Sunteți pe pagina 1din 5

Anatomia clinica a sistemului urinar

Pneumografia retroperitoneala

consta in injectare a de aer la niv spatiului presacral, aer care urca in grasimea retroperitoneala
si patrunde in fascia renala permitand astfel delimitarea rinichiului de glanda suprareala datorita
septului intervenos suprarenal .
se demonstreaza astfel laxitatea conexiunilor intre cele 2 foite anterioare si posterioare alte
fasciei renale
in prezent aceasta metoda se foloseste din ce in ce mai rar fiind inlocuite prin mijloace mai
moderne, ecografie, CT si RMN.

Abcesul perinefretic

la nivelul hilului cele 2 foite ale fasciei renale sunt unite intre ele prin tractusuri conjunctive, de
asemenea cele 2 foite adera la nivelul vaselor si pe sistemul pielic si pe ureter , impiedicand
astfel propagarea colectiilor, spre rinichiul condrolateral.
aceste colectii sub efectul presiunii se pot raspandi intre foitele fasciei renale in partea
inferioara ajungand in bazin

pToza renala

este favorizata de nesudarea inferioara a celor 2 foite ale fasciei renale care formeaza canalul lui
Tuffier si care permite coborarea patologica a rinichiului atunci cand rinichiul este anormal
mobil, situatie in care suprarenala ramane pe loc.
poate cobora pana la nivelul fosei iliace si trebuie deosebita ptoza renala de ectopia renala care
este congenitala.
rinichiul ectopic congenital putand fi iliac sau pelvin.
in ptoza renala ureterul este cudat, ondulat in ectopie ureterul fiind rectiliniu
in ptoza renala vasele renale sunt intinse , in rinichiul ectopic vasele renale isi au originea mai jos
situata in aorta sau pot sa isi aibe originea intr-unul din vasele iliace.

Transplantul renal

este unul dintre cele mai facile transplante cu toate ca primul transplant reusit a fost in 1954 la
Boston desi inainte fusese incercat la spitalul Neccker in paris unde s-au pus bazele nefrologiei
dar a fost nereusit
succesul transplantului renal a fost dupa ce a fsot emisa teoria antigrefa demonstrata practica
de Mac Farlan si Burnet si Medwar.
avand in vedere ca rinichiul nu are un suport pentru polul sau inferior care sa il sustina in pozitie,
transplantul renal se face in fosia iliaca dreapta cu implantarea arterei in iliaca comuna sau
externa si a venei omonime, fapt favorizat de apropierea de vezica urinara in care este implantat
ureterul.
are cea mai mare rata de supravietuire postoperatorie.
Chiste renale

pot fi unice sau multiple


cand sunt multe poarta numele de maladia polichistica a rinichiului si aceasta are un prognostic
mai grav putand fi mai uzat cu insuficienta renala
poate fi depistata prin inspectie si palpare
se presupune ca ar fi ca o urmare a unei transmiteri ereditare datorita unei gene dominante
autozomale
la palpare rinichiul apare deformat, marit de volum si dimensiunile acestor chisti renali sunt
foarte variabili putand sa ajunga pana la 5 cm.

Durerea in regiunea pararenala

raportul pe care il are rinichiul cu muschiul psoas mare face ca la extensia coapsei sa se produca
durere atunci cand la nivelul rinichiului sau in regiunea pararenala exista un proces inflamator.

Anatomia de suprafata a rinichiului si a ureterului

hilul rinichiului stang este apropiat de planul transpiloric fiind situat la aprox 5 cm de linia
mediana
polul superior al rinichiului drept este mai jos situat decat cel stang cu 2.5 cm si astfel polul sup
al rinichiului dr corespunde planului transpiloric
polul inf al rinichiului dr este mai jos situat cu 1cm 1,5 cm deasupra crestei iliace ceea ce permite
abordul chirurgical facil pe fata posterioara si de asemena permite palparea cu usurinta care s
eface bimanual.
rinichiul fiind perceput ca o masa ferma, neteda si rotunjita care coboara in inspir.

