Sunteți pe pagina 1din 239

INTRODUCER

IN

MINT iIj OUT RALE

Pentru clasa I-a Secundara


DE GENTR4
\01 14
0\;
* Bucuresc'
V. C. BUTUREANU
Doctor in Liiii1I de la facultatea din Paris, Profesor la ticeil.

EDITIA a IV-a
revzuta i adaus eu 163 figurT in text.
1..toreo
0"3 *
ACADEMIEI

Akit tattlf.
<

IA I
EDITURA LIBRARIEI NOUA P. ILIESCU & D. GROSSU
1897

Pretul 2 lei.
www.dacoromanica.ro
INTROIDUCERE
iN

MINT fIn(MAT FIAL

rentru clasa I-a Secund.ari


DE

V. C. BUTUREANU
Doctor in .5tiintl de la facultatea din Paris, Profesor fa Liceii.

EDITIA a IV-a
rev.zut i adausi eu 163 figurI In text.

IA
EDITURA LffiRARIEI NOUA P. ILIESCU & D. GROSSU
1897

www.dacoromanica.ro
IAI.-TIPOGRAFIA DACIA.

www.dacoromanica.ro
Prefata la ethtia 1V.

Cu editia a IV-a, editarea acestel cArtl a trecut


in comptul D-lor Iliescu & Grossu cunoscutii librari
din localitate ;in aceste none conditiuni, D-nil edi-
tori voind a face toate sacrificiile pentru ca aceastA
carte s se mentinit in curent cu ultimele cereri di-
dactice, s'au introdus oare care modificdri si mai a-
les adausuri, atit ca text cit i ca figuri, Cred ca
in acest mod ne vom aproprie cit mai mult de rea-
lizarea scopului ce ne-am propus cind am prelu-
crat aceasta carte : intelegerea notiunelor stiinti-
lice generale pe care trebue s le capete or! ce e-
lev din anul Intitidal inv6tambrituluT secundar. Da
alt-feliu, incurajarea ce am primit din partea Dior
profesori respectivi, care ne-a pus in positiune de a
ajunge asa curind la a IV-a ediie, ne face a crede
ca am pornit pe drumul drept, si a spera cit si in
viitor vom fi tot asa de bine primiti, noT dindu-ne
toate silintele pentru a merita i mai departe aceeasi
incredere din partea cetitorilor.
Iagi 15 August 1897.
AIITORUL

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE

Pag.

Definitiuni 1
Materie, corpurt simple si compuse. . . . 2
Fenomene 4
Diviziunea stiintelor fizico-naturale . . . . 5
Notiunii de Fiziefi. Genera May, Proprie-
tAtile generale a corpurior . . . . . 6
Coheziune, afinitate, corpuri simple i
compuse . . . . . . . . . . . 10
Proprietatile particulare . 11
Gravitate. Verticala, orizontala . .
Atmosfera, presiunea atmosferica .
Barometru . . . . ,
Caldura. Dilatatie, termometre . .
......
Topire, disolutie, solidificare, ferbere
.
.

.
.
.

.
.
.
.
:
13
17
18
22
27

. .......
. . .
Vaporl saturati si nesaturati . . . . . . 32
Vinturf . . . . . 35
Negure, nouri, ploaie, ninsoare, roud . . . 38
Lumina. Corpuri luminoase, transparente . 43
Reflexiune . . . . . . . . . . 48
Refractiune . 49
Descompunerea luminei . 51
Sunet. Miscare vibratoare, propagare . . . 54
Gama, tuburY sunatoare, ecog . . 58

. .....
. .
Electricitate. Electricitate Staid. . . . 60
Pendul electric . . . 62
Electrizare prin influenta
Electrofor . . .
Electricitate atmosferica
. ..... . . .
.
64
68
70
Electricitatea dinamica . 76

www.dacoromanica.ro
Pag.
Pi la lui Volta . . , . 77
Electro-magnet . 79
Magnetisni 79
Atrageri si respingeri . 82
Metode de magnetizare . 83
Notiuni de ehimie. Genera Matt . . . 86
Metaloizit. Oxigenul si hidrogenul . . . . 88
Apa si elementele el . 89
Sulfurele . , . 91
Carbuncle . 92
Azotul 95
Metalelei; sodiul, argintul
Calciul . . . . . . .
. . -. . . . .
.
97
99
Ferul , . 101
Zincul 102

. .....
.
Aurul, Plurnbul, Platina 103
Compust organict . . . 103
Notinni de Mineralogie. Sisteme cris- . 106
Wine .
Cvartul. Corindonul . 107
Blenda, Pirita, Calcopirita
Galena, Grenatele etc .
Notinni de Geologic
.. ,
.
.
.
109
109
111
Stinci, Stratificatie 112
Cutremure de parnint . 114
Vulcanit . 117
Miscarile apel , . 117
Ghetarii 418
Terenurt . . , . 120
Notiuni de Zoologie 129
Digestiunea . 130
Circulatinnea . 133
Respiratiunea . 135
Sistemul nervos . . , . 1$5
Scheletul
Senzurile
Clasificatiune . . .......
Notiuni de Botanic& Trunchin, Radacina
,
?

.
.
/38
138
140
159

www.dacoromanica.ro
Pag.
Frunze . , 161
FlorI 162
Clasificatiune 165
Noti lira de Cosmografie. Genera Ray 180
Stele , 186
Sistern solar 189

Soarele .....
Pdmintul : probe despre rotunzimea Ita
tiniI inchipuite la suprafata parnintulul
.

Miscare de translatiune.
. . .
Miscarile pamintulul, miscarea de rotatiune
.
.

,
.
.
190
193
196
199
201
Ziva si noaptea, neegalitatea lor. . . 205
AtiotimpurI si climate. - 209
Luba 212
Fazele luneI 214

Eclipse de soare
Planete
..
Eclipse, Eclipse de lima 217
219
221
CometI , 227

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
in

*tiintele rizico-Naturale

DefiniVruni

Onml, traind in lume, vine continuu in con-


tact en tot eeia ce'l incunjoara i, prin urmare,
este in stare sa constate ca in afara de el
exista Inca ceva ; el II poate da sama de exis-
tenta aceluT ceva prin ajutorul simturilor ; con-
stata ea acel veva are forma variata, culoare,
tarie, cu un cuvint insusiri deosebite. Felul ere-
stereT omuluT este as:a in eft, daca constata ea
ceva exista, cauta sa se asigure daca acel
ceva nu poate fi recunoseut in mat multe fe-
lurT, prin maT multe insusirl ; de aicT urmeaza
ea, in mintea noastra ideia despre ceva este
intovaraita de ideile diferite despre forma, en-
loarea sag alte insusirT ale luT, Melt de multe
oil confundam pe acel ceva cu insusirile sale.
Acel ceva despre care am vorbit panft a-
emna poarta numele de materie. Impreuna en
cea maT mare parte din autoril cariT au defi-
nit materia vom zice: materia e tot ceia ce
exista. Dar ar putea sa ne spuna eineva ca :
Butureann.Stiintr.

www.dacoromanica.ro
2

roata sau verdeata exista i cu toate aceste


nu sunt materie. La aceasta putem respunde :
nu ca roata sau verdeata stint materie, dar
insuiri de a materiel, i dupa cum am zis mat
sus, cele mai de multe or! nu ne asiguram
despre existenta materiel, de cit numal dupa
existenta unor insuirf a ei. Aa: ne asiguram
ca unde-va exista un corp colorat in ro nu-
mai dacd vedem culoarea sa rosie, sau, suntem
sigurl Ca exista undeva un clopot numal cind
auzim sunetul produs de el, fard ca sa'l ve-
dem forma sau sa mergem sa'l pipaim sau sa
analizam compozitia sa.
Dar materia care ne incunjoara nu e conti-
nua : ea e impartita In part! mai mid sau mai
marl, carora le dam numele de corpuri, aa
in eit putem zice ca: corpul este o parte mar-
ginita din materie.
Sunt unele corpurl din care, prin toate mij-
loacele de care dispunem asta-zi, nu putem
scoate de cit un singur feat de materie : a-
cestor corpuri se cla numele de corpuri sim-
ple sau elemente. Tuturor celorlalte din care
putem scoate mai multe felurl de materie le
dam numele de corpuri compuse.
Tot prin simturile noastre constatam ca,
corpurile ce ne incunjoara nu'i pastreaza tot
de-a-una forma, culoarea, locul ce ocupa, ha
chiar rad constitutia. Aa: sa luam cel intal
exemplu ce ni se prezinta : corpul nostru nu
sta nemicat, poate lua forme deosebite, dupa
lucrarea ce are a face. Ochil notril vd o
piatr pe pamint ; corpul nostril se poate ple-

www.dacoromanica.ro
3

ca, asa ea sa putem lua cu mina acea piatra,


frapol radicindu-ne In pozitia de ma! inainte,
sa radicam i piatra : .0 apoT putem lasa din
mina piatra care va cade pe pamint, asa ca,
atit corpul nostru cit i piatra ati putut reveni
la pozitiunea de mai inainte. Cu toate aceste,
s'a petreeut o schimbare in starea de a fi a
corpuluT nostru si a pietrel ; insa aceasta schim-
bare a .fost treeetoare ; atit corpul nostru eit
i piatra afl remas aceiasT si dupa schimbare
ea 0 inainte de ea. Dar se poate Intimpla ca
piatra cazind sa se sfarme: forma el nu mal e a-
ceiasI : schimbarea produsa nu mat e treca-
toare, dar remine. De asemenea cind luam o
varga de cositor i o intloim, forma el se
schimba; daca o apropiem de foc, ea mal intk
se incalzeste i apol se topeste ; dar noT o pu-
tem preface din noti in varga cum era la
inceput, turnind'o Iii o forma.
Tot asa daca luam o varga de fer i o in-
doim, ea 's1 schimba forma ; dar nol 'putem
sa'T darn forma de mal inainte desdoind-o. sa
o lasam insa in aer umed ; vom vede ca se
acopere cu o pulbere rosie, pe care o numim
rugina.
Se da numele de fenomene, schimbarilor ce
am vazut ca se petrec in corpurT.
Din exemplele de ma! sus putem constata
ca: unele fenomene nu schimba de cit forma
exterioara a corpurilor sau starea lor de a fi;
asa sunt : caderea pietrel, indoirea, incalzirea
sau topirea verge! de cositor, cad atit piatra
cit si cositorul ati remas aceiasT In constitutia

www.dacoromanica.ro
4

lor. Unor asemene fenomene s'a dat numele


de fenomene fizice.
Nu tot acelas lucru se intimpla rind ferul
rugineste : nu numal forma si culoarea sa se
schiraba, dar chiar constitutia. Rugina nu mal
este fer, dar fer unit cu alte corpurl. De ase-
minea. cind lemnul arde, da nastere la fum si
alte producte ce se duc in aer, i lasa o mica
cantitate de cenusa. Lemnul arzind nu numal
ca si-a schimbat forma, dar i constitutia ; ce-
nusa ce a remas reprezinta lemnul din care
s'au separat, prin actiunea caldurel, corpurile
ce s'aU dus in aer. Aceste fenomene s'ati nu-
mit fenomene chimice.
Dna observam modul producerel acestor fe-
nomene, vedem cA ele sunt rezultatul lucraril
utor puteri asupra materiel, as,a ca putem
zice i ca : fenomenele .sunt efectele produse
de Wee cauze numite puteri. Cercetarile fa-
cute pana acum in stiinta aft aratat ca, atit
fenomenele fizice cit t i fenomenile chimice sunt
rezultatul lucraril unora i acelorasl puterl, asa
ca nu putem distinge puterl fizice i puterl
chimice : toate puterile sunt fizice, numal efec-
tele lor asupra materiel pot fi fizice san chi-
mice, dupa cum am vezut mal sus.
Din cauza ca fenomenele sunt de doua fe-
burl, de aceia i tiintele ce se ocupa cu stu-
diul lor sunt deosebite. Se numeste Fizica
stiinta ce se ocupa cu studiul fenomenelor ce
am numit fizice. Iar Chimia are ca obiect stu-
diul fenomenelor chimice.
In afara de cunostintele date de Fizica Si

www.dacoromanica.ro
5

Chimie mai avem nevoe de cunoscut i forma


exterioara, culoarea, starea de a fi, cu un cu-
vint caracterele i calitatile tuturor corpurilor
ce ne incunjoara. Pentru aceasta mai Mai
trebue sa observam ca, toate corpurile se pot
imparti in doug clase : Corpuri care traesc i
corpuri care nu traesc. Aceste din urrna se
numesc minerale i cu studiul lor se ocupa
Mineralogia i Geologia. Iar corpurile care
traesc pot fi separate in: Animale care traesc
i se misc.& de sine, i Vegetale care de i
traesc insa nu se pot mica de sine. Cu stu-
diul animalelor se ocupa Zoologia iar cu acel
al vegetalelor sq ocupa Botanica. In fine mai
avem sa ne ocupam i cu studiul celorlalte
corpuri ceresti, in afara de pamintul pe care
traim : acest studiu formeaza obiectul Cosmo-
grafiei. Toate aceste tiintT formeaza la un loc
grupa tiinelor Fizico-IVaturale.
Este evident ca in primul loc -imbue sa ne
ocupam cu notiunile date de Fizica i Chimie,
de oare ce ele se aplica la toate corpurile,
dupa care apoi cu mai mult profit ne vom
putea ocupa si cu notiunile date de cele-lalte
stiinti enumerate mai sus.

www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE FISICA

3-ENZR.Aa,rrATI
Conditiunea esentiala a existentei materiel i
prin urmare a corpurilor este, ca ele sa ocupe
un loc in spatiu. Ne putem da sama despre
necesitatea acestel conditiuni, observind cea ce
se petrece in fie-care zi inaintea noastra : ca
sa asezam nite mobile in o odaie, trebue mai
Inthi sa vedem daca ele at loc, cum se zice
in vorba ordinara : ca sa introducem un te-
m de lemn In pamint, trebue sal batem cu
un ciocan si, daca '1 scoatem din pamint, ra-
mIne locul lui. Cind o persoana sta pe un scaun,
care fusese ocupat mai inainte de alta persoana,
se zice ea sta In locul ei, i altele.
Locului ocupat de ori ee corp, se da numele
de Volum. La suprafata pamintului corpurile
stan in aer ; dar i corpurile care sunt in a-
fara de pamint trebue sa ocupe un loc : i find
ca materia i prin urmare corpurile, sunt fara
sfirit, locul ce ele ocupa trebue sti fie de a-
semenea fara sfirsit. Acestui loc fara de stir-
it s'a dat numele de spatiu. Adese-ori se in-
trebuintaza cuvintul spatiu pentru volum ; aa
se zise : ori ce corp ocupa Un loc in spatiu, i:
spatiul ocupat de un corp. '

www.dacoromanica.ro
7

Diferitele corpurl din natura pot fi deosebite


uncle de altele, dupa modul cum ele ne impre-
sioneaza simturile : este uor de vezut ca pen-
tru a deosebi corpurile, trebue ca, modul lor
de a impresiona simturile noastre, sa fie deo-
sebit, cacl In caz contrar am confunda toate
corpurile. Am zis insa de la inceput ca, aceasta
constitue insuqirele corpurilor, caror se mal da
numele de proprieterti. Aceste insuirl sari pro-
prietatl sunt de 2 felurl : unele care se gasesc
hi toate corpurile si se numesc pentru aceia
proprieteiti generale ale corpurilor, iar altele
care depind de la starea bor si se numesc pro-
prietti, particulare. Vom studia acum pe cele
generale, iar pe cele particulare mai tarziti.
Cea intal proprietate generala a materiel este
intinderea. Am vezut c corpurile ca sa existe
trebue sa ocupe un loc in spatia. Aceasta pro-
prietate se numete intindere : dee! orl ce corp
trebue sa aiim un volum. Aid insa trebue sa,
facem o observatie : in Geometric se vorbes,te
despre trei felurl de figurl : Solide, suprafete
i i se admite : Ca solidele an treI di-
mensiuni : lungime, latime i inaltime ; supra-
fetele doua dimensium : lungime i Patime, iar
cele de al treilea, liniele ca avind numal o di-
mensiune, lungimea : pe linga aceasta se ma!
considera i punctul ca fara dimensiunl. Con-
form insa proprietatil intinderel, nu putem ad-
mite definitia celor (loud din urma felurl de fi-
gurl. cu atit mal mult a punctulul. In realitate
lucrurile se inteleg astfeliti : la solide cele trei
dimensiunl sunt masurabile : la suprafete doua.

www.dacoromanica.ro
8

dimensiunl sunt masurabile iar a treia este ne-


glijabila : in fine la linil nu se considera de cit
o singura dimensiune masurabila ; in ceia ce
privete punctul, el e o simpla Inchipuire.
Inpentrabilitatea este proprietatea in virtu-
tea careia doua corpurl nu pot ocupa acela
loc in acela timp. Aceasta proprietate e o con-
secventa irnediata a proprietatil precedente. Cu
toate aceste sunt cazurl in care s'ar pare ca
aceasta proprietate DU se aplica. Aa, chid ba-
tem un cuiir in parete safl intr'un lemn, s'ar
pare ca i materia cuiulul i a lemnulul ocupa
acelas loc in acela timp : cu toate aceste e de
ajuns de a scoate cuiul din lemn spre a con-
stata locul lui, far ca materia lemnulul sa
poata ocupa din noir spatiul ce ocupa inainte
de a bate cuiul : pentru ca cuiul sa poata intra
in lemn a trebuit sa dee intr'o parte firele
lemnulul, sa-fi &di loc, cum se zice In vorba
curenta.
0 alta proprietate generala a materiel este
divizibilitatea, in virtutea careia putern imparti
un corp In partl din ce in ce maT mid. Aceasta
proprietate poate fi considerata din doua puncte
de vedere : ideal i practic. Din punct de ye-
dere ideal, divizibilitatea merge pana la infinit,
cad nimic nu- ne silete a ne opri intr'un loc :
o parte de materie ori cit de mica s4 fie, mal
poate fi impartita in doua partl, care la rindul
lor se pot imparti i aa mal departe. Din punct
de vedere practic, divizibilitatea are o limita,
cad* trebue sa admitem: cea mai mica can-
titate de materie ce exista, fara de care con-

www.dacoromanica.ro
9

travenim proprietatil intinderel materiel. S'a


dat numele de moleculd celel mai mid canti-
tatl de materie ce poate exista, san, ultimel di-
viziunl in care putem reduce corpurile.
Daca consideram o molecula a unul corp
compus, aceasta trebue sa contina cloud sau mal
multe felurl de materie dupa natura corpulul
considerat. S'a dat numele de atom, celel mat
mid cantitatl de materie simpla ce far . in
constitutia unel molecule. Prin urmare, vom
putea vorbi despre o molecula de corp simplu
saU compus, dar nu vom putea zice nicl odata,
ca exista un atom de corp compus. Trebue cu
toate acestea sa o spunem de pe acum, c chi-
mia ne arata, ca majoritatea corpurilor simple
an molecula compusa din doI san maI multi
atoml, dar ca exista i. corpurl simple a caror
molecula e compusa din tin singur atom asa
ca molecula se confunda cu atomul.
Nu se stie care e forma moleculelor, dar se
admite ca ea este sferica, asa ca, moleculele
corpurilor nu se ating in toate punctele, dar
ramin spatil libere intre ele numite : spatii, in-
ter-moleculare. Existenta acestor spatil se poate
proba prin faptul, ca corpurile 'si micsureaza
volumul cind sunt supuse la apasare, ceia ce
nu ar trebui sa se intimple, daca spatiile in-
ter-moleculare nu ar exista : de asemenea prin
incalzire corpurile 'si maresc volumul, find ca
spatiele intermoleculare se maresc.
Pentru ca moleculele sa poata forma cor-
purile trebue ca ele sa fie unite prin o putere:
se admite ca, intre moleculele tuturor corpu-

www.dacoromanica.ro
10

rilor exista doua puterl : una numita putere de


atractiune care Uncle a le apropia, i alta nu-
mita putere de respingere care tinde a le in-
departa.
Se da numele special de coheziune, puterel
care tine reunite moleculele corpurilor unele cu
allele : iar sub numele de afinitate se intelege
puterea care reuneste atomil lute() molecula.
Daca observam corpurile vedem c ele se
pot prezenta sub trel stall : unele precum lem-
nul, ferul, piatra etc. au forma i volum con-
stant, cart vreme se afla in aTleasT conditiT,
si, pentru a le reduce in bucatl, trebue sa in-
trebuintam o forta considerabila : acestora s'a
dat numele de corpuri solide. Se admite ca,
in corpurile solide, puterea de atragere intre
molecule e mai mare de eit cea de respingere
si din aceasta cauza trebue sa intrebuintam o
putere pentru a le rupe In bucati, cacl trebue
sa invingem acea putere de atragere.
Alte corpurl precum : apa, alcoolul etc. ati
volum constant, dar forma lor depMde de acea
a vasuluT in care trebue sa le punem pentru
a le conserva : moleculele acest or corpurT sunt
libere, asa ca se pot misca cu multa usurinta
in toate directiunile, adica pot curge, din care
cauza se mimesc licide. In aceste corpuri pu-
terea de atragere si eu cea de respingere sunt
aproape egale. .
In fine sunt gazurile, cumin fara forma si
volum constant, in care moleculele se indepar-
teaza una de alta, asa ea ele pot ocupa spath
din ce in ce maT man. Este usor de vezut ca, la

www.dacoromanica.ro
11

gazurt moleculele in loc sa se atragft. se res-


ping, prin urmare coheziunea lipsete.
Acura dupa ce am definit cele &et start
a corpurilor, sa vedem cite-va din propriethtile
partieulare a corpurilor.
Principalele proprietatt ale corpurilor solide
sunt :
Duritatea, este proprietatea in virtutea ca-
reia un orp poate indeparta moleculele altuia,
sati mat bine zis, poate zgirie pe altul, fara a
fi zgiriet de el. Dintre toate corpurile Diaman-
tul este cel mat dur ; de aeeia sticlarit se ser-
vesc de diamant pentru a taea sticla.
Tenacitatea, este proprietatea ce aft corpu-
rile de a opune o rezistenta mat mare sau mat
mica la rupere, cind sunt reduse in fire si in-
tinse in lungul lor. Cel mat tenace corp este
Ferul.
Duct ilita tea, este proprietatea in virtutea Ca-
reia, corpurile se lasa a fi reduse in fire din
ce in ce mat fine fara IA. se rupa. Cel mat duc-
til Corp este, Platina.
Maleabilitatea este proprietatea ce au cor-
purile de a se putea preface in foitt foarte sub-
tin : Aurul este metalul eel mat maleabil.
Elasticitatea este proprietatea ee poseda u-
nele corpurt, de a't schimba forma sub actiu-
nea unet putert, i a'st relua forma prhnitiva
cind puterea inceteaza de a mat lucra. Elasti-
citatea are o limita peste care, puterea mill-
nuind de a lucra, rupe corpul. Printre corpu-
rile mat elastice se pot cita : otelul, g um i-
elastica etc.

www.dacoromanica.ro
12

Nu trebue sa confundarn elasticitatea cu fie-


xibilitatea, in virtutea care! proprietati corpu-
rile 'i schimba forma fara a se rupe, insa nu'si
mai reieu forma de mai inainte cind puterea
nu mai lucreaza asupra lor ; asa sunt ; cosito-
rul, plumbul, etc.
Proprietatea contrara elasticitatil se numeste
fragilitate. Sticla este unul din corpurile cele
mai fragile.

In fie care zi i in toate ramurile odupa-


tielor noastre facem uz de cunostinta acestor
proprietati, pentru a ne folosi de cutare sail
cutare corp. Asa : duritatea i elasticitatea o-
telului fac ea acest corp sa fie intrebuintat la
confectiunea a diverse instrurnente precum : cu-
tite, foarfeci, dalti, resorturi, etc. : tenacitatea
fdulul face ca el sa fie intrebuintat in atitea
industril ; maleabilitatea aurulul permite acope-
rirea obiectelor de arama sail de argint cu foitl
subtiri de aur (poleire) : flexibilitatea fibrelor
textile permute confectiunea hainelor, pe care le
purtam cu atita cornoditate : din cauza fragili-
tatil sticlel si a portelanulul, luam precautiuni
de a nu lovi obiectele facute din aceste cor-
purl etc.
La Heide nu gasim de cit o singura pro-
prietate : elasticitatea, Aceasta proprietate se
gaseste in gradul cel mai mare la gazuri.

www.dacoromanica.ro
13

Daca observam marele nurner de fenomene


ce se petrec in corpuri, vedem ca ele sunt da-
torite unul numer marginit de puteri. Pentru
a putea studia cu mai multa uprinta aceste
fenomene, le vom grupa dupd natura puterel
fizice care le da na*ere. Aceste puteri sunt :
gravitatea, caldura, lumina, sunetul, electrici-
tatea i rnagnetismul.

Gravitatea
Fie care din noi tie ca, oil' ce corp solid
saft licid, find radicat la o inaltime oare-care
si apol lasat in libertate, cade in spre pamint :
noi exprimam aceasta zicend ca : toate corpu-
rile sunt grele.

Fig. 1

Pentru a explica acest lucru, va trebui mal


lam sa observam, ca in acest caz corpul con-

www.dacoromanica.ro
14

siderat 'sl schimba pozitia sa in spatiu, ceia


ce se exprima zicendu-se ca : el se migcei. In
eazul contrar, se zice ca corpul e in repaos.
NoT am vezut insa ea, toate fenomenele, si
prin urmare i miscarea corpurilor, sunt da-
torite unor puterT. Proprietatil materiel de a
nu'si schimba starea de miscare san de re-
paos de cit sub influenta unor putert, se da
numele de inertie, iar in special putereT, care
face, ca corpurile sa cada spre pamint, se da
numele de gravitate. Linia dreapta. dupa care
cad corpurile se numeste verticald, iar per-
pendicularel pe verticala se da numele de o-
rizontald (Fig. 1). Directiunea verticala poate
fi data de un fir de ata la unul din capetele
caruia e legata o greutate, cel-alt capat fiind
fixat de un cuin sau alt obstacol. De acest a-
parat numit firul cu plumb se servesc zidariT
in construirea edificielor.
Pentru a explica gravitatea se admite ca :
toate eorpurile se atrag unele pe allele, i ca,
. atractiunea este cu atit mal mare, cu cit cor-
pul contine mal multa materie. Prin urmare,
in cazul particular al cadereT corpurilor, pa-
mintul atrage la sine corpurile ce se afla la
suprafata sa, i e atras de ele ; Insa find ca
pamintul e mat mare, puterea sa de atragere
va fi mai mare si (led corpurile vor cadea pe el.
Ca proba ca atractiunea e eu atit maT mare,
cu cit corpul are mat multa materie avem fap-
tul ca: unele corpurT sunt maT grele i altele
maT usoare. Cele maT grele avind mat multa
materie vor fi atrase de pamint cu 0 putere

www.dacoromanica.ro
15

mai mare, si prin urmare i noua ne va tre-


bui o putere mai mare pentru a invinge atrac-
tiunea pamintului, adeca a le radica.
Am vezut ca corpurile pot fi mal grele ,sati
mal usoare, i nol in fie care zi simtim nece-
sitatea sa cautam a vede, daca unele corpurl
sunt mai grele de ,cit altele i anume cu cit.
Aceasta o facem cintarind corpurile, sati me"-
surind greutatea br. Insa pentru a masura
ceva noT avem nevoe de o unitate de mesura :
pentru greutati unitatea de mesura este gra-
mul: in viata practica ne servim de chilogram

ZAtu,aliawallWwilalar:V111111111111111illill..ww-..,Lt.

Fig. 2.

care valoreaza 1000 grame. Instrumentul de


care Ile servim pentru a mesura greutatile se
numeste Balangt (Fig. 2); ea se compune din
o varga orizontala metalica AB numita axei,

www.dacoromanica.ro
16

sustinuta pe un picior pe care se razirna cu


ajutorul unlit cutit C intors cu ascutisul in jos :
la capetele vergel se afia atirnate doua discurt
P i Q : in unul se pune obiectul ce voirn a
cintari, iar in cel-alt disc se pun pondert (chi-
lograme i grame), pana cind axa balantel sta
orizontala, ceia ce se constata cu ajutorul unlit
ac ce se mica in fata unuT cadran graduat
M: cind balanta e orizontala atund acul e in
fata diviziunet 0 (zero) de pe cadran. Sunt mat
multe felurt de balante : cea mat intrebuintata
ester balanfa orizontald, apot sunt cintarul,
balanta clecimala, etc.

Licidele fiind i ele atrase de catre pamint,


sunt grele, i prin urmare exercita o presiune
asupra paretilor vaselor in care se atla con-
tinute. Slim ca, pentru a mantine un licid in-
tr'un vas, paretit acestuia trebue sa fie conti-
nut i destul de rezistentl ; In caz contrar li-
cidul curge. De asemenea licidele exercita pre-
siunt i pe fundul vaselor, adica de sus in jos,
precum i de jos in sus.
Un fizic francez nurnit Pascal, a aratat ca,
licidele se mat bucura de proprietatea de a
transmite presiunile ce ele suporta. Bazat pe
cunotinta acestut fapt el a inventat un aparat
numit Presa hidraulica, prin ajutorul caruia
se pot exercita presimit foarte mart cu ajuto-
rul unor putert mitt.

www.dacoromanica.ro
17

Dar nu numaI solidele i licidele sunt grele :


gazurile Inca sunt grele i in particular aerul
fiind gren, exercita presiune
pe toate corpurile de la su-
prafata parnintuluf. Se tie
CA aerul formeaza o patura
imprejurul pamintulul de o
inaltime de 300 kilometri,,
careia s'a dat numele de
Atmosfera. Puterea cu care
aerul apasa asupra corpu-
rilor de la suprafata pamin-
tulul, se numeste presiune Fig. 3.
atmosferica. Pentru a arata
CA in adevar aerul apasa asupra tuturor cor-
purilor, sa facem cite-va experiente:
Sa luam un vas cilindric de stecla cu pa-
retil gro,s1 (Fig. 3) deschis la ambele capete
i la un capat astupat cu o piele de beica
bine legata. SA aezam acest cilindru pe o
masina cu care se poate scoate aerul 0 i sa in-
cepern incetul cu incetul a scoate aerul din ci-
lindru ; vom vede atunci ca, pielea se cufunda
in interiorul cilindrului i apol la un moment
dat chiar crapa. Aceasta ne arata ca aerul a-
pasa, de sus in jos.
Dar putem face o alta experienta, pentru a
arata CA atmosfera apasa i de jo,s in sus. Sa
luam un pahar plin eu apa i apol sa facern
sa lunece la gura paharului o placa de stecla
sari o foae de hirtie, asa ca sa nu ramina
aer intre suprafata apeI i stecla san hartie,
si apoI tinindu-le cu mina, sa rasturnarn repecle.
Butureami.*Hint,T. 2

www.dacoromanica.ro
18

paharul cu gura in jos : vom vede ca, putem .


lua mina de pe placa de stecla, fara ca ea sa
cada, cad aerul o apasa de jos in sus.
In fine, pentru a arata ca
aerul apasa asupra corpuri-
lor din toate partite, putem
face experienfa emisferelor
dela Magdeburg. Se iati do-
ua emisfere de metal (Fig.
4) care se pot aseza asa Ca
margina uneia sa intre lipin-
du-se In cea'l-alta : una din
emisfere e prevazuta CU un
inel, iar cea-l-alta cu un
robinet te inchide bine, si
cu extremitatea tubului ce
Fig. 4. are robinetul, putindu-se in-
suruba pe rnasina cu care
se scoate aerul. Data se scoate aerul din e-
misferele asezate bine una peste alta i apoi
inchizindu-se robinetul, se dessurubeaza si se
incearca a se desface emisferele (Fig. 5) se
vede ca nu mai e posibil, on ce putere am
intrebuinta. Lasind insa sa intre aerul, ceea
ce se face deschizindu-se robinetul, vedem ca,
putem desface emisferele cu cea mai mare u-
surinta.
Dupa ce am aratat ca, in adevar aerul exer-
cita presiune asupra corpurilor, sa vedem
cum vom pute masura aceasta presiune. Ne
servim pentru aceasta de un aparat numit ba-
rometru.
Pentru a construi un barometru, luam un

www.dacoromanica.ro
19

tub de stecla AB lung aproape 90' , '1 umplem cu


un metal licid numit mercur i apoi, astupind
capatul B cu degetul, 11 rasturnam cu gura in
jos i'l introducem in un vas c_tu mercur, a-
poi scoatem degetul ; vom vede ca mercurul
se scoboara din A in C (Fig. 6) oprindu-se ast-
feliti la o inaltime de aproape 760' deasu-

Fig. 5.

pra mercurului din vas : aceasta coloana de


mercur de 76' de inaltime masura presiunea
atmosferica. Se constata Ca inaltimea mercu-
rulul din tub variaza..Pentru a ave o idee de
marimea presiunei atmosferice vom ti ea ea
apasa cu o putere de un chilogram pe o su-
prafata de un centimetru patrat.
S'a calculat ca asupra unui om de talie

www.dacoromanica.ro
20

mijlocie, ea exercita o presiune de 17000 chi-


lograme i cu toate aceste no1 nic1 nu o sim-
tim, din cauza ca ea se exercita din toate
partile, i interiorul corpulul nostru e plin cu

latq

Fig. 6.

gazurl i licide. Dupa mai multe observatiuni


s'a constatat c, dupa inaltimea coloane1 de
mercur din barometru, se poate prezice tim-
pul. Aa: dna mercurul se tine maI sus de

www.dacoromanica.ro
21

76' e semn ed. va fi timp bun, i dacd se


seoboard sub 76' are sa fie ploae sad vint.
Astd-zI se construese barometre metalice, in

Fig. 7.

care un aratator se miFd. in fata unuI cadran


graduat pe care sunt scrise diversele starI ale
timpului (Fig. 7).

