dirijata. Ceeace este adevarat pentru epoca de dinainte
de razboi, dar incomplet i deci inexact pentru timpurile noastre.
Odinioara, cand debuseurile productiei industriale erau ca si
nelimitate, piata mondiala fiind Inca un vast domeniu insa-
tiabil, iar prosperitatea tarilor industriale in continua crestere,
factorul hotaritor in schimbul national si international era produ-
catorul. Desfacerea marfurilor depindea de capacitatea lui produ,c-
tiva, dirijata de initiativa, presiunea financiara i ambianta detina-
.
torilor de valori economics. Astazi accentul cade asupra consuma-
torului. Rezerva de debuseuri disponibile pe plata mondiala epui-
zandu-se, prin cucerirea si saturarea for intr'un tempo rapid, pro-
ductia, sau mai exact productia rentabila, a ajuns o functiune in
care variabila dominants nu mai este bogatia producatorului, ci bo-
gatia i nevoile consumatorului...

1928-1938 /- 75

www.dacoromanica.ro
Deaceea dualismul industrie-agricultura, valabil din punct de
vedere al productiei, devine inactual in timpurile acestea, cand
singurul punct de vedere vital este al consumatiei. Deaceea, in locul
opozitiei sau separatiei celor doua domenii, trebue instaurata at
monia, o armonie organics i active, care sa face din cele doua marl
ramuri de productie ale unei tari, un singur izvor de bogatie
nationala.
Dintre factorii principali ai productiei, materia prima, ca
pitalul i munca, cel mai important pentru bogatia nationala.
cu toate aparentele contrarii, este munca. Materia prima si capitalui
pot fi la rigoare importate, fare a se prejudicia prin aceasta bene-
ficiul national: munca importata sau numai prelungita peste gra
nit& elimina in mod fatal o parte a populatiei dela posibilitatea de
castig. Cum in tara noastra majoritatea imensa a populatiei este
compusa din agricultori, inlaturarea for dela o munca productive.
insemneaza saracirea celui mai important consumator i mai ales,
. .
a celui mai viguros organism al natiunii. .

Cand vorbim de munca in productia industrials, trebue sa in-


telegem nu numai lucratorii angajati in fabricile sau intreprinde
rile considerate, ci intregul lant de muncitori sau mici producatori
cari contribue la obtinerea, prelucrarea, prepararea materiilor prime
sau semi-fabricate necesare acelor industrii. Deaceea armonizarea
celor doi termeni fundamentali ai bogatiei nationale nu se poate
concepe decat printr'o colaborare stransa, in sensul ca agricultura
sa gaseasca debueuri in industria nationala, iar aceasta, la randul
ei, se - i plaseze produsele in primul rand in tara, pentru acea imensa
majoritate de populatie agricola. Circuitul muncii, care acum se
intinde peste hotare, trecand dela producatorul agricol sau, mai
general, dela furnizorul de materii prime national, la fabricele din
strainatate, pentru a se intoarce apoi din nou in tara, sub forma
de semi-fabricate pentru nevoile industriei sau marfuri pentru con
sumatie, trebue concentrat pe cat posibil intr'un mare circuit al
muncii nationale, astfel ca taranul, ciobanul sau taetorul de pa
duri sa devina ei insai factori utili i prosperi al. industrei ro-
maneti.

76 VREMEA

www.dacoromanica.ro
I II
Asa s'a tacut in toate tarile marl industriale ale Apusului.
Pentruca acesta este mersul natural al fenomenului industrial, ne-
deformat de vre-o politica rau informata, desi bineintentionata.
Problema, d'aca e preferabil ca o tars sa fie eminamente agricola
sau eminamente industrials, este o problema prost puss. Nu acestia
sunt termenii ecuatiei. Caracterul agricol sau industrial este de-
terminat de factori ce nu pot fi influentati, cum sunt progresele
technice si, bineinteles, constitutia solului. Problema vitals este
punerea in valoare a tuturor bogatiilor solului si sub-solului national,
cu ajutorul capitaluhti indigen sau strain, cu maximum de renta-
bilitate si utilizand cat se poate mai general munca nationals.
De fapt, cand se votbea de opozitia intre industrialism si agra-
rianism, se facea o confuzie, care dainueste si acum, intre aceste
notiuni si altele inrudite, anume masinism si patriarhalism. Masi-
nism sau partiarhalism, este o problema cu termeni distincti si ire-
ductibili. Este o problema de stil de viata, care trece peste toate
aspectele economice, politice sau sociale ale vremii. Este o rascruce
esentiala a umanitatii, problema mai mult de destin decat de po-
.. litica. Industria ca si agricultura vremurilor noastre sunt sub semnul
imperativ al masinismului. Criteriile, metodele, principiile si practica
muncii technice din marea industrie, au patruns si in productia
agrara. astfel s'au treat debuseuri noui industriei mari, anume
_
furnizarea mijloacelor si uneltelor moderne de agricultura. Imp le-
tirea celor cloud izvoare ale proprietatii nationale se face din ce in
. ce mai stransa, din ce in ce mai evidenta.

