Sunteți pe pagina 1din 2

Despre revizuirea Instructiunilor AND 530

Pentru ca exista voci care contesta Instructiunile privind controlul calitii terasamentelor AND
530 sau care sustin ca sunt multe lucruri de imbunatatit (afirmatie la care ma raliez) o sa prezint in
continuare Nota de prezentare pe care am sustinut-o in sedinta tehnica de avizare din cadrul CNADNR.

Inainte de aceasta vreau insa sa remarc ca cel care, in timpul prezentarii, a inteles exact ce
reprezinta acest document si orizonturile pe care le deschide a fost dl. ing. Theodor Burilescu (care in
acea perioada facea parte din comisia tehnica). Iar cu aceasta ocazie vreau sa il adaug pe dl. ing.
Burilescu in galeria personalitatilor cu care am avut ocazia sa colaborez.

Si acum Nota de prezentare din iunie 2012:

Prin Caietul de Sarcini privind revizuirea AND 530 Instructiuni privind controlul calitii
terasamentelor, ni s-a trasat, ca obiectiv principal, corelarea prevederilor acestuia cu reglementarile
tehnice in vigoare ct i cu noile tehnologii privind controlul calitii terasamentelor.

Pentru a raspunde pe de o parte solicitarii de a revizui o documentatie tehnica existenta iar pe de


alta parte de a corela prevederile acesteia cu noile reglementari tehnice in vigoare si noile tehnologii
privind controlul calitatii terasamentelor ne-am axat pe textul actualului AND 530 a crui structura am
incercat sa o pstram. Cu toate acestea am considerat necesar sa facem anumite modificari i anume:

1. Am adaptat cerinele privind Sistemul de Management al Calitii la prevederile Legii 10/1995 si am


detaliat aceste cerinte creind un model de Plan de Management al Calitatii. In concordanta cu cerintele
europene, am introdus deasemenea in acest capitol si doua subcapitole unul de Sanatate si securitate
in Munca si unul de Protectia Mediului.

2. Plecnd de la premiza c un terasament este de bun calitate dac: a. este bine


compactat; b. are o bun portan i c. aceste caliti bune se menin n timp, am structurat
Instructiunile pe faze de executie, pentru fiecare faza stabilind obiectivele controlului de calitate,
recomandand metode de verificare si impunand conditii de admisibilitate.

In conformitate cu SR EN 1997-1. Eurocod7. Proiectarea geotehnica. Partea 1; Reguli generale.


Cap.2.7. Metoda observationala am considerat necesar ca pe lang etapele de execuie cuprinse in
actualele instructiuni (pregtitoare, execuie propriu-zis i recepie) s mai introducem i un capitol de
monitorizare a terenului, in special atunci cand acesta a fost incadrat prin Studiul Geotehnic in categoria
geotehnica 3 risc geotehnic major
3. In ceea ce privete corelarea prevederilor actualelor Instruciuni cu reglementrile tehnice n vigoare
am ncercat n primul rnd sa impunem condiiilor de verificare s ii gseasc reflexul n normativele de
proiectare (PD 177/2001 in cazul structurilor rutiere mixte si NP 081/2002 n cazul structurilor rutiere
rigide) iar condiiile de calitate impuse s aib corespondent in normativele privind calitatea
materialelor din componena terasamentelor rutiere (STAS 2914-84 si STAS 12253-84).

In al doilea rnd am incercat s racordm procedeele de testare ale parametrilor geotehnici la


prevederile Eurocodului 7 i la anexele acestuia. i am meniona aici doar testul de capacitate portant
cu placa static, a carei procedur am realizat-o n conformitate cu standardele europene iar ai crei
parametrii int (modulii de deformaie liniar Ev1 si Ev2 si modulul de reacie K0) i-am explicitat
conform acestor standarde.

4. Metodele de determinare ale gradului de compactare i ale capacitii portante (cu placa static i
aparatul CBR), pe care le-am considerat baza acestor Instruciuni de control al calitii terasamentelor
rutiere, le-am prezentat detaliat, inclusiv cu modele de formulare de inscrierea datelor, cu scopul de a
uniformiza att modul de executie al acestor teste ct i modul de prezentare al rezultatelor.

5. In ceea ce privete noile tehnologii de verificare a execuiei terasamentelor, am introdus pe de o


parte tehnologii moderne care deja se folosesc pe antierele de construcii rutiere, dar care nu apreau
in actualele instruciuni (de exemplu deflectometrele dinamice usoare LWD, metodele radiometrice
geogauge, continous compaction control CCC) sau tehnologii si metode care, dup tiina noastr nu
sunt nc folosite pe antiere (de exemplu dynamic cone penetration DCP) dar care sunt utilizate in
rile mai avansate sau apar in documentaii tehnice europene sau americane (DIN, AASHTO, etc.). Dei
am propus aceste noi tehnologii si metode doar ca metode rapide, de verificare intern a Executantului,
le-am lsat totui o poart deschis, spernd c, dac se vor implementa iar rezultatele obinute cu ele
vor fi reglementate prin norme tehnice, vor putea nlocui, n timp, testele clasice.

6. Am ncercat deasemenea s simplificm procedura de evaluare statistic, pe care am considerat-o


greu de utilizat pe antier, prezentnd doar principiile generale i modul de calcul al coeficientului de
variaie pe care l-am considerat, impreuna cu valoarea minim admis (pe care am impus-o in cuprinsul
normativului), singurii indicatorii statistici relevani n cadrul acestei activiti.