Intre proprietatile particulare ale eorpurilor am


studiat i elasticitatea, despre care am zis cd,
este principala proprietate a gazurior. Dacd a-
pdsam aerul In un vas Inchis vedem cd. el IV
micureaza volumul, dar cind presiunea dispa-
re, 'I reia volumul primitiv. Variatia volumu-
luI gazurilor In raport cu presiunea este supusa

www.dacoromanica.ro
22

unel legl numita legea lw Mariotte. Pe cuno-


tinta acestel legl e bazata con-
struirea mainelor de scos
aerul numite maOni pneu-
matice, precum i a apara-
telor cu care se scoate apa,
numite Pompe: Una din a-
ceste pompe, numita: aspirci-
toare i respingatoare (Fig.
8) se compune din un cilin-
dru de fer in interiorul ca-
ruia se mica un dop M nu-
mit Piston prevazut cu o coa-
da P cu care se poate mi-
ca in jos sat" in sus : la par-
tea inferioara se Oa un tub
C numit tub aspirator cu
cal e comunica prin o deschi-
dere inchisa cu un capacel
o'numit supapd, ce se deschi-
de de jos in sus : iar lateral se
afla tubul T numit tub res-
Fig. 8.
pingeitor, prevazut cu supapa
z. Facind s se mite pistonul in sus i in jos,
apa se suie prin tubul aspirator infra in cilin-
dru de unde e radicat i dat afara prin tu-
bul T.

=Aura
Suntem deprinT a deosebi corpurile in calde
I red. Cauza care face sa simtim si sa deo-

www.dacoromanica.ro
23

sebim corpurile calde de cele red se numeste


aildurei.
Pentru a defini ce este caldura se admite ca
intre moleculele corpurilor exista un fluid foarte
subtil i mobil caruia se da numele de eter, i

Fig. 9.

care prin diversele sale moduri de micare pro-


duce toate fenomenele. Prin urmare, i caldura
nu este de cit rezultatul unui feliu particular
de micare a eterului.
De asemenea se admite ca, cu cit micarea
eterului e mai repecle cu atita corpurile sunt
mai calde; contrarul se intimpla pentru cele
reel.
Cel intat efect ce produce caldura asupra cor-
purilor este : ca le rnarete volumul, ceia ce
se numeste dilatatie.
Pentru a proba aceasta, luam o bagheta de
metal, fixata la un capat A (Fig. 9), putindu-se

www.dacoromanica.ro
24

mica en uprinta la cel-l-alt capat B, care vine


in fata unei piese articulate, a carui brat mai
lung DE, se mica in fata unui Cadran graduat
FF : varga de metal se poate incalzi cu aju-
torul unei .lampe cu alcool GG ; vorn vede ca
indata ce varga se incalzete ea se lungete
i apasind asupra bratului scurt al arthtoru-
lul radica pe cel lung ; prin racire vedem ara-
tatorul scoborindu-se, ceea ce probeaza ca varga
se scurteaza earasI.
Pentru a arata ca i licidele se di-
lateaza, vom lua un balon cu un git
lung i subtire (Fig. 10) in care vom
introduce mercur pana in A : incalzind
balonul vom vede ca licidul se va ra-
dica in sus in tubul cel lung pang. in
B, iar prin racire el se va cobori din
noir in A.
Dilatatia gazurilor se poate arata
cu ajutorul unui balon cu gitul lung
i ingustat ca i cel ce ne-e servit la
licide (Fig. 11), pe care'l aezam ori-
zontal, i in care marginim un volum
de aer prin o mica coloana de mer-
Fig. 10.cur sari alt licid introdus in tubul cel
lung. Prin simpla aplicare a minei asupra ba-
lonului gazul se va dilata atit, in cit va alunga.
afara colona de licid din tub.

Fig. 11.
Starea de caldura a unui corp se numete
www.dacoromanica.ro
25

temperatura. Se zice ca., cu cit un corp e mai


cald cu atit temperatura sa e mai inalta, i ca.
un corp e la o temperatura mai joasa, cind e
mai putin cald.
Pentru a afla care e temperatura corpurilor
avern nevoc de un instrument, caci organele
noastre nu sunt destul de perfecte pentru ca
sa ne arate cu exactitate care e temperatura
corpurilor. Pentru a ne incredinta de aceasta,
sa tinem cit-va timp o mina in apa calda i
alta in ghiata i apol sa le aplicam in acela
timp pe acela corp ; cu mina ce fusese
in apa calda vom gasi corpul rece, iar
cu cea-l-alta il vom gasi cald. Aparatul
ce servete a determina temperatura
se numete termometru. Sunt mai multe
felurl de termometre d'intre care cel
mai intrebuintat este a lui Celsius numit
termornetru centigrad. El e compus din
un tub subtire de stecla terminat la par-
tea inferioara cu o umflatura : se intro-
duce in acest tub o cantitate de mer-
cur i apol se inchide aa ca la tempe-
ratura ferberel mercurului sa nu ramina
aer in eL
Ca sa ne putem servi de termometru
trebue sa'l graduain : pentru aceasta '1
tinem mai multa vreme in ghiata ce se
top ete ;atunci mercurul se scoboara pana
la un loc unde insemnam 00 (zero) (Fig.
12). Dupa aceia '1 introducem intr'un
vas cu aburi de apa ce flerbe : vedem ca
mercurul se suie i se oprete intr'un Fig' 12:
loc unde insemnam 1000 (o suta). Spatiul d'in-

www.dacoromanica.ro
26

tre 00 i 1000 il imparitm in 100 de parti e-


gale numite grade, din tare cauza. s'a numit
termometru centegrad. Cind cu acest aparat
voim sa aflam temperatura unul loc, a unul
corp, sail a unul licid, '1 introducem in acel
loc sail in acel corp, i observam uncle se opre--
te mercurul : sa presupunem ca. se oprete la
diviziunea 650 ; se zice ca temperatura este de 650
grade centigrade.
De ordinar termometrul este as,ezat pe o scin-
durica acoperita cu o foaie de hartie pe care se
afla scrise diviziunile ; iar la termometrele ce
ail a fi introduse in licide, diviziunile sunt scrise
cu diamantul, chiar pe tubul termometric. Di-
viziunile se continua i de desubtul lui 00, pentru
temperaturi mai joase, i atuncl aceste grade se
insamna cu semnul (minus), precum i deasu-
pra lui 1000 peutru temperaturi mai inalte.
Termometrul cu mercur nu poate servi pen-
tru temperaturi maT inalte de 350 fiind ca
peste aceasta temperatura mercurul fierbe. De
asemenea nu poate servi pentru temperaturt
mai mid de 39 cad atunci mercurul ingheata
in acest caz ne putern servi de un termometru
cu alcool colorat In ro sun albastru, cad al-
coolul nu ingheata ; aceste termometre sunt insa
mai putin exacte de cit acele cu mercur.
Acum sa studiem diferitele efecte produse de
caldura asupra corpurilor.

*Um Ca un corp solid find incalzit, se dila-


teaza, i dilatarea este cu atit mai pronuntata,

www.dacoromanica.ro
27

cu cit incalzirea e mai tare ; ajunge un -mo-


ment in care, corpul devine licid : se zice a-
tunci ca corpul se topeee : iar, trecerei unui
corp din stare solidd in stare licidel, prin ac-
yunea ceildurei, se dei numele de topire.
Nu toate corpurile se pot topi : aa, lemnul,
hartia, lina etc. nu se pot topi : iar acele ce se
topese, se topesc la temperaturi deosebite ;
d. e : Ghiata se topete la 0, ceara alba la 60.
plumbul la 326, aurul la 1250, iar platina la
2000.
Fenomenul topirei este supus la 2 legi care
sunt :
1. Un corp se topeee in tot-de-a-una la a-
ceiaqi temperature i, dacei presiunea atmosfe-
riet nu se schi/mbei, i.
2. In tot timpnl topirei, temperatura rcl-
mine aceittO.
Aa : ghiata se topete tot-de-a-una la tem-
peratura 00, i in tot timpul topirei, tdmpera-
tura de 00, se mantine ; de aceia la gradarea
termometrului, ne-am servit de ghiata, ca sa
avern o temperatura nevariabila.
Pentru a explica fenomenul topirei se admite
ca., prin incalzire puterea contrara coheziunei
crete i devine cu atit mai mare cu cit cal-
dura data acelui corp e mai mare : ajunge un
moment in care aceste doua puteri sunt egale
i atunci moleculele corpului fiind libere, cor-
pul devine licid ; pentru a tine tot-de-a-una un
corp topit in stare licida, trebue sa-i dam cal-
dura, care continua prefacindu-se in putere neu-

www.dacoromanica.ro
28

tralizaza coheziunea ; acestel calduri s'a dat nu-


mele de ceildurei de topire a corpului.

Dar noi maT putem preface un corp din so-


lid in lieid si in alt mod. Asa, daca luam o
bucata de zahar i o punem in apa, ea va dis-
pare dupa cit-va timp ; in vorba curenta se zic6
ca zaharul s'a topit ; Doi insa zicem ea : s'a
disolvit, iar trecerei unui corp din stare solida
in stare licida prin intervenirea unui licid se
da numele de : disolutiune. Nu toate corpurile
se pot disolvi: de asemenea un corp nu se
poate disolvi in toate licidele. Asa : ferul i lem-
nul nu se disolv, nici in apa, nici in alcool,
nici In alte licide : pe cind ceara, risina etc.
de si se disolv in terebentina saa in petrol, nu
se disolv in apa.

Fenomenul invers topirel, adica, trecerea u-


nul corp din stare licida in stare solida se numeste
solidificare. Asa avem : inghetarea apel, in-
tarirea cerei topite etc.
Cauzele care impedica topirea, favorisaza so-
lidificarea : de aceia pentru a solidifica un ii-
cid trebue sa luam caldura, adica sa neutra-
lizam puterea contrara coheziunei.
*i la solidificare avem doua :

1. Solidificarea unui licid incepe tot-de-a-


una la aceiagi temperaturd :
2. In tot timpul solidificarei temperatura
reimine aceiaqi.

www.dacoromanica.ro
29

Solidificarea apei se numeste inghetare, iar


apa solida se nurneste gheala. In privinta e
fectelor caldurei asupra apei, se constata ca
aceasta se abate de la regula generala : prin
racire apa 'si mareste volumul in loc sa'l mic-
sureze : de aceia cind apa ingheata in vase, a-
ceste se stric 1, din cauza ca apa rnarindu-si
volumul, exercita o presiune foarte mare pe
paretil vasulut

Cind supunem un licid la actiunea caldurel,

Fig. 13.

aceasta mai intai se dilateaza si apol incepe

www.dacoromanica.ro
30

a se preface in gaz, incepe a forma aburi sag


vapori nurnal la suprafata, I dupti c caldura
a lucrat mai mult timp, aburii ineep a se dez-
volta i din interiorul licidului pe care'l radica
in sus, producind o micare numita ferbere
(Fig. 13).
Ferberea este i ea supusa la douti legi :

AWW
LiTrs

Fig. 14.

1. Ori ce licid ferbe in tot de-a-una la a-


ceiaei, temperaturd, dacei presiunea aerului
este aceiaei.; i
2. In tot timpul ferberei temperatura rd-
mine aceiaei.
Apa ferbe tot-de-a-una la 1000 sub presiu-

www.dacoromanica.ro
31

nea de 760, i in tot timpul ferberel, vapo-


ru an temperatura de 100. Pe aceasta pro-
prietate ne-am bazat, pentru a determina punc-
tul 1000 al termometrului.
Sunt mai multe cauze ce fac sa varieze tem-
peratura ferberel unul licid, dar, cea mai inte-
resanta este presiunea aerului.. S'a constatat
ea, dacei presiunea la care se aflei un licid
creee sa scade, atunc' i temperatura fer-
berei creqte saic scade, aa c, putem face sa
fiarba un licid fara sa'l incalzim ; pentru aceas-
ta este de ajuns sa scoatem aerul din vasul
in care se Oa licidul, i prin urmare sa mic-
urarn presiunea atmosferica, pana a o reduce
aproape de zero. Dar putem face experienta i
ast-feliit ferbem cita-va vreme apa inteun ba-
ion pentru ca sa alungaw tot aerul ce se afla
in el ; inchidem apoi bine balonul cu un dop
si '1 rasturnam cu gitul in jos pe un vas cu
apa, pentru ca sa nu mai poata infra aer ; pu-
find atunci mina pe fundul balonului vedem ca
apa incepe a terbe, i ferberea continua cita-va
vreme. Daca ea inceteaza atuncl turnarn apa
sail punem un burete cu apa rece pe fundul
balonului i vedem ferberea continuind (Fig. 14).
Ca proba despre aceasta mai avem faptul ob-
servat, de mai multi calatori, ca, pe muntii I-
nalti, unde presiunea e mai mica, apa ferbe la
o temperatura mai joasa de 1000.

Cind un licid se afla inteun spatia marginit


atunci daca el se preface in vapori i aceti

www.dacoromanica.ro
32

vaporl umplu tot spatiul marginit de deasupra


licidului, acesta nu se mai poate preface in va-
pori : se zice c. acel spatin marginit e satu-
rat de vapori, iar vaporil, canT prin urmare
sunt inca in contact en licidul din care au luat
nastere, se numesc vapori saturati. In cazul
eind avem putin licid, i spatiul marginit ar
mai pute primi vapori dupa ce tot licidul a fost
prefacut in vapori, atunci spatiul se zice nesa-
turat, iar vaporil, ne mai fiind in contact cu
licidul din care all luat nastere, se zic vapori
nesaturati
Cantitatea de vaporf ce poate satura un spa-
tin oare-care depinde de la temperatura cu
cit temperatura e mat mare cu atita trebue
mai multi vapori pentru a satura acelas spa-
tin, asa ca daca un spatin saturat de vapori
se incalzeste, 0 devine nesaturat, i prin ur-
mare, trebue o noua cantitate de vaporf pen-
tru a'l satura. Cind din contra un spatiti nesa-
turat se raceste atuncl vaporil devin saturatt
si escesul de vapori se condenseaza prefaein-
du-se in licid.
Cind aerul e aproape de a fi saturat de va-
port se zice aer umed : dud insa contine foarte
putini vapori, se zice aer uscat.

Evaporare se numeste prefacerea unui licid


in vapori numal la suprafata. Sunt maT multe
eauze care favorizaza e vaporarea. Asa sunt :
Temperatura licidultd; cu eft temperatura u-
nul licid e mai inalta, el se evaporeaza mai

www.dacoromanica.ro
33

usor : de aceia albiturile se usuca mai usor vara


de cit iarna ; Usc4ciunea aerului, cad cu cit
aerul e mai uscat," cu atit poate primi mal
multI vaporl; Temperatura aerului, cacl aerul
e cu atit mai departe de saturare, cu cit e mai
cald; Mirarea aerului, caci schimbind u-se conti-
nufl ['Muffle de aer de de-asupra licidului, aceasta
face ca aerul sa nu aiba timp cind sa se satu-
reze, i prin urmare, vaporil continua de a se
forma. In fine : Suprafata licidului favorizaza
evaporarea, cacl, cu cit suprafata va fi maI
mare, cu atit evaporarea va fi mai activa.

Fenomenul opus evaporaril, adeca, preface-


rea vaporilor in Reid se numeste Condensare.
Cauzele care favorizaza condensarea sunt : sco-
borirea temperaturel, i marirea presiunel. De
aceia, cind un spatift oare-care continind va-
por'', se raceste, Safi cind vaporil inti1nsc un
obiect reee, oi se prefac in licid condensindu-se;
de asemenea cind comprimam un spatiti ce nu
e saturat en vapor!, vedem ca acel vaporl se
prefac in licid.
0 aplicare a condensaril vaporilor este dis-
tilarea apex. Cind se incalzeste apa ordinara
asa ca sa fiarba s,i, se face ca vaporil sa trea-
ca prin un spatin racit, el se condensaza, pre-
facindu-se din nal in apa, care insa 1m mai
contine Mel o impuritate, de oare-ce acele im-
puritati ramin in vasul in care incalzim ape.
Aparatul in care se distileaza apa se numeste
Alambic.
Butureanu.--tihiti. 3.

www.dacoromanica.ro
34

Alambicul se compune (Fig. 15) din o caldare


de arama. A acoperita cu un capac B terminat cu
un tub C, care comunica cu un tub D spoit Ina-
untru i intors in helice nuinit Serpentin, care e

_LK
t

=OM
armattik,
...VIP. IOWA
0,140/111111
MK ',Wit
Wo NM= ROS
ACC111
09100.401
Zgia

Ng.

Fig, 15.

racit prin un curent de apa ce vine in vasul


E pe la partea inferioara pe tubul H, i iesa
pe la partea superioara pe tubul L. Apa din
caldare find incalzita intra in terbere i vapo-
nT formati, dupa ce a4 trecut prin capac, ajung
in serpentin, unde daU peste pAretil raciti pi

www.dacoromanica.ro
35

aicl se condensaza. Apa rezultind .se aduna in


flaconul G.

Cind luam in mina o varga de lemn i o in-


troducem cu un capat in foc, vedem ca, lern-
nul arde i nol nu simtim caldura data de a
dreptul de varga de lemn. Daca insa facem a-
celas lucru cu o varga de fer sad de un alt
metal, ea se incalzete in toata lungimea sa,
aa Melt nu o mai putem tine in mina. Cor-
purl .ca lemnul, in care caldura nu merge din
molecula in molecula, se numesc rele condu-
ceitoare de ceildurei; iar acele, ca ferul in care
caldura strabate din molecula in molecula se
numesc bune conduceitoare de ceildurei.
Cind caldura trece intr'un corp din molecula
in molecula, se zice ca se propaget prin con-
ductibilitate.
Caldura mai poate veni la corpuri si sub
forma de raze, precurn e caldura ce ne vine
de la soare sad de la o soba ferbinte. In acest
caz caldura se propaga prin radiare.

Un mare numar de fenomene ce se produc


in natura, se pot explica, prin actiunea caldu-
ref asupra corpurilor. Dintre aceste ne TOM o-
cupa mai ales de vinturi i meteorele apoase.
Se numete vint o *rnissare a aerului. Cauza
principala ce produce rniscarea aerului i prin
urmare provoaca vinturile, este deosebirea de
temperatura i prin urmare i de presiune in-

www.dacoromanica.ro
36

tre doua locuri invecinate. A cest lucru se poate


proba cu multa uurinta in modul urmator : in
timpul lernei sa desehidem putin o u nitre
o camera rece i una calda, s,i sa apropiern o
luminare aprinsa mai intal la partea inferioara
a uel : vom vede ct flacara luminarii se pleaea
d'inspte camera reee inspre cea calda : pe cind,
daca o radicam la partea superioara a usel,
flacara se pleaca in sens contrar. Plecarea fia-
carel ne probeaza in primul loc o micare a
aerulul, iar in al doilea loc ca, micarea se
produce d'inspre locul mal rece inspre eel mai:
cald. Iii aer lucrurile se petrec ast-feliti : cind
intr'un loc temperatura erete, aerul incalzin-
du-se se dilateaza, devine maT u,or i se ridica
in sus ; in locul luT va trebui sa vin. un alt
aer rece din localitatile invecinate, ceea ce va
produce o micare a aeruluT, decT vint. Linia
dupa care se mica aerul se numete directiu-
nea iiintului, iar numarul de metri ce per-
curge vintul in timpul uneT secunde se numete
repegiunea vintulul ; ea incepe de la 2 metri
pe secunda, cind avem un-vint incet, i poate
ajunge pana la 40 metri pe secunda, cind yin-
tul se numete uragan.
Dupa modul cum ele sufla, vinturile pot fi
de trel felurl ;
Vinturi constante sunt acele care sufla a-
proape tot timpul in aceial directiune. Aceste
vinturr sal& pe oceanul Atlantic i se numesc
vinturi alizate. Cauza ce produce aceste yin-
tun, este incalzirea aerului de pe parnint in
regiunea ecvatoriala, uncle temperatura este cea

www.dacoromanica.ro
37

mai inalta. Aerul incalzit se dilateaza, devine


mal uor, i se radica in sus, spre cel doI poll,
producind un curent de jos in sus ; In acela
timp, aerul rece ce vine de la poll spre ecva-
tor, produce un curent de la poll spre ecva-
tor, i ar trebui ca aceasta sa fie directia vin-
turilor ; insa fiind ca pamintul se mica de la
apus spre rasarit i atmosfera se mica impre-
una cu pamintul, incit aerul nu se va mica de la
poll spre ecvator, nicl de la apus spre rasarit
dar, se va mica inteo directie intermediara : In
regiunea nordica alizatele vor sufla de la nord-
est la sud-est, iar in regiunea sudica, de la sud-
est la nord-vest.
Vinturi periodice. Se numesc acele care su-
fla, un timp intr'o directiune i alt timp in alias
directiune. Cele mal importante sunt :
Brizele care se pot observa ziva i sara pe
malurile riurilor i a marilor. In cursul zilel
pamintul se incalzete mal tare de cit apa, aa
ca, aerul de deasupra apel fiind mal rece, va
veni sa la locul celul de deasupra uscatulul,
care fiind maI cald se radica in sus ; de aceia
in cursul zilel va sufla un vint rece despre apa
spre uscat. Sara, pamintul racindu-se mal re-
pede, aerul de la suprafata pamintulul va lua
locul celui de deasupra apel, ore fiind mal cald,
se va radica in sus ; vintul va sufla dara, d'in-
spre parnint spre apa.
In special pe termurile oceanului Indian Ri-
ft un vint numit Muson, care bate 6 lunl in-
teo direetie i alte 6 lunl in o directie opusa.
Cauza ce produce acest vint este : incalzirea

www.dacoromanica.ro
38

prea tare a Oatoulul Tibetului i a Himalael


in timpul vere1, i prin urmare producerea u-
ntil curent d'inspre ocean spre centrul conti-
nentului : sag racirea mai repede a acestor pla-
tour! in timpul iernel i prin urmare produce-
rea until curent d'inspre continent spre ocean.
Nite vinturI analoage sufla, intre termurile
mare! Mediterane s,i deertul Sahara. Ele poarta
numele (le vinturi Eteziene. In Egipet sufla un
vint periodic numit Simunul : el e foarte fer-
binte i distruge totul pe unde trece : cind trece
peste marea Mediterana prin sudul Europe! (i
atuncI se numete Siroco in Italia i Solano in
Spania), el produce nenorociri i pierderl marl.
In fine vinturile variabile sunt acele care
nu sufla regulat, dar '1 schimba directiunea
dupa diverse influente climatologice.

Dintre meteorele apoase vom studia :


Negurele. Chid o regiune- din aer se racete
din o cauza oare-care, atund vaporir din acea
regiune se condensaza sub forma de mid pica-
turf, din care cauza aerul perde limpiditatea
sa. Cind aceasta condensare se face in partile
de jos ale aerulul, atund avem n egurele,
Nourii nu sunt alt ceva de cit negurele ra-
dicate la o inaltime oare-care deasupra pamin-
tula
D'intre principalele cauze ee produc negu-
rele i nouri1 vom eita : 1) Diferenta de tem-
peratura intre aer i parnint: in adevar, pa-
mintul fiind mal cald de cit aerul, vaporiI ce se
www.dacoromanica.ro
39

formeaza la suprafata pamintului dind peste a-


erul rece se condensaza i formeaza neguri sari
nowt 2) Sufiarea until vint eald i umed lu-
te() regiune rece produce de asemenea nouri,
cael aerul care e qesaturat de vaporl ajungind
in o regiune rece se satureaza i apol chiar
vaporil se condensaza.
Cum se explica acuma c, nouril compusj
find din picaturi de apa nu cad spre pamint ?
Se admit maT multe cauze pentru a explica a-

Eig. 16.

ceasta : in timpul zilet pamintul fiind mal cald


se produc curentl suitorl in aer, cariT tin nou-
riT tot de-a-una sus. Cind chiar nouril s'ar sco-
bori, ei dind peste paturl de aer din ce in ce
maT ealde, partea de desubt a nourului se Va.-
porizaza, iar vaporil formatT se condenseaza
din non la partea superioara a nouruluT, re-
formindu'l.
NouriT dupa aspectul lor an diverse numirl :
Cirus, cariT se ved de ordinas foarte sus i
www.dacoromanica.ro
40

aa aspectul unor gramezl foarte subtirl de vata


scarmanata (Fig. 16). Inaltimea la care el se
afla poate trece peste 10000 metri. El par a fi
formatt din midi particele de ghiata ce at for-
ma de ace. Cumulus sunt nourl ce nu apar
de cit vara cind e foarte cald : el aa aspectul
unor muntl gramaditl sail a unor gramezi de
vata, (Fig. 17). Stratus sunt nouril ce at forma

Fig, 17.

unor fol de carton aezate unele peste allele :


el se afia de ordinar aproape de orizont. Nim-
bus sunt nouril de ploae caril sunt cenuil ne-
gri, i DU aa forma determinata.
Ploaia. Cu cit condensarea vaporilor de apa
din aer se continua, picaturile de apa ce for-
meaza nouril devin mal marl, in cit ajunge mm
moment in care ele nu se mai tin In aer, dar
cad pe pamint producind ploaia. S'a constatat
ea in terile uncle este evaporatie mai multa,
acolo ploua mal mult. Aceasta regiune este

www.dacoromanica.ro
41

cea ecvatoriala, insa in aceasta regiune ploile


nu cad regulat.
Este nevoe a ti cita cantitate de apa cade
pe suprafata pamintului intr'o localitate data :
aceasta se poate determina Cu ajutorul unul
aparat numit pluviometru,
compus din o leica in care
cade ploaea, i din care apa
trece intr'un rezervuar, pre-
vazut la partea inferioara
cu un robinet" pe unde dam
drumul apel adunate in fie-
care zi.
Cind vaporil din aer se
condenseaza deodata la o
temperatura inferloara de 00
atunci se formeaza ninsoa-
rea, formata din ghiata care
a luat forma unor fulgi, a-
vind aspectul unor stele cu
6 ramuri (Fig. 18).
Cind vaporii de apa con-
densati sub forma de pica-
turf tree prin o patura de
aer racita sub 0, atunci a-
cele picaturi ingheata i cad
pe pamint sub forma de mici
bucatele de ghiata formind
ceea ce se numete ploaie
cu turturi.
Cind pamintul e la o tem- Fig 18
peratura inferioara de 00 i
aerul la o temperatura superioara, si ploua,

www.dacoromanica.ro
42

apa cazuta la suprafata pamintuluI ingheata


formeaza o patura subtire de ghiata numita
Poleia.
Roua consta in mid picatur! de apa ce se
depun pe corpurile ce se MIA la suprafata pa-
mintuluI in timpul unel nopti senine ce ur-
meaza dupa o zi calda. Pentru a explica for-
marea roueI, observam ea vaporil de apa din
aer formatI 1.11 timpul zilel, se condenseaza cind
in timul noptil parnintul sa racete prin radi-
are, aa ca, roua se va depune in cantitate
cu atit mal mare, eu cit pamintul se va rdci
mal mult, pin urmare cu cit ceriul va fi mai
senin. Din aceasta cauza, nourh impedica for-
marea roueI, cacl nu lasa ca pamintul sa se
raceasca prin radiare. Tot aa vom explica
pentru ce roua nu cade in locur! acoperite,
precum sub arbor! mar!, sub acopereminte, in
stradele oraelor etc. Un vint uor favorizaza
depunerea rouel, din cauza ca reinoeste patu-
rile de aer, care aducind vaporil de apa i de-
punindu-1 pe rind, fac sa creasca patura de
roua. Un vint vidlent impedeca depunerea ro-
uel, cacl aerul nu mal are timp sa depuna
vaporil condensatI. In fine, cu cit corpul va fi
ma,1 bun conducator de caldura cu atit canti-
tatea de roua depusa la suprafata sa va fi
mal mare ; aa, sunt : petrele, metalele etc.
Bruma, nu este alt-ceva de cit roua depusa
la o temperatura inferioara de 0, adeca in-
ghetata. AceleaI cauze ce favorizaza depune-
rea rouel, favorizara i formarea brume!. For-

www.dacoromanica.ro
43

marea brumel este foarte stricacioasa pentru


fructe in timpul primaverei i a toamnel.
Grindina este format& din bucati de ghiata
mai marl sag mai mid, earl' cad mai ales din
nourh furtuno1 (Fig 19). Se admite ca se
formeaza din o mica
bucata de ghiata ce ar
eade din un nour cirus
in mijlocul unui nour
furtunos inferior i aiel
ar provoca depunerea
succesiva de paturl de
ghiata care ar marl
foarte repede volumul
bucatii de gheata. Fig. 19.'

Lumina
De cite ori voim sa constatam culoarea,
forma sag pozitiunea unor obiecte, sag daca
ele exista, fara insa sa le atingem, atunci ne
uitam la ele, adica indreptam ochif spre ele :
zicem atunci Ca vedem acele corpuri. Cauza care
face sa vedem obiectele i care lucreaza prin
urmare asupra ochilor notri se numete lu-
min&
Lumina, dupa cum se crede asta-zi este o
micare a eterului, corp ce am admis ca se a-
fla pretutindene, atit pe pamint cit i intre el
i cele-alte corpuri cereti. Un corp luminos are
moleculele sale in o miscare continua, care se
transmite prin interniediarul eterului in toate
www.dacoromanica.ro
44

directiunile i ajunge pana la ochiul nostru,


care find impresionat vede acel corp. Nu tre-
bue sa eredem insa ea moleculele corpulul lu-
minos trebue* sa ajunga 'Ana la ochiul nostru,
ci numal inicarea lor trebue sa se transmita
eu o repegiune foarte mare.
Corpurile care ne dag lumina pot fi de doua
felurl :
Sag ca. ag lumina de la sine, precum sunt :
soarele, flacara unel luminarl care arde etc., i
atuncl se numese corpuri lwminoase ; sau ca
primesc lumina de la alte corpurI i apol o tri-
met la no!, precum: luna, planetele, obiectele
din o camera luminata de o luminare etc.
atunel se numese corpuri luminate.
Unele corpurl precum : aerul, apa, stecla etc.
lasa sa treaca lumina prin ele, aa ca daca
privim prin ele diferitele obiecte, le vedem cu
toate arnanun tele de forma, culoare etc. : aceste
corpurl se numesc transparente sa diafane.
Se numesc corpuri translucide, acele prin care
nu putem recunoate de cit existen-ta corpuri-
lor, fara sa putem deosebi forma cu toate am4-
nuntele el, culoarea etc. A..a sint : hartia, ste-
cla roasa, cornul etc. In fine corpurile care nu
lasa sa treaca de loc lumina prin ele, precum :
pietrele, metalele, lemnele etc. se numesc opace.
Trebue sa observam ea, eele mal de multe
orl grosimea corpulul influentaza asupra trans-
parenteI sale. Ap : o placa groasa de stecla
nu mal e transparenta, dar translucida pe cind

www.dacoromanica.ro
45

argintul care e opae find redus In foite


foarte subtirI devine translucid i chiar trans-
parent.
Am vazut ea
miscarea eteru-
lui produsa de
un corp lumi-
nos, se raspin-
deste in toate di-
rectiile ; s'a con-
statat insa, ca in
tot de-a-una di-
rectia propaga- Fig. 20.
ref lurninel este o linie dreapta, -cind locul
prin care trece e In toga Intinderea sa de
ace1a feli. Pentru a dovedi aceasta vom
lua o 1111111.11 are linga care se afla .0 placa o-
pack prevazuta eu o mita deschidere In A
(Fig. 20); la o mica distanta vom pune, o
alta placa opaca
prevazuta cu o des-
ehidere in B. Pen-
tru ea sa vedem
flacara luminaril L
din daraptul placel
a doua, trebue ca,
ochiul i punctele Fig. 21.
L, A si B, sa fle in bnie dreapta ; e leT, daca
miscam una din plael nu mal vedem lumi-
narea. .