Vase renale accesorii

in 25% din cazuri rinichii prezinta vase renale multiple (mai frecvent artere decat vene si mai rar
ambele) , in literatura un singur caz este citat cu 6 artere renale de catre Henle.
de regula cand sunt 2 sau 3 artere sunt dispuse una sub cealalta si ele pot patrunde amandoua
prin hilul renal numindu-se artere renale suplimentare sua duble propriu-zise, pot patrunde pe
la nivelul polului superior, mai frecvent sub hil , polare inferioare .
pot sa-si aibe ambele originea in aorta abdominala dar pot sa aibe originea si in artera iliaca si
atunci au obligatoriu un traiect ascendent
pot patrunde prin fata antero laterala si mai rar postero lateral si poarta numele de artere
penetrante, uneori artera suplimentara reprezinta ramul posterior al rinichiului, artera
retropielica.
arterele renale duble cat si cele triple pot avea un traiect incrucisat in cazul celor triple numai 2
dintre ele.
de regula sunt insoite si de alte variante sau anomalii ale sistemului vascular sau renal, vene
renale duble, ureter dublu sua bifid, pastrarea lobulatiei fetale pe rinichiul adult, etc.
artere renale pot si ectopice adica originea lor poate fi situata mai sus (ectopice inalte sunt
citate pana la nivelul vertebrei T10) sau mai jos(ectopice jose sub L2).
mai rar vena renala stanga in loc sa treaca prin pensa aortico-mezenterica are traiect retrocav,
iar atera poate sa aibe traiect precav.

Calculi renali si ureterali

este o afectiune destul de freceventa care nu respecta varsta si un calcul renal poate migra in
bazinet si apoi in ureter sau poate ajunge in vesica urinara, pe traiectul ureterului el poate fi
oprit in deplasare la nivelul stramtorii iliace, si in portiunea intravezicala putand produce o
intrerupere a scurgerii urinii totala sua intermitenta
provoca dureri accenutuate, colici renale
durerea iradiaza spre regiunea lombara, hipogastrica sua spre organele genitale externe
este o durere referita deoarece se propaga in aceleasi regiuni ca si durerea cutanata din zonele
mentionate la nivelul T11-L2.
durerea poate sa se transmita si pe partea anterioara a coapsei prin intermediul nervului genito
femural
se pun in evidenta prin examen radiologic, ecografic si prin CT si RMN.
se pun in evidenta si cu ureteroscopie , cand sunt mici ei pot fi eliminati cu ajutorul
ureteroscopului.
eliminarea calculilor urinari se poate face prin mai multe metode in functie si de marimea
calculului, prin chirurgie clasica cand este mare prin asa numita endourologie sau fie prin
emitere de ultrasunete si metoda neinvaziva este liptotripsia cu ajutorul liptotriptorului care se
bazeaza pe folosirea ultrasunetelor care produc fragmentarea calcululu.

Segmentare arenala

se face pe baza distributiei intrarenala a ramurilor arteriale renale descriindu-se rinichi cu 3,4,5
chiar 6 segmente renale cea mai frecventa fiind cea cu 5 segmente renale dupa care urmeaza
cea cu 4.
cea mai acceptata segmentare renala este cea a lui Graves-Simionescu
segmentarea se bazeaza pe 4 segmente anterioare polare(sup si inf) si mezorenal(sup si inf) si
un segment posterior sau retropiel
segmentele anterioare se extind si pe fata post deoarece ram anrteriale ant vasc si zona
marginala la aprox 1 cm de la un pol la altul al rinichiului dupa asa numita linie a lui Hyrtl.
uneori artera polara inferioara are traiect retroureteral constituind una din cazuele producerii
hidronefrozei .

Anomalii congenitale ale rinichilor si ureterelor si vezica urinara

sistem calicial dublu

poate fi un singur hil renal sau dublu care este urmat de bifiditatea ureterului sau chiar
duplicitatea ureterului
primul caz de ureter bifid a fost descris in 1913 de JUvara care descrie si ureterul bifid in Y intors
ca urmare a unei tulburari de evolutie a mugurelui metanefretic sau ureteral
o duplicitatea a acestuia , cele 2 uretere se unesc la diferite nivele intre bazinet si vezica urinara
ureter dublu cele 2 uretere se deschid separat in vezica urinara, ureter in Y intors este deasupra
vezicii urinare se bifurca fuiecare ram deschizandu-se separat in vezica urinara .
sunt cazuri in care duplicitatea ureterului sau ureterul bifid se insoteste cu existenat unui asa
numit ram orb
sunt situatii in care ureterul poate avea traiect retrocav (ureterul dr) si situatii in care ureterul
este retroiliac
in ceea ce priveste raportul ureterului cu vasele iliace
cand este vorba de bifiditate sau duplicitate mai rar este dubla
in caz de bifiditate joasa sau duplicitate ureterala, cele 2 uretere merg alaturat in cazul in care se
pot incrucisa 1-2 ori in drumul lor spre vezica .
sunt situatii in care pe o singura parte pot exista 2 rinichi cele 2 uretere merg separat pana la
vezica urinara si mai rar se pot uni
sunt situatii cand exista un singur rinichi de regula in pozitie iliaca .
foarte rar rinichiul ectopic poate fi bilateral, cand este unic poate fi confundat cu o tumora
pelvina.
o anomalie a rinichiului este rinichiul in potcoava in care cei 2 rinichi dr si stg sunt uniti printr-un
istm care este localizat imediat sub artera mezenterica inferioara la nivelul lui L3-5 si se
datoreste impiedicarii de catre artera mezenterica inf a ascensiunii metanefrosului
acest rinichi in potcoava poate avea 2 vase renale de regula pot fi 3,4 sua chiar 5 vase renale (
artere si vene)
sistemul pielocalicial si ureteral este intotdeauna unic
ureterul dr poate trece retroiliac