Energetica Romaniei
Focarul de energie al unui neam este un manunchiu de forte
felurite, tasnind din acelas pamant si indreptate spre acelas dest:n.
In fruntea for sunt fortele spiritului, cari tintesc catre zenit si dai-
nuesc in eternitate. Dar la temelie sunt fortele neinsufletite ale ma-
teriei, unelte in mainile creatoare ale oamenilor. Problema actuala
si viitoare a natiunii se bazeaza in mare parte pe energetica tarii
concrete.

1 9 2 8-1 9 3 8 77

www.dacoromanica.ro
, ,

,S

Sursele de energie potentiala i utilizata ce stau la dispozitia


neamului sunt hotaratoare pentru existenta i propairea lui.
Rostul for este intreit. Capacitatile de energie ale unei tari ii
asigura in primul rand un intens ritm economic, prin activitatea ro,
industrials ce o provoaca. Aceasta insemneaza, pe de oparte, o
prosperitate individuals sporita i pe de alts parte, o bogatie socials
de rang Malt. In al doilea rand, energiile concentrate intro tars,
sub diferite forme, ii asigura o eficace aparare nationals, in cazuri
de conflicte armate. In sfarit, in al treilea rand, rezervele de ener-
gie ale solului i subsolului garanteaza o subzistenta prospers i
pentru generatiile viitoare, cari vor salalui pe aceleai meleaguri
i vor continua acela destin.
lzvoarele de energie de care dispunea Romania incomplecta -
, .
dinainte de razboi, erau mai ales lemnul i petrolul. Ardealul in-
strainat era lipsit de petrol, dar avea in schimb carbune. Prin
unire s'au complectat in modul cel mai natural rezervele energetice
i capacitatile de utilizare ale tarii, inmanunchiate pe axa Carpatilor.
Au format o singura, mare unitate naturals, suport i leagan al
unitatii nationale.
Reintegrarea Ardealului la matca lui istorica a descatuat
energii ascunse in solul natal i in vigoarea neintrebuintata a po-
porului. Energii materiale i umane au fost puse in valoare, in
ciuda vitregiei vremurilor i a vantului pustiitor ce a bantuit eco-
nomia mondiala, dupa razboi.
Lkaul acesta al Daciei, crescut ca un trup pe ira spinarii
carpatine, poseda intreaga gams de energii naturale. Acestea se pot
grupa in doua mari categorii: energii epuizabile i energii inepui-
zalbile. Prime le cuprind rezervele energetice termice, intre cari enu-
maram: lemnele de foc, carbunii, turba, petrolul i gazele naturale.
A doua categorie cuprinde in special energiile hidraulice disponibile
formate din caderile de 'spa susceptibile de intrebuintari industriale.
Rezervele termice ale tarii noastre au fost evaluate, cu apro-
ximatie, la o cantitate echivalenta cu 2600 miliarde kilowati-ore.
Repartizate pe natura combustibililor, aceste rezerve se prezinta
cam astfel : .

78 VREMEA

www.dacoromanica.ro
.

1. Petrolul, 95 milioane tone disponibilitati cunoscute i 400


.
. milioane tone presupuse. . .