Linia dreapta dupa care se propaga lumina


se numes,te ra2 luminoas.

www.dacoromanica.ro
.46

Cind mai multe raze luminoase sint. reunite


la un loc ele formeaza un fascicul de lumina,
care poate sa fie pa-
mkt, cind razele sunt
tot una departate ;
(Fig. 21) divergent
cind razele plecind din
un- punct A, merg ne-
contenit departinduse
(Fig 22); sail con-
Fig, 22.
vergent, cind razele
plecind din mai multe
puncte A, B, C, D,
se aduna in unulsingur
0. (Fig. 23).
Am zis ct corpu-
rile opace nu lasa sa
treaca lumina prin
ele ;indaraptul unor
aSemene corpuri exis-
ta un loc unde nu e
Fie. 23. lumina, i caruia se
4 da numele de
umbra. Pentru
a explica forma-
rea umbrel, ne
bazam pe cu-
notinta faptu-
luT ca lumina se
propaga in linie
dreapta. Sa, pre-
Fig. 24. supunem de o

www.dacoromanica.ro
47

data ca tin Corp opac AB se afla dinaintea u-


nui punct luminos 0 (fig. 24) care trimite raze
de lumina in toate directiunile.

Fig.125.

Toate razele precum Oa, Oh, 0c, care cad


pe suprafata. corpului AB, sunt oprite de a
trece maT departe, pe cind acele ce cad in A,
B, sat maT departe precum razele OC, OD tree
inainte : in dosul corpului se va forma un lot
MABN uncle nu va fi lumina i care se nu-
mete umbra acelui corp.
Data in loc de un punct luminos avem un
corp luminosprecum LL", atunci vedern ea (Fig.
25) in spatiul MABM' nu intra de loc lumina
avem umbra, pe cind in spatiele NAM i

www.dacoromanica.ro
48

N'BM", venind lumina, insa numal de la o parte


din corpul luminos, avem o umbra mai slaba
nurnita penumbra.
Lumina find o miscare, are nevoe de timp
pentru a se propaga: repegiunea propagarei lu-
minei este foarte mare; ea trece peste 300,000
chilometri pe secunda, ceea ce Insamna ca, daca
la inceputul uneT seeunde o molecula luminoasa
s'a miscat, la finele secundeT miscarea el va fi
ajuns la moleculele ce se afla la o distanta de
300,000 chilometri.
Lumina da nastere la mai inulte fenomene
din care mai insemnate sunt:
Reftecsiunea.
Chid o raza de
lumina precum
01, cade pe o su-
prafata lucie pre-
cum a oglindeT
SS, atunci find
ca oglinda e o-
paca, nu lasa sa
treaca lumina I-
nainte dupa linia
IO", dar o intoar-
Fig. 26. ce in directia IR
(Fig . 26). Acestuf fenomen s'a dat numele de
Retlexiune. Raza OI se numeste raza in ci-
dentei, iar razel IR s'a dat numele raza re-
flectata. Daca in punctul I, numit punct cle iw-
cidenfa, radicam o perpendiculara IN pe su-
prafata SS', perpendiculara numita normala, ye-
dem ca ea formeaza cu cele doua raze, doua

www.dacoromanica.ro
49

unghiuri: unul OIN numit unghi 1:1 de incidentli,


i altul NIR numit, unghiu de reflexiune. Fa-
cindu-se e.xperiente s'a constatat ca : unghiul
de incident4 este tot-de-a-una egal cu unghiul
de reftexiune.
Data presupunem in R ochiul until obser-
vator, atunct el va vedea punctul luminos 0
pe prelungirea ultimei raze ce vine in othiul
sea, si la o egala distant& sub oglinda ca i
punctul deasupra oglinzei. Punctul 0" unde se
vede punctul 0 se nurneste imagina lul. A-
celas lucru se intimpla cind in hic de un punct
vom ave un obiect.
Fie-eine din nol stie intrebuintarea oglinze,
lor pentru a vede imaginele obiectelor in ele.
Cind lumina trece din un media transpa-
rent oare care in altul mai rar saa maI des,
precum din apa in aer, sail din apa in stecla,
atunci ea nu'sT pastreaza direetiunea, dar se
schimba, imlepartindu-se sati apropiindu-se de
normala. Acestui fenomen s'a dat nurnele de
Refractiune. Sa presupunem ca raza 01, cade
pe suprafata SS' a uneI ape: in loc sa's1 con-
tinue drumul inainte dupa JO' ea se indreapta
dupa linia IR apropiindu-se de norrnalal
aici ca si la reflexiune, raza OI se numes e
incidenta, punetul I se nurneste punct de in-
cidenta, raza IR se numeste rath refractata,
iar unghiurile i i r se numesc. unghin de in-
cidenta si unghia de refractiune Vig. 27).
Experienta arata ca : daca raza de lumina
infra din un media mai rar in unul mai des,
se apropie de normal& i prin uilnare un-
Butureanu.--tiintY.

www.dacoromanica.ro
50

ghiul de incidenta e mai mare de cit unghiul de


refractiune : pe cind, daca, raza de lumina intra din
un mediu mai des
in unul mai rar,
precum din apa
in aer, ea se
indeparteaza de
normala, i prin
urmare unghiul
de incidenta e
mai mic de cit
cel de refracti-
une.
Cunotinta fe-
nomenului re-
Fig 27. fractiunei ne poa-
te pune in stare
a explica maT multe fenomene, din care ne in-
tereseaza mai mult urmatoarele doua :
Stim cu totil c, daca ne uitam prin o stecla
terminata cu 3 fete plane, care in fizica se nu-
mete prizme analoaga cu cele ce servesc a
impodobi lampele, vedem obiectele sad ma-
sus sail mai jos, dupa pozitia prizmei : acest
lapt e datorit schimbaril de directie a luminei
prin trecerea ci din aer in stecla i din stecla
in aer.
De asemenea fie-care din no! cunoate stec-
lele de marit care sunt terminate cu 2 supra-
fete sferice, i care se numesc In fizica : len-
tile. Daca ne uitam prin o lentila vedem prin
unele din ele obiectele marite, iar prin altele
micurate : aceasta se explica tot prin refrac-

www.dacoromanica.ro
51

Ounea luminel in trecerea ei din aer in len-


tila si din lentila in aer. Proprietatea lentile-
lor de a mari saU micsura imagina obiectelor
este intrebuintata in eonstruirea a diverse in-
strumente de optica precum: Junete, teles-
coape etc.

Un fenomen foarte interesant care ,intova-


rasete refractiunea este : descknpuiterea lu-
minei. In adevar, #e-cine din noi stie ca ui-
tindu-ne prin o prizma,nu nu Mai ca vedem o-

Fig. 28.]

biectele suite san scoborite, dar inca ele sunt


colorate pe margine cu colort : ros, galban,
albastru etc. Fenornenul WM, se poate observa
mai bine, daca facem sa cada un fascicul pa-
ralel de lumina de la soare, peste o prizma
(Fig. 28); atunci vedem ca lumina ce iesa din
prizma nu mai este alba, dar colorata, i daca

www.dacoromanica.ro
52

o primim pe un parete alb sail un carton, ve-


dem ca putem deosebi 7 culorT : roq, portoca-
liu. galbein, verde, albastru, indigo i violet.
Aceste 7 culorl sunt simple, adica nu se mai
pot descompune in altele i formeaza spectrul
solar.

Fig. 29.

Putem arata ca. cele 7 culorl reunite la un


loc formeaza din noa lumina alba : pentru a-
ceasta nu avern de cit sa facem sa cada spec-
trul fe o lentila de acele ce maresc si vom
vede ea, in dosul el la o distanta oare care
se va forma un panel luminos alb.
Ca exemplu natural de descompunere a lu-
minel avem Curcubeul (Fig. 29), care se for-

www.dacoromanica.ro
53

meaza pe ceria, cind intr'o parte se afla ito-


un din care ploua, in partea opusa \se afla
soarele, hitt intre ei se afla observatorul. Aid
desNmpunerea luminei este produsa de micele
picaturi de apa care formeaza ploaia i care

7-7-=

Fig. 30

joaca acela rol ca s,i o prizma. De asemenea


avem fenomenul numit Halo (Fig. -,30) care
se produce ziva, cind atmosfera e umeda ; a-

www.dacoromanica.ro
54

fund vedem soarele incunjurat de un cere lu-


minos ce prezinta. culorile spectrului si are
forme variate.
Cind ne uitam la diversele corpuri ce ne
ineonjoara, vedem ctt, unele stint albe, altele
negre i altele colorate deosebit. Pentru a ex-
plica coloarea corpurilor se admite ea : corpu-
rile an proprietatea de a absorbi toate culorile,
sag ale respinge pe toate, san in fine, a absorbi
pe unele si a respinge pe altele, iar noi vedem
corpul cu coloarea rezultind din unirea culo-
rilor pe care corpul le respinge. Asa: corpu-
rile albe nU absorb nici o culoare, prin ur-
mare toate culorile din lumina albla vor fi res-
pinse de acele corpuri i suprapunindu-se in
ochiul observatorului, corpul va apare colorat
in alb. Chid din contra un corp absoarbe toate
culorile, el nu reflecteaza nici una i pr in
urmare corpul apare negru. In fine corpu-
rile care nu absorb de cit o parte din coloo,
apar colorate cu culoarea rezultind din supra-
punerea culorilor respinse. Asa : un corp ab-
soarbe toate culorile afara de galban si alba-
stru : aceste culori suprapunindu-se in ochiul
observatorului vor forma culoarea verde, si
pnin urmare corpul va apare colorat in verde.

Sunetul
Am zis ca toate fenomenele ce se petrec In
corpuri stint datorite miscaril eterului, si am
vazut deja cum se pot explica caldura si lu-

www.dacoromanica.ro
55

mina in aceasta ipoteza. Sunetul se produce i


el prin 0 micare particulara a corpurilor nu-
mita miscare vibratoare. Aceasta micare pro-
pagindu-se prin aer in toate directiunile, ajunge
pana la urechea noastra, pe care o impresio-
neaza i ne face sa percepem acea impresiune,
zicind ca auzim sunetul produs.
Pentru a ne da sama despre aceia ce trebue
sa intelegem prin mi-
care vibratoare, sa pre-
supunem ca. luam o la-
ma de otel, care este
un corp foarte elastic, sa
o fixam la tin capat de
un clete, i apoi apu-
cind'o cu degetul le cel-,
alt capat A, sa o tra-
tragem intr'o parte pana
ce vine in pozitiunea A'
i apoi sa o lasam in li-
bertate ; vom vede ca,
in virtutea elasticitatii Fig. 31.
sale ea va tinde sa vie din not" In pozitia sa
de mai inainte; insa din cauza repegiunel ck-
tigate in aceasta micare ea continua a se mica
mai departe de pozitiunea A si ajunge in A' de
unde apoi iarki in virtutea elasticitatil tinde
sa vie in pozitiunea de mat ina4nte i aa mat
departe. Acelasi lutTu se intimplh cind micaM
cu degetul o coarda intinsa, sa lovim cu un
ciocan margina until clopot. In timpul acestei
micari, care poate fi mai repede sap mai pu-
tin repede, se aude tin sunet, care insa devine

www.dacoromanica.ro
56

din ce in ce mai slab, si cind el nu se mai


aude, constatam in acelas timp ca nici corpul
nu se mai misca.
Noi stim ca lumina si caldura ne yin de la
soare: prin urmare ele nu au
. nevoe de aer pentru a se pro-
paga, cad dela 300 chilome-
tre deasupra pamintului nu
mai este aer, dar eter : deci
ele se pot propaga prin inter-
mediarul eterului. Nu tot a-
celas lucru se intimpla CU Su-
netul : pentru ca el.sa se pro-
page, are nevoe de un mediu
elastic precum aerul, tin li-
cid sail un solid. Putem pro-
Fig. 62. ba aceasta prin urmatoarea
experienta :
Inteun balon de stecla prevazut cu un robi-
net se afla fixat un clopotel (Fig 32) ; cind a-
gitam balonul, vedem limba lovind margina
clopotelului i auzim in acelas timp producin-
du-se si sunetul. Sa scoatem aerul din balon si
clupa ce vorn inchide robinetul, sa dessurubam
balonul de pe masina pneumetica i sa agitam
balonul din non : vorn vede limba clopotului
lovind pe mar,Ona acestuia fara ca sa auzim
sunetul producindu-se. Dind drumul aerului in
balon vom auzi din non sunetul. Deci : sune-
tul nu se propaget 4. vid.
Propagarea sunetului In aer se face cu o re-
pegiune mult mai mica de cit acea a lumina
Pentru a se determina aceasta repegiune s'a

www.dacoromanica.ro
57

procedat ast-felin : pe doua dealuri vecine s'an


asezat doT observatori, prevazuti fie-care cu cite
un tun si un cronometru : s'a determinat cu
exactitate distanta intre observaton, i apoi la
oare fixate se dadea cite o lovitura de tun la
o statiune, iar observatorul de la statiunea cea-
l-alta insemna timpul ce s'a strecurat nitre mo-
mentul cind s'a vazut flacara i s'a auzit vu-
etul tunului. Dupa ce s'a repetat de mai multe
orT aceasta experienta i s'a gasit cu exacti-
tate timpul, s'a impartit distanta intre statiunI
prin timpul exprimat In secunde, i rezultatul
a fost spatiul pereurs de sunet pe secunda, a-
dica repegiunea sunetului in aer. S'a gasit ast-
fella, ca repegiunea propagaril sunetului In aer
este de 330 metri pe secunda.
In licide, repegiunea propagaril sunetului este
mai mare. In urma experientelor facute pe la-
cul de Geneva s'a constatat, ca in apa sune-
tul percurge 1435 de metri pe secunda.
In corpurile solide, repegiunea propagaril su-
netului e mult mat mare: asa, in fonta sune-
tut se propaga de 10 on mai repede de cit
In aer.
Daca se studiaza sunetele, se observa ca ele
se deosebesc unele de altele prin maT multe
calitati Asa : daca facem sa sune o struna, ob-
servam ea ea ne da un anumit sunet: daca
scurtam struna, reducind-o pe jumatate, atunci
constatain ca sunetul este scbimbat : am pute
constata in acelas timp ca numerul vibratiu-
nelor produse de struna, nu mai este acelas
ea in cazul intai, dar a devenit de doua on mai

www.dacoromanica.ro
58

mare. Se zice ca.: in cazul al doilea sunetul


este mai ascutit sail mai inalt. Decl : un su-
net este mai inalt de cit altul, cind produce un
numar mal mare de vibratiunl de cit el.
Sa presupunem acum ca linga nol este o per-
soana care produce un sunet oare-care, pe ca-
re-1 auzim destul de bine ; sa ne departam insa
de acea persoana : vom constata ca sunetul se
va auzi din ce in ce maT putin pina cind va
dispare : pentru ca atuncl sa auzim din non a-
cel sunet, va trebui ca sa fie produs cu o pu-
tere maT mare ; i daca atuncl vom reveni ia-
ra1, sunetul ne va pare maT tare. In acest caz
se zice ca sunetul In cazul al doilea e mai in-
tens adica ; vibratiunile produse sunt inult
mai mari, insa an acela numar pe secunda.
Mal exista Inca o alta calitate a sunetulul
numita timbru, dupa care putem deosebi unul
i acela sunet, produs insa de instrumente
deosebite.
Se numete gam4 o reunire de 7 sunete
care formeaza baza llinteI sunetelor. Aceste 7
sunete an primit urmatoarele nume ;
Do, re, mi, fa, sol, la, si.
Numarul de vibratiunl corespunzatoare aces-
tor sunete merge crescind : in genere numarul
de vibratiunl a unor sunete din o gama dare-
care este dublu de acel al sunetelor din gama
precedenta.
Cind lovim cu tin ciocan in o scindura,
urechea noastra primete o impresiune care nu
e placuta : i se da numele de vuet. Cu toate
aceste i vuetele (care nu sunt de cit niste su-

www.dacoromanica.ro
59

nete, insa produse in mod neregulat) se bu-


eura de proprietatile sunetelor i daea le reu-
nirn dup. oare-care regule el e pot produee o
impresie care ne permite de a le eompara
intre ele.
Sunetele pot fi produse prin vibrarea saa
a corpurilor solide, precum a strunelor, a clo-
potelor, a timbrelor etc. ; saa a licidelor, pre-
cum sunt sunetele produse de apele riurilor
ce cad in cascade : saa a gazurilor, produse
en ajutorul instrumentelor numite de vint, pre-
cum flaut, clarineta etc., cunoscute In genere
sub numele de tuburf, suneitoare.
Strunele daft sunete cu atita mal inalte eu
cIt sunt mai intinse, maf scurte i maf subtirl;
pe cunostinta acestor lucrurf este bazata arta
acordaref instrumentelor de coarde. La tubu-
rile sunatoare se observa acelas luau ; cu eit
scurtam un tub, el produce un sunet mat as-
cutit ; de aceia, in instrumentele de vint se face
sa varieze sunetele lungind saa scurtind instru-
mentele prin astuparea seu deschiderea unor
orificif asezate in lungul lor.

Sunetul ea si lumina, se poate reflecta. Re-


flexiunea sun etuluI, produce fenomenul numit
Ewa. Se stie ca. daca vorbim tare saa batem
din palme In fata until zid care se Oa la o
distanta oare-care, se aude repetindu-se sune-
tul produs. In acest caz vibratiunile produse
intilnind obstacolul se reflecteaz
i produc o
noua impresie asupra urechel noastre pe care

www.dacoromanica.ro
60

noi o numim ecou. Pentru ca ecoul sa se pro-


duca, trebue ca distanta la obstacol sa fie cel
putin de 17 metri. Cind sunetul se reflecteaza
pe mai multe obstacole, se produce econ mul-
tiplu.

Electricitate
sa luam un tub gros de stecla, i dupa ce'l
vorn freca cu 0 bucath de postav, sa-1 apro-
pieta de corpurt usoare precum : bucatele de
hartie, fulgi de pene, mici bobite de maduva
de soc : vorn vede ea toate aceste corpuri sunt
ati'ase de ear% tubul de stecla. Vedem dara
ea dupa frecare, tubul de stecla a capatat o
proprietate noua, Zicem ca.: tubul de stecld s' a
electrizat, iar cauzei care produce aceste efecte
s'a dat numele de electricitate.
Nu se stie incg cu siguranta ce este electri-
citatea, si de aceia nu i se poate da o defini-
tie : dupa ultimele experiente facute de catra
invatatt in timpurile dM urma ar rezulta ca,
si electricitatea nu este alt-ceva de cit o mis-
care a eterului precum sunt caldura si lumina,
deosebindu-se insa de ele prin repegiunea a-
cestel miscari, care este foarte mare.
Electricitatea se mai poate produce si in alt
mod, dupa cum vorn vede mai pe urma, insa
aceasta electricitate se deosebeste de acea pro-
dusa prin frecare in modul urmator : in elec-
tricita tea produsa prin frecare se admite ca e-
terul in misearea hi undulatoare se grama-
deste saa se rilreste pe corpuri, fara insa a se

www.dacoromanica.ro
61

misca pe ele; atunci electricitatea se zice stet-


tatoare sail statica : pe dud in al doilea fel
de electricitate, eterul se mica in corpurl, for-
mind .aceia ce se numes,te curent, i atund i
se da numele electricitate dinamica.
Ne vom ocupa mal IntM cu electricitatea
statica.

Electricitatea static&
Am vazut, ca prin frecare stecla capata pro-
prietatea de a atrage corpurile ware ; dar mai
sunt i alte corpurl precum: riOna, sulfurele,
cauciucul etc, care prin frecare se pot electriza.
Sa frecam insa o varga de fer saU de un alt

Fig, 33.

metal, en o bucata de postav; von' vede ca el nu


se poate electriza : aceasta este numai o apa-
renta, cad in realitate i ferul se poate elec-
triza, dar electricitatea produsa pe el se fm-
pratie foarte repede pe toata suprafata luT, i

www.dacoromanica.ro
62

apoI se duce in pamint prin corpul nostru. Pen-


tru a proba aceasta, e de ajuns sa fixam varga
de fer intr'un mineria de stecla sat de risina,
si sa o frecam din not : vom bede ca se va
electriza, cad de asta data electricitatea pro-
dusa pe fer se opreste in stecla.
De aid, toate corpurile s'at impartit in doua
clase: corpuri bune coaducdtoare pentru elec-
tricitate precum : ferul si toate metalele, cor-
pul omului etc. si corpuri rele conducatoare
de electricitate precum stecla, risina, sulfurele,
ceara rosie etc. Acestor din urma s'a dat nu-
mele si de corpuri izolatoare.
Pentru a vedea daca un corp este sat nu in-
carcat cu electricitate. ne servim, dupa cum am
vazut, de corpuri usoare precum. bucatele de
hartie. : putem insa sa ne facem un mic instru-
ment mai comod numit pendul electric: acesta
e compus din o bobita de maduva de soc A,
aninata la capatul until fir de matase E, care
e un corp izolator, si sustinut de un picior de
stecla C. Chid apropiem de acest aparat un
corp incarcat cu electricitate D, vom vede mai
intai ca bobita de maduva de soc este atrasa
si apol respinsa. (Fig. 33). Cind bobita nu este
atrasa, corpul nu e electrizat.
Sa apropiem de pendulul electric un baston
de stecla electrizat ; vom vede ca bobita de
maduva de soc este mai intai atrasa si dupa
aceia, indata ce s'a atins de baston, e respinsa
asa ca, voind noi din noa sa apropiem basto-
nul de stecla de bobita, aceasta se indepar-
teaza. Dar daca in loc de bastonul de stecla,

www.dacoromanica.ro
63

luam umhi de risina electrizat, si-I apropiem


de pendul, vedem ca bobita de maduva de soe
va fi atrasa de risina, si dupa ce o va -atinge
va fi din non respinsa ; apropiind iarasi bas-
tonul de stecla acesta va atrage bobita si
dupa atingere iaras1 o va respinge, si asa mai
departe. Deci, corpurile respinse de catra ste-
cla sunt atrase de catra risina si vicgyersa.
Se vede de aicl ca starea electrica a stecleT
e deosebita de aceia a risinei. Se numeste e-
lectricitate pozitith acea desvoltata pe stecla,
iar electricitate negatith acea desvoltata pe
risina.
Explicarea acestor doua felurl de electrici-
tate statica se face admitindu-se ca.: in mis-
carea sa, eterul gramadindu-se produce elec-
tricitatea pozitiva, iar cea negativa rezulta din
rarirea eterului.
Cind un corp nu produce efecte de atragere
si respingere a corpurilor usoare, se zice ca e
in stare neutrei ; in acest car se admite Ca,
eteruI de pe acest corp se afia in aceiasT stare
ca si pe corpurile ineunjuratoare.
De cite ori frecam un baston de stecla cu
o bueata de postav, nu numai bastonul de ste-
cla se electrizaza pozitiv dar si postavul se
electrizaza negativ : daca, dupa ce am frecat
tubul asa ea sal electrizam, il lasam in con-
tact cu postavul, vedem ea ambele revin in
stare neutra, cele doua electricitat1 recombi-
nindu-se ; de aceia (Ind electrizam un Corp
Kin frecare, trebue sa avem in grija de a se-
para cit de repede cele doua corpuri frecate,

www.dacoromanica.ro
64

pentru a nu lasa timp ea electricitAtile sa se


recombine.
Tot eu ajutorul pendulului electric putem a-
rata 0 :
Doug corpuri incarcate Cu electricitgri de
acelaq nume se resping ; i
Doug corpuri incarcate cu electricitgri de
nume contrar se atrag.
In adevar, am vazut cA, dupa atingere bo-
bita de maduva de soc era respinsa alit de
bastonul de steela cit i de acel de riina, de
vreme ee in cazul intal atit bobita cit i ste-
cla erati inearcate pozitiv, iar in cazul al do-
ilea bobita i risina incarcate negativ.
Am vazut panA acum eft, singuruI mijloc ce
avem de a pro-
duce electricita-
te, este freearea.
SA presupunem
insft ca avem o
stem metalica S
Inareata co e-
lectrieitate pozi-
tivA ; s1 apropi-
em de ea un ci-
Eig. 34. lidru metalic AB
izolat pe un pi-
cior de ste&A, avind la ambele capete cite un
mic pendul electric. Cilindrul aflindu-se in stare
neutrA, cele doua pendule stall In contact cu
suporturile lor ; daca apropiem insa sfera de
acest cilindru, fara a-1 atinge, vom vede In-
data pendulele de la extremitatile cilindruluT

www.dacoromanica.ro
65

radicindu-se, ceea ce arata prezenta electriei-


tatil ; indepartind sfera, atuncipendulele cad din
non in jos.Daca pe cind sfera se afki in a-
propierea cilindrulul, atingem cu degetul ca-
patul eel mal departat A al cilindrulul, eon-
statam en pendulul diii acest capat cade,
daca in acelas timp indepartam sfera i dege-
tul, vedem de asta data pendulele radicindu-se,
ceea ce probeaza existenta electricitatil pe su-
prafata cilindrului. Deci am putut eleetriza ci-
lindrul metalic fara sa'l fi frecat. Se zice ca
s'a incareat cu electricitate prin influentei.
Electrizarea prin in-
fluenta ne permite ex-
plicarea a o multime
de fenomene electrice;
pentru moment nu
vom cauta a da ex-
plicare de cit atra-
gerei corpurilor u-
pare.
Fie S un baston de
sticla electrizat pozi-
tiv, si AB bombita de Fig. 35
mad uva de soc a pen-
dulei electrice (Fig. 35)-. Cind apropiem bas-
tonul de bombita, electricitatea positiva. din
baston descompune prin influenta electricita-
tea neutra din bombita atragind in partea cea
mai apropiata, in A, electricitatea de nume
contrar i respingind In B pe aceia de acelas
nume; atunel fiind ea electricitatile de nume
contrar se atrag, bombita va fi atrasa de bas-
Butureanu.Stiintl 5

www.dacoromanica.ro
66

ton pana ce se va atinge de el : in acel mo-


ment mica cantitate de electricitate negativa
de pe bombita va neutraliza o parte din elec-
tricitatea pozitiva de pe bastonul S, aa ca,

Fig. 36.

dupa aceasta atit bombita cit i bastonul ra-


minind Incarcate pozitiv, se vor respinge. Ast-
felit1 se explica pentru ce corpurile ware sunt
mai intai atrase i apoi respinse.
Experienta a probat ca, electricitatea se
respindete la suprafata corpurilor s,i nu in
interioruI Mr ; de asernenea s'a mai demons-
trat ca : ca electricitatea se gramadete la par-
tile cele mai ascutite a corpurilor : insa aid
aerul nefiind in stare a tine electricitatea pe.
eorp, ea se scurge in aer i corpul se des-
carca. .de electricitate: De aceea toate aparatele
cu care producem -electricitate trebue termi-
nate cu suprafete sferice. Pentru a arata ca

www.dacoromanica.ro
67
electricitatea se scurge prin virfurile ascutite(
ne servim de un aparat ce produce electrici-
tate, pe care se fixaza un virf ascutit (Fig..
36). Incarcind aparatul cu electricitate i a-
propiind de virful ascutit o luminare aprinsa
vom vede flacara plecindu-se ca i cind am
sufla in ea, din cauza ca electricitatea scur-
gindu-se in aer produce un curent.

Cind apropiem Un corp Incarcat cu electri-


citate pozitiva de unul incarcat ca electricitate
negativa atunci vedem producindu-se intre el

Fig. 37.

o scintee stralucitoare i se aude un vuet par-


ticular. Scinteia ast-felin produsa se nume,te
scintee electrica. Ea se produce de cite oil se
cornbina electricitatile de nume contrar. For-
ma scinteel poate fi san in linie dreapta (Fig.
37) san in zig-zag (Fig. 38). Ea este cu atit
mai mare i mai luminoasa, cu cit are loc "ti-
tre doua cDrpuri incarcate cu mai multa elec-

www.dacoromanica.ro
68

tricitate.- Cind un corp 'i perde electricitatea


se zice ca se descarcei. Putem descarca un
corp de electricitate sag apropiind de el un
corp in stare neutra, sag punindul in contact
cu pamintul prin intermediarul until corp bun
conducator de electricitate, precurn un lant me-
talic, corpul nostru etc.

Fig. 38.

Aparatele .cu care se produce electricitate


poarta numele de maqini electrice. Mainele
electrice sunt nurneroase 1 cu ajutorul Mr
putem produce sat monai un singur gen de
electricitate, precum masina luT Ramsden care
ne da electricitate pozitiva, sail produce am-
bele electricitati de o data, precum masina buT
Holt, a lui Vos etc. Nu vorn studia insa de cit
cea mai simpla, din mainele electrice care
este electroforul.
Electroforul se compune din un disc de ri-
ina sari de cauciuc AB, deasupra caruia se

www.dacoromanica.ro
6'4

poate pune un alt disc de lenin acoperit cu


foI de cositor sail de tiniche CD prevazut cu
o coada izolatoare
de stecla M (Fig;
89). Pentru a pro-
duce electricitatea,
batem mal intai
discul de raina cu
o blana de mita ;
acesta se incarca
atuncl cu electrici-
tate negativa. Pu-
bind deasupra luT
discul metalic (Fig.
40), electricitatea Fig. 39.
neutra din el se va
descompune prin influ-
enta : electricitatea po-
zitiva va fi atrasa pe
fata inferioara a discu-
14 ear pe fata superi-
oara va treee eleetri-
citatea negativa : atin-
gind atunci diseul su-
perior cu degetul, elec-
tricitatea negativa se va
duce hi pamhit prin
corpul nostru, iar pe
disc nu va ramine de Fig. 40
ett electricitatea pozitiva.
Luind atuncl diseul de coada de stecla, el va
fi incarcat cu electricitate pozitiva, asa ca, data
vom apropie de el degetul, se va produce o

www.dacoromanica.ro
170

scintee electrica. Punind din nod diseul meta-


lic pe cel de riSina i lucrind ca i In cazul
precedent vom obtine iaral scintei electrice.
/ Electroforul este ded un aparat In care pro-
ducerea electricitatil se face prin influent.a.

