Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IN
EDITIA a IV-a
revzuta i adaus eu 163 figurT in text.
1..toreo
0"3 *
ACADEMIEI
Akit tattlf.
<
IA I
EDITURA LIBRARIEI NOUA P. ILIESCU & D. GROSSU
1897
Pretul 2 lei.
www.dacoromanica.ro
INTROIDUCERE
iN
V. C. BUTUREANU
Doctor in .5tiintl de la facultatea din Paris, Profesor fa Liceii.
EDITIA a IV-a
rev.zut i adausi eu 163 figurI In text.
IA
EDITURA LffiRARIEI NOUA P. ILIESCU & D. GROSSU
1897
www.dacoromanica.ro
IAI.-TIPOGRAFIA DACIA.
www.dacoromanica.ro
Prefata la ethtia 1V.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Pag.
Definitiuni 1
Materie, corpurt simple si compuse. . . . 2
Fenomene 4
Diviziunea stiintelor fizico-naturale . . . . 5
Notiunii de Fiziefi. Genera May, Proprie-
tAtile generale a corpurior . . . . . 6
Coheziune, afinitate, corpuri simple i
compuse . . . . . . . . . . . 10
Proprietatile particulare . 11
Gravitate. Verticala, orizontala . .
Atmosfera, presiunea atmosferica .
Barometru . . . . ,
Caldura. Dilatatie, termometre . .
......
Topire, disolutie, solidificare, ferbere
.
.
.
.
.
.
.
.
.
:
13
17
18
22
27
. .......
. . .
Vaporl saturati si nesaturati . . . . . . 32
Vinturf . . . . . 35
Negure, nouri, ploaie, ninsoare, roud . . . 38
Lumina. Corpuri luminoase, transparente . 43
Reflexiune . . . . . . . . . . 48
Refractiune . 49
Descompunerea luminei . 51
Sunet. Miscare vibratoare, propagare . . . 54
Gama, tuburY sunatoare, ecog . . 58
. .....
. .
Electricitate. Electricitate Staid. . . . 60
Pendul electric . . . 62
Electrizare prin influenta
Electrofor . . .
Electricitate atmosferica
. ..... . . .
.
64
68
70
Electricitatea dinamica . 76
www.dacoromanica.ro
Pag.
Pi la lui Volta . . , . 77
Electro-magnet . 79
Magnetisni 79
Atrageri si respingeri . 82
Metode de magnetizare . 83
Notiuni de ehimie. Genera Matt . . . 86
Metaloizit. Oxigenul si hidrogenul . . . . 88
Apa si elementele el . 89
Sulfurele . , . 91
Carbuncle . 92
Azotul 95
Metalelei; sodiul, argintul
Calciul . . . . . . .
. . -. . . . .
.
97
99
Ferul , . 101
Zincul 102
. .....
.
Aurul, Plurnbul, Platina 103
Compust organict . . . 103
Notinni de Mineralogie. Sisteme cris- . 106
Wine .
Cvartul. Corindonul . 107
Blenda, Pirita, Calcopirita
Galena, Grenatele etc .
Notinni de Geologic
.. ,
.
.
.
109
109
111
Stinci, Stratificatie 112
Cutremure de parnint . 114
Vulcanit . 117
Miscarile apel , . 117
Ghetarii 418
Terenurt . . , . 120
Notiuni de Zoologie 129
Digestiunea . 130
Circulatinnea . 133
Respiratiunea . 135
Sistemul nervos . . , . 1$5
Scheletul
Senzurile
Clasificatiune . . .......
Notiuni de Botanic& Trunchin, Radacina
,
?
.
.
/38
138
140
159
www.dacoromanica.ro
Pag.
Frunze . , 161
FlorI 162
Clasificatiune 165
Noti lira de Cosmografie. Genera Ray 180
Stele , 186
Sistern solar 189
Soarele .....
Pdmintul : probe despre rotunzimea Ita
tiniI inchipuite la suprafata parnintulul
.
Miscare de translatiune.
. . .
Miscarile pamintulul, miscarea de rotatiune
.
.
,
.
.
190
193
196
199
201
Ziva si noaptea, neegalitatea lor. . . 205
AtiotimpurI si climate. - 209
Luba 212
Fazele luneI 214
Eclipse de soare
Planete
..