2. Carbuni, 2900 milioane tone.


3. Gaze naturale, ca metanul, 100 miliarde metri cubi.
.
.
4. Ttnba, 200 milioane de tone.
5. Lemne de foc, 10 milioane metri cubi pe an, in ipoteza unei
. exploatari forestiere rationale.
i: . Ca repartizare geografica, petrolul este localizat in Romania
veche, carbunele i metanul mai ales in Ardeal i Banat, iar ce-
- lelalte, in mod general.
Resursele hidraulice, atat cat au putut fi evaluate, se ridica la
uriap cifra de 35 miliarde kilowati, dintre cari doua treimi
se pot obtine din Vechiul Regat, iar restul din Ardeal, Banat i
Bucovina.
. Daca ne referim acum la ceeace s'a actualizat din acest uria,5
potential energetic, vom constata urmatoarele.
.-,- . In privinta carbunilor, Vechiul Regat produce, in ultimii ani,
7 aproximativ 500.000 tone anual. Ardealul i Banatul produc peste
trei milioane tone anual. Daca comparam cu cea mai mare pro-
. ductie din timpul dominatiei Austro-Ungare, gasim un progres
remarcabil. In adevar, in 1913, care a fost un an record al pro-
ductiei carbonifere de dincolo de Carpati, suma totals ajunge la
2 milioane i ceva de tone. Eliberarea Ardealului a descatuat din
. pamant cate 1 milion tone de our negru, in plus, pe fiecare an.
". Gazele naturale ce se gasesc in zacamintele noastre subterane
sunt de doua feluri: gaze naturale umede, ce es din straturile de
petrol i gazele uscate, ce isvorasc independent de sursele petro-
lifere. In Ardeal sunt numai rezerve de astfel de gaze uscate.
Folosirea gazului metan, captat din emanatiile naturale, a
crescut foarte mult dela razboi incoace. In timpul subjugarii straine,
Ardealul consuma cel mult 40 milioane metri cubi de gaz metan, i
aceasta abia in anii 1913 pans la 1917. Dela eliberare, energia
smulsa gazului metan, pentru folosinti industriale, a crescut verti-
ginos. Astfel in 1922 a ajuns la 150 milioane metri culbi, iar in

1 9 2 8-1 9 3 8 79

www.dacoromanica.ro
, ,
1934 la 300 milioane, ceeace corespunde la aproximativ 400 min
oane kilowatore pe an.
Daca ne referim la instalatiile producatoare de forta mecanica
i electrica, uzine i fabrici, in care energiile ascunse ale parnan
tului sunt descatuate spre folosirea colectiva, vom constata dease
menea un spor uria, un salt impresionant pentru intreaga tars.
Inteadevar, in 1918, ultimul an de dominatie strains dincolo de
Carpati, instalatiile de forts ajung la un maximum, datorita
unui efort impus de necesitatile razboiului, de circa 85.000
kilowati instalati. Dupa unire, focarele de energie sporesc, ajungand
200.000 kw. in 1924 i irecand de 500.000 kilowati in 1934. antre
acetia, aproape jumatate sunt in uzine electrice, producand apro
ximativ 400 milioane kilowatore anual.
Utilizarea caderilor de apa pentru uzine hidroelectrice sau
instalatii de forta hidraulica neelectrificate a prezentat deasemenea
sporuri remarcabile. Dela 25.000 kilowati hidraulici utilizati la
sfaritul razboiului, Ardealul a trecut in 1925 la 45.000 kilowati
i astazi la peste 60.000 kilowati.
Noile proecte de electrificare rurala prevad o extindere a re
telelor in regiuni diverse, conform unui plan vast, care cuprinde in
treaga card. Astfel una din barierele cari despart viata urbana de
viata rurala este pe tale sa dispara, sub influenta magica a elec
tricitatii.
Electrificarea rurala reprezinta un prim pas spre civilizatie mo-
derns la sate. Tendintele acestea de modernizare vor avea de elect
o modificare a structurii traditionale a lumii taraneti, o renun
. tare treptata la vechea civilizatie patriarhala i o pierdere a multor
caractere specifice ale satului nostru. Dar, spre marele regret al
celor ce cred in permanente sociale i fac din traditionalism o dogma
de viata, modernizarea rurala este i necesara i inevitabila. Italia
lui Mussolini a renuntat la traditia lui dolce far niente" i la spe
cificul national al smandolinatelor", lansandu-se intr'un ameri.
canism care face fala noului regim.
S'a spus ca satele noastre au nevoie in primul rand de osele
i locuinti confortabile, electrificarea fiind o tichie de margaritar