Din momentul in care s'a produs cea intal


scintee electrica, s'a v6zut asamanarea ce e-
xista Intre ea i fulger, i s'a zis ca in aer i
maI cu sama In nourl, trebue se fie electrici-
tate. Franklin este acel ce a probat eel intal
existenta electricitatil In aer prin la experienta
foarte simpIa, Pe un timp furtunos el dadu
drumul unul zmea, legind la eapatul fOrel o
cheie din care credea ca va put.e scoate scin-
tel: la inceput insa nu a obtinut nimic, din
cauz 1 ca fOra uscata e rea conducatoare de
electricitate ; dind mal pe urma o mica ploae
i. udind fOra, a facuro buna conducatoare,
aa ca a putut scoate din cheie mal multe
scIntel.
In urma mal multor experiente s'a probat
ea: aerul e Incarcat cu electricitate pozitiva
iar parnIntul cu electricitate negativa. Nonni!
sunt i el incarcatl unil cu electricitate pozi-
Hva pe care o leu din aer, altil cu electricitate
negativa pe care o lea de la pamint.
Cind doi nourl Incarcatl cu electricitatl de
nume contrar se apropie unul de altul, intru
cita vreme patura de aer eel separa e destul
de groasa, ea poate Impedeca combinarea e-
lectricitatilor, cad aerul uscat este rea condu-

www.dacoromanica.ro
71

calor de electricitate; cind insa nourii se a-


propie prea mult intre el, se produce o mare
seintee electrica, pe care noi o numim fulger
i care e intovaraita de un vuet numit tunet.
Cind scinteea se produce intre nour i un Corp

Fig. 41.

de IA pamint II dam numele tie trsnet. For-


ma fulgerului este foarte variata : cite odata
este dreapta, alte ori in zig-zag, sail sub forma
unei linii sinuoase (Fig. 41). Cind distanta in-
tre nourii ce produc scinteia este mare atunci
fulgerul are o forma ramnificath (Fig. 42). Cu-

www.dacoromanica.ro
72

loarea scinteel inca este variata : cite o data


e verde-albastrie, cele mai de multe ori insa
e roie sad violeta.
I [ Cunoscind care este spatiul percurs de su-
net pe secunda (330 metri), putem ti la ce
distanta de nol se afla nourii intre care s'a
produs scinteia. Pentru aceasta nu avem de
cit sa numeram secundek cite ad trecut din

Fig. 42,

momentul vederei fulgerului i pana la auzi-


rea tunetului, i sa inmultim cu 330 ; rezul-
tatul va fi distanta.
Cind scinteia electric& cade asupra until' o-

www.dacoromanica.ro
73

biect de pe suprafata pamintulul, daca este


bun conducator de electricitate el se incalzete
asa de tare in cit se poate topi, iar dacA e
retl conducator se sfarma. Se etmosc o mul-
time de casurl in care trasnetul a cazut pe
zidirl marl pe care le-a sfaramat sau le-a a-
prins. Cind insa trasnetul cade pe anirnale, cele
mal de multe orl le ornoara din cauza como-
tiunel ce le face sa sufere : rare-orl s'all vazut
persoane pe care a cazut trasnetul, sa fie re-
mas in viata, i atund cele mal de multe orI
ramin cu o parte a corpulul paralizat.
Pentru a se prezerva edificiile i oamenii de
efectile trasnetulul s'au inventat nite aparate
numite paratreisnete, compuse din o varga de
fer ascutit la virf s,i. poleita pentru a nu se
topi ; aceasta varga este wzata pe partea cea
mal inalta a zidariel i pusa in commicatie
prin sirme de fer cu toate partile metalice ale
zidirel, i la partea inferioara pusa in con-
tact cit de perfect cu parnintul ; pentru aceasta
sirma de fer este terminata cu mal multe placl
metalice care sunt aezate intr'o groapa in
pamint unde se afia apa, asa in eit contactul
sa fie cit de perfect (Fig, 43). Cind un nour
incarcat cu electricitate trece pe deasupra unel
zidirl prevazute cu un paratrasnet, electricita-
tea neutra din zidire find descompusa, elec-
tricitatea de nume contrar cu a nourulul fi-
ind atrasa, vine in virful ascutit al paratras-
netulul pe uncle se scurge in aer i ast-feli0
neutralizaza incetul cu incetul electricitatea din

www.dacoromanica.ro
74

nour, si prin urmare scinteia nu se mat pro-


produce; daca insa nourul este prea tare in-
carcat eu electricitate i 8e produce o scintee,

Fig. 43

ea are loc intre nouri i paratrasnet, i atunci


aceasta flind in contact cu pamintul prin sir-

www.dacoromanica.ro
'7 5

mele de fer bune conducatoare, electricitatea


se scurge In pamint, fara sa deterioreze zidi-
rea sat sa omoare oamenii din ea.

Fig. 44

Un fenomen natural ce se crede datorit e-


lectricitatel din atmosfera este Aurora boreald
care consta in o zona luminoasa cu forme
foarte variate (Fig. 44) ce se produce in re-
giunea polara. nordica i care in mare parte
servete a ilumina acele regiunl in timpul nop-
tiI de 6 lunI, ce exista acolo. Ea se vede cite-
odata in timpul noptii si in regiunile stimpa-
rate, mal ales iarna.

www.dacoromanica.ro
76

Electricitatea dinamici
Am zis ca electricitatea dinamica se numeste
ast-lelin din. cauza_ca_ea,,n1;.sta...pe corpurl, dar
se miscSa vedem insa
-;_cun-f se produce ea.
-"Saa luau) un vas de
stecla in care punem a-
pa i apol adaogim otet
.sau un alt licvid numit
acid . sulfuric ; daca in-
troducem in acest vas
doua lame. metalice : una
Z de zinc si alta C de
'cupru (Fig. 45) preva-
' zute fre-care cu cite un
fir de -cupru si vom re-
Fig 'U.
- -uni ambele fire, vom con-
stata indata producindu-se in jurul Impel de cu-
pru o dezvoltare de bule gazoase, si in acela
timp vom vede ca lama de zinc. este atacata
de catra apa, cad ea se dizolva. Daca desfa-
cem firele si observam de aproape, vedem, in
morn entul separaril firelor producindu-se o mica
Scintee. In acest caz s'a produs electricitatea
care a plecat de la lama de cupru a mers prin
firul de cupru la lama de zinc si apoT a tre-
cut prin apa acidulata din vas, de la zinc la
cupru, asa ca a facut un drum complect caruia
s'a dat numele de circuit, iar electricitatil care
ast-felin merge continua se da numele de cu-
rent. Ca in adevar s'a produs electricitatea con-

www.dacoromanica.ro
77

statam prin scinteia ce am zis ca se formeaza


cind desfacem firele de cupru, saa dupa cum
se zice, cind deschidem circuitut.
De cite or! vom reuni firele de arama care
se mal numesc *i reofori, curentul va circula
iaral in sensul aratat mal sus, i va dura cita
vreme se va produce actiune din partea ape!
acidulate asupra zinculul. Prin urmare aid cauza
producerel electricitatil este actiunea acidulul
asupra zinculul, cu alte cuvinte este o reac-
tiune chimicii. Ca *i la electricitatea statica,
avem electricitate pozitiva si negativa ; cea po-
sitiva se desvolta pe lama de cupru, iar eea
negativa pe lama de zinc ; aparatul compus aa
cum am vezut mal sus, se numete pad, iar
extremitatile lamelor de eupru si zinc unde se
leaga firele de alama se nurnesc polii, pile! ;
prin urmare sunt 2 poll : polul pozitiv care co-
respunde cuprulul i polul negativ care cores-
punde zincului. In ce privete mersul electri-
citatil sau senzul curentului vom zice ca : in
afara pilei, curentul merge de la polul po-
zitiv la cel negativ.
Pila ast-felia compusa se numete : pila lui
Volta. Se cunose i alte pile precum : a MT
Daniel, Bunzen, Paggendorf etc: Aceasta din
urma numita i Pila cubicromat este cea mal
puternica i mal intrebuintata.
Daca prepararn mal multe pile i le reunim
prin fire de cupru, a.a ca polul pozitiv al unel
pile sa fie unit cu polul negativ al celel alte,
vom forma o baterie electricei (Fig. 46). Pute-
rea unel bateri! va fi cu atit mal mare cu cit

www.dacoromanica.ro
78

vom reuni mal multe pile, caror se da numele


de elemente. .A.a. : cu 2 elemente de abea ye-

Fig, 43,

dem scinteia produsa la deschiderea curentulul,


pe (And en 20 elemente vom avea o scintee
mare.
Efectele produse de curentul pilelor sunt va-
riate ; dintre -aceste nu ne vom ocupa de cit
de urmatourele doua :
Sa luam o baterie compusa din 5 elemente
si sa fixam capetele firelor de arama de la cel
dol poll al clilel, la un aparat numit Voltarne-
tru, compus din un vas de stecla fixat pe un
picior, in fundul caruia tree dou6 lame de pla-
tina care comunica prin fire de arama cu 2
*uruburT unde se fixeaza firele de la pila ; in
vasul de stecla se introduce apa amestecata
cu 1 10 din pondul sett de acid sulfuric. Facind
sa treaca curentul de la pila vom vede Indata

www.dacoromanica.ro
79

producindu-se In jurul celor doua lame de pla-


tina o desvoltare de bule gazoase. In acest caz
apa este descompusa in elementele sale care
sunt doua gazurt Daca vom culege aceste ga-
zurl in doua eprubete umplute cu apa, yom
vede ca unul din ele arde, i se numqte Hi-
drogen, iar cel-alt nu arde, dar intretine i
chiar activeaza arderea, i sa numete Oxigen.
Sa luam o bucata de fer ordinar i sa
invartim imprejurul ei o sirma de cupru a le

I '1*.yeretteratmazysvalUiliitizirartA-
-; AllaiNERENNENINANNINV

Fig. 47.

careia capete le putem pune in comunicatie cu


poll! unel pile, aa ca curentul sa circule prin
prejurul bucatil de fer, (Fig. 47) vom vede ca
bucata de fer capata o proprietate noua; aceia
de .a atrage la sine pilttura de fer, sau buca-
tele mid de fer. Se zice ca ferul s'a magne-
tizat. Daca insa intrerupem curentul vedem ca
ferul perde proprietatea magnetica. Until ase-
menea aparat care e magnetic numai eind trece
curentul prin jurul sea, se da numele de elec-
tro-magnet. Electro-magnetil sunt important!
cad ei intra in constructia a o multime de in-
strut-Dente i mai ales a telegrafului.
Magnetizm
In muntii Norvegiel se gasete un mineral
de fer numit oxid magnetic de fer, care se

www.dacoromanica.ro
80

bucura, de proprietatea de a atrage la sine pi-


litura de fer. Se da nurnele de magnet natural
acestui oxid de fer, din cauza ca de la sine are
proprietatea de a atrage ferul, iar sub numele
de magnet artificial sa simplu magnet inte-
legem o bucata de otel, caruia s'a dat in mod
artificial proprietatea magnetica.
De ordinar se da magnetilor forma unor bare
sail a unor vergt Sa luam un magnet i sal
aezam pe o masa, dupa care sa punem peste
el o foaie de hartie i sa presurani peste ea
pilitura de fer. Vom vede ca pilitura de fer se
aeaza pe foaia de hartie aa ea sa ne arate
forma magnetulul (Fig. 48). Daca luam apol
acest magnet i'l introducein in pilitura de fer,
vedem ca pilitura se lipete la capetele mag-
/ ;-" t t
k-;\.\\
N< \ /,,y
5

ri1//6
V/ \ ,
a

Fig. 48.

netulul in cantitate mare, iar la mijloc mai de


loc (Fig. 49). Vedem din aceste experiente ca
numaI capetele magnetulul aft proprietatea de
a atrage pilitura de fer, pe cind mijlocul nu.
Se da numele de poluri capetelor magnetulul,
Tar mijlocul se numete linie neutrei.

www.dacoromanica.ro
81

Forma ce se (la magnetilor este, sail a unel


bare dreptunghiulare, sati a unei potcoave, sag

Fig. 49.

in fine a unul romb lungit ; aceasta din urma


forma se da magnetilor ce ati a fi suspendati
pe o axa.
Sa suspendam un magnet de un fir de ata,
sari sal punem pe o axa verticala aa ca sa
se poata intoarce intr'un plan orizontal ;,,, vom
vede c6, magnetul se va intoarce cu un mpg
in spre nord i cu cel-alt inspre sud (Fig. O),.
Dacal vom mica din aceasta pozitie i'l vom
lasa in libertate, el ia-
rasi se va intoarce ca
mat inainte. Deci, pal,
until magnet nu sunt de
acela fella. S'a dat nu-
mele de pol nordic Ca-
patulur care se indrep-
teaza in spre nord i pol
sudic acelui ce se in-
drepteaza in spre sud.
Pentru a deosebi poliT, Fig. 5o.
se admite a se colora
polul nordic in albastru negru, lasindu-se cel
sudic cu culoarea gri a ferului.
Sa apropiem acum un magnet fix de un mag-
Butureanu.--tiinti 6

www.dacoromanica.ro
82

net mobil; atuncl vom vede doua lucruri ; sari


ca magnetii se atrag sati ca se resping.
Sa fixam luerurile : presupunem ca apropiem
capatul nord al magnetului fix 'de capatul nord
al magnetului mobil (Fig. 51) vom vede ea
magnetul mobil e respins de catra cel fix ;
daca apropiem polul nord al magnetului _fix
de polul sild al magnetulul mobil, vom vede
ca acest din urma este atm.
Deducem din aceasta experienta ca ;
Polurile de nume contrar se atrag
Polurile de cr,celcq nione se resping.
Cu ajutorul acestor cunos,tinti s'a dat expli-
catie, pentru ce un mag-
net sustinut pe o axa
lasat 'in libertace se
intoarce cu un capat in
spre nord i u altul In
spre sud. Se admite ca
in centruI pamintulul se
afla un magnet puter-
nie, dirijat cu up eapat
aproape in spre nord
cel-alt In spre sud.;
Fig. 51. acest magnet lucreaza
prin urmare asupra orl
MIA magnet mobil pe la suprafata pamintulul
indreptindu-1 cu polul sudic in spre ford i cu
polul nordie In spre sud. Prin urmare nu po-
lul nordie se indreapta in spre nord, Did eel
sudic in spre sud, dar 'din contra, as,a ca nu-
mirile date polilor sunt gresite. Pentru a se e-
vita coauziunea fara sa se schimbe numele

www.dacoromanica.ro
83

polurilor, s'a admis a se da polulul nordic,nu-


mele de austral, iar celuI sudic numele de pol
boreal.
Sunt mai multe cauze care pot influenta asu-
pra puterel until magnet, facind-o sd creased saa
sd. scadd. Pentru a face sa creacd puterea
nul magnet trebue sW lsaln continua in con-

ma/

Fig. 52.

tact cu o -bficatd de fer moale, care poarta. nu-


mele de armeiturei. Dar pentru a pute face ca
puterea until magnet sa. ajung a. cea mai' mare;
i se da forma de, potcoava (Fig. 52) aa ca po-
lit sel. sd vie pe aceiaI hue dreaptd. sa sus-1
penddm un aseruenea magnet cti poliT in jos,
i sa. apropiem de .el o armdtura compus din
o bar de fer prevazuta cu un drug,. de care

www.dacoromanica.ro
84

e atirnat un vas In care sa se poata pune pon-


dert Vom pune la inceput ponder! pana ce vom
vede ca magnetul nu poate tine mai mult. La-
sam atuncl magnetul ma! multe zile cu arma-
tura fixata i constatam ca dupa acel limp pu-
terea luI a crescut, cad mai putem adaugi pon-
der fara ca armatura sa se deslipeasca de mag-.
net. Urmind tot aa, ajungem sa dam magne-
tuluI cea mal mare putere ce el poate lua..
Daca incalzim un magnet, constatam ca pu-
terea lul scade, i daca '1 incalzim pana la tem-
peratura roie, el 'I perde complect magnetis-
mul seg. .
Cu magnetil se pdate face o experienta cu-
rioasa numita experienta magnetilor rupti. sa
luam un magnet i sal rupem in doua, acolo
unde fusese !inia neutra : vom constata -ca fie-
care din acetI magnet! fiind rupt in done, vor
forma iaraI cite dol magnet! i aa maI de-
parte.
Am zis ca magneti! pot fi natural!, cind
se gasesc in pamint cu aceasta proprietate, i
artificial!, cind II facem no!. Pentru a face un
magnet artificial putem intrebuinta done me-
tode : prin frecare i prin electrizare.
0 bara de otel poate fi prefacuta In magnet
prin mefoda freetirii in modul urmator: sa ia
bara de otel i se aaza pe o masa i apoT
se ia un magnet puternic i se freaca cu el
bara de otel, incepind de la un capat i mer-
gind la cel-alt : apol ridicam magnetul i ve-
nim iar in capatul de unde am inceput, frecam
din nog i aa mal departe. La fine vom ob-

www.dacoromanica.ro
85

tine un magnet, care va ave in capatul de uncle


am inceput a freca un pol de nume contrar cu
acela cu care am frecat.
Pentru a face un magnet cu ajutorul elec-
tricitateT, luam o bara de otel pe care o intro-
ducem in interiorul until tub de stecla pe care
se afla invartit in spirala un fir de arama ce
comunica cu pal unei pile puternice : lasind
sa treaca curentul un timp oare-care, vom con-
sthta ca bucata de otel a devenit un magnet.
Pe cunotinta faptuluT ca un magnet se
indreapta tot de-a-una cu un capat in spre nord
i cu altul in spre sud, este bazata construirea
aparatelor mimite busole de care se servesc
marinarii pentru a se conduce in voiajurile lor
pe mare.

www.dacoromanica.ro
NOTIUM DE CHIME

Generalita.
S'a zis ca Chimia are de obiect studiul fe-
nomenelor care schimba constitutia corpurilor.
Aceste fenomene pot fi impartite In doue grupe:
acel al combinarilor saa compunerilor chimice
i acel al descompunerilor chimice.
De cite-orl pornind de la doue saa mal multe
corpurI simple, ajungem la un corp compus, zi-
cem ca am facut o combinatiune si cind des-
facem un corp compus in alte corpurl compuse
sail simple, am facut o descompunere chimica.
Sa luam exemple :
Luam pilitura de fer si o amestecam en sul-
fure pulberizat, i apoi incalzim aeest amestec:
vom vede ca la un moment dat amestecul de-
vine incandescent s.i dupa racire gasim un corp
dur, de culoare neagra care contine in sine atit
fer cit i sulfure. Zicem ea in acest caz sulfu-
rele s'a combinat cu ferul.
Daca facem sa treaca un curent de la o pila
prin apa acidulata, am vezut ca se descompune

www.dacoromanica.ro
87

in doua gazurl care stint elementele el : oxige-


nul si hidrogenul.
Din exemplele precedente, precum si din al-
tele ce am pute lua putem deduce, ea doue
cauze principale provoaca compunerile si des-
comp tmerile chimice: Caldura i electricitatea.
Multa vreme s'a czezut ca corpurile se coin-
bina intre ele fara nicf o regula. Asta-zi insa
este stiut ca totul se produce dupa niste legT
bine det erm in ate.
In chimie se studiaza corpurile simple sail
elementele precum i compusiT lor. Corpurile
simple cunoscute pana asta-il sunt vre-o 67,
iar numerul corpurilor compuse este fo,arte
mare Aceste 67 elemente se impart in 2 gru-
pe : metaloizi i metale, care se deosebesc prin
aceia ca : numal cel din .urma se bueura de
proprietatea de a da nastere la seiruri.
Corpurile combinindu-se cu oxigenui care
este unul din cele mai importante elemente,
formeaza (toile felurT de compusl: unia numitl
oxizi, calif disolvitl in apa se combina cu ea
0 formeaza hidratii, emit an proprietatea de
a inalbastri un licid numit tinctura de turne-
sol, i altil numitl anhidride, care dizolvite in
apa se combina cu ea si formeaza acizii, ea-
iii inrosesc tinctura de turnesol albastra. Din
inlocuirea hidrogenulul din un acid prin tin me-
tal rezulta o sare.
D'intre corpurile simple si compusil lor vom
studia numal pe aceT cu care ne servim mai
mult. Ne vom ocupa mai intal de metaloizy i
apol de metale.

www.dacoromanica.ro
88

Metaloizi
Hidrogen
Hidrogenul este un gaz incolor, inodor care
arde in contact en aerul cind apropiem de el
un corp aprins: arzind el se combina cu oxi-
genul din aer i formeaza apa. Hidrogenul nu
Intretine arderea i prin urmare nici viata.
Este corpul cel maT usor din cite se cunosc
pana acum, din aceasta cauz serveste la um-
flarea baloanelor. Hidrogenul arzind in aer, da
o caldura foarte mare: dar caldura cea mai
mare ce se ob tine cu hidrogenul este prove-
nita din arderea liii in oxigen. Aceasta caldura
este in stare sa topeasca platina, unul din cor-
purile cele mai grele de topit. Astazi, caldura
cea maT mare se obtine cu scinteia electrica,
cu care s'a putut topi corpurile considerate
maT inainte ca infuzibile.
Hidrogenul nu se gaseste In natura in stare
de libertate, dar se prepara prin mai multe
metode, din care, cea maT intrebuintata este
actiunea acidului sulfuric saa clorhidrie asupra
unor metale precum zincul, ferul etc.
Oxigen
Oxigenul este gazul cel maT interesant pen-
tru noT oamenii caci el serveste la respiratie.
Este un gaz incolor, inodor, care nu arde- dar
intretine i activeaza arderea. Daca introducem
o bucata de carbune aprins inteun vas

www.dacoromanica.ro
89

ce contine oxigen, vedem carbunele arzind cu


o foarte mare intensitate, desvoltiad o lu-
mina foarte vie si consurnindu-se foarte repede.
Un numer foarte mare de corpurT se combina cu o-
xigenul, cele mal de multe orT dezvoltind cal-
dura si lumina. Se numeste combustiune saa
ardere combinarea unuT corp cu oxigenul. A-
ceasta ardere se poate face cu intensitate mare
precum am vezut ca este arderea t arbmelui,
dar se poate face cu incetul asa ca s nu se
siml caldura dezvoltata. In acest caz avem
arderile lente precum: ruginirea ferulul, etc.
Dar cel mai interesant exemplu de ardere
lenta este respiratia. In acest fenomen oxi-
genul din aer fihid introdus in singe in timpul
inspiratiel, se combina cu carbunele devenit
inutil in singe si da nastere until gaz pe care
no! il dam afara In timpul respiratieT numit
gas-carbonic. Caldura ce rezulta din aceasta
ardere formeaza cldura animalei a corpulul
nostru:
Oxigenul se poate prepara prin descompu-
nerea cu ajutorul caldurel, a divers! compusI
cu oxigenul precum : oxidul de mercur, bio-
xid de manganez etc. si mai ales a cloratuluT de
potash'.
Apa
Fie-care din nol stie ca apa este licidul ce
formeaza marile si oceanele si care sub forma
de vapor! constitue nouril. In timpurile vecht
se credea ca apa este un corp simplu ; am

www.dacoromanica.ro
90

\Taut insa, cum putem proba ca ea e compusa


din done gazuri : unul numit hidrogen i altul
oxigen. Daca stringem in tuburi graduate, ga-
zurile ce rezulta din descompunerea apei, cons-
tatam ca, hidrogenul este de done or! mai
mult, san mai corect vorbind, ocupa un
volum de done on mai mate de cit oxigenul.
Vom zice dara:
Apa este compus din doug volume de hi-
drogen qi unul de oxigen.
Daca vom cintari gazurile dezvoltateevom
vede ca : in ponderi, apa este compus din
1 parte de hidrogen qi 8 de oxigen.
Cind descompunem apa in elementele sale,
se ziee ca facem analiza apei ; cind din con-
tra combinam oxigenul cu hidrogenul si obti-
nem apa, se zice ea facem sinteza apei.
Apa este un corp licid la temperatura or-
dinara, care prin incalzire se preface in Ira-
port i prin racire in ghiata. Ea dizolva in-
trinsa o multime de corpuri solide, licide i
chiar gazuri.
Apa cum o gasim no! la suprafata pamin-
tului nu e curata ; dar contine in sine dizol-
vite substante solide, care tamin cind evaporain
apa intr'un vas. Ea contine dizolvit i aer ; de aceia
eind incalzim apa vedem mai intal dezvoltin-
du-se 0 multime de mici bule, care sunt com-
pose din aerul ce fusese dizolvit in .apa.
Pentru a purifica apa trebue sa o distilam :
aceasta operatic sjim ca se face cu ajutorul
alambiculut
Pentru ca apa sa fie buna de bent, trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa fie

www.dacoromanica.ro
91

limpede. Para miros, cu un gust duleiu, carac-


teristic si sa. contina In sine dizolvite materil
minerale In mid cantitatT, precum si aer. Ma-
teriile minerale ce trebue sa se gasasca in apa
buna de beut sunt: sarea ordinara (clorura de
soditi) si carbonat si sulfat de calciu. Saxea
este necesara pentru formarea singeluT, iar sa-
rile de calciu pentru intretinerea oaselor. Cind
apa contine prea mare cantitate din aPeste
corpurT, atuncl ea devine sarat orT calcaroasa,
si atund nu mai poate servi Did la Mut si
nici la, alte uzuri domestice.
Apele uaturale ce contin dizolvite in sine
diverse substante minerale se nut-nese ape mi-
uerale i sunt intrebuintate in medicina.
Sulfure
Sulfurele se gaseste in natura in imprejuri-
mele vulcanilor, unde este amestecat cu pa-
mint ; pentru a'l ave curat e de ajuns a'l in-
calzi : sulfurele se topeste, iar pamintul ramine.
Astfelifl obtinut el nu e Inca complect purifi-
cat : de aceea este supus Inca la operatiea ra-
finarii care consta in a volatiliza sulfurele si
a condensa vaporiT seT in camere racite.
Sulfurele este un corp solid de culoare gal-
bana, insolubil in apa, solubil in un licid nu-
mit sulfura de carbune de unde prin evapo-
rare se obtine sulfurele cristalizat; se mai
poate obtine cristalizat si prin topire. Sulfurele
se gaseste maT ales in imprejurimile vulcani-
lor pe linga Vezuv, Etna, Hecla. Serveste la pre-
p ararea prafului de pusca, a chibriturilor etc.

www.dacoromanica.ro
92

Dintre compusii sei eel mai importanti vom cita:


Avhidrida sulfwroasei care rezulta din arde-
rea sulfurului in aer ; este un gaz inadusitor.
Anhidrida sulfuxica' care prin combinarea
th apaformeaza acidul sulfuric, un licid foarte
important prin aplicatiile sale in tiinta si in-
dustrie.
Carbonul
Carbonul se gaseste In natura sub forme
foarte variate : forma c.ea mat curata este Di-
amantul care dupa curn stim cu totii este o
piatra pretioasa i cel mat dur d'intre tot!
corpilf. El poate fi lucrat i cind g terminat la
partea superioara cu o fata, se numeste Bri-
liant (Fig. 53).
Se mai gaseste apoi car-
bonul sub forma de grafit
care serveste la fabricarea
creioanelor ; apoi sub forma
de Antracit, Huila sail car-
bune de peimint, Lignita,
care servesc toate ea corn-
bustibil. Dintre acesticarbuni,
huila pe linga ea serveste ca
combustibil, apol fiind des-
tilata da nastere gazuluide
Fig. 53.
iluminat i lasa ea rama-
ita un carbune usor, cenu-
ig i stralucitor numit coc, care serveste ea
combustibil si este intrebuintat mai ales in u-
zinele unde se topese metalele, fiind ea arzind
-da foarte mare caldura.

www.dacoromanica.ro
93
Pe lingd aceste felurt de airbunl natural! se
mai cunosc diverse felurl de cArbuni artificial!,
dintre car! not ne servim maI ales de cdrbu-
nele de lenin numit mangal, care .tim cd se
prepard prin incalzirea lemnului in vase unde
nu poate patrunde aerul.
Toate felurile de cdrbune, dar mai ales car-
bunele de lemn se bucura de proprietatea de
a absorbi materiile colorante i gazurile : din
aceasta cauza carbunele este Intrebuintat ca de-
colorant i desinfectant. Cind voirn sa avem
apa curatd, bund de bent i nu avem de cit
apd din un iaz saa din un Oran, care nu e cu-
rata, o vom filtra prin maI multe paturl de rid-
sip i mangal redus in mici bucatele, ceia ce
pe deoparte'l ia toate gazurile red mirositoare,
iar pe de alta oprete necurateniile i diverse
animale mid care se gasese in apele statute,
i care ar face sa ne inbolnavim, daca am bea
apa, fara sa o filtram.
Carbunele arde in aer, adeca se combind err
oxigenul, i da hmtere until gaz numit : althi-
drida carbonic& Acest gaZ Tezulta din respi-
ratia noastra ; pentru a ne convinge de aceasta.
vom prepara mai intal apa de var, adicavom
stinge var in multa apd, i vom lasa sa se lim-
peziascd. : apa limpede ramasa deasupra varu-
lul este apa. de var. Sa punem aceasta apd lim-
pede in un pahar i sa suflarn in lduntru prin
un tub : vom vede indata apa devenind tulbure
'i dupd cit-va timp se va depune pe fundul va-
sului o pulbere alba, care este combinatia an-

www.dacoromanica.ro
(A
hidridei carbonice respirata de noT etz ealthul
si care se numeste carbonat de calciu.
Anhidrida earbonica este un gaz maf gren
de eit aerul, de aceia '1 putem turna din Jun
vas in altul ca si apa ; el se dizolva in apa
mal ales sub presiune. Apele minerale de la
Dorna si altele precum si apele gazoase pre-
parate artificial (sifoane) contin disolvita an;
hidrida carbonica sub presiune. De aceia dud
le destupam vedein dezvoltindu-se o multime
de bule gazoase care sunt formate din anhi-
drida carbonica.
Daca anhidrida carbonica rezulta din respi-
ratia noastra, ea trebue sa fie un corp ce nu
poate intretine arderea si prin urmare pia res-
piratia ; ded nof nu vom putea trai intr'un loc
nude se afla inulta anhidrida carbonica. In a-
deviir : daca luam o Iuminare aprinsa san o
pasere mica si le introducem in un vas cu an-
hidrida carbonica, vom vede indata luminarea
stingindu-se sat paserea murind dupa cit-va
timp. De aceia trebue sa ne, ferhn a sta in lo-
curf, unde se produce multa anhidrida carbo:
nien, precum in odal inchise, unde se afla a-
(innate muIte persoane ; in acest caz trebue sa
luam precautiunile cele maI mart ca sa remno-
im aerul cit mar bine, pentru ea sa nu se a-
dune multa anhidrida carbonica.
Anhidrida carbonica se poate prepara sail
prin calcinarea carbonatului de calciu (piatra
(le var) sat" prin descompimerea marmurei, care
este si ea un felhl de piatra de var, prin a-
cidul clorhidrie amestecat cu apa.

www.dacoromanica.ro
95

Carbunele arzind intr'un loc unde este putiu o--


xigen, da natere unul alt gaz numit oxid de
crbune, care este mult ma! periculos de cit
anhidrida carbonica : acest gaz se respindete
in odal .In timpul iernel, cind, dupa ee s'a tre-
cut foeul in sjba, astupam soba inainte de ce
sa se fi trecut jaratecul : In acest caz, carbu-
nele continuind de a arde, insa in prezenta cu
o mica cantitate de aer, dezvolta oxid de car-
bune, care respindindu-se in camera i noT ne-
putind sti ca-1 respiram, find ca nu are miros,
ne asfixiaza.
Combinindu-se insa carbonul cu oxigenul, hi-
drogenul si cite odata i cu a2otul, formeaza
un numar considerabil de compuT, caril nu
sunt alt-ceva de cit corpurl de natura organica,
de origina animala safl vegetala. Cu studiul lor
se ocupa o parte a ehimieT numita Chimia or-
ganic sari Chimia compuOlor carbonulta,
pentru a se deosebi de cea-l-alta parte a Chi-
mieT, care ocupindn-se eu studiul corpurilor de
origina minerala se numete Chimia minerak

Alabfrea eu carbonul mai putem cita Staniul,


Corp de culoare alba, intrebuintat la spoirea
vaselor de arama, la prepararea tinichelel, a
bronzulul etc.
Azot

Azotul este un gaz ce se gasete amestecat


cu oxigenul in aer : numele sea arata ca nu

www.dacoromanica.ro
96

arde i nict nu intretine arderea i prin ur-


mare nict viata, ceia ce se exprima zicindu-se
Ca este un gaz inert.
D'intre combinatiunile sale mat importante
sunt :
Amoniacul, care este o combinatie a azo-
tulut cu hidrogenul ; iar din combinatiunile cu
oxigenul avem anhidrida azoticei, care corn-
binindu-se cu apa formeaza acidul azotic cu-
noscut sub numele de apa, tare.
Aerul atmosferic. Este o pgura de gaz i-
nalta de vre-o 300 chilornetri deasupra pamin-
tulut, care formeaza atmosfera in mijlocul ca-
reia traim. La cel vecht, aerul ca i apa eraft
considerate ca elemente : in realitate insa ae-
rul este un amestec de oxigen i azot. Ca in
aer este oxigen i azot, s'a demonstrat pentru
prima oara de catra marele chimist francez
Lavoisier, care prin o experienta ramasa me-
morabila. a aratat Ca : in aer se afla un gaz,
care se combina cu cea mat mare parte din
corpurt, cind aceste sunt incalzite in aer, care
intretine arderea i caruia i-a dat numele de
oxigen: ea pe linga oxigen se mat afla un alt
gaz ce nu are niel o actiune asupra corpuri-
lof, nu arde i nu intretine arderea i prin ur-
mare nict viata, din care cauz i s'a dat nu-
mele de azot.
Experientele hit Lavoisier an fost repetate de
catra altt chimit1 i s'a probat in definitiv ea :
in volume aerul confine 20-8 volume oxigen
i 79-2 de azot, iar in ponderi 100 part! aer
contine 23 ,p. oxigen i 77 de azot.

www.dacoromanica.ro
97

Aerul este un gaz incolor cind e in canti-


tate mica, colorat in albastru, cind e in canti-
tate mal mare (din care cauza ceriul ne apare
colorat in albastru), inodor : pe linga azot i
oxigen, in aer se mal afla i vaporl de apa
precum *i anhidrida carbonica.