Anomalii vezicale

poate fi un sept vezical ce se desprinde de pe peretele sup, sept care poate fi incomplet sau
complet ce poate compartimenta vezica in 2.
o duplicitate a vezicii urinare, prezinta o incizura la niv peretelui sup care o imparte in 2 vezicii
si o varietate rara este asa numita vezica in clepsidra, 2 vezici suprapuse care comunica in
portiunea lor mijlocie.

Leziuni ureterale

ureterul este lezat frecvent in interventiile chirurgicale in special ginecologice datorita


raporturilor cu organele genitale interne
cand se face histerectomia totala trebuie sa ligatureza artera uterina si aceasta artera are
raporturi si cu ureterul dar are raporturi si cu vasele ovariene
aceste rap cu vasele ovariene se fac la nivelul stramtorii superioare a bazinului si raporturile
ureterului cu artera uterina se fac pe laturile colului uterin
atunci cand ligaturezi artera uterina, ovariana ligaturezi si ureterul .
Cistocel

consta in hernia vezicala ca urmare a lezarii muschilor perineali superficiali sau a fasciei lor ceea
ce are ca urmare un defect de sustinere a vezicii urinare care va hernia astfel in peretele vaginal
anterior sau se va produce un prolaps a viscerelor pelvine, consecutiv unei leziuni a planseului
pelvin in timpul nasterii

Cistostomia suprapubiana

cand vezica s eumple ea urca deasupra simfizei pubiene inserandu-se intre peritoneu si peretele
abd ant
in cazul de glot vezical putand ajunge pana la ombilic si nu numai.
in astfel de situatii se face punctia vezicala sau se face incizia suprapubiana pentru extractia unui
calcul sau a unui corp strain sau a unei tumori de dimensiuni mai mici .
vezica suprapubiana prezinta si inconveniente, in traumatismele fetei ant a peretelui pubian sau
in fracturle de bazin poate fi lezata vezica si urina sa patrunda in cavitatea peritoneala.

Cistoscopia

cu ajutorul cistoscopului , mai usor de executat la femie decat la barbat si pune in evidenta
aspectul mucoasei vezicale, cele 3 orificii din vezica urinara si avand adaptata o serie de accesorii
se poate executa extragerea calculilor, sectionarea si cauterizarea unor tumorete mici atat in
vezica cat si pe ureter , se poate folosi pt ccauterizare un curent electric cu frecventa inalta si
tumora este fagmentata si va fi eliminata prin spalaturi vezicale.

Ruptura uretrei masculine

se intampla frecvent la niv ccelor 2 segmente uretra membranoasa si la niv urterei spongioase
uretra membranoasa poate fi rupta in fracturi la nivelul bazinului sua lezari ale simfizei pubiene
cand prin indepartarea celor 2 oase pubiene si ruptura ligamentelor pubo prostatice se poate
leza peretele vezical cu extravazarea urinei si bineinteles a sangelui in spatiul perineal profund
de unde poate sa patrunda in tesutul extraperitoneal din jurul prostatei si a vezicii urinare
mai frecvent se prod ruptura la niv uretrei spongioase prin leziuni la niveluol bulbului penian
cand se produc lovituri puternice la nivelul perinelului, cand cazi , etc, si atunci se poate produce
si la niv ligamentul pubian inferior si se produce o extravazare a urinii care este insotita de
pasajul sau in spatiul superficial perineal si difuzia in tesutul conjunctiv lax al scrotului si din jurul
penisului de unde urca la nivelul peretelui abd antero inf.
astfel de accidente se pot produce si in cataterismul ureteral
urina nu trece in triunghiul anal deoarece straturile superficial si profund ale fasciei perineale
sunt unul in continuarea celulilalt in jurul muschilor superficiali perineali si cele 2 starturi sunt
fuzionate pe marginea posterioara a perineului.