Eclipse, Eclipse de lima 217
219
221
CometI , 227
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
in
*tiintele rizico-Naturale
DefiniVruni
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE FISICA
3-ENZR.Aa,rrATI
Conditiunea esentiala a existentei materiel i
prin urmare a corpurilor este, ca ele sa ocupe
un loc in spatiu. Ne putem da sama despre
necesitatea acestel conditiuni, observind cea ce
se petrece in fie-care zi inaintea noastra : ca
sa asezam nite mobile in o odaie, trebue mai
Inthi sa vedem daca ele at loc, cum se zice
in vorba ordinara : ca sa introducem un te-
m de lemn In pamint, trebue sal batem cu
un ciocan si, daca '1 scoatem din pamint, ra-
mIne locul lui. Cind o persoana sta pe un scaun,
care fusese ocupat mai inainte de alta persoana,
se zice ea sta In locul ei, i altele.
Locului ocupat de ori ee corp, se da numele
de Volum. La suprafata pamintului corpurile
stan in aer ; dar i corpurile care sunt in a-
fara de pamint trebue sa ocupe un loc : i find
ca materia i prin urmare corpurile, sunt fara
sfirit, locul ce ele ocupa trebue sti fie de a-
semenea fara sfirsit. Acestui loc fara de stir-
it s'a dat numele de spatiu. Adese-ori se in-
trebuintaza cuvintul spatiu pentru volum ; aa
se zise : ori ce corp ocupa Un loc in spatiu, i:
spatiul ocupat de un corp. '
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
Gravitatea
Fie care din noi tie ca, oil' ce corp solid
saft licid, find radicat la o inaltime oare-care
si apol lasat in libertate, cade in spre pamint :
noi exprimam aceasta zicend ca : toate corpu-
rile sunt grele.
Fig. 1
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
ZAtu,aliawallWwilalar:V111111111111111illill..ww-..,Lt.
Fig. 2.
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
Fig. 5.
www.dacoromanica.ro
20
latq
Fig. 6.
www.dacoromanica.ro
21
Fig. 7.
www.dacoromanica.ro
22
=Aura
Suntem deprinT a deosebi corpurile in calde
I red. Cauza care face sa simtim si sa deo-
www.dacoromanica.ro
23
Fig. 9.
www.dacoromanica.ro
24
Fig. 11.
Starea de caldura a unui corp se numete
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
Fig. 13.
www.dacoromanica.ro
30
AWW
LiTrs
Fig. 14.
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
_LK
t
=OM
armattik,
...VIP. IOWA
0,140/111111
MK ',Wit
Wo NM= ROS
ACC111
09100.401
Zgia
Ng.
Fig, 15.
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
Eig. 16.
Fig, 17.
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
Lumina
De cite ori voim sa constatam culoarea,
forma sag pozitiunea unor obiecte, sag daca
ele exista, fara insa sa le atingem, atunci ne
uitam la ele, adica indreptam ochif spre ele :
zicem atunci Ca vedem acele corpuri. Cauza care
face sa vedem obiectele i care lucreaza prin
urmare asupra ochilor notri se numete lu-
min&
Lumina, dupa cum se crede asta-zi este o
micare a eterului, corp ce am admis ca se a-
fla pretutindene, atit pe pamint cit i intre el
i cele-alte corpuri cereti. Un corp luminos are
moleculele sale in o miscare continua, care se
transmite prin interniediarul eterului in toate
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
.46
www.dacoromanica.ro
47
Fig.125.
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
Fig. 28.]
www.dacoromanica.ro
52
Fig. 29.
www.dacoromanica.ro
53
7-7-=
Fig. 30
www.dacoromanica.ro
54
Sunetul
Am zis ca toate fenomenele ce se petrec In
corpuri stint datorite miscaril eterului, si am
vazut deja cum se pot explica caldura si lu-
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
Electricitate
sa luam un tub gros de stecla, i dupa ce'l
vorn freca cu 0 bucath de postav, sa-1 apro-
pieta de corpurt usoare precum : bucatele de
hartie, fulgi de pene, mici bobite de maduva
de soc : vorn vede ea toate aceste corpuri sunt
ati'ase de ear% tubul de stecla. Vedem dara
ea dupa frecare, tubul de stecla a capatat o
proprietate noua, Zicem ca.: tubul de stecld s' a
electrizat, iar cauzei care produce aceste efecte
s'a dat numele de electricitate.