Intre cele alte metaloide vom -cita : Fosfo-


rul, care servete la facerea chibriturilor i
arsenicul a carul combinatie cu oxigenul nu-
mita anhidridei arsenioas cunoscuta i sub
numele de qoriceasei este foarte otravitoare.
METALE

D'intre metale% vom studia pe acele ale ea-


ror combinatiunt ne sunt mat cunoscute i. de
care ne servim mat mult.
Sodiul
Sodiul este un metal ce se prepara asta-zi
in cantitati marl i servete In industrie pen-
tru prepararea altor metale. Descompune apa
la temperatura ordinal. 1.
Din compuit set mat importantj sant: clo-
rura de sodiu sau sarea ordinarei care se
gasete in parnint in mat multe localitatt nu-
mite saline precum la Ocna, Vielitsca etc.
(Fig. 54) de uncle se scoate sub forma de bu-
catt care fl ind pulverizate, formeaza sarea de
bucatarie. Se mat gaseste in apa de mare, de
Butureanu. *tiintf. 7

www.dacoromanica.ro
98,

unde se poate senate prin maporare, i aceasta


se Lee acolo unde nu se gaseste sare l pa-

Fig. 55.

mint precum in Frania: in fine se gaseste in


unele izvnare ininerale. Stint ea sarea este
intrelmintata in alimentatitme.

www.dacoromanica.ro
99

Argintul
Argintul este un metal de o frumoasa cu-
loare alba, nu e atacat la temperatura ordi-
nara de cit de acidul azotic; servete la face-
rea bijuteriilor de argint, monedelor, medalii-
lor : insa, fiind ca argintul este moale, se a-
mesteca cu cuprul care, fara a'l schimba cu-
loarea, il face mai dun
Dintre comput3i1 sel maT important este: a-
zotatul de argint saft piatra infernalt 1, care
-servWe in medicina pentru a cauteriza,
pentru a Insemna lenjurile.
Calciul
Calciul prin sine insu*T ca metal nu e iin-
portant, dar compui1 sel stmt important1. Aa
stint :
Carbonatul de calciu sari piatra de var,
care se gasete In natura sub forme foarte
variate precum: calcita sat spatul de Islanda,
care este foarte curat i transparent : near-
inura, care este alba i opaca, dar poate fi
colorata diferit : este foarte cantata din cauza
ca din ea se fac statul i diverse obiecte de
ornamentatie: piatra litograflca, intrebuintata
dupa cum numele sefi arata, in fitografie ;
crida, pe care cu totil o cunoatem, este alba,
moale i lasa o urma pe obiecte, din care ea-
raft ne servete la scris pe tabela: in fine a-
vem piatra de var ordinara, care, dupa cum
tim servete la prepararea varuluf.

www.dacoromanica.ro
100

Carbonatul de calciu e putin solubil in apa,


dar se disolve mai ales in apele ce contin di-
zolvita anhidrida carbonica ; aceasta se intim-
pla mai ales eu unele ape minerale, care venind
in contact cu aerul, desvolta anhidrida carbo-
nica si depun earbonatul de calciu, din care'
cauza ele se numese ape petrifictitoare; cact
daca introducem in o asemenea apa un obiect
oare-care, o floare, un panera etc., dupa cit-va
limp le gasim solidificate si aeoperite cu o pa-
tura alba de carbonat de caleiu.
Carbonatul de calciu fiind incalzit la tempe-
ratura inalta, se descompune, perzind anhidrida
carbonica si formeaza un corp alb numit var.
*tim ca varul pus in contact cu apa o absoarbe
ineetul cu incetul, se incalzeste, se umfla, crapa
si se transforma in o pulbere alba, eareia
dam numele de var stIns: aceasta pulbere a-
mestecata cu apa multa serveste la veiruit: a-
mestecata cu nasip formeaza mortarul i ten-
cueala, care servesc la zidit. Daea varul stin-
gindu-se desvolta multa caldura i ereste mult,
dind cu apa o pasta care leaga bine la zidit,
se zice var gras ; in cazul contrar se zice var
slab. Varul hidraulic i Cimentul nu sunt alt
ceva de cit var amestecat cu hit (argila) si ser-
vesc la constructiile sub apa, cad ad proprie-
ta tea de a se intari sub apa.
Un alt eompus important al ealciului este
sulfatul de calciu sari gipsul, care se gaseste
in pamint in multe locuri si in cantitate mare.
Daca '1 incalzim, el se preface in o pulbere
alba, care se numeste ipsos, i care ameste-

www.dacoromanica.ro
101

cata cu apa form eaza o pasta, care are propri-


etatea de a se intari : din aceasta cauza ser-
vete la zidit, san la facerea a diverse obiecte
de ornamentatie architectonica. A mestecat cu
elein, el formeaza ceia rte se numete stuc, care
servete a hnita marmura.
In fine calciul formeaza o multime de alp
compuI, cart fac parte din scoarta pamintulul.
Ferul
Ferul este metalul cel mat util i mai intre-
buirttat ; se gasete foarte respindit in natura
in toate locurile : dar principalele minerale, din
care se extrage sunt : Oxidul de fer magne-
tic care se gasete mal ales in muntil Svediel
i al Noivegiel : apol Ferul oligist care se ga-
sete in mai rnulte localitap precum : in mun-
til Alpl, in Ardeni, in insula Elba etc. mine-
ralul cel mat intrebuintat find Limonita, care
este foarte respindita in natura.
Pentru a extrage ferul din aceste minerale
care sunt combinatil a ferulul cu oxigenul, ele
sunt incalzite cu carbune, -care le ia oxigenul
pentru a forma anhidrida carbonica, iar ferul
remine. Cind operatia se face asupra unel can-
titap mid de minerale, se inlrebuintaza car-
bunele de lemn, ceia ce are loc mal ales a-
colo unde lenmul este in mare cantitate pre-
cmn in Spania : atuncl ferul este obtinut sub
forma unel mase neregulate, care este batuta
cu cioGanul pentru a se alunga scoria (zgura),
i a i se da o forma mai regulata. Cele mal de

www.dacoromanica.ro
102

mull& ori insa se intrebuintaza piste cuptoare


foarte inalte, unde se introduce mineralul a-
mestecat cu carbune de pamint i de unde fe-
rul iesa topit, insa sub forma de fontei (spija),
care nu este alta ceva de cit ferul combinat
cu carbunele.
Ferul se mai intrebuintaza si sub forma de
ofel, care este fer combinat cu mal putin car-
bune de cit fonta (aproape de 10 ori mal putin).
Fie-care din nol cunoate intrebuintarile fe-
rului si a varietatilor lui. Sub forma de fer
ordinar, el serveste la construirea instrumen-
telor de lucrat pamintul, la facerea sirmei si
altor diverse lucruri : fonta serveste la facerea
a diferite instrumente casnice, precum : ceaune,
tigai apoi colone, statui, diverse piese de or-
namentatiune etc. ; otelul serveste la facerea
cutitelor, a sabiilor, sinelor de drum de fer,
instrumentelor si masinelor agricole si indus-
triale etc.

Dupa importanta lor- in aplicatiunile indus-


triale urmeaza ca metale importante :
Zincul. Este un metal alb albastriu, care
nu se oxideaza In aer, si de aceia serveste la
acoperirea caselor. Topit cu arama formeaza a-
liajul numit alamd.
Cuprul sea arama este unul din metalele
cele mai intrebuintate. E de culoare rosie si
nu se oxideaza in aer. Din cauza proprietati-
lor sale el serveste la facerea a o multime de
obiecte in care se intrebuintaza sail sub forma

www.dacoromanica.ro
103

de plci, sail sub forma de vergi saa de fire.


Aceste din urma, sunt asta-z! intrebuintate
pentru a conduce electricitatea pentru ilumi-
narea oraselor. Topit cu cositoriul saa staniul
formeaza aliajul numit Brom, care serveste
la facerea de statul, tunurl, clopote i alte o-
blecte. D'intre compusi! JUT vom cita sulfatul
de cupru san peatra vinare& intrebuintata In
industrie, medicina etc.
Aurul numit in vechime regele metalelor
este de culoare galbena ; el nu este atacat de
cit cu multa greutate si se topeste cu gre0.
Este moale si de aceia se intrebuintaza aliat
cu cuprul pentru facerea monedelor, bijuterii-
lor, medalidor etc.
Plumbul este un metal de culoare gri,
moale si care se topeste usor. Serveste la
facerea caracterelor de imprimerie, a tuburi-
lor de plumb pe care se aduce apa i gaz, a
gloantelor etc.
Platina este cel mat gren fuzibil din toate
metalele uzuale, precum i cu grea atacabil,
din care cauza serveste a se face obiecte, care
pot fi incalzite la temperaturl foarte inalte
precum capsule si creuzete intrebuintate in
chimie.

Comp.4 organici
Compusil organic!, cu al caror studi0 se o-
cupa. Chitia organicii sunt format! din : car-
bon, oxigen, hidrogen i azot pe linga care

www.dacoromanica.ro
104

pot intra in unele cazurl i sulfure, dor, brom,


iod etc. Fiind ca in oil ce compus organic
trebue sa Intre numal de cit carbon, s'a zis
ca: Chimia organica este Chimia Carbonulul.
Comput;i1 organicl se pot imparti mal intaI
in done marl sera: seria grasa i seria aro-
matica. Apol : In fie care serie comma orga-
nici sunt impartit.I in clase, dupa functiunele
ce an. Asa avem : functiunile: hidrocarbura,
alcool, aldehida, acetona, acid, eter, amina, a-
mida, etc.
Ne vom oeupa numal cu citl-va dintre cel
mal principal! compuI organicl.
Petrolul
Petrolul (numit in vorba curentn, gaz) este
un amestec de mai multe hidrocarburl grase
licide. Se gasete in pamint de unde se ex-
trage prin fintinl. Aa cum iesa din pamint
uu e curat i atunci e negru si se numete
Petcur. Din pacura se scoate prin distilare
diverse producte : cele care distileaza intre
150 .i 300 formeaza petrolul de ars in lampe.
Ramas,itele formeaza tin oloifi de uns mainele
iar mal de ordinar servesc aceste ramasitI a
se extrage din ele Vaselina i apol Para fina,
din care se pot face luminarl.
Alcoolul

Alcoolul sail spirtul este un licid care re-


zulta din fermentarea zaharulul din diverse

www.dacoromanica.ro
105

fructe sad plante. La inceput alcoolul s'a scos


prin distilarea vinului. Asta-zi hisa cea mai
mare cantitate de alcool se scoate din sucul
fermentat de sfecle, cartofe, porumb, sacara, etc.
Pentru ca alcoolul sa fie bun de bOut tre-
bue sa fie purificat prin distilatil ingrtjite. Al-
coolul impur servete la ars in lampe de in-
calzit.

Zaharul
Stiin cu totil ca zaharul este un corp solid
alb, duke pe care'l intrebuintam in alimen-
tatie. El se gasete in trestie de zahar, in sfe-
de etc. Pentru a'l extrage, se scoate sucul
din trestie sari din sfecle, supunindu-le la presa,
i apoi dupa purificare i evaporare, se lasa
sa se raceasca depunindu-se zaharul cristali-
zat in tiparuri conice, care se cunosc la noi
sub numele de: capatini de zahar. Se mai
poate scoate i sub forma de mici cristali ; a-
tunci insa zaharul e mai putin curat.
Pe NO zahar, mai sunt i alte substante
dulci, precum, glucoza etc.
Ofetul
Otetul este un licid acru pe care'l intrebu-
intam la alimentare. El se obtine de ordinar
daca lasam vinul in contact cu aerul, care a-
tunci se inacrete. Otetul se poate face i din
acid acetic, care se scoate din distilarea lem-
nelor; acest acid acetic insa trebue purificat
i amestecat cu multa apa, pentru a putea fi
intrebuintat ca otet.

www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE MINERALOGIE

In mineralogie se studiaza mineralele gdica


diferitele corpuri simple saa compuse ce se
gasesc in pamint. Ele se gasesc sail cu forma
regulata, ca solidele geometrice, i atund se
zic cristalizate, saa prezinta o forma neregu-
lath i atunci se zic amorfe.
Forme le regulate ale mineralelor se numese
Cristali. CristaliT stint corpurl cu fete plane
care se tae (lona cite doua i forineaza muchi:
cind mai multe fete se tae inteun punct a-
tuncI ele fortheaza un unghig solid. Decl, orT
ce cristal trebue sa aiba fete, muchi, i un-
ghiurt solide.
Formele cristaline sunt numeroase : studi-
indu-se s'a vedut ca toate se pot deduce din
6 forme numite forme principale: iar reuni-
rea tuturor formelor ce se pot deduce din o
forma principala, se numete sistem cristalin.
Prin urmare sunt 6 sisterne cristaline, iar nu-
mele lor se ia de la acel al formelor princi-
pale saa primitive. Ele sunt:

www.dacoromanica.ro
107

1) Sistemul cubic numit aa de la forma


primitiva care este Cubul sau hexaedrul.
2) Sistemul pdtratic are ca forma primi-
tiva : o prizmei dreaptei cu bazei de patrat.
3) Sistemul ,rombic care are ca forma pri-
mitiva : o prizmei dreaptei cu bath" de romb.
4) Sistemul hexagonal are ca forma primi-
tiva : prizma dreaptei cu bath' de hexagon.
5) Sistemul clinorombic are forma primitiva
o prizma oblicei cu baza de romb, i
6) Sistemul triclinic avind ca forma pri-
mitiva : o prizmei oblicei cu baza de parale-
logram.
Vom studia mineralele dupa importanta lor
si aplicatiile lor la metalurgie, adeea extrage-
rea metalelor.
Cvartul este un mineral foarte respindit i
se gasete sub diverse forme : cite odata e
cristalizat i transparent ca sticla i se nu-
meste cristal de stincei (Fig, 55), alt& or! e
colorat in ro., albastru, violet i servete ca
piatra pretioasa cunoscuta sub numele de A-
metist. 0 varietate necristalisata numita cre-
mene tim ca servete din timpurile primitive
la aprinderea focula Cvartul fiind redus in
bucatele mici, aceste sunt luate de apele riu-
rilor i rotunzite: atuncI se formeaza nasipul
alb, care servete la prepararea sticlet Infra
in constitutia a o multime de stinci precum:
granitul etc.
Corindonul este dupa diamant piatra cea
ma! dura: se gasete colorat diferit: aa, cind
e albastru se numete safir ; cind e ro, se

www.dacoromanica.ro
108

immete rubin; chid e verde se nutnete sma-


ragd oriental etc. 0 varidtate mat ordinftra,
redusa in pulbere finft se numete emeri i ser-
vete a luci alte pietre i metale.

Fig. 55

Yin In urma mineralele de fer precum :


ferul oligist, limonita, magnetita, pe care le
am studiat In Chimie, apol piroluzita principalul
mineral de manganez, care servete la prep a-
rarea clorulut.

www.dacoromanica.ro
109

Grupa mineralelor numite metalifere con-


tine :
Blenda, cristalizata in sistemul cubic, e o
combinatie a zincului cu sulfurele ; este mine-
ralul din care se extrage zincul. Se gasete
in Belgia, Silezia etc.
Pirita, cristalizata tot in sistemul cubic,
este de culoare galbana ca alama i foarte
stralucitoare : este o combinatie a ferului cu
sulfurele, dar care nu poate servi la extrage-
rea feruluI, ci numai la fabricarea acidulul
sulfuric.
Calcopirita, este o combinatiune de cupru
i fer cu sulfure, de culoare galbana t a aurul,
cu reflexe verzil : servete la extragerea cu-
prului.
Galena este principalul mineral al plumbu-
14 este cristalizat tot in sistemul, cubic de
culoare gri stralucitoare.

Yin apol : Carbonatul de calciu,, Sulfatul


de calciu sail gipsul pe care le am studiat.
0 clasa importanta de minerale este :
Silicatii, combinatiunt ale aciduluT silicic,
care sunt foarte numero0', i din care mai im-
portanti sunt :
Amfibolurile i Piroxenele, Feldspatu-
rile, Mica etc. : apol Smaragdul, care e o pia-
tra d o frumoasa culoare verde sail albastra
(Ind e transparenta i curata e foarte cantata
pentru facerea de bijuterii.
Grenatele care sunt nite minerale crista-

www.dacoromanica.ro
110

lizate, de culoare neagra sag roie i cind au


aceastg din urmg. euloare sunt cautate in biju-
terie : se ggsesc mai ales in Siria i India.
Turmalinele, Topazul, Turcoaza etc. sunt de
asemenea petre pretioase cautate in bijuterie.
Tot intre silicati vom eita Argila care se
afl g. respinditg. in toate terile i se ggsete sub
diverse forme, din care cauza are numirl i in-
trebuintAri deosebite. Varietatea cea mai cu-
raia se numete: Caolini servete la facerea
pertelanului ; Argila plasticei, din care se fac
faiantele, oalele comune etc. *i in fine Argila
ordinard din care se fac cgrAmizele, oalele de
acoperit casele etc.

www.dacoromanica.ro
NOTIUINI DE GEOLOGIE

Geologia ne invata a cunoate formarea i


constitutia parnintulul, precum i eauzele ce
provoaca schimbarile ce se petrec la supra-
fata luL
Pamintul nu a fost tot-de-auna aa cum II
vedem noi asta-zi. Cercetarile facute de geologl
probeaza ca, la inceput el a trebuit sa fie fluid
i prin urmare la o ternperatura foarte Malta ;
dupa un timp indelungat, perzind incetul cu in-
cetul caldura, a inceput a se intarl la supra-
fata, prinzind ca o coaja solida. In acela timp va-
poril de apa caril pana atuncl eraa in atmos-
fen, ati inceput a se condensa i a cade la su-
prafata parnintulul dind natere la riurT, fluvil,
marl i oceane.
Interiorul pamintuIul continuind insa de a fi
ferbinte, i. producindu-se contractiuni prin ra-
cirea continua, a trebuit Ca coaja forrnata la
suprafata sa se deformeze pentru a umple go-
lurile ramase prin contractarea maseI interne.
De aicl ati urmat primele sehimbarl produse in
coaja pamintulul, care all dat natere pri-

www.dacoromanica.ro
112

melor fenomene geologice. A ceste schimbarI, de


si mult mal lente, se produc. si in timpurile
noastre, dind nastere pe de o parte fenomene-
lor cunoscute sub numele de cutremure de pa-
mint, iar pe de alta, rdiceirilor i scoborire-
lor. Asa in timpurile noastre se constata ca
nordul EuropeT se radica,(pe eind malurile ma-
ril Baltice si a maril de Nord se cufunda. Pe
linga aceasta, apele ce eircula la suprafata pa-
mintului sub forma de Muni, marl etc., schimba
continua forma continentelor.

Geologil an dat numele de stinci sari roce


partilor din care e compusa scoarta pamintu-
lul. Ele pot fi de done felurl : roci eruptive,

Fig. 56.

acele ce reprezinta materiele topite solidificate,


si roci sedimentare sari stratificate, acele ce ail
fost formate din apa.
In timpurile noastre con statam ea depozitele
formate de apa se depun In mod regulat sub
forma de paturi orizontale. Acelas lucru a tre-

www.dacoromanica.ro
113

buit sa se petreaca tn primele timpurl ale for-


. marel acestor depozite. Insa materiile topite
din interiorul pamintulut cautind sa-sI Lea drum,

Fig. 57

pentru a ei afara, ati radicat depozitele de dea-


supra lor, schimbindu-le ast-felitt directiunea
(Fig. 56); alte on actiunea fiind mal brusca
i maf energica, paturile superioare aft fost

Fig. 58.

thiar intoarse (Fig. 57). In ziva de asta-zi fa-


cind u-se sapaturT, se ved cu us,urinta aceste e-
fecte, care nu pot fi explicate alt-felid. Une or)"
dupa ce s'a produs o radicare a materiilor e-
ruptive, continulnd a se forma depozite strati-
ficate, aceste act luat directiunea orizontala
(Fig. 58).
Butureanu.--tiint1 8,

www.dacoromanica.ro
114

In fine, in multe cazurl depozitele stratificate


au fost roase de catre torente, care ala desco-
pent ast-felia stincele eruptive.

D'intre marele fenomene geologice ce se pro-


duc in timpurile noastre la suprafata parnintu-
lul vom cita :
Cutremurile de pamint care consista in mis-
carl brusce a scoarteI pamintulul. Mal intain
se aude un vuet surd care se poate asamana
cu acel al unul car incarcat cu poloboace de-
serte, mergind pe drum ; dupa aceea se pro-
duce o sguduitura care are de ordinar o di-
rectiune bine determinata, si care poate sa se
repete dupa intervale mal marl sail mal midi.
Aceste sguduiturl nu pot dura de cit cel mult
2-3 secunde ; cind dnrata lor ajunge la 4-5
secunde efectele sunt teribile. Cele mai de
multe on dupa sguduitura se afide din not' vu-
etul surd, insa slabind i departindu-se pana
ce dispare.
Cauzele acestor miscarl pot fi, pe de o parte,
contractiunea coajel pamintulul, care provoaca
darimaturl in interiorul acestel coaje si de aid !
rniscarile produse la suprafata, iar pe de alta
pot fi consecventa miscarilor materiilor fluide
din interiorul pamintuluf, care cautind sa iasa
afara, provoaca revolutiunl sub coaja solida
pana ce 'sl gasesc loc prin vre-o deschidere,
dind nastere fenomenelor cunoscute sub numele
de eruptiuni vulcanice, care intovarasesc mai
tot-de-a-una cutreinurile.

www.dacoromanica.ro
115

Stim cu totil ca efectele cutremurelor de pa-


mint putin mal tari, sunt dezastroase. Une
orl ele sunt intovaraite de ridicarl de pamint
in unele partl i scoborirl sail chiar prabuirl
in alte parti ; alte orl se produc crApaturl
foarte marl (Fig. 58), care pot aduce marl

Fig. 58.

nenorociri, cind a0 loc in partl locuite, cad


poate face sa dispara orae intregl. Pentp a
nu cita de cit principalele cutremure vom a-
1 minti ca la I Noembre 1755 oraul Lisabona
fu cu tolul distrus de un cutrernur, iar 30,000
de oarnenl murira in timpul acelul dezastru..
Pe la 1783 in Calabria avura loc nite cutre-
inure, care distrusera o multime de orae i

www.dacoromanica.ro
-

--- _ ,---__=--.
--

_
_

- -,- ---..,..---
-=-_-=zz.,-

F
.,,,,,_,...___.7.-- ,---;'=----- ---;;_-------
,..
- :------
_.-, -2-- --
-__...
-.--E,_-- -_-

_____-
_-_-_--1 //
_,_.-_,-__-.--4.
_
,
-,-.==e/ ,

k14:.
Nfro,,A44. 4;!:
-
4 .1:-
--
-- _ _

.,
---- _ ___-

------0YgEW
_

.
- _

www.dacoromanica.ro
Fig. 59. VULCANUL HECLA.
117

In timpul carora murira peste 40,000 de per-


soane. In fine in timpurile noastre (1884) se
intimpla catastrofa din insula Ischia, care fu
cauza unor marl nenorocirl: mai multe orae dis-
truse i peste 8,000 de oamen1 omoritl.
Vulcanii sunt multi, in car! an loc fenome-
nele numite eruptiuni vulcanice i care con-
star' in arunearea prin un orificin ce prezinta
ace1 munti, care se numete crater, a mor
marl cantitat1 de gazurl, vapor! de aptly stincl,
precum i materiI topite, care provin din in-
teriorul pamintuluf i sunt cuno,scute sub nu-
mele de lava.
Se constata la suprafata pamintuluI un nu-
mer mare de vulcan1 ce functioneaza inca, nu-
mitI vulcani activi, i alth ce nu mai functi-
oneaza .i earl se numese vulcani, stinO.
Dintre vulcanil activl, maI insemnatl in E-
uropa sunt: Vezuvul linga Neapole, Etna in
Sicilia i Hecla in Islanda, (Fig- 59); dintre
acetia eel mai Malt este Etna, care are peste
3300 metri ; iar cel mal activ este Vezuvul.
Se constata ca totI vulcanil sunt asezat1 in
apropfiere de malurile mariI, ceea ce a facut
pe multI geologi sa creada ca eruptiunele vul-
canice sunt datorite efectulul produs de apele
de infiltrare din mare, asupra materidor in-
candescente din interiorul pamintulul.

Pe linga cutremure i eruptiunile vulcanice


mai sunt mirarile apei, care dupa ideile none
ale geologilor produc, dei pe nesimtite, schim-

www.dacoromanica.ro
118

baffle cele mai marl hi suprafata pamintulul.


Aceste micart pot fi: 1) miscarile apelor din
marl i oceane, numite cure)* marini; din-
tre acetia maI insemnat este curentul numit
Gulf-Stream, care percurge oceanul Atlantic
i venind de pe tarmurile Americel centrale,
se ridica in sus pe coastele Franciel, a An-
glie! i a SvedieI, ceea ce contribue a face
clima acestor ten mult mal putin riguroasa
de cum ar trebui sa fie; i 2 mirarea ape-
lor la suprafata pamintulvi, care pot da
natere la schimbar! in forma continentelor,
pnin formarea de delte la gura riurilor saa de
vdi prin cursul lor. Pe linga aceste, o mare
actiune mai aft torentele provocate prin ploi
torentiale sall prin topirea brusca a ometelor
in timpul primaverel; de ordinar efectele aces-
tor micarl neregulate a apelor sunt dezas-
troase, i de multe orl oarnenil nu pot face
nimic pentru a le combate.
In fine trebue sa mal citarn ghetaril, caril
sunt muntil de ghiata ce se formeaza earna
in terile cu clirna foarte rece. si care in tim-
pul verel desfacindu-se de pe continent, sunt
limp de apele oceanuka i dul la vale spre
regiunile mal calde, unde topindu-se incetul cu
incetul, (Fig, 60) depune in fundul marl! ma-
teriile solide luate de pe continent. As,a se
explica formarea depozitului de nasip din a-
propiere de Terre-Neuve pe malurile America
pe nord.
Efectele produse la suprafata pamintulul de
fenomenele geologice ce am studiat, sunt aa

www.dacoromanica.ro
de sinAite in cit, mare parte din geologi a
parasit ideile ca, mmItil la suprafata pamin-
tulul ar II rezultat din ridicarile produse in

40,1:

104,4,/
,,,*P.,.7.;.7......--11.0!"77.7414ij
Oeri.,77,177'.
-744
,,..441215,15731,#131146614141"MS1354V7,,,;;;;;;
.i2eautsma,svreig

/////i/6Y/,-, - /y

Fig. 60.

primele schimbari ce a suferit coaja pamin-


tului; ei admit ea, ar fi rezultatul efectului
continuu produs la suprafata pamintului prin
actlunea apelor 5,1 cele alte cauze, care sa-
pind vane, saft deformind terenurile, aa for-
Mat mufll

www.dacoromanica.ro
120

Studiindu-se dispozitia si natura paturilor


dupa care sunt depuse diversele stinci, s'a ye-
zut ca ele pot fi impartite in mai multe grupe
ce prezinta caractere deosebite, si care se nu-
mese Term uri.
Caracterele distinctive ale terenurilor sunt :
natura rocelor ce intra. in constitutia lor, i
natura resturilor organice animale si vegetale
numite Fosile.
Am vezut ca rocile sunt : Eruptive i Stra-
tificate.
D'intre rocele eruptive vom cita mai insem-
nate :
Roci granitoide compuse din elemente in
forma de graunte ce se pot deosehi cu ochiul
fiber. Principalele sunt:
Granitul compus din cvart, mica si feldspat ;
apoi Sicintul, D ioritul, etc. si
Rod trahitoide compuse din o pasta in care
se ved cu instrumente maritoare cristali marl.
Principalele stint : Trahitut, Porfirul, Bazal-
tul etc.
D'intre rocele sedhnentare vom cita : Greful,
calcarul, argila, marnele, scisturi, cooglome-
rate etc.
Toate terenurile se impart in 5 epoce, nu-
mite epoce geologice. Epoca primitivei sail a-
zoica, epoca primar safl paleozoicei, epoca
secundaret sail mezozoicei; epoca terliara san.
neozoica i epoca cvaternarei san modern(' .
Epoca primitivei cuprinde stincele ce an re-
zultat .din racirea scoartet pamintului. Stincele
ce o formeaza sunt : Gneisul si Micascistul, cu

www.dacoromanica.ro
121

variethtile lor. In aceasth epoca nu a existat


nicl un animal, sail vegetal aa cft nu se ga-
sete lid o rftinaitho fosila.
Epoca primarcl. Epoca primara cUprinde te-
renurile sedimentare ce s'asi depus de la con-
solidarea scoartet painintului i panl la apari-
-tia animalelor cu respiratie aeriana. Se im-
parte in patru perioade sail terenuri :
1) Cambrianul, compus din scisturi, gre-
zuri i conglomerate etc- Este bine cunoscut

Fig. 61. Fig. 62.

mai ales in I'ranta, Ang!ia i Scandinavia. Ca


fosile se gasesc atit plante cit i animale din
genul trilobiilor, speciile cele mai primordiale.
2) Silurianul commis tot din grezuri, con-
glomerate, argile, scisturi etc. Este bine repre-
zentat mai ales in Anglia. Ca fosile se gasesc,
trilobitil mai dezvoltati (Fig, 61, 62) i foarte
putine plante.
3) Deronianul compus din grezuri, scisturI

www.dacoromanica.ro
122

calcaruri etc. E foarte bine dezvoltat in base-


nul RinuinT si a Meusel. Ca fosile se gasesc pe
lang a. trilobitil din terenurile precedente un
mare numer de peel, (Fig. 63). De asemenea
resturi de plante se gasesc destul de numeroase.

Fig. 63.

si 4) Permo-Carboniferul. Caracterizat prin


prezenta huilei, e compus din calcaruri, gre-
zuri, i scisturi, intre care se gaseste paturi
de huilA. Ca fosile gasim aid : reptile, pesti,
si insecte, precum i scold numeroase mai a-
les din genul Productus. In ce priveste plan-
tele, se gasesc resturile cele mai numeroase

www.dacoromanica.ro
123

(Fig. 64), care probeaza ea pe atuncT existan p-


(muri foarte marT. (Fig. 65). Terenul Carbonifer se
gasete mal bine reprezentat in Anglia precum
i In regiunea franco-belgiana.

AI 1111,11111111Ni mil

Fig. 61

Epoca secundard cuprinde terenurile depuse


de la aparitiunea animalelor cu respiratie a-
eriana, pana, la epoca eruptiunelor. E compusa
din urmatoarele terene :
1) Sistemul triasic. Compus din grezuri, cal-
carurl, marne, gips ete. ; contine ea fosile ver-
tebrate superioare precum: reptile i pet1. Apoi a-
nimale mai inferioa re precum Amonitii etc. Plan-
te sunt de asemened numeroase.Acest sistem

www.dacoromanica.ro
124

este bine dezvoltat. in Franconia, Vosgi i Ar-


dent
2) Sistemul liasic compus tot din grezuri,

Fig, 65.

marne, i calearuri. Ca fosile vedem aparind


mamiferele; se gasesc apol reptile inotatoare

www.dacoromanica.ro
125

foarte marl precum : Plesiosaurus apol pestl,


insecte, etc. Printre resturile de plante gasim
pentru prima data monocotiledrane.
3) Sistemul oolitic. E compus mai ales din
calcar oolitic, apol din argile, scisturT, marne
etc.Ca resturl fosile contine : mamifere, pa-
seri, reptile sburatoare, crocodill, pestl ; apoT
auvintl si belamint! in mare numer ; iar ca
plante gasim putine restur1.Sisternul oolitic
este bine desvoltat in Anglia si in basenul Pa-
risuluT.
Sistemul liasic, si oolitic, formeaza la un loc
seria jurasicei din cauza ca. se gasesc bine re-
prezentate prin muntil Jura.
Urmeaza apol Seria cretacee care se poate
imparti in doue sisterne :
4) Sistemul infracretaceu bine reprezentat
in Jura, e compus din marne, gipsurT, calca-
lurl etc. ; contine ca fosile : reptile precum
broaste tistoase si crocodill ; apol amonit,
scoid precum si putine plante.
si 5) Cretaceul, numit astfelia din cauza ca
contine cridei, e compus din marne, nasipuri,
alterninsi cu crida si in unele locurl grezurl. Ca
fosile nu se gasese inamifere, dar se gasesc pa-
serf, reptile, pest ; apol animale interioare in-
tre care Ruditi car! cu cochilelo lor an for-
mat depozite marl de calcarurl. Printre plante
se gasesc dicotiledoane, precum : plop, castan,
fag, palmierl etc.
Cretaceul e bine reprezentat in basenul An-
glo-Parisian. .