80 REMEA

www.dacoromanica.ro
pentru chelia rurala. Adevarul este ca not nu mai avem timpul sA
urmarim acum, in procesul de modernizare a satelor noastre, toata
evolutia civilizatiei occidentale, trecand treptat prin toate fazele ei.
Unul este procesul de evolutie i altul procesul de adaptare. Si so-
selele i luminatul electric sunt necesare pentru ridicarea standar-
dului de viata al taranilor. Electrificarea este deocamdata mai uor
realizabila, fiind nevoe de investitii i cheltueli mult mai mici.
Energia electrica adusa la indemana taranilor nu este un lux,
ci o necesitate pi un imbold de progres. Iluminatul electric eftin
pe vreme de iarna restitue vietii satelor un pretios timp pierdut,
acele lungi ceasuri de sears si de intuneric, care incep de pe la 6,
sau chiar mai de vreme in scundele for locuinte. La lumina placuta
a becului electric caminul devine mai atragator i carciuma nu mai
ispiteste. Se pot infiripa mici ocupatii casnice, o marunta industrie
domestics, pentru imbracamintea i hrana familiei, dupa cum se
pot incuraja ai inceputurile de munca intelectuala. Viata culturala
a satelor nu se poate desvolta numai prin infiintarea de biblioteci,
care nu sunt frecventate vara ai sunt inospitaliere iarna. Nu e
deajuns sa dam taranilor carti, trebue sa be dam si lumina, in
lungile nopti de iarna, ca sa le poata citi. Tot aa cu celelalte ma-
nifestari culturale sau sociale ale satului, cum sunt sezatorile, cla-
cile, sedintele de radio-auditie, care toate au nevoe de o incapere
luminata i atragatoare.
Luminatul strazilor rurale e necesar nu numai pentru vizita-
torii i trecatorii oraeni, care se inmultesc odata cu desvoltarea
turismului i automobilismului, dar i pentru localnici, a caror cir-
culatie nu trebue intrerupta sau ingreunata odata cu sosirea noptii.
Satul si locuinta sateanului, smulse din intunericul ce le acoperea
o mare parte din timp, vor trebui sa se adapteze acestei lumini is-
coditoare, i sa apara mai curate si mai impodobite. Murdaria si
desordinea ies la iveala la lumina cruda a electricitatii i scutura
nepasarea cea mai masiva.
Acest inceput de confort atrage dupa sine dorinta altui con-
fort si pregatqte noua mentalitate a sateanului, care va trebui sa
ajunga un fermier luminat, la curent cu toate inlesnirile ce be

1 9 2 8-1 9 3 8 81

www.dacoromanica.ro
5-0
.'
.

- :
, _ -
aduce vietii, technica moderns. Electrificarea rurala nu se margi-

.
-
neste numai la iluminat, ci cuprinde o mare varietate de aplicat:uni. _
do. mestice, sociale si industriale. Astfel se pot infiripa si desvolta
industriile casnice, care au nevoe de actiunea unui motora electric, :.:
cum sunt industriile textile, alimentare sau ceramice.
Mai mult, electrificarea rurala va da un imbold nou industriilor
plasate la tars, cum sunt morile si alte fabrici de produse alimen-
tare. Micii meseriasi ai satelor, dela dulgher pans la croitor, vor
beneficia de energia electrica sub toate formele ei, de iluminat, forty
si incalzit. 0 aplicatie foarte importanta va fi electrificarea agricola, 7

adica utilizarea unei energii eftine pentru diferite operatiuni ale


muncii agricole si ale valorificarii produselor agricole. Motorul
electric este mai robust si mai usor de intretinut deck un motor
cu benzina, iar utilizarea lui la motocultura s'a dovedit rodnica in -

tari ca Statele-Unite, U. R. S. S., Germania s. a., care au intins .