Nu se stie incg cu siguranta ce este electri-
citatea, si de aceia nu i se poate da o defini-
tie : dupa ultimele experiente facute de catra
invatatt in timpurile dM urma ar rezulta ca,
si electricitatea nu este alt-ceva de cit o mis-
care a eterului precum sunt caldura si lumina,
deosebindu-se insa de ele prin repegiunea a-
cestel miscari, care este foarte mare.
Electricitatea se mai poate produce si in alt
mod, dupa cum vorn vede mai pe urma, insa
aceasta electricitate se deosebeste de acea pro-
dusa prin frecare in modul urmator : in elec-
tricita tea produsa prin frecare se admite ca e-
terul in misearea hi undulatoare se grama-
deste saa se rilreste pe corpuri, fara insa a se
www.dacoromanica.ro
61
Electricitatea static&
Am vazut, ca prin frecare stecla capata pro-
prietatea de a atrage corpurile ware ; dar mai
sunt i alte corpurl precum: riOna, sulfurele,
cauciucul etc, care prin frecare se pot electriza.
Sa frecam insa o varga de fer saU de un alt
Fig, 33.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
Fig. 36.
www.dacoromanica.ro
67
electricitatea se scurge prin virfurile ascutite(
ne servim de un aparat ce produce electrici-
tate, pe care se fixaza un virf ascutit (Fig..
36). Incarcind aparatul cu electricitate i a-
propiind de virful ascutit o luminare aprinsa
vom vede flacara plecindu-se ca i cind am
sufla in ea, din cauza ca electricitatea scur-
gindu-se in aer produce un curent.
Fig. 37.
www.dacoromanica.ro
68
Fig. 38.
www.dacoromanica.ro
6'4
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
71
Fig. 41.
www.dacoromanica.ro
72
Fig. 42,
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
Fig. 43
www.dacoromanica.ro
'7 5
Fig. 44
www.dacoromanica.ro
76
Electricitatea dinamici
Am zis ca electricitatea dinamica se numeste
ast-lelin din. cauza_ca_ea,,n1;.sta...pe corpurl, dar
se miscSa vedem insa
-;_cun-f se produce ea.
-"Saa luau) un vas de
stecla in care punem a-
pa i apol adaogim otet
.sau un alt licvid numit
acid . sulfuric ; daca in-
troducem in acest vas
doua lame. metalice : una
Z de zinc si alta C de
'cupru (Fig. 45) preva-
' zute fre-care cu cite un
fir de -cupru si vom re-
Fig 'U.
- -uni ambele fire, vom con-
stata indata producindu-se in jurul Impel de cu-
pru o dezvoltare de bule gazoase, si in acela
timp vom vede ca lama de zinc. este atacata
de catra apa, cad ea se dizolva. Daca desfa-
cem firele si observam de aproape, vedem, in
morn entul separaril firelor producindu-se o mica
Scintee. In acest caz s'a produs electricitatea
care a plecat de la lama de cupru a mers prin
firul de cupru la lama de zinc si apoT a tre-
cut prin apa acidulata din vas, de la zinc la
cupru, asa ca a facut un drum complect caruia
s'a dat numele de circuit, iar electricitatil care
ast-felin merge continua se da numele de cu-
rent. Ca in adevar s'a produs electricitatea con-
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
Fig, 43,
www.dacoromanica.ro
79
I '1*.yeretteratmazysvalUiliitizirartA-
-; AllaiNERENNENINANNINV
Fig. 47.
www.dacoromanica.ro
80
ri1//6
V/ \ ,
a
Fig. 48.
www.dacoromanica.ro
81
Fig. 49.
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
ma/
Fig. 52.
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
NOTIUM DE CHIME
Generalita.
S'a zis ca Chimia are de obiect studiul fe-
nomenelor care schimba constitutia corpurilor.
Aceste fenomene pot fi impartite In doue grupe:
acel al combinarilor saa compunerilor chimice
i acel al descompunerilor chimice.
De cite-orl pornind de la doue saa mal multe
corpurI simple, ajungem la un corp compus, zi-
cem ca am facut o combinatiune si cind des-
facem un corp compus in alte corpurl compuse
sail simple, am facut o descompunere chimica.