Epoca tertiarei este caracterizata prin ridi-

www.dacoromanica.ro
126

carile catenelor de rnunti, precum i prin ma-


rele eruptiuni. Se imparte in 4 sisteme :
1) Sistemul eocen compus din marne, nasipuri,
argile, calcaruri, se gasete bine desvoltat in
basenul Parisului. Ca fosile gasirn : mamifere
de diverse genuri, intre care: elefanti, rinocerl,
porci selbatici, i chiar cvadrumane ; apoi pa-
seri marl, reptile, insecte (Fig. 67), iar printre
animalele inferioare genul Ceritiun. Ca plante
se gasesc multe avind apropriere cu acele din
Africa precurn: Palmieri, curmall, etc.

Fig: 67.

2) Sistemul ologaceu compus tot din calca-


ruri nasipuri, marne, scisturi, argile, gipsuri
etc. Se gasete bine reprezentat tot in base-
nul Parisului i contine ca fosile mamifere
numeroase din genul pachidermelor ca Rino-
cerul, Topirul, i putine din animalele inferi-
oare. Ca- plante se gasesc mai ales plante a-
patice, apoi Acacia (Salcirn), Stejar, Salcie etc.

www.dacoromanica.ro
127

3) Sistemul miocen compus din nasipurl,


marne, calcarurl, argile etc. contine ca fosile
mal ales mamifere proboscidiene precum : Mas-
todon i Rinoceros, precum i balene i del-
fini; apol un mare rimer de herbivore pre-
cum hipopotamul. In fine se crede ca In acele
timpum ar fi aparut i omul. De asemenea un
mare numer de animale de mare. Iar a plante,
resturile fosile sunt foarte numeroase, mat ales
de arbor! cu foI cazetoare precum plopul
mesteacanul ; de asemenea gramineele formeaza
eimpurl intinse. Miocenul e bine reprezentat
in centrul i sudul Frantiel.
i 4) Sistemul pliocen caraeterizat prin rt-
dicarea Alpilor i formarea ghetarilor, corn-
pus din nasipun, marne, argile, calcarurl etc.,
contine ca fosile, mat ales animale herbivore,
si proboscidiene, apol cerbT, bol i In fine a-
pare si Galul. Existenta omuluI tot nu e de-
monstrata niel aiel.
Animalele marine sunt foarte multe. Dintre
plante, unele dispar din Europa i le gasim
numaI in Africa, iar in Europa ramin : stejarul,
plopul, nucul, mesteacnnul, etc. Pliocenul este
bine reprezentat in Anglia i Frantia.
In fine epoca Cvaternard, este caracterizata
prin aparitiunea omului pe pamint. E com-
pusa mal ales din pietre rotunzite, prundig
i un felin de argila speciala caria s'a dat
numele de Soess. Ca resturl fosile gasim mal
ales din genul Elefantilor, Rinocerl, Hipopo-
potamI, Ur1, Hiene, Lel, Cerbicr. Din aceste

www.dacoromanica.ro
128

unele au disperut maT tirzia, iar altele s'aa


retras spre nord.
In timpul epocel cvaternare au avut loc for-
marea definitive a veilor precum si a mare-
lor eursurl de ape, care incepuse probabil din
epoca plioeene. Tot atuncI ail avut loc si for-
marea ghetarilor a eftror topire a trebuit sa,
exereite o actiune foarte mare asupra reliefu-
lin actual a ptimintula

www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE ZOOLOGIE

Cind s'a facut diviziunea Stiintelor naturale


s'a zis ca : Zoologia se ocupa cu studiul ani-
malelor. In Zoologie insa nu studiem numal nu-
mele aniinalelor i caracterele lor ; mal stu-
diem Inca i partile din care e compus corpul
lor, precum si la ce servesc fie-care din ele :
cind zicem animale, intelegem alit omul cit
si pe cele-alte fiinte ce traesc pe pamint.
Daca ne gindim la ceia ce ne interesaza mal
mult in studiul Zoologiel, este usor de ye-
zut ca in primul loc trebue sa stim cum trelim.
Sa observarn schimbarile prin care trece un
animal din momentul nastereT i pana rnoare.
Vom vede ca corpul lul, mic de la inceput,
creste din ce in ce, pentru ca, ajuns la o ma-
rime oare-care, sa ramina stationar pand moare.
In tot acest timp el a trebuit sa satisfaca hi
o multime de necesitatl. Prima necesitate a a-
nimalulul pe care tinde a o satisface este foa-
mea ; trebue sa introduca in corpul sen sub
forma de alimente diverse substante, care con-
tribue la intretinerea corpulul, precum si la ere--
Butureanu.StiintI 9

www.dacoromanica.ro
130

terea Mt. Fenomenele prin care tree alimentele


pentru a intretine corpul animalelor, sunt nu-
meroase st constitue nutritiunea, iar partile
corpulut ce servesc la aceasta se numese or-
gane de nutritiune. Intre aceste un mare nu-
mer se gasesc la om, precurn si la cele-alte
animale iar altele nu se gasesc de cit la
orn si animalele ce se apropie mat mult de el.
Nutritiunea consista in mat multe fenomene
care sunt : digestiunea, circulatiunea i res-
piratiunea.

La digestiune gasim mat multe organe care


form eaza la un loc Aparatul digestiv. (Fig.
67). Aceste organe sunt :
Gura cu dintii care este deschiderea prin
care se introduc alimentele, si unde sufar o
prima transformare, care le face in stare de a
fi absorbite de alte organe. Cite odata alimen-
tele sunt aduse la gura cu ajutorul unor or-
gane speciale, tare la om sunt minele, iar la
alte animale lipsesc si atunci animalul ia a-
limentele de a dreptul cu gura.
Din gura alimentele tree in stomah ; aid ele
stair mat mult timp pentru ca transformarile
incepute In gura sa se continue. Din stomah
alimentele tree In intestine i apot de aid stint
date afara. In tot timpul cit aliinentele tree
prin stomah si intestine, partile care pot servi
la nutritiune sunt absorbite de catra paretit a-
cestor organe si apot de aict tree in licidul,

www.dacoromanica.ro
131

care le duce in thate partile corpului i e numit


singe.

Fig. 67.

Singe le este un licid de culoare roie com-


pus din doue parti : una solida formata din
globulele singelui (Fig. 68) care sunt de cu-
thare roie i daa culoarea singelui, *i cea-l-alta

www.dacoromanica.ro
132

un Held de culoare galbie numit serum i care


contine in sine pe linga alte substante i do-
rura de sodiu.

Fig. 68.

Pentru ca alimentele sa poata fi absorbite,


trebue ca ele sa fie prefacute in licid, sa fie di-

Fig. 69.

zolvite. Aceasta se face cu ajutorul unor beide


produse de n4te organe speciale numite glan-

www.dacoromanica.ro
133

de (Fig. 69) ; aceste licide numite sucuri di-


gestive, transforma unele parti de alimente in
substante, care pot fi absorbite. Prin urmare,
digestiunea are de scop dizolvirea alimentelor.

In fenomenul circulatiund, singele, dup. ce


s'a Incarcat cu materiile nutritive aduse de la
stomah i intestine, de nite organe speciale
ce constitue aparatut de absorbtiune, merge
prin toate partile corpulul pentru a duce acele
elemente nutritive. Aceasta micare este pro-
dusa de nite organe ce formeaza aparatut de
circulatiune i care e compus din urmatoa-
rele parti
Inima care este organul principal, este im-
partita in 4 cavitay (Fig. 70) prin care trece
continuU singele ; din inima singele merge prin
arterii i se reintoarce
prin vine; arteriile i vi-
nele sunt dispuse aa fel
in cit singele in micaiea
sa, face un drum ca un
cerc, din care cauza feno-
menului s'a dat numele de
circulatiune (Fig. 71). Mi-
care singelul in vine i
arteril este produsa de i-
nima, care are mityceiri
succesive de cantractiune. Fig. 70.
Chid inima se contracteaza,
singele pe de o parte vine din diversele parti
a corpulul prin vine la inima iar pe de alta

www.dacoromanica.ro
134

el e impins prin arteril in toate partile cor-


pulul.
Singe le care a nutrit diversele part1 a cor-
pulul, se intoarce la inima incarcat cu un gaz, .
pe care no1 l'am studiat deja, anhidrida car-
bonicei : acest gaz este rezultatul ardereI prin

Fig. 71.-

oxigenul din singe a carbonului din corp netrebui-


tor; prin urmare trebue ca acel ginge incarcat cu
anhidrida carbonica sa se curete de acest gaz i
sa iee* oxigen din aer. Pentru aceasta singele
ajuns la inima este trimis de acolo la un or-
gan important al corpuluT, care se numete
pleimini (Fig. 71). In plamini insa pe de alta
parte vine aer adus prin gura s,i nas, i apol
prin un tub nmnit trahee: atuncl singele in-
carcat cu anhidrida carbonic& venind in pla-
mini in Contact cu aerul, Jasa anhidrida car-
bonic& i ia oxigen, dupa care se intoarce ia-

www.dacoromanica.ro
135

ra1 la inima incarcat cu oxigen, si apoi de


aicl este trimis iaras1 in corp. Singe le incar-
cat cu oxigen este ros si se numeste singe
,arterial iar acel incarcat cu anhidrida carbo-
nica e negru si se numeste singe vinos.
Se numeste respirafiane,
fenomenul ce am studiat pa-
na acuma si care consta in
purificarea singelui prin ye- . --

nirea sa in plamini in con-


tact cu oxigenul aerului. _
Caldura ce resulta din ar-
derea carbonulul din orga-
nism prin oxigenul adus de
singele arterial, ardere ce se
produce in toate partile cor-
pului, se numeste ciildura
animalk
In afara de nutritiune, o-
mul mai are nevoe de a se
pune in relatiune cu lumea
exterioara, si pentru aceasta
trebue sit simtei i di se
poatet mira. Aceste done
functiuni sunt conduse de
organele ce constitue siste-
teraul nervos, taruia sunt
supuse : oasele, mur i
organele simturilor. Fig. 72.
Sub numele de sistem ner-
vos se intelege Crierul cu meicluva spinal-6
nervii (Fig. 72). Crierul este asezat in par-
tea corpului numita Cap i e aparat de o

www.dacoromanica.ro
136

invalitoare osoasa numita Craniu. Din crier


pleaca meiduva spinetrii wzata in interiorul
coloanei vertebrate numita. i Ora spinrii iar
din maduva spinaril pleaca nervii caril se im-
prtie in toate partile corpuluT.
Crierul este reedinta inteligentei i vointei
si prezida la toate functiunile .de nutritiune.
Se crede astazi ea inteligenta omuluT este in

Fig. 73.

strinsa legaturacu greutatea crieruluf. Aa la


oamenii inteligentl s'a gasit crierul cintarind
pana la 1 k. 800 gr. pe (And oamenil, a ca-
ror crier cintarete maT putin de 1 k. sunt
idioti (Fig. 73). Pe linga aceasta s'a consta-
tat ca suprafata crieruluT nu e lucie dar pre-
zinta neregularitatI numite cicumivolutiuni, de
la a caror dezvoltare ar depinde inteligenta.

www.dacoromanica.ro
r
Ce:
NO
137

Fig. 74

www.dacoromanica.ro
138

Mdcluva spinri4 comanda micarea i sind-


tirea : in adevar daca -Wm unui animal ma-
duva spinariT, acesta perde facultatea de a
mica i sinati cu membrele posterioare. Iar
nervii servesc a transmite miscarile sau im-
presiunile.
Oasele formeazd. partea tare a corpulul nu
mita Schelet (Fig. 74). care e pusd in micare
prin ajutorul muchilor.
Scheletul e format din un numOr mai mare
sa maI mic .de oase, dupd animate ; ele sunt
unite intre ele in a..a mod in eit sa poata u-
or sa se mi*te. La om scheletul e impdrtit
in 3 WO capul, trunchiul i membrele.
Mmchii constitue carnea animalelor ; el sunt
fixati pe oase, i servese hi micare. In muchi
se *raspindesc ultimile ramificatiuni ale vinelor
i arterillor care servesc a-I nutri, precum pi
ramificatiunele nervilor caril transmit micarea
safi simturile.
In fine corpul animalului este continuu in
relatiune cu lumea ex-
terioard prin inter-
mediarul aparatelor
senzurilor.
Senzurile sunt 5 :
Pipeiitul, al carul
organ este pielea pi
in particular acea de
la virvul degetelor.
prin acel simt anima-
Fig. 75.

www.dacoromanica.ro
139

lul IT poate da sama de forma exterioara a cor-


purilor, de =rime, etc.
Mirosul, al caruT organ este membrana ce
tapisaza interiorul nasuluT numita membrand
pituitard. Cu acest simt ne incredintam de e-
xistenta unul corp, numal dupa mirosul sOa.
Gustul este simtul, prin care animalul re-
cunoate corpurile, dupa impresiunea ce pro-
&fee asupra organulul numit limbd.

Lig. 76.

Vzul este simtul, prin care ne putern in-


credinta despre existenta unuT corp prin impre-
siunea ce produce asupra och,iului, .eare este
organul vedereT (Fig. 75). Stim ca cele maT
multe. animale aa 2 ochi aezatT de ordinar
In cap.

www.dacoromanica.ro
140

In fine amul ne servete a recunoate su-


netele produse de corpurl. Organul auzului
este urechea (Fig. 76), aezath iara1 la cap;
mai toate animalele ati 2 urech.

Clasificatiune
Pentru a se pute studia mai uor animalele
s'an impartit mai intal in patru clase marl :

Fig. 77

Vertebrate, Anelide, Moluee, i Zoofite. Ver-


tebratele sunt acele animale ce a un schelet,
(Fig. 77) in care se gasete colona vertebrala,

www.dacoromanica.ro
141

compusa din vertebre ; ,de aid numele de ver-


tebrate.
Anelidele au corpul compus din inele, (Fig.
78) care se leaga unele cu allele ; aceste inele
sunt dure si animalul nu are in interior un
schelet.

Fig. 78.

Molustele sunt animale moT, lipsite si de


vertebre si de inele (Fig. 79). De ordinar cor-

Fig. 79

pul lor e protejat de o invalitoare in forma


de scoica (Fig. 80).-

Fig. 80.

www.dacoromanica.ro
142

Zoofitele san animalele plante, nurnite si a-


nimale radiate din cauza ca corpul lor are
une-ori forma unel Stele (Fig. 81).

Fig. 81

Vertebratele.

Vertebrate le sunt animalele cele mai perfec-


tionate; ele poseda aparate de digestie, circu-
latie, respiratie, etc., cele maT complecte. Ele
se divid maT intai in done subdiviziuni : Vivi-
pare care se nasc vii, i Ovipare care se nasc
din oua.
Viviparele iiu formeaza de cit ordinul Ma-
miferelor, pe cind Oviparele formeaza orclinile:
paseri. reptile. batraciene si peqti.
Mamiferele se subdivid in 12 grupe ; Pri-
matele an patru membre care pot fi 4 mini
sau 2 mini si 2 picioare cu dentitie complecta.
Se impart in: Bimane care an 2 mini, i cu-
prind : Omul i morriitele numite Antropoide
care sunt : Orang-Outangul, Cimpazeul si Go-
rilul care e cel mai mare si mai periculos

www.dacoromanica.ro
143

(Fig. 82) i Cvadrumane sat maimute pro-


pria zise.
Chiropterele caracterizate prin aceea ca in-
tre cele 4 membre aU o membrana, aa ca
pot zbura. Tipul lor e Liliacul.

Fig. 82

Insectivore le numite aa find ca se nutrese


eu insecte. Ele 'i fac locuinta in pamin.t, i
nu lucreaza de cit in timpul eit e cald, iar
iarna dorm. Principalele sunt: Ariciul i Cir-
Ufa.
Carnivore le sunt animale ce se nutresc cu
came, din care cauza ati dintil foarte ascutiti
i mus,chil tart. Se subimpart in : Plantigrade
care merg pe talpa piciorului, precum este :

www.dacoromanica.ro
144

Ursul (Fig. 83) care traete in Europa mai


ales in Carpati i lcanI; i Digitigrade care
merg pe virful degetelor, precum: Pisica,
Pantera. Tigrul, Leul (Fig. 84), Hiena, Ci-
nele, Lupul, Vulpea etc.

'-'1"--4isc".1.--c-1-

Fig. 83.

Fig. 84
Rozatoarele, numite ast-fella dupa -felul lor
de a se nutri, sunt anirnale maT mult strica-

www.dacoromanica.ro
145

toare. Sunt numeroase si din ele putem cita :


qoarecii, Epurii (Fig. 85) Castorul, Veverita,
tc.

Fig. 85

Nedintatele care, de si sunt numite asa, to-


tusI an dintl insa unit lipsesc. Aid se gasesc
animale ce nu traesc la noT precum: Lenequl,
Furnicarul etc.
Rumegatoarele, nurnite ast-felin din cauza
ca, mincind iarba, pentru a o putea mistui tre-
bue sa o rumege. Aid infra cele mai multe
animale domestice cunoscute si utile noun, pre-
cum : Capra, Oaia, Bout, Bivolul, Cerbul,
Cdprioara etc.
Pachidermele, numite asa din cauza ca ati
Butureanu.tiint1 10,

www.dacoromanica.ro
W!,r
-

"cm
s-

V14
4.4'
_

www.dacoromanica.ro
147

este un animal inteligent i b un tovaras, omu-


MI; apoI Porcul, Hipopotamul, Rinocerul i

Fig. 87
Elefantul, care este de asemenea un animal

41-

.-
1

=6,

utral

Fig. 88

inteligent, care s'a intrebuintat in timpurile

www.dacoromanica.ro
148

vechi in razboaie, iar asta-z1, i mail ales Ele-


fantul de India, servete la vinatoarea Tigru-
lui de care el nu se teme. (Fig. 87),

Amfibiele sunt animate ce traesc i pe uscat

www.dacoromanica.ro
149

i in apa: intre ele se citeaza : Foca, Morsul


etc. Se gasesc maI ales in marile de nordt
unde se vineazd Ventru pielea i grasimea lor,
Cetaceele, ati prpul in forma de pete ; sun.
animale mart i .traese in apa. Aa sunt: Ba-
lena, care poate.'avez. 30 metri hingime ; se pas-
cuete (Fig. 88) pentru oasele de balena i
pentru grasimea sa. Traete mal ales in ma-
rile de nord.

Fig. 90

Marsupialele care a un buzunar la pintece


unde tin pal. Principalul este Cangurul
in fine ;
Monotremele, care se deosebesc de cele pre-
cedente neavind buzunarul pe pintece. Ast-feliti
este: Ornitorincul.
Paserile. Sunt animale caracterizate prin
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
151.

aceea Ca a corpul acoperit .cu pene si pot


sbura. i paserile se impart in mai multe gru-
pe ; dintre paserl nu vom cita de cit : Gdina
i Cucoqul, care fac parte din grupa galina-
ceelor, ele sunt paserile domestice cele mal
mult cultivate i mal trebuitoare omului. (Fig.
89). Acvila care face parte din grupa Rapi-
toarelor de zi (Fig. 90). Petunul care face
parte tot din grupa galinaceelor, renumit i
-cunoscut pentru frumuseta penelor sale (Fig.
91). Apol : Strutul cautat pentru penele sale,
Rata, Gisca, Curca paserl domestice, Slide-
tele, Botgrosul, Canarul, etc. paseri ce cinta.
Reptilele. Reptilele sunt animale care se
title ; ele pot ave san nu membre. Corpul lor
e acoperit cu solzi.

Fig. 92

Reptilele cu membre sunt : &pirlele (Fig.


92) animale nevatamatoare, i foarte elegante
Broaqtele tistoase, numite ast-feliti din cauza
ca corpul lor e acoperit cu o carapace solida.
Ele traesc in marl, in fluvil sail in WV, i pe
pamint in locuri umbroase. Reptilele fara mem-
bre sunt : erpii, car! pot fi : venino1 si ne-
veninol. El pot fi foarte micl, incepind de la
20 cm. i pot ajunge la 13 metri. Dintre ser-

www.dacoromanica.ro
152

pii neveninoi Vom cita : &rpele de easei sag


culovrul i Boa care este cel mai mare si o-
moara animalele stringindu-le Cu invirtiturlle
corpului s,i apoi inghitindu-1e (Fig. 93), Dintre
erpit venino0 vom cita : Vipera pe a caruia
cap e o path neagra in forma until V; apoi
Crotalul sail erpe1e cu c1opote1, Naja, ete.
Batracieuele sunt animale ce traesc pe uscat
i in apa, pielea lor e moale ; cind sunt mid
respira ca petii i au coada ; crescind perd

Fig. 93
coada i respira in aer ca reptilele. Principa-

Fig, 94

www.dacoromanica.ro
153

tele sunt : Broasca (Fig. 94), Salamandra etc.


Peeii, stint animate ce traesc in apa, unde
se mica. tinoata) cu ajutorul unor membre nu-
mite inotatoare. Corpul lor e cite odata gol,

Fig. 95

alte oil acoperit cu solzT. ET se impart in dou

Fig. 96

grupe :Peti owe, i pet1 cartilagio1 dupa


cum e scheletul lor.

Fig. 97

www.dacoromanica.ro
154

Principalil pestI osos1 sunt: ?tiuca (Fig 95)


Crapul (Fig. 96) Somnul Sardeaua Mo-
runul, etc. Iar intre pestil cartilaginos1 vom
cita: Torpila, .Rechinul, peste ce ajunge a a-
vea 10 metri lungime, si este foarte nnncacios ;
el urmareste corabiile si mininca oameni carl
cad din intimplare in apa, mai ales in tim-
pul furttmelor.
Anelidele
Anelidele se impart in dou grupe: Articu-
latele a caror membre sunt fixate la corp prin
articulati! Si Vermii earl n'an articulatit

Fig. 98 Fig. 99
Articulatele sunt foarte numeroase si se sub-
divid in: Crustacei, Miriapade, Arachinde i
Insecte.
Insectele an corpul compus din 3 WV:. cap,
torace si abdomen; an ire! parech1 de labe la
torace; apoI aripi care pot fi 2, 4 sail lipsesc
cu totul. Inainte de a ajunge in stare normala
tree min diverse transformar1, care constitue

www.dacoromanica.ro
155

metamorfoza insectelor. Ele se numesc lavrii,


nimfel, i insectei perfectei.
Intre insecte vom cita : Furnica (Fig. 98)
insecta activa care traete in societhti nume-
roase, a caror locuinta sunt moinoaele: Flu-
turii (Fig. 99) cunoscuti prin frumuseta ari-
pelor lor ; Albina (Fig. 100) care este tipul in-
sectelor sociabile i active; ele adunind sucul

Fig. 100

tiorilor fac ceara i mierea. Locuinta albinelor


se numWe Stup, apoT: Grierul, Leicusta, Ra-
dara. Purecele, Ceireibuqul (Fig. 101),

Fig. 101

Arachindele sunt animale caracterizate prin


un abdomen voluminos i un torax cu 4 pa-
rechi labe ce sunt une-ori foarte lungi. Intre

www.dacoromanica.ro
456

Arachinde citam :Paianjeni i Scorpionul


(Fig. 102). Mtwatwa acestor animale. e ve-
ninoasa.

Fig. 102
Miriapodele sunt putin numeroase si nein-
teresante: numite ast-feliti fiind ca au multe
picioare. Asa sunt: Urichelnita, scolopenclra etc.

Fig. 103

Crustaceii ati membre articulate si traesc


pe uscat sari in apa. Pielea lor e intarita si
calcatoasa. Principalii sunt : Racul- (Fig. 103)
Crabul, Homarul etc.

www.dacoromanica.ro
1.57

Vermii sunt animate cu corpul lungit *ifara


membre; cea me mare parte traesc parazitI
pe corpul sat. In interiorul corpulul altor ani-
male.Aa sunt : Lipitoarea, apoi Trichina,
Cordeaua etc.
Moluqtele.

Sunt animate cu corpul moale aparat de o


scoica, a careia forma i frumuseta e foarte
variata. Intre molute vom eita: Scoicele, Stri-

Fig, 104
diele, care procluc perlele i sedeful; apol cul-
cracatita (Fig. 104) etc.
Zoofitele

Sunt animalele cele mai inferioare, maI bine


organizate sunt: Meduza (Fig. 105), animal ma-

www.dacoromanica.ro
158

rin, transparent i unele ea gelatina, Ursinul,


cu corpul sferic acoperit cu o carapace in care

Fig. 105

sunt fixati: ghimpi micgtor1: Coraitul, care pro-


duce piatra roie ce poart ace1a nume ;
Buretele, a cgrui schelet e buretele de care ne

Fig. 106

servim : in fine : Infusoriile (Fig, 106) animale


cele mai primitive i mal respindite atit in apg.
cit i pe uscat. Sunt animale microscopice.

www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE BOTANICA

Caracterul distinctiv intre animate si vege-


tale este ca : animalele se pot misca din loc
dupa vointa lor, pe cind vegetalele nu se pot
misca de la sine. Vegetalele tree si ele prin
aceleasi faze ca si animalele adica : se nasc,
cresc si mor, si an aceleasT necesitati: trebue
sa se nutreasca, sa respire etc.
Daca observam o planta, deosebhn la ea
mai intal doue parp: 1). Partea cu care planta
este fixata in pamint si careia 1 dam numele
de reidcin; i 2) partea exterioara pe care
sunt fixate toate accesoriile ei, carOia 1 dam
numele de Ufa, sa0 trunchill.

Reiddcina este organul de nutritiune al plan-


tei; din pamintul in care e fixata, ea absoarbe
diversele elemente necesare nutritiunel: aceste
elemente trebue sa fie in disolutiune in apa,
ceea ce se constata prin necesitatea de a uda

www.dacoromanica.ro
160

plantele fara de care ele mor. Cele mai de


multe ori radacina este ramificata Fig. (107)
i patrunde destul de adinc in pamint.

Fig. 106

Trunchiul este suportul celor-lalte pary a


vegetalulul; la partea inferioara se continua
cu radacina, iar la partea superioara se imparte
in ramuri, pe care cresc muguril ce daU frun-
zele si apoi florile. La unele plante el nu du-
reaza de cit un an, i atunci este sub forma
de iarbei: la altele insa precum la arbor! in
genere dureaza mai muly ani i in acest timp
in fie care an devine mai gros prin depunere
de paturi concentrice, asa ca putem cunoate
etatea unul arbore dupa numerul acestor paturi.
Trunchiul este cmnpus din 3 paturl : patura
externa numita. coajd, apol lemnul i in cen-
tru meicluva (Fig. 108).

www.dacoromanica.ro
161

In fie-care primavara pfantele se acopar cu


frunze provenite din desvoltarea mugurilor
(Fig. 109). Frunzele sunt partite verzT a plan-
( -.--- -ATM.
0;trAk\offlit'ItY
420.4A:a 1

Fig. 108:

telor i rolul lor e de a nutri i ele planta.


Aceasta nutrire se face alt-felin de cit cum se

Fig. 109.

face prin radacint Sub influenta razelor soa-


reluT, frunzele descompun anhidrida carbonica
Butureanu.*ti int 11

www.dacoromanica.ro
162

din aer, retin carbubele i desvolta oxigenul,


ala ca prin acest schirnb se explica in parte
pentru ce cantitatea de anhidrida carbonica din
aer nu crete. Oamenii i animalele prin res-
piratia lor, pe de o parte, combustiunile la
suprafata pamintului pe de alta, ar trebui sa
faca ca aceasta cantitate de gaz sa creasca,
pe cfnd oxigenul sa seada, ceea ce nu are loc.
Influenta razelor solare asupra nutritiunel
plantelor este aa de 'vadita, in cit, daca im-
pedecam aceasta imfluenta, tinind plantele la
umbra sail intuneric, le vedem ingalbinindu-se

Fig. 110

i apol chiar murind. Inca mai mult ; trebue


numai de cit razele soarelul, pentru ea anhi-
drida carbonica sa poata fi descompusa i oxi-
genul pus in libertate. .

Ceia ce la animale este singele, *la plante


este lib licid continuu In. micare numit sev4,
care duce cu sine materiile necesare nutrirei
tuturor partilor plantelor.
Toate -plantele, dupa ce aU ajuns la un grad
de desvoltare, daa flori care ad de scop a produce
fructe i seimint (fig . 110), eu ajutorul ca-
reia planta se poate reproduce.
Florile sunt cite odata izolate, alte orT reu-

www.dacoromanica.ro
163

nite in grupe dupa nite regule hothrite. Se


da numele de inflorescenfa modului cum sunt
dispuse florile, (fig. 111).

Fig. 111

0 floare este compusa din patru parti ; (fig.


112) Caliciul, care este verde i aezat In a-

www.dacoromanica.ro
Mt
rata i la partea inferioara a floarel; apol co-
kla, care e partea colorata a flreT ; iar Ina-
untru se afla nite fire subtirl numite Stamina
terminate la partea superioara eu nite midi

Fig. 112 Fig. 113

buzunare pline cu o pulbere galbana nurnita


polen. In fine in mijlocul flOrel, intre stamine,
se afla Pistilul care la parte& inferioara pre-
zinta o umflatura numita ovar, in care se Oa
nite cavitati ee contin ovulele care apoI ail
sa devie fruct.
Saminta serveste la generatiunea plantelor.
*tirn cu totil ca Samintele aruncate pe pamint
aflindu-se in conditiunT favorabile de caldura
i urniditate, incoltesc (fig. 113), sau dupa cuni
se zice in llinta germineath, pentru a da na-
tere unel plante analoage cu aceia din care a
provenit.

www.dacoromanica.ro
1.9
Clasificatiune
.

Toate plantele se impart maI intAl In 1ou4


marl diviziunl : plante fan, florl (fig. 114) sap
Criptogame i. plante cu florI sad Fanerogamg.

Fig. 114

Fanerogamele se subdivid in : acotiledoane


monocatiledoane i dicotiledoane dup. cuni

Fig. 115

saminta lor nu are nicl un cotiledon, are imul


sail dou cotiledoane (fig. 115). Cotiledoanele
sunt partile semintel care nutrese planta cinq
e in stare de embrion.

www.dacoromanica.ro
166

Vom studia cite-va plante nu in ordinea cla-


sificatiel Mr, dar dupd diversele br intrebu-
intari.
Sfecla este o planta ce se cultivd, sail pen-
tru nutrimentul oamenilor i a animalelor care
se deosebete de acea ce se cultiva pentru
extragerea zaharului (fig. 116). Aceasta din

Fig. MI

urma e mai scurth i groasd, i se cultivd mai


ales in Silesia. Pentru a scoate zaharul, se
stoarce- sucul sfeclel, care e supus apol la di-
ferite operatiuni, i se obtine mai intal zaha-
ul brut care este apol rafinat.
Cartofa este o planta foarte utila ca planta
de nutriment. Ea are o tulpind aeriand care e
subtire i acoperita cu frunze i flori i alta
subterand in forma de tubercule (fig. 117) care
se umfia i servesib la nutritiune. Principiul lor
nutritiv este fecula ce formeaza tuberculele.
Cartofa se cultiva uor i chiar in terile cu china
.rece precum Irlanda. Ea a fost adusa din Ame-
rica pe la 1565, i aclimatizata de catre cele-
brul agronom franca Parmentier.
Cinepa, este o planta textila originard din
India. Se cultiva : fie pentru a produce seminta

www.dacoromanica.ro
167

de cinepa, care servete la prepararea Oloiu-


lui de Oinep, i atunel se samana rar i se
conserva numal firele femeett care .daa se-

Fig. 117

mintele (fig. 118) san pentru a da fibra tex-


tild i atunci se samant. deasa i se conserva
numal firele barbateti. Se tie ct pentru a
prepara fibrele de cinepa tijele plantel sunt
supuse la operatia putrezirel, ce face ea
fibrele sa se poata uor separa,apoi tija este
batuta etc.

www.dacoromanica.ro
168

Inul este iara1 o planta ce se cultiva atit


pentru fibra sa7 care da teseturele cele mai

Fig, 118

fine, cit i. pentru saminta sa care da oloiut


de in, i servete in medicina (fig. 119).
Trestia de zahar este o planta ce se asa-
mana cu stuful ; a fost cunoscuta mai intal in
China i. India, i. numal Venetienil mai tirziu
an. scos din ea zahar (fig. 120). Ea este cul-
tivata asta-zi mai ales in India, Oceania, Egipt,
America .de sud, Antilii etc. Trestia de zahar
cere un loc umed i gras ; in luna Iulie este

www.dacoromanica.ro
,169

culeasa, i apoi supusa. la presA pentru a's


scoate sucul, care apol e supus la ace1eas,1 'o-

Fig. 119 Fig. 120

peratiunT ca i acel de sfecle pentru a scoate


zaharul.
Smochinul elastic, (fig. 121) servete a se
extrage din el cauciucul. Aceasta planta crete
mg ales in India orientala unde ia o desvol-
tare foarte mare. Pentru extragerea, cauciuculuI
se face in trunchiul arborilor taeturl din care

www.dacoromanica.ro
170

se scurge un sue lgptos alb, care e adunat in


vase, de unde e scos i uscat sub forma unor
bule. Pentru a putea fi intrebuintat, cauciucul
trebue amestecat en sulfure, ceia ce se numete
vulcanizare. Din cauciuc se fac diverse obiecte
pentru stiinte precum : dopurl, tuburi, placi,
etc. Servete de asemenea a face teseturile ne
permeabile.