aplicatiile pe o scars vasty. - - _ -*

. .
Electrificarea rurala, prin ridicarea standardului de confort la
.
sate, prin intensificarea activitatii industriale si modernizarea
a muncii agricole, va opri exodul populatiei rurale spre orase si va
provoca un curent invers, de deplasare a technicienilor si intelec-
tualilor la tars, intarind astfel patura cea mai temeinica a natiunii.
Se intelege ca, pentru a avea toate aceste rezultate, electrifi-
carea nu trebue sa se margineasca numai la realizari partiale, facute -0
cu scop electoral sau pentru satisfacerea unor inguste interese
locale, ci trebue sa se incadreze intr'un mare program national,
care sa tins seama de toate considerentele energetice si sociale ale
,. tarii noastre. Din punct de vedere technic, trebue avut in vedere = -
,.; _ ordinea de preferinta a centralelor producatoare de energie. Se in-
telege ca in primul rand trebuesc luate in consideratie centralele
existente si studiate pos:bilitatile for de a deservi o intreaga reg:une
rurala. In lipsa uzinelor existente se pot proecta uzine noui, de
preferinta hidro-electrice, unde energia este gratuity, sau termite,
utilizand combustibil ieftin, cum sunt ramasitele de carbune, gazele
naturale, etc. 0 alta sursa de energie gratuity, care poate fi intre- -:-,
buintata cu folos in anumite regiuni expuse ale tarii, este puterea -. ,

82 . , 3,
4..
.- VREME A
.

www.dacoromanica.ro
vantului, aplicata la motoarele eoliene. In general, trebue avut in
vedere, pe cat posibil, ca toate aceste uzine noui precum si retelele
de transport ce se vor construi, sa satisfaca in acela timp si alte
trebuinte de ordin industrial mai important si sa se incadreze in
marele plan fiundamental de electrificari viitoare ale tarii. Incepu-
turile de astazi sunt destinate a fi doar centre de demonstratie i
motive de optimism pentru marile realizari viitoare. Astfel, poten-
tialul technic al Romaniei creste mereu, prin utilizarea mereu mai
mare a rezervelor de energie naturala si prin aplicarea tot mai in-
tensa a metodelor i instalatiilor industriale.

. -

". . - . .

. -

1 9 2 8-1 9 3 8 83

www.dacoromanica.ro
r
:- A 1 7
a g i a a l b a

Rasa alba a avut norocul sa descopere, acum un veac si mai


bine, tainele prin care se stapanesc fortele naturii. Lumea paman-
teana s'a transfigurat pe unde a trecut civilizatia alba, iar valorile
trecutului au fost stinse de falfairea noilor mituri.
0 magie, noua, magia alba, s'a ivit pe lume si a dat omului
puteri nebanuite. 0 armata de giganti artificiali, creati prin magia
stiintei, se pun la dispozitia omului pentru a-i cuceri pamantul. in
galopul trepidant al cailor-putere si 'n vijelia mute a kilowatilor.
Cateva decenii Inca si insasi rarunchii lumii vor fi prefacuti.
Ce este aceasta magie alba, sub imperiul careia ne-am obis-
nuit atat de mult sa traim, incat nu ne mai infioara si aproape nu
ne mai impresioneaza ?
Este mit, discipline spirituala si fapta.
Mitul stiintific, rasturnand vechile valori statice, a introdus di-
namismul in vials; in locul nostalgiei dupa paradisul pierdut, do-
coteste astazi nazuinta spre un paradis viitor, care nu a fost,
dar va fi. Noul mit este credinta in progresul mecanic si in puterea
mantuitoare a technicei.
Dar magia alba mai insemneaza si o discipline spirituala noua.
*Uinta a treat scheme, cadre, principii, in care trebue sa se plaseze

1 9 2 8-1 9 3 8 85

www.dacoromanica.ro
tiI

- . .p,; Z, j
r
.' ..
.1'

. . .
.
-

orice realitate inteligibila. Omul civilizatiei albe gandete neaparat


prin prizma cauzalitatii fenomenale. Cugetarea lui este lineara,
logica evident, in formele ei superioare i determinists. Orice
alts forma de gandire, cum ar fi de pilda indeterminismul supra-
natural, ii e strains.
Disciplina tiintifica inseamna in primul rand credinta intelec- -
tuala in ceva constant in realitate. Inseamna in al doilea rand ori-
entare tenace a spiritului spre cercetarea acelui constant. Si in- _

seamna in al treilea rand o metoda proprie de cercetare. .

In conceptia pretiintifica, lumea putea fi un complex arbitrar.