Sa luam exemple :
Luam pilitura de fer si o amestecam en sul-
fure pulberizat, i apoi incalzim aeest amestec:
vom vede ca la un moment dat amestecul de-
vine incandescent s.i dupa racire gasim un corp
dur, de culoare neagra care contine in sine atit
fer cit i sulfure. Zicem ea in acest caz sulfu-
rele s'a combinat cu ferul.
Daca facem sa treaca un curent de la o pila
prin apa acidulata, am vezut ca se descompune
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
Metaloizi
Hidrogen
Hidrogenul este un gaz incolor, inodor care
arde in contact en aerul cind apropiem de el
un corp aprins: arzind el se combina cu oxi-
genul din aer i formeaza apa. Hidrogenul nu
Intretine arderea i prin urmare nici viata.
Este corpul cel maT usor din cite se cunosc
pana acum, din aceasta cauz serveste la um-
flarea baloanelor. Hidrogenul arzind in aer, da
o caldura foarte mare: dar caldura cea mai
mare ce se ob tine cu hidrogenul este prove-
nita din arderea liii in oxigen. Aceasta caldura
este in stare sa topeasca platina, unul din cor-
purile cele mai grele de topit. Astazi, caldura
cea maT mare se obtine cu scinteia electrica,
cu care s'a putut topi corpurile considerate
maT inainte ca infuzibile.
Hidrogenul nu se gaseste In natura in stare
de libertate, dar se prepara prin mai multe
metode, din care, cea maT intrebuintata este
actiunea acidului sulfuric saa clorhidrie asupra
unor metale precum zincul, ferul etc.
Oxigen
Oxigenul este gazul cel maT interesant pen-
tru noT oamenii caci el serveste la respiratie.
Este un gaz incolor, inodor, care nu arde- dar
intretine i activeaza arderea. Daca introducem
o bucata de carbune aprins inteun vas
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
Pe lingd aceste felurt de airbunl natural! se
mai cunosc diverse felurl de cArbuni artificial!,
dintre car! not ne servim maI ales de cdrbu-
nele de lenin numit mangal, care .tim cd se
prepard prin incalzirea lemnului in vase unde
nu poate patrunde aerul.
Toate felurile de cdrbune, dar mai ales car-
bunele de lemn se bucura de proprietatea de
a absorbi materiile colorante i gazurile : din
aceasta cauza carbunele este Intrebuintat ca de-
colorant i desinfectant. Cind voirn sa avem
apa curatd, bund de bent i nu avem de cit
apd din un iaz saa din un Oran, care nu e cu-
rata, o vom filtra prin maI multe paturl de rid-
sip i mangal redus in mici bucatele, ceia ce
pe deoparte'l ia toate gazurile red mirositoare,
iar pe de alta oprete necurateniile i diverse
animale mid care se gasese in apele statute,
i care ar face sa ne inbolnavim, daca am bea
apa, fara sa o filtram.
Carbunele arde in aer, adeca se combind err
oxigenul, i da hmtere until gaz numit : althi-
drida carbonic& Acest gaZ Tezulta din respi-
ratia noastra ; pentru a ne convinge de aceasta.
vom prepara mai intal apa de var, adicavom
stinge var in multa apd, i vom lasa sa se lim-
peziascd. : apa limpede ramasa deasupra varu-
lul este apa. de var. Sa punem aceasta apd lim-
pede in un pahar i sa suflarn in lduntru prin
un tub : vom vede indata apa devenind tulbure
'i dupd cit-va timp se va depune pe fundul va-
sului o pulbere alba, care este combinatia an-
www.dacoromanica.ro
(A
hidridei carbonice respirata de noT etz ealthul
si care se numeste carbonat de calciu.
Anhidrida earbonica este un gaz maf gren
de eit aerul, de aceia '1 putem turna din Jun
vas in altul ca si apa ; el se dizolva in apa
mal ales sub presiune. Apele minerale de la
Dorna si altele precum si apele gazoase pre-
parate artificial (sifoane) contin disolvita an;
hidrida carbonica sub presiune. De aceia dud
le destupam vedein dezvoltindu-se o multime
de bule gazoase care sunt formate din anhi-
drida carbonica.