Fig. 121.

Chinchina (fig. 122) Arbore cunoscut de


demult in Peru i nu a fost adus in Europa
de cit la 1638 ; lui Pelletier i Caventou chi-
mitI francez1 se datorete extragerea Chini-
ne din coaja de chinchin. Asta.-z1 chinchina
a ajuns atit de trebuitoare, in eit in India,

www.dacoromanica.ro
PLI

v.I
GI
G4
bi)

www.dacoromanica.ro
172

Algeria, etc, se fae plantatiuni. Se tie ea sul-


fatul de chininei estels'remediul sigur contra
frigurilor, care mai ales hintue ,in tarile calde
din Africa i America.,
Curechiul sail varza. (fig. 123). Este o planta
utilizata ea aliment. Se cultiva in toate tarile
i ,servete la preparare de conserYe (varza
acra) i diverse feluri de bucate._

Fig. 123

Ceaiul planta originara din China, unde


poate crete pana la 10 m. inaltime (fig. 124)
Dd la aceasta planta se culeg mugurA i se
obtine ast-felin ceaiul verde eel mai bun, apol
se culeg frunzele care sunt verzi, dar care se
usuca irnediat pe nite table de fer incalzite,
eeia ce face ea sa'i schimbe euloarea devenind
aproape brine.

www.dacoromanica.ro
17.3

aista .de aseMenda .tg te`aiul negru care e


Mull: mat ihtrebuintat, .dar e mat putin esci-
twit ea ceaihl verde.

Fig. 124

Din cauza intinset intrebuintart, ceaiul se


falifica amestecindu-se cu diverse frunze de
plante ce samana cu ceaiul; de aceea asta-a
e foarte grea a gasi eeaia adevarat.
Ca plante de ornamente svnt foarte multe :
vom cita Garofa, Margareta, Violeta, Iri8ul,

www.dacoromanica.ro
174

Iaciatul, Cam panula, Cresantema, Geranium,


Flox (fig. 125), VeronicaTrolbura, Crinul
alb, Rozeta, Roza, Dahlia' (fig. 126), Pelar-
gonium, Petunia etc.

Fig. 125

Fig. 126
In fine ca plante de cultura intinsa vom
cita :
Porumbia sat peipupiul (fig. 127) cultivat
pentru grinele sale care sunt bogate in ma-

www.dacoromanica.ro
175

Fig. 127

www.dacoromanica.ro
176

terii feculente, din care cauza serveste la nu-


triment mai ales in Italia, Rominia etc.
Griul care poate fi:' de toamna (fig. 128)
si de primavara (fig. 129) cultivat in toate te-

Fig. 128 Fig. 129

rile pentru grinele sale, care servesc ea prin-


cipal nutriment, la prepararea pinei.

www.dacoromanica.ro
177

Secara (fig. 130). *Servete de asemenea la

Fig, 130 Fig. 131 Fig. 132


Butureanu.--tiintl 12,

www.dacoromanica.ro
i78

Fig. 133

www.dacoromanica.ro
179

prepararea fainelor pentru alimentare. Orezul


(fig. 130) care erveste ea aliment direct in
tarile orientate, i a carui pae servescc la fa-
bricarea palariilor de pae. Orzul (fig. 131)
care servete mai ales la fabricarea beret.
Ovetzul (fig. 132) care servete mai ales ea a-
liment pentru vitele easnice precum, cal, boi etc.

www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE COSMOGRAFIE

CleneralitW
Cu totit stim, ca lumina si caldura ne sunt
date de soare; apol este usor de constatat ea,
nu in tot timpul vedem soarele, tact el nu e
fix, dar se misca. In adevar : data observam
diversele Int pozitiunt, vedem ea el resare de
dimineata, se redica pe ceria pina la o inalti-
me oare-care si apot se scoboara in partea o-
pusa de uncle a rasarit, pentru a dispare cu
totul, ceia ee not numim apusul soarelut." 0-
data cu disparerea soarelut eade si lumina,
as:a ca, dupa eit-va limp avem noapte. Dar, sa
continuam observatia si in timpul noptit ; ve-
dem aparind pe bolta cereasca o multime de
pupae luminoase pe care le numim stele;
unele din ele par a'I pastra positiunea lor nes-
chimbata ; cea maT mare parte din ele insa
se misca 'n arela mod cum s'a miscat si soa-
rele, adiea le vedem aparind din partea de mule
a rasarit soarele, radicindu-se la inaltimt deo-
sebite, dupa care apot se scoboara in partea
opusa pentru a apune la rindul lor.

www.dacoromanica.ro
-181

Din aceasta observatie deducem ca : in -afara


de pamint sunt i alte corpuri care par a se
misca imprejurul pamintului de la rasarit spre
apus, descriind niste drumuri circulare. Aceste
corpuri ni le inchipuim tie o data fixate pe
bolta cereasca, s,i pi se pare, ca aceasta bolta
se misca impreuna eu corpurile de pe ea im-
prejurul pamintului.
Daca observam insa mai de aproape stelele,
vom putea constata, ca unele pastreaza con-
timm aceiasi distanta intre ele, i acestora le
dam nume de stele propriit zise ; iar altele
care Ii schimba continuu pozitiunea i prin
urmare nu pastreaza aceiasi distanta fata cu
alte stele, si pe care not le numim Planete.

Rasaritul i apusul soarelui ne determina


doue puncte aproape fixe, carora le dam nu-
mele de reiseirit saa ost i apus sail vest.
Daca stain cu fata spre rasarit atunci avem in
dreapta i stinga Inca doue puncte fixe: in
dreapta avem sudul iar in stinga nordul.
Aceste patru pupae formeaza punctele cardi-
nale, cu ajutorul carora putem a ne orienta
pentru a fixa pozitiunea relativa a stelelor.
*Um din notiunile de Fizica, ce se nu-
meste verticalei si ce se numeste orizontalei.
Daca presupunem prelungita directiunea ver-
ticala atit deasupra cit si de desuptul nostru,
atunci aceasta dui ectiune va atinge bolta ce-
reasca in doue puncte : unul deasupra capului
nostru numit Zenit, i altul de desuptul poa-
relor noastre numit Nadir.
www.dacoromanica.ro
182

Daca acum presupunem Ca ne aflam pe o


inaltime oare-care, de unde putem observa in
jurul nostru la o distanta oare-care, consta-
tam Ca, ceia ce vedem are o margine care ne
pare circular& Aceasta margine este produsa
pe un plan perpendicular pe verticala loculuT,
adica prin un plan orizontal, care ar trece
prin ochiul observatoruluT si carnia se da nu-
mele de Orizont. Prin urmare : tot ceta ce ve-
dem se afla deasupra orizontulut Cu aceasta
ne putem explica rasaritul si apusul stelelor :
cind in miscarea lor stelele ies de sub ori-
zon deasupra luT, se zice ca resar ; si chid
tree de desubtul orizontulul, atuncT ele apun.
Am zis ca stelele par a descrie imprejurul
pamintulul niste drumurT circulare ; planurile
acestor drumurl circulare sunt paralele intre
ele. Daca vom presupune ca unim centrele a-
cestor cercurl paralele prin o linie dreapta, a-
ceasta linie se numeste Axa lima Aceasta
axa atinge bolta cereasca in dou6 punete nu-
mite Pon. Polul situat de-asupra orizontuIuT
nostru se numeste Podul nordic sail boreal,
iar acel situat de desubtul orizontulul nostru
se numeste Polul sudk sap austral. Se COD-
stata in regiunele noastre ca, axa pamintulul
nu conrespunde cu verticala loculuT, dar e in-
clinata pe orizont. De aid rezulta ca : unele
stele, care sunt foarte apropiate de polul nor-
dic de exemplu, se vor misca, insa fara sa
atinga orizontul, prin urmare se vor vede tot
timpul, adica nu vor avea nici rasarit, nici a-
pus. Unor asemenea stele se da numele de

www.dacoromanica.ro
183

stele circumpolare. Ace le care din contra, stint


mai departate de pol, a*a ca. drumul Mr atin-
ge orizontul, vor ave un rasarit i un apus.
D'intre stele circumpolare, cea mai impor-
tanta este : Steaua polard , care este foarte
putin departata de pol, a*a ca putem sa luau
aceasta stea ca punct de orientare, confundind-o
cu polul nordic.

Se nume*te eceator planul perpendicular pe


axa lumel, trecind prin centrul pamintu1u1, pe
care noT trebue sal confundam cu centrul lu-

Fig. 134
mei, cad presupunern Ca pamintul e in centru
luniel (Fig. 134). Toate circonferentele descrise

www.dacoromanica.ro
186

de stele in jurul axei lumei trebue sa aiba planu-


rile lor paralele en al ecvatorului, i pentru a-
ceasta se numesc cercuri paralele.
Ecvatorul imparte sfera cereasca in dou
parti pe care le numim emisfere: una este
emisfera nordicei sail borealei i. cea-l-alta e-
misferei sudicei sail austral. Sa presupunem
acuma ea, prin axa lumei ducem un plan: a-
cest plan se numete plan meridian, i lasa
pe suprafata sferei ceret1 ca urrna. o circon-
ferenta care se numete meridian. Mai putem
zice ca: planul meridian este planul vertical
dus prin ochiul observatorulut i axa lumei.

Mu lta vreme s'a crezut ca lucrurile se pe-


tree aa cum le vedem; in zina de asta-zi insa
este dernoustrat ea, ceia ce vedern noi este o
simpla aparenta, datorita faptului ca pamintul
se invirtete imprejurul 141, dupa cum vom ve-
dea mai pe urma. Iata cum sunt dispuse cor-
purile cereti care sunt mai aproape de noi.
Mai intal trebue sa tim ca pamintul face
parte din sistemul solar, adiea o reunire de
mai multe eorpuri care au ca centru Soarele,
in jurul caruia se invirtesc. In afara de siste-
mul solar mai sunt o infinitate de alte sisteme,
compuse i de din un soare i din alte cor-
puri care se invirtesc in jurul sail. Nurnerul
lor este foarte mare, a.a ea, sistemul nostril
solar i cu atit mai mult pamintul este o par-
ticica foarte mica din reunirea tuturor acestor

www.dacoromanica.ro
185

sisteme de corpurI ceres,ti care constitue aceia


ce numirn Univers.
Sistemul solar este alcatuit ast-felia : In mijloc

-Thrauns.

51m s.

Fig. 135

'se aflt Soarele, iar in jurul luI se mica l a di-


verse distante urinatoarele corpuri, pe care le
num im _Planete : Mercur, Venus, Feimintul,
Marte, Jupiter, Saturn, Uranus i Neptun.
(Fig. 135).

www.dacoromanica.ro
186

Unele dintre planete an alte corpurl mal mid,


care se invirtesc inprejurul lor, dupa cum plane-
tele se invirtesc in jurul soareluT. Acestor cor-
purl s'a dat numele de Sate lifi, Dintre satelitl
maT important pentru noT este satelitul pamin-
tuluT, care este Luna.
Ne vom ocupa mai intai despre stele in genere
i apol vom studia mai in detail sistemul nos-
tru solar.
Stele
Cind observam ceriul pe o noapte senina,
vedem ca stelele sunt respindite pe el in mod
neregulat. Pentru a se pute insa studia stelele,
i mai ales pentru a ne putea orienta, in caz
cind voim a gasi una din ele, s'aii impartit
stelele In grupe numite constelcdiuni. Fie-care
constelatiune e compusa din un numer hotarit
de stele, i are un nume dat dupa asemanarea
cu unele sae altele din corpurile de a caror
forma se apropie maT mult.
Inainte de a intra in descrierea principale-
lor constelatiunT, sa vedem ce putern sti in
general despre stele.
MaT intal observam ca nu toate stelele apar
cu aceial marime, de aceia ele sunt inpartite
in clase de mariml deosebite : stelele de ma-
rimea intaia, de marimea a doua, de marimea
a treia, etc. pana la marimea 16-a.
Dintre aceste stele, unele se ved cu ochiul li-
ber, iar altele nu se ved de cit cu instrumen-
tele ce marese. Se cunose pana acuma vre-o
20 de stele de marimea 1-a, vre-o 60 de ma-
www.dacoromanica.ro
187

rirnea a 2-a, vre-o 300 de marimea a 3-a etc.


Pana la marimea a 6-a stelele se vM cu
ochiul liber, iar maT departe nu se ved de cit
cu instrurnente maritoare:
Stralucirea stelelor inca nu este constanta :
sunt unele stele a caror stralucire variaza, u-
nele prezinta variatiunl regulate, iar altele pre-
zinta variatiunl neregulate. Celor intai s'a dat
numele de stele periodice.
Alte on stelele apar pentru un timp oare
care, avind o lumina ce creste, i apoi dupa
ce lumina lor a descrescut, ele dispar din nor'.
Acestor stele se da numele de stele temporale.
In fine rstelele sunt colorate deosebit : unele
sunt albe, altele galbii, altele verzi, alb astre,
rosii etc.

Fig. 136

Se da numele de stele duble, la acele care,


observate cu ochiul liber, apar simple, dar cu
instrumentele optice apar compuse din 2 stele
ce se pot deosebi.
In fine se numesc nebuloase niste pete albe

www.dacoromanica.ro
188

cu stralucire mai mult sa ma putin tare, care


se afia respindite in diverse locurt pe ceritt.
Unele din aceste nebuloase observate cu te-
lescopul se descompun in o multime mare de
stele i se numesc pentru aceasta nebuloase
rezolubile: altele insa ramin nedescompuse,
dar apar simple sail duble (Fig . 136), i a-
tunci se numesc :nebuloase nerezolubile.

Fig. 137:

Dar cea mai importanta nebuloasa este far


indoiald banda luminoasa ,ce traversaza ceriul
i care e cunoscuta sub numele de calea lac-
tee ; i ea find observata cu telescopul, se vede
compusa din o infinitate de stele.
Sa vedem aciun principalele constelatiunl.
Pentru aceasta vom pleca de la steaua polara,
care face parte din o constelatie numita Ursa
Mica sail Carul mic compus4 din 7 stele, din
care 4 formeaza roatele carului, ear celealte
3 formeaza oitea (Fig, 137 ). 0 alta conste-
latie analoga cu ursa mica este Ursa mare,
compusa i ea din 7 stele, din care 4 for-
meazd corpul carului, ear cele alte 3 formeaza

www.dacoromanica.ro
189

oitea. Stele le ce formeaza Ursa mare fiind de


de a doua marime, afara de steaua polara,
care este de a 3-a, Ursa mare se vede maT
uor de cit Ursa mica, a-a ca, daca porniln
de la ursa mare si voim sa dam peste steana
polara nu avem de cit sa prelungim de cind
ori lungimea cuprinsa intre cele doua mate
din urma a caruluf mare si dam peste steaua
polara.
Daca unim a 4-a stea din Ursa mare cu
steaua polara i prelungim linia Inca de o lun-
gime mal departe de polara, dam peste o con-
telatie compusa din 5 stele, numita Casiope.
Urmind tot aa, vom putea gasi i pe cele-
alte constelatif.
Ca stele de marimea 1-a vom cita: Castor
din Gemenii, Procion din Cinele Mk, Sirius
din Cinele mare, care este steaua cea maT
stralucitoare de pe ceria etc.
Sa intram acum in studiul corpurilor ce
fac parte din sistemul solar.
Sistemul solar
Am zis ea sistemul solar e commis din :
Soare, in jurul caruia se invirtesc planetele.
Aceste planete se impart in doua grupe: Pla-
netele inferioare cuprinse intre soare *i pa-
mint i Plantele superioare ce se afla dincolo
de pamint.
1Ne vom ocupa mai* intaT de pamint, apol
de Soare i Luna, i la fine vom studia in
scull cele alte planete precum -i Cometii.

www.dacoromanica.ro
190

rimintul

Prima intrebare ce trebue sa ne punem,


cind voim sa studiem pamintul este : Care e
forma sa : Daca ne luarn dupa aceia ce ve-
dem, ar trebui sa respundem ca : pmintul e
plan i cd bolta cerea sal se razima pe mar-
ginele lui, aa dupa cum credeau i cei veal.
Insa astazi e probat pana la evidenta ca pa-
mintul e rotund.
Avem mai multe probe ca, pamintul e ro-
tund. Aceste sunt :
1) Dna pamintul ar fi plan, ar trebui sa

Fig. 138

aibd margine, i prin urmare mergind cine-va


tot inaintea lui, ar trebui sa dee peste aceasta
margine. Calatoriile facute insa in acest scop,
nu numai ea nu ati dat de marginea pamin-
tului, dar Inca au probat c pamintul e ro-
tund. Aa : portug.ezul Magelan plecind de pe
coastele Portugaliei a mers maT intat spre Sud
pe coastele Africei, apol a treeut spre vest
prin Oceanul atlantic i dupa ce art traversat
strimtoarea de la sud ill Americei, care poarta
numele lui, a eit in Oceanul Pacific, unde a
dat peste insulele Filipino i fu ucis in o expe-

www.dacoromanica.ro
191

ditie contra locuitorilor selbatiei ai acestor in-


sule. Succesoril lui continuara drumul inainte
si ajunsera in Portugalia, de unde afl plecat.
Aceasta repetata de atunci de un
calatorie
mare numr de oil, este proba cea mai evi-
denta c1 pamintul e rotund.
20. Alta proba este aceasta : cind stain pe
.

malul marii in un port si vedem plecind o co-


rabie (Fig, 138), aceasta la inceput se vede in
intregime, dupa care apoi indepartindu-se din

Fig. 139

ee In ce mai mull, incepem a 1111 mai vede


partea de jos a corabiei, dupa aceea dispare
baza catargurilor i in fine si virful lor, asa
ea nu mai vedem nimie. Contrariul se intimpla
cind corabia se apropie de port., vedem apa-
rind, ca i dud ar esi din apa, mai ifitaf vir-
furile catargurilor apoi basa lor, si in fine
toata corabia. Daea pamintul i pnin urmare
si apele ce se afla pe el, ar fi plane ar trebui
sa vedem totdeauna corabia in intregirne si
cind din eauza distantel marl nu am mai K..
te-o vede, uitindune cu o luneta, ar trebui sa
o vedem din noti in intregime. Daca ins& ad-

www.dacoromanica.ro
192

mitem c pamintul este rotund, putem foarte


bine explica acest lucru. Eig. 139). In adevar
fie A observatorul, a carui orizont ereprezen-
tat prin linia 00'; fie apol C, C' C" pozitin-
nele succesive ale corabiei. Dnpa cele ce stim
relativ la -proprietatile orizontului, in poiitia
C, orabia va ti vazuta 'in intregime, in C' pe
jumatate, iar in C" numar virfurile catarguri-.
lor vor fi vizibile.
Mar sunt si alte probe despre rotunzimea
pamintului precum: forma umbrei pamintulur

Fig, 110

in timpul eclipselor de lima: aceasta .fiind ro-


tunda trebue s admitem ca si pamintnl, care
o produce, e rotund. Apor scoborirea stelei
polare cu eit ne apropiem de polul sud, i ri-
dicarea er de asupra orizontului, eu cit ne a-
projAem de polul nord.

www.dacoromanica.ro
193

In rezurnat dard: pamintul este rotund ; him,


rotunzimea sa nu este perfecta, dar e turtit la
poll i mal umflat la ecvator, avind ceia ce se
zice, forma_ unul elipsoid de revolutiune.
0 1ntrebare 1nsa ni se pune Indatd : cum se
face ca forma pamintulul e rotunda, cind la su-
prafata sa sunt atitea radicaturT formate de
munti ? Respunsul e uor de dat : eel maT inalt
munte de pe suprafata pamintulul nu are o 1-
naltime mai mare de a 1 noo parte din raza
pamintulul, ceea ce este neglijabil.

Putem inchipui la suprafata pamintuluT ace-


lea1 liniT ce am vezut ca se inchipuesc pe sfera
cereasca. Mal Intal : axa peimintului ar fi li-
nia 1nchipuita, in jurul careia vom vede mai
pe urma ea se invarteste pamintul, iar polit
ar fi extremitatile unde axa atinge suprafata
pamintulul. Sunt dol poll : polad nordic i po-
lid sudic, cel intal dirijat spre Steaua polara,
iar cel al doilea spre partea opusa.
Se numete Ecvator urma lasata la supra-
fata pamintuluT prin un plan ce ar trece prin
centrul parnintulul perpendicular pe axa ; iar
sub numele de paralele se inteleg cercurile for-
mate la suprafata pamintuluT prin planurl pa-
ralele cu acel al ecvatorulul. Meridianele sunt
cercurde lnchipuite la suprafata pamintuluT, for-
mate prin planurl ee ar trece prin axa pdmin-
tulul (Fig, 140).
Cu ajutorul meridianelor i a paralelelor pu-
tern determina pozitjunea unuT loc de pe supra-
Butureanu.*tiinq 13,

www.dacoromanica.ro
194

fata pamintului : pentru aceasta avem Devoe


de 'a da dou dcfinitiuni :
Se num-We .tongitudine a until loc, distanta
masurata pc eevator intre meridianul ce trece
prin acel loc i 'meridianul luat drept ori-
gina ; iar 'sub numele de latitudine se inte-
lege .distanta masurata pe primul meridian de
la ecvator i pana la paralela ce trece prin
locul considerat. Longitudinea este rasariteana
san apusana, dupa cum este masurata spre ra-
sarit sat spre apus de la primul meridian, iar
latitudinea este boreala sat australa, dupa cum
e masurata spre nord san spre sud de la ec-
vator.
Acum fiindu-ne dat un loc A pe suprafata
pamintulul, sa vedem care sunt longitudinea
s,i latitudinea sa (Fig. 141). Pentru aceasta vom

Fig. 141.

duce prin acel punct meridianul PAP', care tae


ecvatorul In punctul B, i paralela CAC', care
atinge primul meridian in punctul C. Atunci ;

www.dacoromanica.ro
195

distanta EB masurata pe ecvator este longitu-


dinea acelul loc i e prientala ; iar distanta CE
masurata pe primul meridian este latitudinea
locului i este boreala. Daca din contra : fiin-
du-ne date longitudinea i latitudinea aceluT
loc, am voi sa determinam pozitiunea lilt, am
proceda asa Pornind din punctul E, am lua pe
ecvator o distanta EB egala cu longitudin ea
loculuT, care e orientala, i prin punctul B am
duce un meridian; prin urmare pe acest me-
ridian se va afla unde-va locul cautat. A-
tuna pornind tot din E, am lua pe primul
meridian distanta EC egala cu latitudinea lo-
culuT, care e nordica ; prin punctul C vom duce
paralela CC' care va atinge meridianul PBP
In punctul A, care va fi locul cautat.
Sa vedem acurn care sunt valorile di-
verselor elernente ale parnintului.
Raza ecvatoriala are : 6,377,398 metri, iar
raza polara numal 6,356,080 metri. Deosebi-
rea de 21,318 metri adica aproape 1300 din
raza ecvatoriala represinta turtirea pamintulut.
Iar suprafata pamintului este peste 500,000,000
chilornetri patrati.

Pamintul nu este fix, dar dupa cum am zis


se rnica imprejurul soareluT i pe linga aceasta
micare mai are i o rnicare in jurul sea in-
su.T. Inainte ins& de a ne ocupa de aceste
micarT, trebue sa studiem soarele.

www.dacoromanica.ro
196

Soarele.
Daca observam soarele, uitindu-ne la el prin
stecla afumata saQ colorata, il vedem sub for-
ma until disc rotund ; dee! i soarele trebue
sa fie sferic. Suprafata sa insa prezinta nite
pete de forma neregulata, care in interior
sunt negre, iar pe margine mat deschise ; for-
ma i marimea acestor pete variaza. Pentru
a esplica originea lor, astronomil in timpurile
din urma admit. ca soarele este un corp in
stare gazoasa, la o temperatura foarte inalta
si compus din fret paturl ; in centru sa afla o
patura foarte ferbinte, care e ca un simbare ;
deasupra el se afla o alta patura la o tempe-
ratura mat putin inalta i prin urmare mat
putin luminoasa ; in fine deasupra se afla o
patura, care este eea mat stralucitoare, dar
care e mat putin ferbinte de cit simburele.
Insa din neegalitatea de temperatura, la care
se afla aceste paturt, rezulta curentl suitor! din
centru spre periferie, care curentl intrerupind
patura luminjisa de la suprafata, lasa s6 sa vada
patura a doua, care este mat putin luminoasa, i
formeaza ast-felin petele de la suprafata soarelut.
In timpul eclipselor de soare se poate ob-
serva, ca imprejurul Jut se afla o atmosfera
gazoasa ; (Fig. 142) aceasta atmosfera este
insa continuu in o stare de agitare ap, cum
nu ne putem in,chfpui not, din cauza curentelut
de gaz hidrogen 4prios, ce se formeaza in .ea.
Daca se observa petele de la suprafata soa-
relut se constata ca ele nu sunt fixe, dar se

www.dacoromanica.ro
19t
mica ; In realitate nu petele se- miFa la su-
prafata soarelul, dar soarele se in*a impre-
jurul sea. Aa
.
ne putem explica pentru ce u-

Fig. 142

nele pete apar de la o margine a soareluT, per-


curg apol toata suprafata pana la cea-l-alta
margine uncle dispar, i apol dupa un timp
oare care reapar iaraV la marginea opusa.
Unele din aceste pete dureaza mai mult, altele
insa dispar inainte de a fi ajuns la margine.
S'a constatat din aceasta micare a petelor

www.dacoromanica.ro
198

ea: soarele se invirtefte in jurul sea in timp


de 25 de rile i jumeitate.
In afar& de aceasth micare de rotatiune,
soarele maT are i o micare de translatiune,
adica se mica in spatia impreuna cu cele-alte
planete ce se invirtesc in jurul sen.
Aceste micarl ale soareluT sunt micarf
reale. Dar pe lthga aceste, soarele maT are
done micarT, care sunt Insa aparente. Aa :
soarele pare ca se invirtete in jurul pamin-
tulul in timp de 24 de ore, i apoi pare ca.
mal are i o alta micare, pe care o face in
timp de 365 zile. In realitate aceste done micarr
aparente ale soarelul, deriva din miFarile reale
ale pamintuluT, pe care le vorn studia maT pe Loma.
Soarele este la o distanth de 14.8,650,000
chilometri de la pamint. Raza soarelul este de
108 or! cit raza ecvatoriala a pamintuluT. In
ce privqte cantitatea de caldura ce trimite
soarele inteun an ea este aa de mare in cit
ar topi o patura de ghiata de 30 40 metri
de inalthne ce ar acoperi tot parnintul.
Originea caldureT solare Inca nu este pe
deplin determinata. Unil astronomi admit ca
aceasta caldura este rezultatul reactiunelor chi-
mice, care se produc intre corpurile ce intra
in constitutia soareluT, iar altil admit ca pe
soare cad o multime de corpurT ce umbla in
spatiu, i ca aceste corpurl fihid ast-feliti o-
prite in mod brusc, transforma repegiunea lor
citigata, in caldura, ceea ce intretine caldura
solara. OrT care ar fi originea caldureT solare
este uor de vezut ca., el se datorete viata

www.dacoromanica.ro
199

pe pamint. ln adevar, daca am presupune ca


ar dispare soarele, de sigur ca indata ar In-
ceta i viata pe pamint.

Mi5cari1e araintului
Pamintul are doue miscarl: o micare de
rotatiune imprejurul axel sale, i o rnicare de
transaetiune imprejurul soareluT.

114carea d.e rotatiune


Am vezut ca soarele are o micare aparenta
imprejurul pamintuluT, pe care o executa in
limp de 24 ore. Luind soarele de la rasaritul
sell, adica din momentul in care apare pe o-
rizont, nol 11 vedern radicindu-se pe cerift pana
la o inaltime oare-care, apol se scoboara in
partea opusa, i in fine apune, pentru ea a
doua zi sa apara iaraT in locul de unde a
rasarit.
Vom proba mai Intal ca, nu putem admite
ct soarele se invirtete in jurul pamintuluT,
i apoT vom arata cum se explica aceasta a-
parenta.
MaT intai daca am presupune ca soarele sa
invirtete in jurul pamintul, atund ar trebui
ca si celelalte planete sa se invirteasca in ju-
rul lul. FiMd insa ca aceste planete sunt hi
distante foarte marl de noT, ar trebui sa se
miste en o repegiune aa de mare, cum noT
nu ne putem inchipui. Pe clad daca admitein

www.dacoromanica.ro
200

ca pamintul se invirtete in jurul osiel sale,


fie-care punct de pe eevatorul lul trebue sa
percurga peste 460 metri pe secunda, repe-
giune pe care nol ne o putem foarte bine in-
chipui. .
Nol am vezut in Fizica legile atragerei cor-
purilor, i am zis ea, un corp maT mare a-
trage in tot-deauna pe un altul mai mic. Pe
de alta parte am vezut ca soarele este cu mult
mai mare de cit pamintul, aa ca nu se poate
ca un corp mai mic sa fie centrul, in jurul
caruia sa se. invirteasck soarele si celelalte
corpurT, a.a de marT.
Daca pamintul ar fi fix i cele-alte corpurT
s'ar invirti in jurul sen, ar trebui ca aceste
corpuri sa se mite cu repegiuni deosebite :
cele maT departate eu repegiunT mai marT iar
cele mai apropiate cu repegiuni mai mici, ceia
ce e contrar cu ceia ce tiin.
Din toate cele de pana acum resulta ca, e
mai simplu sa admitern ca pamintul se invir-
tefe in jurul osiel sale. Vom ziee dara :
Pcimintul se invirteee in jurul axei sale
cie la apus la retseirit in timp cle 24 oare.
Sa vedem acuma, cum ne putem explica mi--
carea aparenta a soareluT, admitind ea pamin-
tul se invirtete imprejurul axe! sale. Fie P pa-
mintul i S soarele ; presupunem ca in A se
afla observatorul, iar 00' este orizontul lilt;
el va vede decT toate corpurile ce se afla dea-
supra orizontuluT, i nu va vede pe cele ce se
afla de desubt. In pozitia 00' observatorul nu
vede soarele cad e de desubtul orizontulul ;

www.dacoromanica.ro
201

dar daca pamintul s'aT invirtit in sebzul indicat


de sageata, atuncT in pozitia 01.0"i soarele va
apare pe orizont, prin urmare va rasari :

Fig. 143

(fig. 143). :in pozitia 02 0'2, soarele se afla la dis-


tanta Sa de orizont, ca i cind s'ar fi radicat
de aceasta inaltime deasupra orizontuluT i asa
mai. departe. Vedem dar ca, nimic nu este schim-
bat, cind admitem ca pamintul se invirteste in
jurul seq.
M4carea de translatiune.
Aceasta miscare real a pamintuluI in jurul
soareluT, ne explica a doua miscare aparenta
a soarelul. Iata cum ne dam sama de aceasta
miscare : Daca observam soarele in diferitele
epoce ale anulul, vedem ca el resare impreuna

www.dacoromanica.ro
202

cu diferitele stele- Aa, daa la inceputul lunel


Iunie resare impreuna cu constelatia Berbecelui,
dupa o luna vedem ca .Berbecele s'a departat
de la rasarit i in locul lul a venit Taurul si
aa mal departe in fie-care luna. Decl soarele
pare a'sl schimba pozitiunea printre stele, iar
perioda acestel micarl e de un an, cacT dupa
acest timp soarele resare iara1 impreuna cu
aceleaI constelatil.
Noi insa vom proba ca in realitate pamintul
se invirtete in jurul soarelul in timp de un an,
i ca micarea soarelul este numal aparenta.
Cea intaI proba despre micarea pamintului
in jurul soarelul este ca : dupa legile atractiu-
nel, corpurile mar micl trebue sa se invirteasca
in jurul celor ma! marI : dee! pamintul fiind de
1,300,000 oil mal mic de cit soarele, trebue
s_ se invirteasca in jurul, acestuia.
Dupa cum vorn vede mai pe urma, toate,
planetele se invirtesc in jurul soarelul ; daca
admitem ca i pamintul se invirtete in jurul
aoarelul, atuncl i el face parte din sisternul
solar, ceia ce simplifica lucrurile. Ce compli-
catio insa ar fi, cind am admite ca pamintul
e fix si Ca soarele impreuna cu toate cele-alte
planete se invirtesc in jurul lul !
Mal sunt in fine i alte probe ea pamintul
se invirtes:te in jurul soarelul. Aps dar vom
zice :
Peimintul se invirteee in jurul soarelui
in timp de 365 de rile satt un an, de la rtt-
sarit spre apus.
Sa vedem acurn explicarea ce vom da i a-

www.dacoromanica.ro
203

cestei m4carI aparente. Presupunem ca avem


in T pamintul si in S soarele, iar TrT"T"'
.

etc. ar fi drumul ce descrie pamintul in ktrul


soarelig, pe dud SS'S"S"' etc. ar fi drumul ce
pare ca descrie soarele in jurul pamintulul.
Ambele aceste drurnuri sunt descrise in ace-

Fig. 1.41

las senz de la rasarit spre apus. Presupunern


ca pamintul e fix, si fie SS'S"S" pozitiunile
succesive ale soarelui. Din T, noi vom vede
soarele proiectat in s, s', s", s" i prin ur-
mare ne pare ca se invirteste in senzul aratat
de sageata (Fig. 144). Daca acum presupunem
soarele fix In S, i pamintul mobil, pentru ca

www.dacoromanica.ro
204
observatorul de pe pamint sa vada soatele pro-
iectat pe cerin in pozitiunea s' e de ajuns ca
panintul sa vie In directiunea Ss" adica in
T'; de asemenea i pentru celelalte pozitiuni.
Deci e de ajuns ca parnintul sa se mite in
directiunea TT'T" pentru ca venirid succe-
siv in positiunile T'T"r etc. observatorul Sa
vada soarele in S'S"S".... i fiind ca arcurile
TT',T"r" etc. sunt egale cu SS',SuS'" etc. ur-
meaza ca micarile se vor produce in acela.
timp,

Fig. 115

Drumul pe care parnintul Ii descrie in jurui


soarelui nu este o circonferinta dar o elipsa ;
prin urmare soarele nu este in centrul circon-
ferintel, dar ocupa unul din focarele acestei
elipse (Fig 145). Aceasta a fost probat. prin
calcule matematice, asupra carora nu putem
starui. DecT pamintul in unele pozitiuni este

www.dacoromanica.ro
205

mai apropiat, iar In altele mai fodepartat de


soare.
Se da numele de orbit4 drumului descris de
pamint In jurul soareluT, iar planul orbitei se
nurne0e ecliptica. Pozitia cea mai apropiata
a pamintului de soare T se nirmete PePi-
ge4 iar cea mai indepartata T" se numete
Apogeii.