Stiinta a gasit in dosul acestui complex arbitrar, un mecanism
precis, de o complexitate mult mai mare, e adevarat, dar avand o
structure omogena, care-i da o mareata simplitate virtuala. In con-
ceptia tiintifica a secolului trecut, in faza ei primara, lumea era
un tot ce putea fi inteles i cunoscut de o minte vasta. Lipsea doar ..
creerul acela uria, care sa cuprinda universul... Astazi, tiinta nu
mai are aceasta vanitate. Largirea domeniului ei a dovedit ca prin.
cipiile imuabile ale fazei primare sunt prea stramte ca sa cuprinda
realitatea. Savanti cu spirit filozofic au constatat aceasta nepo-
,
trivire intre cadru i fond i au dat primele lovituri postulatelor ce
se credeau fundamentale. Riemann, Ernst Mach, Henri Poincare,
au sdruncinat temeliile tiintei clasice i, data cu aceasta, insai
determinismul tiintific. Dar spiritul a continuat sa creada.in exis-
tenta acelui ceva constant in complexul de fenomene. Reformats
pans in temelii i imbogatita uimitor in suprafata, tiinta continua
sa-i infiga privirea ascutita in realitate, in cautarea punctului ei
central.
Orientarea spiritului contemporan spre cercetari tiintifice este
un fenomen general in occident. Viata moderns a fasonat astfel
curiozitatea incat sa nu o poata satura decat cu raspunsuri tiinti-
lice. Apoi. influenta marilor eroi ai tiintei a fost i este irezistibila.
Generatiile tinere sunt Inca insetate de eroism i de aventura. Si ce
camp mai 5ogat pentru aceste virtuti se poate gasi in viata de toate
zilele, ca imperiul misterios al tiintei ! Magia tiintei are o putere
de atractie magnetics pentru mintile proaspete. Sub puterea ei lu-
.
.
, . ,
86 .
VREMEA

www.dacoromanica.ro 4 -
J.

creaza laboratoriile pe tot intinsul continentelor, in cautarea pietrei


filoso fale, a generatiei spontanee sau a greutatii lumina. _
, Si astfel s'a putut creea acea impunatoare i miraculoasa ar- .
.. ..
-;=, hitectura de idei, care este viziunea stiintifica a lumii. Dela infinitul
mic al atomilor pans la infinitul mare al universurilor ris:pite in
spatiu in chip de nebuloase, trecand prin toata gama de imagini
avem o imbinare minunata i armonioasa, in care , r

mintea se poate delecta i poate evolua cu eleganta, caleand pe


treptele deductiunilor si ipotezelor. . . _
S.
Am spus ca disciplina tiintifica inseamna, intre altele, si o
metoda. Un stil i o maniera. Metoda disciplinei consta in punerea
unei ipoteze i verificarea ei. Stilul, maniera, se rezuma in... cinste
intelectuala. Este recunoaterea cinstita a ignorantei, delimitarea
ei precisa i acceptarea evidentei, cand se ivete. Este, cu alte cu-
. vinte, metoda obiectiva. _

Mitul progresului, Band un rost vietii, iar disciplina tiintifica


I

-. o metoda, omul a vrut sa faptuiasea in acest sens. Si atunci a


.
aparut technica. Magia alba s'a aplecat asupra lumii i a refacut-o.
. 0 industrie uriaa a creat lucruri, can acum un veac ar fi parut
cele mai indraznete fantezii. Milioane de cai-putere luereaza pe tct
globul in slujba omului. Vechicule terestre, marine i aeriene, des-
fiintand departarea, au facut din pamant un tinut familiar i acce-
sibil. Fapta stiintifica a construit o lume noua i a largit orizontul
vietii civilizate. Progrese noui promit rezultate mai radicale i bi-
.
ruinta, macar temporara, a mortii.
: *Uinta aplicata a dat omului puterea. 0 putere aproape nem&
surata. Deaceea rosturile lumii de-acum inainte trebue sa tinA
, .

r
.!"'

-
seams de aceasta putere. Ea o poate duce la mantuire sau la ni-
micire. -

1 9 2 8-1 9 3 8 ;. 87
r

www.dacoromanica.ro
1".11.1 o 4 1,
TIP A
VREMEA
R U
S.
L
A.
STRADA CAROL, 10
BUCUR ESTI I

www.dacoromanica.ro