Daca anhidrida carbonica rezulta din respi-
ratia noastra, ea trebue sa fie un corp ce nu
poate intretine arderea si prin urmare pia res-
piratia ; ded nof nu vom putea trai intr'un loc
nude se afla inulta anhidrida carbonica. In a-
deviir : daca luam o Iuminare aprinsa san o
pasere mica si le introducem in un vas cu an-
hidrida carbonica, vom vede indata luminarea
stingindu-se sat paserea murind dupa cit-va
timp. De aceia trebue sa ne, ferhn a sta in lo-
curf, unde se produce multa anhidrida carbo:
nien, precum in odal inchise, unde se afla a-
(innate muIte persoane ; in acest caz trebue sa
luam precautiunile cele maI mart ca sa remno-
im aerul cit mar bine, pentru ea sa nu se a-
dune multa anhidrida carbonica.
Anhidrida carbonica se poate prepara sail
prin calcinarea carbonatului de calciu (piatra
(le var) sat" prin descompimerea marmurei, care
este si ea un felhl de piatra de var, prin a-
cidul clorhidrie amestecat cu apa.
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98,
Fig. 55.
www.dacoromanica.ro
99
Argintul
Argintul este un metal de o frumoasa cu-
loare alba, nu e atacat la temperatura ordi-
nara de cit de acidul azotic; servete la face-
rea bijuteriilor de argint, monedelor, medalii-
lor : insa, fiind ca argintul este moale, se a-
mesteca cu cuprul care, fara a'l schimba cu-
loarea, il face mai dun
Dintre comput3i1 sel maT important este: a-
zotatul de argint saft piatra infernalt 1, care
-servWe in medicina pentru a cauteriza,
pentru a Insemna lenjurile.
Calciul
Calciul prin sine insu*T ca metal nu e iin-
portant, dar compui1 sel stmt important1. Aa
stint :
Carbonatul de calciu sari piatra de var,
care se gasete In natura sub forme foarte
variate precum: calcita sat spatul de Islanda,
care este foarte curat i transparent : near-
inura, care este alba i opaca, dar poate fi
colorata diferit : este foarte cantata din cauza
ca din ea se fac statul i diverse obiecte de
ornamentatie: piatra litograflca, intrebuintata
dupa cum numele sefi arata, in fitografie ;
crida, pe care cu totil o cunoatem, este alba,
moale i lasa o urma pe obiecte, din care ea-
raft ne servete la scris pe tabela: in fine a-
vem piatra de var ordinara, care, dupa cum
tim servete la prepararea varuluf.
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
Comp.4 organici
Compusil organic!, cu al caror studi0 se o-
cupa. Chitia organicii sunt format! din : car-
bon, oxigen, hidrogen i azot pe linga care
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
Zaharul
Stiin cu totil ca zaharul este un corp solid
alb, duke pe care'l intrebuintam in alimen-
tatie. El se gasete in trestie de zahar, in sfe-
de etc. Pentru a'l extrage, se scoate sucul
din trestie sari din sfecle, supunindu-le la presa,
i apoi dupa purificare i evaporare, se lasa
sa se raceasca depunindu-se zaharul cristali-
zat in tiparuri conice, care se cunosc la noi
sub numele de: capatini de zahar. Se mai
poate scoate i sub forma de mici cristali ; a-
tunci insa zaharul e mai putin curat.
Pe NO zahar, mai sunt i alte substante
dulci, precum, glucoza etc.
Ofetul
Otetul este un licid acru pe care'l intrebu-
intam la alimentare. El se obtine de ordinar
daca lasam vinul in contact cu aerul, care a-
tunci se inacrete. Otetul se poate face i din
acid acetic, care se scoate din distilarea lem-
nelor; acest acid acetic insa trebue purificat
i amestecat cu multa apa, pentru a putea fi
intrebuintat ca otet.
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE MINERALOGIE
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
Fig. 55
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
NOTIUINI DE GEOLOGIE
www.dacoromanica.ro
112
Fig. 56.
www.dacoromanica.ro
113
Fig. 57
Fig. 58.
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
Fig. 58.
www.dacoromanica.ro
-
--- _ ,---__=--.
--
_
_
- -,- ---..,..---
-=-_-=zz.,-
F
.,,,,,_,...___.7.-- ,---;'=----- ---;;_-------
,..
- :------
_.-, -2-- --
-__...
-.--E,_-- -_-
_____-
_-_-_--1 //
_,_.-_,-__-.--4.
_
,
-,-.==e/ ,
k14:.
Nfro,,A44. 4;!:
-
4 .1:-
--
-- _ _
.,
---- _ ___-
------0YgEW
_
.