Cunoscind aceste dou rnicari ale pamin-


tuluT, putem explica amnia: cum rezulta ziva
si noaptea i din ce cauia provine neegalita-
tea lor; si cum se forineaza anotimpurile i
din ce provine neegalitatea lor.
Ziva 0_ noaptea, neegalitatea lor.
Sub numele de zi, se intelege in cosmogra-
fie, timpul ce trece intre doue rasarituri sail
doue apusurl consecutive ale soarelul. Acest
timp se imparte in doue parti, a caror durata
nu este aceiaI i care sunt: ziva, adica tim-
pul dintre rasaritul si apusul soareluT, timp in
care avern lumina; i noaptea, adica tim-
pul dintre apusul i rasaritul soareluT, timp In
care avem intunerec.
Cauzele ce produc ziva si noaptea sunt 2 :
opacitatea pamintulul i invirtirea lul In jurul
axe! sale in timp de 24 de oare.
NoT am vezut ca, daca un corp opac este
in fata altul corp luminos, se formeaza In do-
sul lui o umbra; deci partea corpului ce se

www.dacoromanica.ro
206

afla- in umbra nu primete lumina, adeca este


in intunerec, in noapte ; daca corpul opac ar fi
nem*at; este uor de-Van't ea el ar ave a-
ceiaT intoarsa In tot-deauna_ spre corpul
luminos, prin 'urmare tea-l-alta parte ar sta
inteun intuneric perpetnu. Daca insa corpul
opac se invirtete in jtfrul axel sale, atuncl se
observa ca, Ufl punct oare care de pe supra-
fata sa, va trece succesiv din lumina in intu-
nerec i din intunerec iaral in lumina, i aa
mal departe.
Inca mal mult daca corpul opac ar fi a-
ezat aa ea, lhlia de separatie intre lumina
intunerec s. contina tot-deauna cel dol poll
al axel, in jurul careia se face invirtirea, par-
tea luminata ar- fi tot-deauna egala cu acea in
intunerec pentru on ce punct luat pe supra-
fata acelul corp ; daca insa axa, in jurul careia
se face invirtirea este inclinata, aa ca linia
de separatie intre intunerec i lumina, nu con-
tine polil, atuncl putem vede ca, cu cit punc-
tul va fi mal aproape de poll, cu atit va fi
ma! mare i deosebirea intre timpul cit el slit
In intunerec i in lumina ; contrarul se va in-
timpla pentru un punct luat pe ecvator sail in
apropiere de el.
Aplicind aceste cunotintl la pamint i soare
rezulta urmatoarele: Din cauza ca axa pamin-
tulul este inclinata pe planul eclipticel, cereul
care formeaza separatia intre partea luminata
si cea intunecata i care se numete cerc de
iluminatie nu trece prin cel dol poll al pa-
mintulul de cit de dou orl pe an, cind pe

www.dacoromanica.ro
207

toata suprafata Tamintulul ziva este egala cu


noaptea. Aceste done epoce .sunt: 21 Martie
si 23 :Septembmi,care, se numesc Ecvinopiii
(Fig, 146). Iii toate 4.1elealte epoce ziva nu
este egala ci noaptea deosebirea cea mai
mare, intre .zi i noapte este la 21 Junie i. 21
Decembre, epoce numite so1sliii i anume: la
21 Iunie ziva este cea mai mare i noaptea
cea mai mica i la 21 Decembrie e contra-
rul*). (Fig,- 147)-.

Fig. 146 Fig. 117

Von).- pute da interpretare geometrica


o
acestu! lucru in figura alaturata (Fig. 148).
In T i T" avem. pamintul in cele doue Ecvi-
noptii. Vedem ca toate paralelele sunt taete
In done p1rt1 egale in toata suprafata pamin-
tulu1, de catra cercul de iluminatie : pe cind
in T' i vedem paralele taete In parti ne-
egale de catra acela cerc de iluminatie, in
*) Vorbind despre emisfera in care no aflana not
.

www.dacoromanica.ro
61,08

toate partite, afara de ecvator, uncle prin ur-


mare in tut timpul mufti' ziva este egala. eu

Fig. 148

noaptea. Neegalitatea cea mai mare intre zi i


noapte va fi prin urmare la polT, unde ziva va
dura 6 lunT, iar noaptea eele alte 6 luni din an_

www.dacoromanica.ro
209

Din observarea figurel precedente mal pu-


tern constata inca faptul urmator; pe cind in
emisfera australa este ziva cea mal mare in
4r,ea boreala este mat mica si vice-versa.
In definitiv dara : neegalitatea zilelor 1, a
noptilor in diverse puncte de pe suprafata
p4mintului rezult4 din cauz4, ca, cercul de
iluminatie nu trece totdeauna prin cei doi
poli, ceea ce se poate exprirna i ast-felitl : in-
clinarea axei p4mintului pe planul eclipticei
produce neegalitatea zilei qi a noptei. Aceasta
inclinare este cam de 66,033'.
Anotimpuri i climate.
Am zis e, pamintul se invirteste in jurul
soarelui in timp de 365 zile, care constitue a-
nul. Am vazut ins c, anul prezinta 4 date
importante care sunt : ecvinoptiul de prima -
yard, care are loc la 21 Martie, solstitiul de
yard, care are loc la 22 lunie, ecvinoptiul de
toamna, care are loc la 23 Septembrie qi sol-
stitiul- de &ma, care are loc la 22 Decembre.
Timpul cuprins intre fie-care din aceste epoce
i eea urmatoare constitue un anotimp ; prin
urmare sunt 4 anotimpuri : Primavara, care
dureaza 9 zile i 21 Ore, de la ecvinoptiul de
primavara pAna la solstitiul de van.; Vara,
dureaza_ 93 zilei 14 ore, de la solstitiul de
vara pana ecvinoptiul de toamna ; Toamna
dureaza 89 zile i II ore, de la ecvinoptiul de
toamna la solstitiul de iarn i lama, ce du-
Butureanu.--*tiinti 14

www.dacoromanica.ro
210

reazd 89 zile si I ord., de la solstitiul de iarna


pana !la ecvinoptiul de primdvard.
Vedem din numerele precedente ed, anotim-
purile nu sunt egale ; vara este cea mai mare
iarna cea mal mica. Aceasta neegalitate se
poate explica in urmatorul mod.
Pamintul nu descrie in jurul-soarelui un drum
circular: am vazut cd ecliptica este o elipsa,
in unul din focarele cdreia se afla soarele. Mat
vedem apoi cd, liniile ecvinoptilm si a sol-
stitiilor nu corespund cu axele elipset, ceea ce
imparte elipsa in 4 parti neegale. (Vezi figura
precedenta).
In acelas timp se mat constata ca, in T, pa-
mintul este mai apropiet de soare, si in T" este
mat indepartat ; prin urmare In apropiere de
T" se va misca mat Meet. Ar urma dar cd, in
T' sa fie mat cakla de cit in T" pentru locui-
twit din regiunea boreald. Insa observam pe
de o parte, ca in T' zilele sunt mat scurte de
cit noptile si in acelas timp pamintul fiind mai
biclhiat in partea opusd cu soarele, razele a-
cestuia vor cade mai oblic pe suprafata lul,
care nu va ave timp suficient a se incalzi
va fi prin urmare frig ; vom ave iarnel. In T',
pamintul de i mat departe de soare, va primi
insa razele soarelut mat multd vreme perpen-
dicular, din cat= ca este mult mat inclinat spre
soare : va fi dect cald i vom ave vara. Con-
trarul se va intimpla pentru regiunea australd.
Rezultd dard ca : neegalitatea anotirnpwri-
tor provine din alma c, liniite solstitiilor

www.dacoromanica.ro
211

0, a ecvinoptiilor i/mpart ecliptica in peirfi


neegale.
Caldura fiMd ast-fel distribuita i ea in
mod neegal, suprafata pamintului a fost im-
partita in trei parti numite zone: Zona tropi-
cala cuprinsa intre tropicele CC' i DD' (fig.
149). Zone Id stimpdrate cuprinse intre cercu-
rile tropicale CC' i DV, i cercurile polare

Fig. 149.

AA', i BB' si Zone le inghetate cuprinse intre


cercurile polare i polurL Dupa cum o locali-
tate se afla -in una sari alta din aceste zone,
se zice ea are clima tropicald sa ferbinter
stimparat i inghetatd.

Dupa ce am studiat pamintu4i soarele, pre-


cumi fenomenele la care clan natere: mic-
rile lor, sa ne ocupam de satelitul pamintului,
care este 4fr4na.

www.dacoromanica.ro
212

Luna
Luna este satelitul pgmintu1u1, adica se In-
virtete imprejurul parnintulut Ea lima nu ni

Fig. 150.

www.dacoromanica.ro
-213

se prezinta totdeauna cu acela aspect; con-


siderata insa cind ni se prezinta ca si soarele
sub forma until disc, vedem ma! intal, ca ea
nu ne da lumina de cit In timpul noptil, i a-
poI ca aceasta lumina, lipsita aproape com-
plect de caldura, este cu mult mai slaba de
eft a soarelul, de aceea no1 o putem privi cu
ochil liber1. Observind luna cind ne apare sub
forma de disc, vorn vede ca, pe suprafata sa
se ved mai multe pete negre, carora in tim-
purile vech1 se dadeau diferite explicatil iar
asta-z1 se tie ca sunt provenite din umbra,
pe care o formeaza munti1 din luna, (Fig. 150).
In urma unor studil foarte aprofundate facute
asupra lune! s'a constatat ca: muntil din luna
sunt nite vulcan1 stins1, calif au une-or1 Mal-
tim1 destul de marl (pana la '1600 rnetri) ; apoI
s'a mal constatat ca.: in luna nu este apa,
nic1 aer, si Kin urmare MO animale san ve-
getale.
Luna este aproape de 49 or1 mat mica de
cit pamintul, si prin urmare, mult mal mica
de cit soarele ; daca insa luna ne apare cu o
marline aproape egala cu a soarelul, cauza
este, ca e mult mal aproape de pamint ; dis-
tanta intre luna i parnint este de 380,000
chilometri, adica a 1 400 parte din distanta in-
tre soare .,,i pamint.

Luna invirtindu-sse imprejurul pamintulu1,


trebue sa se invirteasca impreuna cu aceasta
imprejmul soarelut. Prin urmare luna are 3

www.dacoromanica.ro
214

miscari : una imprejurul sal insuT, alta Irn


prejurul pamintului, i alta in jurul soarelui.
Ca luna se invirteste in jurul sfl ne pu-
tern convinge dupa aceia ca, ea ne area tot-
deauna aceiasl fata, cad', daca nu s'ar invirti
in jurul sell ar trebui sa schimbe fata ce ne
prezinta. Insa se intimpla ca aceasta mis,care
se petrece tot in acelas timp in care luna face
i o iniscare complecta in jurul pamintului.
Dar miscarea care ne intereseaza pe no! mai
mult este : miscarea in jurul
pamintulul, care da nastere fe-
nomenulul numit fazelelunei.
Sa vedem mai intaill cum
ni se prezinta fazele luneT, i
apoi vom cauta sa le dam
explicare.
Sa presupunem ca incepem
Fig. 151.
a observa luna in momentul
cind ea incepe sil apara : atunci ea are forma
unel seceri foarte inguste (Fig. 151); in acest
timp vedern luna indata dupa apusul soarelui,
asa ca ea nu sta mult pe cerill, dar apune cu-
rind. In zilele urmatoare apare din ce in ce
ma! tarzin dupa apusul soarelui, si in acelas
timp discul sett se ingroasa. Dupa 7 zile vedem
luna rasarind i apunind cu 6 ore mai tarziti
de cit soarele ; atunci ea se prezinta sub forma
unel semi-eirconferinte si se nurneste sfertul
intea (Fig. 152). In urma, partea lurninoasa a
lime! creste i mai mult asa ca, dupa alte 7
zile ea are aspectul mini disc complect ; atunci
avem lunei plin; ea rasare atunci la 6 ore si

www.dacoromanica.ro
215

lumineara toata noaptea ; din acest moment


luna incepe a descreste, discul incepe a se minca
in partea opush (le unde a crescut. ajunge din
noa la forma until semi-cerc, cind se numeste
eertul al doilea, apoT a uneI secerl, si in fine
dispare, eind se numeste lunci noud.

Fig. 152.

Vedem de aid ca, fazele luner aa o perioada


de 4 oil 7 zile, adica 28 zile, care perioada
poarta numele de Lunafiune.
Pentru a explica producerea fazelor lunel vom
presupune pamintul in T, iar pe cercul LL'L"...
pozitiunile succesive ale lunel (fig. 153).
Soarele, care este foarte departe, trimete raze
paralele, care cad si pe pamint si pe luna ; lu-
mina de pe luna se va reflecta in parte ef va
veni sa ilumineze partea pamintulul care se a-
fia in intuneric, adica unde este noapte. Sa
luam pozitiunile diverse ale lunel, irr acelas or-
din cum le-am observat. Cind hina este in L,
ea ocupa pozitia intre pamint si soare, asa ca
observatorul de pe parnint nu vede de cit par-
tea intunecata a lunel, sari mal bine zis nu vede

www.dacoromanica.ro
216

nimic.; atunci avem lun lima': in L' cercul


de iluminatie uu se confunda cif conturul apa-
rent, al lunel, asa ca, de pe pamint se ya vede
o mica parte luminata : vom aye atunci luna
sub forma unel seceri. In L" avem cerc-ul de
iluminatie perpendicular pe conturul aparent.
asa ca vom ave sfertul inteti. In Liv cercul de

Fig. 153.

ilurninatie iarasi se confunda cu conturul a-


parent, si fiind ca pamintul e afla intre luna,
isoare, vom vede intreg discul lunel : vom
ave lurid i asa mai departe : in Lvi vom
ave fertul din urma, apoi in L din non lung

www.dacoromanica.ro
217

noua. Observam ea i din constructia grafica


apare acela lucru ca i din observatie : coar-
nele lunel sunt intoarse in tot deauna in par-
tea opusa soarelul ; in perioda intaia ele sunt
intoarse in sus, iar in a doua sunt intoarse
in jos.

Eclipsele.
Unul din fenomenele astronomice, care a a-
vut o mai mare influenta asupra lumel, este
fara indoiala fenomenul eclipselor. Ele constan
In intunecarea totala sari partiala a lunel san
a soarelui, la epoce care asta-zI sant cunos-
cute de maI inainte. Aceste eclipse pot fi de
done felurl: eclipse de luna san de soare.
Eclipth de lund. Pentru ca o eclipsa de
luna sa pibd loc trebue ca, intre luna i soare
sa se interpuna un Corp opac. Acest Corp o-
pac nu poate fi altul de cit pamintul, care este
opac. i proiecteaza in dosul lid o umbra : cind
luna In micarea sa vine in conul de umbra
produs de pamint atund se produce eclipsa.
Aceasta eclipsa este totald cind intreg discul
lune! este acoperit de umbra; iar in cazul cind
numal o parte a discultil e acoperita de um-
bra, se zice ca este eclipsa partial.
Se presupune in S soarele i in T pamintul :
(Pig. 154) ace.sta formeaza in dosul Jul un con
de umbra, in care luna L poate intra in cursul
nakicare1 sale in jurul pamintulul. De aceea
vedem maI intal o margine a lune! intunecin-

www.dacoromanica.ro
218

du-se din ce in .ce, apol apare umbra adeva-


rata, care acopere incetul cu incetul, sau toatd
suprafata luneI san numai o parte, dupa cum
eclipsa este totald san partiald; dupa ce eclipsa
L

--mosaic _
Fig. 154

a ajuns maxinml sell, vedem apdrind din non


discul lune! din partea uncle a inctput sa dis-
pard ma! intaI ; partea luminata crete din ce
in ce i in fine eclipsa fiind terminata, luna
remine stralucitoare in toata suprafata sa.
In urma observatiilor facute asupra mu!
mare numer de eclipse s'a constatat ca : du-
rata unei eclipse nu poate treee peste 2 oare.
Din cele de pana acum ar urma, ca de cite
orl pdmintul se afla intre lund si soare, sa fie
eclipsa : aceasta ar ave loc de cite orl am ave
hind plina. Insa in realitate ma! trebue o con-
ditiune, pentru ca eclipsa s1 aiba loc : trebue
ca centrele soarelul, a pamintulul i a lune!
sa fie pe aceiasi linie dreaptd, ceea ce nu se
intimpla de cit in anumite epoce, din cauza
ca, planul in care se invirtes:te luna in jurul
pamin whit nu coincide cu acel al ecliptica
Astronomil bazatI pe cum*intele ce an des-
pre lund, aft ajuns sa prezica la inceputul fie-
caruI an posibilitatea si numerul eclipselor de
hind ce vor ave loc in cursul aceluI an. A-

www.dacoromanica.ro
219

ceasta prezicere nu este alt ceva de cit rezul-


tatul calculelor.
Eclipse de soare. Ec1ipe1e de soare sunt
mutt mai interesante de cit acele de luna : ele
chiar a ovut o influenta mai mare asupra
spiritelor oamenilor din veehime, carii credeah
ca eclipsele de soare sunt preziceri i semne
trirnise de la D-zeh, despre o mare nenorocire:
resboid, foamete, foc sari alt ceva ce are .sa
urmeze clupa eclipsa.

Fig. 155.

Eclipsele de soare ah loc de cite oil luna


in mis,carea sa in jurul pamintului, se inter-
pune intre soare i pamint (Fig. 155). Si aci
trebuese, aceleasi conditiuni pentru ea eclipsa
sa aiba loc: soarelez_ luna i pamintul trebue
sa fie pe aceiasi lithe dreapta.
La eclipsele de soare se pot intimpla trel
lucruri : sari ca intreg discul soarelui dispare
i atunci se zice eclipsd totald; sail nu se
vede de cit o parte din el, si atunci avem
eclipsa partiala, sari in fine chid mijlocul este
intunecat i nu se vede de cit o margine mica

www.dacoromanica.ro
220

luminoasa de jur imprejur, i. -atunci avem e-


clipsa inelard (Fig. 156).
Aceasta se poate explica ast-felin : luna fi-
ind un corp rotund i opac, produce in dosul
et si umbra i penumbra, care intalnesc pamin-
tul. Pe suprafata pamintulul vom ave dar, e-
clipsa partiala, dud ne vom afla in conul de
penumbra, conul de umbra insa atingind pamin-
tul : cind insa nu conul de
umbra atinge pamintul ei nu-
mai prelmigirea sa, are loe
eclipsa inelara In fine eclip-
sa este totala pm-Am loeurile
atinse direct de umbra lunei.
Nu trebue *sa, credem din
cele precedenteca lungimea .
Fig. 156. conulut de umbra a lunel va-
riaza: ceea ce variaza este distanta intre luna
i pamint, i de adeea cite o data conul de um-
bra atinge pamintul iar alte ori nu.
Timpul cit dureaza o eclipsa este variabil ; la
ecvator eclipsele dureaza mai mult de cit In
regiunele noastTe.
In ce privete numrul eclipselor de soare
i de luna, se constata ea : eclipsele de soare,
se produc mai des de cit cele de luna: insa
no1 vedem mai de multe orl eclipsele de luna
de cit de soare din cauza ca, eclipsele de luna
sunt Mule pe o emisfera intreaga a pamin-
tulul, pe chid acele de soare nu sunt vazute de
cit pe o mica parte Clin suprafata pamintului.
S'a calculat ck: pe intreaga suprafata a pa-
mintulul in 18 an1 trebue sa fie 29 eclipse de

www.dacoromanica.ro
221 .

lung i 41 de soare. Din aceste, pentru o lo-


calitate *data stint 3 eclipse de luna pentru una
de soare.
Planete.
Am vazut ca, sub nurnele general de Planete
se inteleg corpurile care se invirtesc in jurul

"Moira Pi!" V/mis &Torte.

Sulam(
. .

Fig, 157

soarelui. Dintre ele am studiat Pamintul i ne


ramine de studiat i pe cele-alte.

www.dacoromanica.ro
222

Forma si dimensiunele planetelor variaza foar-


te mult. Dintre toate cea mat mare este Jupiter
apot Saturn, care are in jurul sU i uli
Neptun, Uranus, Pamintul etc. (Fig 157). Toa-
te planetele miscindu-se atit in jurul soarelut
cit si in jurul lor mnsuT, prezinta, rind sunt
observate mal mult timp, niste faze analOge cu
acele ce prezinta luna.
Planetele se impart in 2 grupe :Payee in-
ferioare, adica acele ce sunt cuprinse intre Soa-
re si Pamint, i Planete superioare, care se
afla dincolo de pamint. Afara de aceste planete,
se mat cunosc asa numitele Planete mici cu-
prinse intre Marte si Jupiter.
Vom intra acum in studiul detaliat al plane-
telor.
Mercur. Este planeta cea mat apropieta de
soare si din aceasta cauza se vede foarte rar:
este de vre-o 18 on mat mic de cit pamintul,
si se afla la o distanta de 14 milioane de le-
lite de soare. S'a observat pe suprafata lul
piste pete ce provin de la umbra produsa de
muntil ce se afla pe el : are de asemenea
atmosfera. Invirtirea in jurul soarelut o face
in 88 de zile iar in jurul sea in 24 de ore
si 5 m.
Venus. Este planeta careia not darn numele
de Luceafeir de seara sal de dimineata. Din
toate planetele, Venus este area re se apropie
mat mult de pamint ; are atmosfera, continente;
apot se observa ca in atmosfera sa se formea-
za nowt etc, Venus se invirteste in jurul soa-
rein! in 224 zile, iar in jurul sea insust in 23
e i jumatate. Este aproape tot asa de mare

www.dacoromanica.ro
223

ca pamintul. In fine Venus este planeta care


ne prezinth faze, ca i Luna (Fig. 158)
Nict Mercur nici Venus nu prezinta sa-
telitt. Vom vede insa ca, planetele superioare
prezinth.

Fig. 158.

Marte. Este planeta ce urmeaza indata dupa,


pamint. Cind se observa Marte, se recunoate
pe el mat intat doua zone albe, care sunt si-
tuate la poll, si .a caror intindere variaza (Fig.
159) se crede ca ele sunt formate din gheata.
Se observa apot regiunt colorate in ro, care
par a fi continentele, iar marile par a ocupa
o mica suprafata.
Marte se invirtete iu jurul sea in 24 ore-
i 37 minute, adica aproape. cit i pamintul ;
miFarea de revolutiune se face insa in un timp
duplu de cit la noi.
Marte are dot satelitt descoperitt la 1877 in
America.
Jupiter. Jupiter este cea mat mare din pla-
nete : e aproape de 1300 oil cit pamintul; cu

www.dacoromanica.ro
224

toate ca este mult mai departe de cit Marte


o putem vede chiar cu ochii liberi, i se poate
recunoate dupa culoarea sa galbana. Obser-
vat cu instrumentele, se vad pe discul sea
nite bande alternativ albe i gri, parelele cu
ecvatorul (Fig. 160). Jupiter se invirtete in ju-

Fig. 159.

rul seri in 9 oare 50 minute ; iar micarea in


jurul soarelui se face in 12 ani.
Jupiter arp 4 sateliti, carii a fost descope-
rip de catra GOND,.
Saturn. Saturn este dupa Jupiter cea mai
mare dintre planete. Cu toate ea e aa de de-

www.dacoromanica.ro
225
parte se vede cu oaf liberli. Cind il observam
cu instrumentele, II vedem incunjurat de un inel,

Fig. 160

iar pe supra* sa vedem bande paralele cu


ecvatorul (Fig. 161)
Saturn se invirtete in jurul sett in timp de
10 ore : se invirtete in jurul soarelui in 29 aril
jurnatate.
In afara de inelul seu, Saturn mai are i 8
satelitI ee se invirtesc M jurul seu.
Uranus. Este una din planetele. descoperite
in timpurile moderne. Nu se tie care e timpul
micarei sale de revolutie, din cauza ca e roar-
te Oar de 'observat : micarea de translatie
Butureanu.Sciintl. 15.

www.dacoromanica.ro
226

o face in limp de 84 de ani. . Uranus se vede


cu ochiul sub forma unei stele, al carui disc
este putin turtit, Are 4 sateliti.
Calculindu-se, care ar fi drumul ce ar tre-
bui sa descrie Uranus, daca dupa dinsul nu ar
mai exista o alta planeth, astronomil Bouvard
Leverrier au dedus existenta unei alte pla-

Fig. 161

nete ce, dupa rezultatele calculelor lor, trebuit


sa urineze dupa Uranus ; lar mai tarzia astro-
nomul Galle. a gasit chiar aceasta plan eta in
locul aratat prin calculele celor alti astronomi
*i a numit-o Neptun, care este prin urmare
ultima planeta a sistemului nostru solar. Mis,-
carea sa de translatie se face in 165 ani. Nep-
tun pseda un gatelit.

www.dacoromanica.ro
227;

Cometii.
Cometh munitT i stele cu coacl, ail avut o
mare influentft asupra spiritelor oamenilor vechT,

Fig.. 162

earl eredeau ea, cometii ea i eelipsele sunt


semnele precursorh a unor marl nenoroeiri.
Asta-zi Msa este constatat Ca cometii sunt cor-

www.dacoromanica.ro
228

purl, care fac parte din sistemul solar, adica


se invirtesc in jurul soarelul. Drumurile insa
descrise de acestI corpi sunt niste elipse asa
de lungite, in cit miscarea lor de translatie e
foarte bmga. Comeyl insa nu sunt corpuri so-
lide ca planetele, dar formay din gazurl, cad
prin el se pot vede cele alte stele in dreptul
carora tree. Un comet e compas din o parte
mal luminata uumita miez i din o coadd, care
de ordinar este foarte variabila in privinta for-
me! si a lungimel. Asa figurile alaturate (Fig.
162), ne pot da, o ideie despre schimbarea in
aspectul unul Cornet. Cite odata coada come-
tilor ajunge a avea lunghnl foarte marl. Lu-
mina cometilor nu este propie dar este refiec-
tata de la soare ; de aceea el prezinta maximul
de stralucire cind sunt aproape de soare. Pe linga
aceasta s'a mal observat ca coada cometilor
este indreptata totdeauna in partea opusa soa-
relul. , ,.
Numerul Comet ilor cunoscutl si studiay pana
acum este destul de mare. Dintre eei mal in-
semnay putem cita : cometul din anul 1882,
care s'a vezut destul de bine in timpul zilel
in apropiere de soare. (Fig. 163), De arata as-
pectul acestul cornet vezut in America de sud,
cind se Oa, in toata desvoltarea sa. Acest co-
met a produs o impresiune vie asupra tuturor
acelor ce au avut ocasiune a-I vede.
Cometil pentru nol asta-zI uu mal sunt ceea
ce erati pentru eel din anticitate. Multa vreme
se credea ca e posibila intilnirea unui comet
cu pamintul si de aid se presupunead o mul-

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
230

time de nenorociri ce -ar rezulta din o aseme-


nea intalnire. Este demonstrat insa asta-zi _ca
o asemenea intilnire nu e de cit problematica.
de oare-ce, ea a avut Inca loc : si apoi,
chiar daca ea ar avea loc; efectul produs
nu ar fi altul de cit acel al amestecarei, unei
parti din gazul ce infra in cOnstitutia acestui
comet. cu atmosfera pamintului, ceea ce de si-
gur ar produce efecte dezastroase, cind gazul
ar fi nerespirabil, precum azot, anhidrida car-
bonica etc.
V' I LT E.

www.dacoromanica.ro
ERATA
Pag. 26 rindul 3 de sus. In loe de centegrad eitete centigrad
37 13 ,, ,, " Sud-est " Sud-vest
3 , j os Suffa Sufla
"" a47 "
" 2
1
" "
" "
,,
,
,,
ordinas
MAIM"
.,
,.
,.
ordinar
MA BM'
" 48 " 1 sus 99 , N'BM" N'BM'
" 62 " 8 " " coaducatoare eondueatoare
t 7v 68 " 3 " , ,, ., eieetrieitate eleetrieitate
" 77 " 17 " , alama aroma
9/ ,, 8 "JuS , Paggendorf Pogendorf
82 " 7 " " " pe la de la
" 87 " 7 ,, sus " ezezut :, erezut
" 118 " 3 " jos " pe norp P de nord
120 ., 16 Pt ,. 99 Sieintul Sienitul
tt V. 11 13 " " " Trahitut ., Trahitul
11 " " Greful Grezul
1 ft /7 10 " " Cooglomerate Conglomerate
121 97 1 9 ' 99 ,. Deronianul Devonianul
12.5 ,. 8 " sus )1 Auvinti i Amonitl i
belaminti belamitl
,, " 7 jos t, ,- RuditT Rudistl.
1'26 9f 8 19 99 99 Ologacea Oligoeen
g " 3" " " 77 Topirul Tapiiul
" 127 " 3" 1 " Soess Loess
79 7, 99 1 99 9, 99 ,' Cerbiel ., Cerbi
" 154 " 7 " " " Araehinde Arachnide
158 1 ., sus " unele moale
" 160 " " Fig. 106 Fig, 107.
170 4 jos " ., Caventau Caventon

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și