- _
www.dacoromanica.ro
Fig. 59. VULCANUL HECLA.
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
de sinAite in cit, mare parte din geologi a
parasit ideile ca, mmItil la suprafata pamin-
tulul ar II rezultat din ridicarile produse in
40,1:
104,4,/
,,,*P.,.7.;.7......--11.0!"77.7414ij
Oeri.,77,177'.
-744
,,..441215,15731,#131146614141"MS1354V7,,,;;;;;;
.i2eautsma,svreig
/////i/6Y/,-, - /y
Fig. 60.
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
Fig. 63.
www.dacoromanica.ro
123
AI 1111,11111111Ni mil
Fig. 61
www.dacoromanica.ro
124
Fig, 65.
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
Fig: 67.
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE ZOOLOGIE
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
Fig. 67.
www.dacoromanica.ro
132
Fig. 68.
Fig. 69.
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
Fig. 71.-
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
Fig. 73.
www.dacoromanica.ro
r
Ce:
NO
137
Fig. 74
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
Lig. 76.
www.dacoromanica.ro
140
Clasificatiune
Pentru a se pute studia mai uor animalele
s'an impartit mai intal in patru clase marl :
Fig. 77
www.dacoromanica.ro
141
Fig. 78.
Fig. 79
Fig. 80.
www.dacoromanica.ro
142
Fig. 81
Vertebratele.
www.dacoromanica.ro
143
Fig. 82
www.dacoromanica.ro
144
'-'1"--4isc".1.--c-1-
Fig. 83.
Fig. 84
Rozatoarele, numite ast-fella dupa -felul lor
de a se nutri, sunt anirnale maT mult strica-
www.dacoromanica.ro
145
Fig. 85
www.dacoromanica.ro
W!,r
-
"cm
s-
V14
4.4'
_
www.dacoromanica.ro
147
Fig. 87
Elefantul, care este de asemenea un animal
41-
.-
1
=6,
utral
Fig. 88
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
Fig. 90
Fig. 92
www.dacoromanica.ro
152
Fig. 93
coada i respira in aer ca reptilele. Principa-
Fig, 94
www.dacoromanica.ro
153
Fig. 95
Fig. 96
Fig. 97
www.dacoromanica.ro
154
Fig. 98 Fig. 99
Articulatele sunt foarte numeroase si se sub-
divid in: Crustacei, Miriapade, Arachinde i
Insecte.
Insectele an corpul compus din 3 WV:. cap,
torace si abdomen; an ire! parech1 de labe la
torace; apoI aripi care pot fi 2, 4 sail lipsesc
cu totul. Inainte de a ajunge in stare normala
tree min diverse transformar1, care constitue
www.dacoromanica.ro
155
Fig. 100
Fig. 101
www.dacoromanica.ro
456
Fig. 102
Miriapodele sunt putin numeroase si nein-
teresante: numite ast-feliti fiind ca au multe
picioare. Asa sunt: Urichelnita, scolopenclra etc.
Fig. 103
www.dacoromanica.ro
1.57
Fig, 104
diele, care procluc perlele i sedeful; apol cul-
cracatita (Fig. 104) etc.
Zoofitele
www.dacoromanica.ro
158
Fig. 105
Fig. 106
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE BOTANICA
www.dacoromanica.ro
160
Fig. 106
www.dacoromanica.ro
161
Fig. 108:
Fig. 109.
www.dacoromanica.ro
162
Fig. 110
www.dacoromanica.ro
163
Fig. 111
www.dacoromanica.ro
Mt
rata i la partea inferioara a floarel; apol co-
kla, care e partea colorata a flreT ; iar Ina-
untru se afla nite fire subtirl numite Stamina
terminate la partea superioara eu nite midi
www.dacoromanica.ro
1.9
Clasificatiune
.
Fig. 114
Fig. 115
www.dacoromanica.ro
166
Fig. MI
www.dacoromanica.ro
167
Fig. 117
www.dacoromanica.ro
168
Fig, 118
www.dacoromanica.ro
,169
www.dacoromanica.ro
170
Fig. 121.
www.dacoromanica.ro
PLI
v.I
GI
G4
bi)
www.dacoromanica.ro
172
Fig. 123
www.dacoromanica.ro
17.3
Fig. 124
www.dacoromanica.ro
174
Fig. 125
Fig. 126
In fine ca plante de cultura intinsa vom
cita :
Porumbia sat peipupiul (fig. 127) cultivat
pentru grinele sale care sunt bogate in ma-
www.dacoromanica.ro
175
Fig. 127
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
i78
Fig. 133
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE COSMOGRAFIE
CleneralitW
Cu totit stim, ca lumina si caldura ne sunt
date de soare; apol este usor de constatat ea,
nu in tot timpul vedem soarele, tact el nu e
fix, dar se misca. In adevar : data observam
diversele Int pozitiunt, vedem ea el resare de
dimineata, se redica pe ceria pina la o inalti-
me oare-care si apot se scoboara in partea o-
pusa de uncle a rasarit, pentru a dispare cu
totul, ceia ee not numim apusul soarelut." 0-
data cu disparerea soarelut eade si lumina,
as:a ca, dupa eit-va limp avem noapte. Dar, sa
continuam observatia si in timpul noptit ; ve-
dem aparind pe bolta cereasca o multime de
pupae luminoase pe care le numim stele;
unele din ele par a'I pastra positiunea lor nes-
chimbata ; cea maT mare parte din ele insa
se misca 'n arela mod cum s'a miscat si soa-
rele, adiea le vedem aparind din partea de mule
a rasarit soarele, radicindu-se la inaltimt deo-
sebite, dupa care apot se scoboara in partea
opusa pentru a apune la rindul lor.
www.dacoromanica.ro
-181
www.dacoromanica.ro
183
Fig. 134
mei, cad presupunern Ca pamintul e in centru
luniel (Fig. 134). Toate circonferentele descrise
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
185
-Thrauns.
51m s.
Fig. 135
www.dacoromanica.ro
186
Fig. 136
www.dacoromanica.ro
188
Fig. 137:
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
rimintul
Fig. 138
www.dacoromanica.ro
191
Fig. 139
www.dacoromanica.ro
192
Fig, 110
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
Fig. 141.
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
Soarele.
Daca observam soarele, uitindu-ne la el prin
stecla afumata saQ colorata, il vedem sub for-
ma until disc rotund ; dee! i soarele trebue
sa fie sferic. Suprafata sa insa prezinta nite
pete de forma neregulata, care in interior
sunt negre, iar pe margine mat deschise ; for-
ma i marimea acestor pete variaza. Pentru
a esplica originea lor, astronomil in timpurile
din urma admit. ca soarele este un corp in
stare gazoasa, la o temperatura foarte inalta
si compus din fret paturl ; in centru sa afla o
patura foarte ferbinte, care e ca un simbare ;
deasupra el se afla o alta patura la o tempe-
ratura mat putin inalta i prin urmare mat
putin luminoasa ; in fine deasupra se afla o
patura, care este eea mat stralucitoare, dar
care e mat putin ferbinte de cit simburele.
Insa din neegalitatea de temperatura, la care
se afla aceste paturt, rezulta curentl suitor! din
centru spre periferie, care curentl intrerupind
patura luminjisa de la suprafata, lasa s6 sa vada
patura a doua, care este mat putin luminoasa, i
formeaza ast-felin petele de la suprafata soarelut.
In timpul eclipselor de soare se poate ob-
serva, ca imprejurul Jut se afla o atmosfera
gazoasa ; (Fig. 142) aceasta atmosfera este
insa continuu in o stare de agitare ap, cum
nu ne putem in,chfpui not, din cauza curentelut
de gaz hidrogen 4prios, ce se formeaza in .ea.
Daca se observa petele de la suprafata soa-
relut se constata ca ele nu sunt fixe, dar se
www.dacoromanica.ro
19t
mica ; In realitate nu petele se- miFa la su-
prafata soarelul, dar soarele se in*a impre-
jurul sea. Aa
.
ne putem explica pentru ce u-
Fig. 142
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
Mi5cari1e araintului
Pamintul are doue miscarl: o micare de
rotatiune imprejurul axel sale, i o rnicare de
transaetiune imprejurul soareluT.
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
Fig. 143
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
Fig. 1.41
www.dacoromanica.ro
204
observatorul de pe pamint sa vada soatele pro-
iectat pe cerin in pozitiunea s' e de ajuns ca
panintul sa vie In directiunea Ss" adica in
T'; de asemenea i pentru celelalte pozitiuni.
Deci e de ajuns ca parnintul sa se mite in
directiunea TT'T" pentru ca venirid succe-
siv in positiunile T'T"r etc. observatorul Sa
vada soarele in S'S"S".... i fiind ca arcurile
TT',T"r" etc. sunt egale cu SS',SuS'" etc. ur-
meaza ca micarile se vor produce in acela.
timp,
Fig. 115
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
61,08
Fig. 148
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
Fig. 149.
www.dacoromanica.ro
212
Luna
Luna este satelitul pgmintu1u1, adica se In-
virtete imprejurul parnintulut Ea lima nu ni
Fig. 150.
www.dacoromanica.ro
-213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
Fig. 152.
www.dacoromanica.ro
216
Fig. 153.
www.dacoromanica.ro
217
Eclipsele.
Unul din fenomenele astronomice, care a a-
vut o mai mare influenta asupra lumel, este
fara indoiala fenomenul eclipselor. Ele constan
In intunecarea totala sari partiala a lunel san
a soarelui, la epoce care asta-zI sant cunos-
cute de maI inainte. Aceste eclipse pot fi de
done felurl: eclipse de luna san de soare.
Eclipth de lund. Pentru ca o eclipsa de
luna sa pibd loc trebue ca, intre luna i soare
sa se interpuna un Corp opac. Acest Corp o-
pac nu poate fi altul de cit pamintul, care este
opac. i proiecteaza in dosul lid o umbra : cind
luna In micarea sa vine in conul de umbra
produs de pamint atund se produce eclipsa.
Aceasta eclipsa este totald cind intreg discul
lune! este acoperit de umbra; iar in cazul cind
numal o parte a discultil e acoperita de um-
bra, se zice ca este eclipsa partial.
Se presupune in S soarele i in T pamintul :
(Pig. 154) ace.sta formeaza in dosul Jul un con
de umbra, in care luna L poate intra in cursul
nakicare1 sale in jurul pamintulul. De aceea
vedem maI intal o margine a lune! intunecin-
www.dacoromanica.ro
218
--mosaic _
Fig. 154
www.dacoromanica.ro
219
Fig. 155.
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
221 .
Sulam(
. .
Fig, 157
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
Fig. 158.
www.dacoromanica.ro
224
Fig. 159.
www.dacoromanica.ro
225
parte se vede cu oaf liberli. Cind il observam
cu instrumentele, II vedem incunjurat de un inel,
Fig. 160
www.dacoromanica.ro
226
Fig. 161
www.dacoromanica.ro
227;
Cometii.
Cometh munitT i stele cu coacl, ail avut o
mare influentft asupra spiritelor oamenilor vechT,
Fig.. 162
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
ERATA
Pag. 26 rindul 3 de sus. In loe de centegrad eitete centigrad
37 13 ,, ,, " Sud-est " Sud-vest
3 , j os Suffa Sufla
"" a47 "
" 2
1
" "
" "
,,
,
,,
ordinas
MAIM"
.,
,.
,.
ordinar
MA BM'
" 48 " 1 sus 99 , N'BM" N'BM'
" 62 " 8 " " coaducatoare eondueatoare
t 7v 68 " 3 " , ,, ., eieetrieitate eleetrieitate
" 77 " 17 " , alama aroma
9/ ,, 8 "JuS , Paggendorf Pogendorf
82 " 7 " " " pe la de la
" 87 " 7 ,, sus " ezezut :, erezut
" 118 " 3 " jos " pe norp P de nord
120 ., 16 Pt ,. 99 Sieintul Sienitul
tt V. 11 13 " " " Trahitut ., Trahitul
11 " " Greful Grezul
1 ft /7 10 " " Cooglomerate Conglomerate
121 97 1 9 ' 99 ,. Deronianul Devonianul
12.5 ,. 8 " sus )1 Auvinti i Amonitl i
belaminti belamitl
,, " 7 jos t, ,- RuditT Rudistl.
1'26 9f 8 19 99 99 Ologacea Oligoeen
g " 3" " " 77 Topirul Tapiiul
" 127 " 3" 1 " Soess Loess
79 7, 99 1 99 9, 99 ,' Cerbiel ., Cerbi
" 154 " 7 " " " Araehinde Arachnide
158 1 ., sus " unele moale
" 160 " " Fig. 106 Fig, 107.
170 4 jos " ., Caventau Caventon
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro